You are on page 1of 14

RADIOGRAFII APARAT DIGESTIV

COLON

RADIOGRAFIA ABDOMINALĂ SIMPLĂ
- aerocolia - prezenţa excesivă a aerului în colon
- nivelele hidroaerice dispuse periferic, largi
- corpi străini radioopaci - calculi, obiecte înghiţite, sau introduse intrarectal accidental sau
voluntar, iatrogene
- interpoziţia colonului între ficat şi diafragm (sindromul Chilaiditi).
EXAMENUL PRIN CLISMĂ BARITATĂ
- bună pregătire a colonului - regim alimentar, purgative, clisme evacuatorii.
Soluţiile saline: sulfatul de magneziu, citratul de Mg, sunt hiperosmolare şi produc exorbţie de
lichide în lumenul intestinal. Necesită hidratare. Nu se administrează la bolnavii cu insuficienţă
cardiacă. În ultimul timp, au fost introduse alte purgative: X Prep, Fortrans.
Clisma evacuatorie: se face cu 2 litri de apă caldă. Primii 500 ml sunt administraţi în decubit
lateral stâng, următorii 500-1000 ml în poziţie de procubit, iar restul în poziţie de decubit lateral
drept. Sunt necesare 2 clisme: prima în seara dinaintea examinării, a doua, în ziua examinării cu
2-3 ore înainte.


Segmentele colonului 1-cecul, 2 unghiul
hepatic, 3-unghiul splenic, 4-colonul
descendent, 5-sigmoidul, 6 ampula
rectală, 7 apendicele



Relieful mucos
al colonului





Megacolon






CONGENITAL DOBANDIT




DIVERTICULII COLONULUI
plus de substanţă baritată
cu colet, au structură omogenă, sunt bine delimitaţi.Complicaţii: -
hemoragia, inflamaţia - în acest caz conturul devine neregulat iar
structura neomogenă.

POLIPI ADENOMATOSI
Radiologic imagine lacunară bine delimitată cu pedicol mai larg sau mai îngust, mai lung sau
mai scurt. Atunci când pedicolul este proiectat ortograd, imaginea lui se suprapune polipului
realizând aspectul de „pălăria mexicană” sau cocardă.
-mai ales la nivelul rectosigmoidului, colonului descendent

CANCER COLIC VEGETANT








CANCER ANULAR COLIC


MODIFICĂRILE RADIOIMAGISTICE ALE COLITEI ULCEROASE - RCUH
Radiografia simplă poate evidenţia:
- un contur neregulat determinat de hipertrofia pliurilor mucoase
- contur spiculat produs de existenţa ulceraţiei
- pierderea haustrelor şi a falturilor interhaustrale
- peretele intestinal este îngroşat în colitele fulminante datorită edemului din submucoasă
- calibrul colonului transvers creşte peste 8,5 cm (N=5,5)
- aerocolie localizată pe transvers
Radiografia simplă trebuie repetată de mai multe ori într-o zideoarece dilatarea toxică a
colonului poate să se dezvolte foarte rapid.
- pneumoperitoneul indică perforaţia
- absenţa conţinutului stercoral în colon
Examenul radioimagistic prin clismă baritată în dublu contrast:
- modificări ale mucoasei; aspect granular fin sau grosolan care este evident numai pe radiografia
de faţă, este format din puncte fine şi inele care corespund ulceraţiilor superficiale şi insulelor de
edem al mucoasei.
- dispariţia lizereului de siguranţă.
- conturul poate fi întrerupt de ondulaţii neregulate ori de mici plusuri
- dublul contur prin infiltrarea bariului între mucoasă şi submucoasă
- modificări de tip polipoid determinate de inflamaţia mucoasei dintre zonele ulcerate şi de
hipertrofia foliculilor limfatici.
În fazele tardive se produc:
Modificări de formă (configuraţie) a colonului care sunt determinate de:
" dispariţia haustrelor
" dispariţia falturilor dintre haustre
" lărgirea spaţiului presacrat
" îngustarea rectului
" îngustarea şi scurtarea colonului
" ştergerea unghiurilor colonice
Polipii inflamatori sunt prezenţi în 15-20%, apar atât în perioadele de evoluţie
active ale bolii cât şi în perioadele de vindecare.
RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA
























DUODEN

Bulbul - cea mai dilatată, formă de flacără prezentând o bază, un vârf, două curburi sau recesuri
(superior, inferior) şi două feţe. Baza bulbului centrată de pilor formând H-ul piloric. Mica şi
marea curbură bulbară continuă mica şi marea curbură gastrică formând cele două recesuri
inferior şi superior, când bulbul este orientat orizontal, sau intern şi extern
când el este orientat vertical. Curburile bulbare se evidenţiază în incidenţa
PA sau OAD. Feţele bulbului apar suprapuse. Pentru disocierea lor, bolnavul
se examinează în OAS
ANOMALII DUODENALE
- ANOMALII DE FORMĂ ŞI CALIBRU:
- atrezia duodenală (radiografiile simple abdominale, stomacul şi
duodenul, pînă în porţiunea atrezică, sunt destinse, au un conţinut mare de
aer, restul abdomenului fiind radioopac (double-bubble sign). După
administrarea de SDC, indexul radioopac se opreşte la nivelul stenozei)
- stenoze congenitale (bride, membrane endoluminale, pancreas inelar,
etc.)
- megaduodenul (creşterea totală sau parţială (bulb) a calibrului duodenal )


Atrezia duodenala

DIVERTICULII DUODENALI
- congenitali (adevăraţi) - formaţi din toate straturile peretelui duodenal - şi
dobândiţi reprezentând hernieri ale mucoasei prin punctele slabe ale
peretelui.
- mai frecvent pe marginea internă a duodenului II şi III.

ULCERUL DUODENAL
Radiologic, în localizările la nivelul feţelor,nişa se evidenţiază prin compresiune
dozată, pată radioopacă bine delimitată,rotundă, dimensiuni variabile.
În OAS nişa - plus de substanţă ce iese din contur, localizată pe una din feţele bulbare
sau pe ambele (kissing ulcus). În cazul localizării nişei la nivelul curburilor - plus de
substanţă ce iese din contur.



Semne indirecte: DUODENALE:
- retracţia curburilor
- edemul periulceros, ulcus Wall (mai mult sau mai puţin întins )
- modificările reliefului mucos Pliurile mucoase sunt îngroşate şi
converg spre imaginea de nişă, având o dispoziţie radiară.)
- - imagini care intră în contur
- ancoşă
- incizură




- imagini care ies din contur
- diverticol Cole (dilatare diverticuliformă a marii curburi bulbare)
- diverticol Ackerlund (Diverticolii Ackerlund reprezintă hernii
ale mucoasei printre zonele de stenoză; ei au un caracter pasager )

ULCERUL POSTBULBAR
Semnul cel mai frecvent - spasmul care îngustează mult lumenul
duodenal.
Nişa apare ca un plus de SDC rotund, bine delimitat. Aspectul de
ansamblu a fost
comparat cu o mărgică înşirată pe aţă.



TUMORI BENIGNE DUODENALE
lacună benignă, uneori exulcerată (target sign).






INTESTIN SUBTIRE
INVAGINAŢIA FUNCŢIONALĂ
- alunecarea mucoasei intestinale pe stratul muscular
- mai frecvent la nivel jejunal
Radiologic: - pliuri circulare, concentrice care se termină în formă de con într-un
punct median central unde începe oansă îngustă
- profil ansă dilatată cu pliuri circulare dispuse în formă de spirală. În
interiorul acestei anse se observă mucoasa ansei invaginate care se prelungeşte cu
un pliu longitudinal
- aspectul este reversibil

ENTERITA REGIONALĂ (BOALA CROHN)
- inflamaţie cronică recidivantă a tubului digestiv
Etiologie - imprecisă
Localizare - în orice segment al tractului digestiv mai frecvent regiunea ileocecală
Inflamaţia cuprinde mai multe segmente, separate prin zone de intestine normal (arii skip)
Radiologic:
FAZA INIŢIALĂ:
•modificări funcţionale ileale: - hipotonie
- hipertonie
- tranzit accelerat (semnul Stierlin)
•modificări funcţionale cecale: - spasmul controlateral valvulei Bauchin
- accentuarea hausterelor (cec în frunză de stejar)
• modificări organice ileale:
- îngroşarea pliurilor mucoasei cu dispunerea lor perpendicular pe axul intestinal
- hipertrofia foliculilor limfatici - imagini lacunare mici, rotunde separate prin spaţii largi
de mucoasă (aspect de ileon ţintuit, bătut în cuie)
- imagini lacunare mari-aspect de fagure de miere
- proiecţia periferică a foliculilor – aspect în timbru poştal
- hipertrofia plăcilor Payer
- eroziuni superficiale, ulceraţii caracteristice,
- fistulele
- abcesele
- edemul mezenteric - aspect de ansă în omega,porţiunea terminală a ileonului ia formă
de gât de lebădă.
Semnele cecale: hipertrofia foliculară - lacune multiple rotunde, bine delimitate
FAZA STENOTICĂ
Radiologic - semnul sforii sau string sign
- segmentele intestinale dilatate







PNEUMOPERITONEU

Imagini cu plus de umplere baritată: - diverticolul expansiune parietală
formată din toate straturile peretelui organului afectat (diverticol
congenital) sau numai din seroasă sau mucoasă (diverticol câştigat).
- nişa
NIŞA BENIGNĂ:
 ! nişa benignă proemină din conturul organului;
 ! este frecvent pediculată;
 ! contururi nete, de obicei regulate ;
 ! în jurul nişei există o imagine transparentă, lacunară regulată,
 dată de edemul periulceros. La nişa de faţă edemul apare ca o
 zonă clară, inelară, realizând imaginea de cocardă;
 ! pliurile de mucoasă converg către nişă şi se pot urmări până
 aproape de marginea nişei
 ! după tratament antiulceros nişa trebuie să se remită complet.
NIŞA MALIGNĂ
 ! nişa malignă nu proemină din conturul organului,
 ! este de obicei mare,
 ! fundul nişei poate fi rectiliniu, bombat, în platou sau neregulat.
 ! poate fi situată în acelaşi plan cu profilul conturului, ori sub
 acesta (nişa încastrată) sau să fie situată într-un defect de
 umplere (nişă în lacună),
 ! în jurul nişei maligne se poate constata prezenţa unor imagini
 lacunare,
 ! pliurile mucoasei din jur sunt rigide, nu dispar la compresiune şi
 se opresc la distanţă de nişă.
 ! tratamentul de probă nu reduce dimensiunile nişei.
Imagini cu minus de umplere baritată:
LACUNA BENIGNĂ se caracterizează prin următoarele aspecte :
 formă geometrică bine precizată (rotundă, ovală) ;
 contururi regulate, nete
 pliuri neîntrerupte, împinse sau deviate ;
 conturul organului afectat este păstrat, cu peristaltică prezentă;
 evoluţia imaginii este lentă şi nu afectează starea generală a
 pacientului
LACUNA MALIGNĂ
 variabilă, conturul policiclic, neregulat, şters
 pliurile de mucoasă întrerupte

ESOFAG
CARDIOSPASMUL
ACHALAZIA - stare de permanantă contracţie a cardiei
Imagistic
- cardia apare mult îngustată cu contururi bine delimitate, netede, cu pliuri paralele, centrează
segmentul supraiacent
- esofagul toracic este dilatat în grade variabile uneori foarte mult
- esofagul se alungeşte şi se cudează
- undele peristaltice sunt frecvente, profunde, dar ineficiente
- evacuarea este lentă în cantitate mică
- staza esofagului constituie un factor favorizant al esofagitei.








DIVERTICOLI ESOFAGIENI
Imagistic
 ! un plus de substanţă ce iese din contur
 ! este legat de esofag printr-un pedicol.
 ! formă rotund-ovalară când mecanismul de formare este prin pulsiune
sau triunghiulară când se formează prin tracţiune.
 ! bine delimitat, omogen. În repleţie, bariul poate rămâne în punga
diverticulară câteva ore şi, împreună cu aerul, realizează un nivel
hidroaeric.
 ! Când apare procesul inflamator - diverticulita - conturul formaţiunii
devine
 neregulat iar conţinutul neomogen.
CANCER VEGETANT ESOFAGIAN
VARICE ESOFAGIENE
Radiologic:
- Imaginea este caracteristică :
lacune multiple, bine delimitate, având dimensiuni
variabile, localizate în 1/3
inferioară a esofagului realizând un aspect de ciorchine
sau de fagure de
miere.
contururile esofagului
sunt neregulate.
STENOZA HIPERTROFICA A PILORULUI




STOMACUL IN CASCADA






-GASTRITA MENETRIER - hipertrofie marcată a
reliefului mucos cu aspect pseudopolipoid, cu dispoziţie
anarhică, localizată mai ales în 1/3 medie, implicând atât
mica
curbură cât şi marea curbură.


Nişa benignă pe mica curbură gastrica
ULCERE BENIGNE GASTRICE


CANCER LA
NIVELUL
CORPULUI
GASTRIC











Cancer infiltrativ gastric-corp
gastric,
respectiv antral (aspect de linită
plastică)





NISA MALIGNA-NISA IN LACUNA
CANCERUL BONTULUI