You are on page 1of 347

Sfntul Nectarie Kefalas din Eghina

Istoria schismei
De ce Papa i supuii lui s-au desprit
de Biserica lui Hristos
Editura Evanghelismos
2011
Pagina 1
Studiu istoric despre cauzele schismei, despre perpetuarea acesteia i despre
posiilitatea sau imposiilitatea unirii celor dou! iserici, "!s!ritene i #pusene
S $ N% %&'$( )E S *&N+&& N,& ( %-EN&-& ( $"'%"&S&',"& #& .N-/&S,"&0,"
-,(%N&S'E ",(1NE
Po2ered 3 ABBYY FineReader 11
)o2nload P)* i ,)'4 http455archive6org5details5SfantulNectarie)eEghina7)e-ePapaSiSupusii0uiS7
au)espartit)e
'raducere din lima greac! de -aliopie Papacioc
Pagina 2
Cuprins
-uvntul traduc!torului 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 8
-!tre cititori 9Prefa:! la edi:ia ;nti< 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 12
Schisma 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1=
-auzele schismei 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1>
Principiile care stau la temelia celor dou! ?iserici 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666661@
16 ?iserica #pusean!6 Primatul Papei 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1@
26 #postolul Petru, ;ntemeietor, ;n viziunea apusenilor, al ?isericii #pusene 6666666666666666666666666666666666620
(!rturii istorice 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 A0
)ovezi despre nedeplasarea lui Petru la "oma de la anul =1 pn! la anul BB, perioad! de timp ;n care
teologii apuseni sus:in c! Petru a sluCit ca episcop la "oma, adic! 2> de ani 6666666666666666666666666666666666666A>
(!rturii culese din istorie Di din Scripturi 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 AE
(!rturii istorice 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 =A
)espre ac:iunile Papilor "omei pentru dondirea hegemoniei ;n ?iseric! Di reac:ia ?isericii la
ac:iunile Papilor din primele veacuri pn! la schism! 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666>2
Primele tentative ale Papilor de a7Di eFercita hegemonia ;n ?iseric! 666666666666666666666666666666666666666666666666>B
Evenimentele secolelor &7&&&
Evenimentele importante din ?isericile locale6 Preten:iile Papilor Di reac:iile ?isericii SoorniceDti
666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 B1
Epistola lui *irmilian c!tre -iprian 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 82
?iserica cea %na, Sfnt!, Soorniceasc! Di #postoleasc! Di ?iserica roman! 666666666666666666666666666666666668E
%nitatea ?isericilor 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 @2
(!rturii din *aptele Sfin:ilor #postoli 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 @=
(!rturii din Epistolele Sfin:ilor #postoli 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 @B
(!rturii din scrierile )asc!lilor Di P!rin:ilor #postolici despre leg!tura de unitate a ?isericilor 666666@8
(!rturii ale ;nv!:!torilor isericeDti -lement Di ,rigen 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666E0
,rigen 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 E2
,piniile istoricului Gion despre modul de crmuire a ?isericii 6666666666666666666666666666666666666666666666666666E=
Principiile fundamentale ale celor dou! ?iserici6 )espre modul de guvernare isericesc 66666666666666666EB
)espre modul de guvernare isericeasc!6 EFtras din cartea clerului francez4 .nv!:!tur! despre tronul
Pagina A
sacru al "omei 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 E@
0eg!tura ?isericilor prin Sfintele Sinoade 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 100
)olinger despre liertatea episcopilor ;n cadrul Sfintelor Sinoade 666666666666666666666666666666666666666666666666610>
Evenimentele secolelor &H7H&&
-e gndea ?iserica despre hegemonia episcopului "omei 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666108
)espre Sinoadele Ecumenice6 .nsuDiri caracteristice ale Sinoadelor Ecumenice 666666666666666666666666666610E
(otivele ;ntrunirii Sinodului & Ecumenic Di canoanele acestuia 666666666666666666666666666666666666666666666666666666112
Sinoadele ;mpotriva lui #tanasie 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 118
)espre Pap!, ca instan:! de recurs 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 11E
)espre recursul papal6 Sinodul de la Sardica 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666128
Pe ce se sus:ine privilegiul de recurs c!tre Papa "omei 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666612E
-ele trei canoane alc!tuite de apusenii ;ntruni:i ;n Sinodul local de la Sardica ;n care se face referire
la recursul la Pap! 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1A2
-anonul al treilea66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1A2
-anonul al patrulea66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1AA
-anonul al cincilea66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1AA
)espre recursul c!tre Pap! 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1A8
)espre Sinodul al &&7lea Ecumenic, ;ntrunit prin voin:a Di decretul ;mp!ratului, care a declarat c!
Papa se ucur! de cinste egal! cu Patriarhul -onstantinopolului Di a respins privilegiul de recurs c!tre
Papa 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1AE
-anonul al doilea66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1=1
Sinodul de la -artagina ;mpotriva dreptului papal de recurs 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666661=B
)espre dreptul de recurs la Pap! 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1=@
#l &&&7lea Sinod Ecumenic de la Efes demonstreaz! lipsa de fundament a preten:iilor papale 666666661>1
-onvocarea celui de7al &&&7lea Sinod Ecumenic 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666661>A
, privire general! 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1>>
Epistola Papei -elestin adresat! Sinodului de la Efes Di apari:ia lui Iresservatio mentalisJ 666666666661>B
Purtarea Papei 0eon la cel de7al &H7lea Sinod Ecumenic Di r!spunsul dat de Sinod, prin canonul 2@,
preten:iilor lui 0eon 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1B0
Sinodul tlh!resc de la Efes 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1B2
#l =7lea Sfnt Sinod Ecumenic ;ntrunit &a -alcedon6 0upta apusenilor ;n favoarea hegemoniei papale
Di a r!s!ritenilor ;n favoarea ,rtodoFiei 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1BA
Epistola Papei 0eon al "omei c!tre Sinodul Ecumenic de la -alcedon 6666666666666666666666666666666666666666661B>
-omportarea lega:ilor Papei6 ,fensa lipsit! de ruDine adus! de lega:i adev!rului istoric6 .ng!duin:a
Pagina =
ar!tat! de Sfin:ii P!rin:i 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1B8
"!spunsul c!tre trimiDii papali666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1B8
"!spunsul Sfntului Sinod c!tre lega:ii Papei 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 180
-ele de dup! ;ncheierea lucr!rilor Sinodului 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666181
)espre cea dinti schism! dintre ?iserica "!s!ritean! Di cea #pusean! 6666666666666666666666666666666666666666618A
Sinodul al H7lea Ecumenic umileDte ;ngmfarea papal! 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666618E
.n )ogme, Papii sunt supuDi greDelii 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1@B
)espre Papa Serghie al &&&7lea 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1@E
(onoteli:ii Di Papa ,noriu, care greDeDte cu privire la credin:! 6666666666666666666666666666666666666666666666666666661E1
.mp!ra:ii izantini nu le7au recunoscut succesorilor lui Petru negreDelnicia 9infailiilitatea< Di acrivia
;n ceea ce priveDte dogma 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1E=
EKtesis7ul 9EFpunerea< lui /eraclie 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1E=
'3pos7ul 9*ormula< lui -onstans al &&7lea 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 1EB
)ositei spune despre Papa ,noriu c! a greDit ;n cele ale credin:ei 666666666666666666666666666666666666666666666666661E8
Sinodul al B7lea Ecumenic este prezidat de c!tre ;mp!rat, iar Papa este aDezat ;n rang egal cu ceilal:i
episcopi 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 202
Sinodul Ecumenic LuiniseFt 9-inci7Mase< aDaz! rnduieli Di porunceDte Papei "omei 6666666666666666666208
-anonul >> 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 210
Evenimentele secolelor H&&&7&N
Puterea lumeasc! a Papilor "omei6 "eferitor la Idonatio PepiniJ 666666666666666666666666666666666666666666666666666211
)ecretele pseudo7isidoriene 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 21B
)espre dona:ia lui -onstantin cel (are c!tre Papa Silvestru al "omei 6666666666666666666666666666666666666666666221
-omaterea din punct de vedere istoric a acestor afirma:ii 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666222
)onatio -onstantini6 )ona:ia lui -onstantin c!tre Papa Silvestru al "omei 6666666666666666666666666666666666622A
,pinia clerului francez, despre dona:ia lui -onstantin cel (are 6666666666666666666666666666666666666666666666666666622@
Sinodul al Daptelea Ecumenic Di ac:iunile celor dou! ?iserici 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666662AA
%n sinod asupra icoanelor la Paris 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 2A>
Papa Nicolae Di Patriarhul *otie6 )espre Papa Nicolae & 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666662A8
)espre Patriarhul *otie 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 2AE
Schisma 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 2=2
&zgonirea lui &gnatie Di ridicarea lui *otie6 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666662==
(otivele izgonirii lui &gnatie Di ale alegerii lui *otie 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666662==
Schisma 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 2=B
.ntrunirea Sinodului lui *otie 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 2>A
Pagina >
Epistola lui *otie c!tre Papa Nicolae & 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 2>>
"eac:ia Papei Nicolae 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 28=
-on:inutul epistolei Papei Nicolae 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 28B
Noi ac:iuni ale Papei Nicolae ;mpotriva lui *otie 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666288
, nou! epistol! a Papei Nicolae & c!tre ;mp!ratul (ihail 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666628@
#gravarea disputei prin apari:ia schismei ulgare 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666628E
Epistola Papei Nicolae c!tre regele ?ulgariei 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666662@0
Epistola enciclic! a Prea Sfin:itului *otie 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 2@A
Epistola enciclic! a lui *otie ;l ;nt!rit! pe Papa Nicolae 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666662E8
Schisma, cu un secol ;nainte de *otie 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 2E@
Epistole ale lui *otie c!tre cezarul Hardas care dau m!rturie despre smerenia creDtin! a acestui !rat
Di care desfiin:eaz! calomniile duDmanilor ;ndreptate contra lui 666666666666666666666666666666666666666666666666666666A00
&zgonirea lui *otie Di ridicarea lui &gnatie 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666A0A
Sinod Ecumenic la -onstantinopol 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 A08
-hizuind asupra celor petrecute la sinod 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 A10
Efectul canonului referitor la pentarhia isericeasc! 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666A12
.ntoarcerea lui *otie Di reaDezarea lui pe tronul Patriarhal al -onstantinopolului 6666666666666666666666666666A1=
#titudinea lui *otie fa:! de Pap! 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 A1B
)espre al optulea Sinod Ecumenic 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 A1E
.nt!rirea hot!rrii de credin:! 9orosul< 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 A28
Epistola Papei &oan al @7lea c!tre *otie 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 AA1
(!rturia dreptei credin:e a Papei &oan 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 AAA
-teva Cudec!:i asupra celui de7al @7lea Sinod Ecumenic 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666AA@
Papa &oan Di teologii apuseni despre cel de7al @7lea Sinod Ecumenic de su *otie 6666666666666666666666666AAE
%milirea trufiei papale 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 A=1
# doua izgonire a lui *otie, surghiunul Di moartea lui 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666A=A
.n loc de concluzie 666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 A==
-are sunt motivele furiei apusenilor ;mpotriva lui *otie 66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666A==
Pagina B
Cuvntul traductorului
)up! cea dinti editare, ;n anul 1E11, studiul Sfntului Nectarie despre
cauzele schismei 9ruperii< ?isericii #pusene de ?iserica lui /ristos cea %na nu a mai
v!zut lumina tiparului timp de @8 de ani6 Este o perioad! neaDteptat de lung! 7 socotind
calit!:ile eFpunerii Di temeinicia analizei autorului 7 perioad! ;n care ?iserica ,rtodoF! a
str!!tut roia comunismului ateu i ;mpins! ;ntr7un proces lent, dar constant, numit de
refacere a unit!:ii isericeDti, din care #pusenii s7au rupt la ;nceputul celui de7al doilea
mileniu creDtin6 .n paralel, -onfesiunea catolic! a trecut prin transform!rile -onciliului
Hatican && 91EB271EB><, ;n urma c!ruia Di7a deschis, ;nc! mai mult, frontul refacerii
;mp!rt!Dirii comune isericeDti, ;n sensul ;n care aceasta este ;n:eleas! Di stailit! de
cercurile conduc!toare ale catolicismului6
&nten:iile sincere de apropiere Di punerea lor ;n fapt! nu pot aduce rezultatul
dorit 7 Ica to:i s! fie unaJ 7 dect dac! se zidesc pe ;nv!:!tura descoperit! oamenilor de
(ntuitorul &isus /ristos Di drept ;n:eleas! ;n Di de ?iserica cea %na a #postolilor Di a
Sinoadelor Ecumenice6 Mi ;n numeroasele cazuri ;n care s7a urmat aceast! cale, cu
luminarea Di lucrarea )uhului Sfnt, cei r!t!ci:i s7au re;ntors ;n staulul autentic Di unul al
#rhip!storului ?isericii O )umnezeu &isus /ristos6
.ns!, la nivelul dialogurilor oficiale de unire, se vede c! cei aproape o sut! de
ani scurDi de la ini:ierea lor prin enciclicele Patriarhului &oachim al &&&7lea 91E02, 1E20< Di
acumularea unei uriaDe literaturi teologice coneFe, n7au putut produce acele corecturi
esen:iale ale ;nv!:!turii dogmatice care separ! creDtinismul apusean de #dev!r6 'emele
supuse discu:iilor au fost interpretate Di decantate de7a lungul timpului ;n multiple feluri,
mai mult sau mai pu:in apropiate de teologia Sfin:ilor P!rin:i Di a Sinoadelor Ecumenice,
dnd naDtere uneori unor viziuni valoroase din perspectiv! ,rtodoF!, ;n duhul c!reia dac!
s7ar ;nainta, scopul declarat al dialogurilor 7 revenirea celor r!t!ci:i la )reapta -redin:! 7
Pagina 8
ar deveni mai apropiat6
Pe de alt! parte, au fost construite concep:ii noi Di revizuite altele mai vechi4
I?iserici suroriJP ImoDtenirea apostolic! comun!J ;n:eleas! ;n mod diferit Di manifestat!
;n forme diferite, dar deopotriv! de autentice Di de evanghelice [Hezi Enciclica %nitatis
redintegratio 1= ;n #cta S3nodalia Sacrosancti -oncilii oecumenici Haticani &&, Periodus
&]P un Inou mod de eFercitare a primatului papalJ [Hezi Enciclica I%t unum sintJ a Papei
&oan Paul al &&7lea Di cuvntarea Papei ?enedict al NH&7lea din A0 noiemrie 200B de la
-onstantinopol]P revizuirea antitezei tradi:ionale dintre ;nv!:!tura triadologic!
augustinian7apusean! Di cea r!s!ritean7capadocian! ca sustrat al lui *ilioQueP acceptarea
de c!tre pleroma ?isericii, ca az! teologic! a unirii, a teFtelor comune elaorate la
;ntrunirile comune D6a6
.n lumina acestor noi evolu:ii, ini:iativa traducerii studiului vechi de o sut! de
ani al Sfntului Nectarie apare oare ca anacronic!R 'raduc!torii au trecut prin aceast!
;ngriCorare care, ;ns!, le7a fost risipit! ;n mod IoficialJ la una din recentele ;ntlniri de
evaluare a dialogului ortodoFo7catolic desf!Durat! la 'esalonic ;n data de 20 mai 200E6
)intre ;nal:ii participan:i, -ardinalul Salter Kasper, ;ns!rcinatul, la acea vreme, din partea
Haticanului pentru dialogul cu ?iserica ,rtodoF!, evalund mersul dialogului, reafirma
vechile concep:ii de ;ntietate ale episcopului "omei, spunnd4 IPartea ortodoF!
recunoaDte faptul c! ?iserica este o realitate la nivel local, regional Di mondial, iar potrivit
canonului A= #postolic, la fiecare dintre aceste niveluri este necesar! eFisten:a unui
primat, prin urmare Di la nivel mondial, nivel la care, potrivit att tradi:iei r!s!ritene, ct Di
celei apusene a primului mileniu, primul nu poate fi dect episcopul "omeiJ [conform
discursului ;nc! nepulicat al -ardinalului Kasper la ;ntrunirea men:ionat!6 -uvintele
-ardinalului citate ;n continuare sunt preluate din acelaDi discurs]6
-a argumenta:ie de spriCin, ofer! un rezumat retrospectiv al unor momente din
istoria ?isericii, care suliniaz!, ;n opinia lui, rolul hot!rtor al Scaunului "oman ;n
Pagina @
p!strarea dreptei credin:e Di, deopotriv!, recunoaDterea ;ntiet!:ii lui ;n lumea creDtin!4
Sinodul de la -onstantinopol din A@1 9al &&7lea Ecumenic<, cel de7al &H7lea Ecumenic de
la -alcedon 9=>1<, scrierile Sfntului -lement "omanul, ale Sfin:ilor &gnatie de #ntiohia
Di &rineu de 0ugdunum, ;nfrngerea iconomahiei, sinodul local de la Sardica 9A=A7A==< cu
aDa7zisa recunoaDtere a dreptului de recurs al Papei "omei, interven:iile Papei &ulius ;n
"!s!rit 9A=1< ;n conteFtul disputelor legate de soarta Sfntului #tanasie care recursese la
spriCinul episcopului "omei6 -u o nuan:! de concesie, primatul este al!turat de Kasper
ideii de p!strare a unei oarecare leg!turi cu sinodalitatea, leg!tur! care Ieste important a fi
supus! cercet!riiJ, ;ntruct face parte din 'radi:ia ?isericii6 'radi:ia aceasta, continu!
-ardinalul, Iconstituie fundamentul celui de7al &&7lea Sinod de la NiceeaJ 9al 87lea
Ecumenic, 8@8< unde Is7a constatat cu claritate c! pentru recunoaDterea ecumenicit!:ii
unui Sinod este determinant! conlucrarea episcopului "omei, pe cnd ;n ceea ce7i priveDte
pe ceilal:i Patriarhi, se voreDte doar despre acordul lorJ6 Ne ;ndeamn! apoi s! urm!m
chemarea Papei &oan Paul al &&7lea, care ne cere Is! c!ut!m un tip nou de eFercitare a
primatului, care s! fie acceptat de c!tre amele p!r:i, cu p!strarea esen:ei dogmeiJ
TEnciclica %t unum sint, 1EE>U6
.ncrez!tor ;n legitimitatea modului apusean de ;n:elegere a primatului,
-ardinalul ;l citeaz! pe profesorul Voseph "atzinger, actualul Pap! 9care a demisionat ;n
feruarie 201A<, care afirma ;n 1E8B la Graz c! I"oma nu treuie s! pretind! nimic mai
mult de la "!s!riteni dect ceea ce era ;n vigoare Di era tr!it ;n primul mileniuJ, cu
actualizarea din 1E@8, potrivit c!reia Isimpla ;ntoarcere la ?iserica primar! dup! sfrDitul
?isericii de tip imperial Di dec!derea figurii -ezarului nu este o solu:ie nici din punct de
vedere teologic6 Este necesar s! eFiste un mers ;nainteJ [vezi V6 "atzinger, 'heologische
Prinzipienlehre, (Wnchen, 1E@2, 20 Di Kirche, XKumene und PolitiK, Eisiedeln, 1E@8, 8B
Di urm!toarea]6 Su;n:elege aici strategia permiterii unui grad de sinodalitate care s! fac!
primatul mai atr!g!tor pentru lumea ortodoF! Iastfel ;nct s! aCute la restaurarea
comuniunii depline ;n noile condi:ii istorice ale mileniului al treileaJ6 (odelul ;l ofer!
Pagina E
chiar -ardinalul ;n continuarea discursului4 o ?iseric! hirid, de vreme ce I:inta nu este
aceea de a eFista o ?iseric! unit! 9EinheitsKirche<, ;ns! nici adoptarea de c!tre "!s!rit a
sistemului legal apuseanJ6 EFemplul de urmat este cel oferit de -onciliul Hatican && prin
recunoaDterea Idreptului ?isericilor "!s!ritene de a se guverna potrivit propriilor lor
reguliJ [Enciclica %nitatis redintegratio 1BU Di permisiunea acordat! Iisericilor catolice
r!s!riteneJ 9uniate< de a7Di alege ;n sinoade particulare episcopii, c!rora ulterior Papa Ile
acord! comuniuneaJ, formul! care, concluzioneaz! -ardinalul, Iconciliaz! ;n foarte mare
m!sur! autonomia patriarhal! cu primatul "omeiJ6 #cest hirid nu este altceva dect
readucerea ;n actualitate a formulei de unire a sinodului de la *errara7*loren:a 91=AE7
1==><, fa:! de care -ardinalul Kasper nu7Di ascunde admira:ia, formul! care ad!ugase la
defini:ia primatului anumite elemente care ;nt!reau privilegiile tradi:ionale ale Icelorlalte
PatriarhiiJ 9-onstantinopol, #leFandria, #ntiohia Di &erusalim< f!r! a solu:iona ;ns! fondul
prolemei 7 inova:iile ;n dogme6
'ocmai aceste argumente istorice ;n favoarea primatului ale oficialului
Haticanului sunt analizate Di demontate unul cte unul de Sfntul Nectarie ;n studiul de
fa:!, sugestiv! fiind pentru cititor, deDi deloc surprinz!toare, constatarea continuit!:ii
aceleiaDi argumenta:ii la teologii de azi ai Haticanului cu cea a celor din vechime, ;n ciuda
declara:iilor repetate de reconsiderare ;n lumin! patristic! a azei teologice a
-atolicismului6
Sfntul Nectarie adopt!, ca metod! de lucru, ;nf!:iDarea evenimentelor aDa
cum reies ele din documentele istorice Di patristice, limitnd propriul comentariu la
m!sura necesarului Di l!snd cititorului liertatea de a le evalua Di de a ;n:elege mersul
real al lucrurilor6 .n acest sens, urm!rind de7a lungul istoriei isericeDti sustratul pe care
se construia structura care avea s! constituie ;n mileniul al doilea creDtin forma:iunea de
tip eclesial numit! iserica romano7catolic!, studiul localizeaz!, ;n literatura istoriografic!
Di patristic!, verigile principale ale Dirului de argumente pe care teologii apuseni le invoc!
Pagina 10
;n favoarea eclesiologiei catolice, verigi pe care le desface Di analizeaz! folosindu7se de
critica istoric! Di de critica de teFte accesiil! ;n vremea sa6
0a traducerea ;n lima romn! a acestui prim volum al Studiului, am c!utat s!
red!m documentele patristice Di istoriografice inserate de Sfntul Nectarie, folosind
teFtele critice eFistente ast!zi6 )e asemenea, ne7am str!duit s! depist!m ct mai precis Di
deplin sursele iliografice ale autorului, surse pe care de cele mai multe ori le prezint!
sumar, prin prescurt!ri pe alocuri dificil de ;n:eles Di de localizat, situa:ie datorat! desigur
folosirii de c!tre Sfnt a unor reguli de citare mai pu:in stricte6 #ceste neaCunsuri tehnice
nu diminueaz! ;ns! cu nimic sustan:a eFpunerii Di estetica limaCului folosit6 .n anumite
puncte, traduc!torul a ad!ugat unele l!muriri referitoare la no:iuni teologice, evenimente
istorice Di persoane, ;n scopul inform!rii suplimentare a cititorilor6 )eDi am socotit c!
multe din fragmentele istorico7patristice mai restrnse, citate de Sfntul Nectarie,
necesitau o redare mai eFtins! a respectivelor conteFte, nu am f!cut7o, din cauza
iconomiei spa:iului6
'eFtul studiului a fost tradus dup! a doua sa edi:ie, realizat! Di tip!rit! la
#tena, ;n 1EE@, de Nectarie )6 Panagopoulos, c!ruia ;i mul:umim ;n numele credincioDilor
ortodocDi din "omnia pentru ;ng!duirea folosirii acestei edi:ii, n!d!Cduind s! dondim
aCutorul lui )umnezeu pentru continuarea t!lm!cirii ;n lima romn! a celorlalte scrieri
ale Sfntului Nectarie, care sunt autentice izvoare contemporane de dreapt! teologhisire6
-aliopie Papacioc
0a S!r!toarea Sfin:ilor #postoli Petru Di Pavel,
2E iunie 2011
Pagina 11
Ctre cititori (Prefa la ediia nti)
#vem cinstea s! vestim oDtii credincioDilor ortodocDi ai ?isericii celei %na,
Sfinte, SoorniceDti Di #postoleDti, editarea lucr!rii noastre despre schisma care eFist!
;ntre fostele ?iserici surori, cea "!s!ritean! Di cea #pusean!, ;n care eFamin!m cauzele
care au provocat schisma, cauzele perpetu!rii acesteia, posiilitatea sau imposiilitatea
ridic!rii acesteia Di care sunt motivele care ;mpiedic! unirea6
#ceast! lucrare a noastr! poate fi numit! Istoria Schismei, fiindc! a fost scris!
pe aza faptelor istorice, cu precizie istoric! Di f!r! p!rtinire6
Scopul, pe care l7am avut ;n vedere, a fost c!utarea adev!rului Di numai a
adev!rului Di proclamarea acestuia ;n vederea ap!r!rii drepturilor ?isericii "!s!ritene, ;n
aza c!rora teologii legaliDti ai ?isericii #pusene, tratnd ;n mod Curidic aceast! chestiune,
imput! ?isericii "!s!ritene cauzele schismei Di motivele perpetu!rii ei6
Studiul acesta, pe care l7am scris ;ncepnd de pe la anul 1@E>, este alc!tuit din
dou! volume6 Pornind de la punerea azelor celor dou! ?iserici, eFamin!m dezvoltarea
lor istoric!, regimul de guvernare al fiec!reia, rela:iile, acordurile, dezacordurile, disputele
dintre ele, schismele Di cauzele lorP Cudec!m cauzele Di ne pronun:!m opinia ca o
concluzie a celor spuse, ;ncheind cu evenimentele de dup! sinodul desf!Durat la *loren:a,
c!rora le7a pus cap!t c!derea -onstantinopolului6
Ne7am ;mp!r:it studiul ;n dou! p!r:i, cuprinse fiecare ;n volume separate6
Holumul ;nti ;ncepe cu primele veacuri, adic! de la ;ntemeierea ?isericii, Di se ;ncheie cu
moartea lui *otieP volumul al doilea, de la moartea lui *otie pn! la c!derea
-onstantinopolului su turci6
Pagina 12
, mare parte a studiului cuprins ;n primul volum, a fost pulicat deCa ;n anul
1@E> ;n revista 0igii Sfinte6 %lterior, aceast! prim! parte a fost dezvoltat! ;nc! mai mult ;n
cadrul unei noi prelucr!ri, la care vom ad!uga Di o a treia parte care ;ncepe de la c!derea
-onstantinopolului su turci Di aCunge pn! ;n zilele noastre Di pe care o vom pulica mai
trziu6
Nectarie, Episcopul Pentapolei
Eghina, la 1> feruarie 1E11
Pagina 1A
chisma
Schisma, cuvnt ce mhneDte auzul, cuvnt ce arat! lep!darea unei ?iserici
surori, separarea fra:ilor unei ?iserici Di Dirul consecin:elor nepl!cute care7i urmeaz!6
-are s! fie oare cauzele care au provocat schisma dintre cele dou! ?iserici,
cea "!s!ritean! Di cea #pusean!, Di care, de dou!sprezece veacuri, ;i :in departe unul de
altul pe fra:ii cei de un SngeR
-t de mare s! fie oare ;nsemn!tatea lor ;nct veacuri ;ntregi aceDtia s!
r!mn! ne;ndupleca:iR
Nu e oare posiil! ;mp!carea Di unirea lorR
0a aceste trei ;ntre!ri, venite dinspre toate p!r:ile, ne vom sili s! r!spundem
prin acest studiu, eFaminnd chestiunea ;n mod istoric6
Pagina 1=
Cau!ele schismei
-auzele schismei, eviden:iate de fiecare dintre ?iserici, sunt negate de
cealalt!4 pe de o parte, ?iserica #pusean! prezint! drept cauz! a schismei arogan:a
?isericii "!s!ritene prin care aceasta ;i neag! Papei de la "oma primatul ;n ?iseric!, ;n
modul ;n care ea 9iserica apuseana< ;l ;n:elege, adic!4
a< &nstituirea primatului apostolic ;n persoana fericitului Petru 9de apostolici
primatus in eato Petro institutione<6
< -ontinuitatea primatului la Pontificii romani 9de perpetuitate primatus Petri
"omani Pontificis<6
c< Natura Di esen:a primatului Pontificului roman 9de vi et ratione primatus
"omani Pontificis<6
d< Principiul infailiilit!:ii Pontificului roman 9de "omani Pontificis infailiili
magisterio<6
-oncep:iile acestea despre primatul lui Petru s7au dezvoltat Di au fost
formulate Di proclamate ;n mod oficial6 -omisia dogmatic! de la "oma, constituit! de
c!tre Pap! ;naintea convoc!rii a ceea ce apusenii numeau sinodul ecumenic de la 1@80, a
distriuit clericilor sinodali, la 12 iulie 1@80, un material schematic care purta titlul4
YPrima constitu:ie dogmatic! despre ?iserica lui /ristosZ 9-onstitutio dogmatica prima
de ecclesia -hristi<, ;n care erau cuprinse cele patru puncte men:ionate mai sus6
Pe de alt! parte, ?iserica "!s!ritean! eviden:iaz! drept cauze deoseit de
importante ale schismei4 a) preten:iile arogante Di anticanonice privitoare la primatul
Pagina 1>
Papilor "omei care contravin duhului ?isericii celei %na, Sfinte, SoorniceDti Di
#postoleDti, aDa cum este el formulat ;n Sfnta Scriptur!, ap!rat Di p!strat de cele Dapte
Sfinte Sinoade EcumeniceP b) inova:iile introduse, prin care ?iserica roman! s7a
;ndep!rtat att de mult de ?iserica ,rtodoF! Soorniceasc! Di #postoleasc! Di c)
;nc!lcarea autorit!:ii Sfintelor Sinoade, singurele care pot de:ine adev!rul ;n ?iseric!6
#Dadar, cauzele desp!r:irii eviden:iate de c!tre ?iserica #pusean! sunt ;n
num!r de patru, iar cele eviden:iate de ?iserica "!s!ritean! sunt ;n num!r de trei6 .n
vederea ;mp!c!rii Di a unirii este necesar! eliminarea cauzelor, ;ns! ;n aceasta st!
importan[a prolemei, fiindc! fiecare din cele dou! ?iserici consider! c! adev!rul se afl!
de partea ei, pretinznd celeilalte supunerea Di propunnd drept condi:ie a unirii, ?iserica
#pusean! celei "!s!ritene, pe de o parte, acceptarea primatului Papei aDa cum este
formulat ;n cele patru puncte, iar ?iserica "!s!ritean! celei #pusene, pe de alta, egalitatea
fr!:easc! IPrimus inter paresJ Di dreapta credin:! ;n acord cu canoanele Sinoadelor
Ecumenice, c!rora le apar:ine infailiilitatea6
'ermenii unirii sunt de aDa natur! ;nct fac imposiil! unirea dorit!, fiindc! nu
eFist! nici un punct de ;ntlnire ;ntre aceDtia, fiecare cernd de la cealalt! parte nici mai
mult, nici mai pu:in, dect negarea propriei identit!:i, negarea principiilor fundamentale
pe care se spriCin! ;ntreg edificiul ?isericii4 fiindc!, potrivit propriei concep:ii, ?iserica
#pusean!, pe de o parte, se fundeaz! pe primatul Papei, iar ?iserica "!s!ritean!, pe de
alta, pe Sinoadele Ecumenice6 )e aceea, termenii propuDi de amele p!r:i ;n vederea unirii
devin imposiil de acceptat ;ntruct d!rm! din temelii fiecare ?iseric! ;n parte, de unde
Di concesiile f!cute de amele p!r:i, care nu duc la nici un rezultat6 Primatul de onoare,
acordat Papei de c!tre ?iserica "!s!ritean!, este o concesie f!r! folos, fiindc! este lipsit
de puterea care poate men:ine edificiul ?isericii #pusene6 -oncesiile acordate de Pap!
?isericii "!s!ritene, adic! de a r!mne credincioas! propriilor dogme, oiceiuri Di
rnduieli, sunt considerate de aceasta din urm! ca fiind legitime Di fundamentate pe
Pagina 1B
canoanele ?isericii, fapt pentru care nu numai c! st!ruie ;ntr7;nsele, ci cere ca Di Papa
dimpreun! cu ;ntreaga ?iseric! apusean! s! cugete precum cuget! ea Di pretinde ca Di
acesta dimpreun! cu ;ntreaga ?iseric! apusean! s! revin! ;n Snurile ei, lep!dnd via:a de
mai ;nainte Di apropiindu7se de ea cu poc!in:!6
#Da ;nct aceste concesii aparente nu au nici o semnifica:ie, sunt ca Di cum nu
ar fiP iar pentru ca unirea s! se poat! s!vrDi, este nevoie ca aceste concesii s! suprime
cauzele principale ale desp!r:irii4 aceste concesii vor fi adev!rate atunci cnd Papa
renun:! la cele ale sale Di nu atunci cnd tolereaz! rnduielile cele une din ?iseric!6 #tta
timp ct principalele cauze ale desp!r:irii vor r!mne aDa cum sunt, iar ?isericile r!mn
fiecare ;n cele ale ei, unirea este imposiil!P pentru ca unirea s! se poat! fundamenta, ea
treuie s! se spriCine pe aceleaDi principii, altminteri orice efort r!mne zadarnic6
Pagina 18
Princi"iile care stau la temelia celor dou Biserici
#$ Biserica A"usean$ Primatul Pa"ei
Principiul fundamental care a fost aDezat la temelia ?isericii #pusene este
IprimatulJ Papei6 #cesta a primit o formulare definitiv! la ceea ce apusenii consider! a fi
sinodul ecumenic de la "oma din anul 1@806 )up! cum se laud! ;n orgoliul lor, primatul
ar fi fost moDtenit succesiv din primatul apostolic al -!peteniei #postolilor, cum le place
apusenilor s!7l numeasc! pe Petru, ai c!rui urmaDi sunt episcopii "omei care7Di au
succesiunea de la Papa -lement al "omei, ca urmaD direct al #postolului Petru6
&deea primatului Papilor "omei Di7a f!cut apari:ia din timpuri foarte vechi4
dup! cum m!rturisesc documentele p!strate, preten:iile episcopilor "omei asupra
primatului sunt de o vrst! cu !trna ?iseric! a "omanilor6 Specificul caracterului roman
se pare c! a ac:ionat asupra duhului conduc!torilor eclesiastici ai ?isericii romane,
contriuind la formarea unui sistem isericesc dup! care ?iserica roman! urma s! fie
guvernat! Di condus! Di care a determinat liniile programatice care urmau s! fie aplicate Di
;n conformitate cu care aceasta va merge de7a lungul veacurilor6 .n fruntea liniilor
programatice st!tea scris4 I%n )umnezeu, o credin:!, un otez, o ?iseric!, ?iserica
"omeiJ6 )e aici ;Di are ;nceputul ;ndep!rtarea ?isericii romane de ?iserica cea %na,
Sfnt!, Soorniceasc! Di #postoleasc!, c!scnd ;nc! din ;nceputuri pr!pastia separ!rii Di
;nlocuind rnduiala ?isericii celei %na, Sfinte, SoorniceDti Di #postoleDti6 )e aici ;Di are
;nceputul separarea ?isericilor care s7a des!vrDit ;n vremea lui *otie, cnd ?iserica era ;n
pericol de a se transforma din cea I%na, Soorniceasc! Di #postoleasc!J ;n ?iseric!
roman! sau mai ine zis papal!, de a nu mai propov!dui ;nv!:!tura Sfin:ilor #postoli, ci
Pagina 1@
dogmele Papilor, dup! cum cu dreptate spune &6N6 Halettas, editorul epistolelor Sfntului
*otie4
I-!ci vrnd atunci s! se ;nal:e pe ei ;nDiDi, au pus ;n leg!turi multe din
;nv!:!turile evanghelice Di apostolice Di, mai ales, au ;ndr!znit s! falsifice Sfntul Simol
de -redin:! Di s! amestece laolalt!, cu de la sine putere, cinstirile cele dumnezeieDti cu
cele omeneDti6 #tunci aDadar, au cugetat a face cele omeneDte de ne;ng!duit, fiind pe drept
considera:i ca rup:i Di ;ndep!rta:i de ?iserica cea %na, Sfnt!, Soorniceasc! Di
#postoleasc! a lui /ristos6 Mi s7au rupt cu to:ii, p!r!sind restul trupului ?isericii cel r!mas
unit ;n ,rtodoFieJ [vezi Istoria bisericeasc a lui (eletie al #tenei, -onstantinopol,
1@>A, vol6 &&, p6 =00 Di urm!toarele]6
#ceast! alunecare a episcopilor romani, respins! de Sfintele Scripturi, a fost
favorizat! ;n principal de trei cauze4
a< de calitatea particular! a episcopului "omei ca episcop al capitalei statului
roman, adic! al capitalei cet!:ilor romaneP
< de ;ntemeierea ?isericii "omei de c!tre verhovnicul #postol al neamurilor,
Pavel, dup! cum se m!rturiseDte ;n Sfintele Scripturi, fiindc! ?isericilor ;ntemeiate de
#postoli li se acorda o cinste deoseit! ca unele care erau considerate Scaune #postolice
[dup! 'ertulian, IScaune ale #postolilorJ sunt numite ;n primul rnd toate ?isericile
#postolice, adic! acelea care avuseser! ca prim episcop un #postol ori un ucenic de
#postol6 'ertulian, De praescriptione haereticorum, NNNH&, P0 &&]
c< de faptul c! ?iserica roman! era singura ?iseric! din #pus care avea ca
;ntemeietor Di organizator un #postol6 Pentru cele trei motive enumerate, ?isericii romane
i se acorda, din primele veacuri, primatul de onoare Iprimus inter paresJ6 &rineu ;l
numeDte potentionem principalitatem, formul! care nu poate avea semnifica:ia pe care
Pagina 1E
teologii ?isericii #pusene i7o dau acesteia ca Di ;ntregului fragment din care este luat!, Di
nici nu spriCin! preten:iile papale, dup! cum m!rturiseDte catolicul Pihler [Geschichte der
Kirchlichen 'rennung z2ischen dem ,rient und ,ccident4 von den ersten #nf\ngen is
zur CWngsten Gegen2art, (Wnchen, 1@B=, vol6 &, p6 10B]P 'ertulian acord! Di el cinste
?isericii "omei, dar numai pentru motivul c! era singura ?iseric! apostolic! din #pus,
fapt pentru care o Di aDeaz! ;n urma ?isericilor apostolice din -orint, *ilipi, 'esalonic Di
Efes ['ertulian, )e praescriptione haereticorum, NNNH&]6
%$ A"ostolul Petru& ntemeietor& n vi!iunea a"usenilor& al Bisericii
A"usene
)orind s!7Di sporeasc! propria cinste Di slav!, m!re:ie Di str!lucire, Di s!7Di
impun! prin acestea st!pnirea asupra celorlalte ?iserici, ?iserica roman! a considerat ;n
interesul ei s!7Di staileasc! singur! propriul ;ntemeietor, alegndu7l astfel pe #postolul
Petru, cel care nu este m!rturisit nic!ieri ca #postol al neamurilor ori ca #postol Di
;ntemeietor al ?isericii "omanilor, Di lep!dndu7l pe #postolul Pavel cel m!rturisit de
Sfintele Scripturi ca apostol al neamurilor Di ;ntemeietor al ?isericii romane6 #ceast!
sustituire era impus! ?isericii romane de c!tre ami:ioDii ei conduc!tori, iar #postolul
Pavel era respins, fiindc! ;n persoana lui nu era posiil! edificarea primatului6 .i era
sustituit Petru, fiindc! episcopii romani g!seau ;ntr7;nsul, ;n opinia lor, temelia puternic!
Pagina 20
Di de nezdruncinat pe care s!7Di spriCine propriul primat Di s!7Di dezvolte programul
ami:ios6 )up! teologii romani, ;n Sfintele Evanghelii, #postolul Petru are o pozi:ie
predominant!, iar st!pnirea acestuia asupra restului #postolilor o spriCin! pe trei versete
ale evangheliDtilor (atei, &oan Di 0uca6
0a Evanghelia dup! (atei 91B, 1@71E< sunt scrise urm!toarele4 I'u eDti Petru
Di pe aceast! piatr! voi zidi ?iserica (ea Di por:ile iadului nu o vor irui6 Mi ;:i voi da
cheile .mp!r!:iei cerurilor Di orice vei lega pe p!mnt va fi legat Di ;n ceruri, Di orice vei
dezlega pe p!mnt va fi dezlegat Di ;n ceruriJ6
.n Evanghelia de la &oan 921, 1>718< sunt scrise urm!toarele4 I]is7a lui4 PaDte
mieluDeii (ei6 &isus i7a zis iar!Di, a doua oar!4 ISimone, fiul lui &ona, (! iueDtiRJ6 El &7a
zis4 I)a, )oamne, 'u Dtii c! 'e iuescJ6 ]is7a &isus lui4 IP!storeDte oile (eleJ6 &isus i7a
zis a treia oar!4 ISimone, fiul lui &ona, (! iueDtiRJ6 Petru s7a ;ntristat, pentruc! i7a zis a
treia oar! M iubeti? Di &7a zis4 I)oamne, 'u Dtii toate6 'u Dtii c! 'e iuescJ6 &isus i7a zis4
IPaDte oile (eleJ6
&ar ;n Evanghelia de la 0uca 922, A17A2< sunt scrise urm!toarele cuvinte pe
care apusenii le aduc ;ndeosei ca argument4 IMi a zis )omnul4 Simone, Simone, iat!
satana v7a cerut s! v! cearn! ca pe gruP &ar Eu (7am rugat pentru tine s! nu piar!
credin:a ta6 Mi tu, oarecnd, ;ntorcndu7te, ;nt!reDte pe fra:ii t!iJ6
#cestea ;i puteau asigura episcopului "omei, ca succesor al c!peteniei
#postolilor, Petru, primatul, suprema:ia Di st!pnirea6 # fost deci ;nl!turat #postolul
Pavel, cel care timp de doi ani s7a trudit la "oma Di a fost legat ;n lan:uri pentru ea, Di a
fost adoptat #postolul Petru, pentru primatul Di pozi:ia lui predominant! din Sfintele
Evanghelii 7 potrivit concep:iei apusenilor6
)ar pozi:ia predominant! de verhovnic al #postolilor a lui Petru a onorat nu
numai ?iserica roman! cea avid! de ;ntiet!:i, st!pniri Di monarhie, ci Di alte ?iserici
vechi, precum #ntiohia, #leFandria, -ezareea Palestinei, 'ripoli, 0aodiceea Di -orint
Pagina 21
care, deDi se l!udau cu faptul c!7Di datorau ;ntemeierea #postolului Petru Di se mndreau
cu faptul c! au fost fondate de el, cu toate acestea nu s7au gndit deloc s! revendice
primate Di st!pniri, ;n:elegnd corect cuvintele relatate ;n Sfintele Evanghelii despre
;ntietatea lui Petru Di neridicnd niciodat! chestiunea vreunei preten:ii, ci avnd ;n vedere
doar onoarea de a fi ;ntemeiate de el6 )e cinstea aceasta nu a fost lipsit! nici maica
?isericilor, ?iserica din &erusalim care Di ea, deDi onorat! mai mult dect toate celelalte,
nu s7a supus ispitei de a7l considera pe Petru ca ;ntemeietor al ei6
.n cronica pascal! a acestei din urm! ?iserici 9cea din &erusalim<, cuprins! ;n
/ronograful de la #leFandria, se scriu urm!toarele4
&ndictionul 11, 1 de la Galva Di 'itus "ufinus
I.n anul acesta, Sfntul &aco #postolul Di Patriarhul &erusalimului, pe care l7a
;ntronizat Sfntul Petru ;n locul lui pe cnd se urca la "oma, s7a s!vrDit Di a preluat schima
episcopiei &erusalimului Simeon cel numit Di Simon, Di a devenit PatriarhJ TEdi:ia de la ?onn, &,
=B0U6
)in aceste ;nsemn!ri hronografe falsificate, nu se vede nimic altceva dect
dorin:a ?isericilor, venit! din fal!, de a7l avea pe Petru ca ;ntemeietor al lor6
Primele urme ale revendic!rii ;ntiet!:ii pe seama episcopului "omei se
reg!sesc formulate ;n epistola lui -lement, episcopul "omei, adresat! lui &aco, episcopul
&erusalimului Di al c!rei con:inut este deoseit de important, fiindc! face referire la
primatul lui Petru, la venirea lui la "oma Di la moartea muceniceasc! a acestuia suferit!
aici6 &at! ce scrie -lement c!tre &aco4
IS!7:i fie cunoscut, domnul meu, c! Simon, cel care pentru credin:a adev!rat!
Pagina 22
Di cuvntul cel prea7statornic al ;nv!:!turii a fost aDezat ca piatr! de temelie a ?isericii Di
pentru aceasta, prin gura cea nemincinoas! a lui &isus .nsuDi, i s7a schimat numele ;n
Petru, prg! a )omnului nostru, ;ntiul ;ntre #postoli, c!ruia cel dinti 'at!l & l7a
descoperit pe *iul666 cel chemat s! lumineze partea lumii cea prea ;ntunecat! a #pusului,
ca unul care era cel mai destoinic s! reuDeasc!666 pentru dragostea p!rinteasc! nem!surat!
fa:! de oameni, i s7a dat a vesti oDteDte Di desluDit pe .mp!ratul cel un care va s! vin! s!
iruiasc! r!ul cel de acum, Di ;mplinind aceasta pn! aici la "oma, mntuind oameni cu
;nv!:!tura cea din voia lui )umnezeu, acesta prin suferin:! a schimat traiul vie:ii celei de
acumJ [Epistola lui -lement c!tre &aco, ed6 )ressel, Gottingen, 1@>A, cap6 1U6
#ceast! epistol!, care a fost scris! pe la sfrDitul secolului al doilea, mai
relateaz! Di faptul c! papii sunt succesorii direc:i ai #postolului Petru, fiindc! Petru, cu
pu:in ;nainte de moartea lui, l7a hirotonit ca succesor al s!u pe -lement pe care7l Di roag!
s! Dad! pe tronul "omei6 &at! ce scrie -lement c!tre &aco4
IMi apropiindu7se zilele ;n care 9Petru< urma a se s!vrDi, adunndu7se fra:ii,
lundu7m! deodat! de mn! Di ridicndu7se ;naintea #dun!rii, a zis4 I*ra:i Di dimpreun!
sluCitori cu mine, asculta:i7m!^J dup! care 9a zis<4 I#Da cum am fost ;nv!:at de c!tre
)omnul Di ;nv!:!torul &isus /ristos care m7a trimis, apropiindu7se zilele mor:ii, ;l
hirotonesc pe -lement ca episcop al vostru, c!ruia ;i Di ;ncredin:ez scaunul propov!duirii
meleJP Di acestea zicnd, c!znd eu ;naintea lui, ;l rugam refuznd cinstea Di st!pnirea
scaunului acestuiaP iar #postolul Petru, respingnd rug!mintea aceasta a spus ;naintea
mul:imii4 IEpiscopului "omei 9adic! lui -lement<, ;ntist!t!tor al adev!rului, s!7i fi:i
supuDi ;n toate, aceasta Dtiind c! ;ntristndu7l pe el, pe /ristos .l ;ntrista:i, c!ci lui i s7a
;ncredin:at tronul acesta pe care nu a voit a7l primi666J6 Mi spunnd acestea ;n miClocul
tuturor Di7a pus minile peste mine ;nduplecndu7m! a m! aDeza pe scaunul s!uJ [Hezi
lucrarea lui G6 )ervou, Despre mitologica trecere a apostolului Petru prin Roma, #tena,
Pagina 2A
1@@1]6
)ac! aceast! vestit! epistol! nu era condamnat! s! fie ;nscris! ;n catalogul
operelor pseudo7clementine, Di dac! nu contravenea adev!rului propov!duit de Noul
'estament Di de 'radi:ie, Di dac! nu era dovedit! de c!tre critici Di de c!tre istorie ca fiind
fals!, ea i7ar asigura Papei4 a) cinstea succesiunii lui Petru la episcopia "omeiP ') cinstea
reprezent!rii lui &isus /ristos pe p!mntP c) privilegiul infailiilit!:ii Di d) respectul Di
evlavia ;ntregii lumi creDtine su pedeapsa eFcluderii celui care7l sup!r! de la mntuirea
cea din credin:!, ca unul care nu7l accept! pe /ristos care i7a ;ncredin:at scaunul 9prin
-lement<6 )in nefericire, ;ns!, sau din fericire, epistola aceasta nu7i asigur! nici un
privilegiu Di nici o nenorocire nu7l amenin:! pe cel care7l sup!r!, fiindc! eFamenul
controlului critic a dovedit toate acestea ca fiind asme de scrieri apocrife Di le7a
condamnat ca lipsite de cea mai mic! valoare istoric!6
Singura valoare pe care o are aceast! epistol! este aceea c! ne face cunoscute
maDina:iile variate ale episcopilor ?isericii romane ;n vederea o:inerii p!rutului primat al
lui Petru, care ar decurge din cinstea ;ntemeierii ?isericii lor de c!tre acesta Di din rangul
apostolic6 Preten:ia Papilor referitoare la ;ntemeierea episcopiei "omei de c!tre Petru Di
afirma:ia succesiunii directe a lui -lement din Petru este respins! mai ;nti de c!tre
#postolul Petru ;nsuDi Di apoi de c!tre istorie6
Euseiu, ;n capitolul A@ al celei de7a A7a c!r:i a Istoriei bisericeti, spune
despre autenticitatea scrierilor lui -lement4 Itreuie Dtiut c! se voreDte Di despre o a doua
epistol! a lui -lement, care nici ea nu este asem!n!toare celei dinti, lucru pe care vi7l Di
aducem la cunoDtin:!, cum c! nici cei din vechime n7o considerau de folos, dar pe care
unii o r!spndeau mai ieri, deoarece cuprinde niDte dialoguri ale lui Petru Di #pion, despre
care nimeni din cei vechi nu face vreo amintire Di care nici nu p!streaz! caracterul curat al
,rtodoFiei apostoliceP este v!dit c! scrierea ;ns!Di d! m!rturie c! nu este a lui -lementJ6
Pagina 2=
.n epistola despre eresul Eioni[ilor a lui Epifanie, ;n capitolul 1>, se voreDte
despre o scriere a lui -lement al "omei, care poart! titlul IPerioada lui PetruJ, dar care a
fost m!sluit! de Eioni:i6 Epifanie nu men:ioneaz! pe ce7Di spriCin! opinia despre faptul c!
IPerioada lui PetruJ este oper! a lui -lement6 Se pare c! Epifanie se mul:umeDte s!
aminteasc! doar titlul, aDadar opinia lui Euseiu este cea mai corect!6
.n prima sa epistol! soorniceasc!, #postolul Petru scrie4 IPetru, apostol al lui
&isus /ristos, c!tre cei ce tr!iesc ;mpr!Dtia:i printre str!ini, ;n Pont, ;n Galatia, ;n
-apadocia, ;n #sia Di ;n ?itinia, aleDi dup! cea mai dinainte Dtiin:! a lui )umnezeu7'at!l,
Di prin sfin:irea de c!tre )uhul, spre ascultare Di stropirea cu Sngele lui &isus /ristos4 har
vou! Di pacea s! se ;nmul:easc!^J 9Petru 1, 172<
-u toate c! este numit! soorniceasc! 9universal!<, ;n aceast! epistol! numele
"omei este trecut su t!cere, iar aceast! t!cere poate fi eFplicat! prin dou! ipoteze4 fie
fiindc! #postolul a scris de la "oma, fie fiindc! nu a propov!duit la "oma6 Epistola nu
pare a spriCini prima ipotez!, fiindc! din ea rezult! ?ailonul ca loc al scrieriiP iar oraDele
care purtau numele de ?ailon erau dou!4 vechiul Di marele ?ailon Di ?ailonul cel din
Egipt, aDezat la sud de /elipoli, construit de coloniDti ailonieni sau de coloniDti iudei
veni:i din ?ailon, ;nct se formase acolo o numeroas! comunitate iudaic!, avnd templu
iudaic care se p!streaz! pn! ast!zi Di ;n care se afl! Di mormntul proorocului &eremia,
care poate fi v!zut de vizitatori6 #cest al doilea ?ailon ;l consider eu ca loc al scrierii
epistolei lui Petru, fapt care este Di ;n acord cu preten:ia creDtinilor din Egipt, care
revendic! ca ;ntemeietor al ?isericii din #leFandria pe #postolul Petru Di care i7a
;ncredin:at ulterior aceast! ?iseric! #postolului Di Evanghelistului (arcu despre care
istoria m!rturiseDte c! a condus ?iserica #leFandrin!6 #Dadar, locul scrierii este micul
?ailon6 #cceptat! fiind aceast! ipotez!, ipoteza cum c! epistola a fost scris! de la "oma
cade de la sine, de unde Di m!rturia lui Petru c! nu s7a dus la "oma6
)espre faptul c! nici ulterior Petru nu s7a dus la "oma, d! m!rturie Di cea de7a
Pagina 2>
doua epistol! soorniceasc! a acestuia, ;n care numele "omei nu este pomenit deloc, cu
toate c! se pare c! aceast! epistol! a fost scris! pentru creDtinii cei dintre neamuri, pe cnd
cea dinti fusese scris! pentru creDtinii proveni:i dintre evrei6 #vnd o destina:ie
soorniceasc!, nu era posiil ca aceste epistole provenite de la Petru s! omit! numele
"omei, capitala cet!:ilor, de vreme ce au fost scrise pentru cei h!r!zi:i ;n mod egal a primi
credin:a, evrei Di neamuri6 &ar despre faptul c! nici c!tre sfrDitul vie:ii lui #postolul Petru
nu s7a dus la "oma, m!rturiseDte #postolul Pavel care, scriind de la "oma cea de7a doua
epistol! a sa c!tre 'imotei, spune c! la "oma n7a avut pe nimeni care s! r!mn! ;mpreun!
cu el6 &at! cuvintele #postolului4
I0a ;ntia mea ap!rare, nimeni nu mi7a venit ;ntr7aCutor, ci to:i m7au p!r!sit6
S! nu li se :in! ;n socoteal!^ )ar )omnul mi7a stat ;ntr7aCutor Di m7a ;nt!rit, pentru ca, prin
mine, Evanghelia s! fie pe deplin vestit! Di s7o aud! toate neamurileJ 92 'imotei =, 1B718<6
-uvintele acestea ale lui Pavel sunt limpezi Di l!muritoare Di nu permit nici
cea mai mic! ;ndoial! asupra faptului c! Petru nu s7a deplasat niciodat! la "oma, de
vreme ce el spune despre sine c! era singur, c! a fost p!r!sit singur Di c! a fost ;nt!rit de
)omnul ;n singur!tatea ;n care se afla, pentru ca, prin el, ;nv!:!tura s! fie propov!duit! Di
ascultat! de toate neamurile6 )ac! ar fi cedat o parte a acestei misiuni lui Petru ca
;mpreun! lucr!tor, ar fi Di men:ionat aflarea lui la "oma Di propov!duirea lui6
,pinia despre eventuala deplasare a lui Petru la "oma dup! scrierea acestei
epistole, pe care o eFprim! unii cercet!tori, este aritrar! Di nu se spriCin! pe nici o
m!rturie istoric!, fiindc! nu mai eFista nici timpul Di nici motivul deplas!rii lui Petru la
"oma, Dtiut fiind faptul c!, nu dup! mult! vreme, a fost declanDat! de c!tre Nero
prigonirea sistematic! a creDtinilor, acuza:i de incendierea "omei6 Pe durata prigoanei nu
mai era posiil! deplasarea lui Petru la "oma, fapt care ar fi fost cu totul de prisos odat!
ce la "oma creDtinii erau ;nt!ri:i Di foarte numeroDi, num!rnd deCa Di o mul:ime de
mucenici6 Proail c! Petru Di Pavel au mucenicit pn! la urm! ;n aceast! prigoan!, ;ns!
Pagina 2B
nici unul din ei la "oma, fiindc! nu eFist! nici o m!rturie istoric! despre moartea la "oma
a celor doi #postoli6 (!rturiile istorice g!site s7au spriCinit ;n aza unei credin:e pe
tradi:ia veche, care7Di are ;ns! izvoarele ;n c!r:ile apocrife care, falsificate fiind, nu de:in
nici o autoritate istoric!6 .n afar! de aceasta, avem m!rturii istorice oficiale care afirm!
contrariul, provenite chiar de la un !rat cu o crediilitate deoseit!, de la -lement,
episcopul "omei6 &at! ce spune el referitor la aceast! chestiune4
IMi ca s! punem cap!t pildelor celor din vechime, s! venim spre cei ce s7au
ar!tat lupt!tori mai aproape de noi6 S! lu!m pildele cele alese ale genera:iei noastre6 )in
pizm! Di invidie, stlpii cei mai mari Di mai drep:i au fost prigoni:i Di pn! la moarte
groaznic! au aCuns6 S! punem ;naintea ochilor noDtri pe cei dinti apostoli6 Petru, din
pizm! nedreapt! nu o dat!, nici de dou! ori, ci de multe ori a suferit dureri Di, astfel
mucenicind, a plecat spre locul slavei cel datorat lui6 )in pizm! Di Pavel, pentru r!darea
cununii, a suferit purtnd de Dapte ori leg!turi, gonit fiind, ;mproDcat cu pietre6
Propov!duitor f!cndu7se ;n "!s!rit Di ;n #pus, Di primind slava credin:ei celei alese, a
;nv!:at lumea toat! dreptatea Di pn! la cap!tul #pusului aCungnd Di mucenicind ;naintea
st!pnitorilor, a p!r!sit ;n acest fel lumea Di s7a dus c!tre locul cel sfnt, pild! m!rea:! de
r!dare f!cndu7seJ Tvezi Epistola & c!tre -orinteni >, 178U6
-red c! Sfntul p!rinte voreDte foarte clar6 )in cuvintele acestea ale
Sfntului p!rinte, tragem concluzia c! aceDti aleDi #postoli nu au murit la "oma Di nici
;mpreun! 7 fiindc! ;n cazul acesta -lement ar fi men:ionat faptul 7P nu au murit din cauza
acuza:iei de incendiatori ai "omei aduse creDtinilor, ci din cauza Irvnei nedrepte Di a
invidieiJP Petru a devenit Ipropov!duitor doar ;n "!s!ritJ, fapt care iese ;n eviden:! din
adaosul f!cut cu scopul de a ar!ta ac:iunea apostolic! a lui Pavel4 IPropov!duitor
f!cndu7se unul ;n "!s!rit, iar ;n #pus666J, eFpresia c! Pavel Ipn! la marginea #pusului
aCungnd Di, mucenicind ;naintea st!pnitorilor, a p!r!sit ;n acest fel lumeaJ nu poate fi
Pagina 28
deloc ;n:eleas! ca referindu7se la "oma, care se g!seDte la ;nceputul #pusului, dup!
:inutul r!s!ritean al statului roman, astfel ;nct suntem de p!rere c! Petru nici m!car de
departe n7a respirat vreodat! aerul "omei6
(!rturia aceasta a lui -lement este deoseit de important! Di dintr7un alt
motiv, acela c! rezolv! alte dou! chestiuni4 cea privitoare la mucenicia lui Pavel Di la
timpul deplas!rii lui ;n Spania care, dup! cum se Dtie, potrivit eFprim!rii celor din
vechime, este cap!tul #pusului spre care Pavel ;Di propunea s! plece, dup! cum scrie ;n
Epistola c!tre "omani 91>, 2=<6 Prima chestiune se rezolv! prin informa:ia oferit!4 IDi
pn! la cap!tul #pusului aCungnd Di, mucenicind ;naintea st!pnitorilor, a p!r!sit ;n acest
fel lumea Di s7a dus c!tre locul cel sfntJ6
#Dadar, a mucenicit la cap!tul #pusului, informa:ie care rezolv! Di cea de7a
doua chestiune datorit! urm!torului motiv4 deoarece din c!l!toriile apostolice, aDa cum
sunt ele ;nf!:iDate ;n *aptele #postolilor Di ;n Epistole, nu reiese timpul c!l!toriei lui Pavel
;n Spania, el se descoper! prin aceast! epistol! a lui -lement6 )in ea reiese c! s7a deplasat
;n Spania dup! scrierea ultimelor dou! epistole ale sale, cea de7a doua c!tre 'imotei Di
poate Di aceea c!tre Evrei, pe care le7a scris la "oma, fiind evident faptul c! Epistola c!tre
'imotei a scris7o dup! cea de7a doua ;nf!:iDare a lui ;naintea triunalului lui Nero, dup!
cum se arat! din chiar teFtul Epistolei Di din referin:a din final4 Icnd s7a ;nf!:iDat Pavel a
doua oar! ;naintea cezarului NeroJ6
Epistola c!tre Evrei e posiil s! fi fost scris! dup! sosirea la "oma a lui
'imotei, pe care7l cheam! prin cea de7a doua sa Epistol! ;n care7i spune4 ISileDte7te s! vii
curnd la mine, c! )imas m7a p!r!sitJ etc6 "eiese din acestea m!rturia c! Pavel, prin
harul lui )umnezeu, a fost salvat atunci de primeCdie, fiindc! )omnul l7a destinat a
propov!dui neamurilor Di c!ruia, ar!tndu7i7Se, i7a vestit c! urma printr7;nsul ca ;nv!:!tura
s! fie adus! la cunoDtin:! Di s! fie auzit! de Itoate neamurileJ 92 'imotei =, 18<6 "eiese de
asemenea c! Pavel a fost elierat Di c! eFista o perioad! de liniDte, fapt pentru care a Di
Pagina 2@
;ndr!znit s!7l cheme pe 'imotei la el6 -! aDa stau lucrurile, se arat! Di din r!mnerea lui
'imotei la "oma pentru c:iva ani Di din plecarea lui de la "oma nu din cauza vreunei
situa:ii nepl!cute, ci pentru c! a fost trimis ;n episcopia sa de la Efes6 )eplasarea lui
'imotei Di plecarea lui dup! cea de7a doua ;nf!:iDare a lui Pavel ;naintea triunalului lui
Nero arat! faptul c! Pavel, fiind supus Cudec!:ii, a fost salvat din primeCdie de puterea
dumnezeiasc! Di c!, r!mnnd apoi pentru un oarecare timp la "oma, l7a trimis pe 'imotei
la Efes, iar el a plecat de la "oma, mergnd proail direct ;n Spania, c!tre care ;Di
propusese s! mearg!, dup! cum vedem din Epistola sa c!tre "omani, ;n care scria 91>,
2=<4
Ic!ci de mul:i ani am mare dorin:! s! vin la voi6 -nd m! voi duce ;n Spania,
voi veni la voi6 -!ci n!d!Cduiesc s! v! v!d ;n trecere Di, de c!tre voi, s! fiu ;nso:it pn!
acolo, dup! ce m! voi ucura ;nti, ;n parte, de voiJ6
Este deci foarte proail c!, dup! ce s7a ucurat de ;ntlnirea cu romanii, a
fost ;nso:it de aceDtia ;n Spania, la cap!tul #pusului, dup! cum este numit pn! ast!zi de
francezi, unde a mucenicit6 #ceasta este singura concluzie adev!rat! care poate fi eFtras!
din m!rturiile oficiale p!strateP tradi:iile care nu sunt ;n acord cu aceast! concluzie sunt
eFtrase din izvoare tuluri6 0!murindu7ne deci din studiul critic al izvoarelor, s! vedem ce
spune Di istoria6
Pagina 2E
(rturii istorice
Euseiu consemneaz!4
IMi predicnd deci Pavel celor dintre neamuri care erau ;n &erusalim Di
;mpreCur, pn! ;n &liria a pus temeliile ?isericilor, ;nvederndu7se aceasta din chiar
m!rturiile pe care acestea 9?isericile< le pot da Di din care 0uca a istorisit ;n *aptele
#postolilorP dar Di Petru, ale c!rui cuvinte au vestit pe /ristos ;n attea eparhii, celor din
t!ierea ;mpreCur le7a predanisit cuvntul Noului 'estament, lucru care reiese limpede din
epistola dovedit! a fi a lui, despre care am vorit, pe care o scrie c!tre cei proveni:i dintre
evrei afla:i ;n diaspora Pontului Di a Galatiei, a -apadociei Di a #siei Di a ?itiniei6 Mi dintre
aceDtia, c:i s7au dovedit cu adev!rat zeloDi, au fost socoti:i destoinici s! p!storeasc!
?isericile ;ntemeiate pentru ei6 Mi nu spunem acestea cu uDur!tate, c!ci din spusele lui
Pavel sunt adunateJ T&storia isericeasc!, cartea a A7a, cap6 =U6
)in cele istorisite de Euseiu, se vede c! Di el admite interpretarea dat! de noi
locurilor din epistolele lui Petru Di faptul c! era greu de spus cine Di c:i erau considera:i
destoinici spre a li se ;ncredin:a p!storirea ?isericilor 7 pe lng! cei al c!ror nume pot fi
culese din cele spuse de Pavel, adic! din *aptele #postolilor Di din epistolele lui Pavel6 Mi
spune aceasta, deoarece ;Di propune, aDa cum arat! la ;nceputul capitolului, s! istoriseasc!
cele Ireferitoare la cea dinti succesiune a apostolilorJ6 0egat de aceasta, deci, la sfrDitul
acestui capitol, scrie urm!toarele cuvinte contradictorii4
I&ar 0inos, cel amintit ca fiind ;mpreun! cu Pavel la "oma, dup! epistola a
doua c!tre 'imotei, primul dup! Petru 9deDi Pavel era cel ce scria epistola< e ar!tat atunci
prin sor:i 9ca succesor< la episcopia ?isericii "omanilorP dar Di -lement, aDezat fiind Di
acesta ca al treilea episcop al ?isericii "omanilor, ca unul ce este m!rturisit de c!tre
Pagina A0
acesta ca fiind ;mpreun! lucr!tor Di ;mpreun! lupt!tor cu PavelJ T&storia isericeasc!,
cartea a A7a6 cap6 =, EU6
E surprinz!tor cum ;n acelaDi capitol Euseiu afirm! Di contraziceP contradic:ia
rezult! din alternarea doar a unui singur nume, acela al lui Petru ;n locul celui al lui Pavel6
Sustituirea numelui este evident!, fapt pe care7l vom proa prin dovezi foarte
conving!toare ale criticilor Di ale istoricilor6
a) &ndiciu4 -! numele lui Petru a fost pus ;n locul celui al lui Pavel se vede
mai ;nti din faptul c! nu era posiil ca Euseiu s! se contrazic! pe sine, anulnd cele
spuse de el cu pu:in mai ;nainte ;n acelaDi capitol, unde afirm! c!7l admite pe Petru ca
apostol al celor proveni:i din t!ierea ;mpreCur 9iudeii< Di propov!duitor al Evangheliei ;n
:inuturile men:ionate de el ;n epistola sa soorniceasc!6
') &ndiciu4 -! numele lui Petru a fost pus ;n locul celui al lui Pavel se vede
din aceea c! 0inos, primul succesor al #postolului, nu era ucenic al lui Petru, ci al lui
Pavel, care7l Di men:ioneaz! ;n epistola a doua c!tre 'imotei ca fiind ;mpreun! cu el la
"oma6 #cesta este al treilea ;n Dirul persoanelor men:ionate c!7l ;mr!:iDeaz! pe 'imotei,
f!r! nici o caracteristic! distinctiv! care s!7i arate vreun rang6 I'e ;mr!:iDeaz! Evsevul Di
Pruden:iu Di 0inos Di -laudia Di fra:ii to:iJ6 -um de7l enumer! ;n rndul ;nso:itorilor s!i pe
episcopul "omei, pe care Petru l7ar fi ;ntronizat ca succesor al s!uR
Mi cum de nu7i acord! acestuia cinstea cuvenit! ca reprezentant al celui dinti
verhovnic al #postolilor, singurului de pe p!mnt c!ruia i7ar fi fost ;ncredin:at scaunul lui
Petru, scaunul lui /ristosR )ac! opiniile privitoare la Petru ale ?isericii papale erau
adev!rate, Pavel era dator s! se supun! lui 0inos fiindc!, potrivit epistolei pseudo7
clementine, to:i sunt datori s! se supun! acestuia ;n toate4 Is!7i fi:i supuDi ;n toate, aceasta
Pagina A1
Dtiind c! ;ntristndu7l pe el, pe /ristos .l ;ntrista:i, c!ci lui i s7a ;ncredin:at tronul acesta pe
care nu a voit a7l primi666J, indiferent dac! acesta se ;ntmpl! a fi #postolul Pavel6 .ntruct
0inos a fost aDezat pe scaunul lui Petru 9_ al lui /ristos<, dator era Di Pavel s! se supun!
acestuia6 -um, deci, ;l consider! pe acesta ca pe o simpl! persoan! a anturaCului s!uR
-um de nu7i acord! cinstea Di respectul cuvenite celui care Dade pe scaunul lui
/ristos, ci ;l aDeaz! al treilea ;n Dirul celor care7l ;mr!:iDeaz! pe 'imotei, mai ales c!
0inos treuia, prin rangul s!u, s! ureze Di s! inecuvnteze, aDa cum fac PapiiR #Da ceva
este de ne;n:eles Di nu poate fi eFplicat ;n alt fel dect prin acceptarea adev!rului
m!rturisit de faptele ;nsele4 adic! de faptul c! 0inos, pn! ;n epoca ;n care Pavel a scris
epistola a doua c!tre 'imotei, nu era altceva dect un ucenic al acestuia6 )ac! ulterior
0inos, odat! cu ipotetica venire a lui Petru la "oma, a dondit vreun rang Di cnd s7a
petrecut aceasta, dup! cum presupun unii, ne propunem s! cercet!m Di s! stailim din
punct de vedere istoric timpul ;n care 0inos a fost hirotonit episcop al "omei6 Evident,
;ns!, 0inos nu a fost episcop al "omei, dup! cum pare a spune Euseiu prin cuvintele4
Iprimul dup! Petru e ar!tat atunci prin sor:i ca succesor la episcopia ?isericii "omanilorJ
TEuseiu, &storia isericeasc!, cartea a A7a, cap6 =U6
c) , alt! mn! este cea care a pus numele lui Petru ;n locul celui al lui Pavel,
fiindc! nu eFist! m!rturii istorice despre deplasarea lui Petru la "oma6 )impotriv!,
aceast! idee este respins!4 vechile m!rturii p!strate de la Proclu Di de la )ionisie al
-orintului Di7au pierdut deCa autoritatea, fiind dovedit de acum faptul c! Di7au eFtras
informa:iile, pe aza unei credin:e, din izvoare tuluri6 #ceast! concluzie reiese Di din
dezacordul lor cu adev!rul istoric care reiese din Sfintele Scripturi Di din istoria
isericeasc!6
d) *aptul c! Petru nu s7a deplasat la "oma, Di cu att mai pu:in ;naintea lui
Pagina A2
Pavel, se v!deDte Di din cele istorisite de 0uca ;n *aptele #postolilor, relat!ri pline de
semnifica:ie6 &storisind primirea lui Pavel de c!tre cei din "oma, 0uca povesteDte dialogul
care a avut loc Di din care reiese cu totul altceva dect deplasarea la "oma a lui Petru6 &at!
ce se spune ;n acest dialog4
INoi n7am primit din &udeea nici scrisori despre tine, nici nu a venit cineva
dintre fra:i, ca s! ne vesteasc! sau s! ne voreasc! ceva r!u despre tine6 )ar dorim s!
auzim de la tine cele ce gndeDtiP c!ci despre eresul acesta ne este cunoscut c!
pretutindeni i se st! ;mpotriv!J 9*aptele #postolilor 2@, 21722<
#ceste cuvinte au o mare ;nsemn!tate pentru c! limpezesc cele legate de
chestiunea deplas!rii lui Petru la "oma, ;nl!turnd Di cea mai mic! ;ndoial! asupra
faptului nedeplas!rii acestuia la "oma6 -!ci cum era posiil ca aceia s! nu cunoasc!
nimic despre Pavel, dac! Petru le7ar fi propov!duit creDtinismul ;naintea lui PavelR -um
ar mai fi caracterizat ei creDtinismul ca o erezie iudaic!, dac! ar fi fost ;n prealail ;nv!:a:i
de c!tre verhovnicul #postolilorR -um ar mai fi spus c! Ipretutindeni i se st! ;mpotriv!RJ6
Nu Di7ar fi disimulat romanii ;mpotrivireaR -um ar mai fi ;ntreat ei despre aceast! erezie
c!reia pretutindeni i se st! ;mpotriv!R %nde era PetruR %nde era -lement ca succesor al
acestuiaR %nde era comunitatea creDtin!R %nde era ?iserica oficial! pentru a se ;nf!:iDa
spre a7l primi pe PavelR -um de iudeii au alergat pn! la *orul lui #pius Di la 'rei 'averne
;n ;ntmpinarea lui Pavel, iar ?iserica creDtinilor, ;ntist!t!torii acesteia, n7au ieDit s!7l
;ntmpine Di s!7l primeasc!R
)in aceste ;ntre!ri c!rora nu li s7a dat r!spuns, Di care se l!muresc doar prin
aceea c! adev!rul evanghelic nu fusese pn! atunci r!spndit la "oma de vreun #postol,
deducem faptul nedeplas!rii lui Petru la "oma6
Pagina AA
e) 0a aceeaDi concluzie ne trimite Di faptul trecerii su t!cere a numelui lui
Petru ;n epistolele lui Pavel scrise la "oma Di ;n care nu se face nici o men:iune a numelui
lui Petru ca trecnd prin "oma6 )up! m!rturiile p!strate, al c!ror adev!r ;l valideaz! Di
cercetarea critic!, Pavel, mergnd la "oma, a scris urm!toarele epistole4 Epistola c!tre
Efeseni, trimis! prin 'ihicP cea c!tre *ilipeni, trimis! prin EpafroditP cea c!tre -oloseni,
trimis! prin 'ihic Di ,nisimP cea de7a doua c!tre 'imotei, cea c!tre Evrei Di cea c!tre 'it,
deDi aceasta din urm!, potrivit cercet!torilor, poart! su;nsemnarea c! a fost scris! de la
Nicopole Di din (acedonia6 )ac! Petru era la "oma, Pavel era dator s! relateze acest fapt
;n vreuna din epistolele lui4 t!cerea, ;ns!, e o m!rturie despre asen:a lui Petru6
*aptul c! fragmentul din &storia lui Euseiu este falsificat, se vede din
capitolul al 1A7lea al c!r:ii a A7a, loc la care vom reveni ;n cele ce urmeaz!, aducnd
istoria ca m!rturie, dup! ce mai ;nti ne propunem s! epuiz!m m!rturiile cele din
Scripturi6
Pagina A=
)ove!i des"re nede"lasarea lui Petru la Roma de la anul *# "n la anul
++& "erioad de tim" n care teolo,ii a"useni susin c Petru a slu-it ca
e"isco" la Roma& adic %. de ani
'eologii romani aDeaz! deplasarea #postolului Petru la "oma pe la anul =1
dup! /ristos, adic! ;n al doilea an al domniei ;mp!ratului -laudiu, sus:innd c! a r!mas la
"oma 2> de ani, adic! pn! la anul BB, cnd a suferit moartea muceniceasc! su Nero6 S!
vedem mai ;nti dac! aDa stau lucrurile Di dac! cele afirmate sunt ;n acord cu cele istorisite
de Sfnta Scriptur!6 Pentru a dovedi adev!rul, vom recurge la nara:iunea istoric! a
Evanghelistului 0uca despre c!l!toriile misionare ale #postolului Pavel, ;n care facem
cunoDtin:! cu cei doi #postoli, precum Di cu epistolele lor6 )in acestea va ieDi la iveal!
timpul cnd s7au ;ntlnit cei doi #postoli unul cu cel!lalt, unde au avut loc ;ntlnirile, ;n
ce an, Di cine s7a deplasat cel dinti la "oma Di dac! Petru ;nsuDi s7a deplasat sau nu la
"oma ;n aceast! perioad! de timp6
#postolul Pavel s7a ;ntors la /ristos pe la anul A8, dup! trei ani 9Galateni 1,
1@< s7a urcat la &erusalim pentru a7l cunoaDte pe Petru Di a r!mas la el cincisprezece zileP
aDadar, prima ;ntlnire dintre cei doi #postoli s7a petrecut la &erusalim ;n anul AE6 , a
doua c!l!torie la &erusalim o face #postolul Pavel plecnd din #ntiohia ;mpreun! cu
Harnava pentru a aduce milosteniile creDtinilor d!ruite s!racilor din &udeea Iceea ce au Di
f!cut, trimi:nd preo:ilor prin mna lui Harnava Di a lui SaulJ 9*aptele #postolilor 11, A0P
12, 2><6
#ceast! perioad! coincide cu foametea care a avut loc su cezarul -laudiu, pe
vremea guvernatorilor &udeii, -usios *ados Di 'ieriu #leFandru, adic! pe la ==7=>6
.n continuare, ;n *aptelor #postolilor se istorisesc urm!toarele 912, 17A<4 IMi
;n vremea aceea, regele &rod 9#gripa< a pus mna pe unii din ?iseric!, ca s!7i piard!6 Mi a
ucis cu saia pe &acov, fratele lui &oan6 Mi v!znd c! este pe placul iudeilor, a mai luat Di pe
Pagina A>
PetruJ6
)eci, pe la anul =>, Petru se afla tot ;n &udeea6
Spune Pavel ;n Epistola c!tre Galateni 92, 172<4
I#poi, dup! 1= ani 9de la prima cercetare ;mpreun! cu #postolii a celor
privitoare la credin:!< m7am suit iar!Di la &erusalim cu Harnava, lund cu mine Di pe 'it6
(7am suit, potrivit unei descoperiri, Di le7am ar!tat 9#postolilor< Evanghelia pe care o
propov!duiesc la neamuriJ6
Mi ;n *aptele #postolilor se istoriseDte despre aceast! urcare a lui Pavel la
&erusalim, istorisire ;n care se face referire Di la al doilea motiv al urc!rii lui Pavel4
chestiunea primirii la credin:! prin prealaila t!iere ;mpreCur6 IMi f!cndu7se mult!
vorire, s7a sculat Petru Di le7a zis4 ?!ra:i fra:i666J 91>, 8721<6 #Dadar, Petru se g!sea ;n
&udeea Di dup! 1= ani de la prima ;ntlnire dintre Pavel Di Petru, cnd r!m!sese la el 1>
zile, adic! din anul AE ` 1= _ anul >A6 Mi dup! aceasta a venit ;n #ntiohia, unde a fost
mustrat de Pavel6
Potrivit celor relatate ;n *aptele #postolilor 9capitolul 1@721<, Pavel s7a urcat
iar!Di la &erusalim Di a ;mr!:iDat ?iserica, ;ns! versetul nu nominalizeaz! vreun #postol
pe care l7a ;ntlnit, ci la modul general4 a ;ntlnit ;ntreaga ?iseric!6 Mi fiindc! cercet!tori
cu crediilitate consider! c!l!toria relatat! la Galateni 92, 1< identic! cu aceea de la
*aptele #postolilor 91@, 21<, iar la Galateni 2, E se spune4 IMi cunoscnd harul ce mi7a
fost dat mie, &acov Di -hefa Di &oan, cei socoti:i a fi stlpi, mi7au dat mie Di lui Harnava
dreapta spre p!rt!Die cu eiJ, rezult! faptul c! Petru era la &erusalim Di dup! 1= ani de la
prima ;ntlnire cu Pavel6 #Dadar, potrivit att celei dinti, ct Di celei de7a doua relat!ri,
Petru se afla la &erusalim pe la anul >A6 .n plus, prin ce7a de7a doua variant!, a ;ntlnirii
anterioare de la *aptele #postolilor 11, A0P 12, 2>, se d! m!rturie despre faptul c! Petru a
r!mas permanent la &erusalim Di ;n :inuturile dimpreCurul &udeii6
Pagina AB
.n anul >@ este scris! Epistola c!tre "omani, ;n care Petru nu este amintit
deloc, lucru inacceptail dac! presupunem c! Petru se afla la "oma6 )ar s7a dovedit deCa
c! nu a fost6
.n anul B0, Pavel a urcat la &erusalim pentru ultima oar!, unde a r!mas de la
-incizecimea anului B0 pn! ;n prim!vara celui de7al treilea an4 B27BA6 &at! ce scrie 0uca
despre aceasta, ;n *aptele #postolilor4 IMi sosind la &erusalim, fra:ii ne7au primit cu
ucurie6 &ar, a doua zi, Pavel a mers cu noi la &acov Di au venit acolo to:i preo:iiJ 9*aptele
#postolilor 21, 1871@<6
Nu se relateaz! aici dac!, ;n afar! de &acov, vreun altul dintre #postoli se
g!sea la &erusalim6 )e aici se pot face dou! supozi:ii4 fie c! #postolii erau ;n diaspora, fie
c! nu au fost men:iona:i din lipsa unui motiv important6 , a treia ipotez!, a proailit!:ii
de a se fi deplasat Petru la "oma, nu se spriCin! pe nimic, deplasarea la "oma fiind
respins! de *aptele #postolilor 92@, 207A1<, astfel ;nct Petru nu era la "oma nici pe la
anul B06
Pe la anii B17BA, pe cnd se afla ;n ;nchisoare, Pavel scrie Epistola c!tre
Efeseni [am scris anterior c! epistola c!tre Efeseni a fost scris! de la "oma, fiindc!
m!rturia spune c! a fost scris! din ;nchisoare, dar Pavel a fost ;n leg!turi Di ;n &udeea6
)ac! ;ns! consider!m "oma drept loc al scrierii, atunci datarea se avanseaz!]6 Prima
epistol! soorniceasc! a lui Petru adresat! iudeilor din diaspora Pontului, Galatiei,
-apadociei, #siei Di ?itiniei, a fost scris! ;n urma celei c!tre Efeseni a lui Pavel, dup!
cum indic! numeroasele asem!n!ri Di identit!:i leFicale dintre ele, ceea ce indic! faptul c!
Petru a avut cunoDtin:! de ea Di c! era primit! de to:i6 Epistola lui Petru indic! drept loc al
scrierii ei ?ailonul, fapt care arat! c! Petru se afla ;n ?ailon pe durata [inerii ;n
;nchisoare a lui Pavel6
'eologii #pusului, dorind s! uneasc! cele separate Di s! anuleze distan:ele
dintre "oma Di ?ailon, au ;n:eles ?ailonul ca fiind "oma Di, printr7o modificare
Pagina A8
inovatoare, au vorit de "oma ;n loc de ?ailon6 Este, ;ntr7adev!r, o mare reuDit! Di o
n!scocire ;n:eleapt!, ;ns! totodat! o zadarnic! risip! de inteligen:!, fiindc! nepotrivirile
care reies din teFtul epistolei concureaz! cu dificult!:ile pe care le presupune anularea
distan:elor dintre cele dou! :inuturi6 Este adev!rat c! Euseiu face referire la o anume
variant! amendat! a denumirii ?ailonului, Di aceasta din cauz! c! a urmat de un!
credin:! referin:ele anumitor teologi r!s!riteni6 .ns!, aDa cum vrem s! dovedim, Euseiu,
;n calitate de cronicar, iar nu de interpret al Scripturilor, istoriseDte tradi:iile6 ?ailonul
este ?ailonul Di nu "omaP iar faptul c! este vora despre ?ailon se vede din con:inutul
;nsuDi al epistolei6
#postolul, scriind iudeilor din diaspora, spune la sfrDit c! ;mr!:iDeaz!
?isericile4 I?iserica cea aleas! din ?ailon i (arcu, fiul s!uJ6 &ar (arcu era episcopul
?isericii din Egipt6 )ar Di dac! nu era pe atunci episcopul Egiptului, acest fapt nu Custific!
deloc schimarea ?ailonului ;n "omaP aDadar, ;n anul BA, Petru se afla ;n ?ailon6 &ar
faptul c! ?ailonul era ?ailon Di nu "oma, aDa cum spun unii, este atestat Di ;n epistola a
doua c!tre 'imotei a lui Pavel, ;n care Pavel ;i scrie lui 'imotei, zicnd4 I&a pe (arcu Di
adu7l cu tine, c!ci ;mi este de folos ;n sluCireJ 9=, 11<6 Epistola aceasta a fost scris! de la
"oma 7 dac! accept!m c! ?ailonul este "oma Di dac! accept!m c! Petru era la "oma,
atunci (arcu ar fi fost ;mpreun! cu el6 )ar atunci cum de7i scrie Pavel lui 'imotei s!7l
aduc! cu sine pe (arcuR #Dadar, de vreme ce acolo unde era (arcu era Di Petru, rezult!
c! Petru nu era la "oma, ci ;n ?ailon6
Nu este de mirare faptul c! (arcu este invitat de Pavel, de vreme ce #postolii
nu erau episcopii unei cet!:i anume, iar aceast! epistol! a fost scris! aproFimativ pe la
anul BB, perioad! de timp ;n care lui (arcu ;i era imposiil s! porneasc! din ?ailon Di s!
vin! c!tre 'imotei, chiar dac! socotim c! era vora despre ?ailonul cel mare6 #Dadar
Petru nu era la "oma nici pe la anul BB6 S7au ;mplinit astfel cei 2> de ani f!r! ca Petru s!
se fi deplasat la "oma6 )ac! sfintele moaDte ale #postolului Petru au fost mutate la "oma
Pagina A@
sau dac! Petru a fost adus Di a mucenicit la "oma, nu cunoaDtem, deoarece istoria tace, iar
din fragmentul lui -lement nu reiese c! a mucenicit la "oma6 )ar chiar dac! a mucenicit
acolo, a fost adus pentru a mucenici Di nu s7a deplasat ca propov!duitor al cuvntului
dumnezeiesc, nici nu a fost ;ntemeietor al ?isericii "omei6
(rturii culese din istorie /i din cri"turi
.n -ronica pascal! a #leFandriei 9volumul 1, pagina =A2< este ;nf!:iDat!
urm!toarea tradi:ie4 ;n anul acesta 9indict6 11, A< (arcu Evanghelistul a plecat pentru a
vesti cuvntul lui /ristos egiptenilor Di aleFandrinilor, ;ntemeind mai ;nti ?isericile
#leFandriei, ;n fruntea c!rora a stat timp de 22 de ani6 )eDi nu este ;ntru totul eFact!,
aceast! tradi:ie indic! totuDi faptul c! (arcu a petrecut destui ani ;n Egipt6
Potrivit lui Euseiu, (arcu a murit ;n Egipt ;n anul al @7lea al domniei lui
Nero, care a ;mp!r!:it de la anul >= pn! la anul B@6 )eci anul al @7lea coincide cu anul
B26 &at! cuvintele lui Euseiu4 I&ar ;n anul al optulea al ;mp!r!:iei lui Nero, #nianos ;i
urmeaz! primul la sluCirea comunit!:ii din #leFandria lui (arcu #postolul Di
EvanghelistulP Di era acesta !rat iuitor de )umnezeu Di minunat ;ntru toateJ TEuseiu,
&storia isericeasc!, cartea a &&7a, cap6 2=U6
#Dadar, moartea #postolului (arcu s7a petrecut ;n anul B26 Mi fiindc! epistola
Pagina AE
lui Petru ;l men:ioneaz! pe (arcu, rezult! c! ea este ulterioar! primei epistole scrise de
Pavel din ;nchisoare, cea c!tre Efeseni, scris! pe la anii B07B16 "ezult! faptul c! epistola
lui Petru a fost scris! pu:in dup! cea a lui Pavel c!tre Efeseni, pe care Petru a v!zut7o, Di,
prin urmare, cu pu:in ;nainte de moartea lui (arcu6
#Dadar, Petru se afla ;n anul acela al!turi de (arcu ;n Egipt, iar ?ailonul este
?ailonul Egiptului, cel aflat la sud de /elipoli6 )e aici Di t!cerea lui Petru asupra
?ailonului celui din Siria, care este ascuns su numele de #sia6 )eci ;n zadar se zat
inventatorii ?ailonului imaginar, ;n locul c!ruia aDeaz! "oma pentru ca Petru s! se
deplaseze acolo6 Petru a r!mas nemiDcat ;n ?ailon6 (!rturiile aduse de teologii apuseni,
pentru a dovedi vechimea ?ailonului imaginar la care ne7am referit 9Di c!ruia ;i
sustituie "oma<, nu au nici o valoare, fiindc! ;l interpreteaz! greDit pe Euseiu Di fiindc!
Euseiu Di7a eFtras informa:iile din izvoare tuluri6 #cesta prezint! ca adev!r istoric Di
povestea despre Simon (agul pe aza c!reia e spriCinit! opinia scrierii la "oma a Sfintei
Evanghelii dup! (arcu, lucru pe care7l relateaz! Di -lement #leFandrinul TEuseiu,
&storia isericeasc!, cartea a &&7a, cap6 1=71>U6 #Dadar ?ailonul este ?ailonul, iar nu
"oma, iar ;n primii ani ai prizonieratului lui Pavel, Petru se afla al!turi de (arcu ;n
?ailon6
Perioada de timp a Dederii lui Petru ;n Egipt este stailit! din dou! informa:ii
istorice care certific! datele deCa prezentate6 &nforma:iile acestea, deDi nu ;ntru totul
eFacte, sus:in totuDi faptul c! Petru se afla ;n Egipt de la anul B2, an ;n care a scris cea
dinti epistol! soorniceasc! din ?ailonul Egiptului6
.ns!, informa:ia istoric! a lui Euseiu despre data mor:ii lui (arcu pare
ineFact!, deoarece, potrivit epistolei lui Pavel c!tre -oloseni 9=, 10< Di a celei c!tre
*ilimon 9versetul 2=<, amele scrise de la "oma, (arcu se afla al!turi de Pavel, iar ;n
epistola a doua c!tre 'imotei ;l cheam! pe acesta la "oma6 -ea dinti dintre aceste
epistole a fost scris! ;n anul BA sau B=, iar cea de7a doua pe la anul B>7BB6 #Dadar,
Pagina =0
informa:ia istoric! a lui Euseiu despre timpul mor:ii lui (arcu nu poate fi eFact!6 -eea
ce este indicat cu precizie att de istorie, ct Di de epistole, este faptul nedeplas!rii lui
Petru la "oma Di sluCirea lui (arcu al!turi de Pavel de la anul B27BA pn! la anul BB, poate
Di mai mult6
Nu poate fi corect! nici ipoteza deplas!rii lui Petru la "oma pe durata Dederii
vreme de doi ani a lui Pavel acolo, deoarece *aptele #postolilor Di Epistola a doua c!tre
'imotei Di cea c!tre Evrei neag! acest lucru6 *aptele #postolilor spun 92@, A07A1<4 I&ar
Pavel a r!mas doi ani ;ntregi ;n casa luat! de el cu chirie, Di primea pe to:i care veneau la
el, propov!duind .mp!r!:ia lui )umnezeu Di ;nv!:nd cele despre )omnul &isus /ristos,
cu toat! ;ndr!zneala Di f!r! nici o piedic!J6
-u aceste cuvinte se ;ncheie *aptele #postolilor6 -e rezult! deci din cuvintele
lui 0ucaR "ezult! oare c! Petru s7a deplasat la "omaR "ezult! oare c! Pavel a m!rturisit la
"omaR )esigur nu6 -e rezult! aDadarR "ezult! faptul c! pe la anii B>7BB Petru nu era la
"oma Di faptul c! Pavel nu mucenicise ;nc! Di c! el singur, timp de doi ani, a propov!duit
la "oma .mp!r!:ia lui )umnezeu6 #ceast! m!rturie o spriCin! Di Epistola a doua c!tre
'imotei 9=, E722<, ;n care Pavel scrie c!tre 'imotei4
ISileDte7te s! vii curnd la mine6 -! )imas, iuind veacul de acum, m7a
l!sat666 Numai 0uca este cu mine666 0a ;ntia mea ap!rare, nimeni nu mi7a venit ;n aCutor,
ci to:i m7au p!r!sit6 S! nu li se :in! lor ;n socoteal!^ )ar )omnul mi7a stat ;ntr7aCutor Di m7
a ;nt!rit, pentru ca, prin mine, Evanghelia s! fie pe deplin vestit! Di s7o aud! toate
neamurileP iar eu am fost iz!vit din gura leuluiJ6
-e reiese din cuvintele lui PavelR a) *aptul c! era singurP ') c! cei din Curul
lui l7au p!r!sit, cu eFcep:ia lui 0ucaP c) c! s7a ap!ratP d) c! )omnul S7a ar!tat Di l7a ;nt!rit,
pentru ca prin el propov!duirea s! aCung! la urechile Di la cunoDtin:a tuturor neamurilor Di
c! a fost iz!vit din gura leului6 )in primul punct reiese faptul c! Petru nu era la "omaP
Pagina =1
din al doilea, faptul c! 0uca este martorul credinciosP din al treilea, faptul c! s7a ap!rat de
dou! ori ;naintea cezarului Nero 9lucru indicat de su;nsemnarea de la sfrDitul epistolei<
;n leg!tur! cu acuza:ia pentru care a fost adus legat la "oma, iar nu pentru acuza:ia de
incendiere a "omeiP din al patrulea, faptul c! l7a ;nt!rit pe el )omnul, pentru ca prin el
vestea cea un! s! aCung! la cunoDtin:a Di auzul tuturor neamurilor, ceea ce arat! c!
misiunea lui apostolic! nu s7a terminat, ci c! se deschide ;naintea lui un nou stadiu al
lupteiP iar din al cincilea, faptul c! a fost salvat din primeCdia a!tut! asupra lui, fiind
dezlegat Di l!sat lierP faptul c! a fost declarat nevinovat Di disculpat de acuza:iile aduse
;mpotriva lui6
*elonul Di pergamentele pe care cere s! i le aduc! 'imotei indic! o dorin:! a
unui om lier Di nu a unuia aflat ;n leg!turi6 #Dadar Pavel, pe la anii B> 7 BB petrece lier
la "oma, lucru acceptat de mul:i dintre cercet!torii care voresc Di despre o a doua
deplasare a lui Pavel la "oma, cnd se spune c! a suferit moartea muceniceasc!6 0ucrul
acesta, ;ns!, nu este m!rturisit de Sfintele Scripturi6
)eci, de vreme ce Pavel nu a murit ;n anul BB, ci a realizat Di o nou! c!l!torie
misionar!, cum se face c! a mucenicit ;mpreun! cu Petru ;n anul BB pe cnd s7ar fi aflat la
"omaR
Pagina =2
(rturii istorice
)up! ce am v!zut deCa c!, pe la sfrDitul anului BB, Pavel era la "oma ;n via:!
Di lier, iar Petru nu se afla la "oma, nerelatndu7se nic!ieri prezen:a lui acolo, vrem s!
dovedim adev!rul acestui din urm! fapt6
Petru nu s7a deplasat la "oma nici dup! aceast! dat!, cel pu:in pn! ;n anul
@1, ;n pofida celor istorisite de Euseiu, care se contrazice pe sine6
.n cartea a A7a, capitolele 17= Di ;n cartea a &H7a, capitolul 1, precum Di ;n alte
locuri, Euseiu spune c! Petru s7a dus la "oma Di c! l7a hirotonit ca prim episcop al
"omei pe 0inos, iar ;n cartea a &&7a, cap6 1A spune c! a fost omort su Nero la "oma6 'ot
el spune, ;ns!, ;n cartea a &&&7a, cap6 1A4 I.n al doilea an al domniei lui 'itus, 0inos 7
episcopul ?isericii romane 7, dup! ce a sluCit7o timp de doisprezece ani, retr!gndu7se, i7a
predat episcopia lui #nacletusJ [#nacletus, Episcop al "omei ;ntre 8B58E7@@, s!r!torit la
2B aprilieU6
#m v!zut deCa c!rui an ;i corespunde cel de7al doilea an al domniei lui 'itus,
an ;n care #nacletus a preluat tronul6
-laudiu a domnit din anul =0 pn! ;n >=6
Nero din >= pn! ;n B@6
Hespasian din BE pn! ;n 8E6
'itus din 8E pn! ;n @1 plus ;nc! o treime de an, adic! doi ani Di patru luni6
#Dadar, sc!znd din @1 cei 12 ani ai episcopiei lui 0inos r!mn BE 9@17
12_BE<6 )eci, potrivit cronologiei eFacte Di m!rturiei lui Euseiu, 0inos a fost hirotonit pe
la anii BE7806 Mi ne ;ntre!m atunci, cum a fost hirotonit de c!tre Petru dac!, potrivit
apusenilor, acesta a mucenicit ;n anul BBR
Pagina =A
-um de scrie Euseiu ;n cartea a A7a, cap6 =, aceste cuvinte contradictorii4 I&ar
0inos, cel men:ionat ca fiind ;mpreun! 9cu Pavel n6n6< la "oma, primul dup! Petru e ar!tat
atunci prin sor:i 9ca succesor< la episcopia ?isericii "omanilorJR -um se ;mpac! Iprimul
dup! Petru e ar!tat atunci prin sor:iJ cu informa:ia pe care ne7o ofer! peste nou! capitole
;n cartea saR -um de cel dinti tras la sor:i de c!tre Petru 9la anul BB< este hirotonit aia pe
la anul BER Prin urmare este corect! afirma:ia pe care am sus:inut7o c! Idup! PetruJ era de
fapt Idup! PavelJ6 Sus:inem de asemenea c! interven:ia ;n teFt a fost f!cut! alternd Di
sensul 7 ;ntruct #postolii nu au avut succesori [;n sensul c! #postolii au primit misiunea
de a propov!dui neamurilor6 #ceasta presupune deplasarea permanent! dintr7un loc ;n
altul, iar nu instalarea ;ntr7un loc anume 7 episcopie 7 pe care s!7l lase apoi succesiune6
#postolii sunt ;ntemeietori de ?iserici, iar nu p!stori ale acestora6 ,dat! cu hirotonia lui,
episcopul se YnunteDteZ cu propria episcopie, pe care n7o poate p!r!si pn! la sfrDit6 Pe
acest principiu au fost aDezate mai apoi canoanele sinodale care interzic mutarea
episcopului dintr7o eparhie ;n alta]6
#ceast! informa:ie despre hirotonia lui 0inos pe la anii BE780 certific! cea de7
a doua c!l!torie a lui Pavel la "oma, posiil dup! deplasarea acestuia ;n Spania6 .n plus,
ea d! m!rturie despre faptul c! era ;nc! ;n via:!, iar afirma:iile despre mucenicia acestuia
;mpreun! cu Petru de pe la anul BB se demonstreaz! a fi neadev!rate6 *aptul c! era vora
despre Pavel Di nu despre Petru, este atestat Di de -onstitu:iile #postolice, cartea B0, cap6
=0, unde se voreDte doar de #postolul Pavel Di nimic de #postolul Petru6
Potrivit lui Euseiu, #nacletus a sluCit 12 ani ca episcop I;n al doisprezecelea
an al domniei acesteia 9a lui )omi:ian<, lui #nacletus, care a sluCit ca episcop al ?isericii
romanilor timp de doisprezece ani, i7a urmat -lementJ 9cartea a A7a, 1><6
Potrivit cronologiei eFacte, dup! cum am v!zut, 'itus a murit ;n anul @1, iar
st!pnirea a fost preluat! de )omi:ian, fratele lui 'itus6 #dunnd aDadar 12 cu @1 avem
EA, anul ;n care a fost hirotonit -lement, al treilea succesor al scaunului episcopal roman6
Pagina ==
.n ciuda acestor date, dup! apuseni, Di acesta a fost hirotonit de c!tre Petru6 #cestea sunt
azele pe care se spriCin! primatul papal O m!sluirile 9falsific!rile<6
0a Euseiu ;ntlnim Di urm!torul fragment de la &rineu4 IPunnd aDadar
temeliile Di cl!dind ferici:ii #postoli ?iserica, i7au ;nmnat lui 0inos sluCirea episcopal!J
[Euseiu, &storia isericeasc!, cartea a B7a, cap6 B]6
)e asemenea, ;n capitolul al @7lea al aceleiaDi c!r:i se ;ntlneDte un alt
fragment de la &rineu4 IMi (atei a r!spndit Evanghelia ;ntre evrei ;n dialectul Di scrierea
lor, iar Petru Di Pavel la "oma au propov!duit Evanghelia Di au ;ntemeiat ?iserica6 &ar
dup! moartea lor, (arcu, ucenicul Di t!lmaciul lui Petru, ne7a l!sat ;n scris cele
propov!duite de PetruJ6
Mapte lucruri afl!m din aceste fragmente luate din Istoria lui &rineu4 a) faptul
c! Petru Di Pavel au pus ;mpreun! azele Di au edificat ?iserica "omeiP ') faptul c!
amndoi i7au ;nmnat lui 0inos sluCirea episcopiei "omeiP c) faptul c! Evanghelistul
(atei Di7a scris Evanghelia ;n dialectul eraicP d) faptul c! a scris7o ;n timpul ;n care
Petru Di Pavel propov!duiau Evanghelia Di edificau ?iserica "omeiP e) faptul c! Petru Di
Pavel au murit ;n acelaDi timpP f) faptul c! (arcu a devenit interpretul lui Petru la "oma
Di faptul c! Di7a scris Sfnta sa Evanghelie dup! moartea #postolilor6 S! vedem dac! aDa
stau lucrurile6
(ai ;nti, &rineu, care a activat ;n secolul al &&7lea 91=07202<, spune c! Petru Di
Pavel au pus temeliile Di au edificat ;mpreun! ?iserica "omei6 El a primit aceast!
informa:ie la "oma, creznd adev!rat! povestea despre Simon (agul, deoarece scrie c!,
;ntr7adev!r, la "oma s7a ridicat ;n cinstea lui Simon (agul o statuie care s! aminteasc! de
m!iestria vr!Citoreasc! a acestuiaP scrie &rineu4 ILuippe Quum est su -laudio -aesare a
Quo etiam statue honoratus esse dicitur propter magicamJ6 #cceptarea acestui mit drept
Pagina =>
adev!r istoric eFplic! Di admiterea deplas!rii lui Petru la "oma su cezarul -laudiu,
fiindc! ;n aceast! poveste este istorisit! ;ntreaga ac:iune a lui Petru Di a lui Pavel
;mpotriva lui Simon (agul precum Di deplasarea lui Petru la "oma6
(ai ;nainte de &rineu, &ustin (artirul Di *ilozoful, care a tr!it ;n prima
Cum!tate a secolului al &&7lea 9`1B><, a crezut Di el povestea, convins de ;ncredin:!rile date
de creDtinii din "oma6 &at! cuvintele lui &ustin4
I%n anume Simon Samarea, din satul ce se zice 'itton, su -ezarul -laudiu,
prin meDteDugul lucr!rilor diavolilor f!cea vr!Ci puternice ;nct ;n cetatea noastr!
;mp!r!teasc! a "omei era considerat zeu Di era cinstit ca zeu printr7o statuie ridicat! la
noi6 #ceast! statuie a fost ridicat! pe rul 'iru, ;ntre cele dou! poduri, avnd pe ea
aceast! inscrip:ie roman!4 ISimoni )eo sanctoJ [&ustin, ,pere, edit6 ,tto, Vena 1@=E,
#pologia &, cap6 2B Di >B6 Pe la anul 1>8= a fost descoperit! la "oma aceast! inscrip:ie4
ISemoni Sanco )eo *idium666J, adic! Simon Sanco zeul Savinilor6 &nscrip:ia aceasta
indic! faptul c! statuia era dedicat! nu lui Simon (agul, ci lui Simon Sanco, zeul
Savinilor6 -reDtinii din "oma, din cauza pronun:!rii strnse a lui YSimonZ Di YSancoZ,
care era pronun:at Di Simoni Sancto, au aCuns s! sus:in! mitul Di pe aza mitului au
sus:inut c!l!toria lui Petru la "oma, ar!tnd statuia drept dovad!6 )ar pentru c! spriCinul
9statuia< c!zuse cu vremea, au c!zut ;mpreun! cu el Di povestea Di tradi:ia]6
Potrivit scrierilor pseudo7clementine, Simon (agul a prezis c! urma a fi
cinstit ca zeu la "oma Di c! i se va ridica aici o statuie6
-u toate c! scrierile pseudo7clementine ;Di f!cuser! apari:ia ;n acea epoc!,
mitul lui Simon (agul Di ;nfruntarea lui de c!tre Petru sunt mult anterioare 7 el a ap!rut pe
la ;nceputul secolului al &&7lea6 I*aptele #postolilor Petru Di PavelJ Di IPredicaJ pierdut! a
lui Petru sunt opere care ;Di au originea ;n primul secol6 #cestea au fost alc!tuite de
creDtinii proveni:i dintre iudei care nu se desprinseser! de ;nchinarea 0egii Hechi Di care ;l
atacau pe Pavel pentru ;nv!:!tura lui ;ndreptat! ;mpotriva cultului 0egii Hechi6 #ceDtia,
Pagina =B
din ataDamentul lor fa[! de ;nchinarea iudaic!, au pus azele eresurilor Eioni:ilor Di
Eseenilor6 .n acest fel, nu mai r!mne nici o ;ndoial! asupra sursei din care amndoi aceDti
p!rin:i, &ustin Di &rineu, Di7au eFtras datele6 )eci informa:ia lui &rineu despre ;ntemeierea Di
edificarea ?isericii "omei de c!tre Petru Di Pavel este lipsit! de autoritate istoric!6 S!
cercet!m acum ct de adev!rat! este din punct de vedere istoric Di cea de7a doua p!rere6
.n cea de7a doua relatare se spune c! amndoi #postolii, Petru Di Pavel, i7au
;nmnat lui 0inos sluCirea episcopiei "omei [;n cartea a A7a, cap6 = spune c! doar de c!tre
Petru singur]6 .n aceast! informa:ie se pot distinge dou! p!r:i4 o concluzie greDit! eFtras!
dintr7o tradi:ie greDit! Di un adev!r istoric6 -oncluzia este cea tras! din tradi:ia fals! a
mitului despre Simon (agul, iar adev!rul istoric este ;nmnarea sluCirii lui 0inos de c!tre
Pavel6
# treia informa:ie, aceea c! Evanghelistul (atei a scris ;n dialectul eraic, ne
este folositoare ;n m!sura ;n care se leag! de cea de7a patra informa:ie care spune c!
I(atei a scris 9Evanghelia sa< ;n vremea ;n care Petru Di Pavel propov!duiau Evanghelia
Di ;ntemeiau ?iserica 9"omei<J6
#m v!zut deCa c! &rineu, din un! credin:!, admite povestea despre Simon
(agul ca fiind un adev!r istoric6 Prin aceasta accept! Di ;mpreuna lucrare a lui Petru cu
Pavel la "oma, petrecut! ;n acelaDi timp, fapt dovedit deCa ca fiind lipsit de fundament
istoric6
)ar de unde se vede simultaneitatea cu scrierea Evangheliei dup! (ateiR -um
sunt simultane dou! lucruri, dintre care unul se petrece ;n alt timpR
.ns!Di Evanghelia dup! (atei demonstreaz! c! m!rturia lui &rineu este
ineFact!, care d! m!rturie despre faptul c! a fost scris! pe la ;nceputul r!zoiului iudaic,
aDa cum se vede din cap6 2=, v6 1>, adic! pe la anul B8, deci dup! mucenicia celor doi
#postoli6
Pagina =8
#ceasta ne ;ncredin:eaz! de faptul c! informa:ia lui &rineu este ineFact!,
deoarece cercetarea critic! o dovedeDte ca atare Di, deci, nu ne putem aza pe aceast!
m!rturie a lui &rineu, pe care el a preluat7o de un! credin:!6
&ar a cincea informa:ie, cum c! Petru Di Pavel Di7au aflat sfrDitul la "oma ;n
acelaDi timp, nu este atestat! de nic!ieri altundeva dect din izvoarele apocrife lipsite de
autoritate6 #l!turi de acestea din urm! st! Di m!rturia lui )ionisie al -orintului, care a
activat pe la anul 180 Di care scrie c!tre episcopul "omei4 Ic!ci cele s!dite de Petru Di
Pavel, spre a lua naDtere la "omani Di la -orinteni, s7au adunat ;ntr7una 9adic! ?isericile
n6n6<P c!ci amndoi au s!dit Di la noi ;n -orint, la fel ;nv!:ndu7ne pe noi, la fel ;nv!:nd Di
;n &talia, ;mpreun! mergnd, au mucenicit ;n acelaDi timpJ6
Mi relatarea aceasta este lipsit! de t!rie, deoarece este eFtras! din aceleaDi
surse6
)ac! este vreun adev!r aici, acesta const! ;n informa:ia c! Petru, ca Di Pavel, a
propov!duit ;n -orint, fapt care reiese din m!rturia din epistola ;nti c!tre -orinteni a lui
Pavel, ;n care ;i mustr! pe corinteni pentru certurile dintre ei, c!ci fiecare spunea4 IEu
sunt al lui Pavel, iar eu sunt al lui #pollo, iar eu sunt al lui -hefaJ 91 -orinteni 1712<6
)espre propov!duirea lui Petru la "oma nu adaug! ;ns! nimicP iar dac! teologii "omei
gndesc contrariul, atunci s! acorde primatul Di ;ntietatea ?isericii -orintului, deoarece
ar fi de ne;n:eles ca ?iserica mai veche s! fie lipsit!, iar cea mai nou! s! se laude ;n
defavoarea celei mai vechi6
)e asemenea, m!rturia preotului Gaius, care a activat pe la anul 200 [vezi la
Euseiu, &storia isericeasc!, cartea a 27a, cap6 2>] Di care7i scrie lui Proclu despre
I;nsemnele de iruin:!J ale #postolilor de la "oma, ;ntruct vine ;n urma m!rturiei lui
&rineu Di a lui &ustin, care nu istorisesc nimic despre ;nsemne, Di ;n urma epistolelor
pseudo7clementine, scrise pentru a spriCini principiile doritoare de slav! ale Papilor, nu
poate avea autoritate 7 fiindc! nu le7a fost cu putin:! s! inventeze ;nsemne ale #postolilor
Pagina =@
nici celor care au scris epistolele pseudo7clementine6 )e altfel, eFist! ;nsemnele lui Pavel
9adic! lan:urile cu care a fost legat<, care ;ns! nu pot fi atriuite celor doi #postoli
;mpreun!, astfel ;nct, prin men:ionarea acestora, m!rturia lui Gaius nu adaug! nimic ;n
plus6
%nde arat! Gaius c!7l su;n:elege pe Petru atunci cnd voreDte despre
;nsemnele muceniciei ;ntemeietorilor ?isericii din "omaR #ceasta urmeaz! logica a ceea
ce se numeDte petitio principii6 Era nevoie s! se dovedeasc! mai ;nti c! ;ntre
;ntemeietorii ?isericii din "oma s7a num!rat Di Petru, pentru a accepta apoi faptul c!
Gaius face referire la eFisten:a la "oma a ;nsemnului muceniciei, adic! mormntul lui
Petru6 Pe cine7i su;n:elege el ca ;ntemeietori ai ?isericii din "omaR Pe Pavel Di pe
ucenicii acestuia6 *iindc! #postoli erau numi:i nu numai ucenicii lui /ristos, ci Di
colaoratorii Di ucenicii acestora6 .n acest sens, 0uca ;l numeDte pe Harnava apostolP Pavel
;i numeDte de multe ori #postoli pe 'it, 'imotei Di Sila6 'ot astfel, -lement #leFandrinul ;l
numeDte apostol pe -lement al "omei, contemporan cu Gaius6
)ar argumentul cel mai important, ;mpotriva opiniei celor care gndesc
contrariul, sunt afirma:iile lui Gaius despre ;nsemnele muceniceDti ale #postolilor din
"oma, care este imposiil s! fie adev!rate ;ntruct sunt cu totul opuse realit!:ii lucrurilor6
Gaius aminteDte de I;nsemnele #postolilorJ, pe care le poate vedea oricine la Hatican sau
pe via ,stia, adic! ;n locuri aflate ;n v!zul tuturor6 )ar era oare posiil acest fapt ;n
timpurile acelea ;n care creDtinii, pentru a se salva, treuiau s! r!mn! ascunDiR )ac!
mormintele eFistau ;ntr7adev!r, aDa cum aminteDte Gaius, ele ar fi fost construite ;n
secolul al &&7lea, adic! ;n vremea lui 'raian sau a lui #drian, deoarece numai atunci s7au
ucurat creDtinii de o oarecare liertate6 .n acest caz ;ns!, de ce Pavel de Samosata,
episcopul #ntiohiei, scriind pe la anul 2B0, nu relateaz! nimic despre acesteaR )e ce
#moniu #leFandrinul, scriind Erminia sa la Evanghelii pe la anul 2>0, nu aminteDte
nimicR )e ce (inucius 921@< Di *eliF nu au scris nimic despre acestea ;n dialogul lor
Pagina =E
despre felul ;nchin!riiR )e asemenea, 0ucian, preotul din #ntiohia Di )ionisie, episcopul
#ntiohiei, scriind pe la anul 2=0, nu pomenesc nimic6
(!rturia lui ,rigen despre moartea lui Pavel la "oma su Nero este anulat!
de -lement al "omei, care istoriseDte c! Pavel Ipn! la cap!tul #pusului aCungnd Di
mucenicind ;naintea st!pnitorilor a p!r!sit ;n acest fel lumeaJ, informa:ie care, chiar dac!
ar fi considerat! nedefinit! Di imprecis! ;n ceea ce priveDte Spania ca loc al muceniciei lui,
cu toate acestea nu su;n:elege "oma prin aceast! lips! de localizare6
Nici m!rturia lui Euseiu, care istoriseDte moartea celor doi #postoli la "oma,
nu are vreo t!rie atta timp ct el se contrazice, ;n multe locuri eFtr!gndu7Di informa:iile
din izvoare tuluri6 )ovada este faptul c! relateaz! ca adev!r istoric povestea cu Simon
(agul, ;n care face referire Di la moartea celor doi #postoli, admi:nd, f!r! s! reflecteze,
orice tradi:ie sau informa:ie ca adev!r istoric6 Prin urmare, Dtirea despre moartea ;n acelaDi
timp a verhovnicilor #postolilor este lipsit! de autoritate istoric!6
-ea de7a Dasea informa:ie, aceea c! (arcu a sluCit ca t!lmaci al lui Petru la
"oma este respins! de ;nseDi Sfintele Scripturi6 Este posiil ca (arcu s! fi fost t!lmaci al
lui Petru, nu ;ns! la "oma, ci cel mai proail ;n Egipt, deoarece ;n Egipt se vorea lima
copt!, greaca Di latina6 Nu era posiil s! fi fost la "oma, deoarece Petru nu s7a deplasat la
"oma Di, precum am v!zut, pn! pe la anii B2 7 BA, (arcu se afla ;mpreun! cu Petru ;n
Egipt Di aia dup! aceast! dat! este amintit ;n epistolele lui Pavel ca ;mpreun!7lucr!tor cu
el, epistole ;n care nu se face nici o referire la numele lui Petru6 #Dadar, Di aceast!
informa:ie a lui &rineu este lipsit! de autoritatea care decurge din m!rturiile Scripturilor Di
cade ca una care este contrazis! de ele6 Singurul element de adev!r din aceast! informa:ie
este acela c! (arcu a fost t!lmaci al lui Petru6 Mi fiindc! acest lucru nu s7a petrecut la
"oma, e posiil c! s7a petrecut ;n Egipt, situa:ie care sus:ine p!rerea noastr! privitoare la
locul scrierii primei epistole soorniceDti a lui Petru6
-ea de7a Daptea informa:ie, aceea c!, dup! moartea #postolilor, (arcu a
Pagina >0
transpus ;n scris Evanghelia care7i poart! numele, nu spriCin! deloc informa:ia cum c! a
scris7o la "oma Di, mai ales, c! I#postolul Petru a pecetluit cele scriseJ, dup! cum
istoriseDte Euseiu 9cartea a 27a, cap6 1><6 Mi aceste afirma:ii sunt lipsite de autoritate,
deoarece studiul critic le demonstreaz! a fi ineFacte Di contrare adev!rului6 &at! Di dovada4
Evanghelia dup! (atei a fost tradus! ;n lima greac!, iar din compararea
celor trei Evanghelii, adic! a traducerii Evangheliei dup! (atei, a celei dup! 0uca Di a
celei dup! (arcu, reiese faptul c! 0uca Di (arcu, scriindu7Di Evangheliile, au avut7o ;n
vedere pe cea dinti4 fiindc! =2 de pericope ale Evangheliilor lui (arcu Di 0uca sunt ;ntru
totul asem!n!toare cu cele corespondente din Evanghelia dup! (atei6 Prin urmare, (arcu
a scris mult mai trziu6 (ult mai proail Di poate sigur este faptul c! el a scris ;n
#leFandria unde, ca t!lmaci al lui Petru, a adunat ;n scris cele propov!duite de el,
predndu7le ;n scris credincioDilor6
)eci m!rturia lui &rineu, con:innd aceste puncte vulneraile, nu poate folosi
ca az! stail! pe care s! fie edificat primatul Papei6 #ceeaDi lips! de autoritate o au toate
m!rturiile amintite, c!ci nu se aminteDte nic!ieri c! #postolul Petru s7a deplasat la "oma
sau c! a propov!duit la "oma sau c! a murit la "oma6 )impotriv!, m!rturiile eFtrase din
Sfnta Scriptur! Di din istoria isericeasc! sunt cu totul contrare acestor p!reri6 Este ceea
ce am c!utat s! dovedim ;n aceast! prim! parte6
Pagina >1
)es"re aciunile Pa"ilor Romei "entru do'ndirea he,emoniei n Biseric
/i reacia Bisericii la aciunile Pa"ilor din "rimele veacuri "n la schism
/egemonie _ suprema[ie, dominare
#m v!zut ;n cele precedente unele dintre miCloacele de care s7a folosit
?iserica roman! pentru a7Di sus:ine primatul Di hegemonia ;n ?iseric!, pe care le cl!deDte
pe primatul Di succesiunea lui Petru ca #postol Di prim episcop al scaunului episcopal al
"omei6 .n cele ce urmeaz!, vom cerceta care a fost reac:ia ?isericii la aceste ac:iuni ale
episcopilor "omei din primele veacuri Di pn! la schism!, precum Di felul Di timpul ;n care
au fost arunca:i germenii schismei6
?iserica roman!, fiind singurul tron apostolic din #pus, ;ntemeiat! fiind de
unul dintre verhovnicii #postolilor, Pavel, Di avnd ;nsuDirea particular! de a fi ?iserica
capitalei oraDelor ;ntregului stat roman, s7a ucurat att ;n #pus, ct Di ;n "!s!rit, de
respect Di considera:ie, iar episcopul ei era onorat mai mult dect oricare alt episcop,
acordndu7i7se ;ntietate de cinste6 -instea aceasta Di respectul erau glasul evlaviei lumii
creDtine fa:! de !trna ?iseric! a "omei Di manifestarea sim:!mntului unei mndrii
ascunse de a fi fost ;ntemeiat! o ?iseric! apostolic! ;n capitala statului roman6 Slava
capitalei se r!sfrngea Di asupra persoanei episcopului acesteia, iar slava episcopilor era
considerat! slav! a ?isericii6 Episcopul "omei era cinstit pentru faptul de a fi episcop al
capitalei statului roman6 #cestea erau motivele cinstei acordate episcopilor "omei Di ale
;ntiet!:ii lor dar, ;n acelaDi timp, Di cauzele care au aprins ami:ia Papilor Di au ;nt!rtat
;nn!scuta iuire de st!pnire roman!, spre a domni asupra ;ntregii ?iserici6
Epistolele pseudo7clementine, redactate pe aza unor teFte apocrife ale
*aptelor #postolilor Di a IPrediciiJ lui Petru, au constituit cea dinti ;ncercare de punere a
temeliei primatului Papilor, ;n felul ;n care acesta este ;n:eles de c!tre episcopul "omei6
Pagina >2
Scopul alc!tuirii acestor opere reiese din faptul c! Papii Di7au spriCinit dintotdeauna pe ele
primatul propriu, propria infailiilitate Di st!pnirea asupra ;ntregii ?iserici6
)espre motivele care au ;n!l:at scaunul papal pe culmea slavei, istoricul
#nastasie )iomides K3riaKos, prezentnd ;n lucrarea sa Istoria bisericeasc unele date
despre mitropoli:ii cei mai importan:i Di despre episcopul "omei, spune4
I.ntre mitropoli:i s7au distins cu timpul episcopii celor trei mari oraDe ale
statului roman, "oma, #leFandria Di #ntiohia, datorit! politicii Di pozi:iei de suprema:ie,
;n general, a acestor oraDe6 Episcopul "omei ;Di eFercit! drepturile mitropolitane asupra
&taliei de centru Di de sud 9provinciae suuricaricae<, cel al #leFandriei asupra ;ntregului
Egipt, iar cel al #ntiohiei asupra Siriei6 .ntre aceDtia, pozi:ia cea mai ;nsemnat! o avea cel
al "omei, ca unul care era episcopul cet!:ii ;mp!r!teDti6 )up! cum importan:a politic! a
mitropoliilor eparhiilor statului roman i7a ;n!l:at pe episcopii acestora deasupra celorlal:i
episcopi, tot aDa Di importan:a politic! a "omei, a capitalei, l7a ;n!l:at pe episcopul ei ;n
rndul ;nti6 #ceast! ;ntietate era o ;ntietate de cinste, deDi episcopii "omei, din timpuri
foarte vechi, aveau preten:ia de a eFercita o anume st!pnire superioar! celorlal:i episcopi6
%nii dintre aceDtia au ;nceput ;nc! din secolul al &&7lea s! se considere pe ei ;nDiDi
succesori ai lui Petru, spriCinindu7se pe unele omilii false atriuite lui -lement 9AA Di >><6
.ns! primele tentative ale episcopilor "omei de a7Di eFtinde propria st!pnire Di ;n afara
regiunii lor mitropolitane, profitnd de disputele referitoare la PaDte Di la otezul ereticilor,
au fost respinse, deoarece nici episcopii #siei, ;mpreun! cu Policrat al Efesului, n7au dat
aten:ie cerin:elor lui Hictor al "omei de a7Di schima vechile oiceiuri pascale, ocazie cu
care episcopul &rineu de 0ugdunum l7a mustrat aspru pentru preten:iile lui, Di nici -iprian
Di ?iserica din #frica n7au ;ng!duit s! li se impun! practica otez!rii ereticilor urmat! ;n
?iserica roman!, aDa cum cerea Mtefan, practici care au fost condamnate Di ;n sinodJ THol
1, p6 1B1, B1U6
Pagina >A
#celaDi istoric, ;n studiul lui foarte valoros asupra unirii ?isericii "!s!ritene Di
a celei #pusene, ini:iativ! care fusese pus! ;n discu:ie la "oma, spune4
I-erin:a Papei, de a fi recunoscut de to:i drept capul canonic Di conduc!torul
legiuit al -reDtin!t!:ii, este f!r! fundament Di nu se spriCin! pe adev!r6 ?isericile vechi ;l
recunoDteau drept cap Di conduc!tor al ?isericii pe /ristos 9Efeseni 1, 22< DC pe nimeni
altul6 Erau independente unele fa:! de altele Di fiecare ;Di diriCa treurile proprii prin
sinoadele episcopilor locali, avnd o autonomie Di o autoguvernare deplin!6 Era adic!
modul de guvernare dintru ;nceputuri a ?isericii, care se aplic! pn! ast!zi ;n ?isericile
,rtodoFe6 Episcopii oraDelor mai importante politic, adic! episcopii "omei,
-onstantinopolului, #leFandriei Di #ntiohiei, la care s7a ad!ugat, su 'eodosie al &&7lea, Di
episcopul &erusalimului, ca episcop al cet!:ii ;n care a fost r!stignit )omnul Di din care s7a
;ntins mai ;nti lumina Evangheliei, aveau doar o ;ntietate de cinste, adic! li se acorda lor
cinstea de a sta pe scaunul cel dinti6 #ceste ;ntiet!:i nu erau ;ntiet!:i de Curisdic:ie
9Curisdictionis< ci, simplu, de onoare 9honoris<6 )ac! se ivea vreo disput! cu caracter local,
sinodul local era de aCuns pentru a o rezolva6 )ac! vreo chestiune tulura ;ntreaga
?iseric!, se ;ntrunea Sinodul Ecumenic care, ;n acest caz, reprezenta nu un singur loc, ci
?isericile tuturor :inuturilor creDtine6 #tunci se manifesta Di ;n mod eFterior unitatea
?isericii, care era ;n principal unitate de credin:! Di dragoste Di nu unitate de administrare
su un singur episcop6 *iecare era oligat s! asculte de sinodul :inutului s!u Di nimeni nu
putea s! intervin! ;n chestiunile unei ?iserici str!ine6 )oar hot!rrile Sinodului Ecumenic
erau impuse pretutindeni6 #cesta era modul de eFisten:! a ?isericii vechi, dup! care se
conduc pn! ast!zi ?isericile ,rtodoFe ale "!s!ritului6
)e prin secolul al &&7lea, episcopul "omei a vrut s! dondeasc! o putere
superioar! celorlal:i episcopi Di, pu:in cte pu:in, a ridicat preten:ia de a fi recunoscut
drept cap Di conduc!tor asolut al ?isericii6 .ns! aceste preten:ii au fost respinse de7a
dreptul de ?isericile "!s!ritene6 S7a impus, ;ns!, ;n #pus, dar Di acolo faptul s7a petrecut
Pagina >=
;ncet, ;n urma unei rezisten:e ;ndelungate, dup! cum vom vedea mai departe6 #ceast!
preten:ie arogant! a episcopilor "omei, care a provocat attea sminteli ;n lumea creDtin! Di
care s7a f!cut cauz! a diverse schisme ;n Snul ei, a luat naDtere ;n sufletele lor, deoarece
erau episcopii "omei, st!pnitoarea lumii6 "omanii au cucerit aproape ;ntreaga lume
veche cunoscut! Di de la "oma st!pneau politic toate :inuturile 7 romanul credea c! este
n!scut s! guverneze6 Era posiil ca ;n sufletul episcopului roman al cet!:ii ;mp!r!teDti a
lumii s! nu se nasc! o dorin:! asem!n!toareR &at! izvorul arogan:ei papale, iat! cauza mai
profund! a preten:iilor de st!pnire universal! ;n ?iseric! a sus:in!torilor papalit!:ii6
Pentru aceste preten:ii, ;ns!, treuiau g!site fundamente Custificative6 Mi, ca
atare, episcopii "omei au sus:inut de la ;nceput preten:ia cum c! sunt, chipurile, succesori
ai lui Petru Di, ;n aceast! calitate, pot pretinde conducerea ?isericii6 Mi l7au ;nchipuit pe
Petru la "oma drept conduc!tor al primei ?iserici Di cap al #postolilor6 #poi l7au ;nf!:iDat
pe Petru drept acela care a adus cel dinti creDtinismul la "oma, devenind primul ei
episcop6 Mi spunem c! l7au ;nchipuit, fiindc! aceste dou! afirma:ii sunt cu des!vrDire
greDite Di nu se spriCin! pe adev!r6 .n Noul 'estament, Petru nu este prezentat nic!ieri
drept cap al ?isericii, ci ca unul dintre #postoli6 Nu ordon! ;n nici un fel, ci discut! de la
egal la egal cu ceilal:i #postoli, aDa cum s7a petrecut ;n Sinodul de la &erusalim 9*aptele
#postolilor 1><, iar ;n #ntiohia a fost chiar mustrat de Pavel 9Galateni 2, 11<6 )ac!, din
vechime Di pn! ast!zi, ?iserica ;l aDeaz! ;ntre corifei 7 aceDtia fiind Di &acov Di &oan Di
Pavel 7 aceasta ;nseamn! doar faptul c! ei s7au distins ;ntre #postoli prin merite mai
deoseite Di prin zelul mai mareJ [)iomides K3riaKos, &storia isericeasc!, #tena, 1@E87
1@E@, cap6 &&, )espre lipsa de fundament a cerin:elor de principiu ale Papilor]6
Pagina >>
Primele tentative ale Pa"ilor de a0/i e1ercita he,emonia n Biseric
Prima tentativ! a Papilor de eFercitare a hegemoniei ;n ?iseric! poate fi
considerat! preten:ia lui #nicet, Papa "omei, ca ?isericile din #sia s! s!r!toreasc!
;mpreun! PaDtele ;n aceeaDi zi ;n care s!r!torea Di iserica "omei ;mpreun! cu toate
?isericile6 *iindc! toate ?isericile #siei, urmnd tradi:iei #postolilor &oan Evanghelistul
Di *ilip, s!r!toreau PaDtele ;n ziua a patrusprezecea a lunii martie, iar ?iserica roman! Di
?isericile Palestinei, Egiptului, Greciei Di Pontului, urmnd tradi:ia lui Petru Di a lui Pavel,
s!r!toreau ;n prima duminic! de dup! luna plin! de prim!var!6 #ceast! preten:ie a
episcopului "omei a dat naDtere Di a aprins disputa dintre #nicet Di Policarp, ucenicul lui
&oan Evanghelistul, deoarece #nicet cerea ca ;n ?iseric! s! prevaleze tradi:ia lui Petru, ca
tradi:ie a conduc!torului #postolilor6 Mi astfel el, ca al zecelea ;n Dirul urmaDilor
#postolilor, succesor al lui 0inos, ucenicul #postolilor, pretindea s! se impun! ;n fa[a lui
Policarp, ucenicul #postolului Di Evanghelistului &oan6 .ns! aceast! preten:ie n7a fost
recunoscut! nici de c!tre Policarp, nici de c!tre celelalte ?iserici, iar datorit! ;n:elepciunii
lui Policarp Di modera:iei lui #nicet, dezacordul acesta nu a rupt rela:iile dintre cei doi
episcopi, deoarece Sfntul Policarp a luat asupra sa osteneala de a se deplasa la "oma
pentru a dialoga cu #nicet asupra chestiunii6 #nicet, deDi nu era de acord cu Policarp, nu a
rupt comuniunea cu el, ci a Di liturghisit ;mpreun! cu Policarp, acordndu7i acestuia
sfin:irea -institelor )aruri, ca unul care era ucenic al #postolului &oan6
Preten:ia lui #nicet poate fi considerat! o tentativ! f!cut! cu mult!
;n:elepciune Di modera:ie din care ;nv!:!m dou! lucruri4 pe de o parte dispozi:ia spre
st!pnire a Papilor, manifestat! moderat ;n acest caz, iar pe de alta nerecunoaDterea
acesteia de c!tre ?iseric!, c!reia #nicet i s7a Di supus, nesim:indu7se ;nt!rit de vreo
infailiilitate sau primat ;n ?iseric!, fiindc! altminteri treuia s!7l resping! pe Policarp, ca
Pagina >B
pe unul care a stat ;mpotriva celui ce Dade pe tronul lui Petru 9Di prin eFtensie al lui
/ristos<, al singurului p!stor al ?isericii lui /ristos6 #nicet, nerespingndu7l pe Policarp,
ci chiar acordndu7i ;ntietatea la 0iturghie Di sfin:irea -institelor )aruri, a dovedit faptul
c! episcopul "omei nu avea ;nc! no:iunea preten:iilor care s7au ivit pu:in mai trziu la
modul concret, ;n vremea cnd epistolele pseudo7clementine vor fi fost deCa alc!tuite6
.nainte de sfrDitul secolului al &&7lea, stailirea zilei s!r!toririi PaDtilor a
preocupat ;ntreaga ?iseric!6 )iscu:ia asupra acestei chestiuni a ;nceput de la ataDamentul
unor ?iserici din #sia (ic! fa:! de oiceiurile iudaice, fapt care a iscat dezaproarea
celorlalte ?iserici6 Pentru eliminarea dezacordului eFistent ;ntre ?iserici referitor la ziua
s!r!toririi PaDtilor, s7au ;ntrunit, ;n Curul anului 1EB, multe sinoade eparhiale, att ;n
"!s!rit, ct Di ;n #pus6 #stfel de sinoade s7au ;ntrunit la "oma Di ;n Galia, ;n Siria, ;n #sia
(ic! Di ;n -orint f!r! a se reuDi eliminarea dezacordului, deoarece nici unii, nici ceilal:i
nu acceptau s! p!r!seasc! cele predate lor de c!tre #postoli6
#p!r!torul tradi:iei ?isericilor din #sia (ic! ;n aceast! epoc! era Policarp,
episcopul Efesului, iar tradi:ia #postolilor Petru Di Pavel era sus:inut! de Hictor, episcopul
"omei6 Hictor a ;ncercat ;n zadar s!7l conving! pe Policarp, care a r!mas de ne;nduplecat6
St!ruirea lui Policarp ;n tradi:iile #postolilor &oan Di *ilip, Di respingerea tradi:iei ?isericii
"omei, care era sus:inut! Di de ?isericile Egiptului, Palestinei, Greciei Di Pontului, d!
m!rturie despre independen:a ?isericii fa:! de vreo supraputere Di despre lipsa
recunoaDterii primatului, a infailiilit!:ii Di a hegemoniei Papilor ;n ?iseric!6 Pozi:ia lui
Policarp n7a fost pe placul lui Hictor care, creznd c!7Di poate ar!ta hegemonia, a vrut s!7i
for:eze pe episcopii din #sia (ic! s! renun:e la oiceiurile lor, amenin:ndu7i cu arogan[!
c! vrea s! ;nceteze orice rela:ie isericeasc! cu ei6 .ns! aceast! amenin:are nu l7a
;nsp!imntat deloc pe Policarp Di nici pe ceilal:i episcopi care, nerecunoscnd nici un
drept episcopului "omei, au continuat s! respecte tradi:iile propriilor lor ?iserici6
0imaCul arogant al lui Hictor nu numai c! nu a dus la vreun rezultat, dar i7a
Pagina >8
silit pe mul:i dintre episcopii care acceptau tradi:iile lui Hictor s!7l mustre pe acesta ca pe
unul care vrea s! tulure pacea ?isericii6
Euseiu, ;n cartea a N7a, cap6 2=, a salvat un fragment din epistola lui &rineu
c!tre Hictor, ;n care7l sf!tuieDte pe acesta Is! nu taie de la el ?isericile lui )umnezeu care
:in tradi:ia oiceiului celui vechi, dar i altele multeJ6 &rineu este de p!rere c!, ;n acord cu
cele poruncite de #postoli, nu treuie Cudecat cineva dup! ce m!nnc! sau ce ea la
s!r!toare sau la lun! nou! sau ;n Smete Di c! creDtinii nu treuie s! respecte
formalit!:ile eFterioare atunci cnd acestea fac s! se piard! lucrurile esen:iale, adic!
dragostea Di credin:a6 El a prezentat ac:iunea ca fiind nepotrivit! duhului creDtin, a eFpus
importan:a p!str!rii diferen:elor legate de s!r!toarea PaDtilor 7 diferen[e care, deDi opuse,
sunt asem!n!toare 7, a scris despre disputa cu ceilal:i episcopi Di, ;n final, l7a convins s! se
;mpace cu "!s!ritul [Socrate, &storia isericeasc!, >, 1E6 -iprian, Epistola 8B]6
#ceast! ;mpotrivire a ?isericii, l7a silit pe Hictor s! nu7Di pun! ;n practic!
amenin:!rile, iar ?isericile, deDi nu erau ;n acord unele cu altele ;n privin:a s!r!toririi
PaDtelui Di ;n alte chestiuni, pe care Euseiu le men:ioneaz! ;n cartea a N7a, cap6 2>, au
r!mas ;n comuniunea dragostei dintre ele6
Epistola lui Policarp c!tre Hictor Di c!tre ?iserica "omei, ;n care era formulat!
;n scris tradi:ia care a aCuns pn! la el, este scris! cu mult! ;ndr!zneal! Di nu arat! nici o
supunere fa:! de scaunul roman Di nici dispozi:ia de a7Di l!sa propria tradi:ie ;n favoarea
celei a lui Petru4
I-!ci noi f!r! de viclenie s!r!torim ziua, nici ad!ugnd, nici sc!znd cevaP
c!ci chipuri de seam! au adormit Di ;n #sia, care vor ;nvia ;n ziua ar!t!rii )omnului ;n
care va veni cu slav! din ceruri Di7i va ;nvia pe to:i sfin:ii6 *ilip cel dintre cei doisprezece
#postoli, care a adormit ;n /ierapole6 .nc! Di &oan, cel care Di7a pus capul pe pieptul
)omnului Di care a devenit preot, purtnd potirul Di m!rturisitor Di ;nv!:!tor fiind, la Efes
a adormitP ;nc! Di Policarp, episcopul Di mucenicul cel din Smirna, Di 'hrasis episcopul Dl
Pagina >@
mucenicul cel din Eumenea, care la Smirna a adormit6 Mi treuie s! spunem Di despre
Sagarin episcopul Di al:ii6 &ar eu, fra:ilor, Daizeci Di cinci de ani avnd ;n )omnul, Di
;mpreun! fiind cu fra:ii cei din lumea ;ntreag! Di toat! Sfinta Scriptur! r!spndind, nu m!
;nfricoDez de cei ce ;nsp!imnt!P c!ci al[ii mai mari dect mine au zis4 treuie s! ascult!m
mai mult de )umnezeu dect de oameniJ [Euseiu, &storia isericeasc!, cartea a H7a, cap6
2=]6
Stilul acestei epistole este unul care nu t!g!duie nici urm! de ;ndoial! att
asupra independen:ei ?isericilor, ct Di asupra cugetului ?isericii Di a ;ntiet!:ilor
episcopilor ?isericii romane6 -oncluzia epistolei lui Policarp4 Itreuie s! ascult!m mai
mult de )umnezeu dect de oameniJ este un r!spuns gr!itor adresat ap!r!torilor
primatului Papei, este eFpresia clar! a sim:!mntului acestuia fa:! de specificul
preten:iilor lui Hictor6
#cest cuget ;l aveau toate ?isericile, dup! cum reiese att din epistola
mustr!toare a lui &rineu, episcopul de 0ugdunum, scris! din partea ?isericilor din Galia,
ct Di din cedarea lui Hictor, care a fost oligat s! ridice anatema aruncat! asupra lui
Policarp Di a ?isericilor din #sia, prin care rupea comuniunea cu ele, ac:iune considerat!
de to:i ca fiind zadarnic!6 *aptul c! ?iserica nu i7a recunoscut Papei nici un primat sau
hegemonie ;n ?iseric!, reiese Di din felul ;n care aceast! chestiune a fost rezolvat! par:ial6
-onsidernd nimerit a cerceta prolema, ?iserica, prin scrisoarea enciclic! a lui Narcis,
episcopul &erusalimului, Di a celor dimpreun! cu el, a Di ;ntrunit un sinod local ;n -ezareea
Palestinei, sinod la care nu se face nici o men:iune despre Hictor, fiind promovat ca model
de aordare a prolemei nu ?iserica roman!, ci cea aleFandrin!6 Sinoade asem!n!toare s7
au ;ntrunit ;n Pont, su preDedin:ia celui mai vechi dintre episcopi, Palma, ;n coloniile din
Galia, avndu7l drept conduc!tor pe &rineu, Di la ,sroene Di ;n cet!:ile de su Curisdic:ia ei,
precum Di ;n -orint, f!r! invitarea lui Hictor [Euseiu, &storia isericeasc!, cartea a H7a,
Pagina >E
cap6 2A]6
)eDi local, acest sfnt sinod a rezolvat chestiunea ;n ceea ce priveDte ?iserica
din "!s!rit, cu eFcep:ia ?isericilor din #sia (ic!6 Prolema a fost rezolvat! ulterior ;n
;ntregul ei de un Sinod Ecumenic despre care vom vori la locul potrivit6 #ceast! ac:iune
a ?isericii &erusalimului, eFemplul dat de ?iserica aleFandrin! Di rezolvarea par:ial! a
chestiunii, dau m!rturie despre liertatea Di modul de cugetare al ?isericii, dar Di despre
autoritatea sinodal! c!reia i s7au supus ?isericile din "!s!rit6 #Dadar, pn! la sfrDitul
secolului al &&7lea, ?iserica nu i7a recunoscut episcopului "omei vreo ;ntietate sau
hegemonie sau infailiilitate, Di nu numai att, dar i7a Di respins cu t!rie preten:iile,
mustrndu7l Di silindu7l s! se supun! cugetului ?isericii6 S! vedem, ;n continuare,
ac:iunile desf!Durate ;n ?iserici, ;n secolul al &&&7lea, tentativele Papilor de a7Di eFercita
hegemonia ;n ?iserici, Di reac:iile ?isericilor ;ndreptate ;mpotriva acestuia6
Pagina B0
2venimentele secolelor I0III
2venimentele im"ortante din Bisericile locale$ Preteniile Pa"ilor /i
reaciile Bisericii o'ornice/ti
Mi ;n ;ntreg secolul al &&&7lea, isericile se arat! a fi liere Di independente fa:!
de vreun centru de putere isericeasc!4 toate chestiunile sunt rezolvate de fiecare dintre
?isericile ;n suordonarea c!rora se aflau comunit!:ile6 Pe la sfrDitul domniei lui *ilip, s7
a ;ntrunit ;n #raia un sinod ;mpotriva unor erezii diverse6 -!ci Her3llos, episcopul
Hostronului din #raia, propov!duia multe credin:e mincinoase [Euseiu, &storia
isericeasc!, cartea a B7a, cap6 AA]6 .nv!:!turile lui false au fost respinse de ,rigen care,
trimis fiind de )ionisie, episcopul #leFandriei, l7a Di readus pe acela la credin:a ortodoF!6
Pu:in dup! aceea, se iveDte o alt! erezie, a celor care credeau c! sufletul moare ;mpreun!
cu trupul Di c! urmeaz! a ;nvia ;mpreun! cu trupul la vremea ;nvierii6 Mi aceast! erezie a
fost condamnat! ;n sinod de ?iserica #leFandriei, sinod la care ,rigen Ifiind chemat Di
cuvntnd ;n fa:a lumii asupra chestiunii, l7a adus ;n situa:ia de a7Di schima gndurile
cele greDite dinainteJ [Euseiu, &storia isericeasc!, cartea a B7a, cap6 A8]6 S! aud! aDadar
Di contemporanii noDtri, care spun despre suflet c! este muritor, de faptul c! ;nv!:!tura
aceasta fals! a fost condamnat! ca eretic! de c!tre ?iseric!6 )e asemenea, erezia
ElKesaitilor, de ;ndat! ce s7a ivit, a fost stins! prin ac:iunile ?isericii aleFandrine, care l7a
moilizat ;mpotriva ei pe ,rigen [Euseiu, &storia isericeasc!, cartea a B7a, cap6 2@]6
[ElKesaiti _ din informa:iile l!sate de /ippolit, Epifanie Di ,rigen, afl!m c!
aceast! sect! iudaic!, ap!rut! ;n :inuturile &ordanului de Vos, ;Di ia numele de la Ifalsul
Pagina B1
profetJ ElKesai, a c!rui identitate r!mne totuDi necunoscut!6 #cesta ar fi scris prin
Idescoperire ;ngereasc!J cartea de c!p!ti a ElKesai:ilor6 .n aceasta, (ntuitorul /ristos
este descris ca o fiin:! creat!, cea mai ;nalt! dintre creaturi, )omn peste ;ngeri Di peste
orice lucru creat, fiind numit Di (arele "ege, iar )uhul Sfnt era reprezentat ca femeie6
*ormula folosit! de ei la ?otez era urm!toarea4 I.n numele Prea .naltului )umnezeu Di a
*iului S!u, (arele "ege666J6 #cesta din urm! nu era identificat, ;ns!, cu &isus din Nazaret,
El venind ;n lume prin re;ncarn!ri succesive dintre care cea dinti a fost #dam6 *oloseau
otezul repetat ca practic! de iertare a p!catelor, mergnd pn! la folosirea lui ca practic!
de t!m!duire a muDc!turilor de cine]6
.n acelaDi fel s7a ;ntrunit ;n vremea aceasta, sau pu:in mai ;nainte, un sinod ;n
#frica, ;n colonia 0ampesia din Numidia, la care au participat EA de episcopi Di la care a fost
condamnat ereticul Privat6 0a acest sinod, Papa *lavian Di episcopul -artaginei, )onat, au trimis
epistole prin care7l condamnau pe Privat Di erezia lui, ac:iunea Papei nedeoseindu7se cu nimic
de cea a lui )onat6
(urind )onat, este succedat de -iprian, !rat genial, cu educa:ie filozofic!,
eFcelent retor Di ;nv!:!tor al poporului, cu o sluCire ;ndelungat!6 Su el a fost ales ca
episcop canonic al "omei, de c!tre ?iseric! Di de c!tre popor, -orneliu, !rat cu via:!
ireproDail!, modest Di statornic ;n credin:!6 .mpotriva acestuia a fost declarat episcop
preotul Nova:ian, la o petrecere de dezm!:, de c!tre doi episcopi ai partidei adverse,
!rat care nu avea nici o virtute creDtin!, fiind cu totul dezinteresat de filozofie sau mai
ine zis de creDtinism6 Prin proclamarea acestuia ca pseudo7episcop, s7a produs schism! ;n
?iseric!, prin uzurparea Curisdic:iei lui -orneliu6 El sus:inea despre cei ce s7au lep!dat 9;n
timpul prigoanelor< cum c! nu treuie reprimi:i pe viitor ;n ?iseric!6 Printr7o enciclic!, el
face cunoscut acest lucru Di celorlalte ?iserici care, ;ns!, nu numai c! nu au ;mp!rt!Dit
concep:iile greDite ale lui Nova:ian, dar le7au Di respins ca necuviincioase6 Episcopii
#leFandriei Di -artaginei, )ionisie Di -iprian, l7au mustrat Di l7au condamnat pe Nova:ian6
Pagina B2
.n acest timp, -iprian ;ntruneDte un sinod pentru a7l cerceta Di Cudeca pe
diaconul *elicissimus Di pe al:i cinci preo:i care7l urmau Di care s7au desp!r:it de ?iseric!
din cauza severit!:ii lui -iprian, care nu7i primea pe cei ce s7au lep!dat f!r! poc!in:! Di
f!r! epitimie6 -!ci, ;n timpul ;n care -iprian a lipsit din -artagina, aceDtia ;i primeau pe
cei lep!da:i doar cu condi:ia prezent!rii de scrisori din partea celor ce m!rturisiser! ;n
timpul prigoanelor6 0a acest sinod au fost citite Di epistolele trimise de la "oma, care
aduceau vestea alegerii lui -orneliu6 )ar fiindc! -iprian Dtia de faptul c! o partid!
puternic! s7a ridicat ;mpotriva lui, s7a re:inut a se pronun:a6 Mi a dorit ca, ;nainte de a7l
recunoaDte Di a intra ;n p!rt!Die cu el, s! cunoasc! mai ;nti ine cele referitoare la el6 .n
acest scop a trimis la "oma doi episcopi pentru ca prin ei s! afle evenimentele legate de
alegerea episcopului "omei6 )up! pu:in, Nova:ian a trimis Di el doi soli la -artagina, c!tre
-iprian, pentru a fi recunoscut el ca episcop canonic al "omei6 -iprian, fiind informat cu
precizie despre cele petrecute, l7a recunoscut Di l7a spriCinit pe -orneliu6 0a sinodul acesta
a fost eFaminat! Di chestiunea celor ce s7au lep!dat ;n timpul prigoanelor, hot!rndu7se ca
ei s! fie reprimi:i ;n ?iseric!, prin poc!in:!6 -iprian i7a trimis lui -orneliu canoanele
acestui sinod, pentru a rndui pe aza lor chestiunea celor c!zu:i, poruncindu7i
comisionarului, (ettio, s! citeasc! scrisorile ;nti Papei, iar acela s! dea r!spuns la ele, ;n
cazul ;n care m!rturiseDte c! le apro!6 -orneliu nu numai c! le7a acceptat cu tot sufletul,
dar a Di ;ntrunit un sinod din Daizeci de episcopi dimpreun! cu un mare num!r de preo:i Di
diaconi, la care au fost citite epistolele Di canoanele sinodului de la -artagina, pe care le7a
acceptat ;n felul ;n care au fost formulate6
SpriCinul acordat de -iprian a ;nt!rit pozi:ia lui -orneliu pe scaunul episcopal,
iar, prin respingerea lui Nova:ian, ?isericii "omei i s7a f!cut cuvenita dreptate6
-onsider!m c! ;n acest caz -artagina s7a ar!tat superioar! "omei, iar #leFandria Di
#ntiohia l7au condamnat ;n acelaDi fel, ;n sinod, pe Nova:ian6
Nova[ian Di *elicissimus au f!cut recurs la "oma, la -orneliu, pentru a o:ine
Pagina BA
revocarea hot!rrii sinodului care i7a condamnat6 -orneliu i7a scris de dou! ori lui
-iprian, Custificnd admiterea de c!tre el a recursului celor condamna:i de sinod6 0a prima
scrisoare, -iprian a p!strat t!cerea6 0a a doua, ;ns!, a r!spuns cu mult! m!rinimie Di
dragoste fr!:easc!, numindu7l pe -orneliu frate mult iuit 9nu domn<, dar f!r! a se re:ine
a7i face anumite oserva:ii ;ndrept!:ite, prin care dezaproa fapta lui6 )up! ce7i istoriseDte
motiva:iile hot!rrii sfntului sinod luate ;mpotriva prDilor, adaug!4
I.n urma acestora ;ndr!znesc s! str!at! marea Di s! duc! epistole din partea
schismaticilor 9c!tre scaunul lui Petru Di c!tre cea dinti dintre ?iserici, care este izvorul
unit!:ii sacerdotale< Tcele cuprinse ;ntre paranteze lipsesc ;n edi:iile critice, fiind cel mai
proail o ad!ugire ulterioar!U f!r! s! se gndeasc! la faptul c! aceia spre care ei se
;ndreapt! sunt romanii, c!rora #postolul att de mult le7a l!udat credin:a Di de fa:a c!rora
nu e cu putin:! s! se apropie necredin:a6 )ar ce pricin! au s! se ;ndrepte spre ea 9"oma<
aducndu7i Dtiri de la un fals episcop, care s7a instalat pe sine ;mpotriva adev!ra:ilor
episcopiR *iindc! fie sunt mul:umi:i de cele ce au s!vrDit, r!mnnd ;n vina lor, fie sunt
nemul:umi:i Di se poc!iesc, ei Dtiu spre cine s! se ;ndrepte6 -!ci s7a hot!rt ;ntre noi to:i,
dup! cuviin:! Di cu dreptate, ca orice vinovat s! fie Cudecat ;n locul ;n care a fost s!vrDit!
fapta vinovat!6 )e asemenea, fiec!rui p!stor i s7a dat o parte a turmei, pe care fiecare este
dator a o mna Di a o crmui Di pentru care el va da socoteal! ;naintea )omnului de cele
s!vrDite cu ea6 )e aceea, cei care se afl! su Curisdic:ia noastr! sunt datori s! nu umle
prin lume Di s! nu tulure cu ;ndr!zneala cea viclean! Di am!gitoare una ;n:elegere a
episcopilor celor strns lega:i ;ntre ei6 )eci e nevoie ca toat! pricina acelora s! fie ap!rat!
acolo unde acuzatori Di martori pot dovedi vina lor, afar! de cazul ;n care ctorva r!t!ci:i
dezn!d!Cdui:i li se pare c! puterea episcopilor din #frica, care au Cudecat deCa asupra
faptelor, este mai mic!666J6
Scriindu7i Papei ;n felul acesta, -iprian condamn! recursul c!tre Pap! Di nu7l
Pagina B=
consider! pe acesta Cudec!tor superior, aDa cum ;l consider! ast!zi pe Pap! prela:ii din
#pus6 -redem c! argumentele Sfntului P!rinte sunt deoseit de gr!itoare6 )ar pentru c!
la fel de gr!itoare pot fi considerate Di titlurile acordate episcopiei "omei4 Iscaunul lui
Petru, cea dinti dintre ?iserici, izvorul unit!:ii sacerdotaleJ, s! vedem cum le
interpreteaz! pe acestea -iprian6
.n opera lui Despre unitatea Bisericii 9)e %nitate Ecclesiae<, Sfntul -iprian
scrie despre ?iserica lui )umnezeu c! este %na, aducnd ca argumente cele spuse ;n
Scripturi, adic! din cuvintele (ntuitorului adresate #postolului Petru4 I'u eDti Petru Di
pe aceast! piatr! voi zidi ?iserica (ea Di por:ile iadului nu o vor iruiJ 9(atei 1B, 1@71E<,
din cuvintele #postolului Pavel Iun trup Di un )uhJ 9Efeseni =, =< Di alte spuse ale Sfintei
Scripturi, ad!ugnd faptul c! IsluCirea episcopal! este una, deDi memrii ?isericii au
devenit numeroDi prin r!spndirea credin:eiJ6 "!spunznd unei ;ntmpin!ri prin a spune
c! cei imorali Di cei r!u cuget!tori Di cei care nu uml! dup! duhul lui /ristos sunt
desp!r:i:i de ?iseric!, dup! o seam! de alte pove:e, ;ndeamn! cu toat! dragostea la
p!strarea unit!:ii ?isericii Di la nedesp!r:irea de ea c!ci I;n afara ?isericii nu este vreo
mntuireJ 9eFtra Ecclesiam nulla salus<6 )in toat! aceast! scriere a Sfntului -iprian se
revars! duhul ortodoF curat Di ne;nduplecat al Sfintei ?iserici a lui )umnezeu /ristos cea
%na, Soorniceasc! Di #postoleasc!6 .ns! iuirea de st!pnire papal!, prin denaturarea
teFtului Sfntului -iprian, a dedus interpret!ri care s! se acorde cu duhul ei iuitor de
st!pnire6 EFpresia IeFtra Ecclesiam nulla salusJ a falsificat7o ;n IeFtra Ecclesiam
"omanam nulla salusJ 9adic! I;n afara ?isericii romane nu este vreo mntuireJ<6 )e
asemenea, a falsificat Di alte locuri relative la aceasta, spre a spriCini primatul lui Petru ca
singur episcop, lucru pe care Sfntul -iprian nu Di l7ar fi ;nchipuit niciodat!6 -it!m ;n
continuare teFtul scrierii Sfntului -iprian, dup! edi:ia cu interpol!ri a lui (anu:ius Di
Pamelius, marcnd cu paranteze ad!ugirile la teFtul autentic6
IEgo tii dico, Quia tu est Petrus, et super hanc petram aedificao Ecclesiam
Pagina B>
meam, et porte inferorum non vincet eam6 Et tii dao claves regni coelorumP et Que
licaveris super terram, erunt ligata et in coelisP et QueQunQue solveris super terram erunt
soluta et in coelisJ, adic! IEu ;:i zic :ie, c! tu eDti Petru Di pe aceast! piatr! voi zidi
?iserica (ea Di por:ile iadului nu o vor irui6 Mi ;:i voi da cheile .mp!r!:iei cerurilor Di
orice vei lega pe p!mnt va fi legat Di ;n ceruri, Di orice vei dezlega pe p!mnt va fi
dezlegat Di ;n ceruriJ 9(atei 1B, 1@71E<6 IEt iterum eidem post resurrectionem suam dicitP
pasce oveas meam 9&oan 2171><6 Super illum unum aedificat Ecclesiam suam et illi
pascendas mandat oves suasJ, adic! IDi iar!Di ;i spune lui, dup! .nviere4 paDte oile (ele6
Pe acela singur ;Di cl!deDte ?iserica 0ui Di acestuia ;i porunceDte s! pasc! oile SaleJ6 IEt
Quamvis #postolis omnius post resurrectionem suam p!rem potestatem triuat et dicat4
Sicut misi me Pater666 9&oan 20, 2172A< tamen ut unitatem manifestaret 9unam cathedram
constituit<, unitatis eCusdem originem a uno incipiendam sua auctoritate disposuit6 /oc
erant utiQue et caeteri #postoli, Quod fuit Petrus, pari consertio praediti et honoris et
potestatisP sed eFordium a unitate proficiscitur, et primatus Petro datur, ut una -hristi
Ecclesia 9et cathedram una< mostretur666 Lui Ecclesiae remititur et resistit 9Qui cathedra
Petri super Quem fundata est Ecclesia deserit<, in Ecclesiae esse confiditi666J, adic! IDi
atunci cnd le7a dat tuturor #postolilor dup! .nviere aceeaDi putere, spunndu7le4 Precum
M-a trimis pe Mine Tatl v trimit i !u pe voi" #ua$i Duh S%&nt" 'rora ve$i ierta
pcatele le vor %i iertate i crora le ve$i $ine $inute vor %i6 )ar pentru ca s! arate unitatea
9un singur tron a instituit<, Di pentru ca principiul acestei unit!:i de la unul singur s!7Di
ai! ;nceputul, ;ntr7;nsul a aDezat autoritatea Sa6 Mi to:i ceilal:i #postoli erau ceea ce era Di
Petru, primind moDtenire egal! de cinste Di putereP ;ns! din unitate porneDte ;ncep!tura
lucrurilor Di de la ea a fost dat primatul lui Petru, pentru ca una 9Di un singur tron< s! se
arate ?iserica lui /ristos666 -el care se ;mpotriveDte Di se opune ?isericii 9cel care
p!r!seDte scaunul lui Petru, pe care s7a cl!dit ?iserica<, crede c! se afl! ;n credin:!RJ6
Pagina BB
Sfntul -iprian continu!, spunnd urm!toarele4
I-el care strneDte vraC! Di se ;mpotriveDte ?isericii, socoteDte oare c! este ;n
?iseric!R )e vreme ce Di fericitul Pavel tocmai aceasta ;nva:! Di taina unit!:ii o face
cunoscut!, zicnd Yun trup Di un )uh precum Di la o singur! n!deCde a:i fost chema:i6 %n
)omn, o credin:!, un otezZ 9Efeseni =, =7B<6 #ceast! unitate suntem datori a o :ine cu
t!rie Di a o ap!ra, Di aceasta mai ales episcopii, care au ;ntietatea ;n ?iseric!, pentru ca s!
ar!t!m c! sluCirea episcopal! este una Di nedesp!r:it!6 Nimeni s! nu ;nDele adunarea
fra:ilor prin minciun!, nimeni s! nu strice adev!rul credin:ei prin aaterile cele f!r! de
credin:!6 %na este sluCirea episcopal!, pe care fiecare parte o posed! pe de7a7ntregul6 %na
este Di ?iserica, care prin rodire se ;ntinde mai larg ;n poporJ [-iprian, Despre unitatea
Bisericii, cap6 =7>]6
?aluzius arat! desluDit faptul c! ad!ugirile cuprinse ;ntre paranteze au fost
introduse ;n teFtul lui -iprian de c!tre o mn! str!in! [vezi ;nv!:!tur! istoric! a p!rin:ilor
?isericii, de *ilaret, ;n traducerea greac! a lui Neofit Paghida, vol6 &, pag6 212721A]6
-uvintele referitoare la scaunul Di la primatul lui Petru lipsesc nu numai ;n edi:iile
premerg!toare celei a lui (anu:ius, ci Di ;n toate cele A= de manuscrise, dintre care dou!
au fost scrise acum mai ine de o mie de ani6 Mapte dintre aceste manuscrise se afl! la
Hatican Di ;n acestea a v!zut 0atinius ad!ugirile men:ionate, ;ns! nu ;n teFtul ;nsuDi, ci ;n
ordura teFtului, unde au fost scrise de diferite mini, ;n timpuri diferite6 -a urmare,
ad!ugirile au fost f!cute una dup! alta Di nu ;n acelaDi timp [vezi ?ulusii notae ad6 h6
lirum in edit6 op6 -3priani Henetiana 182@6 "igalti oservationes ad S6 -3prianum perQ
1B26 Edm6 "ucher, )efensio liri de Ecclesiastica potestate6 Prudentius (aranus, editnd
lucrarea lui ?aluzius, a continuat s! introduc! ;n mod inconDtient unele dintre ad!ugiri pe
care, ;ns!, le7a considerat vrednice de respins], fapt care demonstreaz! ;n ce fel a fost
creat tronul Di primatul lui Petru la "oma de c!tre episcopii romani6 -iprian scria c!4
Pagina B8
I?iserica este una, Di puterea episcopal! este una Di, cu toate c! memrii ei au
devenit numeroDi prin r!spndirea credin:ei, sluCirea episcopal! este una chiar dac! fiecare
episcop are parte ;n eaJ6
0a "oma au ;nceput s! cread! Di s! scrie c! ?iserica lui /ristos este doar
?iserica roman!, iar episcopul suprem este doar cel al "omei6 .n viziunea latinilor, la
-iprian ordinea ideilor ar fi aceasta4 puterea episcopal! ;Di are ;nceputul, dup! cum spune
el, de la unul, adic! de la Petru6 )e aici ni se indic! faptul c! Di puterea episcopal! treuie
s! fie una, iar episcopii to:i sunt datori s! fie una, dup! cum Di ?iserica treuie s! fie una6
#Dadar, ruptura introdus! de unii memri de rang inferior este lucru nelegiuit6 Este
important de oservat faptul c! acesta este un mod sla de a dovedi unitatea ?isericii6
.ns!, din aceast! succesiune de idei reiese clar faptul c! -iprian nu s7a gndit deloc c! este
vora aici despre primatul puterii lui Petru, fapt care era Di contrar tezei lui despre
schism!6 Se face referire direct! doar la primatul lui Petru ;n sensul temporal, al timpului
la care a primit puterea6 .n afar! de asta, la "oma, primatul puterii nu i s7a acordat numai
lui Petru, ci oric!rui episcop al "omeiP dar, pentru a i se da "omei o importan:! sporit!, a
fost construit din amndou! 9Petru Di "oma< unul Di acelaDi tron6
Pihler spune urm!toarele4 'eoria lui -iprian, care, ;ntorcndu7se ;n anul 2=>
de la idolatrie la creDtinism, a devenit ;n anul 2=@ episcop al -artaginei, este eFpus! ;n
lucrarea lui I)espre unitatea ?isericiiJ, ;n epistolele lui Di ;n cadrul sinodului de la
-artagina, dup! cum urmeaz!4 Este un )umnezeu, o credin:!, un otez, o ?iseric!6
#ceasta este crmuit! de c!tre sinod 9adunarea tuturor<, care este colegiu al episcopilor,
fiecare dintre aceDtia avnd autoritatea Di fiind independent fa[! de to:i ceilal:i Di avnd
drept cap pe /ristos6 .n voin:a comun! a episcopilor este vestit )uhul Sfnt Di fiecare este
dator s! se supun! hot!rrii lor comune6 *iecare episcop care se aate de la calea dreapt!
treuie readus de c!tre ceilal:i ;napoi la ea6 Petru nu a fost preferat celorlal:i #postoli, ci
Pagina B@
)omnul, ;ntemeind pe el ?iserica Sa, a voit doar s! arate ;n mod figurat faptul c! ?iserica
va fi ;n felul acesta unitar! aDa cum omul, prin toate m!dularele Di harismele pe care le
are, constituie o personalitate unitar!6 #ceasta este teoria lui -iprian folosit! ;n lupta lui
fa:! de Papi6
Se vede deci c! Petru nu poseda nici un primat de st!pnire Di nici vreo putere
sau autoritate mai mare dect ceilal:i #postoli, aceDtia din urm! nefiind lipsi:i de ele6 )e
aceea, ;n zadar ar aduce adep:ii Papei m!rturia lui -iprian pentru a sus:ine primatul Di
st!pnirea Papei ;n ?iseric!6 Mi totuDi, Pius al &N7lea, ;n propozi:ia a treia Di a patra din
Epistola sa Enciclic! c!tre "!s!riteni din 1@=@, a redat cele trei versete cunoscute ale
Evangheliilor dup! (atei 91@, 1@<, 0uca 22, A2< Di &oan 9capitolul 1><, tr!gnd concluzia
Ic! ;ntreaga ?iseric! apar:ine arhiereului suprem al "omeiJ6 ?iserica "!s!ritean! i7a dat
;ns! r!spunsul cuvenit6 Mi pentru c! acestea sunt repetate ca atare Di ;n capitolul despre
infailiilitatea 9perfec[iunea, des!vrirea< Papei, ne propunem s! eFamin!m acolo ;n ce
m!sur! aceste trei versete ale Sfintei Evanghelii spriCin! infailiilitatea Papilor6
%n alt eveniment, care a avut loc pu:in mai trziu, ;n epoca Papei "omei
Mtefan, succesor al lui -orneliu, ne ofer! m!rturii suficiente pentru a respinge preten:iile
cele iuitoare de st!pnire asupra ;ntregii ?iserici ale Papilor "omei6
Eresurile ivite Di ;ntoarcerea adep:ilor acestora de la ele ;n snurile ?isericii
,rtodoFe, au dat naDtere prolemei reotez!rii6 .n #frica, -iprian a ;ntrunit dou! sinoade
la care s7a luat hot!rrea ca ereticii s! revin! ;n ?iseric! prin reotezare6 Mtefan a respins
aceast! hot!rre a celor dou! sinoade Di i7a cerut lui -iprian s!7i primeasc! f!r! reotezare
pe cei reveni:i dintre eretici6 Epistola lui Mtefan nu se p!streaz!, ;ns! din epistola lui
-iprian c!tre episcopul Pompei afl!m c! regulile invocate de Mtefan nu erau nimic altceva
dect tradi:ii omeneDti care treuiau s! cedeze ;n fa:a Scripturii Di ale dumnezeieDtilor
porunci ale lui &isus /ristos6 Pe acestea din urm! urmndu7le, suntem datori s! fugim de
erezie Di s! ne alipim la unitatea ?isericii6 )in acestea se vede c! Mtefan caut! s!7Di
Pagina BE
spriCine pe tradi:ii omeneDti opinia sa de a nu reoteza6 ,iceiul f!r! adev!r, spune
-iprian, nu este dect vechea ;nDelare6 .n epistola sa, Mtefan ;l amenin:! pe -iprian,
spunnd c! nu mai vrea s! ai! p!rt!Die cu acei episcopi care i7au respins p!rerea pe care
el, Papa, le7o impunea6 Epistola Papei l7a ;nfuriat pe -iprian ;ntr7att, ;nct acesta l7a
acuzat de orire, duritate Di ;nc!p!:nare, spunndu7i c! un episcop este dator s! fie
ascult!tor Di s! nu ;nve:e doar el pe al:ii, ci el ;nsuDi s! cerceteze Di s! se lase ;nv!:at ;n
fiecare zi6 Hedem c!, prin atitudinea lui, -iprian ;l consider! pe succesorul lui Petru ca
fiind infailiil ;ntr7o foarte mic! m!sur!6
)up! primirea epistolei lui Mtefan, -iprian ;ntruneDte, pe la anul 2>B, un ultim
sinod al celor trei eparhii, a #fricii, a Numidiei Di a (auritaniei6 0a el au participat @> de
episcopi ;mpreun! cu preo:i Di diaconi Di o mare mul:ime de popor precum Di unii dintre
m!rturisitori Di dintre cei trecu:i prin chinuri muceniceDti6 0a acest sinod, -iprian le7a
cerut episcopilor un vot lier, spunndu7le4
I"!mne ca fiecare s! spun! ceea ce gndeDte personal despre lucrul acesta,
f!r! ca nimeni s! fie Cudecat ori izgonit de la dreptul comuniunii dac! gndeDte ;n mod
contrar6 *iindc! nimeni dintre noi nu a fost aDezat episcop peste episcopi, Di nici pentru a7i
sili pe fra:ii lui s! i se supun! ori cu fric! tiranic! a7i face s! i se plece lui6 -!ci fiecare
episcop are propria liertate deplin! Di puterea neatrnat! Di, de asemenea, nu poate fi
Cudecat de altul, sau a7l Cudeca pe altul, ci aDtept!m cu to:ii Cudecata )omnului nostru &isus
/ristos, care El singur are puterea Di de a ne ridica pe noi la crmuirea ?isericii Di de a ne
Cudeca pentru faptele noastreJ [&storia Patriarhilor &erusalimului a lui )ositei, ?ilioteca
Greac! 1, cap6 1B6 -oncr6 -arth6 -3prin6 0a #b *leur3, &storia isericeasc!, Paris, 1@==,
vol &, p6 2@>6 Mi ;n edi:ia operelor lui -iprian ;ngriCit! de /artel 7 -orpus Scriptorum
Ecclesiasticorum 0atinorum, vol6 &&&, pars &&, Hienna, 1@81 7 fragmentele men:ionate ;n
cap6 = se afl! ;ntre paranteze, al!turi de multe altele, dovad! a interven:iilor ulterioare ;n
teFt]6
Pagina 80
Pe aceeaDi linie se pronun:! Di ;n Epistola 82 c!tre Mtefan 9ad Stephanum<,
precum Di ;n epistolele >>, >E, 81, 8A6 &at! ce gndea Sfntul -iprian despre primatul lui
Petru4
I&ar Petru, cel pe care )omnul l7a ales cel dinti, cnd s7a certat Pavel cu el
despre t!ierea ;mpreCur, el n7a stat ;mpotriv! mndru Di nelalocul lui, nu a zis c! el are
;ntietatea Di c! ;nso:itorii lui Di cei mai tineri sunt datori s! asculte de elJ6
#rgumenta:iile lui -iprian, care au fost acceptate nu numai de sinodul ;ntrunit
atunci, ci Di de ;ntreaga ?iseric! de pretutindeni, cu eFcep:ia lui Mtefan, sunt destul de
l!muritoare6 Sinodul a respins opinia lui Mtefan, ne:innd socoteal! de amenin:!rile lui,
scriindu7i o scrisoare prin care7i d!dea acestuia de veste hot!rrea sinodului6 #flnd
despre cele petrecute, Mtefan nu i7a primit s! se ;nf!:iDeze ;naintea lui pe trimiDii lui
-iprian6
-iprian a f!cut cunoscute hot!rrile sinodului Di celorlalte ?iserici6 *irmilian,
episcopul -ezareei -apadociei, a ;ntrunit un sinod la &coniu, prin care a ;nt!rit hot!rrea
lui -iprian6 /ot!rrea aceasta a sinodului l7a ;nt!rtat pe Mtefan ;n aDa m!sur!, ;nct Ii7a
lep!dat de la p!rt!Dia isericeasc! pe episcopii "!s!ritului Di pe cei ai #friciiJ6 S! vedem
cum a primit aceast! fapt! ;ntreaga ?iseric! ortodoF! Di ;n ce m!sur! i7a recunoscut
episcopului "omei acest drept6
#ceast! fapt! ;ndr!znea:! Di samavolnic! a lui Mtefan care, ipso (ure, a rupt de
la el ?isericile "!s!ritului Di ale #fricii, a adus tulurare ;n ;ntreaga ?iseric!4 episcopii
"!s!ritului Di cei ai #fricii nu numai c! nu s7au ;nsp!imntat Di nu s7au supus, dar l7au
mustrat aspru pe Pap! pentru aceast! fapt! nelegiuit!6 Epistola lui *irmilian c!tre -iprian
este plin! de mustr!ri aspre prin care ceart! seme:ia lui Mtefan, demonstrnd faptul c!
anatema pronun:at! de el nu a fost admis! ca act al unei puteri recunoscute, ci doar ca act
Pagina 81
al unuia asem!n!tor Di egal ;n cinste ;mpotriva unora asem!n!tori Di egali ;n cinste, care
au dreptul de a aduce acest act ;naintea Cudec!:ii de oDte isericeDti ;mplinit! cu
participarea amelor p!r:i6
2"istola lui Firmilian ctre Ci"rian
I666 )ar s! l!s!m acum la o parte cele f!ptuite de Mtefan, pentru ca seme[ia
aceluia s! nu ne umple de mai mult! mhnireP 666cunoscnd despre voi c!, dup!
;n:elepciunea lui /ristos Di dup! regula cea dup! adev!r, a:i rnduit cele referitoare la
Mtefan, am fost copleDi:i de nespus! ucurie, mul:umind mult lui )umnezeu pentru c!,
;ntr7adev!r, pe fra:ii noDtri cei att de ;ndep!rta:i de noi i7am aflat a fi ;n acelaDi cuget
comun al credin:ei Di al adev!rului Di ;n unire666 -!ci unul Di acelaDi fiind )omnul -el ce
locuieDte ;ntru noi, pe cei ai 0ui de pretutindeni ;i aduce ;mpreun! prin leg!tura unit!:ii,
de unde Di cuvntul c! Y;n tot p!mntul a ieDit vestirea lorZ 666 -!ci Di despre faptul c!
episcopii cei ce sunt la "oma nu p!zesc ;ntru totul cele predate de la ;nceput, ;n:elegnd
prin aceasta c! aceia, s!r!torind zilele PaDtilor Di multe alte taine dumnezeieDti s!vrDind,
nu p!streaz! ;n chip asem!n!tor toate cele p!zite cu scump!tate la &erusalim, ci le fac
oarecum diferit, astfel ;nct ;n unele sau ;n altele dintre eparhii nu pu:ine sunt cele ce sunt
schimate dup! deoseirea locurilor Di a numelor6 )ar, chiar Di aDa, ei nu s7au rupt
niciodat! din unitatea Di pacea ?isericii celei soorniceDti, cum a ;ndr!znit s! fac! Mtefan
Pagina 82
acum, rupnd ;mpotriva noastr! pacea pe care cei dinaintea lui o p!zeau dimpreun! cu
noi, acordndu7ne unii altora cinsteaJ6
I-!ci numai lui Petru i7a spus /ristos4 Ycte vei lega pe p!mnt, vor fi legate
Di ;n cerZR 9(atei 1B, 1E< Di doar asupra #postolilor a suflat, zicnd4 Ylua:i )uh Sfnt,
c!rora ve:i ierta p!catele, le vor fi iertate Di c!rora le ve:i :ine, vor fi :inuteZR 9&oan 20, 227
2A<6 *i[i f!r! griC!, puterea de a ierta p!catele este dat! #postolilor Di ?isericilor pe care
aceia le7au ornduit, trimiDi fiind de c!tre /ristos, Di episcopilor care le7au urmat acelora
spre a se ;ngriCi de ele666
.ns! eu nu pot r!da v!dita nes!uin:! a lui Mtefan privitor la acesteaP c!ci el,
mndrindu7se cu episcopia sa Di sus:innd c! este urmaD al lui Petru, piatr! pe care sunt
aDezate temeliile ?isericii, aduce pe din dos multe alte pietre de temelie6 -!ci gr!ind el pe
fa:! c! otezul are aceeaDi putere ;n isericile cele eretice, el le aDeaz! pe acestea pe
temelii comune cu celelalte666 Primind otezul acelora, el adevereDte ca eFistnd acolo
?iserica cea format! din cei oteza:iP Di nici nu se gndeDte c! tr!dndu7l 9otezul<, se
pune ;n situa:ia de a ;ntuneca unicitatea 9?isericii< Di de a Dterge astfel cu totul adev!rul de
pe piatra creDtin!666 Mtefan, l!udndu7se c! st! pe tronul moDtenirii lui Petru, nu arat! nici o
rvn! ;n a se ridica ;mpotriva ereticilor, d!ruindu7le acestora nu o putere m!surat!, ci o
foarte mare putere a haruluiJ6
.n finalul epistolei, *irmilian, adresndu7se lui Mtefan ;nsuDi, spune4
I-!ci prin cte mii de certuri ai sem!nat prin toate ?isericile din lume,
punndu7te pe tine ;nsu:i su acest p!cat, Di tot at:ia oameni rupnd 9de ?iseric!<, te7ai
desp!r:it pe tine ;nsu:i de p!rt!Dia cu oDtea cea una a ?isericii, f!cndu7te apostatP Di
nevrnd nimeni s! petreac! ;mpreun! cu tine, ocolesc to:i s!7:i voreasc!6 Mi nici
poruncile #postolului nu te pot pleca la regula adev!rului Di a p!cii6 -!ci zice Pavel ;n
Epistola c!tre Efeseni4 Y)e aceea, v! ;ndemn, eu cel ;ntemni:at pentru )omnul, s! umla:i
Pagina 8A
cu vrednicie, dup! chemarea cu care a:i fost chema:i, cu toat! smerenia Di lnde:ea, cu
;ndelung!7r!dare, ;ng!duindu7v! unii pe al:ii ;n iuire, silindu7v! s! p!zi:i unitatea
)uhului, ;ntru leg!tura p!cii6 %n trup Di un )uh, precum Di chema:i a:i fost la o singur!
n!deCde a chem!rii voastreP un )omn, o credin:!, un otezP un )umnezeu Di 'at!l tuturor,
-are este peste toate Di prin toate Di ;ntru voi to:iZ 9Efeseni =, 17B<6
#ceste porunci ale #postolului Di pov!:uirile Di ;ndemnurile cele mntuitoare,
cu srguin:! le7a p!zit Mtefan 9;ntiul mucenic<666 )ar cum e cu putin:! s! fie un trup Di un
)uh un asemenea om, la care poate c! nici sufletul nu este unul, schimndu7se lesne Di
nestatornic fiindR )ar s! l!s!m la o parte cele privitoare la acelaJ [Patriarhul )ositei,
Istoria Patriarhilor Ierusalimului, ?ucureDti, 181>, cartea &, cap6 1B, varianta greac!]6
.n acest fel au fost primite hot!rrile lui Mtefan de c!tre episcopii "!s!ritului Di
ai #fricii Di aceasta a fost m!sura mhnirii lor fa:! de hot!rrea ;ndr!znea:! Di samavolnic!
a lui Mtefan de a7i afurisi pe ei Di ?isericile lor care se luptau pentru credin:! Di adev!r6 )in
acestea se vede ;n ce m!sur! ?iserica ;i recunoDtea Papei I;ntiet!:iJ, Ist!pnireaJ,
IinfailiilitateaJ Di orice altceva pretinde acesta c! a primit6
-iprian i7a stat din nou ;mpotriv! lui Mtefan, cnd acesta din urm! a voit s!
rnduiasc! doi episcopi spanioli, pe (arcian Di pe Hasilide, condamna:i de c!tre un sinod
eparhial pentru c! Certfiser! idolilor ;n timpul prigoanei ;mpotriva ?isericii6 .n prealail
aceDtia ocupaser! cu de la sine putere scaunele episcopale respective6 #vnd ;n favoarea
sa voin:a comun! a ?isericii #pusene, -iprian l7a silit pe Mtefan s! renun:e la hot!rrea sa6
Mi acest episod ne arat! asen:a oric!rui IprimatJ sau Iinfailiilit!:iJ sau Ist!pniriJ
asupra ;ntregii ?iserici Di, cu att mai mult, a oric!rei ImonarhiiJ a Papei6
0a pu:in timp dup! acestea, Pavel de Samosata, episcopul #ntiohiei 9anul
2B1<, devenit adept al ereziilor antitrinitare, st!ruia ;n ;nv!:!tura lui greDit!, nesupunndu7
se adev!rului ?isericii6 Pentru p!rerile sale def!im!toare Di pentru alte rele, a fost
Pagina 8=
condamnat ;ntr7un sinod ;ntrunit la #ntiohia pe la anul 2BE sau 282, a fost caterisit Di dat
afar! din oDtea ?isericii6 'oate acestea s7au petrecut prin hot!rrea ?isericii ;ntrunite f!r!
;ncuviin:area sau aproarea prealail! a Papei6 Papei i7a fost adus! la cunoDtin:!
caterisirea lui Pavel ;n acelaDi mod ;n care i7a fost adus! la cunoDtin:! Di #leFandriei, dup!
cum era oiceiul ;n ?iseric!, astfel ;nct se vede Di din acest fapt care era ;n realitate
hegemonia Papilor6 Mi amintim cititorilor faptul c! Papei i7a fost dat atunci, de c!tre
;mp!ratul #urelian, dreptul de purt!tor de vot 9de a eFercita IvetoJ<, Di pe cine7l
recunoDtea el, acela putea fi pe mai departe episcopul legiuit al #ntiohiei6 *aptul c! acest
drept nu a fost eFercitat ne aminteDte nou!, ca Di lor 9papistaDilor<, c! ?iserica nu punea
pre: ;n acest caz pe niDte drepturi provizorii dondite prin decrete ;mp!r!teDti, ci pe
drepturi dumnezeieDti Di veDnice care vin din cuvntul lui )umnezeu, din Sfintele
Scripturi6
, alt! dovad! foarte veche, care d! m!rturie despre tendin:ele de supunere a
?isericii, este Di titlul arhieresc p!gn de IPontifeF maFimusJ cu care Papii s7au
;nveDmntat ca Di cu o mantie ;mp!r!teasc! pentru a se ;nf!:iDa ca hegemoni ai ?isericii,
vrnd a se ridica prin aceasta la statutul de arhierei supremi, drept aceia care de:in arhieria
suprem!6 ,cazia ;nvestirii Papilor cu acest ;nalt titlu p!gn de Pontif suprem a oferit7o
hirotonirea lui Nova:ian ca episcop al "omei de c!tre partida opozan:ilor lui -orneliu6
Nova:ian s7a rupt ulterior de ?iseric!, c!znd ;n erezia numit! a nova:ienilor sau a
catharilor6 .n vremea aceea, cei din Curul lui -orneliu ;l numeau pe -orneliu arhiereu
suprem pentru a ar!ta recunoaDterea lui de c!tre ei ca episcop al "omei ;mpotriva lui
Nova:ian, concurentul la scaunul episcopiei6
Hinius spriCin! aceast! hegemonie pe o oarecare epistol! a lui -orneliu c!tre
*avius al #ntiohiei, ;n care spune4 I.n ?iserica Soorniceasc!, un singur episcop treuie
s! fieJ6 &nterpretnd acest cuvnt, el adaug! la teFtul epistolei cuvintele4 IDi arhiereu
supremJ, cl!dind pe acestea hegemonia Papei, interpretnd ;n chip de rs ideea de oi Di
Pagina 8>
miei6 #daosul este ;ns! dat pe fa:! ast!zi chiar de c!tre teologii #pusului, Di dac! unii ;l
mai m!rturisesc ca fiind adev!rat, care este greutatea luiR Nici7unaP fiindc! Papa Di7ar
acorda sieDi orice titlu ar voi6 #tunci, ;ns!, a fost foarte re:inut pentru a nu se eFpune
;naintea fratelui s!u de aceeaDi cinste c!ruia ;i scrisese cerndu7i recunoaDterea ca episcop
al "omei Di pentru a fi respins de c!tre ?iseric! falsul episcop4 I;n ?iserica
Soorniceasc!, un episcop treuie s! fieJ Di nu doi, cum erau deCa la "oma, adic! -orneliu
Di Nova:ian6
.n aceeaDi vreme, )ionisie al #leFandriei a caracterizat dou! sinoade locale
;ntrunite atunci ca fiind IsupremeJ pentru faptul c! la ele au participat foarte mul:i
credincioDi, iar nu pentru a le r!mne acest nume de7a pururi6 -orneliu ;ns! nu s7a
recomandat niciodat! pe sine cu acest titlu, fapt care se vede din epistolele lui c!tre
Sfntul -iprian, c!ruia i se adresa scriindu7i4 I-orneliu c!tre fratele -iprian, mntuireJ Di
;n care i se adreseaz! lui -iprian numindu7l chiar cu titlul de Pap!6 &ar faptul c! Di ceilal:i
episcopi i se adresau acestuia cu un titlu cu mult inferior celui de IsupremJ reiese clar din
epistolele lui -iprian c!tre -orneliu, ;n care scrie4 I-iprian c!tre fratele -orneliu,
mntuireJ, neacordndu7i nici m!car titlul de Pap!6
#vndu7Di ;nceputurile ;n evenimentele men:ionate, titlul de arhiereu suprem,
luat prin imitarea ierarhiei p!gne, a fost considerat pe mai departe drept un titlu
caracteristic al demnit!:ii de episcop al "omei, fiindc! el constituia veDmntul rangului
monarhic ;n ?iserica lui /ristos, -are, ;ns!, ;nva:! c! Idac! cineva vrea s! fie ;ntiul, s!
fie cel din urm! dintre to:i Di sluCitor al tuturorJ 9(arcu E, A><6
IPontifeF maFimusJ este anticreDtin ;n varianta ;n:elesului pe care i7l d!
?iserica #pusean!6 #cesta era cel dinti l!star r!s!rit din semin:ele separ!rii Di schismei
?isericii, sem!nate ;nc! din secolul al &&7lea6 &ntroducerea ;n ?iserica creDtin! a lui
IPontifeF maFimusJ, cu semnifica:ia lui p!gn!, este ceva monstruos, ceva de ne;n:eles,
c!ci YPontifeF maFimusZ este un lucru superior arhiereului, este superior celorlal:i
Pagina 8B
arhierei dup! harismele divine Di dup! darurile divine, este divinul reprezentat pe p!mnt6
-um ne mai mir!m deci de schism! Di de r!spndirea eiR )e ce ne mai minun!m de toate
samavolniciile, de IinfailiilitateJ Di de Ielierarea sufletelor din iadJ Di de toate celelalte,
pe care le vom cerceta una cte una ;n cele ce urmeaz!R
'itlul de IPontifeF maFimusJ l7au luat ;mp!ra:ii "omei, precum (aFimian Di
al:ii, pentru a se ;nveDmnta cu o ;ndoit! slav!4 cea lumeasc! a ;mp!ratului Di cea
spiritual! a sacerdotului suprem6 #mi:ia aceasta i7a ;mpins Di pe episcopii "omei s!7i
imite pe ;mp!ra:ii "omei, pe care unii au vrut s!7i ;nlocuiasc! ;n toate, punndu7se ;n
locul lor la "oma Di ;n &talia6
.n I)octrina despre tronul sacru al "omei ;n opinia *rancilorJ citim
urm!toarele referitor la titlurile Papilor4
Sinodul de la -artagina a alc!tuit un articol special prin care a interzis ca pe
mai departe Papa s! se numeasc! -!petenie a episcopilor sau #rhiereul cel dinti6 )ar Di
Sfntul Pap! Grigorie, vorind despre deDert!ciunea titlurilor pe care unii dintre
linguDitori i le acordau, a zis4 YNullus unQuam hoc singularitatis vocaulum assumpsit,
nedum privatim daretur uni, depito honore Sacerdotes privatentur universiZ, adic!4 nimeni
niciodat! nu a avut ;ndr!zneala de a7Di ;nsuDi astfel de titluri, ;n:elegnd c!, dac! unul
singur dintre episcopi ar vrea s! ias! ;n eviden:! prin vreun titlu deoseit, acela i7ar vrea
pe to:i ceilal:i episcopi lipsi:i de cinstea cuvenit!6
Mi Papa 0eon a respins totdeauna numele de episcop Ecumenic 9a toat! lumea<
pentru ca nu cumva, prin ad!ugarea lui, s!7i p!gueasc! ;n vreun fel pe fra:ii s!i4 YNe
videretur *ratrum suorum imminuere666 "omana Ecclesia non est %niversalis, sed
universali Ecclesiae PraecipuaZ, adic!, adaug! acela, ?iserica roman! nu este ?iseric!
universal!, ci doar cea mai de seam! ;n ?iserica universal!6
-arol cel (are, cel mai dedicat tronului "omei Di cel mai mare inef!c!tor al
Pagina 88
lui dintre regi, a stailit4 YNe appellaretur Princeps Sacerdotum aut Summus Sacerdos aut
aliQuit eCusmodi, sed tentum Primae Sedis EpiscopusZ, adic!4 niciodat! 9supuDii lui< s! nu7
l numeasc! pe Papa Principe al episcopilor sau v&r%ul )rhiereilor sau cu vreun alt titlu cu
semnifica:ie asem!n!toare, ci s!7l numeasc! pe el episcop al tronului celui dintiJ6
#utorul I)octrineiJ, pentru a dovedi c! deoseirea episcopilor "omei de
ceilal:i episcopi este un lucru nelalocul lui 9prin titlurile superiorit!:ii fa:! de ceilal:i
episcopi< Di pentru a dovedi egalitatea des!vrDit! a tuturor episcopilor, prezint! un citat
din Sfntul -iprian, ;n care Sfntul P!rinte spune urm!toarele4 IY/oc erant utiQue -aeteri
#postoli Quod Vuit et Petrus, pari confortio praediti honoris et dignitatisZ, adic!4 #Da erau
;ntru totul Di Sfin:ii #postoli, ceea ce era Di Petru, ;mpodoi:i cu acelaDi har Di dar al
cinstei Di al puterii6
#cestea sunt de aCuns pentru a ne ;ncredin:a noi ct de greDit! este opinia celor
care se gr!esc s! ne prezinte faptul c! misiunea tuturor episcopilor decurge din cea a
Papei Di c! acesta este canalul prin care harul )uhului treuie s! treac! neap!rat pentru a
fi transmis episcopilor rndui:i6
Pagina 8@
Biserica cea 3na& fnt& o'orniceasc /i A"ostoleasc /i Biserica roman
?iserica cea %na, Sfnt!, Soorniceasc! Di #postoleasc!, constituit! din
?isericile locale unite ;n credin:!, n!deCde, dragoste Di sluCire, a fost dintotdeauna lier! Di
neatrnat!, n7a fost niciodat! supus! Papei de la "oma, nici nu i7a recunoscut vreodat!
acestuia o sluCire ierarhic! superioar!, nici harisme duhovniceDti Di superioritate
duhovniceasc!, ci l7a considerat un episcop ca to:i ceilal:i episcopi, de vreme ce Di el a
primit de la #postoli hirotonia pe care au primit7o Di ceilal:i episcopi, #postolii nefiind
trimiDi de (ntuitorul ca episcopi de tronuri, ci ca vestitori ai Sfintei Sale Evanghelii,
avnd puterea de a ;nfiin:a ?iserici6 #postolii erau precum (oise de7)umnezeu7
v!z!torul, care a cl!dit Certfelnic Di a construit cortul m!rturiei Di a poruncit rnduielile de
;nchinare Di toate sluCele sfinte Di, totodat!, pe c!peteniile Certfitorilor, precum #aron6
#semeni unora ca aceDtia treuia s! fie ei, de vreme ce sluCirea veche era chip Di umr! a
sluCirii celei noi, cea f!cut! cunoscut! neamurilor prin Sfin:ii #postoli6 .n fiecare din
#postoli eFista plin!tatea harismelor Di nu putea fi altfel, de vreme ce to:i au fost trimiDi ;n
chip egal4
I(ergnd, ;nv!:a:i toate neamurile, otezndu7le ;n numele 'at!lui Di al *iului
Di al Sfntului )uh, ;nv!:ndu7le s! p!zeasc! toate cte v7am poruncit vou!, Di iat! Eu cu
voi sunt ;n toate zilele, pn! la sfrDitul veacului6 #minJ 9(atei 2@, 1E720<6
-um era posiil ca #postolii s! depind! de Petru, care a fost trimis la
propov!duire deopotriv! cu ceilal:i, pentru a ;ntemeia ?iserici Di a ;nv!:a ;ntre neamuri
;nchinarea la /ristos, de vreme ce fiecare urma s!7Di ;mplineasc! lucrarea separat de restul
celorlal:iR Mi care era rostul primatului lui Petru de vreme ce, din cauza r!spndirii
#postolilor, nu era posiil! eFisten:a unei pozi:ii de rangul al doileaR -are era rostul
superiorit!:ii lui Petru, de vreme ce fiecare #postol avea aceeaDi misiuneR -are era rostul
Pagina 8E
grada:iei ierarhice dintre #postoli, de vreme ce urma ca ei, ;n ;mpr!Dtierea lor prin lume,
s! moar! departe unul de altulR -are era rostul puterii lui Petru, odat! ce )omnul le7a
f!g!duit #postolilor c! va fi cu ei ;n toate zilele, pn! la sfrDitul veaculuiR )esigur c! nu
au nici un rost toate aceste calit!:i imaginare ale #postolului Petru, care ar protesta el
;nsuDi, fiind cu totul ;mpotriva unei asemenea superiorit!:i6 )ac! ;nsuDirile lui Petru, pe
care le pretinde ?iserica roman!, erau adev!rate, duhul Evangheliei ar fi devenit foarte
prolematic Di de ne;n:eles, fiindc! ar fi prezentat o confuzie a sensurilor Di un conflict de
principii4 ar fi de ne;n:eles principiul egalit!:ii, al egalit!:ii dus! pn! la smerenie, Di
principiul inegalit!:ii dus! pn! la hegemonie Di dispre:6 )ac! o astfel de superioritate ar fi
fost poruncit! de (ntuitorul, cum vom putea ;n:elege urm!torul citat al Evangheliei4
IMti:i c! cei se socotesc crmuitori ai neamurilor, domnesc peste ele Di cei mai
tari ai lor le st!pnesc6 )ar ;ntre voi nu treuie s! fie aDa, ci care va vrea s! fie mare ;ntre
voi, s! fie sluCitor al vostru6 Mi care va vrea s! fie ;nti ;ntre voi, s! fie tuturor slug!6 -! Di
*iul ,mului n7a venit ca s! & se sluCeasc!, ci ca El s! sluCeasc! Di s!7Mi dea sufletul
r!scump!rare pentru mul:iJ 9(arcu 10, =27=><, l!snd la o parte multe alte citate, pe care
nu ne7ar aCunge timpul s! le ad!ug!m aiciR
-um s7a ;mplinit scopul misiunii #postolilor neavnd ei comuniune cu
#postolul suprem, de la care propov!duirea lor misionar! Di7ar fi luat autoritateaR &ar dac!
)omnul a alc!tuit o ierarhie ;ntre #postoli Di l7a scos ;n eviden:! pe Petru ca #postol
suprem, de ce nu a adus acest lucru la cunoDtin:a celorlal:i ucenici, zicndu7le4 Iiat!, ;l
aDez pe acest Petru p!stor al vostru Di principe Di ighemonP el v! p!storeDte pe voi, de el s!
asculta:iP Di oricine nu ascult! de el va fi nimicitJR #cest lucru ar fi treuit s!7l fac!
cunoscut (ntuitorul ucenicilor S!i, dac! ;ntr7adev!r ;l aDeza pe el ca p!stor al p!storilor
Di conduc!tor al #postolilor6 )ar, din nefericire pentru latini 7 sau din fericire 7 nu s7a
rostit aDa ceva Di, prin urmare, nu a fost constituit! nici o ierarhie a #postolilorP de aceea,
nu eFist! nici o team! c! acela care nu se supune succesorului lui Petru, fie el Di episcop al
Pagina @0
"omei, se va pierde6
%nimea ?isericii nu7Di are temeliile Di nu st! ;n persoana unic! a unuia dintre
#postoli, ci ;n persoana (ntuitorului nostru &isus /ristos, care este capul ?isericii ;ntr7
un )uh, ;ntr7o credin:!, n!deCde, dragoste Di sluCire6 .n acest fel a ;n:eles ?iserica
ecumenic! unitatea ;n ?iseric! Di pe aceasta a c!utat7o Di a urm!rit s7o ;mplineasc!,
m!rturie limpede stnd primele zece veacuri6 )in ?iserica ecumenic! doar ?iserica
roman! concepea ;n mod diferit duhul unit!:ii, pe care7l c!uta Di urm!rea s!7l ating! prin
miCloace str!ine6 #ceast! concepere diferit! a modului unit!:ii a provocat schisma care,
avndu7Di ;nceputul ;n primele veacuri, s7a agravat cu timpul Di avansa pe m!sura aplic!rii
principiilor ?isericii romane, pn! a aCuns la ruptura total! din cauza preten:iei Papilor ca
?iserica cea %na, Sfnt!, Soorniceasc! Di #postoleasc! s! se supun! episcopiei "omei6
.n aceasta st! cauza schismei, cauz! cu adev!rat foarte mare, fiindc! r!stoarn! duhul
Evangheliei, Di o cauz! teologic! deoseit de important!, ;ntruct ;nseamn! negarea
principiilor Evangheliei6 -elelalte cauze de natur! teologic!, deDi deoseit de importante,
pot fi considerate secundare Di decurgnd din aceast! cauz! primar!6 S! vedem aDadar care
sunt principiile Di cum era p!strat! unitatea ;n ?iserica cea %na, Sfnt!, Soorniceasc! Di
#postoleasc!6
Pagina @1
3nitatea Bisericilor
Potrivit Sfintelor Scripturi, unitatea ?isericii este sfnta leg!tur! tainic! a
celor ce cred ;n /ristos, prin m!rturisirea comun! a credin:ei, a n!deCdii, a dragostei
pentru mirele /ristos Di prin ;nchinarea comun! c!tre El6 -aracterul acestei unit!:i ;l
g!sim ;n Sfnt! Scriptur!6 .n rug!ciunea (ntuitorului nostru c!tre 'at!l S!u ceresc, se
arat! unitatea ?isericii6 %rmnd a merge spre patima Sa cea de voie, &isus ;nal:! c!tre
'at!l S!u rug!ciune st!ruitoare Di plin! de dragoste Di cere de la El ca s!7i p!zeasc! pe to:i,
cei care cred Di care vor crede ;n El, ;n leg!tura p!cii4
ISfin:eDte7i pe ei ;ntru adev!rul '!uP cuvntul '!u este adev!rul666 )ar nu
numai pentru aceDtia (! rog, ci Di pentru cei ce vor crede ;n (ine, prin cuvntul lor, ca
to:i s! fie una, dup! cum 'u, P!rinte, ;ntru (ine Di Eu ;ntru 'ine, aDa Di aceDtia ;n Noi s!
fie una, ca lumea s! cread! c! 'u (7ai trimis6 Mi slava pe care 'u (i7ai dat7o, le7am dat7o
lor, ca s! fie una, precum Noi una suntem4 Eu ;ntru ei Di 'u ;ntru (ine, ca ei s! fie
des!vrDi:i ;ntru unime, Di s! cunoasc! lumea c! 'u (7ai trimis Di c! i7ai iuit pe ei,
precum (7ai iuit pe (ine6 P!rinte, voiesc ca, unde sunt Eu, s! fie ;mpreun! cu (ine Di
aceia pe care (i i7ai dat, ca s! vad! slava (ea pe care (i7ai dat7o, pentru c! 'u (7ai
iuit pe (ine mai ;nainte de ;ntemeierea lumii6 P!rinte drepte, lumea pe 'ine nu 'e7a
cunoscut, dar Eu 'e7am cunoscut, Di aceDtia au cunoscut c! 'u (7ai trimis6 Mi le7am f!cut
cunoscut numele '!u Di7l voi face cunoscut, ca iuirea cu care (7ai iuit 'u s! fie ;n ei, Di
Eu ;n eiJ 9&oan 18, 1872B<
)eci unitatea ?isericii st! ;n unirea memrilor acesteia cu /ristos6 'o:i cei
care au crezut ;n /ristos prin Sfin:ii #postoli, s7au unit cu &isus Di s7au sfin:it ;n adev!rul
lui )umnezeu7'at!l6
Pagina @2
)eci unirea este l!untric!, tainic!, direct!, dumnezeiasc!, des!vrDit!,
;mplinit! prin un!voin:a Di dragostea dumnezeiasc! Di nimeni nu se leag! prin leg!tur!
eFterioar! pentru a constitui unitatea6
-ei care au crezut, au primit harul Di adev!rul, lumina Di via:a prin &isus
/ristos Di s7au unit cu El6 -e ;i poate desp!r:i pe aceDtia de unirea cea cu /ristosR )ac!
aceast! leg!tur! este des!vrDit!, care este rostul unor alte leg!turi, al unei alte credin:eR
-ei ce au crezut, au fost traDi c!tre (ntuitorul de c!tre 'at!l, -el ce 07a
trimis pe El 9&oan B, ==< Di au primit harul r!scump!r!riiP iar dac! adev!rul i7a elierat pe
ei din roia p!catului, cine7i mai poate lipsi pe ei de liertatea cea ;n /ristosR
-ei care au crezut, au devenit fii ai luminii Di p!rtaDi slavei celei veDnice, cine
dar le poate lua luminarea Di slavaR
-ei care au crezut, au fost ;nfia:i de )umnezeu prin )omnul nostru &isus
/ristos, deci cine poate nega sau ;nl!tura aceast! ;nfiereR
-ei care au crezut, s7au f!cut, prin dumnezeiasca .mp!rt!Danie, p!rtaDi
'rupului Di Sngelui )omnului, r!mnnd ;n /ristos Di /ristos ;n ei, cine dar are puterea
s! rup! aceste leg!turi dumnezeieDti ale unit!:iiR
-ei care cred, primesc )uhul Sfnt, -are constituie totdeauna aDez!mntul
isericii, ;nf!tiDnd7o pe ea %na, Sfnt! Di Soorniceasc!P deci cine poate sparge aceast!
unitateR Este zadarnic! aDadar preten:ia unei leg!turi eFterioare Di a unei alte credin:e, mai
ales a uneia respinse de Scripturi, pentru a asigura mntuirea celor ce cred ;n )omnul
&isus /ristos6
Pagina @A
(rturii din Fa"tele finilor A"ostoli
%nitatea ?isericii apare a fi fundamentat! de c!tre Sfin:ii #postoli pe egalitate
Di pe dragoste reciproc!6
.n *aptele #postolilor sunt ;nscrise leg!turile morale ale unit!:ii ?isericii
primare6 0a alegerea #postolului (atia, Petru a ar!tat necesitatea alegerii unui ;nlocuitor
al lui &uda6 Propunerea a fost acceptat!, Di to:i ;mpreun! au ales doi !ra:i pe care,
punndu7i ;n miCloc Di rugndu7se c!tre cunosc!torul inimilor 7 )umnezeu 7, au aruncat
sor:i, iar sor:ul a c!zut pe (atia, care a fost num!rat ;mpreun! cu cei doisprezece
#postoli6
0a alegerea diaconilor, cei doisprezece au chemat mul:imea ucenicilor Di au
;ncredin:at ?isericii alegerea a Dapte !ra:i, pe care #postolii, prin punerea minilor Di
rug!7ciune, i7au rnduit ca diaconi 9*aptele #postolilor B, 17B<6
?iserica ;l rnduieDte pe &acov ca ;ntist!t!tor al ?isericii, iar Petru Di &oan
sunt trimiDi c!tre cei ce au crezut din Samaria pentru a le ;mp!rt!Di lor )uhul Sfnt prin
punerea minilor6
Petru este trimis din nou de ?iseric! pentru a propov!dui prin &udeea6 ?iserica
se pronun:! asupra chestiunii t!ierii ;mpreCur, iar Petru ;Di eFprim! p!rerea sa ;n adunarea
?isericii ;n care erau strnDi #postolii Di preo:ii, ;mpreun! cu toat! ?iserica6 #tunci s7au
gndit #postolii Di preo:ii, dimpreun! cu toat! ?iserica, s! trimit! !ra:i aleDi dintre ei ;n
#ntiohia666 scriind cu mna lor acestea4 I#postolii Di preo:i Di fra:ii, fra:ilor dintre
neamuri, care sunt ;n #ntiohia i ;n Siria Di ;n -ilicia, ucura:i7v!J etc6 9*aptele
#postolilor 1>, 172E<6
Nu se vede Di nu se su;n:elege nic!ieri ;n *aptele #postolilor primatul lui
Pagina @=
Petru6 Nimeni dintre #postoli nu7i acord! acestuia ;ntiet![i sau altceva care s! dea
m!rturie despre vreo superioritate sau dreg!torie6
Salutndu7i pe efeseni, pe cnd se desp!r:ea de ei, #postolul Pavel le7a spus4
Ici acum, fra:ilor, v! ;ncredin:ez lui )umnezeu Di cuvntului harului S!u, cel ce poate s!
v! zideasc! i v! dea moDtenire ;ntre to:i cei sfin:i:iJ 9*aptele #postolilor 20, A2<6 )ac!
Petru era leg!tura unificatoare a ?isericii, credem c! Pavel era dator s! fac! cunoscut
acest lucru ?isericii efesenilor, ca nu cumva ei s! nesocoteasc! din neDtiin:! supunerea
fa:! de acela6 .ns! fa:! de ce ?iseric! a lui Petru era dator Pavel s! le recomande acestora
supunerea, e trecut su t!cere, nef!cndu7le efesenilor nici o recomandare de supunere, de
vreme ce le spune cu hot!rre4 Ic!ci nu m7am ferit s! v! vestesc toat! voia lui )umnezeuJ
9*aptele #postolilor 20, 28<6 #Dadar Pavel nu a ascuns Di nu a trecut nimic su t!cere, ci
le7a vestit lor toat! voia lui )umnezeu, nu le7a vestit cum c! el ;nsuDi se supune lui Petru,
ceea ce arat! c! aceast! supunere 9pe care o sus[in catolicii< nu este porunc! ieDit! din
voin:a dumnezeiasc!6
Pagina @>
(rturii din 2"istolele finilor A"ostoli
.n Epistolele #postolului Pavel nu se vede nici o urm! de primat al lui Petru6
.n ele, prin harul dumnezeiesc Di prin puterea cuvntului, sunt dezvoltate toate adev!rurile
credin:ei descoperite Di dumnezeieDti a creDtinismului, ;ns! nic!ieri nu se face vreo aluzie
la primatul lui Petru6 Pavel voreDte adesea ;n acestea despre unitatea ?isericii, despre
leg!tura ei l!untric!, despre -apul ?isericii, despre ierarhia ?isericii, ;ns! niciodat! nu7l
men:ioneaz! pe Petru drept leg!tura cuprinz!toare a unit!:ii ?isericii6 )ar nu numai c! nu7
l men:ioneaz!, dar ;i Di mustr! pe corinteni ca fiind trupeDti pentru c! se deoseesc pe ei ;n
ucenici ai lui Pavel, ai lui #pollo, ai lui -hefa 9Petru<, zicndu7le4 I,are s7a ;mp!r:it
/ristosR Nu cumva s7a r!stignit Pavel pentru voiR Sau fosta7:i oteza:i ;n numele lui
PavelRJ 91 -orinteni 1, 1A< Di ;nv!:ndu7i c! piatra de temelie a ?isericii Di centrul unit!:ii
ei este &isus /ristos -el r!stignit pentru noi, -are pentru noi S7a f!cut ;n:elepciune de la
)umnezeu Di dreptate Di sfin:ire Di r!scump!rare pentru ca, precum este scris, Icel ce se
laud!, ;n )omnul s! se laudeJP Di adaug!4 I)ar ce este #polloR Mi ce este PavelR SluCitori
ai lui )umnezeu prin care a:i crezut voi666J6 #Dadar, ;l consider! Di pe Petru un sluCitor al
lui )umnezeu Di nimic mai mult, un sem!n!tor ;n ?iserica lui )umnezeu, dar )umnezeu
zideDteP c!ci fiecare zideDte dup! harul care i7a fost datP c!ci nimeni nu poate pune alt!
temelie, dect cea pus!, care este &isus /ristos 91 -orinteni A, 11<
.n Epistola c!tre Efeseni, Pavel scrie c! ?iserica se zideDte Ipe temelia
#postolilor Di a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind .nsuDi &isus /ristos, ;ntru
care orice zidire ;mpreun!7alc!tuit! creDte ca s! aCung! un locaD sfnt ;n )omnul, ;n care
voi ;mpreun! sunte:i zidi:i, spre a fi locaD al lui )umnezeu ;n )uhulJ 9Efeseni 2, 20722<,
cuvinte care indic! limpede ;n ce anume st! unitatea6
)e asemenea, ;n Epistolele soorniceDti ale lui Petru, &aco Di &oan, nic!ieri nu
Pagina @B
se vede c! s7ar fi instituit primatul lui Petru sau hegemonia acestuia ;n ?iseric! ca leg!tur!
unificatoare a ?isericilor6 )impotriv!, leg!tura unificatoare este considerat! a fi dragostea
Di adev!rul, care sus:in p!rt!Dia ?isericilor cu 'at!l Di cu *iul6
(rturii din scrierile )asclilor /i Prinilor A"ostolici des"re le,tura de
unitate a Bisericilor
.n scrierile P!rin:ilor #postolici nu se ;ntlneDte nimic referitor la primatul Di
hegemonia lui Petru ca leg!tur! de unitate a ?isericii6 Privitor la unitatea ?isericii, P!rin:ii
aceDtia erau p!trunDi de acelaDi duh al Noului 'estament6
.n Epistola lui Harnava se voreDte despre rela:ia ?isericilor din tot locul cu
(ntuitorul /ristos, care este piatra de temelie al aDez!mntului mntuirii 9capitolul B<6
-reDtinii sunt fii ai dragostei, care7i leag! ;ntreolalt! Di de /ristos, Di fii ai p!cii6 0egea
)omnului nu cunoaDte nici un Cug al silirii, ci este lege a liert!:ii, fapt pentru care nu are
cunoDtin:! de necesitatea recunoaDterii st!pnirii lui Petru ;n ?iseric! ca miCloc de p!strare
a unit!:ii cu )omnul6 0egea )omnului este lege a liert!:ii Di nu a roiei, Di nu se supune
Cugului silirii6
.n Epistolele lui -lement al "omei 'tre 'orinteni, ;n care se g!sesc multe
;nv!:!turi referitoare la ordinea isericeasc!, la pace Di la ierarhia ;n ?iseric!, nu se
relateaz! nimic despre hegemonia lui Petru ;n ?iseric! Di despre succesiunea care i7ar fi
Pagina @8
fost l!sat! lui moDtenire Di despre necesitatea de i se supune lui ;n vederea p!str!rii unirii
cu (ntuitorul6 )impotriv! chiar, Sfntul -lement spune4 ISau nu avem un )umnezeu Di
un /ristosR Mi un )uh al harului, care se revars! peste noiR Mi o chemare ;n /ristosR
Pentru ce tragem Di rupem m!dularele lui /ristos Di ne r!zvr!tim fa:! de trupul ;nsuDi, Di
aCungem la o aDa sminteal!, ;nct uit!m de noi c! suntem m!dulare unul altuiaR666J
-redem c! Sfntul P!rinte ar fi vorit Di despre hegemonia lui Petru ;n
?iseric! dac! i7ar fi recunoscut7o ca atare6
.n Epistola c!tre Efeseni a Sfntului &gnatie citim4 I-a unii ce sunte:i pietre
ale isericii 9templului< 'at!lui, preg!tite spre zidirea lui )urnnezeu7'at!l, aduse la
;n!l:ime prin scripetele lui &isus /ristos, care este crucea, drept funie folosindu7v! de
)uhul SfntP iar credin:a voastr! este c!l!uza voastr! spre ;n!l:ime, iar dragostea 7 calea
ducnd sus, la )umnezeu6 *i:i, dar, to:i Di ;mpreun!7c!l!tori, purt!tori7de7)umnezeu Di
temple ale 0ui, purt!tori7de7/ristos, purt!tori7de7sfin:enie666J T&gnatie 'eoforul, -!tre
Efeseni &NU6
)up! Sfntul &gnatie, principiul unit!:ii este .nsuDi )umnezeu6 &isus /ristos
este via:a noastr! neDtirit! Di voin:! a 'at!lui, precum Di episcopii cei aDeza:i la marginile
lumii sunt aDeza:i ;n voin:a lui &isus /ristosP aDadar dup! voin:a lui /ristos au fost aDeza:i
episcopii la margini, iar nu dup! cea a lui Petru6 #adar, de ce succesorii acestora treuie
numi:i dup! voin:a succesorului lui PetruR
&gnatie ;i laud! pe preo:ii efesenilor pentru c! se acord! cu episcopul precum
corzile chitareiP de aceea, ;ntr7un gnd Di ;n acordul dragostei este cntat &isus /ristos6
Este de folos a fi ;n unitate f!r! prihan!, pentru a fi to:i totdeauna p!rtaDi lui )umnezeu6
?iserica este ;n &isus /ristos Di /ristos ;n 'at!l pentru ca toate s! fie ;n congl!suire, ;n
unire6 &gnatie g!seDte unitatea ?isericii ;n identitatea credin:ei, ;n dragostea reciproc!, ;n
acordul voin:ei6
.n Epistola sa 'tre episcopul Policarp al Smirnei, Sfntul &gnatie scrie
Pagina @@
urm!toarele despre unire4 IPoart! de griC! de unire, dect care nimic nu este mai unP
poart!7i pe to:i, cum Di )omnul te poart! pe tineP olile tuturor poart!7le ca un atlet
des!vrDitJ 9capitolul 1<6
)in !pistola ctre !%eseni a lui &gnatie ;n:elegem foarte ine care este unirea
pe care Sfntul P!rinte ;l sf!tuieDte pe Policarp s7o caute4 unirea cu )umnezeu Di nu cea
cu succesorii lui Petru, unire care nu reiese de nic!ieri6
.n Epistola c!tre (agnezieni, Sfntul &gnatie, l!udnd unitatea ?isericii, scrie4
Icnt ?isericile de care m! mndresc g!sindu7le ;n unitatea trupului Di a )uhului lui &isus
/ristosJ6 )omnul este cel dinti Di adev!ratul episcop Di singurul arhiereu dup! fire, ;nct
unirea cea adev!rat! este aceea cu cel dinti Di singurul arhiereu dup! fire 7 /ristosP cei
care au aceast! unire, nu au nevoie de o alta pentru mntuire6 )e asemenea, ;n Epistola sa
c!tre 'ralieni, Sfntul P!rinte nu scrie nimic despre st!pnirea lui Petru6 &ar scriind
Epistola c!tre "omani, nu se adreseaz! episcopului "omei, ci ?isericii, rugndu7se ca ;n
episcopia acesteia s! st!pneasc! numai /ristos6
.n scrierea Pstorul a Sfntului P!rinte /erma [Scrierea Pstorul a lui /erma
se p!streaz! doar ;n latineDteP vezi ed6 ,6 Gehardt 7 #6 /amacK, 1@88] ?iserica este
comparat! cu o zidire mare, un turn ;nalt, ale c!rui temelii stau pe numele cel atotputernic
al lui &isus /ristos, fiind p!zit! de puterea cea nev!zut! a lui )umnezeu, astfel ;nct
;ntregul turn pare a fi alc!tuit dintr7o singur! piatr! TP!storul, Hisiones &, 2, AU6 &ar ;n
Paraolele lui 9Similitudines<, ;n care se voreDte despre disciplina isericeasc!, se repet!
faptul c! turnul este ?iserica, iar poarta care duce la el este *iul lui )umnezeu, singura
poart! prin care este posiil! intrarea c!tre )umnezeu6 I-ei ce cred ;n )umnezeu, au
primit )uhul Sfnt prin *iul S!uP iat!, este un )uh Di un trupJ6 Nici ;n aceast! scriere nu
se voreDte despre episcopul "omei ca reprezentant al lui /ristos Di leg!tur! a unit!:ii
?isericii 0ui6 )e asemenea, ;n epistola sa c!tre )iognet el consider! pe -uvntul drept
centru unificator al ?isericii, prin care ?iserica se ;mog!:eDte Di harul dumnezeiesc se
Pagina @E
revars! din elDug asupra plin!t!:ii credincioDilor ei 9capitolul 8 i 11<6
#ceasta este opinia P!rin:ilor #postolici despre factorul central al unit!:ii
?isericilor, opinie conform! cu duhul Sfintei Scripturi6
(rturii ale nvtorilor 'iserice/ti Clement /i 4ri,en
-lement al #leFandriei, dnd defini:ia ?isericii, zice4 ?iserica este alc!tuirea
Di mul:imea oamenilor conduDi de -uvntul lui )umnezeuP cetate ne;mpresurat! de
vr!CmaDi Di nestrmtorat! de nici o tiranie, ;n care se ;mplineDte voia dumnezeiasc!P c!ci
precum lucrare este voia lui )umnezeu, Di aceasta se numeDte lume, tot aDa vrerea 0ui este
mntuirea omului, Di aceasta se cheam! ?iseric! TPedagogul, 1, BP stromatele, 8, >U6
?iserica este dimpreun! maic! dar Di fecioar! Di mireas! a lui /ristos, iar noi suntem
m!dularele lui /ristos TStromatele, A, BU6 -apul ;mp!r!tesc al ?isericii este /ristos
TPedagogul, 1U Di, adaug! el4
I)in cele zise, aDadar, e limpede c! una este adev!rata ?iseric!, cea cu
adev!rat veche, ;n care se cuprind, dup! slooda lor voie Di rvn!, drep:ii6 %nul fiind
)umnezeu Di %nul )omnul, lucrul cel cu adev!rat vrednic7de7cinste este l!udat pentru
caracterul lui singular, imagine fiind el a principiului celui unul6 *irii unului, deci, ; i este
;mpreun!7moDtenitoare ?iserica cea una, pe care ereziile se silesc ;n multe a o t!ia6
#Dadar, dup! ipostas Di dup! izvodire Di dup! ;ncep!tur! Di dup! ;nsuDirea ei de a fi mai7
Pagina E0
presus Tsuperioritatea eiU, zicem c! YunaZ este ?iserica cea soorniceasc! Di veche, ;n
unirea credin:ei celei una 7 celei pe temeiul 'estamentelor, mai ine zis al 'estamentului
celui unul, dat ;n vremuri felurite, prin vrerea %nuia )umnezeu ;ntru %nul )omnul 7
adunndu7i laolalt! pe cei dinainte rndui:i, pe care de dinainte i7a hot!rt )umnezeu, mai
;nainte de7a fi lumea cunoscndu7i c! vor fi drep:i6 )ar Di ;nsuDirea ?isericii de7a fi mai7
presus Tsuperioritatea eiU, precum Di orDia ;ntemeierii, tot dup! chipul unului sunt, pe
toate celelalte ;ntrecndu7le Di nimic avnd asemenea sau deopotriv! cu eaJ TStromatele,
8, 18U6
.n aceast! perioad! minunat! a secolului al &&&7lea, plin! de sensuri de o
deoseit! profunzime, este formulat! ;nv!:!tura ?isericii #leFandrine, ;n care a fost
cuprins fiecare aspect care priveDte unitatea4 ideea, esen:a, valoarea, iar potrivit tuturor
acestor leg!turi, unul singur este )umnezeu Di unul )omnul, -are este chipul unit!:ii,
-are lucreaz! ;n ea Di mntuieDte Di7i d!ruieDte ei, ?isericii, rangul Di cinstea6
#dev!rul veDnic al cuvntului dumnezeiesc Di voia lui )umnezeu ;mplinit! ;n
?iseric!, precum ;n ceruri, sunt condi:iile necesare ale eFisten:ei ei6
%n om, un episcop al "omei, care Di7ar ;nsuDi principiul Di centrul unit!:ii, Di
care ar vrea ;n acelaDi timp s! fie capul ?isericii SoorniceDti, ar fi caracterizat de
-lement ca lipsit de minte6
Pagina E1
4ri,en
Pe la Cum!tatea secolului al &&&7lea, faimosul ucenic al lui -lement, ,rigen, a
reluat aceeaDi ;nv!:!tur!, zicnd ;n scrierea sa intitulat! I.mpotriva lui -elsusJ c!, ;n
acord cu dogmele creDtine, ?iserica Soorniceasc! Ieste trupul lui /ristos cel f!cut viu de
)umnezeuJP m!dulare ale acestui trup ;nf!:iDat ca un ;ntreg Izicem c! sunt cei ce cred,
deoarece, adaug! el, aDa cum sufletul d! via:! trupului Di7l miDc! pe el, tot aDa face Di
-uvntul cu trupul ;ntreg, adic! cu ?iserica, miDcnd Di m!dularele ei care, f!r! energia
-uvntului, nu pot face nimicJ T-artea a H7a, =@U6
Nu era cu putin:! s! fie formulat! mai limpede unirea organic! nemiClocit! a
tuturor credincioDilor cu /ristos, care este principiul unit!:ii6
)in ;nv!:!tura celor doi dasc!li isericeDti aleFandrini de mai sus, cunoaDtem
Di ceea ce gndesc ?isericile Egiptului, 0iiei Di Pentapolei, a c!ror dependen:! de
?iserica #leFandriei a fost rnduit!, Idup! oiceiul vechiJ, de canonul B al primului
Sinod Ecumenic de la Niceea 9A2><6
Episcopul "omei nu a fost considerat niciodat! principiu al unit!:ii, nici m!car
al propriei lui comunit!:i isericeDti, care a fost deoseit! ;ntotdeauna doar su numele de
I?iserica roman!J6 Hacantndu7se scaunul episcopal al "omei, Icolegiul preo:ilor Di
diaconilor romaniJ i7a scris o scrisoare IPapei -iprianJ, episcopul -artaginei, ;n care
recunoDtea c! reprezentan:ii Di ;ntist!t!torii ?isericilor locale Idoar lui )umnezeu 9)eo
soli< sunt datori a da socoteala conDtiin:ei lorJ, dar Di c! se fac vrednici de o ;ndoit! laud!
aceia care cer p!rerea Ifra:ilor lorJ6 %ltima eFpresie avea ;n vedere doar faptul c! -iprian
informase comunitatea din "oma despre evenimentele de la -artagina, asupra c!rora s7a
pronun:at r!spunsul T-iprian, Epistola A0U6 "ela:ia ?isericii de la "oma cu cea de la
-artagina era ;ntru totul Ifr!:easc!J6
Pagina E2
'ertulian spune urm!toarele despre unitatea Di independen:a ?isericilor4 INici
o supunere a unei ?iserici fa:! de cealalt!, fiindc! toate sunt surori, cinstind cele mai noi
pe cele mai vechi Di apostolice Di mame, dup! cum ;i spune fiec!reiaJ6 #stfel, de c!tre
locuitorii #haiei era cinstit! ca mam! ?iserica din -orint, iar de c!tre (acedoneni era cea
din *ilipi sau din 'esalonic, ceea ce era "oma pentru &talia Di pentru #frica de nord6
#Dadar 'ertulian nu voreDte nimic despre Curisdic:ia episcopului "omei asupra tuturor
?isericilor apostolice6
&ar fericitul #ugustin, ;n numeroasele lui scrieri, ;n care se pronun:! adesea
asupra esen:ei ?isericii SoorniceDti, nu face nic!ieri vreo aluzie c! episcopul "omei este
principiul, centrul Di fundamentul acestei unit!:i6
)eDi eFplic! ;n multe locuri sensul articolului -rezului I%na, Sfnt!,
Soorniceasc! Di #postoleasc! ?iseric!J, analiznd ?iserica ;n calitatea ei de aDez!mnt
dumnezeiesc, ;n cele 22 de capitole ale scrierii sale 'ivitas Dei, el nu face nici o
oserva:ie referitoare la noua dogm! a Haticanului deoarece, e de la sine ;n:eles, nu avea
cunoDtin:! despre aDa ceva6 )impotriv!, potrivit lui, ?iserica este Itrupul lui /ristos, ale
c!rui m!dulare sunt legate prin dragoste unele de altele Di de capJ6
-elui care citeDte scrierile fericitului #ugustin ;mpotriva )onatiDtilor, i7ar fi cu
neputin:! s! accepte faptul c! acest mare dasc!l al ?isericii ar face dependent! unitatea de
unirea cu episcopul "omei6 &nterpretnd Psalmul B0, dup! ce caracterizeaz! ?iserica
Soorniceasc! ca fiind un mare organism, al c!rui cap este /ristos, concluzioneaz!4
I'otus populus sanctorum ad civitatem pertinentium, Quae civitas corpus est -hristi, Qui
caput est -hristusJ 9;ntreg poporul sfin:ilor apar:ine cet!:ii 9?isericii<, cetate care este
trupul lui /ristos Di al c!rei cap este /ristos< [(!rturiile Di gndurile acestea ne7au fost
sugerate Di de studiul deoseit al profesorului de teologie Spiridon Papagheorghiou,
*nitatea Bisericii, pulicat de 0iga Sfnt! ;n 1@EB]6
Pagina EA
4"iniile istoricului 5i''on des"re modul de crmuire a Bisericii
)espre modul de eFisten:! a ?isericii, istoricul Gion scrie ;n lucrarea sa
I)ec!derea Di pr!uDirea statului romanJ [*ragmentul redat aici a fost pulicat ;n
traducere ;n nr6 10B, anul 1@=8, al ]iarului isericesc I#dev!rul -onstantinopoluluiJ,
fiind preluat din originalul pulicat la 0ondra ;n 1@0E, vol6 2, pag6 1=E]4
I#cesta a fost felul de a fi, lnd Di echitail, dup! care s7au condus creDtinii
mai ine de o sut! de ani dup! moartea #postolilor6 *iecare comunitate fr!:easc!, ;n ea
;ns!Di, adopta forma unui mod de a fi separat Di independent6 -u toate c!, ;n aceste mici
state, cele mai ;ndep!rtate comunit!:i p!strau ;ntre ele o rela:ie reciproc! Di prieteneasc!
deopotriv! prin epistole Di ;ntruniri, lumea creDtin! nu era ;nc! unit! la un loc de vreo
putere suprem! sau de vreo adunare legiuitoare6 'reptat, pe m!sur! ce num!rul
credincioDilor sporea, aceDtia au ;n:eles avantaCele care puteau rezulta pentru interesul Di
scopurile lor dintr7o unire mai strns!6 Spre sfrDitul secolului al doilea, ?isericile Greciei
Di ale #siei au acceptat institu:ia util! a sinoadelor eparhiale Di se poate presupune pe drept
cuvnt c! acestea au ;mprumutat tipul de consiliu reprezentativ de la celerele eFemple
ale patriei lor, acela al #mfict3onilor, al asocia:iei #haice sau a adun!rilor cet!:ilor
&oniene6
-urnd a fost stailit, ca oicei Di ca lege, ca episcopii ?isericilor
independente s! se ;ntruneasc! ;n capitala eparhiei la perioade regulate, prim!vara Di
toamna6 -onsf!tuirile acestora erau ;nt!rite Di de sfatul unor preo:i distinDi, fiind moderate
Di de prezen:a mul:imii care audia6 /ot!rrile acestora, care erau numite canoane,
reglementau orice contradic:ie important! care privea credin:a Di disciplinaP Di, fireDte, c!
se credea c! Sfntul )uh se rev!rsa din elDug asupra adun!rii ;ntrunite a trimiDilor
poporului creDtin6 &nstitu:ia sinoadelor potrivea att de ine srguin:a personal! cu
Pagina E=
interesul pulic ;nct, nu dup! mul:i ani, a fost adoptat! pe ;ntinsul ;ntregului stat6 .ntre
consiliile eparhiale s7a stailit o coresponden:! regulat!, prin care acestea ;Di comunic! Di
;Di apro! reciproc documentele sinodale6 ?iserica catolic! a adoptat Di ea tipul acesta
cl!dind autoritatea unui mare stat federalJ [#guntur praetera per Graecias illas, certis, in
loci concilii6 'ertulian, +e ,e(uniis, cap6 1A, ed6 #6 "eifferschied, -SE0, Hiena 1@E06
)asc!lul isericesc african men:ioneaz! acest tip de organizare ca fiind o institu:ie recent!
Di str!in!6 #socierea ?isericilor -reDtine este eFplicat! foarte iscusit de c!tre (osheim,
&nstitutes of Ecclesiastical histor3, 1@A2, pag6 1B=7180]6
Pagina E>
Princi"iile fundamentale ale celor dou Biserici$ )es"re modul de
,uvernare 'isericesc
(odul de guvernare a ?isericii s7a format ;n duhul evanghelic al egalit!:ii6
)in aceast! cauz!, organizarea acesteia la ;nceputuri era deoseit de democratic!6 -nd
murea episcopul, el era succedat de un nou episcop, ales de c!tre adunarea de sfat a
preo:ilor, prin votul lier al ;ntregii ?iserici6 .n acest fel, fiecare dintre ?iserici ;Di
constituie un mod de crmuire propriu Di independent, singura eFcep:ie f!cnd7o cet!:ile
din apusul statului roman6
Pe la sfrDitul secolului al doilea, toate aceste ?iserici au sim:it nevoia s! se
pun! ;n leg!tur! una cu alta prin sinoade eparhiale6 #stfel, episcopii ?isericilor se reuneau
;n mod regulat prim!vara Di toamna ;n capitala eparhiei, ascultau p!rerea unora dintre
preo:ii mai deosei:i Di, ;n prezen:a credincioDilor, emiteau hot!rri numite canoane, prin
care se rnduiau capetele cele mai importante ale credin:ei Di ale disciplinei6
Nu dup! mult! vreme, aceste sinoade locale s7au pus ;n leg!tur! unele cu
altele, comunicndu7Di Di validndu7Di reciproc documentele sinodale, astfel ;nct ?iserica
creDtin! a aCuns s! ia forma unei mari federa:ii independente de oraDe, avnd fiecare avere,
legisla:ie Di ac:iune proprie6 (ai trziu, episcopii cet!:ilor eparhiei s7au supus episcopilor
oraDelor capital! ale eparhiilor, numite Di oraDe mam! 9miter7polis, de la care vine
termenul de (itropolie< ;n chestiunile privitoare la una ornduire Di administrare a
?isericii6 Mi aceasta din cauz! c! anumite mitropolii au dondit o pozi:ie de ;ntietate
fa:! de restul episcopiilor fie datorit! num!rului mare de creDtini pe care7l aveau, fie
datorit! unui num!r mai mare de mucenici Di sfin:i pe care i7au dat, fie din cauz! c! erau
scaune apostolice prin ;nfiin:area lor de c!tre unul dintre #postoli sau de c!tre un ucenic
al #postolilor6
Pagina EB
#ceste ?iserici principale, la a c!ror ieDire ;n eviden:! contriuia unul din
motivele enumerate, la care cu vremea s7au ad!ugat Di altele, au fost numite ?iserici
apostolice, iar episcopii lor erau cinsti:i pentru rangul episcopiei6 #stfel de mitropolii erau
"oma 9;n #pus<, &erusalimul, #ntiohia, #leFandria, Efesul Di -orintul 9;n "!s!rit<6 'oate
?isericile creDtine ;mpreun! comunicau ne;ntrerupt unele cu altele prin coresponden:!
astfel ;nct, din ?retania pn! ;n Persia Di ;n tot &liricul, o leg!tur! comun! strngea
laolalt! ?isericile6 .n acest duh era p!strat! unitatea ;n ?iseric!6
Pagina E8
)es"re modul de ,uvernare 'isericeasc$ 21tras din cartea clerului
france!6 7nvtur des"re tronul sacru al Romei
.n capitolul 2@ al ;nv!:!turii despre tronul sacru al "omei, citim urm!toarele
referitoare la modul de guvernare isericeasc!, ;n opinia francezilor4
IMi atunci 9prin secolul al doilea Di al treilea< ;n fiecare dintre eparhii se
reuneau, dup! necesit!:ile ?isericii, doar sinoade locale la chemarea Patriarhilor Di a
mitropoli:ilor, fiecare dintre aceDtia ac:ionnd ;n eparhia proprie, fapt care continu! s! se
petreac! f!r! vreo ;ncunoDtin:are a episcopului "omei6
Pe atunci, toate ?isericile erau ;mp!r:ite ;n patru Patriarhii, adic! aceea a
"omei, a #leFandriei, a #ntiohiei Di a &erusalimului6 ?isericile fiec!rei Patriarhii ;l
recunoDteau pe Patriarhul zonei, c!ruia i se supuneau6 Pentru #leFandria, Egipt, 0iia Di
Pentapole era un Patriarh6 #ntiohia, Siria, (esopotamia Di cele dou! -ilicii ;l recunoDteau
ca Patriarh al lor pe cel al #ntiohiei6 0a &erusalim, ;n Palestina, #raia Di *enicia era
recunoscut cel de la &erusalim6 .n cele din urm!, "oma cea veche Di prea str!lucit! avea
su st!pnirea ei tot restul "!s!ritului, al #pusului Di partea #fricii [din epistolele lui
-iprian c!tre episcopii "omei nu se vede deloc vreo recunoaDtere a domina:iei Papilor
peste #frica]6
#supra puterii foarte largi a Patriarhilor, Sinodul Ecumenic ;ntrunit la Niceea
staileDte clar4 Y,iceiurile cele din ;nceput s! se :in!, cu privire la 0iia Di Pentapole din
Egipt, ca episcopul din #leFandria s! ai! st!pnire peste acestea, fiindc! tot aDa este
oiDnuin:a episcopului din "oma6 #semenea ;n #ntiohia Di7n celelalte eparhii, s! se
p!zeasc! ;ntietatea ?isericilorZ 9canonul B<6
.n ?iserica veche aveau loc continuu ;ntruniri de sinoade pentru motivele
Pagina E@
men:ionate mai sus6 Nici #postolii nu hot!rau ceva referitor la credin:! f!r! a consulta ;n
prealail adunarea credincioDilor, pe care o reprezint! sinoadele6 Mi se vede de aici
motivul din cauza c!ruia, pentru validarea hot!rrilor unor sinoade locale ;ntrunite de
c!tre Papi pentru a condamna erezii, era cerut! autoritatea Di certificarea unui Sinod
Ecumenic6 Papa Hictor, ;ntr7un sinod ;ntrunit la "oma, Di7a eFpus p!rerea asupra timpului
s!r!toririi PaDtilor, chestiune pe care a discutat7o deopotriv! Di a supus7o analizei Sinodul
de la Niceea6
Papa 0ieriu Di urmaDul s!u )amian au condamnat ;n sinoade locale erezia lui
(acedonie6 #ceeaDi erezie a condamnat7o din nou al doilea Sinod Ecumenic de la
-onstantinopol6 Papa -elestin a condamnat ;ntr7un sinod :inut la "oma erezia lui
Nestorie6 #ceeaDi erezie a condamnat7o Sinodul Ecumenic de la Efes, ;ntrunit special
pentru aceasta6 *eliF al &&&7lea l7a declarat eretic pe Petru #ntiohianulP pe acesta l7a
condamnat din nou al cincilea Sinod Ecumenic ;ntrunit tot la -onstantinopol6
)ispunem de o mul:ime nesfrDit! de eFemple care dovedesc acest oicei
foarte vechi al primelor veacuri ale ?isericiiP ne limit!m ;ns! le cele oferite mai sus, pe
care le consider!m suficiente pentru a proa adev!rul6 ?iserica s7a luptat prin orice miCloc
s! p!zeasc! acest oiceiP ;ns! seme:ia Di orgoliul celor care se lupt! prin sutile Di viclene
moduri s! se rnduiasc! pe ei ;nDiDi ;n pozi:ia de deplini posesori ai unei puteri asolute,
f!r! de nici o supunere, a dus pu:in cte pu:in la ;nl!turarea din calea lor a unui oicei att
de sfnt Di de l!udailJ6
Pagina EE
8e,tura Bisericilor "rin fintele inoade
'ertulian ;nva:! c! descoperirea s7a ;mplinit ;n /ristos Di ceea ce El a
descoperit constituie singurul adev!r6 #postolii au vestit pretutindeni aceast! ;nv!:!tur! Di
au ;nfiin:at ?iserici, care sunt numite apostolice din aceast! pricin!6 )in acestea, prin
r!spndirea ;nv!:!turii celei una, au luat fiin:! Di altele, care au p!strat comuniunea p!cii Di
fr!:iet!:ii cu cele dinti6 ?aza acestei fr!:iet!:i este Io singur! predanie a uneia Di aceleiaDi
credin:eJ T)e praescriptione haereticorum, 2E, P0 &&U6
)in secolul al &H7lea, unitatea isericeasc! dondind treptat o form! mai
canonic!, sensul sinoadelor isericeDti se formula cu mai mult! claritate Di dondea un
caracter universal6 Sinoadele isericeDti, ;ntrunite ;n aceast! perioad! Di ulterior ei, au fost
;n principal sinoade ale ierarhiei, la care doar clerul Di cu prec!dere episcopii discutau Di
;Di eFpuneau opinia asupra chestiunilor ap!rute, poporul fiind oprit6 )up! caracterul lor,
ele se deoseeau ;n trei categorii4 sinoade eparhiale, locale sau de ocrmuire, Di
ecumenice6
a) Sinoadele eparhiale6 #ceste sinoade isericeDti, care s7au ;ntrunit ;n
?iseric! Di ;nainte de secolul al &H7lea, erau ;ntrunite ;n anumite timpuri ale anului 91< de
c!tre crmuitorul isericesc al respectivei eparhii, adic! de c!tre (itropolit Tvezi canonul
20 al Sinodului de la #ntiohiaU care prelua de drept preDedin:ia acestora6 Se tratau
prolemele Di se hot!ra ;n chestiuni privitoare la modul de via:! a ?isericii, la ;nv!:!tura
de credin:! Di la morala tuturor memrilor ?isericii, ;n general6 -lerul Di poporul ;Di
puteau chema episcopii ;n fa:a acestor sinoade, ca instan:e isericeDti supreme, ;n cazurile
;n care aceDtia se f!cuser! motiv de sminteal! sau s!vrDeau fapte condamnaile Tvezi
canonul 20 al Sinodului de la #ntiohiaP de asemenea Di canoanele 1= Di 1> ale aceluiaDi
Pagina 100
Sinod6 -anonul = al -onciliului 'oletan din anul BAA, spune urm!toarele4 /ora diei prima
ante solis ortum eiciantus omnes a ecclesia666U6
91< [)e eFemplu, ;n nordul #fricii, ;n vremea lui -iprian aceste sinoade se
reuneau dup! PaDti 9-iprian, Epistola =0<6 %t repraesenter vois post pashe diem cum
collegis meis, Quius secundum aritrium QuoQue vestrum et omnium nostrum comunae
concilium, sient semel placuit, ea Quae agenta sunt, disponere pariter et limare poterimus6
-3prianus, Epistula ad pleem universam 9N0&&&, 8, 2<4 --0A?, 20E, cf6 P0 &H, A=86
Potrivit canonului A8 #postolic, treuie Is! se fac! Sinod de episcopi de dou!
ori pe an, pentru a se cerceta ;ntre dnDii dogmele unei cinstiri de )umnezeu Di s! se
descurce contrazicerile de natur! isericeasc! care aparP ;nti, ;n a patra s!pt!mn! a
-incizecimei Di al doilea ;n dou!sprezece zile ale lui octomrieJ6
0a fel Di potrivit canonului 20 al sinodului local de la #ntiohia 9din anul A=1<
IS7a socotit a fi ine s! se fac! Sinoade de episcopi ;n fiecare eparhie, de dou! ori pe anP
;nti, dup! a treia s!pt!mn! a s!r!torilor PaDtilor, astfel ca ;n a patra s!pt!mn! a
-incizecimei s! se ;ncheie sinodul666 iar al doilea sinod s! se fac! pe la idele lui octomrie,
care este a zecea lun!J6 Hezi Di canonul > al Sinodului de la Niceea]6
') Sinoade locale, de ocrmuire sau patriarhale6 Erau numite astfel, fiindc!
memrii care le alc!tuiau se reuneau venind din mai multe eparhii6 .ntist!t!tor al acestor
sinoade, care se reuneau de oicei ;n oraDe ;n care eFistau scaune patriarhale, adic! la
"oma, la -onstantinopol, la #leFandria, la #ntiohia Di la &erusalim, era de regul!
Patriarhul oraDului6 Vurisdic:ia acestor sinoade Di autoritatea hot!rrilor lor erau mai l!rgite
dect ale sinoadelor eparhiale [I&ar de s7ar ;ntmpla ca eparhio:ii s! nu poat! rezolva
Pagina 101
prile celor ce s7ar aduce asupra episcopului, atunci ei s! vin! la un sinod mai mare de
episcopi din ocrmuirea aceea, care se vor chema ;mpreun! pentru aceast! pricin!J
9canonul B, Sinodul al &&7lea Ecumenic<6 -u totul diferite de sinoadele men:ionate mai
;nainte erau cele numite Sinoade endemice, convocate cu un scop anume Di avnd un
caracter special, Di care, ;n vremurile foarte vechi, aveau loc doar la -onstantinopol, fiind
reunite ;n capitala &mperiului cu participarea episcopilor care rezidau aici, spre a rezolva
chestiuni diverse6 %n astfel de sinod s7a reunit ;n anul ==@ su preDeden:ia lui *lavian,
Patriarhul de atunci al -onstantinopolului, dnd hot!rrea ;mpotriva lui Eutihie, pe care l7
a declarat eretic6 Hezi mai sus]6
c) Sinoadele Ecumenice6 9-oncilia universalia, generalia<6 Erau numite
astfel sinoadele alc!tuite din memrii ;ntruni:i din toate p!r:ile lumii cunoscute atunci,
primul dintre ele desf!Durndu7se la Niceea6 Pentru convocarea unui Sinod Ecumenic, se
emitea ;n prealail un decret imperial numit ISacra imperatoriaJ 92< 9scrisoare sfnt!
;mp!r!teasc!<, prin care erau invita:i Patriarhii Di (itropoli:ii Di, prin ei, episcopii pentru a
se ;ntruni ;ntr7un anume loc Di timp TaDa a fost de pild! Sinodul Ecumenic de la Efes care,
potrivit decretului imperial, treuia s! se reuneasc! I;n sfnta zi a -incizecimiiJ 9vezi
(ansi, vol6 &H, 111A<U6 -heltuielile pentru c!l!torie erau acoperite din casieria imperial!
[I-onlucra la aceasta Di gestul entuziast al ;mp!ratului, care din resurse pulice le oferea
cheltuielile de drum, lund ;n sarcina sa serviciile ;melDugate pe care le ofereaJ
9Euseiu, Hia:a lui -onstantin, &&&, B<]6 &naugurarea sinodului se f!cea prin citirea ;n
pulic ;n auzul tuturor a decretului imperial Di a motivului pentru care a fost ;ntrunit
sinodul6
92< [Primul dintre episcopii "omei care s7a gr!it s!7Di ;nsuDeasc! acest privilegiu
imperial a fost Pelagiu, ;n anul >@8, scriind ;n acest fel Patriarhului &oan al
Pagina 102
-onstantinopolului4 Y-um generalium s3nodorum convocandi auctoritas sedi apostolicae
eati Petri singulari privilegio sit traditiaZ 9s! fie tradi:ie ca sinoade generale s! fie
convocate prin privilegiul singular al autorit!:ii scaunului fericitului Petru<, Epistola a @7a,
(igne P0 &, NN&&, 8A@6 Mi7a amintit ;ns! foarte trziu s! revendice privilegiul tronului
fericitului Petru6 Hezi Di Pelagiu al &&7lea, Epist6 a @7a ad ,rientales, -oncilia generalia666,
ed6 ?inius Severinus, 1B1@, vol6 &&, p6 BEA]6
Procesele7verale ale sinoadelor precedente sau ale Dedin:elor precedente erau
citite fie de c!tre preo:i Di diaconi, fie uneori de c!tre secretarul imperial, care se numea
Isecretar al consistoriului sacruJ 9Secretarius divini consistorii<6 .n miClocul p!rin:ilor
memrii ai sinodului, aDeza:i ;n cerc, st!tea aDezat! pe un tron Sfnta Evanghelie [vezi
primul Proces7veral al Sinodului de la Efes, (ansi vol6 &H, 11@16 )e asemenea al &H7lea
Proces7veral al Sinodului de la -alcedon]P iar preDedintele Sinodului, care era numit Di
IeFarhJ Di care era ales fie direct de c!tre ;mp!rat [Epistola ;mp!ratului 'eodosie c!tre
)ioscor 9(ansi, vol6 &H, >EE<6 I*acem cunoscut cuvioDiei tale Di ;ntregului sfnt sinod c!
noi, urmnd canoanelor Sfin:ilor P!rin:i, nu doar de dragul lui 'eodorit, dar Di al tuturor
celorlal:i care s7au adunat spre ;ntrunirea sfntului sinod de acum, vom acorda cuvioDiei
tale puterea Di ;ntietateaJ], fie de c!tre p!r:ile ;ntrunite ale Sinodului, era dator ca,
;mpreun! cu Epitropul ;mp!r!tesc [Epistola lui -onstantin cel (are 9vezi Euseiu, Hia:a
lui -onstantin, &H, =2<6 I07am trimis pe )ionisie cel dintre consuli ca s! ne dea de Dtire
despre sosirea celor care treuie s! participe la sinod ;mpreun! cu voi Di despre cele ce se
s!vrDesc Di mai ales ca s! men:in! ordinea ca supraveghetorJ], s! fie prezent Di s! audieze
discu:iile, f!r! a interveni sau a se pronun:a deloc Tvezi (ansi, H&, >EBU, s! diriCeze
discu:iile, s! supravegheze ordinea Di s! vesteasc! cu voce tare ;naintea ;ntregului Sinod
cele hot!rte la fiecare punct, hot!rri care se numeau IorosuriJ 9hotare ale credin:ei<6
)iscu:iile Sinodului erau consemnate de c!tre secretari numi:i InotariJ6
Pagina 10A
*iecare episcop avea notarul s!u propriu ;n sinod6 Procesele7verale ale sinodului se
semnau de c!tre memrii care le7au alc!tuit Di erau ;naintate ;mp!ratului, ;nso:ite de o
epistol! prin care sinodul ;l ruga s! le ratifice [Epistola Sinodului al &&7lea Ecumenic de la
-onstantinopol c!tre ;mp!ratul 'eodosie 9(ansi, &&, 1>>8<]6
.ncheierea lucr!rilor sinodale Di dizolvarea sinodului erau anun:ate prin decret
imperial, precum Di aplicarea canoanelor aproate de sinod [vezi (ansi, &H, 1=B> Di H&&,
=88 Di >01]6
Pagina 10=
)olin,er des"re li'ertatea e"isco"ilor n cadrul fintelor inoade
T)in lucrarea acestuia, Noul regulament al -onciliului, este vora despre -onciliul Hatican &
9)ie neue Gesch\ftsordnung im Konzil<, 1@BE71@80U
)olinger spune c!, ;n orice sinod, fiecare episcop avea posiilitatea de a face
propuneri care erau ascultate Di supuse discu:iei6 &ar laicii Di episcopii ;ns!rcina:i cu
preDedin:ia p!strau ordinea6
#st!zi ;ntreaga influen:! pe durata desf!Dur!rii sinodului se afl! ;n minile
eFarhilor, sinodul ;nsuDi fiind lipsit de putere Di voin:! T#utorul are ;n vedere modul de
constituire Di desf!Durare a sinoadelor din #pusul catolic al vremii saleU6
#cum 1@00 de ani, ?iserica propov!duia c! rezolu:iile care privesc credin:a Di
;nv!:!tura treuie s! ai! ;n favoarea lor unanimitatea moral!6 Nu eFist! eFemplu ca Ivreo
dogm!J acceptat! s! fie ratificat! printr7o simpl! maCoritate de voturi6
?iserica este datoare s! p!streze cu scump!tate moDtenirea de ;nv!:!tur!
primar!6 Sinodul este reprezentant al ?isericii6 Episcopii sunt amasadorii tuturor
?isericilor SoorniceDti ale lumiiP aceDtia sunt datori s! interpreteze ideile maCorit!:ii
credincioDilor referitoare la vreo chestiune religioas!6 Episcopii au ;nti de toate datoria s!
dea m!rturie asupra ideilor turmei celei aflate su ascultarea lor6 -a Cudec!tori, ei treuie
s! se azeze pe acea m!rturie6 Ei nu vor introduce o lege nou!, ci vor interpreta haec %i+es
patrum 9;n sensul c! Iaceasta este credin:a P!rin:ilorJ<6
.n toate Sinoadele, chestiunea principal! era urm!toarea4 rezolu:iile care
privesc credin:a treuie s! ai! ;n favoarea lor unanimitatea6
0a primul Sinod de la Niceea, dintre cei A1@ episcopi doar doi au refuzat s!
Pagina 10>
semneze6 0a Sinodul de la -alcedon, la care s7au ;ntrunit B00 de episcopi, la ;ntrearea
formulat! de ;mp!ratul (arcian Di7au proclamat cu to:ii unanimitatea6 0a Sinodul de la
'rident, Papa Pius al B7lea le7a poruncit eFarhilor acestuia s! nu proclame nici o decizie a
Sinodului dac! ea nu era acceptat! de c!tre to:i p!rin:ii6
'o:i teologii vor ca liertatea s! fie deplin! ;n Sinodul Ecumenic, att
liertatea cuvntului, ct Di liertatea votuluiP influen:area material! priveaz! rezolu:iile
de orice valoare6
.n istoria sa despre -elurimea Bisericilor protestante T/istor3 of the
Hariations of the Protestant churchesU, ?ossuet spune c! episcopii unui Sinod Ecumenic
treuie nu numai s! fie de aceeaDi p!rere ;n deciziile lor, dar chiar Di episcopii asen:i
treuie s! fie de acord ;n mod manifest cu cei din Sinod pentru a se eviden:ia eFpresia
deplin! a sim:!mntului universal T-e spun despre asta cei care vor ca sinodul de la
*errara7*loren:a s! fie considerat valail Di ecumenicRU6
Pagina 10B
2venimentele secolelor I909II
Ce ,ndea Biserica des"re he,emonia e"isco"ului Romei
.n primii ani ai secolului al &H7lea, s7au ;ntrunit o serie de sinoade pentru
diferite pricini6 .n vremea domniei lui -onstantin cel (are, s7au ;ntrunit trei sinoade4 la
#ncira, la Neocezareea Di la 0aodiceea Tdup! unii istorici, acest din urm! sinod s7a
;ntrunit mai trziu, pe la anul AB=U6 #ceste sinoade au dat ?isericii legiuiri necesareP ele s7
au ;ntrunit de drept, potrivit oiceiului care predomina ;n ?iseric!, f!r! p!rerea, sau
voin:a, sau porunca, sau m!car ;nDtiin:area Papei "omei6 -anoanele acestora au fost
validate de c!tre Sinoade Ecumenice6 .ntre canoanele Sinodului local de la 0aodiceea, al
patruzecilea canon voreDte despre episcopi Di egalitatea lor de cinste6 -anonul spune
urm!toarele4
INu se cuvine episcopilor chema:i fiind la Sinod s! defaime, ci s! se adune s!
;nve:e, sau s! se ;nve:e pentru ;ndreptarea ?isericii Di a celorlal:i6 &ar de ar def!ima, unul
ca acesta se va face singur de pricin!, afar! de cazul cnd ar lipsi din nepreg!tireJ6
#Dadar Sinodul nu7l eFclude pe niciunul, ci7i cuprinde pe to:i ;n acest canon,
prin urmare Di pe episcopul "omei6
Puterea Papilor era limitat! ;n grani:ele regiunii lor isericeDti6 'o:i Papii f!r!
eFcep:ie, dimpreun! cu clerul "omei, se supuneau puterii lumeDti dup! porunca )omnului
Di a #postolilor 9"omani 1A, 1P 'it A, 1P 1 Petru 2, 1A<6 Papa (artin &7ul s7a supus
;mp!ratului -onstant numindu7l, ;ntr7o scrisoare pe care i7a adresat7o, st!pnul s!uP
Pagina 108
acelaDi lucru l7a f!cut Di fa:! de fiul acestuia, -onstantin Pogonatul 9B@A<6 %n alt Pap!,
0eon al &&7lea, ;l roag! cu mult respect, ca unul dintre sluCitorii lui, pe ;mp!ratul omonim
0eon s! ;nceteze a ur; sfintele icoane, m!rturisind c! arhiereii nu au nici o putere de a
p!trunde prin palatele ;mp!ra:ilor, nici de a se amesteca ;n chestiunile politice6 IPontifeF
introspiciendi in palatia potestatem non haet666 Ecclesiae praepositi sunt a negotiis
reipulicae astinentesJ6 , astfel de supunere ar!tau Papii st!pnitorilor lumeDti pn! pe
la Cum!tatea secolului al @7lea, nu doar celor corec:i, ci Di celor r!i, nu numai celor
credincioDi, dar Di celor necredincioDi Di eretici6
Pagina 10@
)es"re inoadele 2cumenice$ 7nsu/iri caracteristice ale inoadelor
2cumenice
Sunt patru puncte care deoseesc Sinoadele Ecumenice de cele locale Di de
cele eparhiale6 'rei dintre acestea sunt comune sinoadelor locale, iar cel de7al patrulea
reprezint! distinc:ia esen:ial!, constitutiv! Di cu totul particular! a tuturor Sinoadelor
Ecumenice6
-ea dinti caracteristic! a Sinoadelor Ecumenice este ;ntrunirea la un loc a
participan:ilor la ele din porunca ;mp!ratului Di nu a unui pontif care ar de:ine pozi:ia
suprem! ;n ?iseric! Di care ar diriCa prin puterea lui sinodul6 # doua caracteristic! este
autoritatea fiec!ruia dintre Sinoadele Ecumenice de a discuta prolemele de credin:! Di de
a da hot!rre dogmatic!6 # treia este aceea ca toate cele dogmatizate Di rnduite s! fie
ortodoFe, s! fie credincioase Sfintelor Scripturi sau ;n acord cu hot!rrile Sinoadelor
Ecumenice precedente, de unde Di valoarea faimoasei eFpresii a Sfntului (aFim4
Icredin:a curat! e cea care d! t!rie sinoadelor ce s7au desf!DuratJ, Di iar!Di4 Isinoadele se
Cudec! dup! dreptatea dogmelorJ6 Mi a patra, acceptarea ;ntr7un glas de c!tre toate
?isericile a corectitudinii celor dogmatizate6
#ceast! din urm! condi:ie este singura care7i asigur! Sinodului numele de
ISinod EcumenicJ, iar asen:a acesteia decade sinodul din Ecumenic ;n local, aDa cum s7a
;ntmplat cu cele de la Sardica, de la *loren:a, cu cel ;mpotriva lui *otie de la
-onstantinopol, cu sinodul numit YQuiniseFtZ 9protodeftera<, cu cel din iserica Sfnta
Sofia Di de la Hlaherne ;ntrunite su ;mp!ratul -opronim, care, lipsite fiind, cum
spuneam, de acest al patrulea atriut, nu au putut fi numite Ecumenice Di au c!zut ;n
categoria sinoadelor locale6
)eci caracteristica esen:ial! a Sinoadelor Ecumenice, care le deoseeDte de
Pagina 10E
celelalte Sfinte Sinoade, este acceptarea Di recunoaDterea, de c!tre to:i episcopii ?isericii
lui /ristos, a celor legiuite6 Prin urmare, un sinod poate fi numit Ecumenic dac! el, fiind
local ini:ial, dondeDte Di aceast! ultim! calitate, adic! doar a acestei singure condi:ii, aDa
cum s7a ;ntmplat ;n cazul sinoadelor de la -artagina, Gangra, 0aodiceea Di altele, ale
c!ror canoane au fost acceptate de Sinodul al H7lea Ecumenic care le7a dat autoritate
ecumenic! Di t!rie de Sinod Ecumenic6
GreDesc cei care consider! c! ;ntrunirea soorniceasc! la un loc a episcopilor
este semnul caracteristic al Sinoadelor Ecumenice, fiindc! rangul este dat nu de mul:imea
persoanelor, ci de unanimitatea tuturor asupra corectitudinii dogmelor6 #stfel, defini:ia
unor asemenea sinoade poate fi rezumat! ;n felul urm!tor4 IEste Di se numeDte Sinod
Ecumenic acela alc!tuit din episcopii ?isericii ;ntruni:i la un loc prin porunc!
;mp!r!teasc!, ;n persoan! sau prin reprezentan:i loc:iitori, ;n cadrul c!ruia se aDeaz!
orosul 9hotarul< dogmatic de credin:!P acela 9Sinodul ecumenic< care ;n mod
inecredincios Di ortodoF staileDte ;n acord cu Sfintele Scripturi Di cu Sinoadele
Ecumenice de mai ;nainte, Di ale c!rui hot!rri sunt acceptate de c!tre to:i Patriarhii Di
arhiereii ?isericii SoorniceDti 9de pretutindeni<, fie prin prezen:a lor ;n persoan!, fie prin
reprezentan:ii lor sau prin scrisori care le poart! semn!turaJ6
-ele Dapte Sinoade Ecumenice s7au ;ntrunit ;n aza celor patru condi:ii
men:ionate mai sus6 #ceste condi:ii sunt semnul caracteristic nu doar al Sinoadelor
Ecumenice, ci Di al modului de eFisten:! a ?isericii Di al duhului care sufl! ;n ?iseric! Di
eFpresia egalit!:ii de rang Di de putere a episcopilor Di, ;n plus, ele sunt o m!rturie limpede
a ;ntregii ?iserici asupra faptului c! negreDelnicia se g!seDte doar ;n ?iserica cea %na,
Sfnt!, Soorniceasc! Di #postoleasc!6 Sinoadele Ecumenice, prin autoritatea lor asupra
;ntregii lumi, posed! urm!toarele ;nsuDiri4 prima este d!inuirea lor veDnic! sau, ca s!
zicem aDa, nemurirea6 )rept urmare, ele vor eFista ;n veci Di vor avea autoritate ;n veci,
fiindc! au fost ;ntrunite prin ac:iunea Di insuflarea Sfntului )uh, iar regula dup! care
Pagina 110
acestea se ghidau era inele asolut Di adev!rul asolut, care r!mn ;n veac6 # doua
;nsuDire particular! este aceea c! ele posed! lipsa de greDeal! sau infailiilitatea, fiindc!
reprezint! cugetarea ?isericii ;ntregi, adic! a ?isericii celei %na, SoorniceDti Di
#postoleDti6 )espre cugetarea aceasta a ?isericii, dau m!rturie P!rin:ii din vremurile
foarte vechi ale ?isericii6 Grigorie 'aumaturgul, vorind despre Sinodul local de la
#ncira, zice4
IPn! ce nu se adun! sfin:ii s! dea, privitor la acestea, o oarecare hot!rre
comun! Di, mai ;nainte de ei, Sfntul )uhP c!ci )umnezeu inspir! dreptatea Sa preo:ilor
nenum!ra:i aduna:i ;n sinodJ TGrigorie de Neocezareea, Epistol! -anonic! 7 )espre cei
care au mncat din Certfele idoleDti ;n urma n!v!lirii ararilor666, 8, 12, *onti &&U6
)eci dac! Sfntul P!rinte se pronun:! astfel despre un sinod local, ;ntr7o
m!sur! cu att mai mare este adev!rat acest lucru ;n privin:a Sinoadelor Ecumenice6
)in alc!tuirea Sinoadelor Ecumenice ;nv!:!m aDadar c! ?iserica cea %na,
Sfnt!, Soorniceasc! Di #postoleasc! nu a recunoscut pe nimeni altul ca f!r! de p!cat Di
infailiil, ci doar pe ea ;ns!Di, ;n totalitatea episcopilor ei6
.n zadar se lupt! cei din Curul Papei "omei s!7l eviden:ieze pe el ca infailiil
sau lipsit de greDeal! atunci cnd dogmatizeaz! IeF cathedraJ, fiindc! Sinoadele
Ecumenice ;Di ;nal:! vocea cu putere protestnd ;mpotriva acestei uzurp!ri necuvioase
s!vrDit! de episcopul "omei6 Nu este cu putin:! a fi lep!dat Di negat ceea ce ?iserica cea
%na, Sfnt!, Soorniceasc! Di #postoleasc! a crezut Di a m!rturisit timp de nou!sprezece
veacuri, aDa cum noua dogm! primeDte Di crede despre infailiilitatea ?isericii latine6
)ac! episcopul "omei era f!r! de greDeal! cnd dogmatiza de la amvon, acest lucru
treuia s! fi fost m!rturisit de c!tre ?iseric! din primele veacuri6 Nu numai c! nu se d!
m!rturie despre aDa ceva, ci se dezminte, de vreme ce Sinoadele Ecumenice, locale Di
eparhiale m!rturisesc cu totul contrariul6 )ac! ?iserica ;i recunoDtea Papei o astfel de
calitate, ar m!rturisi acest lucru Di ;n fapt!, cerndu7i acestuia rezolvarea chestiunilor ivite,
Pagina 111
nemairecurgnd la Sinoade, Di mai ales Ecumenice, pentru rezolvarea chestiunilor
dogmatice6 .ns!Di ;ntrunirea Sinoadelor Ecumenice ;i neag! Papei o astfel de harism!
dumnezeiasc!6 Sinoadele Ecumenice nu numai c! nu i7au recunoscut Papei un astfel de
privilegiu, dar au Di com!tut dispozi:ia revendic!rii unei astfel de calit!:i, echivalndu7l,
prin canoane, pe Imarele pontifJ cu restul episcopilor, dup! cum vom vedea6
(otivele ntrunirii inodului I 2cumenic /i canoanele acestuia
(otivele ;ntrunirii Sinodului & Ecumenic au fost multe Di importante, dar cel
mai important dintre toate a fost ;nv!:!tura eretic! a lui #rie care amenin:a s! r!stoarne
dogma ?isericii despre )umnezeu cel ;n 'reime6 .nv!:!tura lui #rie a fost com!tut! mai
;nti ;n Egipt unde, pe la anul A21, episcopul #leFandru al #leFandriei, ;ntrunind un sinod
local, a condamnat erezia lui #rie ca lasfemiatoare, iar pe acesta ;mpreun! cu doi
episcopi Di unsprezece diaconi i7a dec!zut din preo:ie, i7a eFcomunicat din ?iseric!, i7a
anatematizat ca eretici Di i7a izgonit din #leFandria6 )ar fiindc! #rie ;i ;nDela prin
scrisorile sale pe episcopi Di pe ceilal:i creDtini, r!spndindu7Di ;nv!:!tura, venind
-onstantin cel (are ca ap!r!tor al ?isericii, ;l trimite pe ,sios, episcopul -ordoei, la
#leFandria pentru a7l condamna ;ntr7un sinod pe #rie6 Mi pentru c! iar!Di #rie nu se l!sa
Pagina 112
convins, ci st!ruia ;n ;nv!:!tura lui, -onstantin cel (are trimite noi delega:i la acesta,
invitndu7l s! se ;nf!:iDeze ;naintea sa6 H!znd apoi ;nc!p!:narea lui #rie, pentru a
rezolva chestiunea, convoac! primul Sinod Ecumenic la Niceea, ;n ?itinia, pentru ca,
supunnd cercet!rii ;nv!:!tura lui #rie, s! rezolve definitiv prolema6 Mi, ;ntr7adev!r,
Sinodul Ecumenic a rezolvat prolema, l7a condamnat pe #rie, a alc!tuit Sfntul Simol
de -redin:! 9-rezul< ;mpreun! cu dou!zeci de canoane, ap!rnd Di ;nt!rind ortodoFia
?isericii6 Sinodul acesta a rezolvat Di prolema referitoare la s!r!torirea PaDtilor, c!reia
episcopii "omei au c!utat ;n zadar s!7i dea o rezolvare6 )e pe acum punem ;ntrearea4
unde sunt drepturile PapeiR %nde se vede infailiilitatea Di putereaR -e atitudine a avut
?iserica Soorniceasc! fa:! de acesteaR )e ce nu s7au adresat episcopului "omei, cel care
Dedea pe tronul lui Petru Di avea prin succesiune puterea de a nu greDi ;n stailirea
adev!rului creDtinR Mi, mai ales, de ce a fost invitat Di el, doar ca unul dintre episcopii care
au alc!tuit Sinodul EcumenicR )e ce nu i s7a acordat onoarea cuvenit! ca ;ntist!t!tor al
adev!ruluiR )esigur c! toate acestea nu pledeaz! ;n favoarea preten:iilor adep:ilor
papalit!:ii6
-u adev!rat din iconomie dumnezeiasc! Sinodul Ecumenic s7a ;ntrunit ;n
"!s!rit, Di din pronie dumnezeiasc! Papa Silvestru nu a fost prezent la el, fiindc!
adoratorii Papei ar fi sus:inut atunci c! autoritatea Sinodului Di autoritatea adev!rurilor lui
decurge din infailiilitatea Papei ;n eFprimarea adev!rului creDtin6 )in fericire, ;ns!, au
fost lipsi:i de argumentul acesta, Papa fiind reprezentat ;n Sinod de c!tre doi preo:i, Hiton
Di Hicen:iu, c!rora, trimi:ndu7i, el ;nsuDi neputndu7se deplasa din cauza !trne:ii, le7a
poruncit s!7Di dea ;ncuviin:area la toate hot!rrile Sfntului Sinod T&storia isericeasc! a
lui *leur3, vol6 1, pag6 =A8U6 ISe crede, zice *leur3, c! ,sios, episcopul -ordoei, a fost
delegat s!7l reprezinte pe Pap! la acest SinodP Di se pare c! a prezidat Sinodul, deoarece
numele lui se afl! ;n fruntea tuturor semn!turilorJ6
Sfntul #tanasie spune c! ,sios de -ordoa a condus toate Dedin:ele Di este un
Pagina 11A
fapt sigur acela c!, peste 22 de ani, avea s! prezideze Di Sinodul de la Sardica6 0egat de
preDedin:ia lui ,sios de -ordoa, *leur3 trage concluzia c! acesta l7ar fi reprezentat pe
Pap!, fapt care este ;ns! pus la ;ndoial! de o mul:ime de informa:ii contrare6 -hiar dac! a
prezidat Dedin:ele, acest fapt nu are ;n el nimic ieDit din comun, dup! cum crede *leur3,
pentru faptul c! acesta, simplu episcop fiind, a prezidat ca episcop pe to:i ceilal:i episcopi
ai lumii4 I)ar nu v!d cum un simplu episcop de -ordoa ar prezida pe to:i episcopii lumii
ca Di capJ T&storia isericeasc! a lui *leur3, vol6 1, pag6 >08U, istoricul atestnd faptul c!
,sios de -ordoa era unul dintre cei mai faimoDi episcopi ;ntre cei ;ntruni:i ;n Sinodul de
la Sardica6
.ntre cei A8B de episcopi ;ntruni:i din "!s!rit Di #pus, acesta se distingea
dintre to:i prin virtu:i Di prin vrsta luiP 'eodorit spune despre el c! era vestit pentru
agerimea duhului, iar Euseiu 7 c! avea vora puternic!P a fost m!rturisitor Di mare
ap!r!tor al adev!rului Di a prezidat, ca episcop al Spaniei, toate sinoadele ;mpotriva
arienilor6 )eci nu e deloc de mirare c! un !rat de talia lui a prezidat Sinodul Ecumenic
al ?isericii imperiale 7 dup! care avea s! prezideze Di la Sardica 7, deDi reprezentan:ii
trimiDi de Papa &ulius Dedeau al!turi ;n sinod6 'ot astfel, la Sinodul al &&7lea Ecumenic, a
prezidat (eletie al #tiohiei datorit! vrstei sale respectaileP la al &&&7lea 7 -hiril,
Patriarhul #leFandrieiP la al &H7lea 7 reprezentan:ii Sfntului Pap! 0eonP la al H7lea 7
Eutihie, Patriarhul -onstantinopoluluiP la al B7lea, ;ntist!t!tor a fost ;mp!ratul -onstantin
PogonatulP la al 87lea 7 'arasie, Patriarhul -onstantinopolului, ;nct, din chestiunea
prezid!rii Sinoadelor, partizanii papalit!:ii se lupt! zadarnic s! trag! o concluzie
convenail! lor6
?iserica de pretutindeni s7a supus hot!rrilor Sinodului Ecumenic, f!r! a fi
eFceptat! Di ?iserica Papei, care a primit hot!rrile, canoanele Di Sfntul -rez6 #cestea
sunt faptele realeP cele prezentate de papistaDi sunt fie lipsite de t!rie, fie eFtrase din
apocrife6 )eci ?iserica Ecumenic! un singur for ;l consider! a fi infailiil 7 Sinodul
Pagina 11=
Ecumenic 7 Di doar acestuia i se supune6 )ar s! ascult!m Di p!rerea acestui Sfnt Sinod
Ecumenic despre episcopii "omei Di cum ;n:elege el puterea Papei6
.n canonul B Sinodul Ecumenic legiuieDte, spunnd4
I,iceiurile cele din ;nceput s! se :in!, cu privire la 0iia Di Pentapole din
Egipt, ca episcopul din #leFandria s! ai! st!pnire peste acestea, fiindc! tot aDa este
oiceiul episcopului din "oma6 #semenea ;n #ntiohia Di7n celelalte eparhii, s! se p!zeasc!
;ntietatea ?isericilor6 Peste tot s! fie cunoscut, ca episcopul ce s7ar face f!r! socotin:a
mitropolitului s!u, Sfntul Sinod a hot!rt a nu fi episcop unul ca acesta6 .ns! dac!
alegerea general! a tuturor fiind inecuvntat! Di dac! doi sau trei, dup! canonul
isericesc ar gr!i ;mpotriv!, s! se :in! hot!rrea celor mai mul:iJ6
)espre acest al Daselea canon, citim urm!toarele ;n Pidalion4
I-ei diriCa:i de ?iserica roman!, nu interpreteaz! drept prezentul canon6 -nd
Papa *eliF a intrat ;n disput! cu #cachie al -onstantinopolului, a zis c! episcopul "omei
are autoritatea ;n fiecare sinod, dup! cum voieDte canonul 9interpretat ;n mod stricat,
greit< Sinodului de la Niceea6 Mi mai ;nainte de acesta Di Pashasinus, loc:iitorul lui 0eon,
a adus ;naintea Sinodului al &H7lea acest canon, ;n:elegndu7l ;n mod sucit6 Noi ;ns!, din
spusele acestui canon afl!m adev!rata ;n:elegere a acestui Sinod6 Spunem aDadar c!,
faptul c! (eletie a deturnat drepturile episcopului #leFandriei, dup! cum am spus, a oferit
acestui Sinod motivul de a scoate la lumin! prezentul canon nu pentru a aDeza unul nou, ci
doar pentru a ;nt!ri rnduielile acolo unde ele se p!strau potrivit vechilor oiceiuriP nu
numai rnduiala Patriarhilor, ci Di a (itropoli:ilor Di nu numai ordinea ;n hirotonii, ordine
de la care s7a a!tut (eletie, ci Di ;n privin:a oric!rui alt drept ce apar:ine Patriarhilor Di
(itropoli:ilor ;n ?isericile supuse acestora6
,iceiurile cele din ;nceput s! se :in!, cu privire la 0iia Di Pentapole din
Egipt, ca episcopul din #leFandria s! ai! st!pnire peste acestea, fiindc! tot aDa este
Pagina 11>
oiDnuin:a episcopului din "oma6 Semnal!m de aici faptul c! aceast! antonimie nu se
refer! la altceva dect la oicei, adic! ceea ce e :inut de mai mul:i ;n comun6 #Da cum Di ;n
cazul episcopului "omei a covrDit acest oicei6 -areR #cela de a avea st!pnirea asupra
tuturor supuDilor s!i6 Mi precum episcopul "omei are acelaDi oicei cu acela al
#leFandriei, ;n acelaDi fel are aceeaDi st!pnire ca Di el6
&ar despre faptul c! acesta este sensul canonului, m!rturiseDte Di traducerea
ara! a acestor canoane, adic! varianta #leFandrin!6 )espre sensul acesta d! m!rturie Di
&osif al Egiptului, vechiul interpret al canoanelor acestui Sinod6 )! m!rturie Di traducerea
latin! f!cut! de )ionisie cel (ic6 )! m!rturie edi:ia lui &sidor (ercador6 Mi, ;n cele din
urm!, d! m!rturie traducerea preziterului "ufin al #ch3leiei6
Mi pentru c! acesta este adev!rul, acela c! puterea administrativ! a "omei este
limitat! la fel ca Di cea a #leFandriei, ;n zadar ;Di ;nchipuie "omanii c! au, prin acest
canon, st!pnirea nelimitat! asupra ;ntregii lumi6 E de consemnat Di faptul c! prezentul
canon nu a re;nnoit drepturile "omei, de vreme ce acestea erau intacte6 Mi chiar dac! nu e
precizat, ceea ce a spus despre episcopul #leFandriei, voia s! spun! Di despre cel al
"omeiJ [)ositei, )ou!sprezece c!r:i adic! &storia Patriarhilor &erusalimului]6
-onsider c! ;n acest canon a fost formulat cu claritate duhul Sinodului
Ecumenic privitor la puterea episcopilor ;n general, f!r! nici o eFcep:ie, Sfntul Sinod
eFprimndu7se desluDit asupra limitelor Curisdic:iei fiec!rui episcop6 -red c! aceia care se
lupt! pentru superioritate nu au nici o oiec:ie ;n aceast! privin:!, cu toate c! sunt grozavi
;n a g!si Di a inventa lucruri ineFistente6 -ele spuse de ei pn! acum, nu dovedesc nimic
altceva dect tendin:a de a ridica st!pnirea Papei deasupra st!pnirii Sinoadelor
EcumeniceP din fericire, ;ns!, evenimentele nu7i aCut! cu nimic, ci se ridic! ca un protest
;mpotriva neadev!rurilor lor6 )up! aceste m!rturii ale primului Sinod Ecumenic, despre
egalitatea episcopului "omei fa:! de restul episcopilor, s! vedem ce m!rturisesc Di
Pagina 11B
celelalte sinoade6
inoadele m"otriva lui Atanasie
)eDi toate chestiunile religioase aflate ;n suspensie au fost rnduite aDa cum se
cuvine de c!tre primul Sinod Ecumenic, cu toate acestea, dorita pace nu a fost restailit!
datorit! puterii prietenilor lui #rie6 Euseiu Pamfil, episcopul -ezareei Di prietenul lui
-onstantin cel (are, nutrind prietenie fa:! de #rie, ;l convinge pe -onstantin cel (are s!
;ntruneasc! un sinod la -ezareea Palestinei pentru a l!muri acuzele aruncate de arieni
;mpotriva lui #tanasie6 -unoscnd c! sinodul s7a ;ntrunit nu pentru a Cudeca, ci pentru a7l
condamna, #tanasie nu s7a ;nf!:iDat la el6 -omportndu7se cu modera:ie, -onstantin nu l7a
pedepsit pe ierarhul nesupus, ci a rnduit un nou sinod la '3r pentru a7l Cudeca6 #tanasie
se ;nf!:iDeaz! Di se ap!r!, f!r! ;ns! a7i convinge pe Cudec!torii s!i, al c!ror verdict era
dinainte stailit6 .n:elegnd deci c! aveau inten:ia de a7l condamna, pleac! la -onstantin,
c!ruia ;i cere s! fac! dreptate6 Sinodul ;l condamn! ;n lips! Di declar! vacant tronul
arhieresc al #leFandriei, ;l dezvinov!:eDte pe #rie Di7l primeDte ;n snurile ?isericii6
Punem de pe acum ;ntrearea4 de ce #tanasie nu l7a chemat ;n aCutor pe Pap!,
ci a recurs la -onstantinR )e ce acuzatorii lui #tanasie nu s7au adresat Papei, ci
;mp!ratuluiR )e ce Papa nu7l Cudec! ipso (ure pe #tanasie Di nu7Di face cunoscut!
hot!rrea ;n fa:a lui -onstantin Di a prietenilor lui #rieR )e ce nu protesteaz! pentru
adunarea a dou! sinoade f!r! permisiunea sau ;ncuviin:area luiR -um a suportat ;nc!lcarea
drepturilor luiR Nesocoteau ei oare hegemonia Papei ;n ?iseric!R Nesocoteau faptul c! pe
Pagina 118
tronul c!peteniei #postolilor, al lui Petru, Dade PapaR Nesocoteau ei faptul c!
neascultndu7l pe el, nu7l primeau pe /ristosR )e unde atta indiferen:! fa:! de rangurile
PapeiR Este ;ntr7adev!r de ne;n:eles, ;ns! se pare c! le nesocoteau pe toate acestea, dup!
cum vom vedea ;n cele ce urmeaz!6
-ondamnat Di caterisit, #tanasie este surghiunit ;n oraDul 'riveri din Galia [;n
al treizecilea an al domniei lui -onstantin, ;n AAB, oraDul 'riveri intrase deCa su st!pnire
germanic!, numindu7se 'rier 9'eodorit, &storia isericeasc!, cartea &, cap6 A0<] dimpreun!
cu episcopii (arcel al #ncirei Di Pavel al -onstantinopolului, ca unii care ;mp!rt!Deau
credin:a lui #tanasie6 Silvestru, cu toate c! era prieten al lui #tanasie Di urma credin:a de
la Niceea, petrecnd el ;nsuDi ;n surghiun doisprezece sau paisprezece ani din cauza
ereziei (ele:ienilor, dup! cum spune Epifanie, nu l7a putut asolvi de vin!6 Este rechemat
din surghiun de c!tre -onstantin, fiul Di urmaDul la tron al lui -onstantin cel (are, Di
reaDezat pe scaunul s!u, dup! ce ;n prealail murise Grigorie, care fusese pus de sinodul
de la '3r6
.n scrisoarea sa c!tre aleFandrini, ;mp!ratul spune c! el a ;mplinit scopul
p!rintelui s!u de a7l rechema din surghiun pe #tanasie, ceea ce Di s!vrDind, ;l trimite de
acolo 9din capital!< pentru a7Di relua tronul, ;ndemnndu7i pe destinatari s!7l primeasc! cu
evlavie6 Nu dup! mult! vreme, ;ns!, este din nou caterisit de sinodul ;ntrunit la #ntiohia
cu contriu:ia lui Euseiu, episcop de Nicomidia Di mai apoi de -onstantinopol6 #cesta,
profitnd de prileCul inaugur!rii marii iserici octogonale construit! de -onstantin cel
(are ;n #ntiohia, inaugurare z!d!rnicit! ini:ial de moartea ;mp!ratului, ;l convinge pe
-onstantin Di ;ntruneDte un sinod la #ntiohia, chipurile din dorin:a de a oferi inaugur!rii o
m!re:ie deoseit! 9anul A=1<6 Episcopii aduna:i la acest sinod erau, potrivit lui 'eofan, ;n
num!r de 120, iar potrivit lui Ermion T-artea a &&&7a, cap6 >U, ;n num!r de E86 &deea lui
Euseiu era de a ;ntruni sinodul ;n scopul r!sturn!rii credin:ei de la Niceea Di pentru
caterisirea lui #tanasie6 0a el nu a participat nici episcopul &ulius al "omei, nici altcineva
Pagina 11@
din partea lui6 Sinodul l7a condamnat pe #tanasie din cauz! c! Di7a reluat tronul, dup!
surghiun, If!r! o Cudecat! Di hot!rre sinodal!J 9nu papal!< Di pentru alte pricini
mincinoase Di l7a caterisit din nou6
Nici aici nu oserv!m primatul sau dreptul vreunui Cudec!tor suprem, nici al
vreunui conduc!tor al ?isericii6 )ar s! vedem Di evenimentele ulterioare6
)es"re Pa"& ca instan de recurs
.n urma sinoadelor ;ntrunite pn! la momentul acesta ;n "!s!rit, se pare c!
maCoritatea episcopilor r!s!riteni ;nclinau spre arianism, care s7a ;nt!rit datorit! prieteniei
lui Euseiu cu -onstantin cel (are Di cu -onstantin, fiul acestuia, Di datorit! intrigilor
memrilor -ur:ii Di ale eunucilor arieni care f!ceau totul pentru impunerea arianismului,
;ntreuin:nd adesea for:a6 .ns!, ;n timp ce "!s!ritul se afla su presiunea arianismului,
#pusul ;nc! rezista ;n credin:a niceean!6 Neaflnd dreptate ;n "!s!rit, #tanasie s7a gndit
s! se ;ndrepte spre #pus pentru a7Di g!si dreptatea6 -ei din Curul lui Euseiu, temndu7se
de realizarea unui acord ;ntre ortodocDii de pretutindeni Di ca nu cumva s! se ;ntruneasc!
su preDedin:ia episcopului "omei, ca p!str!tor al credin:ei de la Niceea, un sinod lier de
presiunile politice ale -ur:ii imperiale care s!7l dezvinov!:easc! pe #tanasie, au trimis la
"oma, cu care toate ?isericile ortodoFe se aflau ;n comuniune ;n vremea aceea, ca una
Pagina 11E
care era de aceeaDi credin:! Di cea dinti ;n ordinea ?isericilor, un memoriu cu aDa zisele
vini ale lui #tanasie T'eodorit, &storia isericeasc!, cartea a &&7a, cap6 =U6
(ai mult, Euseiu i7a scris lui &ulius Is!7l Cudece pe acesta ;n aza celor
hot!rte asupra lui #tanasie la '3rJ [/ermius Sozomen, &storia isericeasc!, cartea a A7a,
cap6 @], dup! cum spune /ermius Sozomen6 #celeaDi lucruri le spune Di Socrate4
IEuseiu, lucrnd toate dup! voia lui, a trimis soli la &ulius, episcopul "omei, rugndu7l
s! se fac! Cudec!tor a toate cte s7au spus ;mpotriva lui #tanasie Di s!7l cheme pe acesta la
el spre a fi CudecatJ [Socrate, &storia isericeasc!, cartea a 27a, cap6 11]6
)eDi a aflat de uneltire, #tanasie, primind calomniile cele ;mpotriva lui ale
euseiani:ilor 7 deoarece &ulius i7a trimis memoriul, ar!tndu7i c! a fost pus de c!tre sinod
ca Cudec!tor al lui, fapt pentru care ;l cheam! la "oma 7 se ;nf!:iDeaz! la "oma de ;ndat!
ce a fost chemat T'eodorit, &storia isericeasc!, cartea a 27a, cap6 =U6 -ei din Curul lui
Euseiu, ;ns!, cunoscndu7Di vina din minciunile redactate ;mpotriva lui #tanasie Di
v!znd c! sinodul de la "oma a fost ;ntrunit su un ;mp!rat ortodoF, -onstant, neavnd
nici aritri, nici eunuci, nici oieri, nici prieteni arieni care s! le fie favoraili, nici
eFercitarea for:ei, dup! cum spunea #tanasie ;n al doilea cuvnt de ap!rare, nu s7au
deplasat la "oma, invocnd Custific!ri mincinoase Di r!zoiul cu perDii6
)esigur c!, din ;ntrunirea acestui sinod, nu reiese nici o concluzie favorail!
preten:iilor papistaDilor, deoarece sinodul ;i prezint! Papei chestiunea, impulsionat de
scopuri ascunse, pentru a7l Cudeca pe #tanasie ;n sinod, spre a fi condamnat6 )ar s! vedem
continuarea6
Sfntul Pavel, episcopul -onstantinopolului, alungat de pe tronul s!u de
arieni, s7a dus Di el la "oma unde a aflat de venirea Sfntului #tanasie Di de ;ntrunirea
sinodului6 0a acest sinod au venit Di episcopii caterisi:i de sinodul de la #ntiohia [/ermius
Sozomen, &storia isericeasc!, cartea a 27a, cap6 8 Di Socrate, &storia isericeasc!, cartea a
27a, cap6 1A]6 Sinodul s7a ;ntrunit la "omaP a fost alc!tuit, dup! cum spune Sfntul
Pagina 120
#tanasie, din cincizeci de episcopi Di, fiind Iun sinod ortodoF, le7a luat ap!rarea
ortodocDilor nedrept!:i:i i, v!znd mai ales Di vicleana schimare de c!tre euseiani:i a
credin:ei de la NiceeaJ, avea s!7i dezvinov!:easc! pe cei de curnd condamna:i, dup! cum
scrie limpede &ulius ;n epistola sa6 .mp!ratul #pusului s7a aflat Di el ;ntre cei care au
ostenit pentru desf!Durarea acestui sinod6
Sinodul, aDteptndu7i timp de un an Di Cum!tate pe euseiani:i, la cererea
c!rora s7a ;ntrunit, Di v!znd c! nu vin, nu i7a mai aDteptat, fiind clar c! aceia au renun:at
la venirea la "oma, Di a trecut la cercetarea acuza:iilor ;mpotriva lui #tanasie, dintre care
pe unele le7a g!sit cu totul mincinoase6 .n timpul acesta, ;ns!, se ;ntruneDte un mare sinod
;n Egipt la care, dup! cum reiese din epistola enciclic! a sinodului de la Sardica care s7a
;ntrunit la pu[in! vreme dup! acesta, au participat optzeci de episcopi, fapt dedus Di din
cele optzeci de semn!turi ale episcopilorP potrivit celui de7al doilea cuvnt de ap!rare al
lui #tanasie, au participat o sut!6 Scopul sinodului era dezvinov!:irea lui #tanasie6
Participan:ii au scris distinDilor episcopi ai ?isericii SoorniceDti precum Di lui &ulius al
"omei Di ?isericii de acolo, plednd ;n favoarea lui #tanasie ca unul care fusese
nedrept!:it [Socrate, &storia isericeasc!, cartea a 27a, cap6 @ Di /ermius Sozomen, &storia
isericeasc!, cartea a 27a, cap6 E]6 Sinodul de la "oma i7a dat dreptate lui #tanasie,
trimi:nd euseiani:ilor hot!rrea printr7o epistol! a lui &ulius, Imustrndu7i pe ei pentru
c! n7au cugetat drept asupra ?isericilor Di a !ra:ilor lor, tulurndu7le pe ele prin aceea
c! nu au r!mas ;n cele hot!rte la NiceeaJ6 Epistola a fost trimis! de &ulius prin preo:ii
Elpid Di *iloFen, iar lui #tanasie Di lui Pavel le7au fost redate scaunele episcopale
[/ermius Sozomen, &storia isericeasc!, cartea a &&&7a, cap6 @]6
.ntrunirea acestui sinod, care a avut loc cu ;ncuviin:area lui -onstant, n7a avut
desigur nici o particularitate care s!7l deoseeasc! de attea alte sinoade ;ntrunite
;mpotriva Di ;n favoarea lui #tanasie6 -ei persecuta:i ;n "!s!rit de c!tre arieni, au recurs la
spriCinul "omei nu pentru c!7l aveau pe Pap! ca instan:! suprem!, ci pentru c! era ortodoF
Pagina 121
Di se g!sea ;ntr7un stat ortodoF, spriCinit de arhierei ortodocDi Di fiindc! ;n #pus lipseau
euseiani:ii Di eunucii Di purt!torii de crCe Di oierii Di violen:a Di pentru c! sperau s! afle
dreptate de la cei de aceeaDi credin:!, lieri de orice presiune dinafar!6 #cestea sunt
adev!ratele motive care i7au ;mpins pe cei condamna:i ;n "!s!rit s! recurg! la "oma Di
nimic altceva6 -! Papa nu avea vreun drept particular de recurs 9appellatio< sau de alt!
natur!, vom vedea ;n cele ce urmeaz!, legat de momentul primirii de c!tre euseiani:i a
epistolei Di a deciziei lui &ulius6
Primind epistola lui &ulius, euseiani:ii s7au nec!Cit mult Di i7au scris lui &ulius
;n mod ironic Di amenin:!tor6 &at! ce zice Socrate TSocrate, &storia isericeasc!, cartea a 27
a, cap6 12, cartea a A7a, AU4
I)e ;ndat! ce a aCuns s! afle Euseiu despre cele Cudecate de &ulius asupra lui
#tanasie, primind epistola cei ce tr!iau pe lng! el, cu greu au suportat Di, strngndu7se
;n #ntiohia, i7au scris ;napoi lui &ulius o epistol! ;mpodoit! cu elocin:! Di alc!tuit! ;n
termeni Curidici, plin! de ironie nu pu:in Di nu lipsit! de amenin:!ri grozave foarte6
(!rturisind ;n scrisori c! aduc toat! cinstea ?isericii romane ca Dcoal! a #postolilor
Turmnd de un! credin:! tradi:iaU, ca una ce s7a ar!tat de la ;nceput mitropolie de cinsteP
cu toate c! de atta vreme au venit s! locuiasc! ;ntr7;nsa ;nv!:!torii dogmei, se cuvine s!
poarte rangul al doilea, fiindc! nu dup! m!rime sau mul:imea credincioDilor ?isericii se
arat! superioar!, mai degra! dect a irui prin virtute Di prin alegere6 Mi au considerat
condamnail a avea &ulius p!rt!Die cu cei din Curul lui #tanasie Di Di7au ar!tat ostilitatea,
oc!rnd sinodul acestora Di respingndu7i hot!rrea, iar cele petrecute 9le7au considerat<
nedreptate Di au def!imat aDez!mntul isericesc, nefiind de acordJ6
&ar /ermius Sozomen continu!, zicnd4
I.n cele din urm!, ar!tnd dispre: fa:! de scrisorile lui &ulius, i7au izgonit pe
#tanasie Di pe Pavel, pe #sclipa, pe (arcel Di pe 0uciu6 Mi i7au mai scris lui &ulius c!,
Pagina 122
dac! este de acord cu caterisirea celor care au fost caterisi:i Di cu hirotonia celor care au
fost hirotoni:i, vor avea pace, iar dac! nu, se va petrece contrariul6 *iindc! nici atunci
cnd apusenii l7au caterisit pe Nova:ian, r!s!ritenii nu i7au mustratJ, astfel ;nct, niciunuia
mai mult, niciunuia mai pu:in i se cuvenea egalitatea Di respectul reciproc6 Este evident c!
aceast! pozi:ie Di limaCul euseiani:ilor la adresa lui &ulius nu arat! recunoaDterea unor
drepturi Di calit!:i, nici nu sus:ine dreptul de recurs6 )ar s! vedem cum a r!spuns &ulius la
acestea6
&zgoni:i Di neavnd unde s! se refugieze, #tanasie Di Pavel au recurs din nou la
"oma, la fel Di cei din cercul lui #tanasie6 &ulius le scrie din nou euseiani:ilor o epistol!
;n care cuvintele curg mai dulci ca mierea, ;ndrept!:indu7se privitor la cele pentru care s7a
recurs la el, Di notndu7le ;nc! multe ;n favoarea credin:ei Di a p!rin:ilor nedrept!:i:iP iar
cnd a v!zut c! prin scrisorile lui nu reuDeDte nimic, le7a ar!tat pe acestea ;mp!ratului
#pusului, -onstant, care, rugat fiind de &ulius, i7a scris fratelui s!u -onstan:iu cerndu7i
s!7i trimit! pe cineva pentru a Custifica caterisirea lui #tanasie Di a lui Pavel Di a celorlal:i6
Sunt trimiDi Narcis de -ilicia, 'eodor de Perinthos, (aris de -alcedon Di (arcu de
#rethousa6 Socrate scrie urm!toarele despre aceasta4
I.mp!ratul #pusului, aflnd de cele ;mpotriva lui #tanasie Di Pavel, i7a trimis
scrisori lui -onstan:iu cerndu7i trei episcopi care s! dea socoteal! de caterisirea
oamenilor acestoraJ TSocrate, &storia isericeasc!, cartea a 27a, cap6 1EU6
&storicii relateaz! c!, aCungnd ;n &talia, cei patru trimiDi Di7au sus:inut cauza
pentru a7l convinge pe ;mp!rat, care ;i ;ntrease dac! Cudecata sinodului r!s!ritean fusese
dreapt!, def!imndu7i fa:! de -onstant pe #tanasie Di pe Pavel Di pretinznd c! aceDtia au
ascuns fa:! de cei din "oma o alt! eFpunere de credin:! a lor din care lipseDte termenul
Ide o fiin:!J 9omoousios<, eFpunere pe care prednd7o ei lui -onstant, nu le7a fost de nici
un folos6 -a urmare, disputa s7a prelungit pentru ;nc! trei ani, dup! care au f!cut un alt
sinod, trimi:nd procesele7verale ale acestuia ;n &talia prin EudoFiu de Ghermanicia Di
Pagina 12A
(acedonie de (opsuestia6 EFpunerea sinodului a fost numit! Icea ;n multe versuriJ Di din
ea este scos termenul de IomoousiosJ 9de o fiin:!<6 0a rndul lor, apusenii, cu care s7au
unit Di 'racii, (acedonenii, Eladi:ii, )acii, Panonii Di &lirii 9;n afar! de %rsachie de
Singidon, Halent de (3rsa, *otinie de Sirmium Di #uFen:iu de (ediolan Di a altor ctorva,
foarte pu:ini< au declarat ;n mod foarte ;n:elept c! lor le este de aCuns credin:a cea
adeverit! la Niceea Di c! de alta nu au nevoie TSocrate, &storia isericeasc!, cartea a &&7a,
cap6 18U6
-redem c! Di din cele spuse mai sus nu rezult! vreo st!pnire atotputernic! a
Papilor6 -onsider!m cu totul de prisos s! eviden:iem diversele puncte care pun la ;ndoial!
aDa zisa Curisdic:ie suprem! a Papilor6 -e s! spunem Di de faptul c! recursul c!tre Pap! nu
le7a fost de nici un folos lui #tanasie, lui Pavel Di celorlal:i care au c!utat sc!pare la el, de
vreme ce lucrurile au r!mas la fel Di dup! trecerea a trei ani6 )ar s! vedem Di evenimentele
care au urmat6
)isputa care a avut loc, deDi nu a adus nici un rezultat un, favorail celor
acuza:i, a avut totuDi ceva folositor4 -onstant Di7a dat seama c! #tanasie Di cei ;mpreun!
cu dnsul au fost acuza:i pe nedrept, fapt pentru care Di7a dorit s!7i reaDeze pe aceDtia pe
tronurile lor episcopale4
I&7a scris deci fratelui cu durere, spune /ermius Sozomen [/ermius Sozomen,
&storia isericeasc!, cartea a B7a, cap6 11], ca s! le dea tronurile celor despre care era
vora, ;ns! nici el nu a ascultat6 .n cele din urm!, fiindc! ;mp!ratul ;nsuDi i7a cerut fratelui
ca spriCinitorii lui #tanasie s!7Di reia tronurile lor Di, scriindu7i, s7a ar!tat mhnit pentru c!
nici unul Di nici el nu s7a opus eresului celui ;mpotrivitor6 )oar apropia:ii lui #tanasie Di
Pavel i7au cerut sinod pentru ap!rarea dogmelor celor drepte ;mpotriva c!rora s7a uneltit6
#tunci, cu voia ;mp!ra:ilor, s7a hot!rt s! porneasc! episcopi din amele p!r:i ca s!
aCung! ;ntr7o zi anume rnduit! ;n cetatea Sardica 9Sofia<J6 &ar Socrate zice4 I-ei din Curul
lui Pavel Di a lui #tanasie i7au rugat pe greci s! fac! sinod, pentru a reaDeza prin Sinod
Pagina 12=
Ecumenic cele sus:inute de ei Di cele despre credin:!P se convoac! aDadar iar!Di Sinod
Ecumenic la Sardica, la hot!rrea celor doi ;mp!ra:iJ [Socrate, &storia isericeasc!, cartea
a 27a, cap6 20]6
#Dadar -onstant, iar nu &ulius, i7a scris lui -onstantin pentru a7i reaDeza pe
tronurile lor pe #tanasie Di pe cei dimpreun! cu el6 Sinodul Ecumenic este ;ntrunit nu la
ini:iativa Papei, ci la cererea celor acuza:i6 Este ;ntrunit nu prin decizia Papei, ci prin
decizia celor doi ;mp!ra:i6 #Da c! nici aceste evenimente nu pledeaz! ;n favoarea unei
autorit!:i supreme a Papilor T)ositei, &storia patriarhilor, cartea a 27a, cap6 > Di 2U6 )ar
poate c! partizanii primatului vor ;ntoarce ;n favoarea lor opiniile lui Socrate Di ale lui
/ermius Sozomen, care spun urm!toarele4
I-!ci &ulius i7a mustrat pe euseiani:i pentru c! nu l7au chemat 9pe el< la
sinod, deoarece legea isericeasc! porunceDte c! nu treuie aDezate reguli ;n ?iserici f!r!
Dtiin:a episcopului "omei TSocrate, &storia isericeasc!, cartea a 27a, cap6 >, 2U Di c! pe
#tanasie Di pe ceilal:i, ca unii ce se ucur! de privilegiile ?isericii celei din "oma, &ulius
i7a ;nt!rit cu scrisori sincere, redndu7i fiec!ruia scaunul s!u Di ar!tnd ;ng!duin:! celor ce
se ;nclin! ;naintea lorJ [Socrate, &storia isericeasc!, cartea a 27a, cap6 1> Di /ermius
Sozomen, &storia isericeasc!, cartea a A7a, cap6 8]6
Privitor la citatul anterior, le spunem acestora c!, ;n primul rnd, cele
prezentate nu au nici o sus:inere, fiindc! nici Socrate Di nici /ermius Sozomen nu fac
trimitere la canonul care dispune Ic! nu treuie aDezate reguli ;n ?iserici f!r! Dtiin:a
episcopului "omeiJ, nici nu staileDte ce canon este acesta Di al c!rui sinod6 .n al doilea
rnd, dac! aceasta este opinia lor proprie, ea nu poate avea vreo greutate deoarece le
apar:ine lor ca persoane individuale Di, ;n al treilea rnd, cuvintele acestea sunt ;ndoielnice
Di nasc suspiciuni, deoarece contravin adev!rului, de vreme ce am v!zut c! pn! atunci au
Pagina 12>
avut loc o mul:ime de sinoade locale Di eparhiale, ;ns! nici unul dintre ele nu i7au
recunoscut Papei o asemenea putere Di astfel de privilegii6 &ar primul Sinod Ecumenic nu
spune un cuvnt despre acest privilegiu, ;nct reiese mai luminos dect lumina soarelui
faptul c! cele relatate sunt opera unei mini care a falsificat multe6
Nu7i deloc de mirare atta timp ct azele primatului Di a superiorit!:ii Papilor
au fost puse de epistolele pseudo7clementine, adic! din secolul al doilea6 )ac! &ulius se
ucura de astfel de privilegii, era dator s! le aduc! aminte de ele adep:ilor lui Euseiu6
#cesta din urm! 9&ulius<, ;ns!, n7a scris nimic despre aDa ceva, ;n afar! de faptul c! i7a
Imustrat pe ei pentru c! n7au cugetat drept asupra ?isericilor Di a !ra:ilor lor,
tulurndu7le pe ele prin aceea c! nu au r!mas ;n cele hot!rte la NiceeaJ6
Nici atunci cnd i7au scris, ironizndu7l Di amenin:ndu7l, nu le7a pus ;n fa:!
privilegiile Di canonul, ci Ile7a scris o epistol! ;n care cuvintele curg mai dulci ca mierea,
Custificndu7se asupra celor pentru care i s7au adresat cu recursJ6 )e unde atta uitareR
Nici n7a scris4 ,,era necesar a7l ;ntrea mai ;nti pe Papa i astfel a7l supune pe #tanasie
prin caterisire, iar pe Grigorie a7l promovaJ, ci a scris doar c! Itreuia ca despre ac:iunile
acestea ale r!s!ritenilor s! fie ;nDtiin:a:i i apusenii, pentru ca dreptatea s! fie stailit! de
c!tre to[i, c!ci cei ce sufereau erau episcopii acelor ?iserici ai c!ror singuri ;nv!:!tori au
fost #postoliiJ6 Mi adaug! &ulius urm!toarele4 IEpistola a fost scris! la ;ndemnul sinodului
cel de la "omaJ, adic! nu ipso (ure, Di completnd4 IdeDi am scris eu singur, p!rerea nu
este doar a mea singur, ci a tuturor episcopilor celor din &talia Di de prin p!r:ile acesteiaJ
T-olec:ia sfintelor canoane, Paris 18B1, vol6 &, pag6 212U6 #Dadar nu invoc! privilegii, ci
autoritatea sinodului6
%nde sunt deci privilegiile men:ionate de Socrate Di de SozomenR )e ce
scoate ;n eviden:! ca Cudec!tor sinodul, iar nu pe sine ;nsuDiR )esigur pentru c! nu poseda
nici un privilegiu, nici un rang monarhic, nici o autoritate Cudec!toreasc! suprem!, nici
puterea de a primi recursuri T)ositei, &storia patriarhilor, cartea a A7a, cap6 12U6
Pagina 12B
)es"re recursul "a"al$ inodul de la ardica
Sinodul de la Sardica s7a ;ntrunit ;n anul A=86 )in #pus, potrivit lui Socrate
TSocrate, &storia isericeasc!, cartea a A7a, cap6 12U, au venit A00 de participan:i, ;ntre care
Di ,sios al -ordoei Di preo:ii #rhidam Di *iloFen, ca Voc:iitori ai lui &ulius, Di (aFim al
&erusalimului6 )in "!s!rit s7au adunat la *ilipoupoli 8B de participan:i, de unde le7au scris
apusenilor la Sardica Is! nu se aDeze laolalt! cu #tanasie, cu Pavel, cu #sclipa Di cu
(arcel, c!ci sunt caterisi:iJ6 #pusenii le7au r!spuns ;n scris c! Inu7i consider! pe aceDtia a
fi ;n greDeal!, nici caterisi:i, i de aceea Ded al!turi de ei Di ;n p!rt!Die cu eiJ6
.n urma acestui r!spuns, sinodul ;ntrunit la *ilipoupoli ;l cateriseDte iar!Di pe
#tanasie, pe Pavel, pe #sclipa Di pe (arcel Di, pe lng! aceDtia, pe &ulius al "omei Di pe
al:ii6 0a rndul s!u, sinodul de la Sardica, declarndu7i nevinova:i pe cei caterisi:i, ;i
cateriseDte pe Grigorie al #leFandriei, Hasile al Seleuciei, -h3ndian al Gazei Di pe al:ii ai
p!r:ii adverse, c!rora li se cuvenea aceasta6 .n ceea ce priveDte credin:a, cei din
Pilipoupoli nu au men:ionat ;n formula alc!tuit! termenul Ide o fiin:! 9omoousios<J, i7au
anatematizat pe to:i cei care spun c! sunt trei )umnezei Di pe cel care spune c! /ristos nu
este )umnezeu Di pe cel care spune c! #cesta este 'at! Di *iu Di )uh Sfnt Di pe cel care
spune c! *iul este nen!scut Di cum c! a fost vreodat! un timp sau veac ;n care El nu era6
-ei aduna:i la Sardica au confirmat credin:a de la Niceea nead!ugnd Di nesco[nd nimic6
%lterior, cei pe care sinodul i7a achitat de acuza:iile aduse ;Di vor lua, de
comun acord, tronurile lor episcopale cu concursul ;mp!ra:ilor6 &ulius, scriindu7le
aleFandrinilor despre #tanasie, spune4 Ivi7l predau vou! nevinovat nu doar prin hot!rrea
mea, ci dovedit fiind 9lucrul acesta< de ;ntregul sinodJ6 &ar sinodul de la &erusalim, scriind
aleFandrinilor, le spunea4 I.mp!ra:ii, reaDezndu7l 9pe tronul vostru< pe #tanasie, l7a
Pagina 128
;nvrednicit de toat! cinsteaP ar!tnd deci, c! nu papa &ulius l7a asolvit de vin! sau l7a
trimis pe #tanasie pe tronul s!u, ci sinodul Di ;mp!ra:iiJ T#pologia a doua a lui #tanasie,
PG 2>P vezi Di la Socrate Di la al:iiU6 Nu au nici un motiv s! se laude cu acest fapt, cum se
l!uda Papa Pius al &N7lea ;n epistola enciclic! a lui c!tre "!s!riterii din 1@=@, ;n a c!rei a
Daptea propozi:ie spunea4
I&erarhul #tanasie al #leFandriei, condamnat Di izgonit pe nedrept de pe tronul
s!u, a sosit la "omaP iar episcopul &ulius al "omei, cunoscnd cazul fiec!ruia 9deoarece
sosiser! la "oma Di al:ii, izgoni:i de arieni< Di aflndu7i pe ei ;n congl!suire cu credin:a
niceean!, ;ntruct cugetau la fel ca el, i7a primit pe ei ;n p!rt!DieP Di fiindc!, datorit!
rangului tronului, lui ;i apar:inea griCa tuturor, le7a redat acestora ?isericile etc6J6
-t! falsificare a adev!rului pentru a spriCini principiul imposiil de sus:inut
al Papei Di al papalit!:ii ca instan:! de recurs6
Pagina 12@
Pe ce se susine "rivile,iul de recurs ctre Pa"a Romei
Potrivit papistaDilor iuitori de st!pnire, recursul 9apellatio< la Papa "omei se
spriCin!, chipurile, pe hot!rrea sinodului de la Sardica, pe care ei ;l numesc Ecumenic6
)ac! ar fi fost aDa, sinodul acesta treuia s! fie considerat de c!tre Sinoadele Ecumenice
ulterioare ca fiind al doilea 7 Sinoadele Ecumenice, ;ns!, consider! ca drept al &&7lea
Ecumenic sinodul care s7a ;ntrunit la -onstantinopol 7 de aceea prietenii papismului l7au
legat pe cel de la Sardica de primul Sinod Ecumenic de la Niceea, considerndu7l ca o
continuare, chipurile, a aceluia6 -u adev!rat uimitoare aceast! n!scocire6 )ar s! vedem
dac! dreptatea este de partea lor6
Sinodul de la Sardica nu a fost continuarea celui dinti Sinod Ecumenic de la
Niceea, deoarece4
a< Sinodul Ecumenic s7a ;ncheiat ;n mod oficial6
< Nu a fost l!sat! ;n suspensie nici o chestiune spre a fi discutat! ;n viitor6
c< Nu s7a ar!tat nic!ieri nevoia continu!rii discu:iilor ;n vreo alt! Dedin:!6
d< Nici unul dintre Sinoadele Ecumenice ulterioare nu pomeneDte aDa ceva6
#cestea sunt m!rturiile istorice care resping p!rerile adep:ilor papali6 S!
vedem ;n continuare Di dovezile logice4
a< Sinodul de la Sardica s7a ;ntrunit dup! dou!zeci Di doi de ani de la primul
Sinod EcumenicP
Pagina 12E
< s7a ;ntrunit ;n timpul ;mp!ra:ilor -onstantin Di -onstantP
c< s7a ;ntrunit la porunca acestora pentru a Cudeca, potrivit lui Socrate, prolema
concret! a lui #tanasie Di a tovar!Dilor lui dar Di chestiuni referitoare la credin:!, caz ;n
care ar fi deci vora despre un nou Sinod Ecumenic Di
d< dup! 2A de ani de la Sinodul Niceean, persoanele reunite, ;n afara a foarte
pu:ine eFcep:ii, nu mai erau aceleaDi6 Sunt aceste argumente m!rturia faptului c! sinodul
de la Sardica a fost continuarea celui dintiR Sau c! era vora despre un Sinod Ecumenic
de sine st!t!torR S! vedem ;n continuare dac! el are pn! la sfrDit aceste caracteristici sau
dac! a dec!zut dintr7un Sinod Ecumenic la rangul de sinod local6
Sinodul de la Sardica este unul local, deoarece4
a< participan:ii r!s!riteni Di apuseni a fost separa:i, fapt care i7a anulat de7a
dreptul caracterul ecumenic, deoarece cea dinti caracteristic! a unui Sinod Ecumenic este
Iacceptarea de c!tre toate ?isericile, ;ntr7un glas, a drept!:ii celor dogmatizateJ6
< Nu a dat vreun oros dogmatic 9defini:ie de credin:!<, ci s7a pronun:at ;n
favoarea credin:ei de la Niceea6
c< Nu i7a putut constrnge pe r!s!riteni s! se supun!, pe care, ;ns!, nici nu i7a
lep!dat ca eretici6
d< Nu a stailit o ;nv!:!tur! Di nu a rezolvat cazul pn! la cap!t, astfel ;nct
sinodul ;ntrunit la Sardica, deDi s7a ;ntrunit ca Ecumenic Di nu ca o continuare al celui de
la Niceea, a sfrDit prin a fi unul local, fiind considerat ca atare de c!tre Sinoadele
Ecumenice de dup! el6 Prin urmare, sunt invalidate Di argumentele ;n favoarea
privilegiului de recurs al Papei care ar decurge din sinodul de la Sardica T)ositei, &storia
Pagina 1A0
patriarhilor, cartea a 27a, cap6 B, AU6 0atinii spun ;ns! c! Sinodul al &&7lea Ecumenic a
acceptat 'omos7ul sinodului de la Sardica6 #cest fapt este adev!rat cu precizarea c! este
vora despre 'omos7ul credin:ei I#pusenilorJ6 &at! ce a acceptat Sinodul al &&7lea
Ecumenic4 canonul al cincilea4 I)up! cum am primit 'omos7ul #pusenilor, tot aDa primim
Di pe cel din #ntiohia care m!rturisesc o )umnezeire a 'at!lui Di a *iului Di a Sfntului
)uhJ6 )ealtfel, ;n primul s!u canon, Sinodul ;l anatematizeaz! pe (arcel, cel asolvit de
vin! la Sardica, iar ;n al doilea canon staileDte Curisdic:ia Di regiunea administrativ! a
fiec!rui episcop, dup! cum vom vedea6
Pagina 1A1
Cele trei canoane alctuite de a"usenii ntrunii n inodul local de la
ardica n care se face referire la recursul la Pa"
Canonul al treilea
Episcopul ,sios a spus4 IMi aceasta este nevoie a se ad!uga, ca nimeni din
episcopi s! nu treac! de la a sa eparhie, la alt! eparhie, ;n care se afl! episcopi6 *!r! numai
de ar fi chemat vreunul de c!tre fra:ii cei ce se afl! ;ntr7;nsa, pentru a nu se p!rea c! noi
;nchidem uDile dragostei6 #DiCderea Di aceasta ;nc! treuie a o prevedea, ca dac! vreunul
din episcopi ;n vreo eparhie, ;mpotriva fratelui s!u Di a ;mpreun! episcopului ar avea
pricin!, nici unul din aceDtia s! nu cheme episcopi de la alt! eparhie ca Cudec!tori6 &ar dac!
vreunul din episcopi ;n vreo pricin! i s7ar p!rea c! se osndeDte, Di s7ar socoti pe sine7Di c!
nu rea, ci un! pricin! are, ;nct iar!Di s! se mai cerceteze Cudecata, de se pare dragostei
voastre, s! cinstim amintirea #postolului Petru Di s! se scrie despre aceDtia ce au Cudecat
pentru &ulie episcopul "omei, ca prin episcopii cei ce se ;nvecineaz! cu eparhia s! se
re;nnoiasc!, dac! treuie, Cudecarea Di s! se dea la cercet!tori6 &ar de nu ar putea ei dovedi
c! pricina lui este de aDa fel, ;nct s! ai! nevoie de o nou! Cudecat!, cele o dat! Cudecate
s! nu se mai desfac!, ci cele ce sunt adeverite s! r!mn!J6
Pagina 1A2
Canonul al "atrulea
Episcopul Gauden:iu a spus4 I)ac! vreunul din episcopi ar fi caterisit cu
Cudecata episcopilor acelora ce se afl! ;n vecin!tate Di ar zice iar!Di c! va ad!uga vreun
lucru spre dezvinov!:irea sa, s! nu fie aDezat mai ;nainte un altul ;n scaunul lui, pn! ce
episcopul "omei, ;nDtiin:ndu7se, va da hot!rre pentru aceastaJ6
Canonul al cincilea
Episcopul ,sios a spus4 Isuntem de p!rere ca, dac! vreun episcop ar fi prt,
Di adunndu7se episcopii acelei eparhii 9enorii< l7ar scoate din treapta lui, Di el, ca Di cnd
ar fi fost chemat, ar recurge la prea fericitul episcop al ?isericii "omanilor, Di acesta ar voi
s!7l asculte Di ar socoti c! este drept a se cerceta din nou pricina lui, Di va crede de cuviin:!
s! scrie episcopilor acelora ce se ;nvecineaz! cu eparhia, ca ei cu silin:! Di temeinic s!
cerceteze fiecare am!nunt, Di dup! credincioDia adev!rului s! dea sentin:! ;n chestiune6 &ar
dac! vreunul va cere s!7i fie ascultat! din nou pricina, Di la rug!mintea lui va socoti c!
treuie s! Cudece episcopul "omanilor, 9acesta din urm!< s! trimit! preziteri din partea
sa, Di s! fie ;n puterea acestui episcop s! cerceteze de este ine Di s! hot!rasc! dac! se
cade a fi trimiDi cei ce au s! Cudece ;mpreun! cu episcopii, ei avnd autoritatea aceluia de
c!tre care au fost trimiDi, Di astfel s! se aDeze 9Cudecata<6 &ar dac! 9episcopul "omei< ar
socoti c! este de aCuns pentru cunoaDterea pricinei episcopului Di sentin:a 9dat! mai
;nainte<, va face ceea ce s7ar p!rea prea7;n:eleptului s!u sfat c! este ineJ6 Mi episcopii au
Pagina 1AA
r!spuns c! sunt de acord cu cele spuse6
)ac! aceste trei canoane ar privi ?iserica Ecumenic!, adic! ;ntreaga ierarhie,
atunci ele ar contraveni canonului al Daselea al Sinodului & Ecumenic, la care ne7am referit
mai sus, fapt care ar fi ;mpotriva acestor canoane de la Sardica, ca unele ce sunt invalidate
de un canon al unui Sinod Ecumenic6 #cestea ;ns! privesc recursul f!cut de episcopii
afla:i su Curisdic:ia regiunii episcopale administrate de 'ronul "oman6 &nterpretnd acest
canon al cincilea de la Sardica, ]onara spune4
IPotrivit acestui canon, arhiereii !trnei "ome sus:in ca lor s! li se atriuie
toate recursurile episcopilor Di la ei s! recurg! aceDtia, zicnd, ;n mod mincinos, c! acesta
este canonul Sinodului & Ecumenic de la NiceeaP IcanonJ care, prezentat fiind ;naintea
sinodului celui ;ntrunit la -artagina, a fost respins ca neadev!rat, dup! cum se arat! ;n
preamulul scrierii canoanelor acestui sinod6 #Dadar canonul nu este nici al Sinodului de
la Niceea, Di nici nu i se ;ncredin:eaz! acestuia 9episcopului "omei< instan:a de recurs a
9tuturor< episcopilor, ci doar a celor supuDi luiJ6
-redem c! eFplica:ia lui ]onara este ;ndeaCuns de clar! Di suficient de
conving!toare T)ositei, &storia Patriarhilor, cartea a 27a, cap6 B, paragrafele A78U6
Sinoade locale ;ntrunite prin decrete imperiale Di ne;ntrunite de c!tre Papi Di
care au dat canoane ;n mod lier, sunt cele de la #relat, (ediolan, Sirmium, #ncira,
#rimin Di cel de la Seleucia6
Sinodul de la Sardica, fiind separat ;n dou! adun!ri, cea a apusenilor Di cea a
r!s!ritenilor, Di provocnd mai mult dezacordul dect acordul dintre episcopi, nu Di7a atins
scopul Di Di7a pierdut caracterul de ecumenic6 ?iserica se afla din nou ;n dezacord,
Pagina 1A=
;mpotriva lui #tanasie fiind pornite Di lucrate noi uneltiri Di prigoane T#tanasie, 'ea +e-a
+oua )pologie .mpotriva lui )rie, PG 2>U6 Sinoadele men:ionate mai sus au fost ;ntrunite
prin ordonan:e imperiale6
.n afar! de aceste sinoade Di de sinoadele ;ntrunite de c!tre arieni, ;n perioada
de timp dintre sinodul de la Sardica Di cel de7al doilea Sinod Ecumenic au fost ;ntrunite de
c!tre ortodocDi Di alte sinoade locale pentru rezolvarea unor chestiuni diverse Di pentru
spriCinirea credin:ei stailite la Niceea, care era atacat! de c!tre arieni, semi7arieni Di de
c!tre unii schismatici mai noi, f!r! participarea sau m!car ;nDtiin:area Papei "omei6
#cestuia din urm!, ca unui ortodoF Di partizan al credin:ei de la Niceea, dup! ;ntrunirea
acestor sinoade, i se aducea la cunoDtin:! prin epistol! cele hot!rte6 #Da au fost sinoadele
de la 0ampsaKo Di Smirna T-olec:ia canoanelor, vol6 &, pag6 2=B, ed6 Paris, 18B1U, cel de7al
doilea de la #ncira Tdespre cele dou! sinoade :inute la #leFandria de c!tre #tanasie, dup!
rechemarea lui din eFil de c!tre ;mp!ratul &ulius, vezi -olec:ia canoanelor, vol6 &, pag6
2BBU, cel de la &erusalim, cel de la -ordoa Di altele6
Papa 0ieriu ;l ;nDtiin:eaz! pe #tanasie despre cele hot!rte ;ntr7un sinod :inut
la "oma printr7o epistol! ;n care ;l numeDte nu IfiuJ sau Icopilul meuJ sau ;n vreun fel
care7i arat! superioritatea, ci i se adreseaz! ca unui egal numindu7l Idoritul meu
#tanasie666J Di iar!Di, Im!rturisirea aceasta, frate #tanasie666J Di din nou IiuiteJ T-olec:ia
canoanelor, vol6 &, pag6 2=EU6 0ieriu ;i numeDte pe r!s!riteni %ra$i iubi$i i .mpreun
slu(itori Di ;n epistola adresat! lor, ;n care scrie cu umilin:! urm!toarele T-olec:ia
canoanelor, vol6 &, pag6 2=EU4
I&ui:ilor Di ;mpreun! sluCitorilor /ithiu, -hiril, /iperehiu, %raniu, /eroniu,
Elpidiu, (aFim, Euseiu, Eucarp, Eortasiu Di ceilal:i episcopi ortodocDi din "!s!rit, v!
salut!, totdeauna ;n )omnul, 0ieriu episcopul &taliei Di episcopii cei din #pusJ6 Este
vora de r!spunsul la epistola trimis! lui de episcopii 'eofil, Silvan Di Eusta:iu6 Mi iat! cu
ct! modestie scrie4 IDi mai ales aceasta, c! p!rerea voastr! Di gndurile voastre s7au
Pagina 1A>
adeverit Di s7au dovedit a fi ;n acord Di potrivire cu mine, cel mai mic, Di cu to:i cei din
&talia Di din #pus666J T-olec:ia canoanelor, vol6 &, pag6 2=EU6 9Sigur c! acest lucru nu este
deloc ;n acord cu cele patru capitole dogmatice noi ale -onciliului & Hatican de la 1@80,
nici nu pledeaz! ;n favoarea lor<6
.n urma cererii adresat! lui Halentinian de c!tre episcopi, se ;ntruneDte un
sinod la '3ana4 I#Dadar, cei ce sus:ineau deschis adev!rul, l7au rugat de ;ndat! pe
Halentinian s! ;ntruneasc! un sinod ortodoF la '3ana, pentru a valida cele hot!rte de cei
;ntruni:i la NiceeaJ T-olec:ia canoanelor, vol6 &, pag6 280U6 %n alt sinod se ;ntruneDte la
&lliric4 Ila porunca lui Halentinian de a se aduna sinod dumnezeiesc Di prea sfnt, care a
adeverit a fi un! credin:a de la Niceea, anatematizndu7l pe Polihroniu666 Di a trimis
tomosul lui ;n diverse p!r:iJ6
.n )ecretele canonice ale Patriarhilor -onstantinopolului, editate de (anuil
Ghedeon, se g!seDte o ;ntreare referitoare la faptul4 I)ac! orice situa:ie de criz! a
celorlalte ?iserici se trimite 9spre rezolvare< la tronul -onstantinopolului Di dac! fiecare
caz de natur! isericeasc! este solu:ionat de aiciJ6 %rmeaz! urm!torul r!spuns4 I.nainte
de a se rupe ?iserica Soorniceasc!, privilegiul acesta era al Papei "omei666 dup! ce acela
s7a separat, toate cazurile ?isericilor se raporteaz! la tronul -onstantinopoluluiJ
T)ecretele canonice ale Patriarhilor -onstantinopolului, -onstantinopol 1@@@71@@E, cap6
E, pag6 A>07A>1U6 Mi este amintit canonul al patrulea al sinodului de la Sardica6
)up! cum vom dovedi, r!spunsul este greDit Di cu totul contrar duhului
Sinodului al &&7lea Ecumenic Di al celui de7al doilea canon al acestuia6 Hezi mai Cos6
Pagina 1AB
)es"re recursul ctre Pa"
%n alt sinod este ;ntrunit la -ezareea -apadociei de c!tre Sfntul Hasile cel
(are, iar un altul este ;ntrunit, la porunca ;mp!ratului Halens, de c!tre cei din (ediolan,
unde este ales episcop fostul eparh, #mrozie6 Mi iat! ce rug!minte a ;n!l:at Halens c!tre
)umnezeu dup! hirotonia lui #mrozie4 Imul:umit! die, St!pne atot:iitorule Di
(ntuitorul nostruP c!ci eu trupurile, iar 'u sufletele le7ai ;ncredin:at !ratului acestuia
Di, voturile noastre, drepte le7ai ar!tatJ T'eodoret, Istoria bisericeasc, 21E, 1=U6
#Dadar nici ;n #pus Di nici ;n &talia ;ns!Di nu se cerea p!rerea Papei pentru
;ntrunirea sinodului sau pentru hirotonia episcopilor6
%n alt sinod este ;ntrunit la #ntiohia, de c!tre (eletie, Di un altul mai mare,
iar!Di la #ntiohia, care a Di trimis o epistol! sinodal! c!tre episcopii &taliei Di Galiei ;n care
li se adreseaz! acestora ;n felul urm!tor4 I)e )umnezeu iuitorilor Di preacuvioDilor
;mpreun! sluCitori fra:i din &talia Di Galia666 ucura:i7v! ;n )omnulJ [Sf6 Hasile cel (are,
Epistola E2, -!tre cei din &talia Di Galia]6 .ntre aceDtia era cuprins Di episcopul "omei6
.n toate aceste sinoade nu se vede nic!ieri autoritatea sau primatul, sau
hegemonia, sau privilegiul de a i se adresa cu recurs, sau superioritatea, sau dreptul
administrativ al Papei, sau altceva din cele pe care Papa le pretinde ast!zi6
(arele sinod de la #ntiohia este ultimul care are loc ;n perioada dintre primul
Di al doilea Sinod Ecumenic6 )ou! lucruri sunt demne de oservat ;n aceast! perioad!4
c!utarea, prin sinodul de la Sardica, a unei instan:e de recurs Di limaCul dispre:uitor Di
egoist al Papei )amasus pe care l7a folosit cnd le7a scris Iepiscopilor pe care el i7a l!sat
conduc!toriJ ['eodoret, &storia isericeasc!, 2E>, A] Di pe care7i numeDte %ii preacinsti$i Di
fa:! de care se eFprim! dispre:uitor6 )reptul de recurs, nerecunoscut de niciunul dintre
Pagina 1A8
sinoade, a fost atacat Di de sinodul de la -artagina, care a reuDit s!7i dea o lovitur! de
moarte6 )espre acest sinod vom discuta la locul potrivit6 0imaCul dispre:uitor al lui
)amasus este aspru condamnat de c!tre Sfntul Hasile cel (are ;n scrisoarea lui c!tre
episcopul Euseiu de Samosata4 I#dresndu7se el celor din #pus Di povestind toate cele
ale fratelui )orotei, de ce a treuit s!7i dea iar!Di epistole pentru c!l!torieR -!ci mie mi7a
parvenit cea a lui )iomid ;n care se spune4 Ynu treuia s!7l rogi fiindc!, zice el, omul
acesta este seme:Z6 -!ci cei care7Di cultiv! oiceiurile seme:e, acestea crescnd, devin mai
dispre:uitoare6 Mi dac! se milostiveDte )omnul de mine, ce altceva voi mai cere pe
deasupraR &ar dac! mnia lui )umnezeu st! asupra noastr!, de ce aCutor ne este
;ngmfarea apusean!R -ei ce nici nu Dtiu Di nici nu primesc s! ;nve:e adev!rul, st!pni:i
fiind de !nuieli mincinoase, fac ast!zi cele ce a f!cut mai ;nainte (arcel4 adic! fa:! de
iuitorii de certuri vestind adev!rul lor, iar pe de alt! parte adeverind eresul prin ei ;nDiDi6
-!ci eu ;nsumi, f!r! 9a face caz de< cinul comun 9nou!<, voiam s! le trimit lor ceea ce este
mai ;naltP iar despre cele isericeDti nimic dect numai cele ce se spun pe ascuns, c!ci nici
nu Dtiu adev!rul celor de lng! noi, nici calea prin care l7ar primi dac! ar ;nv!:aP Di nimic
despre faptul c! nu treuie a7l ;mpov!ra pe cel pe care7l smeresc ispitele, nici a7i socoti
rangul mndrie, c!ci este de aCuns numai p!catul pentru a te ar!ta duDman lui )umnezeuJ
TEpistola 2AEU6
&eronim, care la pu:in! vreme dup! )amasus a fost ales pe scaunul acestuia,
condamn! Di el orgoliul episcopilor "omanilor spunnd ;n epistola sa c!tre Evagrie
urm!toarele cuvinte vrednice de amintit4
I?iserica "omei nu treuie socotit! ca fiind altfel dect oricare ?iseric! din
lumea toat!6 -!ci unde eFist! episcop, fie la "oma, fie la Hezuviu, fie la -onstantinopol
sau "egia sau #leFandria sau 'anae, el este de aceeaDi valoare Di de aceeaDi preo:ie6 Nici
puterea og!:iei, nici umilin:a s!r!ciei nu7l fac pe episcop mai ;nalt sau mai micP c!ci
Pagina 1A@
aceDtia sunt to:i urmaDi ai #postolilorJ ['h6 Hallianos, #dev!rul ?isericii celei
SoorniceDti, #tena, 1@>=]6
)es"re inodul al II0lea 2cumenic& ntrunit "rin voina /i decretul
m"ratului& care a declarat c Pa"a se 'ucur de cinste e,al cu Patriarhul
Constantino"olului /i a res"ins "rivile,iul de recurs ctre Pa"a
.ntrunirea celui de7al &&7lea Sinod Ecumenic a devenit necesar!, deoarece
multele chestiuni discutate ;n diferite sinoade locale aveau nevoie s! fie fiFate cu precizie
Di s! primeasc! autoritate de Sinod Ecumenic pentru a deveni hot!rri ale ;ntregii ?iserici6
Perioada potrivit! pentru ;ntrunirea Sinodului al &&7lea Ecumenic s7a ivit
imediat dup! urcarea pe tronul imperial a lui 'eodosie cel (are6 -rescut ;n credin:a de la
Niceea Di fiind rvnitor ;n religia p!rinteasc! Di dorind s! restaileasc! pacea ;n ?iseric! Di
s! consolideze credin:a de la Niceea, ;mpotriva c!reia luptau arienii, semiarienii precum Di
ereticii Di schismaticii mai noi, a ;ntrunit Sinodul al &&7lea Ecumenic la -onstantinopol6
Sinodul s7a ;ntrunit aici, prin decret imperial, ;n anul A@16 S7au adunat o sut! cincizeci de
episcopi, cu to:ii din "!s!ritP din #pus nu a fost prezent nici un episcop, nici Papa
)amasus ;nsuDi, care nici nu a fost reprezentat de cineva ;n Sinod6 #stfel ;nct al &&7lea
Sinod Ecumenic a fost ;ntru toate independent 9de "oma<6 0a el s7au eviden:iat ;ndeosei
Pagina 1AE
Sfin:ii Grigorie de Nazianz, 'imotei al #leFandriei, (eletie al #ntiohiei, -hiril al
&erusalimului, #mfilohie de &coniu Di Grigorie de N3ssa6 -a preDedinte al Sinodului a fost
recunoscut, datorit! !trne:ilor sale ;naintate Di a luptelor sale st!ruitoare ;mpotriva
arienilor, episcopul (eletie al #ntiohiei6 #cesta era cel care l7a aDezat pe Grigorie
'eologul pe tronul -onstantinopolului, ;n anul A8E, ;n urma alegerii lui ca Patriarh6
Sinodul a anatematizat toate ereziile ap!rute ;n timpurile precedente su
-onstantin, &ulian Di Halens, a validat, a dezvoltat mai amplu Di a completat Simolul de
-redin:! 9-rezul< propus Di aproat la primul Sinod de la Niceea, ad!ugndu7i ;nv!:!tura
despre )uhul Sfnt6 El a definit ;n chip hot!rt ;n Sfntul -rez c! )uhului Sfnt & se
cuvine aceeaDi ;nchinare ca lui )umnezeu 'at!l6
Sinodul acesta a dat Di Dapte canoane referitoare la organizarea isericeasc! Di
una rnduial!, canoane validate la modul general prin canonul al cincilea al Sinodului al
&H7lea Di ;n mod eFplicit prin canoanele al doilea al Sinodului al H&7lea Di ;ntiul al
Sinodului al 87lea6
.n canonul al treilea, Sinodul porunceDte urm!toarele despre ;ntietatea de
cinste a episcopului -onstantinopolului4 IEpiscopul, ;ns!, al -onstantinopolului s! ai!
privilegiile cinstei, dup! episcopul "omei, pentru c! acesta 9-onstantinopolul< este Noua
"om!J6
.n r!spunsul ?isericii ,rtodoFe "!s!ritene la Epistola Enciclic! a Papei Pius
al @7lea al "omei din 1@=@, citim urm!toarele4 I)ac! se presupune vreo eFcep:ie ;n cazul
episcopului "omei, aceasta este ;n mod simplu privilegiul cinstei pozi:iei lui Di nicidecum
privilegiul st!pnirii generaleP s! oserv!m cu ;n:elepciune puterea canonului4 din ce
cauz! este aDezat al -onstantinopolului dup! cel al "omeiR Pentru c! el este Noua "om!J6
&at! eFprimat! aici care este eFcep:ia de ;ntietate pe care i7o acord! Sinodul
al &&7lea Ecumenic episcopului "omei, nesco:nd ;n eviden:! nici o alt! putere a acestuia
Di nici vreun motiv pentru de:inerea ei6
Pagina 1=0
#cestea sunt rnduielile Sinodului al &&7lea Ecumenic referitoare la primatul
PapeiP ct despre recursul la acesta ;n toate cazurile, ca la instan:a suprem!, dup! cum ;i
place Papei s! se considere pe sine, s! auzim ce a poruncit Sinodul Di asupra acestui lucru
;n cel de7al doilea canon al s!u6
Canonul al doilea
IEpiscopii s! nu7Di ;ntind! st!pnirea peste isericile din afara Curisdic:iei lor,
sau s! le tulure, ci potrivit canoanelor, episcopul #leFandriei s! administreze pe cele din
EgiptP episcopii "!s!ritului s! conduc! numai "!s!ritul, respectnd ;ntietatea ?isericii
#ntiohienilor, dup! hot!rrile canoanelor Sinodului de la Niceea6 Mi episcopii conduc!tori
din #sia, numai pe cele din #sia s! le conduc!6 -ei din Pont s! conduc! pe cele de acoloP
cei din 'racia pe cele din 'racia, iar episcopii nechema:i pentru conducere s! nu
n!v!leasc! s! hirotoneasc! sau la oarecare ranguri isericeDti6 S! se p!zeasc! ;ns! canonul
cel scris mai ;nainte ;n privin:a crmuirii, unde e clar ar!tat c! Sinodul fiec!rei eparhii ;Di
va conduce afacerile isericeDti potrivit celor stailite la Niceea6 .n ce priveDte isericile
lui )umnezeu dintre neamurile arare, treuie s! se conduc! dup! oiceiul P!rin:ilor ce
s7au deprins s! :in!J6
-redem c! acest canon constituie un r!spuns suficient pentru cei care fac
recurs la cel de7al treilea, cel de7al patrulea Di cel de7al cincilea canon al sinodului de la
Sardica6 #cest canon mai are Di o alt! caracteristic! care ofer! o imagine mai clar! Di mai
Pagina 1=1
eFact! asupra prolemei4 trecerea su t!cere a numelui episcopului "omei eFplic! modul
;n care gndea Sinodul referitor la cele trei canoane ale sinodului de la Sardica, anume c!,
prin appellatio, acesta ;n:elege dreptul de recurs pe care ;l au episcopii regiunii
administrative supuse Papei, aDa7zisele drepturi ale acestuia din urm! fiind deCa trecute
su t!cere ;n mod hot!rt, dup! cum am dovedit deCa pe ;ndelete6 #Da ;nct ;n zadar se
lupt! latinii pretinznd drepturi pe care niciodat! nu le7au avut6 &ar dac! apusenii ;ntruni:i
la Sardica au c!utat s! o:in! lucrul acesta prin viclenie, cel de7al doilea Sinod Ecumenic
i7a aDezat la locul lor, considernd sinodul ca fiind apusean Di numind 'omosul sinodului
de la Sardica I'omos al #pusenilorJ Di stailind limitele Curisdic:iei Di ale regiunii
administrative a fiec!ruia, interzicnd ?isericilor eFtinderea dincolo de limitele lor
precum Di amestecarea ?isericilor6 #stfel ;nct, dac! la Sardica era vora despre o
manevr! viclean!, aceasta a fost z!d!rnicit! de decizia Sinodului acestuia6 )ac! Sinodul ;i
recunoDtea Papei dreptul de a primi recurs, era dator s! aminteasc! de acest drept Di s!
men:ioneze eFcep:iaP prin urmare, dreptul Papei de a primi recurs a fost negat ;n mod
oficial6
#utoritatea Sinodului al &&7lea Ecumenic este aceeaDi Di ;n ?iserica #pusean!,
de aceea consider de prisos s! spun c! acesta a fost recunoscut de Papa )amasus Di de
;ntreaga ?iseric! #pusean!, Sinod pe care l7au validat dimpreun!6 Prin urmare, acest al &&7
lea Sinod Ecumenic r!stoarn! el singur principiile asolutiste ale ?isericii #pusene6
#p!r!torilor puterii papale le este imposiil s! priveasc! cu un ochi indiferent
Sinodul al &&7lea Ecumenic, fiindc! acesta singur, dup! cum spuneam, le anuleaz! acestora
opiniile despre primat Di hegemonie, ;ntruct prin el se d! m!rturie despre faptul c!
Sinoadele Ecumenice nu numai c! se ;ntrunesc doar prin decret imperial, deci f!r!
;ncuviin:area Papei )amasus, dar Di despre faptul c!, chiar ;n lipsa Papei Di a
reprezentan:ilor lui, Sinoadele Ecumenice ;ntrunite rezolv! chestiunile religioase Di
dogmatice ;n general, decreteaz! canoane Di pun ordine ;n administrarea ?isericilor,
Pagina 1=2
lucruri pe care Papa le accept! Di le semneaz! ;mpreun! cu ;ntreaga ?iseric! #pusean!6
#dmiratorii primatului Papei, netolernd aceast! realitate, spun c! el a fost
;ntrunit, chipurile, de c!tre Papa )amasus ;mpreun! cu ;mp!ratul 'eodosie, afirma:ie care
nu se spriCin! ;ns! pe nimic6 Singurul fapt pe care se spriCin! aceast! afirma:ie este lipsa, Di
;n cazul acestui Sinod, a proceselor7verale, care pot dovedi neadev!rul acestor sus:ineri6
Prin urmare, afirma:ia lor se spriCin!, ;n mod negativ, pe situa:ia oscur! dat! de lipsa
documentelor, ;ns!, dac! procesele7verale lipsesc, se p!streaz! istoria6 &storicul Socrate
spune despre ;ntrunirea acestui Sinod4
I&ar ;mp!ratul 9'eodosie< nesocotind nimic mai presus, convoac! un sinod al
episcopilor de aceeaDi credin:! pentru a ;nt!ri credin:a de la Niceea Di a hirotoni episcop ;n
-onstantinopol6 S7au ;ntrunit aDadar666 Di mul:i al:ii, cu to:ii fiind o sut! Di cincizeciJ
T&storia ?isericeasc!, cartea &7a, cap6 @U6
-ele spuse de Socrate sunt repetate Di de Sozomen4 Iiar ;mp!ratul a ;ntrunit ;n
gra! Di sinod de episcopi de aceeaDi credin:!, pentru a adeveri cele hot!rte la Niceea Di
pentru hirotonia viitorului episcop al tronului -onstantinopolului6 S7au adunat aDadar, din
cei care cugetau 'reimea ca fiind de o fiin:!, aproape o sut! Di cincizeci, su conducerea
lui 'imotei, cel care ocupa tronul #leFandrinilor666J [Sozomen, Istoria Bisericeasc, cartea
a B7a, cap6 8, E6 #ceste capitole anuleaz! o alt! afirma:ie a papistaDilor, pe care ei o
spriCin! pe capitolele A Di 10 ale c!r:ii a A7a a lui Sozomen Di care se afl! ;n contradic:ie cu
cele spuse ;n cap6 8 Di E ale c!r:ii a 87a6 )eoarece, ;ns!, cele cuprinse ;n aceste capitole
sunt ;n acord cu canoanele Di cu corectitadinea istoric! azat! Di pe cele spuse de Socrate
Di 'eodorit, fiindc! nu era posiil ca acest scriitor s! uite de cele ce a spus mai ;nainte Di s!
scrie contrariul Di s! se contrazic!, ne duce la concluzia c! spusele lui din fragmentul
respectiv, dac! nu au suferit vreo alt! modificare, sunt lipsite de validitate]6
Pagina 1=A
0a rndul s!u, 'eodorit spune4
IMi f!cndu7se din nou var! ;n oraDul acela 9-onstantinopol< Di fiind prezen:i
cei mai mul:i 9dintre episcopii "!s!ritului<, 7 c!ci a fost nevoie s! fie chema:i iar!Di pentru
a se ;ntruni 7 au primit o scrisoare sinodal! de la episcopii #pusului prin care erau
;ndemna:i s! aCung! la "oma, pentru a se ;ntruni un sinod mult mai numeros acoloP ;ns!
ei, renun:nd a se deplasa acolo, c!ci nu le era de nici un cDtig, l7au trimis pe Kl3don cel
ce s7a ridicat ;mpotriva ?isericilor, ar!tndu7le 9apusenilor< Di dndu7le de ;n:eles despre
nep!sarea lor6 &ar curaCul Di ;n:elepciunea 9ierarhilor< care au scris, ;l arat! mai limpede
scrisorile666J T'eodorit, &storia ?isericeasc!, cartea &, cap6 E Di 10, PG @0U6
#Da ;nct nu numai c! Papa nu a ;ntrunit un Sinod Ecumenic la "oma, ci el
;nsuDi Di ;ntreaga ?iseric! #pusean! s7a supus Sinodului acestuia ;ntrunind, potrivit celor
istorisite de 'eodorit, Iun sinod foarte mare la "oma, acceptnd cele decretate la acest
Sinod 9al &&7lea Ecumenic<J6 &ar refuzul de a se deplasa la "oma Di cuvintele IcuraCul Di
;n:elepciunea 9ierarhilor< care au scris, ;l arat! mai limpede scrisorile666J trimise Papei
)amasus, eFprim! ;ndeaCuns m!sura Di felul supunerii "!s!ritului fa:! de Papa ["!spunsul
"!s!ritenilor c!tre Papa poate fi g!sit ;n cartea a H7a, cap6 10 a &storiei lui 'eodorit Di ;n
-olec:ia sfintelor canoane, Paris, 1@B1, vol6 1, pag6 2@B]6
.ns!, ;n timp ce scrisorile enun:! faptele att de limpede, partizanii papismului
pretind c! sinodul Di7a luat autoritatea de la Papa, deoarece ;mp!ratul i7a scris acestuia s!
semneze dimpreun! cu ceilal:i documentele Sinodului, ;ntruct documentele unui Sinod
Ecumenic treuie semnate de c!tre toate ?isericile6 Epistola ;mp!ratului c!tre Pap! este
considerat! de aceDtia drept un indiciu al superiorit!:ii Papei6 .ns! ar fi mai corect din
partea lor s! men:ioneze epistola ierarhilor greci Di teFtul acesteia dect epistola
;mp!ratului, deoarece doar din epistola acelora poate fi stailit! pozi:ia Papei, de vreme ce
Pagina 1==
;n ea s7a pronun:at ;n scris autoritatea ?isericii Di a fost ;ntip!rit duhul ?isericii6
)e asemenea, s! le amintim acestora Di cuvintele vrednice de men:ionat ale
Sinodului ;nscrise ;n discursul de salut al acestuia adresat ;mp!ratul 'eodosie4 I666rug!m
aDadar pe lnde:ea Hoastr! ca prin gramata cuvioDiei Hoastre s! ;nt!ri:i hot!rrea
Sinodului, aDa ;nct, precum a:i cinstit ?iserica prin scrisorile Hoastre de chemare, tot aDa
s! fie pecetluite la sfrDit cele hot!rteP iar )omnul s!7:i spriCine :ie ;mp!r!:ia etc6J
T-olec:ia sfintelor canoane, Paris 1@B1, vol6 1, pag6 2@=U6
.ntre!m deci4 cine a ;ntrunit Sinodul EcumenicR -ine a validat cele hot!rte
;n SinodR "!spunsul la aceste ;ntre!ri sunt chema:i s!7l dea ap!r!torii papismului6
-unosc oare ap!r!torii papismului faptul c! episcopii care nu semneaz! documentele
Sinodului Ecumenic sunt afurisi:i de acestaR )eoarece este necesar s! se arate
unanimitatea ?isericii ;ntregi6 )in acest motiv i7a fost trimis! Papei epistola, iar nu din
motivul invocat de papistaDi6
Pagina 1=>
inodul de la Carta,ina m"otriva dre"tului "a"al de recurs
Sinodul de la -artagina s7a ;ntrunit ;n anul =1@ ;n timpul domniei lui 'eodosie
cel (ic, la el participnd 218 dumnezeieDti P!rin:i6 .mpreun! cu aceDtia, au completat lista
participan:ilor la Sinod Di loc:iitori trimiDi de Papa "omei6 .n fruntea Sinodului s7a aflat
episcopul ?isericii din -artagina, #ureliu, care era numit Di Pap!6 0oc:iitori ai ?isericii
"omei au fost episcopul *austin de Pichena Potentina, ?iseric! din :inuturile &taliei, Di
preo:ii *ilip Di #sell TS3ntagma sfintelor canoane, #tena, 1@>A, vol6 A, pag6 2@BU6 #cestor
preo:i, Papa ]osima le7a dat instruc:iuni scrise 9commonitorio<, prin care le f!cea
cunoscute preten:iile pe care erau datori s! le sus:in! ;n sinod6 -on:inutul
-ommonitoriului este urm!torul4
I*ratelui *austin Di fiilor *ilip Di #sell preo:ii6 )e la episcopul ]osima6
Sarcinile ce v7au fost ;ncredin:ate s! nu le uita:i6 -!ci aDa cum voi v! afla:i
acolo, deopotriv! Di noi, fiindc! noi ne afl!m acolo prin prezen:a voastr!6 S!vrDi:i toate
dup! cum ave:i rnduit prin porunca noastr! Di prin cuvintele canoanelor, pentru a c!ror
adeverire mai deplin! am alc!tuit acest commonitoriu6 -!ci aDa au spus, fra:ilor, c! au
hot!rt cei de la sinodul de la Niceea privitor la recursul episcopilor [aDa cum deCa
cunoaDtem, nu este adev!rat faptul c! au spus aDa ceva6 #dev!rul acesta ;l vom ar!ta ;n
cele ce urmeaz!]6 -!ci au fost de p!rere c!, dac! un episcop, care va fi depus din treapta
sa Di ;ndep!rtat din eparhia sa, se gndeDte s! fac! apel Di s! recurg! la prea fericitul
episcop al "omei, iar acesta va voi Di va considera drept a se re;nnoi cercetarea pricinei,
atunci el va ;ncuviin:a a se scrie episcopilor care se ;nvecineaz! cu eparhia, ca aceDtia s!
cerceteze ;mpreun! toate cu griC! Di s! ;ncheie cazul dup! adev!r6 )e aceea, dac! cineva
cere s! fie ascultat iar!Di ;n cazul s!u Di, la rug!mintea sa personal! c!tre episcopul
Pagina 1=B
"omei, acesta va lua ini:iativa de a trimite din partea sa un preot, s! fie ;n puterea sa dup!
cum voieDte Di dup! cum socoteDteP Di ;n socotin:a lui s! fie dac! s! ia hot!rirea c! este
necesar a fi trimiDi unii ca aceDtia 9preo:ii< pentru a fi prezen:i la Cudecat! ;mpreun! cu
episcopii, avind ei autoritatea celui care i7a trimis6 &ar dac! va considera c! episcopii sunt
;ndeaCuns pentru a duce cazul la un sfrDit, s! fac! precum dispune prea ;n:eleapta sa
voin:!J6
#cest commonitoriu a fost citit ;n sinod6 )e partea lor, P!rin:ii ;ntruni:i ;n
Dedin:! au spus c! I;n copiile hot!rrilor de la Niceea, aflate ;n posesia lor, nu se afl!
astfel de canoaneJ6 .ns!, din polite:e, nu le7au respins de7a dreptul preten:iile, dar nici nu
le7au acceptat, ci Di7au manifestat re:inerea stailind ca, pentru ;nl!turarea suspiciunii, s!
fie cercetate copiile eFacte de c!tre episcopii -ostantinopolului, #leFandriei Di #ntiohiei6
&ar fiindc! lansarea notific!rii, referitoare la chestiunea recursului, a fost
pricinuit! de recursul la Pap! f!cut de preotul african #piarius, condamnat ;n #frica
pentru unele fapte vinovate, sfntul sinod, din polite:e pentru miClocirea Papei, a decis s!7l
primeasc! pe #piarius, dup! ce acesta se supune episcopului s!u, Di s! aduc! la cunoDtin:a
Papei hot!rrea sinodului6
#Dadar, au scris "omei urm!toarele4 .n ceea ce priveDte eFecutarea proceselor
;n regiunile de peste (are 9(area (editeran!<, deDi Inu voiesc a se ;ndep!rta de la
canoanele lor cele dinti, cu toate acestea, nu se vor ;mpotrivi cerin:elor ?isericii
"omanilor dac!, ;n urma cuvenitei compar!ri a copiilor primite cu originalele de la
Niceea, acestea vor fi g!site ca fiind autenticeJ6
Pagina 1=8
)es"re dre"tul de recurs la Pa"
#ordnd ;n felul acesta prolema, P!rin:ii ;ntruni:i la -artagina au pus cap!t
tentativei lui ]osima6 .ns! cnd, dup! ]osima Di ?onifaciu, -elestin a cerut s! eFercite
dreptul de recurs Di l7a trimis pe acelaDi #piarius, care fusese din nou condamnat ;n #frica
pentru alte vini Di f!cuse recurs la "oma, cernd cu vehemen:! reprimirea lui, atunci
episcopul #ureliu, cel dinti ;n rang dintre sinodali, nu a mai suportat un astfel de
comportament nedrept Di, ;n urma m!rturisirii voluntare f!cute de #piarius ;nsuDi, l7a
mustrat pe -elestin Di, ;n numele ;ntregului sinod de la -artagina, i7a eFpus ;ntr7o lung!
epistol! cursul evenimentelor acestui caz, opinia p!rin:ilor despre comportamentul lui
#piarius Di despre drepturile ?isericii romane, Iaducndu7i la cunoDtin:! faptul c! ;n mod
fals sunt atriuite Sinodului Ecumenic de la Niceea canoanele sinodului local de la
SardicaJ TS3ntagma sfintelor canoane, vol6 &&&, pag6 2@B72E0 6
)up! eFpunerea cazului lui #piarius, ;n epistol! se spun urm!toarele4
I*rate St!pne, mai ;nti ;mplinind datoria cuvenitei ;nchin!ciuni, noi te
rug!m ca de acum ;nainte pe cei ce vin de aici spre a fi asculta:i de Hoi, s! nu7i primi:i cu
lesnire6 Nici pe cei de noi dep!rta:i de la ;mp!rt!Dire s! nu7i primeDti Sfin:ia ta pe viitor ;n
p!rt!Die6 *iindc! Sfin:ia ta uDor po:i afla c! aDa s7a hot!rt aceasta Di ;n Sinodul de la
Niceea6 Mi dac! de acolo se vede c! se p!zeDte lucrul acesta Di ;n cazul clericilor din
treptele de Cos Di a laicilor, cu ct mai mult voieDte a se p!zi aceasta ;n cazul episcopilorR
)eci cei au fost ;ndep!rta:i de la ;mp!rt!Dire ;n eparhia lor s! nu fie reaDeza:i ;n
comuniune ;n gra! Di cum nu se cuvine de c!tre Sfin:ia ta6
)e asemenea, s! respingi Sfin:ia ta, dup! cum :i se cade, refugierea cea f!r!
de ruDine a preo:ilor Di a celorlal:i clerici6 *iindc!, nu prin vreo hot!rre oarecare a
Pagina 1=@
P!rin:ilor a fost interzis! aceasta ;n ?iserica cea din #frica, ci ;nseDi hot!rrile Sinodului
de la Niceea ;i trimit ;n chipul cel mai l!murit la (itropoli:ii lor att pe clericii din
treptele de Cos, ct Di pe episcopi6
#poi, acelaDi Sinod a dispus cu ;n:elepciune TaDadar cererea de a se ;nc!lca
cele hot!rte era lipsit! de ;n:elepciune Di inCust!U Di cu dreptate c! treuie ca orice
chestiune, ce poate ap!rea, s! fie solu:ionat! ;n locul ;n care a ap!rut6 -!ci nici o eparhie
nu s7a socotit a fi lipsit! de /arul Sfntului )uh, prin care dreptatea este respectat! cu
;n:elepciune Di :inut! cu statornicie de preo:ii lui /ristos6 (ai ales c! fiec!ruia i s7a
;ng!duit, dac! nu este satisf!cut de Cudecata Cudec!torilor 9locali<, s! fac! recurs la sinodul
eparhiei lui, sau chiar Di la Sinodul Ecumenic6 Sau oare este cineva care s! cread! c!
)umnezeu, care poate insufla dreptatea Cudec!:ii ;ntr7unul oarecare, va refuza lucrul
acesta nenum!ra:ilor 9clerici< aduna:i ;n sinodR T*aptul acesta constituie un protest al
;ntregului sinod format din cei 218 Sfin:i P!rin:i ;mpotriva infailiilit!:iiU6 Mi cum oare
poate fi temeinic! aceast! Cudecat! de peste mare, de vreme ce persoanele care treuie s!
dea m!rturie nu pot fi prezente la ea fie datorit! neputin:ei firii sau a sl!iciunii !trne:ii,
fie datorit! multor altor piediciR
&ar despre faptul c! tu ai putea trimite pe cineva din partea Sfin:iei tale, nu
afl!m a se fi hot!rt ;n nici un sinod al P!rin:ilor6 &ar referitor la cele ce ai trimis odinioar!
prin *austin, episcopul cel dimpreun! cu noi, cum c! aDa s7ar fi hot!rt la Niceea Di
comparndu7le noi cu cele autentice trimise de c!tre Prea Sfin:itul -hiril, colegul nostru,
episcop al ?isericii #leFandriei Di de c!tre Preacinstitul #ttic, episcopul
-onstantinopolului, Di care mai ;nainte de aceasta au fost trimise ;naintaDului Hostru,
vrednicul de pomenire episcop ?onifaciu, prin preotul &nocen:iu Di ipodiaconul (arcel, nu
am putut afla nimic ;n acest sens [acest lucru a rezultat din confruntarea documentelor
oficiale ale Sinodului de la Niceea cerute de c!tre acest sinod de la cele trei mari tronuri
episcopale ale "!s!ritului]6 )eci s! nu mai trimite:i, nici s! ;ng!dui:i, la cererea unora, ca
Pagina 1=E
s! vin! la noi clerici 9Cudec!tori<, pentru a nu ;ncuviin:a noi a se introduce mndria cea
;nfumurat! a lumii ;n ?iserica lui /ristos, cea care d!, celor care doresc a vedea pe
)umnezeu, lumina simplit!:ii Di ziua umilin:ei6 Mi fiindc! #piarius, cel vrednic de plns,
;n urma r!ut!:ilor lui nelegiuite, a fost deCa scos afar! din ?iserica lui /ristos de c!tre
fratele nostru *austin, pentru p!strarea dragostei fr!:eDti, prin cercetarea Di dispozi:iile
Hoastre, #frica s! nu mai sufere nicidecum de acum ;ncolo una ca aceastaJ [-olec:ia
Sfintelor -anoane, Paris, 181>, pag6 1BE718AP vezi Di 'heodor Hallianos, #dev!rul
?isericii celei SoorniceDti, #tena, 1@>=]6
"!spunsul acesta este nu numai o puternic! mustrare a mndriei papale, dar Di
anularea preten:iilor acestuia Di un indiciu al ;ntinderii hegemoniei papale Di o interpretare
lucid! a canoanelor de la Sardica Di o caracterizare a acestui sinod6 &gnorarea complet!,
dup! 81 de ani, a acestor canoane de c!tre un ;ntreg sinod 9cel de la -artagina< alc!tuit din
218 episcopi, d! m!rturie, ;n primul rnd, despre faptul c! sinodul de la Sardica este unul
local Di secundar, iar canoanele acestuia ;i priveau pe cei supuDi PapeiP c!ci canoanele
unui Sinod Ecumenic au autoritate ;n toat! lumea Di le sunt cunoscute tuturor6 Prin urmare,
canoanele sinodului de la Sardica nu le aduc nici un folos adep:ilor papali6
Pagina 1>0
Al III0lea inod 2cumenic de la 2fes demonstrea! li"sa de fundament a
"reteniilor "a"ale
(otivul ;ntrunirii Sinodului Ecumenic de la Efes a fost erezia lui Nestorie
care, dup! cum era de aDteptat, i7a ridicat la lupt! ;mpotriva ei pe cei credincioDi
hot!rrilor de la Niceea6 Primul care s7a ridicat ;mpotriva ereziei a fost Sfntul -hiril al
#leFandriei, ;ntre acesta Di Nestorie, Patriarhul -onstantinopolului, fiind purtat! o
coresponden:! intens!6 )in nefericire, aceast! corespondent! nu a dus la nici un rezultat
favorail, deoarece Nestorie a r!mas statornic ;n concep:iile lui, dovedindu7se de
neconvins6 #tunci, Sfntul -hiril, v!znd pericolul amenin:!tor al acestei erezii, ;i scrie
lui -elestin, Papa "omei, aducndu7i la cunoDtin:! ;nDelarea lui Nestorie Di r!spndirea
viziil! a acesteia6 Nestorie, cunoscnd faptul c! unanimitatea celor doi puternici Patriarhi
era un pericol pentru el, ;i scrie episcopului "omei ap!rndu7Di concep:iile eretice6
-onvins de faptul c! ;nv!:!turile lui Nestorie sunt greDite, -elestin convoac!
un sinod la care condamn! erezia lui Nestorie6 Simultan, acelaDi lucru ;l face la #leFandria
Di Sfntul -hiril, ;n anul =2E, condamnnd ;nDelarea lui Nestorie6 Scrisori ale sinodului
sunt trimise apoi lui Nestorie ;mpreun! cu dou!sprezece #natematisme ale lui -hiril prin
care erezia acestuia era condamnat! Di anatematizat!6
0a rndul s!u, -elestin i7a scris Di el lui Nestorie amenin:ndu7l cu anatema
dac! ;n termen de zece zile nu renun:! la p!rerile lui6 Efectul acestor ;nDtiin:!ri a fost acela
de a7l irita mai tare pe Nestorie Di pe cei din Curul s!u6 )rept consecin:!, celor
dou!sprezece #natematisme ale lui -hiril, Nestorie le7a opus dou!sprezece anatematisme
ale sale, la care &oan de #ntiohia, prietenul lui Nestorie, a ad!ugat alte dou!sprezece, ca
r!spuns la #natematismele lui -hiril, deoarece credea c! I-hiril, com!tnd peste m!sur!
cuvintele lui Nestorie, a c!zut ;n erezia lui #polinarie6 )in aceast! cauz! a poruncit ca doi
Pagina 1>1
episcopi din sinodul s!u, #ndrei, episcopul Samosatei, Di 'eodorit, episcopul -3rului, s!
alc!tuiasc! un r!spuns ;mpotriva celor dou!sprezece capete considerate ca re;nnoind
dogma lui #polinarieJ6 'eodorit al -3rului a scris astfel cinci cuvnt!ri ;mpotriva lui
-hiril T-olec:ia Sfintelor -anoane, Paris, 181>, vol6 1, pag6 BE>U6
Pagina 1>2
Convocarea celui de0al III0lea inod 2cumenic
Prin pledoaria episcopului #ntiohiei ;n favoarea lui Nestorie, ;ntreaga ?iseric!
p!rea rupt! ;n dou! taere6 Pe de o parte ?isericile "omei, #siei (ici Di Palestinei s7au
grupat ;n Curul lui -hirilP pe de alt! parte, cea a #ntiohiei, dintr7o ;n:elegere greDit! a
lucrurilor, s7a alipit de Nestorie6
.n vremea aceea, ;mp!rat era 'eodosie cel (ic, ;ns! conducerea o eFercita mai
mult sora acestuia, Pulheria, care era o urm!toare sincer! a credin:ei de la Niceea6 0upta
;ntre cele dou! p!r:i a durat aproape doi ani pn! cnd, v!znd tulurarea care se face ;n
?iseric!, Pulheria ;l convinge pe 'eodosie s! ;ntruneasc! un sinod6 Sinodul este ;ntrunit
prin decret imperial dat la Efes la data de 1E noiemrie =A06 Sunt invita:i ierarhii de
pretutindeni pentru a ;ntruni cel de7al treilea Sinod Ecumenic ;n ziua -incizecimii anului
urm!tor, =A16
0a Efes s7au prezentat, ;naintea tuturor, cei doi Patriarhi, -hiril Di Nestorie
;mpreun! cu episcopii lor, al c!ror num!r se ridica la dou! sute, provenind din ,rient, din
Egipt Di din (acedonia6 Episcopul -artaginei, -apreol, a scris ;n numele celorlal:i
episcopi ai #fricii c! primeDte dogma lui -hiril al #leFandriei6 -elestin al "omei a trimis
la Sinodul de la Efes trei eFarhi pentru a7l reprezenta pe el Di pe ceilal:i episcopi ai
#pusului6 .ns! trimiDii "omei Di &oan al #ntiohiei au ;ntrziat s! soseasc!6 Neconsidernd
deloc aceast! ;ntrziere ca impediment, Sinodul Di7a ;nceput lucr!rile ;n ziua de 22 iunie
su preDedin:ia lui -hiril al #leFandriei6
Nestorie, fiind invitat de trei ori s! se prezinte ;n sinod, nu s7a ;nf!:iDat din
cauza asen:ei prietenului s!u &oan al #ntiohiei Di a episcopilor din Curisdic:ia lui6 )rept
consecin:!, a fost caterisit din treapta sa, iar dogmele lui au fost condamnate6 Pe de alt!
parte, epistolele lui -hiril Di -elestin schimate mai ;nainte ;ntre ei, precum Di
Pagina 1>A
#natematismele lui -hiril Di Epistola c!tre Nestorie a lui -hiril au fost recunoscute ca
fiind ortodoFe6
.ntre timp soseDte &oan al #ntiohiei care, nerecunoscnd cele petrecute la
Sinod, alc!tuieDte el un alt sinod din =0 de episcopi la care ;l cateriseDte pe -hiril Di pe
(emnon pentru faptul c! ar fi c!zut ;n erezia lui #polinarie6 Pu:in mai trziu aCung Di
trimiDii Papei care coalizeaz! cu -hiril semnnd, ;n cea de7a treia Dedin:! a Sinodului, cele
hot!rte mai ;nainte6 0a data de 2B iulie, ;ntrunindu7se cu to:ii laolalt! ;n cea de7a patra
Dedin:!, ;l invit! pe &oan s!7Di prezinte ap!rarea6 #cesta, neprezentndu7se, este caterisit ;n
cea de7a cincea Dedin:!6 #stfel, ;ntre episcopii ;ntruni:i la Efes a survenit o schism!6 )in
cauza acestei schisme, Sinodul de la Efes se afla ;n pericolul de a ;mp!rt!Di soarta
Sinodului de la Sardica6 )ezacordul ;ntre episcopii diviza:i a durat timp de trei ani pn!
cnd, ;n cele din urm!, la ;ndemnul ;mp!ratului, Patriarhul #leFandriei Di cel al #ntiohiei,
;ntlnindu7se la Nicomidia, au aCuns la o formul! de ;mp!ciuire6 .n acest fel, dezacordul a
fost ;nl!turat, iar p!r:ile dezinate s7au unit4 condi:ia ;mp!c!rii a fost condamnarea Di
anatematizarea amelor erezii, a lui Nestorie Di a lui #polinarie6 )rept urmare, -hiril a
anatematizat erezia lui #polinarie, iar &oan erezia lui NestorieP dup! aceasta au semnat o
m!rturisire de credin:! alc!tuit! de c!tre 'eodoret al -3rului ;n care era consemnat
termenul de N!sc!toare de )umnezeu 9'heotoKos< Di cele dou! firi ;n /ristos Di unirea
neamestecat! a acestora6 #stfel a fost salvat caracterul ecumenic al celui de7al &&&7lea
Sinod Ecumenic de la Efes 9=A><6 #cest Sinod a alc!tuit Di opt canoane necesare
administr!rii Di unei rnduieli isericeDti6
Pagina 1>=
4 "rivire ,eneral
-e ;nv!:!m din istoria acestui Sinod EcumenicR
a< Sfntul -hiril Di Papa -elestin au luptat ;mpreun! ;mpotriva lui Nestorie6
< *iecare dintre ei ac:ioneaz! independent unul fa:! de cel!lalt6
c< Sfntul -hiril a prezidat Sinodul, Cucnd un rol principal nu ca reprezentant al
Papei, ci ca Patriarh al #leFandriei6
d< Sfntul -hiril Di &oan au pecetluit, prin ;mp!care, caracterul Sinodului Ecumenic6
e< ;mp!ratul a ;ntrunit Sinodul Ecumenic la ;ndemnul Pulheriei, nu la cel al Papei6
f< Nu a fost considerat! necesar! sosirea reprezentan:ilor trimiDi de Papa pentru ca
Sinodul s!7Di inaugureze lucr!rile, fiind ;ntrunite dou! Dedin:e ;n care Nestorie a fost caterisit6
h< 'rimiDii papali nu au protestat pentru aceasta, nici nu au pretins vreo ;ntietate6
g< "eprezentan:ii Papei, sosind dup! ;ncheierea celei de7a doua Dedin:e, i s7au al!turat
lui -hiril Di au semnat hot!rrile Sinodului6
i< N7a reieDit de nic!ieri vreun indiciu al primatului sau al hegemoniei Papei -elestin,
care se vede c! nu avea o pozi:ie diferit! de aceea a episcopului -artaginei, -apreol6
.ntr7adev!r, aceasta a fost pozi:ia Papei "omei la Sinodul Ecumenic de la Efes6
Pagina 1>>
2"istola Pa"ei Celestin adresat inodului de la 2fes /i a"ariia lui
resservatio mentalis
I-elestin c!tre Sfntul Sinod cel ;ntrunit la Efes, iui:ilor Di mult dori:ilor fra:i
;ntru )omnul, salutare6
Sinodul preo:ilor arat! prezen:a Sfntului )uh [un adev!r pe care Papii ;l
refuz! acum]P c!ci sfnt! Di vrednic! de respect este adunarea aceasta de sfat, ;n care t!ria
;n credin:! se vede a fi precum aceea a marelui Sinod al #postolilor6 Niciodat! pn! acum
nu a lipsit dintre ei .nv![!torul care i7a ;nv![at pe ei4 )omnul Di .nv!:!torul de7a pururea
era prezent ;ntre ei6 Mi nici n7au fost p!r!si:i vreodat! cei ;nv!:a:i de .nv!:!torul lor6 -el
care i7a trimis este #cela care i7a ;nv!:at4 -el care le7a spus ce s! ;nve:e i7a ;nv!:at pe ei,
ar!tndu7Se pe Sine #postolilor S!i6 S! se fac! auzit! de c!tre to:i laolalt!, st!pnilor fra:i,
griCa aceasta fa:! de ;nv!:!tura cea predat!, care ne7a fost ;ncredin:at! nou! ca moDtenire6
-u aceast! griC! suntem ;ncinDi noi cei ce propov!duim numele )omnului ;n tot locul Di ;n
toat! lumea cunoscut!, ca urmaDi ai acelora 9ai #postolilor<, dup! cum #cela ne7a
poruncit4 Ymergnd, ;nv!:a:i toate neamurileZ6 *r!:ia voastr! treuie s! ia aminte la faptul
c! a primit porunc! oDteasc! Di c! 9#cela< a voit ca noi to:i s! s!vrDim toate cele pe care
9El< le7a poruncit de oDte acelora a le s!vrDi, privitor la credin:! Di la sluCire6 Este
necesar, dup! cum se cuvine, ca noi s!7i urm!m pe p!rin:ii noDtri, lund cu to:ii asupra
noastr! aceast! osteneal!6 &ar noi, cei care suntem succesori ai vredniciei acelora, s!
;ncredin:!m chivernisirea acestor ;nv!:!turi, amintind totodat! de porunca #postolului de
a nu ad!uga nici o alt! ;nv!:!tur!6 -!ci nu are o cinste a sluCirii mai mic! acela care ;nva:!
p!zirea ;nv!:!turilor predateJ T#cta -onciliorum666, Paris, 181>, vol N&, cap6 1=U6
Pagina 1>B
"estul acestei epistole urmeaz! aceeaDi linie de idei, cuvinte pe care treuie s!
le asculte aceia care, la 1@80, au suprimat Sinoadele6 Epistola a fost urmarea unei evalu!ri
;n:elepte a lucrurilor6 Papa a avut de ;nv!:at din p!:aniile predecesorilor s!i6 Epistola n7a
fost scris! din conDtiin:! curat!, ci felul ;n care a fost alc!tuit teFtul ei a fost impus de
necesitate6
)in secolul acesta, papismul a ;nceput s! ia form! Di chip Di s! devin! mai
viziil6 .n acest secol a fost pl!smuit Di mitul despre lepra Sfntului -onstantin cel (are Di
vindecarea acestuia de c!tre Papa Silvestru al "omei Di au fost puse azele acelei )onatio
-onstantini, despre care vom vori mai departe6 Peste doar zece ani, la al patrulea Sinod
Ecumenic, vom vedea un papism cu un caracter cu totul schimat, fapt care s7a manifestat
;n neputin:a Sinodului de a7l ;ndep!rta pe )ioscor de pe tronul #leFandriei6 )up! zece ani
;i vom vedea uitnd cu totul nu numai de aceast! epistol!, dar Di de ;ntreaga istorie a
Sinoadelor, dovedindu7Di ignoran:a fa:! de cele mai elementare lucruri6 *aptul c! aceast!
epistol! nu a fost scris! dintr7o conDtiin:! cinstit! ;l arat! Di instruc:iunile date trimiDilor
papali, din cuvintele c!rora se v!desc rezervele de ordin mental ale lui -elestin 9aDa
numita reservatio mentalis<6
)ovada clar! o constituie urm!toarele cuvinte ale celui de7al treilea legat al lui
-elestin, preotul *ilip, care, f!r! nici un motiv Di urmnd doar ordinele secrete Di
instruc:iunile Papei, a citit ;naintea sinodului discursul ;nv!:at de la acesta, Di anume4
IE f!r! de nici o ;ndoial! Di cunoscut din toate timpurile faptul c! Sfntului Di
preafericitului Petru, celui dinti Di c!petenia #postolilor, stlpul credin:ei, temelia
?isericii SoorniceDti, i s7au dat cheile ;mp!r!:iei de c!tre )omnul nostru &isus /ristos,
(ntuitorul Di iz!vitorul neamului celui omenesc Di lui i s7a dat puterea de a lega Di a
dezlega p!catele, el care pn! ;n vremea de acum Di de7a pururea tr!ieDte Di Cudec! ;n
succesorii s!i6 #Dadar, Sfntul Di preafericitul Pap! al nostru -elestin, succesor Di loc:iitor
al aceluia fiind, dup! rnduial!, ne7a trimis pe noi la acest Sfnt Sinod ca purt!tori ai
Pagina 1>8
prezen:ei lui6 -eea ce inecredincioDii creDtini Di de7oameni7iuitorii ;mp!ra:i au rnduit
;n sinod Tdeci m!turisesc faptul c! nu Papa, ci ;mp!ra:ii au fost cei care au stailitU, aceea
de a se p!stra credin:a cea soorniceasc! cea moDtenit! din vechime pn! acum, aceasta s!
se respecte neclintit pentru totdeauna666 *iindc! preo:ii prezen:i s7au ;ntrunit ;n aceast!
adunare preo:easc! ca trimiDi ai ?isericii celei din "!s!rit Di ai celei din #pus, acest Sfnt
Sinod urmnd astfel modelul 9tipul< P!rin:ilor, Di au stailit hot!rrea cea pus! ;nainte
;mpotriva celui lestemat Di c!zut666 #Dadar s! cunoasc! Nestorie c! este str!in de
;mp!rt!Direa preo:iei ?isericii SoorniceDtiJ [#cta -onciliorum666, Paris, 181>, vol N&,
cap6 1B]6
)in dezacordul care eFist! ;ntre teFtul epistolei Papei Di cel al discursului
reprezentantului acestuia, preotul *ilip, risc!m s!7l lu!m pe *ilip drept Pap!, iar pe Papa
drept preot6 #ceasta este politica papismului care a sem!nat din elDug semin:ele schismei
;n ?iseric! ;n secolul al H7lea6 0imaCul acesta al preotului *ilip le7a displ!cut foarte
Sfin:ilor P!rin:i, ;ns!, din griCa pentru pacea ?isericii ei, Di7au pus ;n momentul acela paz!
gurii lor6 *iindc! singura preocupare a reprezentan:ilor "omei era aceea legat! de
autoritatea Papei6 )ac! aceasta era atins! cu ceva, de ;ndat! putea fi z!d!rnicit scopul
Sinodului6 )e aceea r!spunsul le7a fost dat imediat dup! condamnarea lui Nestorie6 -!ci
Sinodul, validnd pentru episcopii -iprului Di pentru al:i episcopi drepturile care decurg
din principiul independen:ei, a limitat puterea Di influen:a fiec!rui episcop la episcopia sa
Di nu mai departe, legiuind urm!toarele4
I666 s! nu se ;ncalce canoanele P!rin:ilor nici m!car din motiv de lucrare
sfin:it!, ca s! nu p!trund! mndria st!pnirii lumeDti, nici s! trecem cu vederea liertatea
aDa ;nct, pu:in cte pu:in, aceasta s! se piard!, c!ci ne7a d!ruit7o cu Sngele S!u )omnul
nostru &isus /ristos, iz!vitorul tuturor oamenilor6 )eci a socotit Sfntul Sinod Ecumenic
a se p!zi, pentru fiecare eparhie, curate Di nesilite drept!:ile cele cuvenite ei din ;nceput Di
Pagina 1>@
de demult, Di dup! vechiul oicei :inut din vechime, fiecare mitropolit avnd ;ng!duin:a
ca, pentru propria lui asigurare, s! primeasc! potrivit cu cele s!vrDite6 &ar dac! cineva ar
;nf!:iDa o hot!rre potrivnic! celor ornduite acum, s7a socotit de ;ntreg Sfntul Di
Ecumenicul Sinod ca aceasta s! fie f!r! t!rieJ 9canonul @<6
#cestea sunt aDadar cuvintele de r!spuns ale ?isericii "!s!ritene Di la
enciclica lui Pius al &N7lea, iar acest Sfnt Sinod a respins, a condamnat Di n7a acceptat
aceast! st!pnire suveran! asolut! 7 pe care ?iserica "omei o accept! ast!zi ;n persoana
Papei 7 dnd o deoseit! aten:ie faptului de a nu se mai ivi pe viitor acest orgoliu al
st!pnirii ;ntre p!storii ?isericii6
Pagina 1>E
Purtarea Pa"ei 8eon la cel de0al I90lea inod 2cumenic /i rs"unsul dat de
inod& "rin canonul %:& "reteniilor lui 8eon
Erezia lui Nestorie a declanDat, ca reac:ie fa:! de ea, erezia lui Eutihie6
#p!rnd ini:ial credin:a ortodoF! ;mpotriva lasfemiilor lui Nestorie, Eutihie, arhimandrit
al ?isericii -onstantinopolului, a alunecat pu:in cte pu:in ;n cealalt! eFtrem! a ereziei lui
Nestorie, re;nnoind dogmele ereticilor Halentin Di #polinarie6 #p!r!tor Di sus:in!tor al
ereziei lui Eutihie s7a ar!tat a fi succesorul Sfntului -hiril la Patriarhia #leFandriei,
)ioscor, care se distingea prin cutezan:a Di ;ndr!zneala lui6 .mpotriva ereziei lui Eutihie Di
a lui )ioscor a scris 'eodoret lucrarea sa intitulat! IPol3morfonJ sau IEranistesJ
9-ompilatorul< care a c!zut ca un tr!snet asupra ereziei lui Eutihie6 "!spunsul lui )ioscor
fa:! de 'eodorit a venit prin folosirea for:ei, cu spriCinul ;mp!r!tesei Evdochia6 Episcopul
Euseiu de )or3lea ;l acuz! pe Eutihie ;n sinodul endemic de la -onstantinopol, prezidat
de Patriarhul *lavian ;n ==@6 Sinodul, chemndu7l de trei ori pe Eutihie s!7Di resping!
;nv!:!turile ;nDel!toare, iar el nevoind s! se prezinte ;n sinod pentru a face aceasta, l7a
declarat c!zut din treapta preo:easc! Di str!in de p!rt!Dia cu ?iserica6 Eutihie, ;ns!,
reuDeDte prin prietenii s!i s! ;ntruneasc! la -onstantinopol un nou sinod endemic, ;n ==E,
;n scopul de a fi dezvinov!:it, la care ;ns! este condamnat din nou6
*iind condamnat, Eutihie face recurs la Sinodul Ecumenic scriindu7i Di lui
0eon, Patriarhul "omei, c!ruia Di *lavian ;i scrisese dou! epistole ;n care ;i istorisea cu
durere sufleteasc! ;nDelarea acestui m!dular al ?isericii Di cele despre erezia lui6
Epistolele lui *lavian c!tre 0eon au fost dictate de conDtiin:a pericolului ;n care se afla
dreapta credin:!, pericol care treuia respins de ;ntreaga ?iseric! Ecumenic! sau
%niversal!6 )eoarece Eutihie c!uta deCa s!7l predispun! pe Pap! ;n favoarea sa 9fiindc!
doar ;n acest sens poate fi interpretat! epistolografia lui Eutihie adresat! Papei<, *lavian i7
Pagina 1B0
a scris acestuia pentru a7i clarifica situa:ia Di pentru a7l chema la ap!rarea ?isericii, dup!
cum era dator6
SpriCinul lui 0eon era mai necesar ca niciodat! din dou! motive4 a< dreapta
credin:! era pus! ;n pericol de o erezie sus:inut! de foarte puternicul Patriarh al
#leFandriei, )ioscor, care se ucura Di de sus:inerea -ur:ii imperialeP < puterea scaunului
episcopal roman era mare ;n secolul al H7lea Di dac! acesta era ;nDelat s! sus:in! erezia,
atunci ortodoFia era ;n pericol6 .n aceast! epoc!, "oma, ca scaun patriarhal al #pusului,
avea posiilitatea s! ;ntruneasc! sinoade cu participare numeroas! prin episcopii
eparhiilor supuse acesteia6
#utoritatea "omei, ca putere ine constituit!, era respectat! ca orice alt!
putere care impunea prin ea ;ns!Di6 #ceast! situa:ie a rezultat prin supunerea fa:! de
scaunul "omei a multor episcopi ;n urma sl!irii suveranit!:ii imperiale asupra p!r:ii
apusene a &mperiului "oman, fapt care a contriuit la consolidarea scaunului episcopal al
"omei6 ,serv!m de acum cum scaunul "omei concentreaz! ;n sine Di puterea politic!,
tinznd s!7Di ;nsuDeasc! st!pnirea ;n cadrul statului roman apusean, dup! cum vom vedea
pu:in mai departe6 )atorit! acestei puteri, r!s!ritenii au fost uneori constrnDi s! tolereze,
de dragul p!cii ?isericii, anumite atitudini arogante ale Papilor6 #cest lucru s7a petrecut Di
la Sinodul al &H7lea Ecumenic care de dragul ortodoFiei a suportat limaCul ;ndr!zne: al
lega:ilor Papei 0eon, c!ruia ;ns! i7a r!spuns prin canonul 2@ al acestuia6
-omunicarea c!tre "oma a acestor chestiuni s7a f!cut su imoldul a dou!
motive4 pentru ca un episcop ortodoF s! sar! ;n aCutorul dreptei credin:e Di pentru ca un
Patriarh puternic s! ;nt!reasc! falanga celor care luptau ;n favoarea ,rtodoFiei6 0eon,
citind amele epistole, s7a declarat ;n favoarea lui *lavian Di ;mpotriva lui Eutihie, iar, ;n
r!spunsul s!u c!tre *lavian, el dezvolt! cu o minunat! ascu:ime de minte, cu claritate Di
profunzime ;nv!:!tura ?isericii despre cele dou! firi ;ntr7o singur! persoan!6
Pagina 1B1
inodul tlhresc de la 2fes
&ntrnd ;n lupt! cu ;ndr!zneal!, )ioscor anuleaz! caterisirea lui Eutihie Di7l
convinge pe ;mp!ratul 'eodosie s! ;ntruneasc! un Sinod Ecumenic6 Sinodul Ecumenic
este ;ntrunit de c!tre ;mp!rat la Efes ;n anul ==E6 0a acesta s7au prezentat 1B0 de episcopi
;ntre care se aflau Di trimiDii Papei 0eon6 .ns! )ioscor Di7a preg!tit victoria prin niDte
metode cu totul lipsite de demnitate6
Sinodul l7a acuzat Di l7a caterisit pe *lavian Di pe Euseiu de )or3lea precum
Di pe 'eodorit al -3rului Di pe &van, episcopul Edessei6 &ar fiindc! *lavian a c!utat s! se
;mpotriveasc! citirii hot!rrii de caterisire de c!tre secretari, au fost chema:i con:ii
;mpreun! cu solda:ii lor, ceru:i de )ioscor ;mp!ratului, care intrnd ;n!untru l7au
rutalizat pe *lavian, ;nct acesta a murit dup! trei zile6 0a sinodul acesta, st!pn! a fost
nu ra:iunea, ci violen:a ;n fa:a c!reia episcopii au cedat semnnd condamnarea celor
acuza:i6 Singurii care au reuDit s! scape Di s! nu semneze au fost reprezentan:ii din #pus6
)eDi a fost ;ntrunit pentru a deveni ecumenic, sinodul acesta Di7a pierdut cu totul
caracterul de sinod, fiind numit sinod tlh!resc6 'eodosie, sus:inndu7l pe )ioscor, n7a
mai ;ntrunit un alt sinod6
)up! Dase ani ;ns! 7 ;n =>0 7 'eodosie moare, iar moartea lui a adus cu sine Di
c!derea ereziei eutihiene6 0ui 'eodosie i7a succedat Pulheria, sora lui mai mare, care era
partizan! a credin:ei de la Niceea6 Ea s7a c!s!torit cu (arcian, trac de origine Di
;mp!rt!Dind aceeaDi credin:!6 ,dat! cu urcarea lor pe tronul imperial, prima lor griC! a fost
ap!rarea ,rtodoFiei atacat! la Efes6 .n aceast! direc:ie presa Di duhul de revolt! al
poporului Di dezaproarea general manifestat! ;mpotriva silniciilor lui )ioscor Di a
hot!rrii unilaterale a sinodului6
Pagina 1B2
Al *0lea fnt inod 2cumenic ntrunit Ia Calcedon$ 8u"ta a"usenilor n
favoarea he,emoniei "a"ale /i a rsritenilor n favoarea 4rtodo1iei
Pulheria, avndu7l pe unul (arcian drept colaorator sincer Di inevoitor, ;i
recheam! pe episcopii eFila:i de sinodul tlh!resc de la Efes Di convoac! ;n -alcedonul
?itiniei, la data de @ octomrie =>1, cel de7al &H7lea Sinod Ecumenic6 0a el au participat
BA0 de episcopi sau, dup! al:ii, >20 de episcopi [;n epistola Sinodului adresat! Papei 0eon
al "omei apar >20 de participan:i]6 .n )ocumentele Sinodului apar numele a BA0 de
episcopi6 Sinodul acesta a avut cea mai numeroas! participare ;n raport cu celelalte trei
precedente, iar episcopii apar:ineau aproape ;n totalitate ?isericii "!s!ritene6 )in ?iserica
#pusean! au fost prezen:i doar doi episcopi ai Europei #pusene Di patru eFarhi ai Papei6
PreDedinte al Sinodului a fost, prin reprezentan:ii s!i, Papa 0eon &6 Sinodul s7a
ocupat cu dou! proleme principale4 s!7i Cudece pe episcopii r!s!riteni caterisi:i de
)ioscor Di de c!tre cei supuDi lui Di s! clarifice ;nv!:!tura promovat! de Eutihie6
-ea dinti chestiune a fost supus! Cudec!:ii ;n prima Di cea de7a treia Dedin:!,
;n urma c!rora )ioscor a fost caterisit Di eFilat, iar 'eodoret Di ceilal:i r!s!riteni au fost
dezvinov!:i:i6 -ea de7a doua chestiune, mult mai dificil!, a fost discutat! Di reglementat!
;n Dedin:ele a doua, a patra Di a cincea6 #Dadar, dup! ce s7a luat decizia condamn!rii
Eutihianismului, au fost recunoscute ca reguli de credin:! Epistolele lui -hiril c!tre
Nestorie Di Epistola lui 0eon c!tre *lavian, fiind alc!tuit I,rosulJ Sfntului Sinod al
patrulea Ecumenic6
#ceasta este pe scurt istoria Sinodului al &H7lea Ecumenic, ;n cadrul c!ruia am
v!zut deCa care a fost comportamentul trimiDilor Papei 0eon fa:! de credin:a ortodoF!, ct
adev!r a fost ;n cuvintele acestora, re:inerea ar!tat! de sinodali de dragul dreptei credin:e
Di r!spunsul Sfntului Sinod la opiniile lipsite de sens ale trimiDilor papalit!:ii6 Mi spun
Pagina 1BA
papalitate Di nu Pap!, deoarece la "oma deCa s7a constituit un sistem perfect care avea ca
scop concentrarea puterilor politice Di isericeDti ;n persoana episcopului "omei ca
hegemon al ?isericii Di al statului6
.n curnd, acest sistem l7a proclamat pe Pap! hegemon al hegemonilor, dup!
cum vom vedea6 )e aici Di distinc:ia ;ntre Pap! Di papism Di ;ntre ?iserica #pusean! Di
papism6 ?iserica ,rtodoF! apusean! a fost trt! Di scoas! de pe calea cea dreapt! Di
supus! su puterea papismului6 Persoana Papilor se identifica adesea cu papismul, deDi au
fost posiile Di eFcep:ii, for:a papismului nepermi:nd ;ns! un Pap! nesupus acestuia6
Pagina 1B=
2"istola Pa"ei 8eon al Romei ctre inodul 2cumenic de la Calcedon
I0eon, episcopul, c!tre iui:ii fra:i din Sfntul Sinod de la -alcedon, ucura:i7
v! ;n )omnul6
Este de dorit pentru mine, iui:ilor, potrivit rnduielii noastre din prezent, ca
to:i preo:ii )omnului s! se adune ;mpreun! ;n rvna cea pentru credin:a soorniceasc!, ca
nu cumva ;nduplecndu7se spre cele vicioase de dragul sau de frica st!pnirii lumeDti s! se
aat! de la adev!r6 Mi fiindc! adesea se ;ntmpl! multe din cele care pot insufla poc!in:a,
iar mila lui )umnezeu iruieDte greDelile celor care p!c!tuiesc suspendnd prin aceasta
pedeapsa, fapt care las! loc posiilit!:ii ;ndrept!rii, ;mr!:iDa:i dreptatea deplin!, c!ci
aceasta este voin:a credincioas! a prealndului ;mp!rat6 Pentru aceasta vrnd el a ;ntruni
la un loc adunarea noastr! sfnt! spre surparea uneltirilor diavolului Di redondirea p!cii
isericeDti, s! p!zim noi ;ntr7att drepturile Di cinstea tronului prea fericitului #postol
Petru, dup! cum Di noi am fost ;ndemna:i de el prin scrisorile sale a face aceasta6 )in acest
motiv oferim sinodului prezen:a noastr! care, deDi nu a fost posiil! 9;n persoan!<, nici nu
ne7a ;ng!duit timpul, s! se ;ng!duie dup! oicei6 #dic! fra:ii aceDtia, Pashalin Di
0uchensie episcopii, Di ?onifaciu Di Hasile preziterii, cei trimiDi de c!tre tronul
#postolilor, s! prezideze sinodul pentru mine Di s! fie c!petenie adun!rii noastre pentru ca
s! nu fi:i voi desp!r:i:i de prezen:a mea6 Pentru ca prin loc:iitorii mei eu s! fiu al!turi de
voi Di s! nu fiu ;ndep!rtat de la propov!duirea credin:ei soorniceDti6 Mi aDa, neputnd voi
nesocoti cele ce credem despre tradi:ia veche, nu pute:i pune la ;ndoial! cele ce dorin:a
noastr! a rnduit6
#Dadar, fra:i mult iui:i, dep!rtndu7ne de orice discu:ie cu totul ;ndr!znea:!
potrivnic! credin:ei celei de )umnezeu inspirate Di de necredin:a cea zadarnic! a celor
Pagina 1B>
;nDela:i666
.nt!ri:i7v! ;n )omnul, fra:i preaiui:iJ T-olec:ia sfintelor canoane, vol6 &&, pag6
22U6
Stilul acestei epistole este o dovad! a modului de gndire a Papei 0eon &
privitor la hegemonia Papilor ;n ?iseric! Di la superioritatea episcopului "omei6 )up!
cum vom vedea ;n cele ce urmeaz!, ;n sinod, lega:ii 9trimiii< lui 0eon au dat acestui mod
de gndire o interpretare mai clar!6
Pagina 1BB
Com"ortarea le,ailor Pa"ei$ 4fensa li"sit de ru/ine adus de le,ai
adevrului istoric$ 7n,duina artat de finii Prini
Rs"unsul ctre trimi/ii "a"ali
-omportarea lega:ilor Papei fa:! de Sfntul Sinod Ecumenic a fost deoseit de
necuviincioas!P c!ci de ;ndat! ce s7au ;nf!:iDat ;naintea Sfntului Sinod, l!snd la o parte
orice respect pentru mul:imea attor episcopi aduna:i ;n )uhul Sfnt, au ;nceput a vori
cu fal! Di vore umflate cele ce au fost ;nv!:a:i a spune6 &at! cuvintele unuia dintre aceDtia,
numit Pashalin, care, stnd ;n miClocul celor aduna:i acolo, a spus urm!toarele fa:! de
demnitarii imperiali4
I)e la prea fericitul Di apostolicul episcop al cet!:ii "omei Di cap al tuturor
?isericilor, avem porunci prin care suntem ;nvrednici:i a v! vesti 9c! voin:a Papei este< ca
)ioscor, #rhiepiscopul #leFandriei s! nu Dad! ;mpreun! cu noi ;n adunare6 &ar dac!
;ncearc! s! fac! aceasta, s! fie scos afar!P este necesar s! p!zim lucrul acesta4 ori iese
acela, ori ieDim noi 9din Sinod<J6
&ar la ;ntrearea senatorilor despre motivele unei astfel de preten:ii, cel!lalt
dintre trimiDi a spus urm!toarele4 I-uvntul meu este ;n acelaDi gnd6 9)ioscor< a r!pit o
persoan! spre Cudecat! 9pe *lavian<, fapt care nu era ;n puterea lui, Di a ;ndr!znit s! fac!
epitropie spre a decide f!r! de tronul apostolic, fapt care niciodat! nu s7a petrecut, nici nu
este ;ng!duit a se face^J
[#mii lega:i spun neadev!ruri4 fiindc!, dup! cum am v!zut, la sinodul
tlh!resc au participat trimiDi papali, aceDtia reuDind s! fug! Di s! nu semneze6 Pe de alt!
Pagina 1B8
parte, nenum!rate sinoade s7au ;ntrunit sau, mai corect, toate sinoadele s7au ;ntrunit f!r!
permisiunea Papei6 -e ;ndr!zneal!^]
Pashalin a ad!ugat apoi urm!toarele4
INoi nu ne putem pune ;mpotriva poruncilor prea fericitului Di apostolicului
episcop Di guvernatorului tronului apostolic 9adic! ;mpotriva Papei<, Di nici ;mpotriva
canoanelor isericeDti [Ei fac apel la canoanele isericeDti, dar care sunt acesteaR %nde pot
fi g!siteR] sau a tradi:iilor P!rin:ilorJ [*leur3, &storia, vol6 H&&&, cartea a NNNH&&&7a, cap6
2P -onciliorum666, Edicio Paris 1BB=, pag6 1026 -are tradi:iiR -um mint cu atta
neruDinare^ -ititorii pot aprecia deCa, pe ct le este posiil, veridicitatea cuvintelor
reprezentan:ilor Papei, a acelora care voresc ;n numele lui]6
#cesta a fost limaCul Di comportarea lega:ilor Papei 0eon cel S%&nt6 Ne putem
;nchipui limaCul celor care nu poart! calitatea de sfnt^ )umnezeu s! p!zeasc! ?iserica^
Este uimitoare r!darea P!rin:ilor Sfntului Sinod6 )esigur c! ei nu trecuser!
;n uitare istoria ?isericii, nici nenum!ratele sinoade care s7au ;ntrunit f!r! a avea
permisiunea episcopului apostolic, nici pozi:ia diferitelor sinoade Di a p!rin:ilor
participan:i la ele fa:! de preten:iile Papilor, a acelora care au v!t!mat ?iserica mai r!u
dect ereziile6 -um deci au tolerat p!l!vr!geala Di purtarea necuviincioas! a acestora fa:!
de un astfel de Sinod^ -um au ascultat astfel de minciuni^ -um de nu au cr!pat de
indignare^
Se vede c! necesitatea le impunea s!7Di pun! paz! gurii lor6 P!rin:ii au fost
puDi ;n situa:ia celui aflat la miCloc, care este presat de c!tre propriul aliat spre a face
concesii6 #ceasta a fost cu adev!rat pozi:ia Sfin:ilor P!rin:i ai Sinodului Ecumenic6 )ac!,
nec!Cindu7se, i7ar fi respins, scopul Sinodului ar fi fost z!d!rnicit Di erezia ar fi f!cut
Pagina 1B@
pr!p!d ;n ?iserica6 .n:elepciunea cerea r!darea de dragul credin:ei Di acest lucru l7au
f!cut ferici:ii P!rin:i6
Prin epistolele sale c!tre *lavian, Papa sus:inea credin:a ortodoF! Di ;n Curul
acestuia s7a grupat ;ntreaga ?iseric! #pusean!6 .nfrngerea lui )ioscor era ;mplinit!, iar
motivul ;ng!duin:ei P!rin:ilor Sfntului Sinod a fost tocmai acesta6 )iscursurile
papistaDilor ;n spriCinul autorit!:ii Papei ;n sinoade, autoritate motivat! Di prin faptul c!
epistolele Papei au fost acceptate ca regul! de credin:!, nu au nici o valoare, deoarece
reguli de credin:! au dat Di Sinoade Ecumenice anterioare Di unele din cele locale, acestea
nefiind alc!tuite de c!tre Papi6 Epistolele au devenit regul! de credin:! datorit! ortodoFiei
lor Di prin aceast! ortodoFie ele au fost l!udate Di proclamate ca atare6 )ac! autoritatea
provine din ele ;nsele, atunci de ce s! nu spunem acelaDi lucru Di despre Sfntul -hiril al
#leFandriei ale c!rui epistole Di ;nv!:!turi au fost l!udate Di proclamate simultan ;n acelaDi
fel ca reguli de credin:!R -e ;nseamn! aclama:iile sinodalilor precum4 I0eon Di -hiril au
;nv!:at ;n mod asem!n!tor^JP I0eon a ;nv!:at adev!rat Di credincios^ #stfel a ;nv!:at Di
-hiril^ HeDnic! fie pomenirea lui -hiril^J
)up! cum se oserv!, toate acestea s7au f!cut nu datorit! superiorit!:ii Di
autorit!:ii legiuitoare a Papei 0eon, ci datorit! m!rturisirii lui ortodoFe6 # nega adev!rul Di
a te aricada ;n spatele unor cuvin:ele pentru a sus:ine minciuna, este un lucru propriu
papismului care uml! dup! discu:ii prosteDti6 Noi nu avem nimic comun cu aDa ceva Di
nici nu suntem dispuDi a le da curs6 'oate aceste cuvinte de nimic le7a anulat fericitul
Patriarh al #leFandriei, )ositei, la care ;l trimitem pe oricine se aricadeaz! ;n spatele lor6
Noi ne continu!m lucrarea de a ar!ta ;n mod istoric celor care au ochi s! vad! Di urechi s!
aud! cauzele schismei6
Pagina 1BE
Rs"unsul fntului inod ctre le,aii Pa"ei
Canonul %:
I%rmnd pretutindeni hot!rrilor Sfin:ilor P!rin:i Di cunoscnd -anonul acum
citit al celor o sut! cincizeci preaiuitori7de7)umnezeu episcopi, care s7au adunat ;n zilele
fericitului ;ntru pomenire marelui 'eodosie, cel devenit ;mp!rat al ;mp!r!teDtii cet!:i a
-onstantinopolului, Noua "om!, aceleaDi le ornduim Di le statornicim Di noi despre
;ntiet!:ile 9privilegiile< preasfintei ?iserici a acestui -onstantinopol, Noua "om!6
*iindc! scaunului "omei celei vechi, fiind aceea cetate ;mp!r!teasc!, P!rin:ii dup!
dreptate i7au dat ;ntiet!:ile 9privilegiile<6 Mi ;ndemna:i de acelaDi scop, cei o sut! cincizeci
de preaiuitori7de7)umnezeu episcopi au acordat ;ntiet!:i 9privilegii< egale
preasfin:itului tron al Noii "ome, socotind dup! dreptate ca cetatea care a fost onorat! cu
;mp!r!:ia Di cu senatul s! se ucure de ;ntiet!:i egale cu mai vechea cetate ;mp!r!teasc! a
"omei Di s! sporeasc! precum aceea ;n lucrurile cele isericeDti, a doua dup! aceea fiind6
Mi astfel numai mitropoli:ii diecezelor Pontului Di cei ai #siei Di ai 'raciei, ;nc! Di
episcopii din :inuturile arare ale diecezelor numite mai ;nainte s! se hirotoneasc! de
c!tre preasfntul tron, zis mai ;nainte al preasfintei ?iserici a -onstantinopoluluiP adic!
fiecare mitropolit al diecezelor numite mai ;nainte, ;mpreun! cu episcopii eparhiei,
hirotonind pe episcopii din eparhie, dup! cum se porunceDte ;n dumnezeieDtile canoane6
&ar mitropoli:ii, sus7numitelor dieceze, s! se hirotoneasc!, dup! cum s7a spus, de c!tre
arhiepiscopul -onstantinopolului, dup! ce potrivit oiceiului s7au f!cut alegeri ;ntr7un
glas 9;n unanimitate< Di i s7a adus lui la cunoDtin:!J T-onciliorum666, vol6 &&, pag6 201720AU6
#cesta a fost r!spunsul dat vorelor umflate ale lega:ilor Papei6 -red c!
papistaDii ;nDiDi sunt de acord ct de limpede Di desluDit este teFtul acestui canon, prin care
Pagina 180
Sfntul Sinod a doort dintr7un suflu turnurile de hrtie ale lega:ilor Papei6
Cele de du" ncheierea lucrrilor inodului
)up! terminarea lucr!rilor, Sfntul Sinod Ecumenic a redactat o epistol! c!tre
Papa prin care i7a adus la cunoDtin:! cele hot!rte de Sinod6 Stilul epistolei este ;ngriCit,
politicos Di demn6 Sfntul Sinod se arat! a7i acorda Papei cinstea cuvenit! Di ;Di eFprim!
ucuria pentru m!rturisirea ortodoF! a lui 0eon, p!strndu7Di ;ns! permanent propria
demnitate6 Mi fiindc! reprezentan:ii Papei refuzau s! semneze cel de7al 2@7lea canon,
Sfntul Sinod a cerut aproarea acestuia de c!tre Papa ;nsuDi, scriindu7i urm!toarele4
IPentru aceasta, aDadar, am hot!rt att pentru ;nl!turarea oric!rei amestec!ri,
ct Di pentru ;nt!rirea unei rnduieli isericeDti, s! consideri cele hot!rte ca ale tale
proprii Di s!7:i fie pl!cute Di s! le ;mr!:iDezi, prea sfin:ite Di prea fericite P!rinte, ca fiind
potrivite spre un! ordine6 -!ci prea cuvioDii episcopi Pashalin Di 0uchinsie Di cel
dimpreun! cu ei, de )umnezeu iuitorul ?onifaciu, care :ineau locul sfin:iei voastre, au
;ncercat s! contrazic! puternic cele formulate ;n felul acestaJ6
Mi7l ;ndemnau pe Papa, dar de fapt ;i cereau s! valideze canonul acesta care
desfiin:a cu atta t!rie preten:iile papale6 0a rndul s!u, Papa s7a opus printr7o epistol!
c!tre Sfntul Sinod, ;ns! Sinodul a validat canonul, fapt care, cred c!, nu indic! vreo
supunere T-onciliorum666, vol6 &&, pag6 A0U6
Pagina 181
Epistola c!tre 0eon ;ncepe ;n felul urm!tor4
ISfntul mare Sinod Ecumenic, cel care prin harul lui )umnezeu Di la porunca
ine credincioDilor Di de /ristos iuitorilor ;mp!ra:ilor noDtri [acest lucru dezminte
afirma:ia lega:ilor c! sinoadele se ;ntrunesc cu permisiune papal!6 Sinodul acesta a fost
convocat dup! harul lui )umnezeu Di la porunca ;mp!ra:ilor] s7a ;ntrunit ;n (itropolia
-alcedonului ?itiniei, prea sfin:itului Di prea fericitului arhiepiscop 0eon al ?isericii
"omanilorJ T-onciliorum666, vol6 &&, pag6 2A72=U6
Pagina 182
)es"re cea dinti schism dintre Biserica Rsritean /i cea A"usean
Pe la sfrDitul secolului al cincilea 9=@A<, Papa *eliF s7a plns ;mpotriva
Patriarhului #cachie al -onstantinopolului pentru c! acesta, eFercitndu7Di drepturile
acordate lui de c!tre primul Di cel de7al patrulea Sinod Ecumenic, a trecut la hirotonii de
episcopi care n7ar apar:ine de zona de Curisdic:ie a episcopiei lui6 0ucrul acesta n7a fost pe
placul lui *eliF, care revendica ;n favoarea lui privilegiul eFercitat de #cachie6 El sus:inea
c! grani:ele Curisdic:iei lui se ;ntind de drept divin asupra ;ntregii ?iserici SoorniceDti a
lui /ristos6
Pornindu7se cu mnie ;mpotriva lui #cachie, *eliF a g!sit un motiv aparent
;ndrept!:it de a convoca la "oma un sinod format din Daptezeci de episcopi, to:i din #pus
Di supuDi lui, pentru a7l caterisi pe #cachie Di a7l Dterge din )iptice6 (otivul pe care s7a
spriCinit *eliF era urm!torul4 Erezia lui Eutihie p!rea iruitoare ;n ;ntreg "!s!ritul, iar ;n
Siria Di Egipt era ;ntr7adev!r foarte puternic!6 (onofizi:ii, dondind o putere deloc de
negliCat, s7au n!pustit asupra ortodocDilor6 %n oarecare monah, 'eodosie din Palestina, ;l
alung! pe Patriarhul &erusalimului Di se suie pe tronul s!u6 Scene asem!n!toare s7au
desf!Durat Di ;n #leFandria Di #ntiohia6 .n #leFandria, monofizi:ii i7au atacat pe ortodocDi
ucigndu7l pe Sfntul Patriarh Proterie Di alegnd ;n locul lui pe monofizitul 'imotei
Elurul, iar ;n #ntiohia Petru Gnafeul, adunnd ;n Curul s!u comunitatea monofizit!, ;l
for:eaz! pe (artirie s! renun:e la tron ;n favoarea sa6
Pedeapsa monofizi:ilor, pentru silniciile lor, a venit prin 0eon & 'racul 9=>87
=8=<6 #cesta, asigurndu7se c! to:i episcopii din &mperiul s!u sus:in ;nv!:!tura ortodoF! a
Sfntului Sinod de la -alcedon, se declar! el ;nsuDi ;n favoarea acesteia Di ;l eFileaz! pe
'imotei Elurul Di pe Petru Gnafeul, care se suiser! pe tronurile #leFandriei Di al #ntiohiei,
;nlocuindu7i cu ortodocDi6 Pe aceDti Patriarhi ortodocDi i7a sus:inut Di ]enon, succesorul lui
Pagina 18A
0eon6 ,rtodocDii au fost alunga:i ;ns! de pe tronurile patriarhale de c!tre Hasilisc, cel care
i7a r!pit tronul lui ]enon, Di care, pentru a se men:ine pe tron, a reailitat partida
monofizit! Di a emis o enciclic! ;n care condamn! Sinodul de la -alcedon Di 'omosul lui
0eon, declar! monofizitismul ca ;nv!:!tur! de credin:! dominant! ;n stat Di readuce pe
tronurile lor patriarhale pe Gnafeul Di pe Elurul6
#cachie a protestat ;mpotriva acestei enciclice care se opunea puternic
Sinodului de la -alcedon6 Pe la anul =88, ridicndu7se ]enon din nou ;mpotriva
uzurpatorului Hasilisc, ;Di reia tronul6 -ea dinti griC! a lui ]enon a fost s! spriCine cele
hot!rte de Sinoadele Ecumenice, restailind regimul precedent Di reinstalnd episcopi
ortodocDi pe tronurile arhiereDti6 )intre arhiereii monofizi:i, l7a l!sat numai pe Elurul
datorit! vrstei sale ;naintate6 ]enon, convingndu7se de faptul c! ;n #sia (ic! cugetele
oscilau ;ntre erezie Di ortodoFie Di v!znd Di predominan:a ereziei monofizite ;n Siria Di
Egipt, s7a temut ca nu cumva, luptnd cu monofizi:ii, s! provoace o tulurare mai
cumplit! ;n stat, Di aceasta la sfatul lui #cachie6 #poi, chizuind el mai mult, s7a gndit s!7
i cDtige pe monofizi:i prin anumite ced!ri ;n privin:a termenilor Di a formul!rilor, cu
respectarea ;n esen:! a autorit!:ii Sinodului de la -alcedon6 -a urmare, referitor la
aceasta, a emis ;n =@26, cu acordul lui #cachie, care diriCa Di pozi:ia ;mp!ratului ;mpotriva
lui Hasilisc, faimosul Enoticon 9'omosul unirii< care ;i poart! numele6
#cest Enoticon a fost semnat de #cachie, de Petru (ongos Di de Petru
Gnafeul6 .ns! scopul urm!rit nu a fost atins, deoarece acesta a fost respins att de c!tre
ortodocDi, ct Di de c!tre monofizi:i6
(onofizi:ii rigoriDti, considernd c! le7a fost tr!dat! credin:a de c!tre
(ongos, s7au rupt de acesta Di au constituit o iseric! proprie su numele de achefali 9cei
f!r! cap<6 Gndind acelaDi lucru, ortodocDii rigoriDti, respingnd Enoticonul, s7au unit,
dimpreun! cu monahii m!n!stirii #chimiton [#chimitos _ neadormit, cel care nu doarme,
adic! m!n!stirea monahilor care nu dorm niciodat!, rnduiala rug!ciunii ne;ncetnd pe
Pagina 18=
toat! durata zilei Di a nop:ii], cu Papa *eliF al "omei 9=@A<6 Pornind de la acest preteFt,
*eliF l7a invitat pe #cachie ;n mod imperativ s! se ;nf!:iDeze ;naintea tronului s!u pentru a
da socoteal!6 &nvita:ia fiind nesocotit!, Papa convoac! un sinod din 80 de episcopi din
#pus Di7l anatematizeaz! Di cateriseDte pe #cachie6
(nia Di anatema lui *eliF n7au produs impresia aDteptat! nici lui #cachie,
nici clerului c!ruia Papa i7a adresat o epistol! deoseit! ;n scopul de a7l ;ndep!rta de
#cachie, nici ;mp!ratului ]enon c!ruia, de asemenea, i7a scris o epistol! la care a alipit Di
o copie a hot!rrii sinodale luate ;mpotriva lui #cachie6
-aterisirea samavolnic! a lui #cachie de c!tre Papa a avut efecte cu totul
contrare6 -lericii i7au r!mas credincioDi lui #cachie, iar acesta ;i r!spunde cu aceeaDi
m!sur!, Dtergnd numele lui *eliF din )iptice 9=@=<6 *aptul acesta i7a fost ;ndeaCuns Papei
*eliF pentru a produce schism! ;ntre ?isericile "!s!ritului Di cele ale #pusului6 )intre cei
din "!s!rit, doar monahii (!n!stirii #chimiton se aflau ;n comuniune cu "oma6 Schisma
a durat A> de ani 9=@=7>1E<6 Pe parcursul acestei perioade de timp, patru Papi au trimis
succesiv delega:i la -onstantinopol c!tre Patriarhii care i7au urmat lui #cachie pentru a
negocia ;n vederea unirii6 -ondi:ia riguroas! cerut! de aceDtia era Dtergerea din )iptice a
numelui lui #cachie, ca fiind eretic Di caterisit de sinodul Papei6 S7au ;ntors ;ns! f!r! a7Di
atinge scopul, deoarece r!s!ritenii n7au acceptat cererea pe care o considerau ;n afara legii
Di nedreapt!, respingnd preten:iile Papilor, care sus:ineau c! limitele Curisdic:iei lor se
;ntind asupra ;ntregii ?iserici Di c! Papa are dreptul de a7l chema la "oma pe Patriarhul
-onstantinopolului pentru a da socoteal!, pentru a7l condamna Di caterisi cu de la sine
putere6
Schisma s7ar fi perpetuat la nesfrDit dac! nu ar fi intervenit doi factori
favoraili ridic!rii ei6 -el dinti a fost modera:ia Papei &oan &, iar cel de7al doilea solia
trimis! de acesta la &ustinian 7 solie care fusese trimis! ;n prealail la Pap! de c!tre arianul
'eodorih 7 pentru a7l convinge pe ;mp!rat s! revoce decretul prin care lua isericile de la
Pagina 18>
arieni Di le d!dea ortodocDilor6 Sosirea la -onstantinopol a Papei &oan a adus cu sine Di
unirea ?isericilor "!s!ritului Di #pusului6 Papa &oan a desfiin:at schisma, renun:nd la
preten:iile anticanonice ale predecesorilor s!i Di ;mp!rt!Dindu7se ;mpreun! cu to:i
episcopii "!s!ritului, cu eFcep:ia lui 'imotei al #leFandriei, duDman declarat al Sinodului
de la -alcedon [#b *leur3, &storia isericeasc!, vol6 &&, pag6 >1=7>E=]6
Mi ne ;ntre!m4 unde se vede, ;n toat! aceast! istorie, puterea papal!R %nde se
vede recunoaDterea infailiilit!:ii PapeiR %nde dreptul divinR %nde este docilitatea Di
supunerea celorlalte ?isericiR %nde sunt toate cte pretinde Papa c! P!rin:ii cei dinainte
de Sfntul *otie i le atriuiauR )ar s! vedem ;n continuare dac! nu cumva genera:iile
ulterioare s7au ar!tat mai docile fa:! de Papa Di dac! Papii erau guvernatorii ?isericii6
)up! c:iva ani de la prima venire a Papei &oan la -onstantinopol, a urmat
venirea Papei #gapit al &&7lea, care a fost trimis ca sol la ;mp!ratul &ustinian de c!tre
regele 'eodat al Go:ilor, pentru a miCloci ;n favoarea &taliei6
.n anul acela, Patriarh al -onstantinopolului era #ntim, fost episcop al
'rapezundei Di prieten de acelaDi cuget cu pseudo7patriarhul #ntiohiei Di cu al:ii care
respingeau cel de7al &H7lea Sinod Ecumenic6 #cesta a fost mutat pe tronul capitalei ;n mod
samavolnic Di anticanonic prin intrigile ;mp!r!tesei 'eodora6
#gapit, un ap!r!tor fierinte al Sinodului al &H7lea Ecumenic, nu s7a
;mp!rt!Dit cu #ntim6 El a reuDit s! o:in! ;ncuviin:area ;mp!ratului de a convoca ;n
capitala imperial! pe to:i episcopii Di arhimandri:ii ortodocDi pentru a7l condamna pe
#ntim dimpreun! cu cei care7i ;mp!rt!Deau p!rerile6 .n urma alegerii f!cute de ;mp!rat, de
cler Di de locuitorii capitalei, #gapit l7a hirotonit pe (ina ;n locul aceluia Di i7a dat de
veste despre aceasta lui Petru, Patriarhul &erusalimului, printr7o scrisoare ;n care ;i
confirm! faptul c! att caterisirea, ct Di alegerea s7a f!cut ;n mod pulic de c!tre ;mp!rat,
Pagina 18B
de cler Di popor, Di7l roag! pe Petru s!7i dea de Dtire prin oiDnuita epistol! de r!spuns
despre cum este primit! Cudecata Scaunului #postolic Tmult mai corect ar fi fost s! spun!4
Cudecata sinodului localU6 Petru, convocnd un mic sinod la &erusalim, a supus cercet!rii
toate acestea, pe care, g!sindu7le corecte, le7a validat cu ;ncuviin:area episcopilor lui6
(odul condamn!rii lui #ntim Di al recept!rii deciziei acestui sinod local de
c!tre Patriarhul Petru al &erusalimului pot fi v!zute ca o pro! suficient! ;n defavoarea
aDa7zisei hegemonii a Papei ;n ?iseric! Di a docilit!:ii Di supunerii fa:! de acesta a
celorlalte ?iserici Di a recunoaDterii infailiilit!:ii lui6
#gapit, ;moln!vindu7se pe durata dezaterilor acestui mic sinod, a murit la
-onstantinopol6 Sinodul a fost prezidat ;n continuare de c!tre (ina, avnd de7a dreapta sa
pe episcopii veni:i de la "oma ;mpreun! cu #gapit, care reprezentau ;ntreaga ?iseric!
"oman!, iar de7a stnga pe aDa numi:ii apocrisiari, adic! epitropi ai Patriarhiilor
"!s!ritene, deoarece &ustinian, pentru a rezolva de comun acord fiecare chestiune
isericeasc! care se ivea, s7a ;ngriCit s! se g!seasc! permanent la -onstantinopol
reprezentan:i ai tuturor Patriarhilor, nefiind eFcepta:i nici cei ai Papei [#r fi fost un lucru
de dorit ca dispozi:ia lui &ustinian s! r!mn! ;n vigoare pentru scopul pentru care a fost
dat!]6
-a apocrisiar al Papei, a z!ovit la -onstantinopol, pentru mult! vreme,
viitorul Pap! Grigorie al "omei, numit Icel (areJ [)ositei, &storia, cartea a H7a, cap6 10,
1B]6
Su preDedin:ia lui (ina, sinodul i7a condamnat definitiv pe eretici Di a
rezolvat toate chestiunile isericeDti6 Mi ne ;ntre!m, aDadar4 ce compatiilitate eFist! ;ntre
cele petrecute acolo Di hegemonia Di infailiilitatea PapilorR -um se conciliaz! mul:imea
atriu:iilor Papilor cu regulamentul lui &ustinian prin care acesta a f!cut din
-onstantinopol centrul unit!:ii isericeDti Di Patriarhia de acolo chivernisitorul ?isericii
Ecumenice, situa:ie de la care Di7a luat Di denumireaR )esigur, lucrurile acestea nu
Pagina 188
pledeaz! ;n favoarea vreunui drept divin al Papilor Di nici ;n favoarea acelui drept canonic
apusean care i7ar eviden:ia pe Papi drept centru al unit!:ii isericeDti, drept pe care avem
toate motivele s!7l comatem, conDtien:i fiind c! nu ne lupt!m ;mpotriva dreptului
canonic ;nsuDi, ci ;mpotriva noii dogme a Idreptului divinJ al episcopului "omei prin care
cere s! se ridice deasupra ;ntregii ?iserici ca hegemon suprem, ca arhiereu suprem Di
Cudec!tor suprem6
Pagina 18@
inodul al 90lea 2cumenic umile/te n,mfarea "a"al
Pentru a se da o rezolvare definitiv! prolemelor strnite de al patrulea Sinod
Ecumenic, care au tulurat pacea ?isericii timp de un secol, era necesar! ;ntrunirea unui
nou Sinod Ecumenic6 Hrnd s! ofere ?isericii pacea Di s! restaileasc! liniDtea ;n stat,
;mp!ratul &ustinian convoac! ;n anul >>A, la -onstantinopol, cel de7al H7lea Sinod
Ecumenic pentru a supune Cudec!:ii aDa numitele Itrei capitoleJ, adic! scrierile a trei
episcopi r!s!riteni 7 'eodoret de -3r, 'eodor de (opsuestia Di &vas de Edessa6 #cestea
constituiau piatra de poticnire pentru monofizi:i Di, prin condamnarea lor, eFista speran:a
;mp!c!rii cu monofizi:ii6
0atinii nu iuesc Sinodul al H7lea Ecumenic, deoarece acesta l7a condamnat
pe Papa Higiliu Di a umilit orgoliul papal6 )e aceea nu numai c! nu au p!strat la "oma ;n
greceDte documentele acestuia, ci chiar au ;nl!turat din edi:ia Sfintelor -anoane toate
locurile care aduceau atingere onoarei lui Higiliu sau tronului roman6 #pusenii Custific!
conduita lui Higiliu, spunnd c! aceasta decurgea din marea lui ;n:elepciune, c!ci Ila
;nceput, deDi era asolut convins c! acestea 9cele trei capitole< erau de condamnat, el nu a
vrut s! pronun:e vreo p!rere ;mpotriva lor pentru a nu7i nemul:umi pe apuseni care,
aflndu7se departe de cmpul discu:iilor Di necunoscnd natura eFact! a chestiunii,
opuneau o rezisten:! mare fa:! de condamnarea lorJ [r!spunsul din 1@E> al preotului
catolic (6(6 la Enciclica Patriarhal!]6
#ceast! pozi:ie de ap!rare, pe care caut! s!7Di spriCine infailiilitatea 7 c!ci ;n
vederea sus:inerii infailiilit!:ii Papilor au fost rostite afirma:iile 7, au lovit tocmai ;n
aceasta ;ntr7un fel ;n care numai un adversar ar fi reuDit s7o fac!6 Prin pledoaria sa, el
confirm! faptul c! episcopii #pusului nu erau asolut convinDi de infailiilitatea lui
Higiliu6 Mi, ;ntr7adev!r, nu erau convinDi, deoarece, nerecunoscnd infailiilitatea lui
Pagina 18E
Higiliu, &talia de nord, #frica Di &liria s7au desprins de ?iserica "omei6 (ai mult, ;n
#frica, un sinod :inut ;n nord l7a afurisit, iar schisma creat! a putut fi dep!Dit! aia su
Grigorie cel (are6 #Da c! afirma:iile lui Higiliu au dovedit mai degra! greDelnicia
Papilor6
Sinodul a ;nceput ;n anul men:ionat, ;n prezen:a Patriarhilor
-onstantinopolului 7 Eutihie, al #leFandriei 7 #polinarie, al #ntiohiei 7 )omnos sau
)omnin, al loc:iitorilor lui Evstohie al &erusalimului Di a altor 1B@ de episcopi6 PreDedinte
al acestui Sinod a fost Patriarhul -onstantinopolului, Eutihie6 Papa Higiliu, deDi se afla
pentru o vreme la -onstantinopol, fiind invitat de multe ori, nu a venit la Sinod6 .n
voluminoasa colec:ie a Sfintelor -anoane THol6 &&, pag6 AEAU este prezentat ca motiv al
asen:ei lui faptul c! el Ia sosit ;n ?izan: nu pentru Sinod, ci din pricina n!v!lirii Go:ilorJ6
.ns! din istoria isericeasc! desprindem alt! concluzie4 aceea c! Higiliu s7a g!sit ;n
;ncurc!tur! datorit! promisiunilor pe care le f!cuse ;mp!ratului &ustinian Di ;mp!r!tesei
'eodora care, ;n mod anticanonic, l7a declarat pe el Pap! ;n locul lui Silverie care fusese
desemnat la "oma ca succesor canonic al lui #gapit Di care ulterior fusese caterisit Di
eFilat ;n mod ilegal6 .mp!r!tesei, care agrea monofizitismul, i7a promis c! nu va
recunoaDte cel de7al patrulea Sinod Ecumenic, iar dup! aceea a promis ;n fa:a ;mp!ratului
condamnarea celor 'rei capitole Di a autorilor lor, adic! dou! lucruri cu totul contrare6 .n
acelaDi timp se temea ca nu cumva ?isericile #pusului s!7l eFcomunice6 Pozi:ia lui Higiliu
era foarte dificil!, fiindc!, orice ar fi hot!rt Di acceptat, n7ar fi fost cu putin:! s! scape de
consecin:ele cumplite care urmau6 )e aici ezit!rile, nehot!rrea, asen:a Di refuzul de a se
;nf!:iDa ;n Sinod, promisiunile, neg!rile Di, ;n final, ;n urma amenin:!rilor ;mp!ratului,
;ncuviin:area Di acceptarea hot!rrilor acestuia prin epistole adresate Sinodului6
.nceputul lucr!rilor Sinodului a fost f!cut prin citirea scrisorii lui &ustinian ;n
care era eFpus modul ;n care cele patru Sinoade Ecumenice Iau fost ;ntrunite de ;mp!ra:iJ
9nu de Papi<6 Horind despre cauzele ;ntrunirii celui de7al cincilea Sinod Ecumenic, el a
Pagina 1@0
ad!ugat4
I666acela care nu consimte celor hot!rte de c!tre cele patru Sinoade
Ecumenice, oricare ar fi rangul lui, este supus anatemei 9prin aceasta f!cea aluzie la Papa
Higiliu, care nu voia s! participe la Sinod<6 &ar dac! cineva, ;ntreat fiind asupra credin:ei,
va r!spunde cu ;ntrziere, aceasta nu ;nseamn! nimic altceva dect refuzul dreptei
m!rturisiri, deoarece la ;ntre!rile asupra credin:ei nu eFist! nici cel dinti, nici cel de7al
doilea, ci cel care este g!sit mai preg!tit s! dea m!rturisirea cea dreapt!, acela este
inepl!cut lui )umnezeuJ T(ansi, -onciliorum666 vol6 12, 1AU6 #ceasta este amenin:area
;mp!ratului citit! ;naintea Sinodului, iar cea a Sfntului Sinod este urm!toarea4 I&ar dac!
nu vrei s! te al!turi nou! ;n cele ce socotim Di scriem, s! Dtie Prea *ericirea 'a c! noi ne
vom aduna ;mpreun! Di ne vom face cunoscut! p!rerea, fiindc! nu este drept a7l sminti
nici pe ;mp!rat, Di nici pe credincioDi prin ;ntrzierea cu care d!m r!spunsJ T(ansi,
-onciliorum666 vol6 12, pag6 2=72>U6
0a rndul lor, demnitarii de stat trimiDi la Pap! de c!tre ;mp!rat, au declarat la
Sinod c! l7au ;ndemnat pe Higiliu s! se ;nf!:iDeze ;n Sinod, spunndu7i pe deasupra c!
poate face aceasta la vremea pe care o doreDte el ;nsuDi ['ermenul acesta anuleaz! toate
cele spuse de preotul catolic (6(6 ;n ap!rarea ezit!rilor lui Higiliu]6 .ns! acesta a r!mas
ne;nduplecat, fapt pentru care Patriarhii Di episcopii au fost invita:i s! se ;ntruneasc! f!r!
el Di s! inaugureze consf!tuirile6 /ot!rrea aceasta a fost luat! ;n cea de7a treia Dedin:!, ;n
scopul respect!rii cu t!rie a canoanelor celor patru Sinoade Ecumenice Di ale Sfin:ilor
P!rin:i [-olec:ia sfintelor canoane, vol6 &&, pag6 A=E7AE> Di #dev!rul ?isericii Ecumenice,
pag6 1AB71>>]6
.ntr7o scriere foarte important!, intitulat! I#dev!rul ?isericii EcumeniceJ,
citim urm!toarele4 I&at! aici un eFemplu de Sinod Ecumenic ;ntrunit ;n ciuda voin:ei
Pagina 1@1
Papei Di ac:ionnd f!r! el, cu toate c! se afla ;n acelaDi oraDJ6
.n Dedin:a a Daptea, au fost citite epistolele cu diverDi destinatari ale lui Higiliu,
trimise Sinodului de c!tre ;mp!rat pentru a dovedi faptul c! Papa este de aceeaDi p!rere cu
Sinodul6 .n edi:ia )ocumentelor, ;ns!, a fost omis tot ceea ce nu i7a fost pe plac lui
Higiliu, Di anume4 declara:ia demnitarului imperial despre modul ;n care Papa a trimis un
sol spre a7i invita la reDedin:a sa pe Patriarh Di pe unii dintre episcopi, pe care apoi i7a
rugat s!7i ;nmneze ;mp!ratului p!rerea lui eFpus! ;n scris, lucru pe care aceDtia l7au
refuzat6 # fost omis!, de asemenea, declara:ia f!cut! de acest demnitar referitoare la
voin:a Di porunca ;mp!ratului de a fi eFclus numele lui Higiliu Di de a nu mai fi pomenit ;n
)iptice datorit! ;nc!p!:n!rii Di a necongl!suirii acestuia cu P!rin:ii, ac:iune cu care a fost
de acord Di Sinodul [din &storia lui *leur3, cartea a AA7a, cap6 =E]6
.n ultima Dedin:!, P!rin:ii sinodali Di7au eFpus pe larg hot!rrea, pe care o
prezent!m aici pe scurt4
I&ar noi, fiindc! s7au ar!tat unii care voreau lasfemiator ;mpotriva
adev!rului, adic! aceia care7l urmau pe Nestorie prin 'eodor de (opsuestia Di 'eodoret de
-3r Di prin epistola lui &va c!tre (arin Persul, ne7am adunat, cu voia lui )umnezeu Di la
porunca ;mp!ratului, ;n oraDul ;mp!r!tesc6 &ar pentru c! s7a ;ntmplat s!7l g!sim aici Di pe
cucernicul Higiliu [foarte s!r!c!cioas! titulatur!P cum de nu Di7a adus aminte Sinodul de
m!re:ele titluri ale acestuiaR], spre a ne ;ntruni noi asupra celor consemnate ;n aceste 'rei
capitole pe care el adesea le7a condamnat ;n scris Di ;n cuvnt, alc!tuind ulterior Di o
eFpunere, 9am dorit noi< a fi el ;mpreun! cu noi ;n Sinod Di a discuta ;mpreun! cu noi
pentru ca hot!rrea adev!rului s! fie eFpus! de c!tre noi to:i, oDteDte, 9motiv pentru care<
inecredinciosul ;mp!rat l7a ;moldit att pe el, ct Di pe noi a ne aduna ;mpreun!, c!ci se
cuvine ca preo:ii, c!rora li se cere s! sluCeasc! ;n comun, s! ai! Di hot!rre 9de credin:!<
comun!6 # fost deci nevoie s!7i cerem cucerniciei sale s!7Di ;mplineasc! f!g!duielile pe
care le7a f!cut ;n scris, fiindc! nu e drept a spori mai mult sminteala Di confuzia f!cut! de
Pagina 1@2
acele trei capitole ;n ?iserica lui )umnezeu6
.n acest sens, i7am amintit lui acele m!re:e pilde ale #postolilor Di tradi:iile
P!rin:ilor4 c!ci deDi st!tea ;n puterea lor, prin harul Sfntului )uh care prisosea ;n fiecare
dintre #postoli, s! nu cear! sfat str!in asupra celor ce aveau de f!cut, cu toate acestea, nu
au vrut s! rnduiasc! ;n alt mod acea chestiune ivit! atunci, adic! dac! treuie ca
neamurile s! se taie ;mpreCur, pn! ce nu se adun! laolalt! ca s! adevereasc! fiecare dintre
ei, prin propriile cuvinte, m!rturiile Sfintei Scripturi6
)ar Di Sfin:ii P!rin:i, care s7au ;ntrunit ;n vremurile trecute ;n patru Sfinte
Sinoade Ecumenice, avnd ;n gnd pildele cele din vechime, au chivernisit ;n comun cele
referitoare la ereziile Di prolemele ap!rute, fiind sigur faptul c!, ;n discu:iile comune
prileCuite de cercetarea fiec!reia dintre p!r:i, lumina adev!rului izgoneDte norii minciunii6
Nici nu este cu putin:! ca, ;n urma punerii la ;ndoial! a credin:ei, s! se arate adev!rul ;n
alt mod, deoarece fiecare este legat de aCutorul aproapelui s!u precum zice Solomon ;n
Pilde4 Y*rate aCutat de frate este ca o cetate tare Di ca o ;mp!r!:ie ;ntemeiat!Z 9Pildele lui
Solomon 1@, 1E< Di Eclesiastul zice4 Y)oi laolalt!, sunt mai uni dect unulZ 9Ecclesiastul
=, E<, iar .nsuDi )omnul spune4 Y)ac! doi dintre voi se vor ;nvoi pe p!mnt ;n privin:a
unui lucru pe care ;l vor cere, se va da lor de c!tre 'at!l (eu care este ;n ceruri6 -! unde
sunt doi sau trei, aduna:i ;n numele (eu, acolo sunt Di Eu ;n miClocul lorZ 9(atei 1@, 1E7
20<6 Mi fiind, aDadar, Papa Higiliu invitat de multe ori de c!tre noi to:i Di ;nc! Di de c!tre
prea sl!vi:ii Cudec!tori trimiDi la el de inecredinciosul ;mp!rat, i s7a spus lui s! dea
r!spuns doar ;mpotriva acestor trei capitole, r!spuns pe care noi s!7l ascult!m avnd ;n
inimile noastre sfatul #postolului care spune c! fiecare va da socoteal! lui )umnezeu
pentru sine6 Mi pe lng! aceasta, temndu7ne de granica Cudecat! despre care voreDte
)omnul4 YMi cine va sminti pe unul din aceDtia miciZ etcJ Tdin &storia lui *leur3, cartea a
AA7a, pag6 222722AU6
Pagina 1@A
)up! acestea, Sinodul a prezentat felul ;n care s7a f!cut cercetarea celor trei
capitole Di, recunoscnd cele patru Sinoade Ecumenice 7 cele de la Niceea,
-onstantinopol, Efes Di -alcedon 7, a ad!ugat urm!toarele4 I)ac! cineva se va pomi s!
predea sau s! ;nve:e sau s! scrie ;mpotriva celor formulate de noi cu credincioDie, fie c!
este el episcop, fie apar:ine clerului, unul ca acesta, s!vrDind cele str!ine preo:ilor Di
rnduielilor isericeDti, s! fie dezr!cat de treapta episcopal! sau de cea preo:easc!J6
0ucrul acesta se refer! ;n principal la Higiliu, cu toate c! numele lui a fost
trecut su t!cere6 )up! semnarea de c!tre cei 1B> de episcopi ;n frunte cu episcopul
-onstantinopolului, hot!rrea sinodal! a fost validat! Di de c!tre Higiliu, deDi ea se
pronun:a ;mpotriva opiniei lui ini:iale, acesta fiind oligat s7o accepte dimpreun! cu
dispre:uirea pe fa:! a propriei onori6 &at!, aDadar, cum un Sinod Ecumenic ;l condamn! pe
Papa Di iat! ct de umil ;i r!spunde Higiliu iuitului s!u frate Eutihie, cel care a semnat ca
preDedinte al Sinodului4
INimeni nu trece cu vederea smintelile pe care duDmanul neamului omenesc
le7a ridicat asupra ;ntregii lumi precum Di voia lui de a r!sturna ?iserica lui )umnezeu cea
aDezat! ;n lumea ;ntreag!, 9voie< pe care se sileDte s7o ;mplineasc! ;n orice chip spre a7Di
atinge scopurile rele, nu numai prin numele lui, ci Di al altora, diferite pl!smuiri n!scnd
;n unii ca aceDtia ;n aDa m!sur! pn! la a spune sau a scrie cum c! pe noi 9adic! pe Papa
Higiliu<, ;mpreun! cu fra:ii Di cu episcopii care ne ;nso:eau ;n cetatea ;mp!r!teasc!, Di care
ap!r!m cu acelaDi respect cele patru Sinoade 9Ecumenice< Di petrecem ;n credin:a cea una
Di aceeaDi a acestor patru Sinoade, a ;ncercat s! ne despart! de ele prin astfel de
meDteDugiri ale vicleniei celei rele, astfel ;nct pe noi, cei ce ne afl!m, suntem Di cuget!m
;ntr7o singur! credin:!, dispre:uind dragostea fr!:easc!, s! ne duc! la dihonie
9ne;n[elegere, vraC!<6
)ar fiindc! /ristos )umnezeul nostru, care este lumina cea adev!rat! pe care
;ntunericul nu o cuprinde, ;ndep!rtnd din cugetul nostru 9al Papei< toat! amestecarea, ne7
Pagina 1@=
a rechemat pe noi, spre pacea a toat! lumea Di a ?isericii, pentru a fi formulate de c!tre
noi 9de c!tre Higiliu< cele cuvenite din descoperirea )omnului Di, din c!utarea adev!rului,
vom ;mplini 9aceasta< spre mntuire6
Pentru aceea, ;ntreaga oDte 9anturaCul Papei< v! face vou! cunoscut c!,
referitor la cele patru Sinoade, adic! cel de la Niceea, cel de la -onstantinopol, cel dinti
de la Efes Di cel de la -alcedon, le accept!m ;ntru totul dimpreun! cu fra:ii noDtri Di cu
cuget de )umnezeu iuitor ne ;nchin!m 9hot!rrilor< lor Di le p!zim din tot sufletul6 Mi pe
to:i aceia care nu vor urma acestor Sfinte Sinoade ;n toate cele hot!rte de ele privitor la
credin:!, ;i vom socoti str!ini de adunarea sfintei Di soorniceDtii ?iserici6 )e aceea, vrnd
a v! aduce la cunoDtin:! cele s!vrDite de noi, vi le facem cu totul ;nvederate prin aceste
scrisoriJ Tdin &storia lui *leur3, cartea a AA7a, pag6 2BAU6
-redem c! faptele istorisite despre acest Sfnt Sinod Ecumenic indic! foarte
clar despre ce fel de IprimatJ al Papei era vora, despre ce fel de IhegemonieJ Di
IinfailiilitateJ eFprimat! e/ cathe+ra f!r! de greDeal!6 Hom vedea Di pentru timpurile
urm!toare dac! "!s!ritenii s7au ar!tat mai docili fa:! de #pus Di dac! i7au recunoscut
Papei vreo hegemonie sau vreun drept divin6
Pagina 1@>
7n )o,me& Pa"ii sunt su"u/i ,re/elii
-el dinti care s7a pronun:at cu claritate asupra ideii de negreDelnicie a Papei a
fost Papa Mtefan al H7lea ;n epistola sa c!tre ;mp!ratul Hasile6 Pe urmele acestuia a c!lcat
apoi 0eon al &N7lea prin epistola sa c!tre Patriarhul -onstantinopolului (ihail -erularie6
0ucrurile ;ns! ;i vor dovedi mincinoDi pe aceDti Papi If!r! de greDeal!J odat! ce, pe la
anul 202, Papa ]efirin, ins iuitor de cDtig urt, primitor de mit!, iuitor de argin:i,
ne;nv!:at Di f!r! eFperien:! ;n cele ale ;nv!:!turilor isericeDti, a c!zut ;n erezia lui Noe:iu
Smirneul6
0ui ]efirin i7a succedat -alist ;n anul 220 la tronul papal, ins seduc!tor, care
tr!ia ;n r!ut!:i, viclean Di ;nclinat spre ;nDelare Di care, amestecnd erezia lui -leomen,
ucenicul lui Noe:iu, Di 'eodot al ?izan:ului, a constituit o nou! erezie com!tut! Di
consemnat! de episcopul &polit de Porto ;n cartea a noua a scrierii sale I.mpotriva tuturor
ereziilorJ6
Pe la anul 2EB, Papa (arcelin, ducndu7se la templul lui &sidos Di al Estiei, a
Certfit idolilor, dup! cum d! m!rturie, ;ntre al:ii, Di Papa )amasus6 Papa 0ieriu a semnat
;n anul A>8 un lieliu de credin:! eretic! Di condamnarea Sfntului #tanasie T*leur3,
&storia isericeasc!, vol6 &, cartea a 1A7a, cap6 N0H&, pag6 >B0U6 Succesorul acestuia la
episcopie, Papa *eliF, s7a alipit ;nv!:!turii ariene, dup! cum istoriseDte Socrate6 Papa
#nastasie al &&7lea 9pe la anul =EB< a fost adeptul ereziei nestoriene, dup! cum dau
m!rturie #nastasie iliotecarul, Platin Di al:ii6 Papa ,noriu 1 9pe la B2>< a fost eretic
monotelit, ;mpotriva lui fiind pronun:at! anatema de c!tre Sinodul al B7lea Ecumenic6
Papa &oan al NN&&7lea 9anul 1A1B< s7a al!turat ereziei milenariDtilor6 Papa &oan al 2A7lea
91=10< a fost dovedit a fi un eretic deoseit de mrDav ;n sinodul de la -onstan:ia Di a fost
condamnat pentru c! nega ;nvierea mor:ilor, sus:inea moartea sufletului, era simoniac,
Pagina 1@B
vr!Citor, sperCur, mincinos, ucigaD666
Papa Eugen al &H7lea a fost condamnat ca eretic de c!tre sinodul de la ?asel Di
a fost dezr!cat de vrednicia arhiereasc! [acest Pap! Eugen este cel care a convocat
sinodul de la *loren:a la care a fost alc!tuit orosul de credin:! unionist]6
Papa 0eon & este condamnat ca dispre:uitor al ;nseDi religiei creDtine6 Pe lng!
cei enumera:i spre eFemplificare, eFist! Di al:i Papi eretici Di c!zu:i ;n ;nDelare6
[#ndronicos )imitraKopoulos, Istoria Schismei, 0eipzig, 1@B8, pag6 1B6 Papa %ran al H7
lea 91AB271A80<, spovedindu7se ;n clipele din urm! ale vie:ii, m!rturiseDte despre
sl!iciunea sa omeneasc! Di ;nclina:ia lui spre greDeli dogmatice Di p!cate teologice6 &at!
cuvintele lui, pe care le reproducem din Istoria lui *leur34 I-red cu t!rie tot ceea ce :ine Di
;nva:! sfnta ?iseric! catolic! Di dac! ;n vreun fel am promovat vreodat! altceva 9dect
aceasta<, revoc Di m! supun m!surilor coercitive ale ?isericiiJ6
*leur3, dup! aceast! m!rturisire a Papei %ran al H7lea, scrie concluziv
urm!toarele4 I#ceast! declara:ie eviden:iaz! foarte ine faptul c! el nu se credea
infailiilJ 9cartea a N-H&&7a, cap6 NH&&&<6 %ran spunea asta ;naintea duhovnicului s!u Di
a multor altor persoane importante6 *leur3 istoriseDte Di despre ?onifaciu al &N7lea,
urmaDul lui %ran al H&7lea, cum c! era un simoniac grozav, vnznd la licita:ie orice Di
hirotonind pe ani, comercializnd cele sfinte Di vnznd tainele pe ani6 Sunt
;nsp!imnt!toare cele istorisite de *leur3, despre el ;nsuDi circulnd opinia c! nu era
departe de comportamente asem!n!toare6 *leur3, &storia isericeasc!, N-H&&, cap6 NNH&&
Di N0]6
Papa 0ieriu a semnat hot!rrea de credin:! a arienilor alc!tuit! la Sirmium Di,
refuznd comuniunea cu Sfntul #tanasie cel (are, a c!rui condamnare a Di semnat7o, s7a
;mp!rt!Dit ;mpreun! cu episcopii arieni, dup! cum el ;nsuDi m!rturiseDte ;n epistola
adresat! de el ;mp!ratului -onstan:iu Di arhiereilor "!s!ritului [*leur3, &storia
Pagina 1@8
isericeasc!, vol6 &, cartea a 1A7a, pag6 >B0, ed6 Paris]6 Pe 0ieriu l7a declarat eretic Di
r!zvr!tit ;ns!Di ?iserica #pusului, dup! cum m!rturiseDte Petru )amian ;n scrisoarea lui
c!tre arhiepiscopul /enric de "avenna [*leur3, &storia isericeasc!, vol6 &, cartea a 1A7a,
vol6 12, pag6 >@E, ed6 ?ruFelles]6
Pagina 1@@
)es"re Pa"a er,hie al III0lea
(arele papistaD, cardinalul ?aronius, spune despre Papa Serghie al &&&7lea
urm!toarele [?aronius, #nnales Ecclesistici E0@, = Di >, 0ucca 18=8], ;n traducerea
pururea pomenitului Evghenie ?ulgarul4
ISerghie al &&&7lea este dintre aceia care treuie numi:i mai degra! aposta:i
dect apostolici, suindu7se la rangul arhieresc prin silnicie tiranic!P ducea o via:! foarte
scroas!, era foarte calomniator, spurcat, dondind un fiu, pe &oan, din adulter nelegiuit
cu prostituata (arosia, ;n vremea lui domnind asupra oraDului 9Di cu ruDine spunnd4
asupra ?isericii romane< desfrnata oficial!, 'eodora cea !trn!J Di consemneaz! faptul
c! acest copil nelegitim, &oan, s7a sfrDit mai apoi su numele de Papa &oan & [Sergius &&&6
eF iis Qui non apostolici sed apostatici sunt dicendi per vim '3rannicam invasor
Pontificatus, vita turpissimus, infamis, oscaenusP eF (arosia meutrice Vohannem nefario
gignes adultarioP su Quo 'heodora senior, moile scortum, monarchiam in ure otinuit]6
.n num!rul Dase din 2B58 noiemrie 1@BE al ziarului IPopoareleJ, citim
urm!toarele referitor la greDelnicia Papilor4 IY0iertatea ParisuluiZ a pulicat de curnd o
serie de articole ale lui Petruccelli della Gattina despre sinodul ecumenic 9-onciliul
Hatican &< cuprinznd, ;ntre altele, rememor!rile urm!toare4
Y)e la Simon al lui &ona, adic! de la Sfntul Petru, pn! la Pius al &N7lea au
fost 2EA de Papi6 'reizeci Di unu dintre aceDtia au fost caracteriza:i ca r!pitori ai tronului
papal 7 antipapi 7 ;n acelaDi fel ;n care ?uronii ;l consider! r!pitor pe Napoleon &, Di Pius
al &N7lea ;l consider! r!pitor pe Hictor Emmanuel6
)in num!rul celor 2B2 de Papi legitimi, 2E au sfrDit prin moarte
Pagina 1@E
muceniceasc! fiind socoti:i ;ntre muceniciP al:i A> de Papi au murit, de asemenea, ;n mod
violent, dintre care 1@ otr!vi:i Di = asasina:iP al:i 1A au decedat din variate motive, adic!
mutila:i, spnzura:i, uciDi cu pietre, ;nchiDi ;n ;nchisori asem!n!toare cuDtilor de fier, arDi
;n paturile lor, sinucigndu7se, c!zu:i de pe cal sau ;n ra:ele femeilor, precum Pius al &H7
leaP aDadar B= din cei 2B2 s7au s!vrDit ;n mod impreviziil, f!r! a7i pune la socoteal! pe
al:i dou!zeci care au murit suit de durere, ca urmare a unor accidente6 )ou!zeci Di Dase
au fost caterisi:i, afar! de cei emigra:i la #vignon6 A> pe Papi au fost Cudeca:i, 1A dintre ei
pentru c! nu credeau ;n dumnezeirea lui &isus /ristos, al:i nou! din cauza disputei asupra
icoanelor Di al:ii pentru c! au deviat ;nspre dogma lui ?eranger, care poate fi considerat
;naintemerg!torul lui 0uther6 (ul:i Papi au fost acuza:i de crim!, 2@ i7au chemat pe str!ini
;n &talia pentru a7i spriCini s! se men:in! pe tronZJ6
]iarul YElieratorul catolicZ a pulicat su titlul I&nfailiilitatea Papei ;n
conDtiin:a poporuluiJ urm!toarea anecdot! pe care o prelu!m prin intermediul ziarului
YPopoareleZ4
I)uminica trecut!, preotul isericii noastre mitropolitane a predicat despre
infailiilitatea arhiereului suprem al "omei 9tem! impus!< dovedind ;n epilog c! patru
plus patru fac nou!6 #firma:iei nu i se poate da un r!spuns datorit! urm!torului silogism
foarte simplu4 )umnezeu este f!r! de p!cat, Pius al &N7lea este reprezentantul lui
)umnezeu, deci Pius al &N7lea este f!r! de p!catJ6 [Pius al &N7lea, Papa cu cea mai
;ndelungat! domnie din istoria "omei, 1@=B71@8@, este cel care a convocat -onciliul
Hatican &, ;n 1@BE, -onciliu la care a fost decretat! &nfailiilitatea papal!, ;n aza c!reia el
a definit apoi dogma &maculatei concep:ii]6
Pagina 1E0
(onoteliii /i Pa"a 4noriu& care ,re/e/te cu "rivire la credin
Scopul urm!rit prin Sinodul al H7lea Ecumenic nu a fost atins, deoarece
monofizi:ii continuau s! r!mn! separa:i de ,rtodoFie6 Hrnd s!7i atrag! pe aceDtia,
&ustinian a acceptat ;nv!:!tura aftartodoche:ilor6 .ns! moartea acestuia, survenit! ;n >B>, i7
a ;mpiedicat continuarea ac:iunilor6 [Numele aftartodoche:ilor provine de la termenul
IaftharsiaJ 7 nestric!ciune 7 ;nsuDire pe care, spuneau ei, o avea firea omeneasc! a lui
/ristos cnd #cesta tr!ia pe p!mnt6 .n timp ce )oche:ii negau realitatea firii omeneDti a
lui /ristos, #polinarie o priva de elementul ra:ional, iar monofizi:ii o voiau asorit! ;n
firea dumnezeiasc!, aftartodoche:ii, vrnd s7o ;nfrumuse:eze, ;i negau acesteia nevoile
fireDti Di p!timirile ireproDaile6 -!petenia ereziei a fost &ulius #licamaseanul, care ;nv!:a
c! trupul lui /ristos, ;nc! de la naDtere, era mai presus de nevoile fireDti4 foame, sete,
ooseal! etc6, nevoi cunoscute su denumirea de IireproDaileJ, ;n sensul c! satisfacerea
lor nu constituie un p!cat6 )ac! ;n Scripturi se vede c! /ristos m!nnc!, ea, se
emo:ioneaz! etc6, acest fapt nu ;nseamn! c! El avea necesit!:i reale pe care treuia s! le
satisfac!, ci acestea erau miDc!ri aparente Di premeditate ale firii pe care -uvntul lui
)umnezeu le permitea ;n vederea ;mplinirii iconomiei Sale mntuitoare6 #dic!, spuneau
ereticii aceDtia, 0ui ;i era foame atunci cnd voia )umnezeu s! ;nfometeze etc6 , parte a
acestor eretici, avndu7l drept c!petenie pe #moniu, au mers mai departe, spunnd c!
trupul lui /ristos nu numai c! nu era f!ptur! 9zidit<, dar era totodat! Di imaterial6 Erau,
aDadar, monofizi:i aCunDi la eFtrem!]
Se vede c! ;mp!ra:ii din aceast! perioad! pretindeau pentru ei ;nDiDi
conducerea ;ntregii ?iserici pe care o revendicau Papii6 #flndu7se la /ierapole,
;mp!ratul /eraclie 9B107B=1< ;l cheam! la el pe episcopul primat de cet!:ii, #tanasie, care
Pagina 1E1
se ucura de influen:! printre monofizi:i, Di7l ;ndeamn! s! accepte unirea, s! recunoasc!
Sinodul de la -alcedon Di s! m!rturiseasc! dou! firi unite ;n mod neamestecat ;n
(ntuitorul /ristos, promi:ndu7i c!7l va considera ortodoF Di7l va promova ca Patriarh6
.ncntat de cuvintele ;mp!ratului, #tanasie se preface c! accept! propunerile
Di7l ;ntrea! pe ;mp!rat ce treuie s! gndeasc! referitor la cele dou! firi Di lucr!ri ;n
(ntuitorul /ristos6 .mp!ratul nu7i r!spunde de ;ndat!, Di7i scrie Patriarhului Serghie al
-onstantinopolului pentru a se informa ce treuie s! gndeasc! asupra acestora6 Serghie,
;nclinnd de mai ;nainte ;nspre monotelism, ;i r!spunde ;mp!ratului c! Itreuie s!
sus:inem o voin:! a firii Di o lucrare ;n /ristosJ6 .nDelat de acest r!spuns, ;mp!ratul ;ncheie
o ;n:elegere de tain! cu episcopul de /ierapole ;n scopul de a reuDi, ;n aza acestei
defini:ii, aducerea monofizi:ilor la ,rtodoFie6 07a promovat apoi pe #tanasie ca Patriarh
de #ntiohia, iar pe -3r ca Patriarh de #leFandria6 .n acest fel, ;mp!ratul dispunea asupra
tronurilor patriarhale ca un conduc!tor suprem al ?isericii, arogndu7Di st!pnirea
revendicat! de Papi6
)up! aceste ac:iuni preg!titoare, ;mp!ratul, avnd deCa ;n favoarea sa pe cei
trei Patriarhi din "!s!rit Di n!d!Cduind Di ;n sus:inerea Papei "omei 7 ,noriu, dup! cum s7
a v!zut ;n cele din urm!, a trecut l7a aplicarea planului s!u6 (ai ;nti, -3r de #leFandria a
negociat unirea cu severienii din Egipt pe aza formulei prezentate6 #ceDtia m!rturisind,
pe de o parte, dou! firi, iar, pe de alta, o singur! lucrare teandric!, au fost primi:i ;n
?iseric!, considerndu7se c! accept! m!rturisirea ?isericii6 Prin aceast! m!rturisire,
ortodoFia era tr!dat!, urm!rindu7se nu asimilarea monofizi:ilor cu ortodocDii prin
iconomie, ci dec!derea prin ;nDel!torie a ortodoFiei ;n monofizitism prin intermediul
monotelismului6
'ermenii hot!rrii au fost accepta:i de c!tre -onstantinopol, iar "oma a t!cut6
Nici un cuvnt de protest n7a fost auzit din gura Papei "omei, ,noriu, ci protestul a venit
prin vocea a doi c!lug!ri greci de la &erusalim, Sofronie Di (aFim6 #ceDtia nu numai c! nu
Pagina 1E2
au fost convinDi de c!tre -3r, dar au Di com!tut cu vigoare ;nv!:!tura despre o singur!
voin:!, demonstrndu7i caracterul contradictoriu6 &ncomodat de proteste, Serghie interzice
s! se mai voreasc! despre una sau dou! voin:e ;n &isus /ristos Di, la ;ndemnul
;mp!ratului, a adunat diverse citate ale P!rin:ilor ?isericii pentru a sus:ine o singur!
voin:! ;n /ristos6 ,noriu, fiind ;ntreat despre aceasta, a scris c! Im!rturiseDte o singur!
voin:! a lui /ristosJ, lucru pe care, desigur, Papii, care l7au Cudecat ulterior, nu l7au
m!rturisit, precum nici 0eon al 1A7lea6
.ntre timp, Sofronie se duce la &erusalim, unde este hirotonit Patriarh6 .n
acelaDi timp convoac! un sinod Di condamn! ca eretic! ;nv!:!tura despre o singur! voin:!,
trimite apoi celorlal:i Patriarhi epistole ;n care loveDte erezia ca un tr!snet6 )eranCat de
situa:ie, ,noriu ;i scrie lui Sofronie, lui -3r Di lui Serghie ;n acelaDi sens ;n care ;l f!cuse
mai ;nainte6 .ns! Sofronie n7a mai putut continua lupta, deoarece a fost ;nl!turat de pe
cmpul de !t!lie de c!derea &erusalimului su saracini, survenit! ;n anul B8A6
Pagina 1EA
7m"raii 'i!antini nu le0au recunoscut succesorilor lui Petru
ne,re/elnicia (infaili'ilitatea) /i acrivia n ceea ce "rive/te do,ma
2;tesis0ul (21"unerea) lui <eraclie
/eraclie, vrnd s! reduc! la t!cere disputa care lua amploare, emite ;n anul
BA@ aDa numita EFpunere 9EKthesis<, ;n care a poruncit s! nu se voreasc! nici despre o
singur! lucrare ;n /ristos Di nici despre dou!, Di s! se m!rturiseasc! o singur! voin:!
[?aronius, #nuales ecclesiastici a -hristo nato ad annum 11E@, anul BAE, nr6 1E> Di
Sinodul al H&7lea Ecumenic, vol6 &&&, docum6 BB]6
.n acelaDi an a avut loc Di cucerirea Siriei de c!tre arai, iar dup! doi ani cea a
Egiptului6 -u toate acestea, n!deCdea unirii nu l7a p!r!sit pe /eraclie6 EKtesis7ul fusese
promovat Di semnat de mai to:i6 P3rros, succesorul lui Serghie, a semnat Di el6 Succesorii
lui ,noriu ;ns! s7au opus6 0a fel a f!cut Di Sfntul (aFim care, fiind pus su acuzare ;n
anul B=> Di sus:inut fiind de c!tre eparhul Grigorie, a sosit ;n #frica unde a avut acel
faimos dialog cu P3rros prin care a reuDit s!7l atrag! pe acesta la ortodoFie6
#nimozit!:ile reciproce dintre ortodocDi Di monofizi:i s7au aprins, iar disputele
dintre aceDtia au sporit ;nc! mai mult pe m!sur! ce EFpunerea lui /eraclie, alc!tuit! de
Serghie pentru a7i mul:umi pe monofizi:i, pe de o parte, interzicea orice eFaminare Di prin
urmare orice contestare a opiniilor lor, Di, pe de alt! parte, considera c!7i poate mul:umi pe
ortodocDi prin ;ndep!rtarea total! din disput! a inova:iei, spunnd a nu se m!rturisi ;n
/ristos nici una, nici dou! lucr!ri6 -ontrar scopului urm!rit, ortodocDii n7au fost
mul:umi:i, iar monofizi:ii s7au ;nfuriat puternic Di, potrivit cronicarului 'eofan, Ila
Pagina 1E=
crcium! Di la aie au trt ?iserica Soorniceasc! spunnd4 dup! ce mai ;nti
calcedonienii, gndind ca Di Nestorie, s7au trezit, ;ntorcndu7se la adev!r Di unindu7se cu
noi prin m!rturisirea unei singure lucr!ri ;ntr7o singur! fire a lui /ristosP acum, dndu7Di
seama cum stau mai ine lucrurile, le7au pierdut pe amndou! nemaim!rturisind nici una,
nici dou! ;n /ristosJ6
Este uimitor cum de Papa, ;n calitate de infailiil, nu a emis o contraeFpunere,
dac! se considera ca atare ;n vremea aceea, pentru a face s! ;nceteze aceste dispute
religioase6 ,are nu credea lumea creDtin! ;n infailiilitatea PapeiR Noi credem c! nu
credea, deoarece ;n acest caz o singur! afirma:ie a Papei ar fi fost de aCuns pentru
;ncetarea disputei6
.n #frica, monotelismul a fost condamnat de un sinod ;n anul B=B6
Pagina 1E>
=>"os0ul (Formula) lui Constans al II0lea
0inia lui /eraclie a fost urmat! Di de -onstans 9B=27BB@< care, vrnd s!
readuc! lucrurile la starea de normalitate, emite ;n anul B=@ aDa numita I*ormul!J 9'3pos<
prin care, su amenin:area unor grele pedepse, a interzis s! se voreasc! despre una sau
dou! voin:e6 #ceast! *ormul! a fost condamnat! de Papa (artin & ;ntr7un sinod ;ntrunit de
el, sinod la care l7a anatematizat Di pe -onstans, trimi[ndu7i acestuia, cu ;ndr!zneal!,
documentele sinodului6 .mp!ratul, mniindu7se, ;i porunceDte eFarhului "avennei,
,limpiu, s!7l aresteze Di s!7l ;nchid! pe Pap!6 ,rdinul ;mp!ratului nu a fost eFecutat
atunci de c!tre eFarhul care se r!zvr!tise la rndul luiP a fost ;ns! eFecutat de succesorul
acestuia, -aliopie, care l7a arestat pe (artin Di, dup! ce a ;ncercat mai ;nti s!7l conving!
prin !taie aspr!, l7a legat ;n lan:uri Di l7a trimis la -onstantinopol unde, fiind acuzat de
tr!dare fa:! de ;mp!rat, a fost eFilat ;n -herson unde a Di murit ;n anul B>> dup! multe
p!timiri6
(ai aspr! a fost p!timirea prin care a trecut principalul ap!r!tor al ortodoFiei,
Sfntul (aFim6 -!ci acesta, fiind arestat ;n anul B>> la "oma Di r!mnnd statornic ;n
credin:!, ;n ciuda diverselor promisiuni am!gitoare, amenin:!ri, ;ncarcer!ri, ;nfomet!ri,
;nsetoD!ri etc, ;n cele din urm!, dup! aspre iciuiri, i s7a t!iat lima Di mna dreapt! Di a
fost eFilat ;n :inutul 0azilor, unde a Di murit ;n anul BB2, la vrsta de @0 de ani6
Pagina 1EB
)ositei s"une des"re Pa"a 4noriu c a ,re/it n cele ale credinei
I-a s! Dtii cum era ,noriu, vezi mai ;nti epistola acestuia c!tre Serghie al
-onstantinopolului 9care a fost confirmat! ca fiind ;ntru totul real! de c!tre Sinodul al H&7
lea, fiind g!sit! atunci ;n arhiva Patriarhiei -onstantinopolului<, care spune acestea4
Yzadarnic foarte este a70 gndi sau a70 ;nf!:iDa pe )omnul ca fiind sau n!scndu7Se cu o
lucrare sau cu dou!ZP Di ;i mai scria lui Serghie s!7i spun! lui -3r s! Ynu spun! una 9o
voin:!<Z, Di lui Sofronie Ys! nu spun! dou!Z, Di4 Ym!rturisim o singur! voin:! a )omnului
nostru &isus /ristosZ6 .n al doilea rnd, Papa #gaton, scriindu7i lui -onstantin Pogonatul,
d! m!rturie despre ,noriu c! este ereticP ;n al treilea rnd, Pogonatul spune ;n &ndictul
s!u4 anatematiz!m Di lep!d!m pe ereziarhii dogmelor noi Di n!scocite Di pe ap!r!torii lor,
Di ne referim ;ndeosei la 'eodor de *aran, iar pu:in mai ;ncolo Y;nc! Di la ,noriu, cel
devenit Pap! al !trnei "ome, cel ;mpreun! eretic Di ;mpreun! merg!tor cu aceDtia Di
adeveritor al erezieiZ6 .n al patrulea rnd, ;n cel de7al treisprezecelea proces7veral al
Sinodului al B7lea Ecumenic se spune4 Ype lng! aceDtia s! fie scos afar! din Sfnta
?iseric! a lui /ristos Di anatematizat cel deopotriv! cu ei, ,noriu, cel devenit Pap! al
!trnei "ome, c!ci din scrisorile acestuia c!tre Serghie pe care le7am g!sit 9se vede c!< ;i
urmeaz! ;ntru toate aceluia, dogmele lui cele necredincioase ;nt!rindZ6 0egat al lui &oan al
"omei la sinod a fost cel care va fi uns mai apoi Pap! su numele de &oan al H7lea Di pe
care hartofilaFul "omei, #nastasios, ;l laud! ;n scris6
)eci acesta Di ceilal:i lega:i au semnat anatematizarea lui ,noriu Di, venind la
"oma, i7au istorisit Papei 0eon, urmaDul lui #gaton, caterisirea lui ,noriu, dup! cum
m!rturisesc documentele6 .n al cincilea rnd, Sinodul 'rulan, ;n al cincilea canon, ;l
consider! pe acesta ca fiind eretic Di7l anatematizeaz!6 .n al Daselea rnd, 'eodor,
Patriarhul &erusalimului, l7a anatematizat pe acesta ;ntr7un sinod, iar epistola sinodal! a
Pagina 1E8
acestuia a fost citit! la Sinodul al Daptelea6 .n al Daptelea rnd, Papa 0eon, scriindu7i a
doua oar! lui -onstantin Pogonatul, precum Di ;n epistola sa soorniceasc! adresat!
spaniolilor Di regelui Ervigio al Spaniei TErvigio, regele vizigot al Spaniei ;ntre B@07B@8U,
m!rturiseDte despre el c! este eretic Di7l anatematizeaz!6 .n al optulea rnd, Sinodul al 87
lea Ecumenic ;l numeDte pe acesta eretic ;n multe locuri Di7l anatematizeaz!6 .n al nou!lea
rnd, dup! cum afl!m din documentele sinodului :inut la -onstantinopol ;n @BE Di socotit
de latini ca al optulea ecumenic, Papa #drian al &&7lea, la sinodul de la "oma ;mpotriva
Sfntului *otie din anul @BE, plngndu7se Di Celindu7se pentru cuvintele de ;mpotrivire
ale lui *otie fa:! de Pap!, a spus urm!toarele4 Y)e ner!dat este ;ndr!zneala aceasta,
iui:ii mei fra:i, iar urechile inimii mele n7o pot suferiP n7am cunoscut niciodat! arhiereu
al "omanilor Cudecat de celelalte ?iserici, ci pe to:i ;i Dtim Cudeca:i de c!tre acesta, c!ci Di
dac! asupra lui ,noriu a fost rostit! anatema dup! moartea lui, cunoscut fiind c! a fost
acuzat de erezie 7 singurul lucru pentru care este ;ng!duit celor mai de Cos a se rupe de cei
mai mari 7 dar Di ;n acest caz nici Patriarhii, nici un alt ;ntist!t!tor nu poate da hot!rrea
dac! autoritatea tronului celui dinti nu Di7a dat ;ncuviin:area pentru aceastaZ6
#Dadar, ;n al zecelea rnd, este m!rturisit Di de c!tre dreptcredinciosul Pap!
#drian al "omei faptul c! ,noriu a fost declarat eretic ;n mod sinodal Di c! este supus
anatemei6
.n al unsprezecelea rnd, vezi ;n lucrarea de fa:! cele spuse despre cele patru
Sinoade, despre cel de7al Daselea, de la 'rulan, cel de7al Daptelea Di cel ;mpotriva lui *otie6
.n al doisprezecelea rnd, *otie ;n scrierea sa I?iliotecaJ Di ;n scrierea despre
cele Dapte Sinoade, Sfntul Gherman Patriarhul -onstantinopolului, Pselos Di mul:i al:ii
care au scris despre cele Dapte Sinoade Ecumenice, -edrin ;n YSinapsaZ sa Di Hedas spun
c! Ys7a ;ntrunit cel de7al Daselea Sinod ;mpotriva lui Serghie, -3r, ,noriu, P3rros, Petru Di
PavelZ6
.n al treisprezecelea rnd, (acarie al #ntiohiei, cel anatematizat la al Daselea
Pagina 1E@
Sinod, enumerndu7i pe ap!r!torii ereziei monotelite, spune4 Serghie, Pavel, Petru, apoi
zice despre ,noriu cel ;n:eleptP acelaDi (acarie, ;n Dedin:a a opta a acestui Sinod, ;i pune
iar!Di al!turi pe ,noriu, Serghie, Pavel Di PetruP la fel Di ;n liela sa scrie despre ,noriu Di
Serghie Di -3r ;mpreun! cu Dirul crmuitorilor de ?iserici Di eFarhi 9eretici<J^ [)ositei,
&storia patriarhilor, cartea a B7a, cap6 B, B, pag6 >==]
)in cele istorisite pn! aici nu g!sim vreo m!rturie care s! confirme
st!pnirea sau infailiilitatea Papilor, dimpotriv! g!sim doi Papi care p!c!tuiesc, greDesc
Di sunt Cudeca:i de c!tre episcopii cei de aceeaDi cinste cu ei, pe Higiliu Di pe ,noriu, f!r!
ca aceDtia s! eFercite vreo st!pnire, nici ;n ?iseric!, nici ;n stat Di nici s! se pronun:e e/
cathe+ra asupra adev!rului dogmei credin:ei6 Pe de alt! parte, Papa (artin, p!timind
pentru credin:a ortodoF! Di rezistnd cu viteCie Di pronun:ndu7se .n mo+ sino+al referitor
la ea, nu numai c! nu a fost ascultat, dar a Di fost surghiunit6 #Dadar unde este
infailiilitateaR %nde este st!pnirea ;n ?iseric! Di ;n statR E limpede c! pn! ;n secolul al
Daselea nimeni n7a vrut s!7i recunoasc! Papei asemenea calit!:i6 )ar s! vedem Di
evenimentele ulterioare6
Prigonirea dur! a ap!r!torilor ortodoFiei i7a ;nfricoDat pe to:i Di disputa a fost
redus! la t!cere6 '!cerea aceasta ;ns! n7a adus cu ea pacea sufletelor6 "!zoiul dintre
p!r:ile aflate ;n conflict s7a reaprins de ;ndat! ce friele statului au fost luate de -onstantin
Pogonatul 9BB@7B@><6 #cesta, vrnd s! restaileasc! pacea Di liniDtea ;n ?iseric!, hot!r!Dte
s! ;ntruneasc! Sinodul al B7lea Ecumenic6
,serv!m un!oar! c! ;mp!ra:ii -onstantinopolului, de la ]enon pn! la
-onstantin, s7au luptat ;n conlucrare cu Patriarhii Ecumenici s!7Di apropie, dac! nu toate
eresurile, cel pu:in marele eres al monofizi:ilor pe care s!7l ;mpace cu ortodoFia prin
anumite concesii care credeau ei c! nu aduc atingere principiilor fundamentale ale
ortodoFiei6 .n acest scop au fost emise succesiv Enoticonul, condamnarea celor trei
Pagina 1EE
capitole, EKtesis7ul Di *ormula 9'3pos<P ;ns! toate ;ncerc!rile s7au dovedit zadarnice,
deoarece nu numai c! scopul n7a fost atins ci, ;n plus, s7a n!scut erezia monoteli:ilor care
a continuat s! tulure duhurile pentru mult! vreme6
#Dadar, a ap!rut ca necesar! anularea concesiilor f!cute mai ;nainte6 'reuiau
;nl!turate din cale concesiile f!cute ereziei, treuiau s! fie condamna:i din nou monofizi:ii
Di monoteli:ii, ca Di oricare alt! credin:! str!in!, s! fie ;nt!rite principiile ortodoFiei Di ;n
felul acesta s! fie consolidat! unitatea religioas! a :inuturilor care se mai aflau ;nc! ;n
componen:a Statului ?izantin6 .n acest scop, -onstantin a socotit necesar s! ;ntruneasc!
un Sinod Ecumenic6 Gndurile acestea le7a ;mp!rt!Dit mai ;nti Patriarhului 'eodor al
-onstantinopolului Di Patriarhului (acarie al #ntiohiei Di apoi, prin epistole, Di Papei
"omei )omnus, ;ns! murind acesta ;nainte de sosirea epistolelor, acestea au fost preluate
de succesorul s!u, #gaton6
&at! ce citim ;n ampla -olec:ie a Sfintelor -anoane THol6 &&, pag6 >2AU4 I)up!
ce ideea a fost ;mp!rt!Dit! lui 'eodor al -onstantinopolului Di lui (acarie al #ntiohiei, i7a
scris apoi Di fericitului )omnus al "omei pentru unitatea ?isericii "!s!ritene Di #pusene6
Pe de o parte, pe (acarie al #ntiohiei, ereziarh fiind, l7a chemat s! vin! pentru a fi
Cudecate ;n Sinod Ecumenic cele sus:inute de elP pe de alt! parte, l7a ;nl!turat pe 'eodor al
-onstantinopolului, v!znd c! acesta s7a ;n:eles cu (acarie pentru a7l scoate din )iptice
pe Hitalian al "omei 9B>87B82<, Di l7a promovat Patriarh pe Gheorghe pentru ca pe tronul
-onstantinopolului s! se afle o persoan! dreptcredincioas! ;n scopul de a fi asigurat!
canonicitatea Sinodului Ecumenic6 Sosind solia la "oma, l7a g!sit pe )omnus adormit ;n
)omnul, Pap! devenind fericitul #gaton6 .n epistola sa c!tre )omnus, ;mp!ratul spune4
IHoind unii s! se ;ntreprind! ceva ;n favoarea dogmei dreptei credin:e privitor
la cuvintele aflate ;n disput! ;ntre partea prea sfintei voastre ?iserici Di cei dinspre partea
prea sfintei ?iserici celei (ari a lui )umnezeu de la noi, Di ivindu7se deoseire de p!reri,
noi am ;mpiedicat7o, vremurile ne;ng!duind una ca aceasta, cunoscnd c! unirea care se
Pagina 200
face, p!strndu7se o deoseire par:ial! de p!reri, nu putea fi primit!, ci sporea r!ul6 Mi s!
ni se dea nou! acum vreme potrivit! pentru adunarea tuturor de la amndou! tronurile
pentru a rndui aceste hot!rniciri ale celor cinci sinoade Di insuflndu7le lor spre
;ncredin:are cele ;nf!:iDate de aleDii sfin:i p!rin:i, s! se adune ;ntr7o gur! Di ;ntr7o inim!
spre a se sl!vi prea cinstit numele )omnului nostru6 Mi dac! timpul nu ;ng!duie s! se fac!
o deplin! adunare, ;ndemn!m prin aceast! Sacra 9scrisoare regal!< a noastr! pe
p!rinteasc! prea fericirea voastr! s! trimite:i !ra:i folositori Di cinsti:i, avnd toat!
Dtiin:a de )umnezeu insuflatei Scripturi Di fiind cerca:i ;n cur!:ia dogmelor, ;nveDmnta:i
;n chipul tronului vostru apostolic Di fiind ei p!zi:i de primeCdii prin aceast! evlavioas!
Sacra a noastr!, ca unii care sunt trimiDi din partea tronului vostru apostolicP c!ci, ;n
numele lui )umnezeu #tot:iitorul, nu eFist! la noi vreo p!rtinire, ci p!zim egalitatea
p!r:ilor amndurora6 &ar cel ce ;ncuviin:eaz! a se pune ;n miDcare acum cele privitoare la
capitol 9chestiunile propuse a se discuta ;n sinod<, are prin Sfntul )uh ;ncuviin:area c!
prin aceasta se va ar!ta adev!rul Di vor fi aDeza:i to:i ;n adev!r f!r! schism! Di ceart!6 Mi
am poruncit lui 'eodor, prea7sl!vitul patrician, s! dea tot aCutorul celor care vin666
D6a6m6d6J T-olec:ie ampl! a Sfintelor -anoane, vol6 &&, pag6 >2A7>2BU6
-e poate fi mai limpede dect aceast! epistol!R Ea rezolv! toate chestiunile6
Egalitatea este confirmat! Di de formulele de adresare ale ;mp!ratului c!tre Patriarh Di
c!tre Pap! din epistole4 I-onstantin666 lui Gheorghe prea sfin:itului Di prea fericitului
arhiepiscop al -onstantinopolului Di Patriarh EcumenicJ6 I-onstantin666 lui )omnus, prea
sfin:itului Di prea fericitului arhiepiscop al !trnei "ome Di Pap! EcumenicJ6
Pagina 201
inodul al +0lea 2cumenic este "re!idat de ctre m"rat& iar Pa"a este
a/e!at n ran, e,al cu ceilali e"isco"i
Sinodul s7a ;ntrunit ;n palatul regal, ;n sala numit! 'rulan6 Potrivit celor
istorisite despre acest Sinod de c!tre *otie, Nichifor, Nil Di #nonimus, au fost prezen:i 180
de sinodali, potrivit altora 7 2@E, ;ntre care au fost prezen:i ;n persoan! Patriarhii
Gheorghe al -onstantinopolului Di (acarie al #ntiohiei, epitropi ai Patriarhilor
#leFandriei Di &erusalimului Di lega:i ai Papei #gaton6
#cest Sinod a f!cut cunoscut ;ntregii lumi c! ?iserica recunoaDte ;n /ristos
dou! firi unite, ;ns! unite ;n mod neamestecat Di dou! voin:e distincte, ;ns! nu potrivnice
una alteia6 07a condamnat pe Serghie, pe P3rros, pe Pavel Di pe Petru, Patriarhii
-onstantinopolului, pe (acarie al #ntiohiei, pe -3r al #leFandriei, pe episcopul 'eodor
de *aran Di pe al:ii6 'otodat!, l7a condamnat Di pe Papa ,noriu, condamnare validat! Di de
Papa #gaton Di de succesorul acestuia, 0eon al &&7lea 9B@27B@A<6 .n epistola lui c!tre
;mp!rat, prin care valideaz! Di accept! cele s!vrDite Di stailite la cel de7al H&7lea Sinod
Ecumenic, el scrie urm!toarele4
INu numai 9pe aceDtia<, dar Di pe ,noriu ;l anatematiz!m, care nu s7a pornit s!
cur!:easc! ?iserica aceasta apostolic! prin ;nv!:!tura tradi:iei apostolice, ci s!7i
mnCeasc! chipul cel f!r! de pat! prin tr!darea cea spurcat!, ;ndep!rtndu7i Di pe to:i care
s7au s!vrDit ;n ;nDelarea acestoraJ T-olec:ia Sinoadelor, vol6 &&, pag6 B88U6
-e lovitur! dat! infailiilit!:ii papale^ ,rice ar spune ap!r!torii infailiilit!:ii
Papilor, spre a Custifica aceast! ;ntmplare, Papii se arat! a fi supuDi p!catului Di tr!d!tori
ai credin:ei6 )espre ,noriu Di despre al:i Papi care au greDit ;n cele ale credin:ei, vom
Pagina 202
scrie ;n capitolul referitor la infailiilitatea Papilor6
PreDedinte al acestui Sinod a fost ;mp!ratul -onstantin6 .n -olec:ia Sfintelor
-anoane citim urm!toarele4
I.n fruntea acestui Sinod a stat ;mp!ratul -onstantin, iar senatul acestuia a stat
al!turi de elP apoi, ;n partea stng! s7au aDezat lega:ii Papei Di episcopii veni:i ca
reprezentan:i ai sinodului "omei, Di Gheorghe monahul preziter Di legatul 'eodor ca
loc:iitor al tronului apostolic al &erusalimului Di ceilal:i de la "oma6 &ar ;n partea dreapt! s7
au aDezat Gheorghe al -onstantinopolului, (acarie al #ntiohiei Di Petru monahul
preziter Di loc:iitor al Patriarhului #leFandriei Di episcopii care7i ;nso:eauJ6
E de ne;n:eles cum de ;mp!ratul prezideaz! sinodul ;n prezen:a lega:ilor Papei
dac! Papa se consider! a avea drepturi divine6 Mi aceasta ;n timp ce i7a promis Papei,
pentru numele lui )umnezeu, c! Inu eFist! la noi vreo p!rtinire, ci p!zim egalitatea
p!r:ilor amndurora666J6 )eci aDa ;n:elege ;mp!ratul egalitatea6
Primii care deschid seria cuvnt!rilor ;n Sinod sunt lega:ii Papei, care ;ncep cu
urm!toarele cuvinte4
IPrea unule st!pne, ;n urma Sacrei 9scrisorii regale< trimise de st!pnirea
voastr! cea7de7)umnezeu7p!zit! c!tre prea sfin:itul nostru Pap!, am fost trimiDi de acesta
pe urmele cu totul credincioase ale lnde:ii voastre celei7de7)umnezeu7spriCinite, avnd
cu noi Di anaforaua acestuia, ;nc! Di o alt! anafora sinodal! adresat!, de asemenea,
credincioDiei voastre celei7de7)umnezeu7;nconCurat! din partea prea cuvioDilor episcopi
cei afla:i su el, pe care le7am predat st!pnirii voastre celei preacinstiteJP apoi, dup!
unele cuvinte referitoare la eres, continu!4 Isupusul nostru tron apostolic respingnd
adesea unele ca acestea 9eresuri<, iar apoi ;ndemnndu7i 9pe eretici<, ;ns! neputnd
;ndep!rta pn! acum o p!rere def!im!toare ca aceasta, cerem prea cinstitei st!pnirii
voastre s! le spune:i celor dinspre partea prea sfintei ?iserici a -onstantinopolului de
Pagina 20A
unde a fost n!scocit! aceast! p!rere deDart!^J [-olec:ia Sinoadelor, vol6 NH&, pag6 >16 .n
#dev!rul ?isericii Ecumenice, pag6 1>E, se face precizarea c! ;n &storia lui #b *leur3 se
omite acest fragment6 Este ;ns! evident! inaugurarea direct la suiect a cuvnt!rilor]6
-t de diferit este stilul cuvnt!rii lega:ilor la acest Sinod fa:! de stilul
cuvnt!rii lega:ilor Papei 0eon al "omei la Sinodul de la -alcedon6 #ici, cuvntul
lega:ilor lui #gaton e caracterizat de o umilin:! eFtrem!P acolo, stilul cuvntului se
distinge prin p!rerea ;nalt! de sine dus! la culme Di prin egoism6 0ega:ii lui 0eon ;Di ;ncep
discursul printr7un preamul dispre:uitor4 I#vem porunci de la prea fericitul Di
apostolicul episcop al "omanilor, cel ce este cap al tuturor ?isericilor666J6 -ei ai lui
#gaton, printr7o adresare plin! de umilin:!4 IPrea unule st!pne666J6
)e unde aceast! transformare Di aceast! prefacereR )e ce #gaton desconsider!
drepturile tronului s!uR )ac! 0eon era cap al tuturor ?isericilor, de ce #gaton tr!deaz!
privilegiile tronuluiR )e ce se umileDte ;ntr7attR ,ricum ar sta lucrurile, unul din cei doi
Papi greDeDte6 -redem c! 0eon este cel care a greDit, prin faptul c! a c!utat s! se
foloseasc! de situa:ia de strmtoare ;n care se afla ?iserica pentru a se proclama pe sine
cap al ?isericii Di pentru a presa Sinodul s! zdroeasc! cu totul, ;n persoana lui )ioscor,
puternicul tron al #leFandriei6
0a Sinodul al B7lea st! (acarie al #ntiohiei al!turi de ceilal:i , declarat
ereziarh, Di se ucur! de cinstirile cuvenite tronului s!u6 0a Sinodul al &H7lea Ecumenic,
lega:ii Papei 0eon al "omei au cerut ca )ioscor s! ias! din Sinod, nefiind ;nc! declarat
eretic, su preteFtul mincinos c! a ;ntrunit un sinod f!r! permisiunea Papei^^^ Mi aceasta
cu toate c! nici un sinod nu a fost ;ntrunit cu permisiunea Papei, ci totdeauna la porunca
;mp!ra:ilor, ;n ;n:elegere cu Patriarhii -onstantinopolului sau cu al:i Patriarhi6 .n aceasta a
constat contriu:ia creDtineasc! a Papei 0eon la sus:inerea ;n condi:ii Di conCuncturi grele a
Pagina 20=
credin:ei ortodoFe la Sinodul de la -alcedon6 )eclar cu convingere c! monofizitismul nu
s7ar fi ;nt!rit dac! )ioscor nu ar fi fost ;nl!turat din Sinod ;ntr7un mod att de Cignitor
[;nc! Di ast!zi cop:ii Di aisinienii ;i atriuie lui 0eon cauza urii care s7a dezvoltat, Di
;ndep!rtarea neCustificat! a lui )ioscor din Sinod6 #firma:ii ca acestea am auzit noi ;nDine
c!l!torind ;n #isinia, precum Di )6 NiKitaidis]6 )e un singur lucru se ;ngriCea 0eon, de
superioritate Di st!pnire6 EFtrema contrar! se vede ;n epistola lui #gaton c!tre ;mp!rat Di
;n epistola Sfntului Sinod ;ntrunit la "oma de c!tre #gaton cu participarea a 12> de
episcopi, din care red!m frazele care urmeaz!4
I-ele deCa poruncite prin Sacra 9scrisoarea regal!< viteCiei voastre celei prea
lnde ne ;nf!:iD!m f!r! preget a le sluCi ;n fapt!P Di c!utnd, ;n aceast! vreme de
neputin:!, anumite persoane pentru a le ;ncredin:a pe deplin ascultarea 9reprezent!rii<, a
fost cu putin:! s! g!sim cteva din :inutul cel supus nou!6 Mi cu vrerea episcopilor celor
dimpreun! cu mine roi 9ai lui )umnezeu< din sinodul 9format din cei din :inuturile<
apropiate acestui tron apostolic, dar Di cu a clerului supus Di iuitor al st!pnirii voastre
creDtineDti Di ;n ;n:elegere cu roii lui )umnezeu celor7preacinstitori7de7)umnezeu 9am
hot!rt< a gr!i pe urmele lnde:ii voastre celei credincioase666 ascultarea 9misiunea< cea
mult dorit! ;mplinind7o noi, slugile6 Mi ;ntruct din diferite eparhii se ;ntruneDte la porunca
prea credincioas! a un!t!:ii voastre celei7de7)umnezeu7p!zite sinodul cel supus 9vou!<
dimpreun! cu noi, pentru ascultarea cu care suntem datori, iar nu din ;ndr!zneal!666 .i
trimitem pe aceDti fra:i episcopi ;mpreun! slugi cu noi666 Di, ;ngenunchind cu mintea, ne
apropiem rugnd iuirea voastr! de oameni6 &ar micimea noastr! cele poruncite le7am
;mplinit cu supunere666 Mi #gaton, Di adunarea ;ntist!t!torilor celor mai mici ai ?isericilor
lui /ristos, sluCitorii st!pnirii voastre celei atotcreDtine6 Mi #gaton dimpreun! cu sinodul
a semnat D6a6m6d6J T-olec:ia Sinoadelor, vol6 &&, pag6 >A87>== Di >>27>>>U6
Pagina 20>
#ceasta a fost m!sura umilin:ei Papei #gaton Di acesta a fost felul de a cugeta
al celor 12> de episcopi fa:! de Idreptul divinJ al Papilor, fa:! de st!pnirea isericeasc!
Di politic! a acestora Di fa:! de negreDelnicia Papilor Di de preten:ia Papei de a fi cap al
;ntregii ?iserici6 ,are #gaton cel cu adev!rat prea un T#gathon 9efghij, 7ik< _ un 9Coc
de cuvinte<U nu cunoDtea toate aceste atriute minunateR ,are se intrase atunci ;ntr7o
perioad! ;n care s7a trecut totul ;n uitareR -!ci cum au uitat de aceste privilegii cei 12> de
episcopi ai regiunilor romaneR )e ce #gaton, dup! ce a ;ntrunit acel sinod cu participare
numeroas!, nu Di7a impus opiniile inspirate celorlalte ?iserici, ci a trimis lega:i pentru a7l
reprezenta la un sinod ;ndep!rtat ;ntrunit din porunc! imperial! Di alc!tuit dintr7un num!r
aproape egal de episcopi, pentru ca ;n cadrul acestuia s! fie discutate Di rnduite cele
privitoare la credin:a ortodoF!R
'oate acestea sfrDesc prin a deveni enigme de nedezlegat ;n cazul ;n care
accept!m faptul c! #gaton gndea despre el ;nsuDi ceea ce gndea 0eon al 1A7lea6 .ns!
#gaton gndea ceea ce se cuvenea s! gndeasc! Di, din aceast! cauz!, uitnd de atriu:iile
Papilor, a trimis lega:i la Sinodul de la -onstantinopol, deoarece sinodul lui, nefiind
;ntrunit prin decret imperial Di nefiind reprezentate tronurile r!s!ritene, era un sinod local,
lucru prin care se arat! faptul c! dreptul de a convoca Sinoade Ecumenice sau de a da
hot!rri de credin:! nu era un privilegiu papal, ci unul imperial 7 convocarea 7 Di al
Sinoadelor Ecumenice 7 darea hot!rrilor6
Pagina 20B
inodul 2cumenic ?uinise1t (Cinci0@ase) a/a! rnduieli /i "orunce/te
Pa"ei Romei
)up! unsprezece ani, s7a ;ntrunit la -onstantinopol, la convocarea lui
&ustinian al &&7lea cel numit Di "inotmitul Tfusese supus pedepsei t!ierii nasuluiU, al doilea
fiu al lui -onstantin Pogonatul, Sinodul LuiniseFt, denumire care provine de la faptul c! a
completat lucr!rile Sinoadelor Ecumenice H Di H& prin elaorarea a 102 canoane
referitoare la disciplina isericeasc!6 ?iserica #pusean! a acceptat cele discutate la acest
Sinod, ;ns! a refuzat s! primeasc! Dase dintre canoanele lui6 'rei dintre acestea sunt mai
importante, avnd o influen:! sustan:ial! asupra rela:iilor isericeDti dintre "!s!rit Di
#pus6 -el de7al 1A7lea canon trata despre c!s!toria clericilor, al AB7lea despre rela:iile
reciproce dintre episcopii "omei Di -onstantinopolului, ;n care era repetat canonul 2@ al
Sinodului Ecumenic de la -alcedon, prin care i se acorda Patriarhului -onstantinopolului
privilegii egale cu cele ale Papei "omei, Di canonul @2 care interzice reprezentarea su
form! de simol a (ntuitorului /ristos6 [Prin canonul acesta, Sinodul a dat glas p!rerii
?isericii despre rangul Papilor Di a z!d!rnicit tendin:ele ami:ioase ale Papilor Hictor &,
Mtefan &, 0eon cel (are Di Grigorie & Di a succesorilor lor care se luptau s! supun!
?iserica]6
Sinodul acesta de la 'rulan are o mare ;nsemn!tate prin aceea c! el a
contriuit, ;ntre altele, la ;nlesnirea consolid!rii specificului particular etnic al ?isericii
,rtodoFe "!s!ritene ;ntr7o perioad! ;n care se ;ncheiase elenizarea statului roman de
r!s!rit6 Pe de o parte, Sinodul a respins preten:iile Papilor asupra "!s!ritului Di a ap!rat
autonomia isericeasc!P pe de alta, a respins celiatul clericilor, asupra c!ruia insista cu
;nc!p!:nare Di insist! pn! ast!zi ?iserica #pusean!, asigurnd, ;n m!sura posiilului,
respectul cuvenit vie:ii preo:eDti6
Pagina 208
#ceste dou! chestiuni au fost considerate dintotdeauna de ortodocDi ca
deoseit de importante Di pe un! dreptate, deoarece ele aveau s! contriuie ulterior la
schisma dintre cele dou! ?iserici6 )e faptul c! adev!rul Di dreptatea se afla de partea
purt!torilor7de7)umnezeu P!rin:i, d! m!rturie protestul apusean din secolul al NH&7lea
;mpotriva ?isericii #pusene, protest care ;Di ;nscrisese pe drapel aceste dou! chestiuni
care au dus ;n final la sciziunea religioas! a Europei centrale Di de nord7vest6 'reuie ca
Papii s! m!rturiseasc! ei ;nDiDi c! au p!c!tuit prin neacceptarea celor trei canoane ale
Sinodului Ecumenic LuiniseFt, fapt ;n care ;Di au provenien:a schismele succesive din
#pus 9Protestantismul<6
Sinodul Ecumenic LuiniseFt a condamnat Di adaosul *ilioQue 9IDi de la *iulJ<
;n Sfntul Simol de -redin:! Di orice modificare ;n dogme Di ;n dumnezeieDtile Scripturi6
.n primul canon al acestuia, dup! condamnarea tuturor ereticilor, citim
urm!toarele4
I666 p!strnd astfel neatins trupul cel de oDte al lui /ristos )umnezeul nostru,
spunem pe scurt4 legiuim ca credin:a tuturor !ra:ilor care au str!lucit ;n ?iserica lui
)umnezeu Di care au fost lumin!tori ;n lume, avnd ;ntr7;nDii cuvntul vie:ii, s! se :in!
tare Di s! r!mn! neclintit! pn! la sfrDitul veacului precum Di scrierile Di toate dogmele
predate lor de )umnezeu6 0ep!dnd Di noi Di dnd anatemei pe aceia pe care ei i7au
lep!dat Di i7au dat anatemei, ca pe vr!CmaDii adev!rului Di ca pe cei ce strigau cele deDarte
;mpotriva lui )umnezeu Di care s7au str!duit s! ridice nedreptatea ;ntru ;n!l:ime6
&ar dac! cineva dintre to:i nu ar :ine Di nu ar ;mr!:iDa dogmele dreptei
credin:e mai ;nainte pomenite Di nu va gndi Di propov!dui astfel, ci ar ;ncerca s! se ridice
;mpotriva acestora, s! fie anatema, dup! hot!rrea acum aDezat! de c!tre Sfin:ii Di ferici:ii
P!rin:i ar!ta:i mai ;nainte, Di s! fie scos din catalogul 9ceata< creDtinesc Di aruncat afar! ca
un str!in6 -!ci noi am socotit cu des!vrDire nici a ad!uga ceva, nici a scoate dup! cele
mai ;nainte hot!rte, lucru pe care nu l7am putut face su nici un motivJ6
Pagina 20@
-e au de spus despre aceasta sus:in!torii papismului care au ;ndr!znit s!
adauge *ilioQue ;n Simolul -redin:ei Di care n7au p!strat dogmele neschimateR -um de
;ndr!zneDte un sinod s! condamne f!r! a face eFcep:ie nici ;n cazul Papei, cel f!r! de
greDeal! eF cathedra, Di s! spun! f!r! deoseire4 I&ar dac! cineva dintre to:i666 anatemaJR
-um de uzurp! Sinodul drepturi care :in de o Yputere superioar!ZR Se vede c! Sinodul
este cel care poseda aceste drepturi Di nu le uzurpa6
#cest Sinod a dat hot!rri drepte privitoare la st!pnire 9;n ?iseric!< Di a
dovedit c! Sinoadele Ecumenice aveau Curisdic:ie asupra ;ntregii lumi Di erau
supraveghetorii cei mai de sus ai ?isericii, fapt confirmat Di de canonul >> al acestuia prin
care Sinodul rnduieDte cele ale ?isericii romane6
Pagina 20E
Canonul ..
I*iindc! am aflat c! cei din cetatea "omanilor postesc ;n smetele sfntului
post al Patruzecimii 9P!resimilor, Postul PaDtilor< ;mpotriva rnduielii isericeDti
predanisite [-anonul are ;n vedere dezlegarea la untdelemn Di vin ;n smetele Di
duminicile din Postul PaDtilor], a socotit Sfntul Sinod ca Di asupra ?isericii "omanilor s!
ai! t!rie ;n chip neschimat canonul care zice4 )ac! vreun cleric s7ar g!si postind ;n
sfnta duminic!, sau sm!ta, afar! de doar una singur! 9sm!ta patimilor< s! se
cateriseasc!6 &ar de ar fi laic, s! se afuriseasc!J6
Pu:in ne preocup! faptul dac! Papii au respectat sau nu au respectat canoanele
referitoare la aceastaP dac! nu le7au respectat, se supun caterisirii sau afurisirii6 -hestiunea
pe care o avem noi ;n vedere este aceea dac! Sinodul Ecumenic este superior Papei, dac!
rnduieDte Di cele care privesc ?iserica acestuia Di dac! ;i afuriseDte sau ;i cateriseDte pe
cei care nu7i respect! legiuirile6 -eea ce urm!rim aDadar este scoaterea ;n eviden:! a
caracterului Sinoadelor Ecumenice de supraveghetor general6 .n acest sens, iat! Di
m!rturia P!rin:ilor acestui Sinod despre procedura de convocare a Sfintelor Sinoade6 .n
alocu:iunea Sinodului c!tre ;mp!rat, ;ntlnim urm!toarele cuvinte4
I?inecredinciosului Di de7)umnezeu7iuitorului &ustinian, Sfntul Di
Ecumenicul Sinod care, prin ;nvoire dumnezeiasc! Di ca urmare a decretului
inecredincioasei Hoastre st!pniri, s7a ;ntrunit ;n cetatea aceasta ;mp!r!teasc! Di de
)umnezeu p!zit!666J T-olec:ia Sinoadelor, vol6 &&, pag6 B@0U6
Pagina 210
2venimentele secolelor 9III0IA
Puterea lumeasc a Pa"ilor Romei$ Referitor la donatio Pe"ini
#m v!zut c! prin Sinodul al B7lea Ecumenic s7a pus cap!t discu:iilor
inevenite referitoare la Persoanele Sfintei 'reimi Di a fost pecetluit! teologia dogmatic!
dezvoltat! ;n toate dimensiunile ei de c!tre purt!torii7de7)umnezeu P!rin:i6 .ns!, fapt de
nedorit, disputele religioase dintre cei ce cred ;n /ristos continuau s! eFiste6 .n continuare
ele au fost duse la eFtrem!, spre pagua ?isericii, datorit! apari:iei unei alte chestiuni care
a tulurat ?iserica pentru mai mult de un secol Di care privea rnduielile eFterioare Di
simolurile creDtinismului6
"evolta lipsit! de cucernicie a oamenilor ;mp!ratului 0eon 981878=1< Di a
fiului Di succesorului acestuia, -onstantin cel numit Di -opronim 98=1788><, ;mpotriva
sfintelor icoane Di a sfintelor moaDte ale mucenicilor Di ale sfin:ilor ?isericii, a tulurat
duhul lumii creDtineP lupta a izucnit cu t!rie, iar ?iserica a fost zguduit! de furtun!
grozav!6
.n aceast! vreme, puterea ;mp!ra:ilor izantini asupra #pusului a ;nceput s!
scad!, iar leg!turile politice dintre "oma Di ?izan: au ;nceput s! sl!easc!6 EFarhul de la
"avenna al ;mp!ra:ilor ?izan:ului avea o influen:! sc!zut! la "oma6 *olosindu7se de
sl!iciunea EFarhiei "avennei, su Curisdic:ia c!reia era supus! vechea Di marea capital! a
statului roman 7 cetatea "omei 7, episcopul "omei a ac:ionat cu ailitate ;n direc:ia
scutur!rii Cugului Ist!pnirii str!ineJ Di a ieDirii de su suveranitatea greceasc! pe care o
considera ap!s!toare6 PrileCul i7a fost dat odat! cu izucnirea noii dispute dintre ;mp!ra:i
Pagina 211
Di poporul creDtin6
Papa Grigorie al &&7lea 981>78A1<, folosindu7se de sl!iciunea g!rzii imperiale
a lui 0eon, declanDeaz! revolta, sf!rm! imaginile cu chipul ;mp!ratului Di7l izgoneDte pe
prefectul "omei Di pe eFarhul imperial grec de la "avenna, Pavel, acesta din urm!
refugiindu7se la Hene:ia6 .n felul acesta, ac:ionnd cu ailitate atunci cnd i s7a oferit
prileCul, Papa Grigorie este proclamat de c!tre poporul roman ca administrator onorific al
"epulicii "omane6 #cest rang onorific a constituit punctul de plecare Di cel dinti pas pe
scara c!tre tronul regal pe care s7au aDezat Papii ;n urma unific!rii st!pnirii lumeDti Di
regale cu cea a episcopilor ?isericii "omei6
-a m!sur! de r!zunare, ;mp!ratul i7a retras acestuia accesul la ogatele averi
ale ?isericii romane Di a supus su Curisdic:ia Patriarhului cet!:ii ;mp!r!teDti
9-onstantinopolul< ?isericile &liriei, -alariei, Neapolului Di Siciliei care apar:inuser!
anterior tronului roman6 Neputndu7se ;mpotrivi, Grigorie a fost nevoit s! suporte aceste
priva:iuni6
0ui Grigorie al &&7lea ;i succede Grigorie al &&&7lea 98A178=1< numit Di iuitorul
de s!raci6 #cesta i7a scris ;mp!ratului o epistol! ;n care ;l mustr! pentru nesocotin:a lui, ;i
trateaz! cu dispre: amenin:!rile, aducnd proe ;n favoarea vredniciei tronului s!u, scriind
urm!toarele4
IMi eDti dator s! Dtii Di s! iei la cunoDtin:! c! arhiereii "omei cei de peste
vremuri sunt aDeza:i spre pacea r!s!ritului Di a apusului, aflndu7se la miCloc ca un zid Di
ca o stavil!, pacea r!spl!tindP iar cei dinaintea ta, ;mp!rate, duceau aceast! lupt! a p!cii6
&ar dac! te :ii seme:, precum spui, Di ne supui amenin:!rilor, nu avem nevoie s! ne lupt!m
cu tine6 )ou!zeci Di patru de stadii va da ;napoi arhiereul "omei ;n :inutul -ampaniei, iar
9tu< du7te s! goneDti vnturileJ6
%n astfel de limaC a folosit Grigorie ;n scrisoarea c!tre ;mp!ratul 0eon al &&&7
Pagina 212
lea, din teFtul c!reia reiese Di motivul ;ndr!znelii lui6
)up! cum reiese din epistola sa, Grigorie nu invoc! privilegiile Papei care se
vor ivi pu:in mai trziu4 pe de o parte, ;l mustr! pe ;mp!rat, ;ns! ;Di spriCin! ;ndr!zneala pe
situa:ia ;nvecin!rii :inutului s!u cu un alt stat 9cel izantin< Di nu pe privilegii Di pe dreptul
divin Di nici pe considera:ia c! puterea papal! este superioar! puterii ;mp!ratului sau c!
amndou! se afl! unite ;n rangul papal, fiindc! ;n aceeaDi epistol! c!tre ;mp!rat, scriind
referitor la limitele st!pnirii lumeDti Di a celei duhovniceDti, el spunea4
IMtii, ;mp!rate, c! dogmele Sfintei ?iserici nu sunt ale ;mp!ra:ilor, ci ale
arhiereilor a c!ror vrere este de a dogmatiza f!r! aateri6 Pentru aceea arhiereii au fost
aDeza:i ;n ?iserici :inndu7se departe de treurile puliceP iar ;mp!ra:ii asemenea s! se
:in! departe de cele isericeDti Di s! se m!rgineasc! la cele ;ncredin:ate lorJ T*leur3, &storia
isericeasc!, cartea a N0&&, @EU6
Epistola lui Grigorie delimiteaz! ;n mod des!vrDit limitele puterii fiec!ruia4 a
;mp!ratului Di a episcopului6 .n epistol! nu se face referire la Pap!, ci la episcop, adresarea
f!cndu7se nu la singular, ci la plural6 Se confirm! faptul c! dogmele Sfintei ?iserici sunt
transmise prin arhierei, nu de c!tre unul singur, nici de c!tre episcopul "omei, ci de c!tre
arhiereii a c!ror vrere este de a dogmatiza f!r! aatere6 -e vor spune ap!r!torii
infailiilit!:ii despre aceast! pozi:ieR
)in a doua Cum!tate a secolului al optulea, treurile la "oma au ;nceput s! ia o
nou! ;nf!:iDare6 )ou! elemente au contriuit la acest lucru4 dinastia *rancilor care se
dezvolta cu rapiditate ;n #pus, aCungnd predominant! Di intrnd ;n leg!turi diverse cu
Papa, Di apari:ia decretelor pseudoisidoriene6 )in vremea aceasta ;ncepe s! se manifeste
gradual Di din ce ;n ce mai viziil tendin:a spre independen:! a Papilor, iar apoi cea de
st!pinire care, fiind ;ncununat! de succes ;n foarte scurt timp, i7a ;n!l:at pe aceDtia nu doar
ca independen:i, dar Di ca suverani, despo:i asolu:i Di monarhi6 Pepin cel (ic, fiul lui
Pagina 21A
-arol (artel, r!sculndu7se, a r!pit tronul de la vechea dinastie a (erovingienilor, fiind
uns ;mp!rat de Mtefan al &&7lea care, presat fiind de 0ongoarzi, a trecut #lpii ;n acest
scop6
)up! ce a fost uns ;mp!rat, Pepin s7a moilizat ;mpotriva 0ongoarzilor Di l7a
for:at pe regele acestora, #istolf, s! cedeze Papei cet!:ile eFarhatului, pe care acesta le
ocupase deCa ;mpreun! cu alte cteva p!r:i ale :inuturilor romane 98>=78>B< datorit!
neputin:ei ;mp!ra:ilor romani 9izantini< de a ac:iona ;n #pus6
#ceast! cedare a fost denumit! dona:ia Pepinian! 9donatio Pepini<, fiind
denun:at! ast!zi ca fals! dimpreun! cu cea a lui -onstantin 9idonatio -onstantini<6 .n felul
acesta, ami:ia Papilor a fost satisf!cut!, iar episcopul "omei a fost ;nvestit Di cu diadema
;mp!r!teasc!6 .narmat acum ;ntr7o mn! cu crucea Di ;n cealalt! cu saia, el ;Di ap!ra
vechile planuri de ;ntemeiere a statului papal Di a hegemoniei papale ;n scopul de a domni
asupra sufletelor Di a trupurilor fiec!rei rase Di neam credincios Di necredincios6 )postolul
Petru s7a ;ncins acum cu saie, saie care ;n minile succesorului lui Petru, Papa, nu mai
ap!rea ca nepotrivit! sluCirii sale, de vreme ce Di Petru a scos saia pentru &isus Di i7a t!iat
urechea lui (alhus, sluCitorul arhiereului, fapt ;n aza c!ruia este Custificat! utilizarea
s!iei ;mpotriva ereticilor Di a celor ce se ;mpotrivesc Papei6 Hremea ;n care a ap!rut la
"oma principiul anticreDtin Icum finis licitus est, etiam media licita suntJ 9cnd scopul
este legitim, miCloacele folosite devin de asemenea legitime 7 scopul scuz! miCloacele< Di
Ihonestantur media eF -ausa finaliaJ 9scopul final Custific! miCloacele folosite< Di s7a
sus:inut faptul c! Papa este, ;n aza dreptului divin, ;nsuDi #postolul Petru, cu care fiecare
dintre Papi se afl! ;n leg!tur! direct!, se vede din epistola lui Mtefan al &&7lea c!tre Pepin
prin care ;i cerea spriCinul6 &at! aDa numita epistol! a )postolului Petru pe care acesta ar fi
scris7o ;n cer, sau ;n iroul Papei, Di pe care i7a ;nmnat7o acestuia din urm!4
IPetru, cel chemat #postol al lui &isus /ristos, *iul lui )umnezeu celui viu,
c!tre cei aleDi, Pepin, -arol, -arol cel (are, cei trei regi, dimpreun! cu care Di c!tre to:i
Pagina 21=
episcopii, aa:ii 9egumenii<, prela:ii 9ierarhii<, monahii Di to:i ducii, con:ii Di aronii6
*iindc! ?iserica roman!, al c!rei episcop este Mtefan, a fost ;ntemeiat! pe piatra care sunt
eu, v! rog pe voi, iar Prea Sfnta *ecioar! (aria ;mpreun! cu to:i ;ngerii, mucenicii Di
sfin:ii v! conCur! dimpreun! cu mine s! nu ;ng!dui:i ca cetatea noastr!, a "omei, Di
poporul nostru s! aCung! victime ale 0ongoarzilor6 )ac! ve:i asculta, degra! ve:i avea
r!splat! ;n via:a de acum Di7i ve:i pr!p!di pe duDmanii voDtri Di ve:i avea via:! lung! Di ve:i
gusta un!t!:ile cele p!mnteDti, ucurndu7v! Di de via:a veDnic!6 &ar dac! nu ve:i
asculta, afla:i c! prin puterea Prea Sfintei 'reimi Di a demnit!:ii noastre apostolice ve:i fi
lipsi:i de ;mp!r!:ia lui )umnezeuJ T*leur3, &storia isericeasc!, cartea a N0&&&, 18, 1@U6
Epistola aceasta este suficient! pentru a eFpune felul creDtinismului papal Di
politica papal!, ea este oglinda care reflect! caracterul papismului ;n toat! goliciunea lui6
Elanul Papilor spre putere hegemonic! a devenit ne;nfrnat4 ei treuiau s! se eviden:ieze
ca hegemoni Di s! st!pneasc! ;n ?iseric! Di ;n stat spre inele statului Di al ?isericii,
ine;n:eles ;n aza principiului c! scopul scuz! miCloacele6 #dev!rul este c! principiul
acesta nu se reg!seDte ;n Sfintele Scripturi, ;ns! Petru, ca adev!r viu manifestat ;n
persoana Papei, descoper! adev!ruri noi prin care s! fie direc:ionate via:a Di progresul
?isericii, fapt pentru care treuiau g!site miCloacele potrivite pentru realizarea acestui
scop pozitiv6 #stfel, istovindu7Di mintea, ei au g!sit miCloacele perfecte care au devenit
scuzaile odat! ce au primit ;nalta Di sacra aproare a Papilor6 .n felul acesta au ap!rut
decretele pseudo7isidoriene care vor spriCini hegemonia Papilor vreme de mai ine de opt
secole6 S! vedem care sunt acestea6 [)up! cum am v!zut Di dup! cum vom vedea,
principiile iezui:ilor sunt principii papale6 .n consecin:!, iezuitismul este rodul spiritului
papal Di progenitur! autentic! a papismului6 )up! cum vom vedea, doar iezuitismul a
dezvoltat aceste ;nalte Iprincipii moraleJ pe temeliile acestui edificiu preeFistent]6
Pagina 21>
)ecretele "seudo0isidoriene
Pe la sfrDitul secolului al optulea, au fost pl!smuite decretele pseudo7
isidoriene ;n scopul sporirii puterii papale6 #cestea sunt alc!tuite din epistole enciclice
contraf!cute ale unor Papi din vechime, din false canoane sinodale Di din false legi
imperiale6 Ele vor concentra toat! puterea isericeasc! ;n minile Papei, ;i vor pune ;n
dependen:! deplin! fa:! de acesta pe mitropoli:ii, arhiepiscopii Di episcopii locali, vor r!pi
st!pnitorilor politici locali ;ntreaga autoritate de supraveghere Di suordonare Di vor
elimina eFisten:a de sine Di independen:a ?isericilor na:ionale ale diverselor :inuturi6
Potrivit decretelor pseudo7isidoriene, episcopii de pretutindeni sunt vicari, adic!
reprezentan:i ai Papei care7Di dondesc puterea episcopal! doar de la acesta6 .mpotriva
hot!rrilor oric!rui sinod de episcopi se poate face recurs la Pap!6 Nici un sinod, fie local,
fie ecumenic, nu poate fi ;ntrunit f!r! permisiunea Papei6 /ot!rrile sinoadelor, inclusiv
ale celor ecumenice, au valailitate doar ;n urma apro!rii lor de c!tre Pap!6 .n ?iseric!,
Papa este administrator suprem Di ne;ngr!dit, legislator Di Cudec!tor6
#stfel, prin aceste false decrete, puterea episcopilor, a arhiepiscopilor, a
mitropoli:ilor de pretutindeni Di a sinoadelor acestora este eliminat! complet, ;n Pap! fiind
concentrat!, f!r! ;ngr!dire, ;ntreaga putere isericeasc!6 (ulte din aceste drepturi
fundamentale, ami:ioDii episcopi ai "omei Di le7au concentrat ;n minile lor ;n #pus,
profitnd de diferite circumstan:e, avnd permanent tendin:a de a le spori Di amplifica, de
a le ;ntinde Di asupra "!s!ritului ;n scopul de a aCunge pe ct este posiil la o st!pnire
universal! deplin!6 0a aceste tendin:e caracterizate de iuirea de st!pnire Di7au adus o
mare contriu:ie decretele pseudo7isidoriene pe care ararii lipsi:i de ;nv!:!tur! ai epocii
medievale ai Europei #pusene le considerau autentice, fiindc! prezentau aceste drepturi
pe care Papa le7a uzurpat pu:in cte pu:in ;n favoarea lui ca fiind, chipurile, acordate
Pagina 21B
acestuia de la ;nceput de c!tre vechi sinoade Di legi imperiale Di ca fiind men:ionate de
vechile enciclice ale Papilor secolelor al &&7lea Di al &&&7lea6 [-ititorii sunt de pe acum
capaili s! Cudece aceste decrete prin prisma celor spuse pn! aici Di s! denun:e falsitatea
lor, toat! aceast! introducere avnd scopul de a eviden:ia nulitatea respectivelor pseudo7
decrete din punct de vedere istoric]6
)ecretele pseudo7isidoriene au servit drept aza pe care a fost edificat!
;ntreaga guvernare a ?isericii papale pn! ast!zi6 )eDi falsitatea acestora a fost
demonstrat! Di recunoscut! chiar de c!tre apuseni, ?iserica roman! se conduce ;n
continuare dup! principiile lor6 #ceste decrete au fost numite pseudo7isidoriene, deoarece
colec:ia ;n care sunt cuprinse poart! numele lui &sidor, episcopul Seviliei, su numele
c!ruia eFista ;n vechime o colec:ie de canoane autentice Di decrete papale cu care au fost
amestecate cele falsificate pe la sfrDitul secolului al optulea Di ;nceputul secolului al
nou!lea6 *alsificarea acestor decrete a fost dovedit! mai ;nti de c!tre autorii luterani ai
-entenarelor (agdeurgice ['entenarele Mag+eburgice sunt o Istorie bisericeasc
;mp!r:it! pe treisprezece secole, sfrDindu7se ;n 12E@6 # fost pulicat! ini:ial ;ntre 1>>E7
1>8=6 -ompilarea acesteia a fost realizat! de c:iva savan:i luterani conduDi de (atthias
*lacius, la (agdeurg] din secolul al 1B7lea, *lacius Di al:ii, iar mai trziu acelaDi lucru l7a
f!cut teologul calvin )umiel ?londelii care a activat ;n secolul al NH&&7lea [)umiel
?londelii 9)avid ?londei<, Pseu+oisi+ourus et Turrianus vapulantes, Geneva, 1B2@]6
*alsitatea decretelor este ne;ndoielnic!6 Sunt men:ionate enciclice papale mai
vechi de secolul al &H7lea, ;ns! ;n realitate niciunul dintre autorii vechi nu le pomeneDte6
)ionisie cel (ic, care a activat ;n secolul al B7lea Di care a alc!tuit o colec:ie a vechilor
canoane Di enciclice papale, spune c! nu a g!sit decrete papale datnd dinainte de anul
AE@6 E semnificativ faptul c! acest )ionisie a tr!it la "oma Di era apreciat ca un
cunosc!tor foarte riguros al canoanelor Di al legilor, iar colec:ia lui era utilizat! ;n mod
oficial6
Pagina 218
.n ciuda acestor realit!:i, falsificatorul din secolul al &N7lea al colec:iei
decretelor pseudo7isidoriene prezint! o mul:ime de decrete papale din secolele al treilea Di
al patrulea6 EFist!, apoi, o mul:ime de dovezi interne ale falsific!rii6 .ntreaga organizare a
?isericii #pusene, aDa cum s7a format ea pu:in cte pu:in din secolul al patrulea ;ncolo Di
;ntreaga putere papal! suprem! asupra ?isericilor #pusului constituit! ;n secolele al
optulea Di al nou!lea 7 ;n urma luptelor sus:inute ale Papilor favorizate Di de
circumstan:ele politice 7 sunt prezentate ca reg!sindu7se ;n epistole papale din secolele al
doilea Di al treilea^
EFist!, de asemenea, anacronisme care ;nl!tur! orice urm! de ;ndoial!6
Episcopul "omei, (elchiadis sau (iltiade, despre care se cunoaDte ;n mod precis c! a
p!storit din anul A11 pn! ;n anul A1= [vezi (anualul de &storie ?isericeasc! al catolicului
Vohann ?aptist #lzog, (ainz, 1@=1, pag6 >E1], d! informa:ii ;ntr7o epistol! a sa despre
Sinodul de la Niceea ;ntrunit ;n anul A2>, adic! la 11 ani dup! moartea sa, men:ionnd
preDeden:ia dominatoare a episcopului "omei ca Di cap al celorlalte patru Patriarhii6 .n
realitate, ;n vremea aceea nu era ;nc! cunoscut! nici denumirea de Patriarh, denumire care
;ncepe s! fie folosit! din vremea lui 'eodosie cel (ic 9=0@7=>0<P nici -onstantinopolul nu
se zidise ;nc!6 .n plus, vrednicia de a Cudeca ;n calitate de Cudec!tor suprem toate cele ce
se petrec ;n ?iseric! este dezmin:it! nu dup! mult! vreme de ;nsuDi ;mp!ratul -onstantin
care, la apari:ia lui #rie, a ;ncredin:at Cudecata nu Papei, ci Sinodului Ecumenic ;ntrunit la
Niceea6 Stilul acestor decrete falsificate este Di el o dovad! a neautenticit!:ii lor, fiindc! nu
se aseam!n! celui al vechilor P!rin:i latini, ci este stilul de mai trziu al latinilor franci6
Herificarea falsit!:ii acestor decrete a fost f!cut! ;ntr7un mod des!vrDit, ;nct
catolicii ;nDiDi au fost nevoi:i s! accepte acest fapt, 9?aronius Di ?ellarmin ;ntre al:ii<, iar
ast!zi sunt numite de c!tre to:i decrete pseudo7isidoriene6 )intre autorii mai noi, au scris
despre ele Knust, )e fontius et consilio pseudoisidorianae collectionis, Gotingen 1@A2P
-6 *roezer, -ercet!ri asupra timpului, scopului Di sursei decretelor lui pseudoisidor, /6
Pagina 21@
Sasserschieen, &zvoarele dreptului canonic ;nainte de Gra:ianP articolul lui Emil SecKel
despre pseudo7isidor din (area Enciclopedie 'eologic! /erzog Di Vulius Seizs\cKer,
/incmar Di Pseudo7isidor, ;n "evista de 'eologie &storic!, 1@>@, vol6 226
&at! ce spune #atele *leur3 despre decretele pseudo7isidoriene4
I-olec:ia, ;n care se g!sesc decretele, poart! numele lui &sidor (ercator care
se pare c! era spaniol de neam, ;ns! ele poart! pecetea fraudei6 Ele au ;n totalitate acelaDi
stil grosier Di emfatic Di apar:in mai degra! secolului al optulea dect primelor trei secole,
;n care sunt datate decretele ;n discu:ie, fiind atriuite lui -lement, lui #nacletus, lui
Evarest Di altor episcopi pn! la Sfntul Silvestru 9A1=7AAB<6 .n urma eFamin!rii atente, au
fost g!site ;n ele diverse fragmente provenite de la Sfin:ii 0eon Di Grigorie Di de la al:i
Papi care au tr!it cu mult ;n urma acelora care sunt men:iona:i ca autori ai decretelor6
#proape toate datele cronologice ale acestora sunt inventate, Di minciuna se vede cu
deoseit! claritate ;n cadrul con:inutului, deoarece se voreDte ;n ele despre #rhiepiscopi,
Prima:i 9mitropoli:i< Di Patriarhi ca Di cum aceste titluri au ap!rut de la ;nceputurile
?isericii, sunt interzise sinoadele, chiar Di cele locale, f!r! permisiunea Papei Di sunt
men:ionate ca fiind foarte oiDnuite recursurile la Papa "omei Di altele asemenea6 (ai
mult, &sidor se arat! sigur de faptul c! la Sinodul de la Niceea ar fi fost stailite mai mult
de dou!zeci de canoane6 .ns! orict de ne;ndemnatic! a fost aceast! fraud!, ea a ;nDelat
;ntreaga ?iseric! latin! care pe durata a @00 de ani a considerat7o ca adev!rat!, pozi:ie la
care a renun:at aia ;n secolul trecut6 #st!zi, orice om ine educat se convinge cu uDurin:!
de falsul acestaJ [&storia isericeasc!, vol6 &&&, cartea -NN&&, p6 1>8]6
Mi totuDi, edificndu7Di pe astfel de temelii suprema:ia scaunului papal roman,
papistaDii ;ndr!znesc s!7Di trmi:eze pn! ;n secolul nostru titlurile papale, s!
prosl!veasc! tronul roman, suprema:ia papal! Di s! invite prin predic! arogant! neamurile
Di restul popoarelor la recunoaDterea privilegiilor frauduloase ale scaunului roman Di la
Pagina 21E
supunerea fa:! de Pap! ca singurul reprezentant al lui /ristos pe p!mnt, temelia cea f!r!
fisur! a ?isericii Di gura care spune adev!rul^ Mi ct se ;nDeal! creznd c! sunt
conving!tori^ .ns! eu adeveresc cu convingere c! ei nu cred deloc acest lucru6 Prin aceste
proclama:ii ei urm!resc altceva dect ceea ce se pare4 ei caut! s! o:in! spriCinul propriilor
fii Di inducerea ;n eroare a poporului simplu al celorlalte ?iserici, iar nu Di atragerea
acestor ?iserici al c!ror refuz Di respingere o cunosc ;n fond6 Este un truc care :ine de
uneltirile iezuite prin intermediul c!rora ?iserica #pusean! Di7a :inut dintotdeauna
credincioDii su control Di s7a luptat cu celelalte ?iserici pentru a le r!pi turma Di a le l!sa
p!storii f!r! turm!6 .ns! vor lovi cu piciorul ;n :epuD!6
(!sura preten:iilor trufaDe ale Papilor o arat! cu deoseit! precizie actul de
consacrare faricat al dona:iei lui -onstantin cel (are 9donatio -onstantini<, ;n care
spiritul papal se ;nf!:iDeaz! ;n toat! grandoarea lui6 &at! deci, ;n continuare, datele
referitoare la aceast! faula:ie a dona:iei lui -onstantin cel (are6
Pagina 220
)es"re donaia lui Constantin cel (are ctre Pa"a ilvestru al Romei
Prin secolul al H7lea a fost pl!smuit la "oma mitul c! Silvestru, Pap! al "omei
;ntre A1A7AA>, l7a adus la credin:a ;n /ristos pe -onstantin cel (are pe care l7a Di otezat,
vindecndu7l prin otez Di de lepra de care suferea, cur!:indu7i att sufletul, ct Di trupul6
*aptul acesta ;l men:ioneaz! (eletie al #tenei ;n &storia sa isericeasc! T-onstantinopol,
1@>A, vol6 &, pag6 A00U6 #vnd ca spriCin acest mit, a fost faricat! ;n secolul al @7lea 98>>7
880< I)ona:ia lui -onstantinJ 9donatio -onstantini<, adic! faptul c!, drept recunoDtin:!,
-onstantin cel (are a scris o epistol! adresat! lui Silvestru prin care ;i acord! acestuia
"oma, &talia Di eparhiile apusene ;mpreun! cu o mul:ime de privilegii6
#ceste dona:ii prev!zute ;n epistola lui -onstantin c!tre Silvestru le
men:ioneaz! ;n secolul al @7lea Papa #drian & ;n epistola sa c!tre -arol cel (are 9Epistola
ad -arolum< ;n scopul de a7i aduce la cunoDtin:! drepturile dondite asupra :inuturilor
men:ionate Di privilegiile de care se ucur!, spre a7i fi recunoscute6
Pagina 221
Com'aterea din "unct de vedere istoric a acestor afirmaii
-ei mai vechi istorici creDtini, ;ntre care Euseiu de Nicomidia, prieten al lui
-onstantin cel (are, istorisesc referitor la otezul acestuia c! -onstantin cel (are a fost
otezat undeva ;n vecin!tatea cet!:ii Nicomidiei, chemndu7i acolo pe episcopi T-artea a
&H7a, cap6 B1, B2, BA, )espre via:a lui -onstantinU6 .n acelaDi fel istorisesc 'eodorit T&storia
isericeasc!, cartea &, cap6 A0, A2U, Sozomen T&storia isericeasc!, cartea a &&7a, cap6 A2U Di
Socrate T&storia isericeasc!, cartea &, cap6 AEU6 #Da stnd lucrurile, informa:ia lui (eletie
se demonstreaz! a fi ineFact! din punct de vedere istoric Di o pl!smuire a ?isericii
#pusene, l!snd s! se vad! c! ea a fost eFtras! din surse tuluri6 -el dinti care a dovedit
falsitatea dona:iei lui -onstantin cel (are c!tre Silvestru a fost, ;n secolul al NH7lea,
0auren:iu Halla [0orenzo 90aurentius< Halla, )efalsoscritu et ementita -onstantini
donatio, 1=AE71==0]6 .n urma lui, o mul:ime de al:i autori au scris ;mpotriva autenticit!:ii
acesteia6 .ntre aceDtia )ollinger, ;n lucrarea sa I(iturile medievale despre papismJ
[Vohann Voseph &gnaz von )lllinger, *ales "especting the Popes in the (iddle #ges,
(Wnchen 1@BA, pag6 B1]6 #st!zi este general recunoscut! falsitatea acestui document, fapt
m!rturisit de catolicii ;nDiDi [vezi Vohann Karl 0ud2ig Gieseler, &storia ?isericeasc!
9Kirchengeschichte<, 1@>>, 2, 1, 1E1 Di Vohann /einrich Kurtz, /anduch der allgemeinen
Kirchengeschichte 91@>A71@>B<, edi[ia a B7a, pag6 2AB]6
Pagina 222
)onatio Constantini$ )onaia lui Constantin ctre Pa"a ilvestru al Romei
I.mpreun! cu to:i satrapii 9guvernatorii< noDtri Di cu ;ntreg senatul, cu noilii
Di cu tot poporul cel aflat su st!pnirea slavei romane, am socotit de treuin:! ca, precum
Petru este reprezentantul *iului lui )umnezeu pe p!mnt, tot aDa Di episcopii urmaDi ai
verhovnicului #postolilor s! ai! putere autoritar! pe p!mnt mai mult! dect are
;mp!r!:ia slavei noastreP iar aceast! putere a fost dat! de noi Di de ;mp!r!:ia noastr!6 Mi
vrem ca acest verhovnic al #postolilor Di cei ce vor urma dup! el s! fie cei dinti ap!r!tori
ai noDtri la )umnezeu 'at!l6 Mi aDa cum puterea noastr! ;mp!r!teasc! este respectat! Di
cinstit! pe p!mnt, ;n acelaDi fel decret!m a fi respectat! Di cinstit! ?iserica "omanilor, iar
scaunul cel sfnt al Sfntului Petru s! fie sl!vit Di ;n!l:at ;nc! mai mult dect ;mp!r!:ia
noastr! Di dect tronul cel p!mntesc6 )ndu7i acesteia puterea Di rangul cel sl!vit,
decret!m cu deoseire ca ea s! ai! st!pnire cu autoritate Di s! fie cap celor patru tronuri,
adic! tronurilor #leFandriei, #ntiohiei, &erusalimului Di -onstantinopolului Di, simplu
vorind, tuturor ?isericilor din lumea ;ntreag!6
&ar episcopul care va fi ;n viitor 9la conducerea< sfintei ?iserici a "omanilor
treuie s! fie glorios Di mai ;nalt dect to:i preo:ii lumii6 Mi de este ceva ce treuie
t!m!duit de )umnezeu Di spre ;ndreptare Di ;nt!rire a credin:ei creDtinilor, s! se Cudece de
c!tre acestaP c!ci drept este ca legea sfnt! s!7Di ai! capul Di ;nceputul de acolo de unde
legiuitorul sfnt, (ntuitorul nostru &isus /ristos, i7a poruncit fericitului Petru s!7Di aDeze
tronul Di unde a suferit p!timirea crucii Di a !ut fericitul potir al mor:ii, f!cndu7se
urm!tor al maestrului Di )omnului s!u6 &ar neamurile s!7Di plece capetele acolo unde
;nv!:!torul lor, fericitul #postol Pavel, pentru m!rturisirea numelui lui /ristos Di7a plecat
grumazul pentru /ristos Di a primit cununa muceniciei6 Mi pn! la sfrDitul lumii s!7Di
caute ;nv!:!torul acolo unde se odihnesc r!m!Di:ele sfin:ilor 0ui Di acolo unde aceDtia stau
Pagina 22A
culca:i Di ;n p!mnt aDeza:iP Di s! sluCim demnit!:ilor .mp!ratului ceresc Di (ntuitorului
nostru &isus /ristos acolo unde am sluCit acelui seme: ;mp!rat 9;mp!ra:ilor "omei<6
Pred!m, aDadar, acestor Sfin:i #postoli, ferici:ilor mei st!pni, lui Petru Di
Pavel Di ;mpreun! cu ei fericitului Silvestru, p!rintele nostru, marelui episcop Di Pap!
universal al cet!:ii "omei Di tuturor succesorilor acestuia care urmeaz! s! Dad! de ast!zi Di
pn! la sfrDitul lumii pe tronul fericitului Petru, palatul nostru ;mp!r!tesc al 0ateranului,
care ;ntrece Di iruieDte palatele ;ntregii lumiP de asemenea, Di diadema, adic! coroana de
pe capul nostru ;mpreun! cu cing!toarea Di omoforul care ;ncinge grumazul ;mp!r!tescP
de asemenea, hlamida purpurie Di mantia roDie Di toate veDmintele ;mp!r!teDti Di rangurile
cailor ;mp!r!teDtiP tot aDa Di sceptrele ;mp!r!teDti Di toate ;nsemnele Di restul giuvaerurilor
m!re:iei imperiale Di ale slavei st!pnirii noastre6 )ecret!m ca sfnta ?iseric! "oman! s!
fie ;mpodoit! cu clerici de toate treptele, !ra:i prea7evlavioDi, care s7o sluCeasc!, Di s!
ai! ;n!l:imea Di m!re:ia aceea cu care este ;mpodoit marele nostru senat, adic!
patricienii Di consulii, Di celelalte demnit!:i6 Mi precum este ;mpodoit! oastea
;mp!r!teasc!, tot astfel decret!m a fi ;mpodoit Di clerul sfintei ?iserici a "omei6 Mi ;n
felul ;n care este ;mpodoit! st!pnirea imperial! cu multe demnit!:i O cuviculari
9cuvicularul era servitorul care se ;ngriCea de dormitoarele ;mp!r!teDti, cameristul<,
portari, eFcuitori 9eFcuitorii constituiau g!rzile de corp ale palatului imperial< O tot aDa
vrem s! fie ;mpodoit! Di ?iserica "omanilorP Di pentru ca lumina episcopal! s!
preastr!luceasc! peste ;ntinderi, decret!m Di aceea ca ;n ?iserica "omanilor clericii s!
c!l!reasc! cai ;mpodoi:i cu pnze aleP Di precum senatul nostru poart! ;nc!l:!minte,
adic! sandale ale din pnz!, la fel Di cele cereDti, precum cele p!mnteDti, spre lauda lui
)umnezeu6
)incolo de toate, ;i d!m voie Di ;i ;ng!duim prea sfin:itului p!rintelui nostru
Silvestru, episcop Di Pap! al cet!:ii "omei Di tuturor ferici:ilor episcopi care ;i vor urma,
ca, spre cinstea Di slava )omnului Di (ntuitorului nostru &isus /ristos, ;n aceast! mare Di
Pagina 22=
apostolic! ?iseric!, dac! cineva din senat va voi dup! un! voia Di unul s!u plac s!
devin! cleric, s! se numere ;n rndul sfin:i:ilor clerici, Di nimeni s! nu ;ndr!zneasc! s!
;mpiedice acest lucru6 )e aceea am decretat ca ;nsuDi de7)umnezeu7cinstitorul p!rintele
nostru Silvestru, mare episcop, Di to:i episcopii urmaDi ai lui s! poarte diadema, adic!
coroana din aur curat Di nestemate nepre:uite pe care de pe capul nostru le7am predat7o lor
spre a fi aDezat! pe capetele lor spre lauda lui )umnezeu Di ;n cinstea Sfntului Di
verhovnicului #postolilor6
.ns! acest prea fericit Pap! Silvestru nu a vrut ca ;n locul papalitrei, pe care o
purta spre slava lui )umnezeu Di a Sfntului Petru, s! poarte coroan! din aur sau
m!rg!ritareP iar noi, pentru c! Sfntul Silvestru nu a voit coroana de aur, am aDezat cu
minile noastre pe sfntul s!u cap rul cel preastr!lucitor, care ;nseamn! Sfnta .nviere Di
:innd frul calului s!u, spre ;nchinare Di pentru teama de Sfntul Petru, am instituit rangul
de sulger decretnd ca to:i urmaDii lui s! poarte rul la ceremonii, imitnd ;n acest fel
;mp!r!:ia6 )e aceea, pentru ca nu cumva s! fie dispre:uit rangul episcopal, ci mai mult
dect ;mp!r!:ia noastr! p!mnteasc! s! fie ;mpodoit cu st!pnirea slavei, iat!, dup! cum
am spus mai ;nainte, pred!m prea fericitului, episcopului Di p!rintelui nostru Di Pap!
universal Silvestru cetatea "omanilor Di toat! &talia Di eparhiile :inuturilor de la apus,
aDez!ri Di castre Di, prin porunc! imperial!, ;i l!s!m lui Di urmaDilor lui st!pnire Di putere
tare6
Pentru aceast! divin! porunc!, am decretat s! fie aDezate acestea ca un oicei
cu continuitate, pe care l7am dat !ra:ilor sfintei ?iserici a "omei pe vecie6 )e aceea am
socotit folositor ca s! mut!m ;mp!r!:ia noastr! Di st!pnirea ;mp!r!:iei ;n :inuturile
r!s!ritene Di ;n :ara ?izan:ului, loc un de folosin:!, ;n care vom ;ntemeia o cetate cu
numele nostru, constituind acolo ;mp!r!:ia noastr!6 *iindc! acolo unde se afl! clerul cel
mai ;nalt Di c!petenia religiei creDtine cea d!ruit! de .mp!ratul cerurilor, este nedrept ca ;n
acelaDi loc s!7Di ai! st!pnirea ;mp!ratul cel p!mntesc6 #Dternnd deci cu minile
Pagina 22>
noastre :es!tura aceasta, am aDezat7o peste cinstitele moaDte ale Sfntului Di verhovnicului
#postol Petru, am Curat c! toate acestea vor fi p!zite f!r! Dtirire, iar ;mp!ra:ilor care ne
vor urma nou! le7am predat a p!zi cele consemnate ;n aceste memorii ale noastre6
P!rintelui nostru, Sfntului Di episcopului universal Di Pap! Di prin el tuturor episcopilor
urmaDi ai lui, plecndu7ne ;naintea )omnului Di (ntuitorului nostru &isus /ristos, le
pred!m toate cele scrise mai ;nainte spre a fi p!zite ;n veacJ [Sintagma Sfintelor -anoane,
vol6 &, pag6 1=>]6
)ona:ia aceasta treuia s! poarte Di caracteristicile adev!rului, treuia s! se
spriCine Di pe documente precedente4 era nevoie de o temelie, iar temelia a fost construit!6
)ona:ia s7ar aza pe un decret al lui -onstantin cel (are care ar da m!rturie despre
edictul de dona:ie6 )ecretul este urm!torul4
)ecretul lui Constantin cel (are
I)ecret!m ;mpreun! cu to:i satrapii [;mp!r:irea statului de c!tre -onstantin
cel (are nu prevedea eFisten:a satrapiilor 9guvern!ri<, ci a prefecturilor6 Hezi ]osimos,
/istoria nova &&, AA6 Ed6 0es ?elles 0ettres, Paris, 1E@B] Di cu senatul ;mp!r!:iei noastre
c! episcopul "omei Di urmaDul lui Petru, verhovnicului #postolilor Di domnul meu, are o
autoritate asupra ;ntregii lumi mai mare dect cea ;mp!r!teasc! Di s! fie cinstit Di respectat
de c!tre to:i mai mult dect ;mp!ratul, fiind el Di c!petenia celor patru tronuri patriarhale
[cu pu:in ;naintea Sinodului Ecumenic de la -alcedon 9anul =>1< titlul de Patriarh era
limitat ;n mod eFclusiv la cele cinci tronuri6 .n perioada anterioar!, acesta era un titlu de
onoare al tuturor episcopilorP cum voreDte deci despre anumite tronuriR .ntreg decretul
Pagina 22B
poart! caracteristicile faula:iei], s! Cudece pe cei ce fac recurs la el Di s! hot!rasc! asupra
celor ce se petrec ;n credin:a ortodoF!6 .i d!ruim deci fericitului p!rintelui nostru Silvestru
Di urmaDilor lui palatul nostru, diadema de pe cap cea f!cut! din pietre pre:ioase Di
m!rg!ritare, omoforul care ;ncinge grumazul, hlamida de purpur!, mantia roDie Di toate
veDmintele ;mp!r!teDti, rangurile cailor ;mp!r!teDti, sceptrele, restul giuvaerurilor
;mp!r!:iei Di toat! slava st!pnirii noastreP iar cei num!ra:i ;n rndul clerului prea sfintei
"ome, poruncim a fi ;mpodoi:i cu veDminte asem!n!toare senatului nostru, c!l!torind pe
cai ;mr!ca:i ;n pnzeturi ale, iar ;nc!l:!mintea lor s! fie f!cut! din pnz! al!6 &ar cine
din senatul nostru ar dori s! devin! cleric, nimeni s! nu7l resping! ;n vreun fel6
Mi pentru c! p!rintele nostru, prea sfin:itul Silvestru, din smerenia cugetului,
renun:! s! poarte coroana de aur, i7am pus acestuia pe cap cu minile noastre rul acesta
preastr!lucit, care semnific! Sfnta ;nviereP iar noi, coorndu7ne la rangul slugerului
T;ngriCitor de caiU Di friele calului acestuia :innd, am ieDit din cur:ile sfintelor lui palate,
cu sfial! Di cu team! fa:! de domnul meu, urmaDul Sfntului Petru6 #m socotit a fi ;ntru
totul de folos Di pl!cut lui )umnezeu a p!r!si noi cetatea "omei Di a preda prea sfin:itului
Pap! toate :inuturile Di cet!:ile apusene, iar st!pnirea ;mp!r!:iei a le muta ;n p!r:ile cele
de r!s!rit, ocupnd noi cetatea ?izan:ului, care st! aDezat! ;n cel mai un loc su soare,
pentru a ;ntemeia ;n aceasta cele ale ;mp!r!:iei6 -!ci socotim a fi nedrept ca ;mp!ratul cel
de pe p!mnt s!7Di ai! st!pnirea acolo unde se afl! ;ncep!tura religiei creDtinilor care ne
este dat! nou! din ceruri6 Scriind noi acestea cu minile noastre Di aDezndu7le ;naintea lui
Petru cel mort pentru )omnul nostru, facem Cur!minte credincioase ca acestea toate s! nu
fie deloc ;nc!lcate6 Mi ;i f!g!duim p!rintelui nostru Papa Di urmaDilor lui c! Di urmaDii
noDtri la st!pnire vor respecta f!r! Dtirire acesteaJ TSintagma Sfintelor -anoane, ed6
"alli Di Potli, vol6 H&, pag6 2B1U6
Pagina 228
4"inia clerului france!& des"re donaia lui Constantin cel (are
.n I.nv!:!tura despre tronul cel sfnt al "omeiJ [)eclara:ia clerului *ran:ei de
la 1B@2, redactat! de VacQues7?bnigne ?ossuet Di adoptat! de #dunarea eFtraordinar! a
clerului, defineDte Iliert!:ile ?isericii galicaneJ ;n defavoarea autorit!:i Di a puterilor pe
care Di le aroga Papa] citim urm!toarele despre dona:ia lui -onstantin cel (are c!tre Papa
Silvestru al "omei, potrivit opiniei francezilor4
,rice om lier de vreo preCudecat! ;Di d! seama c! donarea imaginar! a "omei
Di a p!r:ii apusene a &mperiului c!tre Papa Silvestru & de c!tre -onstantin cel (are este o
minciun! f!r! pereche6
Pentru dovedirea acestei minciuni este de aCuns doar trecerea su t!cerea a
acestei dona:ii de c!tre cardinalul ?aronius ;n lucrarea sa I&storia isericeasc!J, fapt care
ne convinge de acest lucru6
#cela care a avut ;ndr!zneala s! scoat! la lumin! aceast! n!scocire se
dovedeDte a fi de la sine cel mai mare mincinos6 .n primul rnd datorit! v!lului plin de
diformit!:i pe care l7a :esut Di ;n al doilea rnd datorit! anacronismelor clare pe care le
introduce Di a nepotrivirilor grosolane pe care le amestec! acolo6
#cesta povesteDte despre -onstantin c!, pe cnd era ;nc! ;nchin!tor la idoli,
fiind cuprins de o lepr! grea, i s7a propus, la sfatul doctorilor, s! se cufunde ;ntr7o
sc!ld!toare umplut! cu snge de prunci spre a se vindeca6 &ar ;n timp ce cerceta cele
despre aceast! sc!ld!toare, i s7au ar!tat lui ;n somn cei doi #postoli, Petru Di Pavel, care i7
au spus s!7l cheme din surghiun pe Papa Silvestru, care ;l poate vindeca f!r! v!rsare de
snge nevinovat6 Mi cum s7a sculat din somn, -onstantin l7a rechemat pe Silvestru, care l7
a otezat Di l7a cur!:it de lepr! prin otez, iar ;n urma vindec!rii petrecute, ;n semn de
Pagina 22@
recunoDtin:!, -onstantin i7a d!ruit ca r!splat!, ;mpreun! cu primatul asupra celorlal:i
Patriarhi 7 ai #leFandriei, #ntiohiei, -onstantinopolului Di &erusalimului 7 Di toate
drepturile ;mp!r!teDti asupra &mperiului apusean6 P!r!sind "oma, -onstantin Di7a aDezat
tronul la -onstantinopol unde a r!mas, respectndu7Di cuvntul dat6
.n finalul celor spuse este consemnat! Di data dona:iei, spunnd c! aceasta a
avut loc ;n timpul celui de7al patrulea consulat al lui -onstantin Di al lui Galican6
*alsitatea acestei povestiri pl!smuite reiese cu uDurin:! din nenum!ratele
dovezi att de limpezi, ;nct niciuna nu poate fi contrazis!6 Prima dovad! este aceea c!
niciunul dintre istoricii care au scris despre via:a lui -onstantin nu istoriseDte despre o
astfel de dona:ie, nici chiar Euseiu, care nu a omis nimic din faptele lui -onstantin6 Ne
este imposiil s! credem c! Sfin:i precum Hasile, Grigorie de Nazianz, &eronim, #ugustin,
#mrozie, Papa )amasus, ?eda, ,rosie, precum Di &storia cea ;n trei p!r:i, care au adus la
lumin! att istoria lumii, ct Di pe cea isericeasc!, au trecut su t!cere o chestiune att de
important!6 .n al doilea rnd, falsitatea ne7o indic! Di totala t!cere a Papilor ;nDiDi, care ;n
desele dispute avute cu Patriarhii -onstantinopolului nu au adus niciodat! ;n discu:ie
aceast! dona:ie pentru a7Di dovedi presupusa legitate Di ;ndrept!:ire a suprema:iei lor,
pentru care au avut loc toate aceste dispute6
)espre cea de7a treia dovad! ne este Di greu s! vorim datorit! neroziei
n!scocitorului unei astfel de poveDti, care se condamn! pe sine prin p!l!vr!geala Di
repulsia pe care o produce prin amestecul a nenum!rate circumstan:e istorice false6 Este
cu adev!rat vrednic de men:ionat anacronismul potrivit c!ruia Papei i7a fost d!ruit
primatul Di ;ntietatea asupra Patriarhului -onstantinopolului ;ntr7o vreme ;n care nu
eFista nici -onstantinopolul, nici Patriarhi ai -onstantinopolului6 .n epoca acestei dona:ii
imaginare, -onstantinopolul nici nu fusese construit la porunca lui -onstantin, nici nu
fusese ;nzestrat cu cinstea de a7i purta numele, nici nu fusese declarat cetate mitropolitan!
a statului roman6 'oate acestea vor avea loc aia la Dapte ani dup! Sinodul de la Niceea,
Pagina 22E
cnd -onstantin purta rangul de consul de PaKatiana Di &liria, fapt care coincide cu
informa:ia istoric! c! aceste transform!ri s7au petrecut la 18 ani dup! cel de7al patrulea
consulat al lui -onstantin cel (are6
-ea de7a patra dovad! este aceea c!, ;n actul de dona:ie, ?iserica
-onstantinopolului apare a fi ;nzestrat! cu titlul de Patriarhie, ;n realitate fiind ct se poate
de cunoscut faptul c! cinstea aceasta i7a fost acordat! dup! Sinodul ;ntrunit la
-onstantinopol 9al patrulea Ecumenic<, deci la >0 de ani ;n urma faric!rii dona:iei6
# cincea dovad! este relatarea c! Galican, la vremea apari:iei dona:iei, nu era
coparticipant ;mpreun! cu -onstantin la rangul de consul6
-ea de7a Dasea dovad! este aceea c!, ;mp!r:ind statul celor trei fii ai s!i 7
-onstantin, -onstant Di -onstan:iu 7 -onstantin cel (are le7a dat acestora Di p!r:ile
men:ionate ;n dona:ie, pe care aceDtia Di urmaDii lor le7au guvernat de7a lungul a 180 de
ani, pn! la ;mp!ratul #ugustin6 -unoaDtem faptul c! ulterior, pe la anul =8B, "oma a fost
distrus! de c!tre regele ,doacru al #rulilor, fiind supus! acestui rege pn! la revenirea ei
;n st!pnirea ;mp!ra:ilor ?izan:ului, ;n vremea lui &ustinian6 #Dadar era imposiil ca el s!7
l fi trimis ;n surghiun pe Papa Silvestru, urmaDii lui &ustinian p!strndu7Di st!pnirea
asupra "omei Di guvernarea :inuturilor apusene de7a lungul multor ani6
-ea de7a Daptea dovad! este aceea c!, Di dup! aceast! dona:ie imaginar!, Papii
au recunoscut ;n mod efectiv autoritatea ;mp!ra:ilor "!s!ritului asupra "omei6
?onifaciu al &H7lea a cerut Di a luat de la *ocas permisiunea de a ;nchina
Panteonul sluCirii )umnezeului celui adev!rat6
Sfntul Grigorie ;l numeDte pe (auriciu domn Di st!pn al s!u, iar pe sine se
numeDte sluCitor Di ro, :!rn! Di vierme6 ,noriu l7a rugat pe ;mp!ratul /eraclie s!7i
;ng!duie s! transporte acoperiDul de ronz care acoperea templul lui "omul pentru a7l
aDeza peste iserica Sfntului Petru6
Pagina 2A0
-ea de7a opta dovad! const! ;n aceea c! succesorii lui Silvestru nu au
eFercitat niciodat! dreptul de proprietate asupra acestei dona:ii imaginare6 Potrivit
m!rturiei lui Grigorie 'urenesius, pentru a sc!pa de necazuri Di de foamete, Grigorie cel
(are i7a trimis o scrisoare ;mp!r!tesei ?runalda prin care ;i cerea ;ndurare Di aCutor prin
acordarea dreptului de proprietate asupra unui loc oarecare de unde s!7Di poat! procura
cele necesare traiului6
-ea de7a noua dovad! a falsit!:ii reiese din relatarea c! dona:ia a fost f!cut!
cu voia Di ;ncuviin:area senatului, care ;n vremea aceea era format din ;nchin!tori la idoli,
senatul aducnd Certfe idolilor pn! ;n vremea lui Halentinian6 -um era posiil ca un
asemenea num!r de idololatri cu autoritate suprem!, cum era senatul "omei, s! fie de
acord cu o astfel de dona:ie prin care Cum!tate din imperiu era dat unui oarecare umil
monah creDtinR
#l!turi de nenum!rate alte argumente, lipsa de fundament a acestei dona:ii
n!scocit! de c!tre Papii "omei pentru a7Di institui hegemonia Di primatul este dovedit! Di
de c!tre autori precum ,spinian, 0auren:iu ?alla Di al:ii6
#st!zi nici zelo:ii cei mai ferven:i ai domina:iei Papale nu mai ;ndr!znesc s!
pronun:e numele dona:iei lui -onstantin cel (are c!tre Papa Silvestru care, dup! genialul
poet italian #riost T0udovico #riosto, ,rlando *urioso, 1>1B, cntul NNN&H, @0P de
asemenea, ed6 S6 )eenedetti, ?ari, 1E2@, vol6 &&, NH&&, 8E, pag6 20U, miroase urt,
eFagerat de urt4
-haee gia uono odore, or putia fortaP
Guesto era il dono 9se pero dir lece<
-he -onstantino al uono Silvestro fece6
#cestea au fost IcuvioaseleJ miCloace faricate pentru a atinge scopul sacru
care s! le scuze6 Se ;ntrevede deCa schisma, motivele ei Di principalele ei cauze6 %nitatea
Pagina 2A1
l!untric! a fost deCa rupt!, leg!tura moral! a fost t!iat!, pr!pastia s7a deschis Di distan:a s7a
m!rit, separnd "oma de ?iserica roman! de r!s!rit sau mai ine zis de ?iserica cea %na,
Sfnt!, Soorniceasc! Di #postoleasc!6 Papii au devenit ;mp!ra:i romani, iar ?iserica
roman! a devenit ?iseric! imperial!, ?iseric! a ?isericilor, iar episcopul "omei a devenit
episcop al episcopilor ;ntregii lumi6 Papa a devenit deCa om7dumnezeu, fiindc! mnuieDte
de drept divin Di uman dou! autorit!:i supreme4 autoritatea divin! care ar decurge din
rangul lui Petru, ca gur! a adev!rului, prin care Papa ar fi ?iserica cea cu adev!rat
incontestail! Di infailiil!, Di autoritatea omeneasc! care decurge din dona:iile
;mp!ra:ilor6 -ine oare li se va opuneR -ine poate privi spre ;n!l:imile papaleR -ine le
poate ;ntrez!ri m!re:iaR
.ntreg #pusul s7a plecat deCa ;nchinndu7i7se, "!s!ritul ;ns! nu se supune, ci
:ine statornic canoanele ?isericii pe aza c!rora episcopii r!s!riteni nu7i recunosc Papei
suveranitatea asupra "!s!ritului, ;i desconsider! domina:ia pe care o eFercit! ;n #pus6
#tta timp ct m!re:ia Papilor este eFercitat! ;n #pus ea este ;ntmpinat! cu oarecare
toleran:!P ;n "!s!rit ;ns! nu poate fi ;ng!duit! nici cea mai mic! interven:ie a lui6 "!s!ritul
;l tolereaz! pe Pap! ;n #pus, ;ns! ;l respinge cu toat! puterea ;n "!s!rit6 #ceasta a fost
pozi:ia Di acestea au fost rela:iile dintre ?iserici de la miClocul secolului al @7lea, rela:ii
care ;n secolul al &N7lea Di al N7lea au sfrDit ;n schism!6
Pagina 2A2
inodul al /a"telea 2cumenic /i aciunile celor dou Biserici
Sinodul al 87lea Ecumenic s7a ;ntrunit pentru a rezolva prolema cinstirii Di
;nchin!rii la sfintele icoane6 )isputa asupra ;nchin!rii la sfintele icoane a ;nceput ;n
vremea lui 0eon al &&&7lea &saurul 981878=1< Di a luat sfrDit ;n anul @=2, ;n vremea
;mp!r!tesei 'eodora Di a fiului ei (ihail al c!rui tutore era6 .n decursul acestei lungi
perioade, au avut loc ;n "!s!rit multe sinoade ;n favoarea Di ;mpotriva icoanelor, la
ini:iativa ;mp!ra:ilor Di a Patriarhilor -onstantinopolului6 Papii nu apar nic!ieri ca
protagoniDti6 Persoanele care au ac:ionat au fost Patriarhii Di ;mp!ra:ii, Papii fiind cnd
alia:i, cnd adversari6 0a Sinodul al 87lea Ecumenic s7au ;ntrunit ;n Niceea ?itiniei, la 2=
septemrie 8@8, la ini:iativa Di ;n urma decretului ;mp!r!tesei &rina Di la ;ndemnul
Sfntului 'arasie, Patriarhul -onstantinopolului, 21B arhierei Di A2 de stare:i, iar ca
principali ap!r!tori Di m!rturisitori ;n favoarea icoanelor o seam! de monahi, A=@ de
p!rin:i ;n total, cu to:ii din "!s!rit6 Papa #drian Di ;ntreaga ?iseric! apusean! au fost
reprezenta:i ;n acest sinod de doar doi clerici, Petru, economul ?isericii "omei, Di Petru,
stare:ul m!n!stirii Sfntului Sava T#drian a trimis Sinodului Di ;mp!r!tesei epistole ;n care
eFprim! ceea ce gndeDte el referitor la ;nchinarea la sfintele icoaneU6
,cupndu7se ;n cea de7a patra sesiune cu chestiunea principal! pentru care s7a
;ntrunit, Sfntul Sinod a anulat hot!rrile sinodului iconomahilor ;ntrunit su -onstantin
al H7lea [;ntrunidu7Di sinoadele, iconomahii nu i7au luat deloc ;n considerare pe Papi4 vezi
epistola Papei #drian al "omei c!tre 'arasie, Patriarhul -onstantinopolului], i7a
anatematizat ca eretici pe partizanii acelui sinod Di a alc!tuit o hot!rre de credin:!, care
;ncepe dup! cum urmeaz!4
ISfntul, marele Di ecumenicul Sinod, cel de7al doilea ;ntrunit prin harul lui
)umnezeu Di prin decretul iuitorilor de /ristos ;mp!ra:ilor noDtri -onstantin Di a mamei
Pagina 2AA
sale &rina la Niceea, str!lucita capital! a eparhiei ?itinienilor, ;n sfnta iseric! a lui
)umnezeu cea numit! Sofia, urmnd tradi:ia ?isericii SoorniceDti a hot!rt
urm!toarele666J [atragem aten:ia apusenilor asupra celor spuse la acest Sfnt Sinod, care
confirm! ;nc! o dat! faptul c! Sinoadele sunt convocate prin decret imperial, iar prin
?iseric! Soorniceasc! 9universal!< se ;n:elege nu cea "oman!, ci ?iserica ;ntreag!]6
Sinodul l7a avut ca preDedinte pe Patriarhul 'arasie, care i7a ;nDtiin:at ;n mod
direct pe ceilal:i Patriarhi Di pe Pap! despre cele petrecute, aceDtia semnnd ulterior
hot!rrile Di documentele Sinodului, recunoscndu7se astfel oficial caracterul lui
ecumenic6
)in istoria disputei asupra icoanelor, vedem c! ;n toat! aceast! perioad!
"!s!ritul nu l7a luat deloc ;n considerare pe Papa, nici nu l7a recunoscut pe acesta ca
suveran al ?isericii, nici nu a acceptat infailiilitatea vreunei proclama:ii eF cathedra a
acestuia, nici n7a f!cut recurs la el ca la unul care gr!ieDte adev!rul, adev!r pe care
r!s!ritenii considerau c! se afl! doar ;n ?iserica Soorniceasc! a c!rei tradi:ie o eFprimau6
Pagina 2A=
3n sinod asu"ra icoanelor la Paris
0udovic cel Pios, fiul Di succesorul lui -arol, dorind s! se amestece ;n
prolemele "!s!ritului din motive politice Di religioase, ;n urma unei ;n:elegeri cu
;mp!ratul (ihail al &&7lea Di cu ;ncuviin:area Papei Eugen, i7a chemat la el pe clericii din
#pus pentru a ;ntruni un sinod6 #dunndu7se deci ;ntr7una din s!lile -ur:ii regale
pariziene, ;n ianuarie @2B, episcopii franci au luat urm!toarele hot!rri4
a< #u validat decizia luat! ;n comun cu ?iserica Englez! la sinodul ;ntrunit la
*ranKfurt ;n anul 8E= ;mpotriva ;nchin!rii la icoane6
< #u ;ncuviin:at ;n mod deoseit pozi:ia aDa numi:ilor iconomahi6
c< #u condamnat ceea ce ei numeau idololatria manifestat! prin icoane6
d< #u acuzat7o pe ;mp!r!teasa &rina ;mpreun! cu cel de7al doilea Sinod ;ntrunit la
Niceea 9al Daptelea Ecumenic<, declarnd c! Sinodul acesta este unul local Di nu unul
ecumenic aDa cum au fost cele Dase sfinte Di mari Sinoade dinaintea lui6
e< #u condamnat aspru epistolele trimise de Papa #drian al "omei Sinodului al
Daptelea Ecumenic Di ;mp!r!tesei &rina6
f< #u acceptat ca o eFcep:ie ;nchinarea cu evlavie la Sfnta -ruce ca simol al
mntuirii s!vrDite asupra neamului omenesc prin /ristos6
g< 07au rugat pe regele 0udovic s! comunice prin Papa Eugeniu ?isericii GreceDti a
-onstantinopolului cele petrecute la acest sinod6
&mportan:a acestui sinod Di a hot!rrilor lui constau ;n aceea c! el dezapro!
hot!rrile celui de7al Daptelea Sinod Ecumenic pe care le7a aproat Di semnat Papa #drian
Pagina 2A>
Di ;n faptul c! ;l mustr! cu asprime pe Papa #drian pentru cele dou! epistole adresate
Sfntului Sinod Di ;mp!r!tesei &rina6
)ocumentele acestui sinod al francilor, ;ntrunit cu ;ncuviin:area Papei
Eugeniu Di validat de c!tre episcopii apuseni Di de c!tre lega:ii Papei, au o adnc!
semnifica:ie ;ntruct ;ntregul sinod dimpreun! cu Papa dezapro! hot!rrile Di
infailiilitatea Papei Eugeniu Di7l mustr! pe Papa #drian pentru epistolele sale6 #ceasta,
desigur, nu datorit! adev!rurilor care ar fi fost spuse ;n acest sinod, cum credeau
participan:ii6 Ne ;ntre!m aDadar4 care dintre cei doi Papi era cel infailiilR -um este
posiil ca amndoi s! fie infailiili Di cum de a uitat sinodul s! men:ioneze infailiilitatea
PapilorR Mi iar!Di, cum de recunoaDte ?iserica #pusean! Di restul Papilor Sinodul al
Daptelea Ecumenic condamnat deCa de Papa Eugeniu prin sinodul francilorR
S! se dezic! deci papistaDii de acum de Papa Eugeniu, precum cei de atunci de
#drian6 )ac! apusenii vor spune referitor la acestea c! Eugeniu nu luase parte la
hot!rrile sinodului, ei confirm! ;n felul acesta faptul c! se ;ntruneau sinoade, chiar ;n
#pus Di de c!tre episcopi franci, f!r! permisiunea Di ;ncuviin:area Papilor Di hot!rau
lucruri contrare celor ce gndeau Papii6 #mele variante condamn! Di anuleaz! clar
preten:iile papistaDe Di niciuna dintre ele nu spriCin! revendic!rile papistaDilor6
#cestea sunt principiile dup! care s7a dezvoltat Di a luat form! ?iserica
#pusean!6 #m luat la cunoDtin:! ct de contrare sunt acestea principiilor ?isericii
"!s!ritene Di ;n ce m!sur! aceast! diferen:! separa ?isericile ;ntre ele6 -unoscnd deci
aceste lucruri, s! ;naint!m acum la eFpunerea istoriei schismei6
Pagina 2AB
Pa"a Bicolae /i Patriarhul Fotie$ )es"re Pa"a Bicolae I
(eletie al #tenei scrie urm!toarele despre Papa Nicolae &4
INicolae &, episcopul "omei, fiind hirotonit ;n prezen:a -ezarului Di suindu7se
pe tron, s7a luptat ne;nduplecat pentru a ridica slava papal! Di a7Di ;ntinde propria st!pnire
pn! la marginile lumii, crend ;n acest fel o monarhie isericeasc! mondial! spre care
apusenii priveau pe su sprnceana ochiului6 #cesta ;i cheam! la "oma pe &gnatie Di pe
*otie, Patriarhii -onstantinopolului, care se aflau ;n disput! unul cu altul, pentru a se
prezenta ;naintea maCest!:ii sale Di pentru ca tronul s!u s! Cudece ca instan:! suprem!
disputa dintre ei6 'o:i c:i, venind de la instan[ele din afar!, f!ceau recurs la tronul
episcopal 9al "omei<, descopereau ei singuri c! acela care Dedea pe el era dispus Di
ucuros s!7i apere Di s!7i sus:in! Di s! le fie ocrotitor ;ndr!zne:, dup! cum se vede Di din
cazul episcopilor "othald de Suessoniu Di /incmar de 0audunus, pe care i7a ap!rat
;mpotriva arhiepiscopului &gmar de "eimsJ6
[&gmar, (itropolit de "eims ;ntre anii @=>7@@2, l7a depus ;n anul @B1 din
treapta arhiereasc! pe "othald de Suessoniu 9Soissons<, sufraganul s!u, pentru caterisirea
unui cleric pe motivul ;nc!lc!rii votului castit!:ii6 -aterisirea fusese confirmat! de un
sinod ;ntrunit de "othald, ac:iune v!zut! de &gmar ca o ;nc!lcare a dreptului s!u, ca
mitropolit, de a convoca sinodul6 "othald a refuzat s! accepte hot!rrea superiorului s!u,
amele p!r:i f!cnd recurs la Pap!6 Papa a decis ;n favoarea lui "othald, care a fost
reinstalat episcop6
/incmar de 0audunus 90aon< ;i era nepot lui &gmar Di, dup! urcarea ;n treapta
episcopal!, s7a ar!tat nesupus att mitropolitului s!u ct Di regelui6 -onsecin:a a fost
depunerea din treapt! ;n anul @81 Di arestarea Di orirea lui de c!tre regele -arol cel
PleDuv6 Papa #drian al &&7lea 9mort ;n @82< i7a luat ap!rarea, ;ns! f!r! vreun rezultat
Pagina 2A8
practic]6
Nicolae & era de o mndrie Cosnic!, care o dep!Dea ;n m!sur! Di pe aceea a
ateilor, Di care7l ;nv!luise cu totul6 , dovad! ;ntre altele a acestei st!ri a lui este episodul,
povestit de iliotecarul #nastasie Di de Platin ;n lucrarea INicolae &J, ;n care l7a silit pe
;mp!ratul 0udovic s! str!at!, mergnd pe Cos, o distan:! ca de o arunc!tur! de arc, :innd
;n mini friele calului ;mp!r!tesc Di tr!gndu7l ;n urma calului Papei6 .n epistola c!tre
;mp!ratul (ihail, Nicolae scria4 IPe arhiereul "omei, -onstantin cel (are l7a supranumit
dumnezeuP este deci imposiil ca pe )umnezeu s! ;l Cudece oamenii, e limpedeJ6
)in aceast! epistol!, Gra:ian a ;nv!:at, la rndul s!u, urm!toarele4 I'ronul cel
dinti, adic! acela al "omei nu poate fi Cudecat de nimeni, iar Cudecata lui nimeni dintre
oameni nu treuie s7o revizuiasc! Di nim!nui dintre aceDtia nu7i este ;ng!duit s! se
pronun:e asupra Cudec!:ii luiJ6
#6 )iomide -hiriac, ;n &storia sa isericeasc!, scrie urm!toarele despre Papa
Nicolae &4
IPapa Nicolae & 9@>@7@B8< era !rat ami:ios Di arogant, nici7unul dintre
predecesorii s!i nerevendicnd privilegii ale tronului att de lipsite de ra:iune ca el6 El a
fost cel dinti dintre Papi care a f!cut uz ;n mod practic de drepturile pe care decretele
pseudo7isidoriene, ap!rute cu pu:in ;nainte, le7ar acorda episcopului "omei6 )e aceea nu e
deloc straniu faptul c!, deDi a fost invitat de c!tre *otie ca un frate, el a hot!rt s! se
;nf!:iDeze ;n miClocul disputei ca un Cudec!tor auto7invitatJ T#6 )iomides K3riaKos,
Istoria Bisericeasc666, #tena, 1@@8U6
#cesta este omul cu care *otie a fost nevoit s! rup! leg!tura pentru salvarea
?isericii ,rtodoFe SoorniceDti6
Pagina 2A@
)es"re Patriarhul Fotie
)espre sfin:itul Di prea ;n:eleptul *otie nu vom spune multe, fiindc! oricte
am spune vor fi mai pu:in dect adev!rul6 -el care voieDte s!7l cunoasc! pe Sfntul *otie,
s!7i citeasc! scrierile sau m!car una din epistolele lui6 Haletta, ;n partea a treia a edi:iei
Epistolelor de mngiere ale lui *otie, scrie ;ntr7o not! urm!toarele cuvinte, din care se
vede ct de admirat este el chiar de c!tre duDmanii lui4
I(ulte se pot spune despre aceste epistole ale lui *otie ;n care str!luceDte
minunata credin:! a acestui !rat Di retorica lui redutail!6 Vager, adversarul nemilos Di
insult!torul discre:ionar al lui *otie, a fost nevoit s! dea m!rturie favorail! Di s!7l admire
pe acela pe care7l insulta cu atta ireveren:! 9lips! de respect<6 ci p!timind acestea,
precum Pavel de la iudei, ei admirau Di, f!r! de voia lor, m!rturiseau despre ;n[elepciunea
celui pe care7l prigoneau att de puternic6 &ar dac!, cititorule, treci cu vederea aceste
lucruri, adu7[i aminte de cuvintele acelea pe care *otie le7a spus ;n a 2E7a epistol! a sa,
)espre &udei4 YHezi cum puterea cuvintelor celui mai vrednic i7a silit s! dea m!rturie pe
vr!CmaDi Di pe cei ce nu vorRZJ6
Mi astfel, Vager spune ;n &storia sa4 IPrintre scrisorile sale, ;ntlnim multe de
mngiere6 %na din ele este adresat! aceluiaDi episcop de Nicomidia cu prileCul mor:ii
unui tn!r preot a c!rui pierdere ;i provoca o mare durereP o alta, unei c!lug!ri:e, Evsevia,
stare:a unei m!n!stiri, cu prileCul mor:ii unei soreP o a treia este adresat! fratelui s!u,
'arasie, cu prileCul mor:ii fiicei sale6 #cestea dou! din urm! merit! s! fie aDezate ;n rndul
celor mai frumoase fragmente pe care antichitatea creDtin! ni le ofer! ;n cadrul genului
epistolelor de consolare6 Epistolele de genul acesta sunt att de frecvent utilizate ;n via:!,
Pagina 2AE
;nct suntem datori s! le scoatem din umra ;n care au stat pn! ;n prezentJ T&6N6 Vager,
/istoire de Photius patriarche de -onstantinople, 0ouvain, 1@=>, pag6 =11U6
#naliznd ;n acelaDi mod Epistola c!tre 'arasie Di admirnd desigur Di altele
dintre acestea, el eFclam! cu evlavie4 INiciodat! P!rin:ii ?isericii nu au rostit un limaC
mai creDtinJ6
Vager spune de asemenea4
I*otie a primit de la natur!, toate la un loc, cele mai frumoase dintre darurile
pe care aceasta le7a d!ruit vreodat! unui om muritor6 .n!l:imea gndirii, adncul
genialit!:ii, vioiciunea duhului, st!ruin:a, ac:iunea, ami:ia Di puterea voin:ei, uneori mai
maleail! ca aurul, alteori mai rigid! dect fierul6 .ndr!gostit fiind de litere, petrecea cu
fervoare nop:i ;ntregi cultivndu7le, devenind att un retor ail, ct Di un scriitor distins ;n
proz!, ;n cuvntul versifiat rivaliznd uneori cu vechii maeDtri artiDti6 Studiind toate
disciplinele veacului s!u Di ale celor precedente, s7a ar!tat a fi Di aici mai presus dect
oricare altul666 #d!uga:i la asta chipul vesel, tr!s!turile grave Di sorietatea, caracterul
voios, manierele amaile Di simple, curtoazia deoseit de fin! Di, simplu vorind, toate
acele podoae care7i atrag Di seduc pe oameni printr7un har ineFprimail6 Hreau s!
;n:elege:i c! gruparea attor calit!:i str!lucite Di importante i7au procurat lui *otie o
neoiDnuit! predominan:! asupra tuturor contemporanilor lui, fiindc! a fost sortit [nota
autorului 9Sfntul Nectarie<4 I&uirea nu este lucrarea sor:ii, ci a virtu:iiJ] ;n cel mai ;nalt
grad s! fie iuit de c!tre prieteni, pn! la a7i face pe aceDtia lupt!tori credincioDi ;n
favoarea intereselor lui666 -e7i mai lipsea deci acestui om demonic de genialR Smerenia
creDtin!J6
Protestez ;mpotriva unei calomnii ca aceasta4 cel lipsit de smerenia creDtin! nu
este iuit, ci urt de ceilal:i6
Pagina 2=0
Paparigopulos spune urm!toarele4
ISigur este faptul c! *otie a fost o persoan! eminent!6 .ntre cel dinti
-onstantin, care a oferit prileCul ;ntemeierii statului r!s!ritean, Di cel din urm!, care a
c!zut pe meterezele -onstantinopolului Di ;mpreun! cu el Di statul ce d!inuise 1000 de ani,
nici un alt nume nu a str!lucit mai tare pe firmamentul nostru istoric ca numele lui *otie
care, stnd ;ntre cei doi -onstantini, dintre care unul reprezint! ;nceputul, iar cel!lalt
sfrDitul definitiv al elenismului medieval, a contriuit ca nimeni altul la formarea acestui
elenismJ TPaparigopulos, &storia neamului elen, 1@@B, vol6 &&&, pag6 828U6
Pagina 2=1
chisma
)esf!Durarea istoric! a schismei ne7a oferit prileCul de a cunoaDte miCloacele
de tot felul Di ac:iunile variate la care au recurs prea ferici:ii Papi ai scaunului episcopal
roman ;n vederea supunerii ?isericii fa:! de ei Di a domin!rii opresive a acesteia6 &uirea
ne;nfrnat! de st!pnire Di ami:ia au urzit, au scornit, au lucrat orice pentru a7i afirma pe
Papi ca suverani ai ?isericii Di tirani ai ;ntregii lumi6 &uirea lor de st!pnire a s!rit peste
orice limit!P planul a fost preg!tit, iar aplicarea lui a fost urm!rit! cu toat! putereaP orice
opozi:ie treuia ;nl!turat! Di orice ostacol ;ntlnit treuia zdroitP orice ar fi ;mpiedicat
desf!Durarea planului a fost condamnat ca p!cat de moarte, iar principiile morale despre
p!cat Di Custi:ie au fost r!sturnateP p!catele nu erau stailite pe aza principiilor morale ale
Sfintei Evanghelii, ci pe aza principiilor morale ale planului papalP virtu:ile evanghelice,
care constituiau un ostacol ;n calea planului, puteau fi caracterizate ca p!cate de moarte,
iar p!catele care, potrivit Evangheliei, erau de moarte erau considerate ca virtu:i supreme
care sluCesc planuluiP evlavia fa:! de )umnezeu a fost ;nlocuit! de evlavia fa:! de Papa,
iar acela care7l respect! pe Pap!, respect! Di cele divineP refuzul de a7l respecta pe Pap!
;nsemna lipsa respectului fa:! de )umnezeu al c!rui reprezentant pe p!mnt era elP acela
care7l recunoDtea pe Pap! era ;ndrept!:it la mntuire6
"ecunoaDterea Papei era superioar! cunoaDterii lui )umnezeuP muritorilor
care nu70 pot cunoaDte pe )umnezeu le este de aCuns s!7l cunoasc! pe reprezentantul
acestuia pe p!mnt, acela care :ine cheile ;mp!r!:iei cerurilor6 Mi pe drept cuvnt4 c!ci ce
nevoie mai are cineva s!7l cunoasc! pe st!pnul casei, cnd simpla cunoaDtere a
reprezentantului acestuia ne introduce ;n rai, cnd reprezentantul :ine cheile raiului Di7l
ag! ;n!untru pe cel pl!cut luiR -are mai este necesitatea cunoaDterii poruncilor
dumnezeieDtiR -ei care se ;mpotriveau acestor principii erau proscriDi 9interzii, izgoni[i<P
Pagina 2=2
?iserica greac! ortodoF! a fost proscris!6 .ns! ?iserica greac! ortodoF! era sufletul
neamului grecesc Di a neamurilor ortodoFe6 #ceasta ;nsemna c! ?iserica greac! Di neamul
elen treuiau ori s! se supun!, ori s! fie distruse6 "!zoiul ;mpotriva ?isericii de
pretutindeni urm!rea distrugerea ei6 "!zoiul ;mpotriva ?isericii de pretutindeni ;nsemna
de acum un r!zoi ;mpotriva ?isericii greceDti Di ;mpotriva neamului grecesc Di ortodoF6
Pe de o parte, degradarea Di schimarea condi:iilor politice ;i sunt de aCutor
Papei, pe de alt! parte, acesta din urm! se opunea statului izantin6 Statul roman de r!s!rit
era de acum pur elenicP #pusul era de acum adversar al "!s!ritului, iar elementul elenic
era atacat din toate p!r:ile6 Pozi:ia Papilor ;i aducea statului izantin destule necazuri, iar
?iserica Di statul au ;nceput s! se gndeasc! serios la pozi:ia pe care treuie s7o adopte6
Starea de lucruri impunea pruden:! politic!, pentru a evita agravarea rela:iilor cu Papii6
.ns! cnd vehemen:a atacurilor succesive din afar! devine de nest!vilit, pruden:a
;nceteaz! a mai fi o arm! de lupt!6 -omportamentul Papilor ;n secolul al &N7lea a devenit
;ndr!zne: pn! la eFtrem6 Situa:iile interne anormale de ordin isericesc, provocate de
izgonirea lui &gnatie de c!tre Hardas Di ridicarea lui *otie pe tronul patriarhal al
-onstantinopolului, i7au dat Papei Nicolae & prileCul de a se amesteca ;n treurile
"!s!ritului6
Pagina 2=A
I!,onirea lui I,natie /i ridicarea lui Fotie$
(otivele i!,onirii lui I,natie /i ale ale,erii lui Fotie
-a motive ale izgonirii lui &gnatie de c!tre cezarul Hardas Di ale alegerii lui
*otie, istoricii men:ioneaz! c!derea ;n dizgra:ia cezarului a lui &gnatie datorit! atitudinii
severe a acestuia fa:! de aaterile morale ale celui dinti, precum Di griCa de a acoperi
f!r!delegea izgonirii prin alegerea reuDit! a unui succesor6 )ac! opiniile istoricilor nu erau
simple ipoteze, ci o m!rturie istoric! a cezarului ;nsuDi nu am avea nici un motiv s! ezit!m
a accepta aceast! m!rturie6 .ns!, deoarece opiniile acestora sunt doar ipoteze plauziile, s!
ni se permit! Di nou! s! studiem istoria Di s! ne pronun:!m p!rerea, urmnd ca cititorii s!
Cudece care este cea mai apropiat! de adev!r6
)up! noi, izgonirea lui &gnatie Di ridicarea lui *otie pe tronul patriarhal al
-onstantinopolului nu este o simpl! satisfacere a unei animozit!:i ordinare, ci implica Di
un motiv important care :inea de pruden:a politic!6 %neori ipotezele pot fi ;n:elese cu
uDurin:! prin folosirea eFemplelor comune, ;ns!, adesea, diferen:a care eFist! ;ntre
persoane este un element care se ridic! ;mpotriva unei astfel de ;n:elegeri aritrare6 *otie
nu era o persoan! comun! Di un ami:ios lipsit de minte, dup! cum este caracterizat, ;nct
s! sluCeasc! drept instrument docil al -ezarului pentru acoperirea ac:iunilor lui ilegitime6
*otie era superior unei astfel de categorii umaneP *otie a acceptat patriarhatul nu din
ami:ie, ci din patriotism6 Epistolele lui c!tre Hardas Di c!tre Papa Nicolae sunt o m!rturie
suficient! despre caracterul acestui om Di despre eFcep:ionala lui ;n:elepciune, d!ruire de
sine, generozitate Di smerenie, virtu:i care resping o astfel de acuza:ie umilitoare la adresa
lui6
*otie a fost convins de c!tre Hardas, deoarece motivele acestuia erau ;ntr7att
de puternice, ;nct au putut atinge inima viteaz! Di sensiil! a lui *otie, convingndu7l Di
Pagina 2==
;nduplecndu7i duhul iuitor de adev!r6 Supozi:ia istoricilor este r!sturnat! tocmai pe aza
datelor pe care se spriCin!, deoarece alegerea lui *otie ca Patriarh al -onstantinopolului
implic! ;n ea elemente care mai mult dezapro! dect aplaud! ac:iunea lui Hardas care, ;n
esen:!, umilea Di Cignea ;ntregul cler6 )eci schimarea nu a fost f!cut! pentru calmarea
sufletelor Di satisfacerea clerului respins Di umilit de Hardas, ci dintr7un motiv de o
importan:! mai mare, motiv care privea guvernarea statului6 #legerea lui *otie nu a fost
f!cut! de c!tre Hardas pentru a fi acoperit! f!r!delegea, fiindc! acest lucru putea fi
considerat ca o nou! f!r!delege de c!tre clericii care rvneau la tronul patriarhal6 ,
f!r!delege acoperit! printr7o alt! f!r!delege devine mai viziil!, iar sufletele tulurate se
agit! Di mai mult6 #Dadar, ipoteza istoricilor nu se poate spriCini pe propria7i az!6
)ar s! analiz!m Di prima parte a ipotezei, aceea c! Hardas l7a alungat pe
&gnatie de pe tron pentru simplul fapt c! nu7i mai era pe plac6 )ac! era vora despre o
simpl! dizgra:ie, putea foarte ine s! pun! pe tronul Patriarhului pe unul dintre arhiereii
distinDi Di puternici, scopul fiind astfel ;ncununat de succes deplin6 )ac! urm!rea doar
acoperirea f!r!delegii, el putea aDeza ;n fruntea ;ntregului cler din r!s!rit un om politic
fidel palatului, fapt care ar fi dovedit o lips! de ;n:elepciune6 .ns! Hardas era deoseit de
prudent pentru a c!dea ;n astfel de greDeli ordinare care7l puteau eFpune chiar pe *otie cel
(are6 Pruden:a lui Hardas Di caracterul lui *otie ne olig! s! respingem aceast! ipotez!
istoric!6 .ns! f!cnd aceasta, treuie s! afl!m motivul izgonirii lui &gnatie Di al ;n!l:!rii lui
*otie ca Patriarh al -onstantinopolului6 "!spundem la ;ntreare spunnd c! motivul
izgonirii lui &gnatie Di al alegerii Di numirii lui *otie ca Patriarh a fost c!utarea cu
;n:elepciune a unei solu:ii de reglementare Di rezolvare a chestiunii reformei, care
cuprindea prolema iconomahiei, a c!rei solu:ionare treuia realizat! pe aze ct mai
canonice, instruirea Di formarea clerului, r!spndirea educa:iei, instruirea poporului Di
comaterea neDtiin:ei Di a supersti:iei6 #cestea au fost motivele pentru care &gnatie,
datorit! educa:iei deficitare Di a sl!iciunii lui, a fost considerat incapail s! duc! la
;ndeplinire aceast! lucrare, fiind ;nlocuit cu *otie, care provenea din cercurile imperiale6
Pagina 2=>
,pinia aceasta a noastr! se spriCin! pe evenimentele pe care le eFpunem ;n cele ce
urmeaz!6
chisma
.ncepnd s! prezinte ac:iunile lui Hardas Di *otie pe aza informa:iilor eFtrase
din istoricii izantini, Paparigopulos spune4
IGuvernul lui Hardas a realizat dou! lucruri vrednice de men[ionat4 s7a
;mpotrivit preten:iilor "omei Di a finalizat Dcoala de la (agnavra [amele reuDite ale lui
Hardas au fost realizate cu contriu:ia lui *otie]6 Hardas era unul dintre oamenii pe care7i
;ntlnim adesea ;n istorie Di ;n care g!sim aDezate ;mpreun! un mare grad de destr!!lare a
vie:ii morale Di o dragoste fierinte fa:! de litere [)ragostea nu era platonic!, aDa cum
crede Paparigopulos, ci practic!4 provenea att din pruden:a politic!, ct Di din spiritul
prevalen:ei principiilor reformei ;mplinite prin r!spndirea educa:iei6 Hardas nu se
deoseea de reformatorii care l7au precedat, ;ns! el a schimat tactica r!zoiului prin
;n!l:area lui *otie, care constituia o lovitur! indirect! pentru partida advers! care
respingea necesitatea reformei]6
*olosindu7se de miDcarea duhovniceasc! pe care o aducea cu sine reforma Di
insistnd pe r!spndirea ;n popor a instruc:iei pulice, Di ;n mai mic! m!sur! a instruc:iei
de grad superior, el a dat ;n func:iune Dcoala superioar! din regatul (agnavra, ;n care se
predau toate cunoDtin:ele Dtiin:elor Di filozofia6 Mcoala aceasta era condus! de eminentul
matematician Di filozof 0eon, care ;n vremea reformei a fost arhiepiscop al 'esalonicului6
Pagina 2=B
)up! restailirea ;nchin!rii icoanelor, el a renun:at la aceast! sluCire f!r! a avea de suferit,
datorit! protec:iei din partea lui Hardas, fiind Di rud! apropiat! a fostului Patriarh &oan
Gr!m!ticul, Di a fost numit director al acestui aDez!mnt de ;nv!:!mnt superior, unde a
predat ;n special filozofia Di matematica6 'eodor, ucenicul lui 0eon, a fost numit profesor
de geometrie, astronomia era predat! de 'eodegiu, iar filozofia greac! de Kometas6
Profesorii erau pl!ti:i ine de la vistieria pulic!, ucurndu7se Di de alte inefaceri din
partea ornduirii6 Studen:ii, mul:i la num!r, audiau aceste cursuri f!r! a pl!ti, iar cei mai
silitori Di mai inteligen:i erau ;ncuraCa:i ;n multe feluri de c!tre Hardas, care vizita adesea
personal Dcoala pentru a7i supraveghea pe dasc!li Di pe ;nv!:!cei6
"!mne nel!murit! m!sura ;n care *otie a participat ;n mod direct sau indirect
la acest proces de ;nv!:!mnt6 .ntre epistolele p!strate de la el, eFist! cteva, precum
acelea adresate fra:ilor 0eon Di Galaton Di filozofului Nichifor, din care se deduce faptul
c!, deDi aflat ;n vltoarea dificult!:ilor politice Di isericeDti, el continua s! fie preocupat
de litere, fapt pe care7l vedem din aceste epistole ;n care eFamina, l!uda, critica Di corecta
scrieri care7i fuseser! supuse spre cercetare, ;nsufle:ind prin sfaturi Di c!r:i pe aceDti zeloDi
educatori [0ucrul acesta ;l f!cea nu doar din dragoste, ci Di din zelul fa:! de adev!r Di fa:!
de duhul corect al -reDtinismului6 Pe tronul patriarhal, I;n vltoarea dificult!:ilor politice
Di isericeDtiJ, *otie a stat ca o alan:! a drept!:ii pentru a acorda fiec!rei p!r:i dreptul
cuvenit, pentru a ;mplini toat! Custi:ia Di a aduce pacea ;n ?iserica agitat! de valuri]6 %n
caz deoseit ;l reprezint! epistola c!tre filozoful 0eon, din care deducem faptul c! duhul
cercet!rii liere nu ezita s! se r!sfrng! atunci chiar asupra teFtului Sfintei Scripturi, iar
*otie, f!r! a cere ;n mod asolut interzicerea eFamin!rii acestei scrieri, a ;ncercat s!
resping! critica filozofului 0eonJ T&storia neamului elen, vol6 &&&, 1@@B, pag6 8=EU6
-onsider c! opinia noastr! este spriCinit! ;ndeaCuns de cele istorisite mai sus,
unde ;i vedem pe Hardas Di pe *otie colaornd la r!spndirea ;nv!:!turii ;n popor Di
Pagina 2=8
;mplinind ceea ce adversarii ideilor reformatoare reproDau adesea ;mp!ra:ilor iconomahi4
I;nv!:a:i poporulJ6 Este ceea ce urm!rea Hardas Di motivul pentru care l7a ales pe *otie
pentru a7l ;nlocui pe &gnatie6 &gnatie nu era persoana potrivit! pentru aceast! oper!,
deoarece nu s7a putut ;n:elege deloc cu Hardas, nu doar datorit! rela:iilor dintre ei, ci Di
din cauza deoseirii totale dintre modul de gndire a celor doi6
)ac! &gnatie r!mnea Patriarh, 0eon nu numai c! n7ar fi aCuns decan al
(agnavrei, dar ar fi fost prigonit ca reformator6 &nstruc:ia Di educa:ia lui &gnatie
respingeau ;nv!:!tura Dtiin:ific! lier! Di educa:ia Dtiin:ific!, pe cnd *otie consim:ea Di
colaora cu Hardas Di cu reformatorul 0eon la aceast! oper!6 &at! ce spune Di un alt istoric
din vechime4
I-u ailitate, cezarul Hardas se ami:iona s! fac! multe lucruri, deDi de multe
dintre acestea se preocupa pentru a cDtiga notorietate4 adun! oameni erudi:i la (agnavra,
aDezndu7i pe unii s! predea filozofia Di geometria, pe al:ii astronomia, pe al:ii gramatica,
predndu7le discipolilor ;n mod gratuit6 Mi tot aDa, s7a ;ngriCit s! separe disciplinele,
aDezndu7l profesor de filozofie pe marele filozof 0eon, iar pe 'eodor, studentul acestuia,
profesor de geometrieP de astronomie pe 'eodegiu, iar de gramatic! pe Kometas, c!rora
le7a Di venit ;n aCutor cu dona:ii ;mp!r!teDti6 Pe aceDtia oiDnuia s!7i viziteze ;n mod
frecvent Di nutrea cele mai une n!deCdi pentru fiecare dintre discipolii pe care7i considera
merituoDi, iar ;ndrum!torilor acestora, care se ar!tau mai apropia:i de ei, le era
inef!c!tor, astfel ;nct, sporind semin:ele cuvntului de atunci Di pn! acum, mai mult!
road! s! aduc!666 spre pomenirea aceluia am consemnat666J TGenesiu, 'r$ile .mprteti
I0, pag6 E@ ;n -orpus Scriptorum /istoriae ?3zantinae, ?onn ()---NNN&H6 Hezi Di
'eofan, 'hronographia, continuare la cartea a &H7a, -orpus scriptorum historiae
?3zantinae, ?onn, 1@A@U6
#ceste m!rturii puternice confirm! scopul ;nalt al lui Hardas6 0!mureDte, de
Pagina 2=@
asemenea, Di consim:!mntul lui *otie, constituind un spriCin suplimentar ;n favoarea
temeiniciei ipotezei noastre6
)uhul reformei eFista deCa6 SpriCinitorii reformelor, care urm!reau formarea Di
educarea clerului Di a poporului, se manifestau, din nefericire, ;mpotriva icoanelor datorit!
faptului c! Di7au ;nsuDit instruc:ia Di educa:ia elementar! care predominau ;n vremea
iconomahiei, dar Di datorit! atitudinii de adorare a icoanelor care ;nc! persista ;n rndul
poporului lipsit de ;nv!:!tur! Di supersti:ios, atitudine pe care aceDtia o com!teau6 Pozi:ia
contrar! ;nchin!rii icoanelor a reformatorilor agita ;nc! lupta ;mpotriva icoanelor, fapt
care tulura liniDtea ?isericii6 *urtuna luptei ;mpotriva icoanelor a fost att de mare, ;nct
potolirea ei ;nainta cu paDi mici6 .n!l:area din nou a sfintelor icoane se f!cuse cu doar 1>
ani mai ;nainte de c!tre ;mp!r!teasa 'eodora ;mpreun! cu fiul s!u (ihail, al c!rui tutore
era Di care acum devenise ;mp!rat6 "estailirea ;nchin!rii icoanelor avusese loc ;n anul
@=2, la >= de ani de la ;ntrunirea Sinodului al 87lea Ecumenic, cel de7al doilea de la
Niceea din anul 8@@, ;n vremea lui -onstantin al H&7lea Di a mamei sale &rina, iar izgonirea
lui &gnatie de pe tronul patriarhal ;n anul @>86
, imagine clar! a st!rii de lucruri eFistente ;n perioada Sinodului al 87lea
Ecumenic ne7o poate oferi sinodul ;ntrunit cu doi ani mai ;nainte 98@B< la -onstantinopol,
;n iserica Sfin:ilor #postoli, sinod la care au precump!nit adep:ii reformelor, ;nt!rindu7se
;ns! Di partida lui 'arasie Di a apropia:ilor lui ;mpreun! cu planurile ;mp!ra:ilor, care au
fost prezen:i Di au ascultat discu:iile din sinod6 ,pozi:ia viguroas! Di zgomotoas! a
reformiDtilor i7a silit pe ;mp!ra:i s! cedeze pentru moment, iar pe cei din Curul lui 'arasie
s! dea ;napoi6 "!mnnd singuri ;n Dedin:!, reformatorii au validat, avnd acum
maCoritatea, documentele precedentului sinod iconomah ;ntrunit ;n anul 8=1, l!udndu7i
hot!rrile Di ac:iunile6 .n urma acestor evolu:ii, sinodul s7a dizolvat f!r! a reuDi s! rezolve
niciunul din scopurile urm!rite, demonstrnd totodat! for:a reformiDtilor6
)up! doi ani, ;mp!r!teasa a ;ntrunit din nou sinodul, de data aceasta la
Pagina 2=E
Niceea, pentru a sc!pa de influen:a eFercitat! de clasele superioare din -onstantinopol
care insistau pentru aplicarea principiilor reformei6 Prin mutarea locului ;n care urma s!
ai! loc sinodul, scopul urm!rit 7 ;nchinarea la sfintele icoane 7 a fost atins6 .n ciuda
acestui fapt, adep:ii reformei, ;ndeosei la -onstantinopol, r!mneau statornici
principiilor lor6 0upta dintre reformiDti Di conservatori s7a ;nte:it din nou cu putere6 Papii,
c!utnd motive pentru a interveni, ;i ap!rau pe aceia care le cereau protec:ia, iar cei
proteCa:i de ei ;l l!udau pe Pap! ca pe )umnezeu4 Ica pe divina c!petenie a tuturor
c!peteniilor, pe marele verhovnic Di p!rinte al p!rin:ilor, pe cel ;ntocmai cu ;ngerii, prea
fericitul Di apostolicul p!rinte, ca unul care are ;ntietatea de la )umnezeu Di ca unul care
a primit cheile Evangheliei care duce spre /ristos prin ;ntist!t!torul #postolilorJ
TEpistolele lui 'eodor Studitul c!tre Papa 0eon al &&&7leaU6
)isputa tindea s! supun! ?iserica "!s!ritean! #pusului6 -onsecin:a acestei
dispute a fost o nou! detronare a icoanelor su 0eon al H7lea, care a ;ntrunit ;n anul @1> la
-onstantinopol un sinod alc!tuit din arhierei Di egumeni care a anulat hot!rrile Sinodului
al H&&7lea Ecumenic, al doilea ;ntrunit la Niceea, Di a proclamat ca al 87lea Ecumenic
sinodul ;ntrunit ;n capital! ;n anul 8>= su -onstantin al H7lea, validnd cele decretate de
acesta cu privire la icoane6
)eci -anoanele Sinodului al H&&7lea Ecumenic s7au men:inut doar 28 de ani,
dup! care au fost din nou anulate prin sinod, fapt care a prelungit lupta ;mpotriva
icoanelor4 icoanele au fost date Cos, iar isericile au fost lipsite iar!Di de lumea sfnt! a
acestora6 "!zoiul ;mpotriva icoanelor a durat pn! ;n anul @=2, cnd au fost din nou
aDezate de c!tre 'eodora Di (ihail Tvezi lucrarea Sfntului Nectarie, Despre Sinoa+ele
!cumenice, #tena, 1@E2, pag6 2007211U6
"estailirea ;nchin!rii icoanelor nu a fost rezultatul ;nfrngerii reformei Di nici
a sl!iciunii ei, ci rezultatul ;n:elepciunii practice Di al dispozi:iei ;mp!ciuitoare a
Pagina 2>0
sus:in!torilor principiilor reformei6 (ul:i dintre cei care apar:ineau claselor sociale
superioare, armatei Di clerului, dintre cei care crescuser! hr!ni:i de ideile reformei,
;n:elegnd Di dndu7Di seama c! luptele ;ndelungi Di repetate duse pn! atunci nu numai c!
nu au adus vreun folos neamului Di ?isericii, ci le7au v!t!mat ;n multe feluri, au ;nceput s!
caute ;mp!carea6 #ceast! ;ntors!tur! a lucrurilor a produs o separa:ie ;n rndurile
adep:ilor reformei4 na:iunea era ;n propor:ie de patru cincimi ;n favoarea ;nchin!rii
icoanelor6 'eodora, dorind restaurarea vechiului statut, convoac! ;n anul @=2 un sinod Di
restaileDte autoritatea Sinodului al 87lea Ecumenic6
Pentru a cunoaDte mai ine ;nflorirea la care aCunsese reforma, ;i men:ion!m
pe cronicarii epocii respective care istorisesc faptul c! ;ntreg clerul superior, armata Di
clasele superioare ale na:iunii gndeau favorail la adresa reformei [Paparigopulos, &storia
neamului elen, vol6 A, pag6 80A780=]6 Perioada de timp de la restailirea icoanelor pn! la
izgonirea lui &gnatie a fost de doar 1> ani, destul de mic! Di, aDadar, insuficient! pentru
schimarea sentimentelor adep:ilor reformei6 .n afar! de asta, ?iserica nu numai c! nu
urm!rea prin orice miCloace ;mplinirea acestei opere, ci conduc!torii ?isericii c!utau s! se
impun! mai degra! prin propriul comportament [Paparigopulos, &storia neamului elen,
vol6 A, pag6 80E]6 )e aici Di revigorarea chestiunii reformei a c!rei rezolvare *otie, o dat!
cu urcarea lui pe tron, Di7o asum! convocnd ;n acest sens un Sinod Ecumenic6 &gnatie,
deDi era un om sincer, era suordonat cinului monahal [Paparigopulos, &storia neamului
elen, vol6 A, pag6 81@] ;ntr7o m!sur! mult mai mare dect predecesorul s!u, (etodie, fiind
7 se pare 7 lipsit de virtu:ile cerute de ;mpreCur!ri6
0ucrurile ;n stat Di ;n ?iseric! erau agitateP interesele na:iunii Di ale ?isericii
necesitau o terapie rapid!, iar cel care st!tea pe tronul ?isericii i se p!rea lui Hardas a nu fi
omul potrivit pentru opera de pacificare a ?isericii Di a statului6 Persoana lui *otie poseda
virtu:ile necesare Di oferea garan:ia unei une desf!Dur!ri a acestor procese din ?iseric!6
*otie era omul care putea s! concilieze p!r:ile aflate ;n disput! timp de dou! secole Di s!
Pagina 2>1
satisfac! cerin:ele amndurora6 .n:elepciunea Di una credin:! a acestuia era confirmat! de
to:i, el prezentnd garan:ia ducerii la un sfrDit a acestei misiuni att pentru reformiDti,
ct Di pentru ortodocDii conservatori6 Era cu adev!rat singurul !rat competent s!7Di
asume o astfel de lucrare6
&storia confirm! faptul c! *otie s7a ar!tat a fi la ;n!l:imea ;mpreCur!rilor Di c!
ridicarea lui pe tronul patriarhal al -onstantinopolului s7a f!cut din pronie dumnezeiasc!6
,dat! cu *otie, dezacordul dintre reformiDti Di ortodocDii conservatori a ;ncetat, iar disputa
asupra icoanelor a luat sfrDit ;n mod definitiv6 )ac! *otie respingea Di nu accepta rangul
patriarhal Di dac! nu insista cu devotament pe rezolvarea conflictelor, ?iserica era ;n
pericol s! se rup! Di s! aCung! ;n roia #pusului6 )evenind Patriarh, *otie a salvat
independen:a ?isericii6 #cestea sunt motivele pentru care Hardas l7a ales pe *otie Di l7a
convins s!7i accepte propunerea6
Pagina 2>2
7ntrunirea inodului lui Fotie
"idicarea lui *otie pe tronul patriarhal i7a deranCat pe conservatorii apropia:i
de &gnatie Di ;ndeosei pe sus:in!torii grup!rilor de monahi care umlau din loc ;n loc, pe
adep:ii lipsei de instruc:ie Di ai supersti:iilor ;mpotriva c!rora se ridicase aripa dur! a
reformiDtilor6 -hemat s! aduc! pacea ;n ?iseric!, s! dea fiec!rei p!r:i dreptul care i se
cuvine Di s! ;mpace divergen:ele, *otie, ;n ;n:elegere cu ;mp!ratul (ihail, convoac! un
sinod caracterizat de ?alsamon ca ecumenic, de al:ii ca local6 0a el a fost invitat, ;n anul
@B0, Di Papa Nicolae al "omei prin epistole trimise de *otie Di de ;mp!rat6 Prin aceste
epistole, Papa este ;nDtiin:at despre ridicarea lui *otie pe tronul -onstantinopolului, despre
ne;n:elegerile din rndul clerului legate de alegerea lui *otie Di despre disputele eFistente
asupra icoanelor, chestiuni pentru care este ;ntrunit un nou sinod, Papei solicitndu7i7se s!
trimit! la -onstantinopol loc:iitori care s! ia parte la sinod6 (!gulit de aceste epistole,
Papa Nicolae a trimis la -onstantinopol doi episcopi, pe ]aharia Di pe "odoald, cu
;ns!rcinarea de a7l recunoaDte pe *otie, dac! vor constata c! evenimentele s7au desf!Durat
;n conformitate cu canoanele6 Pe lng! aceasta, el i7a scris ;mp!ratului o epistol! ;n care
repeta vechile preten:ii de domina:ie, f!cndu7i cunoscut faptul c! nu7l va recunoaDte pe
*otie dac! nu i se acord! Curisdic:ia pe care o avusese asupra :inuturilor greceDti 9&lliricul
r!s!ritean<, care7i fusese retras! de ;mp!ratul 0eon &saurul 9pe la anul 82><, Di, totodat!,
dac! nu i se acordau propriet!:ile pe care le avusese cndva ;n -alaria Di care7i fuseser!
r!pite de acelaDi ;mp!rat6
Papa a considerat invita:ia care i7a fost f!cut! drept un recurs 9appellatio<,
motiv pentru care Di7a trimis cei doi reprezentan:i la -onstantinopol nu pentru a sta
laolalt! cu ceilal:i ;n sinod, ci ca Cudec!tori ;n sinod care s! cerceteze ;n am!nun:ime cele
referitoare la &gnatie Di la *otie Di care, ;ntorcndu7se la "oma, s!7i comunice cele
Pagina 2>A
constatate, urmnd ca el, ca autoritate suprem!, s! decid! asupra disputei dintre aceia6
Sosind loc:iitorii Papei, ;mp!ratul convoac! sinodul ;n anul mntuirii @B1, ;n
iserica Sfin:ilor #postoli6 #u fost prezen:i Di loc:iitorii Papei care, deDi s7au ostenit mult
s! promoveze cerin:a ;ncredin:!rii Cudec!:ii Papei, nu au fost asculta:i6
0a acest sinod s7au adunat A=@ de episcopi6 .nf!:iDndu7se Di &gnatie, i s7a
propus s! demisioneze ;ns!, neputnd fi convins, a fost Cudecat, condamnat Di caterisit6
]aharia Di "odoald au eFclamat ;mpreun! cu ceilal:i episcopi Inevrednic esteJ Di l7au
recunoscut pe *otie ca Patriarh legitim6 Sinodul nu s7a limitat doar la caterisirea lui
&gnatie, ci a alc!tuit o serie de rnduieli isericeDti memoraile Di salvatoare pentru
?iseric!4 pe de o parte, a validat numeroasele hot!rri de credin:! luate ;mpotriva
iconomahilor, pe de alt! parte, la propunerea lui *otie, au fost alc!tuite diverse canoane
prin care s! fie restrns!, pe ct era posiil, ;nclina:ia lipsit! de re:ineri a multora spre
adoptarea vie:ii monahale f!r! asumarea condi:iilor treuitoare6 # stailit ca pe viitor
m!n!stirea s! nu poate fi ;nfiin:at! f!r! ;ncuviin:area episcopuluiP ;ntemeietorului ei nu7i
este ;ng!duit s! se aDeze pe sine sau pe altul ca egumen f!r! a cere p!rerea episcopuluiP
episcopii nu pot ;nfiin:a m!n!stiri pe cheltuiala ?isericilor pe care le p!storescP nimeni nu
poate ;mr!ca schima monahal! ;n mod samavolnic If!r! prezen:a celui care are datoria
de a7l lua su ascultareJ Di altele asemenea, care aveau ca scop dec!derii m!n!stirilor Di
sporirea f!r! limite Di f!r! condi:ii a num!rului monahilor6 &gnatie n7ar fi reuDit nimic din
toate acestea6 -ele hot!rte la acest sinod nu au fost pe placul ignatienilor, care Di7au dat
concursul la comaterea prin orice miCloace a acestui sinod, continund s! agite sufletele6
)up! ;ncheierea sinodului, procesele7verale ale acestuia au fost frimise Papei
Nicolae prin 0eon de #siKrit, ;nso:ite de epistolele ;mp!ratului (ihail Di ale Patriarhului
*otie TV6 (ansi, -oncilia666, Henice, 1880, vol6 226 Hezi Di 'eofan, -hronographia, cartea a
&H7a, pag6 1EA71EB Di 28B, BB2, @2B, @=1 Di Gheorghe Kedrinos, Sinops! de istorii
9-ompendium /istorianum<, ?onn, 1@A@, pag6 182U6
Pagina 2>=
2"istola lui Fotie ctre Pa"a Bicolae I
I*otie, episcopul -onstantinopolului, Noua "om!, c!tre cel ;n toate prea
sfin:it Di prea cinstit frate Di ;mpreun! sluCitor Nicolae, Pap! al !trnei "omeJ6
a6 I-u adev!rat nimic nu este mai cinstit Di mai pre:ios dect a avea cineva
dragoste6 -u aceasta este de acord Di sim:ul comun, lucru m!rturisit Di de Sfintele
Scripturi6 -!ci prin ea cele desp!r:ite se unesc Di cele ce se r!zoiesc se ;mpac! Di cele
familiare se strng Di mai mult6 Ea ;nchide calea c!tre r!zvr!tiri Di certuri6 Pentru c! ea nu
gndeDte r!ul, ci toate le acoper!, toate le sufer! Di, dup! fericitul Pavel, nu cade niciodat!6
Ea ;mpac! cu st!pnii lor pe slugile care au greDit, sco:nd ;n eviden:!, spre ap!rare,
egalitatea firii mai mult dect greDeala6 Ea ;i ;nva:! pe sluCitori s! ;ndure cu lnde:e
mnia ;nt!rtat! a st!pnilor Di ;i mngie pentru soarta lor trist! prin pilda celor care au
suferit asemenea lorP potoleDte pornirea mnioas! a tat!lui fa:! de copii Di pe p!rin:i ;i
;ndeamn! s! primeasc! murmurele copiilor, ;ntrarmnd leg!tura cea fireasc! ;mpotriva
dezleg!rii celei potrivnice firii6 Pe prietenii care au aCuns lesne la ceart!, ;i ;ndeamn! s! se
ruDineze de firea egal! Di comun! tuturor6
-t despre cei care au aceleaDi gnduri despre cele dumnezeieDti, chiar dac!
locuiesc foarte departe unii de al:ii, chiar dac! nu s7au privit ;nc! ;n ochi unul pe altul, ea
;i duce la unire Di gndurile lor le leag! ;mpreun! Di7i preschim! ;n prieteni adev!ra:i6
Mi dac! din ;ntmplare unul din ei va fi ;mpins s! aduc! reproDuri necugetate
celuilalt, ea ;l face pe acesta din urm! s! nu le ia ;n seam!, iar pe cel dinti s! se c!iasc!,
;nl!turnd cu uDurin:! cele petrecute Di p!strnd f!r! ruptur! leg!tura unirii6 #ceast!
Pagina 2>>
dragoste este cea care m7a convins pe mine, smeritul, s! port f!r! greutate doCenile
aruncate de sfin:ia voastr!, p!rinte, ca niDte s!ge:i spre pedeaps! [-u ct! dragoste
r!spunde *otie reproDurilor nechizuite ale lui Nicolae6 -t de demn Di deopotriv!
creDtineDte ;i scrie lui Nicolae care7l acuza cu necuviin:!]6 -!ci le7am socotit pe acestea nu
ca porniri p!timaDe, nici ca vore ieDite din gnduri de vr!Cm!Die, ci ca fiind pricinuite de
o voin:! nepref!cut! Di de o griC! am!nun:it! Di profund! pentru disciplina isericeasc!6
-!ci dac! dragostea, ca un!tate ce covrDeDte, nu ne d! voie s! socotim nici r!ul ca fiind
r!u, r!u care poate c! nu iese din r!utate, deDi ;ntristeaz! Di r!neDte Di mhneDte, cum ne va
;ng!dui s! numim r!u orice alt lucruR -!ci ra:iunea un!t!:ii ei 9a dragostei< se vede ;n
aceea c! ea se ;ntinde chiar Di asupra inefacerilor care ne aduc ;ntristare6
6 )ar, de vreme ce nimic nu7i ;mpiedic! pe fra:i ;ntre ei Di pe p!rin:i fa:!
de fii s! gr!iasc! adev!rul pe fa:! 9c!ci nimic nu este mai drag dect adev!rul<, da:i7mi
voie Di mie s! voresc deschis, nu aDternnd ;n scris un cuvnt de ;mpotrivire, ci punndu7
v! ;nainte o ap!rare, aDa cum v! anun:am pe sfin:ia voastr!, cea ;n virtute des!vrDit!6
.nainte de toate, f!r! voia mea, ei au socotit s!7mi pun! Cugul acesta, nu pentru
a pedepsi, ci pentru a milui, nu pentru a dispre:ui, ci pentru a comp!timi6 -!ci c!tre cei
care p!timesc silnicie suntem datori a avea mil! Di iuire de oameni, iar nu a7i pedepsi sau
a7i dispre:ui6 )umnezeu, c!ruia toate cele ascunse i se descoper!, Dtie c! am fost supus la
att de mult! silnicie6 #m fost strmtorat f!r! de voie, am fost ;nchis asemenea
r!uf!c!torilor, am fost supravegheat su paz!, am fost votat refuznd, am fost hirotonit
plngnd, Celindu7m!, !tndu7m! cu pumnul ;n piept6 'o:i au v!zut aceastaP c!ci nu s7a
f!cut ;n ascuns Di m!sura amenin:!rii f!cute a aCuns la cunoDtin:a tuturor6 Mi apoi, de ce au
treuin:! cei care p!timesc attea nenorociriR S! fie c!lca:i ;n picioare, s! fie doCeni:i, s!
fie oc!r:i ori s! li se arate mil! Di s! fie mngia:i pe ct este posiilR (7am lipsit de
Pagina 2>B
via:a paDnic!, m7am lipsit de dulcea:a liniDtirii, m7am lipsit Di de slav! 9cu toate c! osnd!
este dorin:a de slav! lumeasc!<, m7am lipsit de iuita singur!tate, de convie:uirea aceea
curat! Di prea pl!cut! cu cei apropia:i Di de tov!r!Dia cea f!r! de mhnire Di f!r! de
viclenie Di nedoCenitoare6 Nu a fost nimeni din cei care m7au def!imat pe drept, fie dintre
str!ini, fie dintre cei de acas!, fie dintre cunoscu:i sau dintre prieteni c!ruia eu s! fi ;ncetat
s!7i mai scriu6 .n acest fel, niciodat! n7am sup!rat pe cineva pentru c! a aruncat asupra
mea ocar!, ;n afar! de cazul ;n care cineva va voi s! oserve c! acest lucru este un pericol
pentru dreapta credin:!P aDa c! nici unul, a c!rui lim! a alunecat pn! la ocar!, n7a
p!c!tuit fa:! de mine6 #stfel to:i mi7au fost de folos, precum Di eu lor, deDi nu spun aceasta
strignd6 Pe prieteni ;i iueam mai mult dect pe rudeniiP Di pe unii, Di pe al:ii, ;i socoteam
ca rudenii Di ca pe cel prea iuit dintre rudenii, Di mai mult ca rudenii dect ca prieteni6 &ar
vorele gr!ite ale celor de aproape ai mei despre mine i7au atras Di pe necunosc!tori la
dragostea dumnezeiasc! Di la leg!tura prietenieiP poate c! aceia le vor l!uda f!r! regret6
c6 )ar cum e posiil s! treac! cineva pe lng! acestea f!r! s! l!crimezeR
-!ci r!mnnd la casa mea, cea mai haric! dintre pl!ceri se ;mpletea cu satisfac:ia,
v!znd osteneala celor ce ;nva:!, silin:a celor ce ;ntrea!, fr!mntarea celor ce
converseaz!, lucruri cu care 7 petrecndu7Di cineva timpul 7 cu mult! uDurin:! ;Di
ordoneaz! Cudecata, aDa cum prin lec:iile de matematic! se su:iaz! gndirea, cum prin
metodele logice se urm!reDte adev!rul, cum prin cuvintele dumnezeieDti mintea este
;ndreptat! c!tre credincioDie, care este roada tuturor celorlalte osteneli6 %n astfel de grup
era cel din casa mea6 [.n tinere:e, *otie ;ncepuse s! predea ;n propria cas!, unui num!r ;n
continu! creDtere de studen:i, discipline precum filozofia, gramatica Di teologia]6 )e multe
ori, cnd ieDeam ;nspre -urtea imperial!, c!ci aveam Di acest privilegiu Di datorie de
cinste, ;mi f!ceau ur!ri ca de doliu Di m! ;ndemnau s! nu ;ntrzii, c!ci dorin:a de a petrece
Pagina 2>8
;n anturaCul ;mp!r!tesc treuie s! fie cu m!sur!6 -nd m! ;ntorceam apoi Di st!team ;n fa:a
por:ilor, ;mi ieDea ;n ;ntmpinare grupul acela ;n:elept, din care unii ;mi aduceau aminte c!
am ;ntrziat, ceea ce7i ;ncuraCa, mai mult dect pe al:ii, s! se ucure peste m!sur!6 %nora
le era de aCuns s!7i salut, altora treuia s! le ar!t c!7mi aduc aminte 9de cele promise<6 Mi
grupul s7a strns ca un cerc pe care vicleniile nu7l desfac, pizma nu7l taie, nici nu se
veDteCeDte din nep!sare6 Mi cine este acela care, ducnd o via:! ca aceasta, se va scula Di va
alege de un! voie s! o schime, afar! de cazul ;n care este luat cu de7a silaR
d6 )e acestea toate m7am lipsit, pe acestea le Celesc, de acestea fiind
dep!rtat am v!rsat izvoare de lacrimi Di negura mhnirii s7a rev!rsat ;n Curul meu6 -!ci
cunoDteam Di din eFperien:! c! scaunul acesta pricinuieDte mult! tulurare Di aduce multe
griCiP cunoDteam Di gloata cea amestecat!, nemul:umit! Di greu de :inut ;n fru, cearta
dintre oameni, pizma, fratriile 9vezi IfratrieJ ;n dic[ionar<, revoltele, ocara Di murmurul
celor din Cur cnd nu reuDeDti ;n cele ce treuie s! faci Di cnd lucrurile nu sunt pecetluite
Di aranCate ;n felul ;n care vor eiP apoi seme:ia Di dispre:ul cnd vei fi nevoit s! le ceri ceva
Di te vor trage dup! voia lor6 -!ci ei socotesc ;ndeplinirea acestui lucru nu prin lier!
voin:!, ci dup! porunca silnic! a voin:ei lor6 -!ci lund gloata st!pnirea, ;l comand! pe
cel ce7i este st!pn, f!cndu7se spre pieire celui ce guverneaz!6 -!ci Di coraia se
scufund! cu uDurin:! atunci cnd marinarii ;l alung! pe comandant ca s! conduc! cu to:ii
;mpreun!P Di oDtirea este cu des!vrDire distrus! cnd orice incapail de comand! ;nvinge
prin vicleDug, seme:indu7se fa:! de aproapele6 Mi prin cte mai poate trece fiecare ;n parte^
#Dadar, se impune adesea cu necesitate s! ne schim!m culoarea privirii ;ntr7
una posomort!, fiindc! cea a sufletului se afl! ;ntr7o astfel de stare6 Mi, dimpotriv!,
aflndu7se uneori ;n suferin:!, sufletul ;i d! chipului o str!lucire4 aceea de a se mnia f!r!
a se ar!ta mnios, l!snd s! r!sar! un surs6 -!ci aceasta este pedeapsa celor condamna:i
Pagina 2>@
a se dedica conducerii mul:imii6
Mi cum erau cele dinainteR Pentru prieteni eram prieten ne;mpov!r!tor, nimeni
nu avea, dup! cum se pare, vreo dispozi:ie duDm!noas! fa:! de mine6 #cum ;ns! este
nevoie uneori s!7i mustru aspru pe prieteni Di pe rudenii, s! trec cu vederea porunca, Di
fa:! de cei care p!c!tuiesc s! m! port cu gravitateP pizm! din toate p!r:ile6 Neornduiala s7
a ;nt!rit ;n timp6 (ai treuie oare s! ;nDir cte p!timesc din cauza faptului c!7l gonesc pe
SimonR 0a cte ispite sunt supus t!ind ;ndr!znelile cele lumeDti ale sfintei adun!ri,
nep!sarea pentru cele mai ;nalte, griCa pentru cele zadarniceR Pe acestea v!zndu7le Di mai
;nainte Di str!pungndu7mi sufletul Di socotind c! nu st! ;n puterea mea s! m! ;ncurc cu
unele ca acestea, am fugit de alegere, am rugat s! nu fiu hirotonit, m7am plns epistasiei6
.ns! nu era uDor s! fugi de cele dinainte rnduite6
)ar de ce scriu toate acesteaR #m scris Di mai ;nainte6 &ar dac! acestea au fost
crezute, iar!Di sunt nedrept!:it, c!ci, scriind adev!rul, nu sunt crezut6 #stfel eu sunt
nefericit din toate p!r:ile6 -ei la care n!d!Cduiesc s! g!sesc mngierea triste:ii, aceia m!
doCenescP cei la care n!d!Cduiesc s! aflu rug!ciune Di ;ncuraCare, aceia ;mi adaug! durere
peste durere6
S7a spus4 nu treuia s! te nedrept!:easc!6 -elor care m7au nedrept!:it li s7a
spus aceasta6 Nu treuia s! te sileasc!6 E ine a da legi, dar cine merit! pedeapsa dac! nu
cei care m7au silitR &ar milostivirea n7o merit! oare cei care au suferit ap!s!rileR )ac!
cineva le arat! ;ng!duin:! celor care au f!cut presiuni Di ;l pedepseDte pe cel care a suferit
presiunile, n!d!Cduiam s! te chem pe tine ca s! Cudeci cu dreptate asupra acestui lucru6 Se
spune c! au fost ;nc!lcate canoane, fiindc! am fost ridicat la ;n!l:imea arhieriei provenind
din treapta laicului6 )ar cine le7a ;nc!lcatR -el care a aplicat sila sau cel care a fost trt
prin sil! Di ;mpotriva voii luiR Y)ar treuia s! reziDtiZ6 Pn! cndR #m rezistat chiar mai
mult dect treuia6 )ac! nu prevedeam dinainte c! viforul duhurilor viclene urma s! se
;nte:easc!, aD fi rezistat chiar pn! la moarte6 -are sunt ;ns! canoanele care au fost
Pagina 2>E
;nc!lcateR -ele pe care ?iserica -onstantinopolului nu le7a primit pn! ;n ziua de ast!ziR
.nc!lcarea canoanelor priveDte pe acelea care au fost ;ncredin:ate spre paz!6 .ns! privitor
la cele care nu sunt primite, ;nc!lcarea respect!rii lor nu aduce vreo vin! TI)ar unde nu
este lege, nu este nici c!lcare de legeJ, "omani =, 1>U6
e6 .ns! cele spuse despre mine sunt de aCuns, am vorit chiar mai mult
dect se cuvenea6 Nu pentru a m! ;ndrept!:i m7am apucat s! alc!tuiesc acesteaP cum aD
putea face aceastaR Singurul lucru pe care doresc s!7l fac, ;ntr7un fel sau altul, este acela
de a sc!pa de aceast! tulurare Di de a7mi uDura povara6 .n aDa fel rvnesc eu la acest tron
Di att de tare vreau s!7l p!strez6 Y-!ci 7 au spus unii 7 la ;nceput tronul nu era o povar!,
urcarea pe el s7a f!cut din dorin:!Z, ;ns! aDa cum f!r! de voie am venit pe tron, tot aDa
;mpotriva voin:ei mele Ded pe el6 Mi dovada ;nvederat!, al!turi de altele, a faptului c! am
fost silit s! m! urc pe el este aceea c! de la ;nceput Di pn! acum am vrut s! p!r!sesc
aceast! dreg!torie6
Mi acela care mi7a scris ;n mod prietenos, nu treuia s! scrie4 Y'oate celelalte
sunt ine f!cute Di l!udaile, Di le primim Di ne ucur!m Di cntare de mul:umire .i
aducem atot;n:eleptului )umnezeu care crmuieDte astfel ?isericaP ;ns! promovarea din
treapta de laic nu este un lucru l!udail6 )e aceea ne p!str!m re:inu:i, urmnd a trimite
;ncuviin:area deplin! la ;ntoarcerea apocrisiarilor noDtriZ6 -i treuia s! scrie4 YNu
;ncuviin:!m deloc, nu accept!m Di nu vom accepta ;n veac pe cel care a alergat spre acest
scaun, pe cel care a negu:!torit dreg!toria, pe cel votat ;n mod necinstit, pe cel r!u ;n
toate6 P!r!seDte tronul, renun:! la p!storie^Z6 .n acest fel dac! mi7ar fi scris prieteneDte cel
ce a scris, deDi cele mai multe sunt minciuni6 )ar, dup! cum pare a spune, era de treuin:!
ca acela care a fost nedrept!:it la intrarea ;n dreg!torie s! fie din nou nedrept!:it la ieDirea
din eaP cel care a fost ;mpins cu asprime Di f!r! de voie la sluCirea aceasta, s! fie scos din
Pagina 2B0
ea cu mai mare asprime Di t!rie6 -elui care are astfel de sim:!minte Di care gndeDte astfel,
nu7i treuie mult! chizuin:! pentru a lep!da calomniile prin care mi se poate lua
autoritatea tronului6
f6 )eci, dup! cum ar!tam, cele spuse sunt deaCuns6 -t despre cazul meu,
sunt ;n primeCdie de a fi def!ima:i ;mpreun! cu mine Di Sfin:ii Di ferici:ii P!rin:i cei mai
dinainte de mine, precum Nichifor Di 'arasie 9c!ci Di aceDtia f!r! voia lor au ;naintat la
arhierie de la treapta de laic, devenind propov!duitori ;nfl!c!ra:i ai unei credin:e Di
lumin!tori nestinDi ai neamului nostru< pe care, spre completarea cuvntului, era nevoie
s!7i aduc drept pild!, eviden:iindu7i pe acei ferici:i !ra:i ca unii care s7au ar!tat mai
presus de orice pricin! Di deasupra oric!rei !nuieli zavistnice6
)ac!, pe de o parte, nimeni altul nu va ;ndr!zni s!7i arate pe aceDtia vinova:i,
iar, pe de alt! parte, se va sus:ine c! ;naintarea din treapta de laic la preo:ie este un
impediment, atunci sunt condamna:i tocmai cei c!rora nu li se aduce vreun reproD 9c!ci Di
aceDtia dintre laici au fost ;nainta:i<, neputndu7i sc!pa de doCan! tocmai pe aceia pe care
;i cinstim Di admir!m6
,are aceDtia, 'arasie Di Nichifor, str!lucind ca niDte astre ;n via:a cea lumeasc!
Di aleDi fiind ;n dreg!toria preo:easc!, au fost aDeza:i ;n fruntea ?isericii contrar canonului
Di regulii isericeDtiR S! nu7mi fie mie a gr!i, nici a auzi pe altul spunnd una ca aceasta6
-!ci aceDtia au fost straDnici p!zitori ai canoanelor, ap!r!tori ai unei cinstiri, osnduitori
ai relei cinstiri, lumin!tori ;n lume, avnd asupra lor cuvntul vie:ii asemeni
dumnezeiescului -uvnt6 Hezi cum aceDtia nu au p!zit acele canoane despre care nu au
avut Dtiin:!, c!ci oricine ;Di face datoria nu este mustrat6 -i, fiindc! ei au ascultat de cele
pe care le7au moDtenit, ;n aceasta au fost sl!vi:i de )umnezeu6
*iindc!, pe de o parte, a p!stra cu scump!tate cele predate este dovada unei
Pagina 2B1
hot!rri statornice de a izgoni orice aplecare spre n!scociri, iar, pe de alt! parte, cele care
n7au fost primite spre folosin:! nu pot fi invocate ;n scopul de a fi legiuite Di nici nu
treuie a le respecta cineva, c!ci acestea sunt r!m!Di:ele unei min:i n!scocitoare Di
r!t!cite6 )eoarece fiecare are ;ntr7;nsul Di este guvernat de propria m!sur!6
(ulte rnduieli sunt acceptate de unii, iar de al:ii nici nu sunt cunoscute6
#cela care le primeDte Di le ;ncalc! este vrednic de Cudecat!P ;ns! acela care nici nu are
cunoDtin:! de ele Di nici nu le7a primit, cum va fi r!spunz!torR (ulte sunt Di legiuirile care
au fost aDezate, au fost p!zite, iar cei care le7au p!zit s7au ar!tat a fi pl!cu:i lui )umnezeu6
#ceia ;ns! care nu le7au moDtenit pe acestea Di, din aceast! pricin!, nu Di7au ;ndreptat
mintea c!tre ele, nu s7au aflat a fi mai pu:in iui:i de )umnezeu6 Mi pildele le avem la
;ndemn!6 )intre acestea le las la o parte pe celelalte Di m! opresc la #vraam care a fost
t!iat ;mpreCur, primind t!ierea ;mpreCur ca legiuire prin porunc! dumnezeiasc!6
(elchisedec, ;ns!, c!ruia prin asem!nare cu *iul lui )umnezeu nu i se cunoaDte ;nceputul
naDterii Di sfrDitul, era net!iat ;mpreCur6 )umnezeu a primit respectarea de c!tre #vraam a
t!ierii ;mpreCur, ;ns! se vede c! ;nc!lcarea acesteia de c!tre (elchisedec nu i7a adus
acestuia nici o ocar!, iar nelegiuirea lui nici m!car nu a fost scris! ;n Scriptur!6 )e vreme
ce, pentru cei n!scu:i din #vraam Di cuprinDi ;n aceast! lege, osnda pentru c!lcarea ei era
moartea, moarte venit! nu numai din partea oamenilor, dar Di ca amenin:are puternic! a
;ngerilor ;nDiDi Tcei trei ;ngeri de la steCarul (amvriU, acesta din urm!, 9pentru c!
;ndr!zneDte una ca aceasta< treuia v!dit ;n scris mai degra! dect cel dinti6 )eDi
#vraam Di (elchisedec se deoseeau ;n aceasta, Di unul Di altul p!strau aceeaDi
recunoDtin:! Di ;nchinare fa:! de St!pnul comun, lucru pentru care niciunul din cei doi nu
a primit vreo doCan!P ;ns! comuniunea puternic! Di ferit! de n!scociri ;n cele cu totul
esen:iale nu l!sa aceast! deoseire s! se vad! Di s! se amestece ;n celelalte6
Mi este de neap!rat! treuin:! ca toate cele ce sunt comune s! fie p!zite de to:i
Di ;nainte de toate cele ale credin:ei, de la care cu pu:in a!tndu7se cineva, s!vrDeDte
Pagina 2B2
p!cat de moarte6 Mi sunt ;ndeosei anumite rnduieli asem!n!toare, a c!ror ;nc!lcare este
p!guitoare pentru cei c!rora le7au fost date spre a le p!zi, pe de o parteP pe de alt! parte,
pentru cei c!rora nu le7au primit, nerespectarea lor r!mne f!r! de osnd!6 #Dadar, cele
formulate prin hot!rri de oDte Di ecumenice, se cuvine a fi respectate de to:i6 Privitor,
;ns!, la cele pe care vreunul dintre P!rin:i le7a ;nf!:iDat ;n particular sau cele care au fost
rnduite de un sinod local, p!rerea celor care le respect! pe acestea nu va fi socotit!
evlavioas! peste m!sur! Di, cu toate acestea, este primeCdios a fi trecute acestea cu vederea
de cei care nu le7au primit6
#stfel, a se rade cineva este pentru unii un oicei str!moDesc, iar pentru al:ii
un lucru de lep!dat chiar ;n aza unor hot!rri sinodale6 Mi pentru c! treuie s! ;mr!c!m
cuvntul ;n veDmnt frumos, voi spune c!, dac! am ad!uga Di canonul de la Sida, ne7am
ar!ta a fi nesuferi:i Di ;mpov!r!tori peste m!sur!6
[Sida, localitate ;n Pamfilia #siei (ici, este locul ;n care s7a desf!Durat ;n
secolul al &H7lea 9anul A@A< un sinod local la care au participat 2> de episcopi su
preDeden:ia lui #mfilohie de &coniu 9A=07=00<6 Procesele7verale Di canoanele nu ni s7au
p!strat6 -unoaDtem ;ns!, din sursele istoricilor isericeDti, c! sinodul acesta i7a condamnat
pe masalieni, o sect! de tip gnostic7nicolaitic ai c!rei conduc!tori erau laicul #delfme Di
c!lug!rul Sava, care se castrase6 #ceDtia se dedau la orgii Di la desfrn!ri ;mpotriva firii,
comportament afemeiat 9modernul travesti<, raderea p!rului etc6 #Dadar, ;n scopul de a
condamna aceste practici 9Epifanie ;i acuza pe masalieni c! ;Di rad ara<, unul dintre
canoanele sinodului de la Sida interzice raderea p!rului ;n cazul clericilor, spre deoseire
de #pus, unde clericilor li se permite s! se rad!]6
#stfel, vrednic de mustrare este faptul de a :ine noi 9a posti< smetele ;n
afar! de una 9sm!ta patimilor<P al:ii, ;ns!, socotesc c! treuie s! se posteasc! mai mult
de una6 Mi, pentru a evita crtirea unora, a iruit tradi:ia care socoteDte a se :ine mai
Pagina 2BA
degra! oiceiul dect canonul6 Mi nu se poate g!si la "oma vreun preziter care s! fie
;nso:it cu femeie ;n nunt! legiuit!, pe cnd noi am fost ;nv!:a:i a7i ridica la treapta de
preziter Di pe aceia care Di7au ;ntocmit via:a ;ntr7o nunt! unic!6 &ar pe aceia care se feresc
s! ia ;mp!rt!Direa cu 'rupul )omnului de la unii ca aceDtia, ;i scoatem afar! de
pretutindeni, deopotriv! cu cei care socotesc s! desfiin:eze legea nun:ii Di s! legiuiasc!
curvia [referitor la aceasta, vezi canonul al patrulea al sinodului local de la Gangra]6
&ar!Di, dac! la noi cineva, trecnd peste hirotonia ;n preziter, este ;mr!cat
din diacon ;n episcop, este Cudecat ca Di cum ar fi greDit ;n cele esen:ialeP pentru unii, ;ns!,
a fi ridicat cineva din treapta de preziter la rangul de episcop este un fapt apropiat de
acela de a fi ;naintat din treapta de diacon ;n cea de episcop, trecnd peste treapta de
miCloc, deDi deoseirea dintre ele este att de mare, pe ct de important! este treapta cea
de miCloc^ Pentru fiecare ceat! Di treapt! sunt rug!ciuni diferite, diferite sunt Di cele
s!vrDite Di tot diferite sunt Di sluCirileP altele sunt timpurile de aDteptare 9;ntr7o treapt!< Di
altele modurile de cercare6
.ns! aceluia care nu a primit legiuirile, aducnd ca r!spuns de ap!rare 7 pentru
faptul c! nu le7a respectat 7 aceea c! nu le7a primit deloc, nu i se va cere socoteal!6 &ar
dac! cineva de la noi ar fi v!dit a fi f!cut aceasta, nici o pic!tur! de iertare n7ar putea
v!rsa cineva pentru el6 -!ci ;nc!lcarea r!mas! nepedepsit! a legilor mai mici strneDte
dispre:ul fa:! de cele mai mari6 %nii, odat! ce au intrat ;n monahism, nu se mai ating de
carne pn! la sfrDit, desigur nu din scr! fa:! de ea, ci din nevoin:!6 &ar al:ii 9:in
interdic:ia< din prea mult! scrupulozitate6 -!ci eu am auzit din gura unor !ra:i, care
cinstesc adev!rul mai mult dect orice, cuvntul cum c!, ;n ?iserica aleFandrinilor, acela
care urmeaz! a fi pus ;ntist!t!tor este silit s! dea cuvnt de f!g!duin:! c! nu se va dep!rta
niciodat! de mncarea de carne, acest oicei al locului fiind :inut ;n urma unei ;mpreCur!ri
locale neaDteptate6
)e asemenea, la noi, nu va preschima cineva chipul 9schima< monahului ;n
Pagina 2B=
acela al clericului6 %nii, ;ns!, atunci cnd vor s!7l ridice pe un monah la ;n!l:imea
episcopiei, tunzndu7l pe el ;mpreCurul creDtetului, ;i vor schima chipul cel dinainte6 #Da
se petrece la aceia la care ceea ce ;ncalc! nu este pentru ei credin:!, nici aatere de la vreo
hot!rre de oDte Di universal!6 #dic!, unii p!zind alte oiceiuri Di legiuiri spre deoseire
de al:ii 7 dac! ar Cudeca cineva drept, ar oserva separa:ia 7, se feresc astfel att a7i
nedrept!:i pe cei ce p!zesc 9oiceiul, practica<, ct Di de a7i acuza de c!lcarea legii pe cei
care nu le7au primit pe acestea6
Mi, desigur, ceea ce pentru noi s7a socotit a fi o vin!, pus! ;n asem!nare cu
unele din cele pe care le7am ;nDiruit, ea nu aduce cu sine o lips! de responsailitate6 -u
toate acestea, acelea sunt respinse ;n latura celor nelegiuite Di urcioase, pe cnd aceasta
9din urm!< se cuprinde ;n partea celor l!udaile Di foarte une6 Mi lucrul acesta s7a s!vrDit
Di se practic! pn! acum Di se propov!duieDte cu voce Di p!rere ;ndr!znea:! Di pe fa:!6 Mi
cum s! nu fie l!udat acela care, deDi nu a fost ;nc! ales ;n rndul preo:ilor, Di7a ornduit
via:a ;n aDa fel, ;nct s! fie ;naintat la arhierie, fie este el din rndul celor care au primit
preo:ia, fie dintre to:i ceilal:i memrii ai ?isericiiR
.ns! acestea ce se s!vrDesc, din cte cunosc, nu se primesc de cei ce
p!c!tuiesc datorit!, desigur, m!rimii covrDitoare a acestei necuviin:e sau, nu Dtiu ce s!
spun, datorit! mai degra! faptului c! s!vrDitorii schim! t!g!duirea adev!rului6 -!ci
cine dintre creDtini :ine sm!ta Di Di7ar ;nc!lca Cur!mntul, chiar dac! de mii de ori le7ar
f!g!dui aceloraR Mi de nunta legiuit! cine s7ar scri dac! nu s7ar pune ;mpotriva ei cele
ale celor r!u7cinstitori Di ale celor f!r! )umnezeu Di cele ale -reatorului, de -are cu un
scop a fost ;nfiin:at!R [Succesiunea aceasta de ;ntre!ri este ;ndreptat! ;mpotriva
inova:iilor latinilor care interziseser! c!s!toria preo:ilor, introduseser! postul ;n smete Di
contestau canonicitatea ;n!l:!rii din treapta de laic ;n cea de arhiereu a lui *otie]6
Mi cine nu s7ar ruDina de dogmele St!pnului Di de cele ale P!rin:ilor Di de cele
ale Sinoadelor 9ca s! nu spun despre fiecare ;n parte< Di, s!vrDind acestea, nu le7ar socoti
Pagina 2B>
ca pe un lucru de nimicR -!ci a fi luat dintre laici cineva cu via:! sfnt! Di ;naintat
arhiereu este un fapt cu totul potrivit Di este adeverit nu prin simple cuvinte ale
dumnezeieDtilor P!rin:i, ci fiind ;mplinit prin ;ns!Di lucr!rile lor, Di s!vrDit ;n diferite
timpuri spre mare cDtig pentru mireasa lui /ristos, ?iserica6
)ac! vrei, ;ns!, al!turi de cele spuse, ia seam! Di la deoseirile care eFist! ;n
rug!ciunile de la 0iturghie, ;n cele de la epicleze, din rnduial! Di din sluC!, ;n lungimea
Di scurtimea timpului, ;n mul:imea Di ;n pu:in!tatea lor, deDi prin acestea, o, minune^
pinea cea de oDte se preschim! ;n 'rupul lui /ristos Di vinul cel de oDte se face
Sngele mntuitor care a izvort ;mpreun! cu ap! din coasta Sa6 Mi deoseirea Di felurimea
acestora despre care am vorit nu a ;mpiedicat harul cel de un singur fel Di ;ndumnezeitor
al )uhului s! primeasc! ;n mod ne;nmul[it [deDi s!vrDit! ;n nenum!rate locuri deodat!,
Sfnta Euharistie r!mne una, fiind primit! ca o singur! Vertf! a ?isericilor de
pretutindeni] Di neschimat cele asupra c!rora se s!vrDesc acestea6 .ns!, dup! canoanele
care au t!rie la noi Di martori, ;n num!r de pn! la trei, dac! se ;ntmpl! s! nu poat! fi puDi
la ;ndoial!, sunt ;ndeaCuns pentru a ;ncredin:a adev!rul acesta, chiar Di ;n cazul ;n care
primeDte cineva rangul de episcop6 &ar la al:ii, dac! mul:imea martorilor nu trece de
Daptezeci de oameni, cel acuzat r!mne nevinovat Di este sloozit chiar dac! este prins
asupra faptului6
Nu7mi este ziua deaCuns s! voresc despre aceste deoseiri Di socotesc c! sunt
deaCuns cele spuse pentru a7i convinge pe cei inevoitori Di pe cei c!rora nu le este pe plac
s! recunoasc! c! 9ei< greDesc mai degra! dect s! ;n:eleag!6 Mi cu ce poate aCuta la
primirea preo:iei forma p!rului Di lungimea vrsteiR -!ci felul vie:ii mai mult dect
;mr!carea cinului ;l arat! pe !rat a fi vrednic de preo:ie, chiar dac! nu7Di pune cineva
mna peste el, chiar dac! nu spune rug!ciunea asupra lui6 .ns! mul:i, p!r!sindu7i Di
plecnd de la ei acest fel de via:!, r!mn s! se laude cu forma cea dinafar! a cinului6
Pentru c! t!ierea p!rului este semn al unui fel curat de via:! de faptele cele moarte, iar
Pagina 2BB
acela care7Di p!streaz! cu toat! puterea via:a nep!tat!, chiar dac! trmi:a ce d! de Dtire nu
sun! ;nc! spre a vesti curat! via:a lui, unul ca acesta nu este pentru mine mai preCos ;n
virtute dect cel ce poart! schima pe dinafar!6
Mi spun aceasta nu l!udndu7m! pe mine ;nsumi 7 s! nu fie^ 7, c!ci eu sunt ;n
urm! Di ;n ceea ce priveDte felul vie:ii Di haina cinului, Di am atta treuin:! s! spun
acestea despre mine, ;nct zic c! este mai drept, pentru cei care voiesc, s! m!
atCocoreasc! mai degra! pentru purt!rile care ;nvrednicesc de preo:ie, dect s! se ridice
;mpotriva mea pentru schima cea din afar!6 Nu pentru mine se scriu acestea, ci pentru cei
despre care am vorit mai ;nainte6 Pentru c! atunci cnd P!rin:ii sunt acuza:i, nu7i pot l!sa
f!r! ap!rare6 -!ci ce, ;ntre a t!cea pentru moment Di ;ntre a7i ap!ra, l!snd s! ;nceap!
comedia, nu este mare diferen:!R #7i acuza ;ns! ca ucig!tori de tat! este un lucru de care
se screDte Di firea6 #Dadar nu sunt de condamnat 'arasie Di Nichifor care au dovedit a
avea o via:! vrednic! de urcarea pe tron Di de schima preo:easc!6 Nici #mrozie nu va fi
acuzat Di se va ;nvoi, c!ci Dtiu ine c! dintre latini nici un altul nu a fost precum #mrozie
podoaa ?isericii 0atinilor, scriind ;n lima latineasc! multe Di de suflet folositoare
scrieri6 Mi nici Nectarie nu va fi supus doCanei6 -!ci rangul episcopiei lui i l7a ;nt!rit un
Sinod Ecumenic, iar dac! cineva va ;ncerca s!7l defaime, nu pe el ;l va Cudeca, ci mai
degra! Sinodul6 [Nectarie men[ionat _ Patriarh al -onstantinopolului ;ntre A@17AE86
-nd, la Sinodul al &&7lea Ecumenic, Grigorie 'eologul a demisionat din scaunul
patriarhal, poporul l7a silit pe Nectarie s! accepte tronul, aducndu7l ;naintea Sinodului,
deDi la ora aceea nu era nici m!car otezat6 Potrivit altor izvoare, el a fost propus pentru
acest rang de c!tre episcopul #ntiohiei, ;n favoarea lui pronun:ndu7se Di ;mp!ratul
'eodosie cel (are6 )rept urmare, Nectarie a fost otezat creDtin Di, purtnd ;nc!
veDmntul celor nou7oteza:i, a fost proclamat Patriarh al -onstantinopolului, fiind
hirotonit de P!rin:ii participan:i la Sinod]6
)e altfel, nu numai dintre laici a urcat fiecare dintre aceDtia la des!vrDirea
Pagina 2B8
arhieriei, ci Di dintre cei neoteza:i 9dintre catehumeni< care, dup! ce au fost cerceta:i, s7au
;nvrednicit odat! cu darul ?otezului Di de harul arhieriei6 Mi dac! nim!nui dintre aceDtia nu
;ndr!zneDte cineva a7i cere socoteal!, chiar de7ar fi ;ndr!zne: ;n toate, atunci nici lui
'arasie al nostru, cel dumnezeiesc din tat!, nici lui Nichifor, vrednicul urmaD de neam Di
de tron Di de fel de via:! al aceluia, s! nu7i cear!6 0as deocamdat! la o parte pe Grigorie,
tat!l 'eologului, Di pe 'alasie al -ezareei Di ceata celorlal:i arhierei care dup! aceeaDi
rnduial! Di aDezare au luat asupra lor conducerea ?isericilor, dovedindu7se a fi mai presus
de orice defaim! Di vin!6
Mi acestea au fost desigur spuse pentru cei pentru care se cuvenea s! fie spuse6
.ns! despre mine un lucru s7a spus Di se va spune4 acela c! am urcat f!r! voia mea pe tron
Di Ded pn! acum pe el ca un prizonier6 #r!tnd, ;ns!, supunere ;n toate fa:! de dragostea
voastr! p!rinteasc! Di ;nf!:iDnd limpede cele spuse, nu spre ceart!, ci spre dezvinov!:irea
ferici:ilor P!rin:ilor noDtri, am crezut de cuviin:! s! pronun:!m ;n mod sinodal ca, de
acum ;ncolo, cei aleDi dintre laici sau monahi s! nu mai fie ;n!l:a:i direct la rangul
episcopiei, ci numai dac! vor trece pe rnd prin treptele preo:eDti6 -!ci, acolo unde se
iveDte oala smintirii fra:ilor, am ;nv!:at s! g!sim pricin! de sminteal!P n!d!Cduim c!
vindecarea nu va aduce mare v!t!mare, asta din cauz! c! i7a:i Di l!sat 9s! urmeze aceast!
rnduial!<6 -nd unii sunt de voie ori:i de pizm!, noi suntem gata s! dezleg!m pricina
smintelii Di s! d!ruim cu mare uDurin:!, odat! cu ;nl!turarea pricinei tulur!rii, vindecarea
olii6
# primi aDadar sfatul despre cele petrecute ;n vremurile dinainte Di a cere
st!ruitor s! respect!m regula voastr!, ;nseamn! a accepta ocara ;mpotriva P!rin:ilor Di a
cere Cudecarea acelora care nu au s!vrDit nici o nedreptate6 .ns! a ne ;nvoi Di a trece
9aplicarea regulii<, ;n urma hot!rrii celor mul:i, asupra celor ce vor veni, nici nu
pricinuieDte vreo ocar! P!rin:ilor, nici pedepsire nedreapt! Di nici nu aduce vreo pagu!
cuiva6 Pentru c! treuie s! p!zim aDez!mintele, Di drept Di cuvios este ca fiii s! se supun!
Pagina 2B@
p!rin:ilor6
)e aceea nu ne7am ;nsuDit cea dinti cerere, ci am lep!dat7o Di i7am sf!tuit Di
pe al:ii Di7i vom sf!tui s! n7o ;ncuviin:eze, iar pe cealalt! ne7am ;nsuDit7o Di am ;nt!rit7o ;n
sinod Di ne7ar fi pl!cut ca ?iserica -onstantinopolului s! se fi ar!tat p!zitoare a acestei
reguli ;nc! din vechime6 -!ci ;n felul acesta poate aD fi sc!pat Di eu de silnicia nesuferit! Di
de mul:imea ;ncerc!rilor care au c!zut asupra mea Di m! ;neac!6
-!ci pentru ceilal:i canonul a fost aDezat ;n scris spre mntuire Di spre
iz!virea de griCi6 Pentru mine, ;ns!, cine va g!si un miCloc s! m! iz!veasc! de valul
necurmat al durerilor Di al ostenelilor, pentru a putea s!7i spriCin pe cei f!r! spriCin, s!7i
;nv!: pe cei ne;nv!:a:i, s!7i educ pe cei needuca:i Di pentru a ;ncerca, cu cuvntul Di cu
iciul, s!7i re:in pe cei care cu greu se ;ntorc, s!7i atrag pe cei ;ndr!zne:i, s!7i ;m!r!tez
pe cei trndavi, pe iuitorii de ani s!7i conving s! dispre:uiasc! anii Di s! fie iuitori de
s!raci, s!7i ;nfrnez pe cei ami:ioDi Di s!7i oiDnuiesc s! ;ndr!geasc! cinstea care face ca
sufletul s! devin! mai pre:ios Di mai dumnezeiesc, s!7i trag la p!mnt pe cei mndri Di s!7i
;ndemn s! fie cump!ta:i, s!7i opresc pe cei ce curvesc Di s!7i silesc s! se ;ndrepte, s!7i
;mpiedic pe cei ce nedrept!:esc Di s!7i deprind s! s!vrDeasc! dreptatea, s!7i ;mlnzesc pe
cei apleca:i spre mnie, s!7i ;ncuraCez pe cei slai de suflet6 Mi de ce treuie s! le ;nDir pe
fiecareR S!7mi dau silin:a, Di chiar f!r! s! vrea ei, s!7i sloozesc de patimile oiDnuite Di
de r!ut!:ile care au roit sufletele Di au doort trupurile pe cei poseda:i de acestea Di s!7i
ar!t a fi slugi adev!rate ale lui /ristos6 Mi cum se poate ca acela, care a fost aDezat, s! se
;ngriCeasc! de lucruri att de multe Di att de mari, s! nu caute cu st!ruin:! s! fie sloozit
mai degra! dect s! i se ;nmneze st!pnireaR
Pe de alt! parte, sunt ;nconCurat de cei necinstitori7de7)umnezeu, dintre care
unii leap!d! icoana lui /ristos Di atCocoresc pe .nsuDi /ristos cel ;nchipuit ;n ea, iar al:ii,
amestecnd sau f!g!duind firile ;n El, introduc o alt! fire nou!, ;nl!turnd7o pe cea
dinainte, Di ;mproaDc! cu mii de lasfemii cel de7al patrulea Sinod6 *a:! de aceDtia, rea7
Pagina 2BE
prinznd noi lupta cea de mult! vreme ;nceput!, mul:i s7au supus ascult!rii de /ristos6 Mi
cine7mi va da mie s!7i v!d supuDi pe to:i aceDtiaR Hulpile, despre vulpile schismatice
voresc, ieDind iar!Di din vizuini, ;i m!nnc! prin ;nDel!ciune ca pe niDte p!s!ri pe cei mai
naivi din mul:ime Di pe cei mai proDti, r!utatea lor ascuns! Di stric!ciunea fiind mult mai
grozav! dect cea a acelora care uneltesc aceasta pe fa:!6 -!ci, dup! dumnezeiescul
#postol, intrnd ei ;n case, ;nDeal! femeiuDtile cu gr!mad! de p!cate, ;nlesnindu7le calea
spre l!comie Di slav! deDart! Di orice alt! pl!cere Di necur!:ie, uneltind a se r!scula
;mpotriva ?isericii6
-!ci n!ravului mul:imii celei de rnd, din cauza Cudec!:ii ei oln!vicioase Di
nestatornice, ;i place mai mult s! caDte gura la n!scociri Di f!c!turi noi 9modernisme<,
dect s! se spriCine pe cele statornice Di ine aDezate6 Mi, deDi flac!ra ;ndr!znelii Di a
vorelor de e:ie ale tuturor acestora a fost stins! prin hot!rrea sinodal! Di prin ;nt!rirea
hot!rrii celei ;mpotriva lor de c!tre cuvioDia voastr! prin prea cinsti:ii voDtri loc:iitori, cu
toate acestea fumul ei ;i ;n:eap! ;nc! Di7i sup!r! pe cei care vor s! ia aminte la turma lor cu
griC! Di care socotesc Di p!catul cel mic al p!stori:ilor lor ca fiind o mare pagu! pentru ei6
.ns!, poate c! prin canoanele care au fost formulate Di prin care s7a p!strat ;ntreaga
?iseric! "oman! f!r! a fi ;mp!r:it! de furia schismatic!, Di fumul se va risipi Di ;ntunericul
se va spulera, iar triste:ii noastre i se va aduce uDurare6
-!ci am socotit drept ca, dup! sfatul vostru, s! fie p!zit nu numai canonul mai
;nainte amintit, ci Di altele care au fost date cu ;ncuviin:area tuturor Di a c!ror t!rie
;ncununeaz! ?iserica cu pace mult! Di aduce cinstea Di slava cuvenit! acelora care le7au
primit atunci Di care le ;mp!rt!Desc acum6 Mi nici o lege, din cele pe care prea fericirea
voastr!, p!rinte, a:i rnduit a fi alc!tuite, nu ar fi l!sat! la o parte dac! nu ar eFista o
respingere din partea ;mp!ratului mai puternic! dect voin:a noastr!, Di care nu a ;ng!duit
a fi legiuite acelea6 )e aceea, ;mpreun! cu prea cinsti:ii loc:iitori, am socotit folositor ca
nu cumva, cernd noi totul, s! pierdem laolalt! totulP pentru a cDtiga cele mai multe, am
Pagina 280
suportat pagua restului celorlalte6 )esigur, cel mai ine este s! nu se piard! nimic din
cele pe care le rvneDte cinevaP ;ns! d! dovad! de lips! de ;n:elegere acela care, deDi i se
dau multe, se ocup! de cele care nu i s7au dat Di se ceart! pentru ele, pierzndu7le pe toate6
)e aceea, cele asupra c!rora a fost rostit! p!rerea ;ntr7un glas, pe acestea le7am ;nt!rit ;n
mod sinodal, pe care le7am Di cuprins ;n epistol! ;mpreun! cu cele istorisite mai ;nainte6
&ar despre aceia care ;n vechime ;Di luau hirotoniile de la ei ;nDiDi Tadic! aDa
numi:ii Iautohirotoni:iJU, loc:iitorii cuvioDiei voastre ne7au ;ncunoDtin:at c! aceDtia au
datoria s! se ;ntoarc! Di s! mearg! ;nd!r!t la maica lor dinti6
.ns! dac! st!tea ;n t!ria voin:ei noastre Di lucrarea noastr! nu era ;mp!r:it!
;mpreun! cu ;mp!r!:ia, nu ar fi nevoie de cuvnt de ap!rare, lucrarea ;ns!Di dovedindu7se
mai presus de cuvntul de ap!rare6 )ar fiindc! cele isericeDti, Di mai ales drepturile
privitoare la enorii, se schim! de oicei dup! st!pnirile Di guvern!rile politice,
;n:elepciunea cuvioDiei voastre, ;n:elegnd faptul c! voia noastr! consimte la acordarea
lor, s! socoteasc! faptul de a nu lua aceast! hot!rre ca o vin! a st!pnirii politice, iar nu a
noastr!6 -!ci eu nu am voit s! r!storn cele care ;n vechime se aflau dup! dreptate Di ;n
un! pace su Curisdic:ia altora, ci Di pe acelea care au fost ;ncredin:ate de la ;nceput
tronului acestuia, dac! vreun puternic oarecare cerea dreptul de a le ocrmui, aD fi gata s!
le ;ncredin:ez aceluia care are puterea s! le :in! piept mai ine6 Pentru c! acela care ;mi
adaug! ceva din cele ce nu am, acela m! ;ncarc! cu mai mult! greutate 9c!ci ;mi sporeDte
griCa<, pe cnd acela care caut! s!7mi ia cu dragoste ceva din cele pe care le aveam mai
;nainte, ;mi aduce mul:umire mai degra! dect ;Di aduce sieDi un cDtig, fiindc! ;mi face
mie mai uDoar! sarcina supravegherii6
.ns!, dac! acela care ia cu dragoste cele ale mele, ;mi m!rturiseDte mie, celui
care cer cele ale mele, c!7mi adaug! mai mult! mul:umire, cum de nu7i va da cineva cu
mul:umire, neeFistnd nici o piedic!, Di mai ales unui p!rinte att de mare Di care a cerut
aceasta prin niDte !ra:i att de destoinici Di de7)umnezeu7iui:iR -!ci loc:iitorii
Pagina 281
des!vrDirii voastre, p!rinte, sunt cu adev!rat !ra:i care se disting prin priceperea Di
virtutea Di ogata lor eFperien:!, Di care prin felul vie:ii lor ;i fac cinste celui care i7a trimis
;ntr7o m!sur! nu mai mic! dect i7au f!cut lui /ristos ucenicii 0ui, Di pe ei i7am ;ns!rcinat
cu maCoritatea chestiunilor care treuiau s! se spun! Di s! se scrie, fiind desigur convinDi
c! ei au puterea s! spun! adev!rul Di c! ne putem ;ncrede ;n ei mai mult dect ;n al:ii6
Mi nu voiam s! scriu asolut nimic despre noi, mai ales c! p!rinteasca voastr!
cuvioDie a hot!rt s! fie ;nDtiin:at nu prin scrisori, ci prin loc:iitorii s!i, ;ns! pentru ca s!
nu se cread! c! faptul de a nu voi s! v! scriu de la ;nceput are drept pricin! ne!garea ;n
seam!, de aceea v7am desf!Durat pe scurt cele despre noi, multe fiind Di mult! z!av!
treuind 9pentru a le spune< Di pe cele pe care le7am l!sat la o parte6 )e7)umnezeu7
iuitorii loc:iitori, fiind martori oculari Di ascultnd cu urechile lor cele mai multe, ar
putea s! v! desluDeasc! cu limpezime toate, dac! ;n:elepciunea voastr! cea prea iscusit!
voieDte s! cerceteze cu am!nuntul6
.ns! lucrul ce treuie spus, Di care era s!7mi scape, ;l voi ad!uga Di voi ;nceta
cuvntul, avnd ;n vedere lungimea epistolei6 'ot omul ;n:elept este, desigur, dator s!
p!zeasc! adev!ratele canoane, Di cu att mai mult cei ;nvrednici:i de Pronie s! fie dreptare
celorlal:i, iar dintre aceDtia ;nc! mai mult aceia care au fost sorti:i a avea ;ntietatea ;ntre
eiP c!ci cu ct este mai presus de ceilal:i, cu att mai mult este dator s! p!zeasc! legile6
-!ci cusurul acelora, ca unii ce stau la ;n!l:ime, se vesteDte tuturor ;mpreCur Di, drept
urmare, ;i aduce iar!Di de nevoie spre virtute pe ceilal:i sau ;i trage ;n Cos spre r!utate6
)e aceea treuie ca Di prea fericirea voastr! cea mult iuit!, care ;n toate se
;ngriCeDte de ordinea isericeasc! Di :ine cu t!rie dreptarul canonic, pe cei ce pleac! de aici
spre ?iserica roman! f!r! a avea scrisori de recomandare, s! nu7i primi:i, dup! cum s7a
;ntmplat, nici s! le da:i voie, su preteFtul ospitalit!:ii, s! r!spndeasc! semin:ele urii de
frate6 -!ci a veni ;n fiecare zi la p!rinteasc! cuvioDia voastr! aceia care vor Di a se ucura
de urmele cinsti:ilor voDtri paDi [EFpresia aceasta o foloseDte Di Petru al #ntiohiei
Pagina 282
adresndu7i7se lui (ihail -erularie4 IMi te chem Di te rog, c!znd ;naintea ta, Di cu gndul
ating sfintele tale picioare666J, -otelerius, Ecclesiae graecae monumenta, 0utetiae
Parisiorum, 1B@B, vol6 &&6 )e asemenea, Sfntul &oan Gur! de #ur spunea poporului4 Im!
rog Di ies ;n ;ntmpinare Di de genunchi m! ating666J6 )e altfel, privitor la Pap!, Vager
presupune c! ;n loc de Iurmele paDilorJ 9nokpk< ar fi fost scris de fapt Irug!ciunile
voastreJ 9qropk<] este pentru mine un lucru drag Di ;l pre:uiesc mai mult dect multe
altele, ;ns! s! se porneasc! unii ca aceDtia ;n c!l!torii f!r! rnduial!, f!r! ;nDtiin:area
noastr! Di f!r! scrisori de recomandare, nu este lucru lesne de primit nici de c!tre noi, nici
de c!tre canoane Di nici de Cudecata voastr! cea nep!rtinitoare6 0e l!s!m, desigur, la o
parte pe celelalte care se ;ntmpl! de oicei Di care nu se fac dup! regula c!l!toriei ;n
locuri str!ine4 luptele dintre cei ce pleac!, popasurile, certurile, ami:iile, zavistiile,
uneltirile, r!zvr!tirile6 Hoi vori, ine;n:eles, Di despre cele pe care v!d c! se petrec acum4
c!ci dac! unii de pe aici, prin trnd!via cea n!sc!toare de patimi, ;Di mnCesc cu totul via:a
Di, pe cnd aDteapt! s! fie traDi la r!spundere pentru greDelile lor, se fac fugari, p!strnd un
nume respectail Di ;mr!cnd fuga lor su veDmntul rug!ciunii, aceDtia ;Di acoper! fapta
de ruDine cu un nume un6 Mi dintre aceDtia, unii au desf!cut nun:ile altora, al:ii au fost
osndi:i pentru furturi, s7au dedat la e:ii sau au c!zut ;n roia desfrn!rilor, al:ii au fost
prinDi s!vrDind fapte mai umilitoare, iar al:ii s7au legat cu alte patimi ale necur!:iei6
#ceDtia, dup! cum am spus, atunci cnd simt c! vine asupra lor Cudecata, dup!
ce le r!stoarn! Di le tulur! pe toate, fug pe ascuns de pedepsele pentru faptele de ruDine Di
;ndr!znelile lor Di, astfel, nici nu se ;n:elep:esc prin epitimii, nici nu se vindec! prin
pedepse, nici nu se ridic! din c!derea lor, ci continu! s! duc! spre pieire pe ei ;nDiDi Di pe
al:ii, prin care se deschide larg poarta pierzaniei pentru acela care vrea s! se desf!teze ;n
patimiP pentru c! au, ca miCloc de a fugi de pedeaps!, c!l!toria la "oma su preteFtul
rug!ciunii6
-apul vostru cel de patimi ucig!tor Di d!ruit de )umnezeu cu har, !gnd de
Pagina 28A
seam! uneltirea cea pref!cut!, s! arate f!r! de folos Di neroditoare viclenia Di urzitoarea
alegere a acestora, Di s! se ;ngriCeasc! a7i ;ntoarce ;napoi acolo de unde au plecat f!r!
rnduial! Di vicleneDte pe cei sosi:i f!r! scrisori de recomandare6 *iindc! astfel se va lucra
att mntuirea acestora, dar va st!pni Di griCa de oDte pentru to:i spre folosul sufletului Di
al trupuluiJ6
Reacia Pa"ei Bicolae
Epistola aceasta a lui *otie este una dintre cele mai frumoase scrise vreodat!
cu privire la aceast! rivalitate cu consecin:e dezastruoase asupra ?isericilor6 Ea se distinge
prin principiile cuprinz!toare, Custe:ea gndirii Di prin harul f!r! pereche al cuvntului care
le ;mpodoeDte pe toate, ;ns!, este de ;n:eles c! epistola nu l7a convins pe Papa Nicolae,
;ntruct era departe de a7i recunoaDte acestuia suveranitatea6 H!zndu7Di z!d!rnicite
speran:ele, ami:iosul Di arogantul Nicolae a scris, prin martie @B2, epistole c!tre
Patriarhii #leFandriei, #ntiohiei Di &erusalimului Di, totodat!, c!tre to:i episcopii Di
creDtinii "!s!ritului, c!tre ;mp!ratul (ihail Di c!tre *otie ;nsuDi 9pe care nu7l numeDte
episcop, ci i se adreseaz! doar cu apelativul de !rat prea;n:elept< prin care dezaproa
cele petrecute, adic! condamnarea lui &gnatie Di validarea lui *otie, Di cerea ca acest caz s!
fie Cudecat de ?iserica "omei6 0e poruncea, de asemenea, episcopilor "!s!ritului s!7l
Pagina 28=
alunge pe *otie Di s!7l primeasc! ca Patriarh legitim pe &gnatie 9adic!, ;n acelaDi timp ;n
care chema la Cudecat!, el condamna deCa pe unul din cei implica:i<6
Mi pentru c! cererea nu i7a fost ascultat!, a mers mai departe, cu att mai mult
cu ct sosise ;ntre timp arhimandritul 'eognost, care i7a prezentat un protest din partea lui
&gnatie, fapt care l7a ;ncuraCat s! ;ndr!zneasc! orice6 .n protestul acesta se scria, ;ntre
altele4 I#du7:i aminte de Patriarhii dinaintea ta, de *lavian zic, de &ulian, de &nocen:iu, de
0eon, de aceia care s7au ;m!r!tat pentru adev!r ;mpotriva nedrept!:ii, Di a c!ror rvn!
urmnd, ridic!7te spre r!zunarea noastr!, a celor att de nedrept!:i:iJ6 )e aici, ;mpins de
propria iuire de st!pnire Di ;nt!rtat de cealalt! parte Di de &gnatie, el a adunat prin
aprilie @BA un sinod la "oma ;n care l7a caterisit pe ]aharia, unul din trimiDii lui, su
acuza:ia c! a ac:ionat ;nc!lcnd limita ;mputernicirii acordate, l7a caterisit pe episcopul
Grigorie de Siracuza Di i7a interzis lui *otie orice lucrare preo:easc!, i7a supus anatemei pe
cei hirotoni:i de el Di i7a trecut ;n rndul laicilor, iar pe de alt! parte, le7a redat tronurile
episcopale lui &gnatie Di episcopilor surghiuni:i ;mpreun! cu el, amenin:nd cu anatema Di
cu afurisania pe oricare laic sau cleric care ar ;ndr!zni s! ;ncalce cele hot!rte de el6
#cestor preten:ii neuneDti ale Papei Nicolae le7a r!spuns, ;n anul @B>, ;mp!ratul (ihail
prin protosp!tarul (ihail, care a dovedit ca ne;ntemeiat! puterea asupra tuturor ?isericilor
pe care acela Di7o aroga6
Pagina 28>
Coninutul e"istolei Pa"ei Bicolae
I'emeiul puterii divine, pe care -reatorul a toate l7a d!ruit din elDug aleDilor
S!i #postoli, l7a d!ruit mai presus de ceilal:i verhovnicului #postolilor, lui Petru, zicnd4
Y'u eDti Petru Di pe aceast! piatr! voi zidi ?iserica (eaZJ6
.n continuare, Papa se plngea c!, la -onstantinopol, caterisirea ;n sinod a lui
&gnatie s7a f!cut f!r! a fi cerut! p!rerea tronului roman [;n ciuda celor sus:inute, ;i vedem
pe lega:ii acestuia Cudecnd Di votnd, dimpreun! cu ceilal:i, caterisirea lui &gnatie], lucru
care nu s7a ;ntmplat, de fapt, niciodat! Di care arat! ;n ce m!sur! trecea su uitare istoria6
.n plus, el cerea ca &gnatie, care a fost caterisit f!r! a se putea ap!ra, s! vin! din nou
;naintea sinodului ecumenic Di a lega:ilor latini, c!rora ruga s! li se acorde ne;ndoielnic!
crediilitate, urmnd ca hot!rrea final! s! fie trimis! de c!tre el de la "oma6 .n final
cerea de la ;mp!rat supunerea su tronul "omei a Epirului, a &liricului, a (acedoniei, a
'hesaliei, a #haiei, a )aciei, a (oesiei Di a )ardaniei Di recunoaDterea arhiepiscopului
'esalonicului ca loc:iitor al s!u ;n "!s!rit, pe motivul c! acesta ar fi depins de Pap! din
vechime6
(ai cerea Di restituirea moDtenirilor ?isericii romane din -alaria Di Sicilia Di
ca hirotonia arhiepiscopului Siracuzei Di eparhia acestuia s! depind! iar!Di de tronul papal
[Nicholas &, Epistulae, ed6 Ernst Perels, (onumenta Germaniae /istsrica Epistulae, vol6
NN&&6 #cta -oncilorum, pag6 B2, 8>, 2EE6 Hezi Di #ndronic )imitraKopoulos, &storia
Schismei Di #dev!rul ?isericii Ecumenice, p6 2AB72>1]6 ,are nu cerea cam multeR -ine
putea s! ;ndestuleze atta l!comieR
Pagina 28B
Boi aciuni ale Pa"ei Bicolae m"otriva lui Fotie
H!znd c! nu putea izndi nimic prin scrisori, Papa Nicolae a trimis iar!Di,
c!tre sfrDitul anului @BB, ca amasadori la -onstantinopol, c!tre ;mp!ratul (ihail, pe
episcopul )onat, pe preotul 0eon Di pe diaconul (arin, c!rora le7a poruncit s! fac!
presiuni pentru readucerea lui &gnatie pe tronul patriarhal Di pentru caterisirea lui *otie6
(ai mult, pretindea ca ;mp!ratul s!7i trimit! pe amndoi la "oma Di s! arunce ;n foc
epistola aceea ;n care ;i r!spunsese cu desfiin:area Iputerii Di a privilegiilorJ ?isericii
romane6 El amenin:a c!, ;n cazul ;n care ;mp!ratul nu va consim:i la aceasta, va convoca
la "oma un sinod la care va spnzura pe lemn acea epistol! ;mpreun! cu altele
asem!n!toare Di le va arunca ;n foc spre marea ruDinare a ?isericii "!s!ritene^ "!spunsul
lui (ihail n7a venit ;ns! prin cuvinte, ci prin fapte, dndu7i Papei s! ;n:eleag! c! toate
;ncerc!rile lui de supunere a ?isericii -onstantinopolului sunt zadarnice, poruncind s! nu
fie ;ng!duit! intrarea lega:ilor lui Nicolae ;n statul s!u, dac! aceDtia nu dau mai ;nti o
liel! de credin:! prin care s! lepede Di s! anatematizeze dogmele latine lep!date de
?iserica "!s!ritean!6 #Cungnd pn! ;n ?ulgaria Di aflnd despre aceasta, amasadorii s7
au ;ntors la "oma pentru a7l anun:a pe Papa Nicolae despre cele ce li s7a ;ntmplat6
Pagina 288
4 nou e"istol a Pa"ei Bicolae I ctre m"ratul (ihail
IPrivilegiile ?isericii romane, cele ;ncredin:ate fericitului Petru prin gura lui
/ristos Di rnduite ;n ?iserica sa, cele de demult p!zite Di de Sinoadele Ecumenice
;ncuviin:ate Di respectate de toat! ?iserica, nu pot fi Dtirite nicidecum pe undevaP ele pot
fi ori desfiin:ate, ori schimate cu altele6 -!ci ac:iune omeneasc! nu poate cl!tina vreo
temelie pe care )umnezeu a pus7o, Di ceea ce )umnezeu a rnduit are o temeinic! Di
puternic! aDezareP Di foarte mult p!c!tuieDte acela care ;ncearc! s! se pun! ;mpotriva
poruncii lui )umnezeu6 Privilegiile ?isericii Di ale tronului acestuia, zic, r!mn pentru
totdeaunaP c!ci sunt de )umnezeu ;nr!d!cinate Di s!dite6 Se poate lovi ;n ele, ;ns! nu pot
fi ;nl!turateP ele pot atrage, nu pot ;ndep!rta6 -!ci tocmai acestea sunt celelalte 9ra:iuni<
pentru care ne7au fost date privilegiile acesteaJ6
-u adev!rat, ct de mult aCung s! uite adev!rul istoric sus:in!torii privilegiilor
tronului roman^ -t de cumplit! e falsa interpretare pe care o dau celor scrise^ -t! lips!
de respect fa:! de ra:iunea omeneasc!, dispre:ul fa:! de care provoac! pe drept revolt!6
.ns! aDa au fost ;ntotdeauna aceia care socoteau interesul personal ca fiind mai presus
dect adev!rul6
Pagina 28@
A,ravarea dis"utei "rin a"ariia schismei 'ul,are
)isputa iscat! de amestecul Papei Nicolae Di de preten:iile sale lipsite de
ra:iune s7a agravat ;nc! mai mult, ;nr!ut!:irea situa:iei datorndu7se Di faptului c!
interven:iile Papei ;nt!reau partida episcopilor care7l simpatizau pe &gnatie6
'ensiunile dintre Patriarhul *otie Di Papa Nicolae au sporit Di ;n urma aducerii
ulgarilor la creDtinism, pe la anul @B1, prin ac:iunea sfin:itului *otie Di a ;mp!ratului
(ihail6 )orind s! supun! nou otezata ?ulgarie tronului papal, Papa Nicolae a trimis ;n
anul @BB episcopi pentru a ;nv!:a poporul ulgar dogmele ?isericii #pusene6 Sosind ;n
?ulgaria, aceDtia propov!duiau localnicilor c! toate cele s!vrDite de *otie nu au validitate
deoarece *otie nu era arhiereu legitim Di adev!rat, ;ndep!rtndu7i ;n felul acesta pe cei
oteza:i de preo:ii trimiDi de la -onstantinopol6 .n acelaDi timp, Papa i7a scris voievodului
?ulgariei contestnd demnitatea de Patriarh a lui *otie6
Pagina 28E
2"istola Pa"ei Bicolae ctre re,ele Bul,ariei
IPatriarhi adev!ra:iJ 7 scria el ;n r!spunsul c!tre regele ?ulgariei 7 Isunt doar
aceia care conduc ?isericile "!s!ritene, adic! acelea aDezate de #postoli, care sunt cea a
"omei, a #leFandriei Di a #ntiohiei6 &ar episcopii -onstantinopolului Di &erusalimului au
doar denumirea de Patriarh, ;ns! nu Di autoritatea acestui rang, fiindc! ?iserica
-onstantinopolului nu a fost ;ntemeiat! de un #postol, nici nu a fost men:ionat! de
Sinodul de la Niceea6 -i pentru c! -onstantinopolul a fost numit Noua "om!, episcopul
acestuia a luat titlul de Patriarh mai degra! prin favoare ;mp!r!teasc! dect potrivit
dreptului6 #stfel, al doilea Patriarh 7 dup! cel al "omei 7 este cel al #leFandrieiJ6
I)ragosteaJ aceasta pentru adev!r a Papei Nicolae constituie o m!rturie
evident! despre aDa zisa gur! nemincinoas! a Papilor4 cum de nu Di7a mai amintit el de
canoanele Sinoadelor EcumeniceR -um a trecut su uitare adev!rulR [#ndronic
)imitraKopoulos, &storia Schismei, p6 B78 Di Pichler, &storia Schismei 7 Geschichte der
Kirchlichen 'rennung z2ischen dem ,rient und ,ccident, 2 ?\nde, 1@B=71@B>]6 Se spune
c! Nicolae s7a repezit s! scrie aceast! epistol! la cererea voievodului ulgarilor care dorea
s! fie ;nv!:at Di despre oiceiurile ?isericii de la "oma6 .n realitate, dup! cum corect
oserv! Haletta ;n prolegomenele la IEpistoleleJ lui *otie, Idup! noi, acest lucru este
improail6 -!ci cum voievodul cel nou otezat al ulgarilor, aia ce a fost ;nv!:at
credin:a cea ;n /ristos Di cunoscnd atunci ?iserica cea una Di nedesp!r:it! a lui /ristos,
s! fi dorit s! afle Di despre oiceiurile ?isericii "omeiRJ6
Vuste:ea acestui silogism este evident!6
Pagina 2@0
Mi Halettas continu!4
I#Dadar, or!znicia Papei Nicolae atingnd culmea, iar ?iserica de la
-onstantinopol fiind iar!Di tulurat! de nem!surata ami:ie Di iuire de ;ntietate a
aceluia, prea sfin:itul *otie suporta cu greu ademenirea ulgarilor spre a7i aate de la
,rtodoFie 7 nu pu:in trudindu7se el pentru aceDtia 7 Di lasfemia v!dit! 9*ilioQue< pe care
Nicolae deCa se gndea s! o proteCeze pe fa:!, Di inten:ionnd s! se lupte corp la corp cu
acestea, a ;ntrunit mai ;nti un sinod local ;n care ;nv!:!turile v!t!m!toare ale latinilor au
fost condamnate, iar ei au fost izgoni:i afar! din turma creDtinilor6 #poi, ;ntruct nu
;ncetau cei ce tulurau ?iserica, ci ;ncercau s! ademeneasc! Di popoarele slave din
vecin!tatea ?ulgariei pentru a le ;ndep!rta de statul Di de ?iserica -onstantinopolului, a
socotit de cuviin:! s! le impun! pedepse ;nc! mai grele6 Mi ;ntr7adev!r, a scris c!tre
tronurile arhiereDti din "!s!rit acea epistol! enciclic! minunat! Di plin! de har Di de
dreapt! credin:! prin care le d!dea de veste despre lucrarea necuvioas! a acelor slugi ale
Papei, rugndu7i pe aceDtia s! trimit! loc:iitori pentru ;ntrunirea unui sinod ecumenic, care
va avea loc la porunca ;mp!ratului6 Mi sosind aceDtia, s7a ;ntrunit la -onstantinopol un
sinod cu participare numeroas! la care, ;n prezen:a ;mp!ratului Di a lui Hasile
(acedoneanul, coregentul s!u de dup! moartea lui Hardas, Di a reprezentan:ilor celorlalte
tronuri patriarhale din "!s!rit, sunt da:i anatemei Papa Nicolae dimpreun! cu slugile lui
r!u credincioase din ?ulgaria, iar documentele sinodului, care purtau semn!turile a o mie
de participan:i, sunt trimise lui Nicolae prin ]aharia de -alcedon Di 'eodor de 0aodiceea6
Sinodul acesta a avut loc ;n anul @B8J [vezi Di Paparigopoulos, &storia neamului elen, vol6
&&&, p6 8=> Di vol6 &H, p6 A006 Hezi #dev!rul ?isericesc, p6 2A@, #6)6 K3riaKos, &storia
?isericeasc!, vol6 &&, p6 1> Di 12>]6
Pagina 2@1
-ave spune despre *otie c!4 Iera !rat cu cunoDtin:e nem!rginite, de o
erudi:ie uimitoare, mai instruit dect to:i, nu numai cei din veacul s!u, ci din toate
veacurile, un devorator de c!r:i, un Cudec!tor deoseit de criticP acela care doar o dat! i7a
vizitat Y?iliotecaZ ;l va ;n:elege din ea pe istoricul suprem, pe filologul deoseit de
instruit, pe criticul deoseit de p!trunz!tor6 )espre eFperien:a lui dondit! cu silin:! ;n
domeniul dreptului dau m!rturie r!spunsurile att de precise la ;ntre!rile puse, iar despre
;n:elepciunea politic!, epistola adresat! lui (ihail al ?ulgariei6 .n final, citeDte7i epistolele
Di7l vei afla ;n ele pe filologul precis, pe doctorul, pe matematicianul, pe teologul6 Mi S6
]ampelios ;l numeDte 7 nu neCustificat 7 'eofrastul secolului al nou!leaJ [Studii ?izantine,
#tena, 1@>8, p6 =@0P referitor la scrierile lui *otie vezi *aricius, V6#6, ?iliotheca graeca,
vol6 N, pag6 BE07880 Di N&, p6 17A@, precum Di Prologul lui 'eotoKe la ,ctateuh, vol6 &&, p6
2072E]6
Pagina 2@2
2"istola enciclic a Prea finitului Fotie
I*!r! sa:iu au fost, se pare, relele celui viclean Di f!r! sfrDit n!scocirile Di
meDteDugirile pe care de la ;nceput s7a ;ngriCit a le pune ;n miDcare ;mpotriva neamului
omenesc, Di cu cte mii de am!giri, mai ;nainte de ar!tarea ;n trup a St!pnului, l7a supus
pe om faptelor celor str!ine Di f!r! de lege Di r!t!citoare prin care l7a legat pe om cu toat!
t!ria su tirania lui, ne;ncetnd nici dup! aceasta a7i ;mpiedica Di a7i trage la sine prin mii
de am!giri Di momeli pe cei ce au crezut ;n El6 )e aici s7au ;nmul:it Simonii Di
(arcioniDtii, (ontaniDtii Di (ani:ii Di ereziile cele ce ;n tot felul Di chipul lupt! ;mpotriva
lui )umnezeu6 )e aici #rie Di (acedonie Di Nestorie, Eutihie Di )ioscor Di trupa cea r!u
credincioas! a celorlal:i, ;mpotriva c!rora s7au ;ntrunit cele Dapte Sfinte Sinoade
Ecumenice Di s7au strns adun!rile locale ale !ra:ilor celor sfin:i Di de7)umnezeu7
purt!tori care cu saia )uhului au secerat din r!d!cini l!st!riDurile cele viclene Di au
preg!tit curat! :arina ?isericii spre r!s!dire6
Mi trecnd aceDtia din urm! Di fiind da:i t!cerii Di uit!rii, o un! Di adnc!
n!deCde nutreau cei inecredincioDi, aceea c! nu vor mai ap!rea vreodat! n!scocitori ai
unor noi ;nv!:!turi r!u credincioase, c!ci toate cele prin care a ispitit cel viclean s7au
;ntors ;mpotriva scopurilor lui, nici nu se vor mai ivi sus:in!tori Di ap!r!tori ai celor ce
deCa au fost osndi:i ;n sinod, deoarece cu pr!uDirea Di cu p!timirea celor care au ;nceput
acestea ar fi opri:i ;n loc Di aceia care ar gndi s!7i imite pe ei6 Mi pe aceste n!deCdi se
odihnea socotin:a cea drept credincioas!, mai ales ;n -etatea ;mp!r!teasc!
9-onstantinopolul< ;n care, cu aCutorul lui )umnezeu, s7au izutit lucruri peste aDtept!ri,
c!ci multe limi, scuipnd spurc!ciunea dinainte, au fost ;nv!:ate s! cnte laud! ;mpreun!
cu noi *!c!torului Di -reatorului comun al tuturor, -etatea ;mp!r!teasc! izvornd, ca
dintr7un loc ;nalt din v!zduhuri, izvoarele ,rtodoFiei Di rev!rsnd curate apele dreptei
Pagina 2@A
credin:e pn! la marginile lumii Di ad!pnd cu dogmele, ca un ru, sufletele de acolo care,
cu mult timp ;n urm!, uscate fiind de arDi:a relei credin:e sau a religiei lor, devenind
deDerturi sterpe Di neroditoare, primind apoi ploaia ;nv!:!turii fac s! rodeasc! ;melDugat
:arina lui /ristos6
Pentru c! Di cei ce locuiesc ;n #rmenia, ;nt!ri:i fiind ;n reaua credin:! a
iacoi:ilor Di seme:indu7se ;mpotriva adev!ratei propov!duiri a dreptei credin:e, pentru
care s7a ;ntrunit acel numeros Di Sfnt Sinod al P!rin:ilor noDtri de la -alcedon, ocroti:i cu
rug!ciunile voastre au dondit putere s! lepede acea ;ndelungat! ;nDelare, ;nct partea
#rmenilor sluCeDte ast!zi curat Di ortodoF credin:a creDtinilor, scrindu7se precum
?iserica Soorniceasc! de Eutihie Di de Sever, Di de )ioscor Di de Petrii care arunc! cu
pietre ;n dreapta credin:!, Di de &ulian #licarnaseanul Di de toat! semin:ia lor cea
r!spndit! Di supunndu7i leg!turilor celor nedezlegate ale anatemei6
)ar Di neamul ulgarilor, cel arar Di urtor de /ristos, s7a ;ntors la o aDa
lnde:e Di cunoDtin:! de )umnezeu ;nct, p!r!sind orgiile demonice ale str!moDilor Di
scuturnd ;nDel!ciunea supersti:iei elineDti, s7a altoit ;n chip minunat pe credin:a
creDtinilor6
)ar, o^, sfat Di fapt! viclean! Di pizmaD! Di f!r! )umnezeu^ -!ci istoria
aceasta, pricin! fiind de une vestiri, se schim! ;n mhnire, din pricin! de veselie Di
ucurie se preface ;n nenorocire Di lacrimi6 Pentru c! n7au trecut nici doi ani de cnd
neamul acela cinsteDte ;nchinarea cea dreapt! a creDtinilor, c! niDte !ra:i r!u credincioDi
Di urcioDi 7 Di cum nu i7ar putea numi cel ine credincios pe aceDtiaR 7, !ra:i ieDi:i din
;ntuneric 7 c!ci partea de la apus i7a n!scut pe ei 7, vai de mine^ cum voi povesti mai
departeR #ceDtia, t!!rnd peste neamul de curnd ;nchegat ;n dreapta credin:! Di de
curnd unit ca un fulger sau cutremur sau grindin! deas!, sau, ca s! spun mai potrivit, ca
un mistre: s!latic ;n via )omnului, Di cu picioarele Di cu din:ii, adic! cu c!ile purt!rii lor
ruDinoase Di cu stricarea dogmelor, pe ct le7a dat voie ;ndr!zneala lor, risipindu7l l7au
Pagina 2@=
pr!p!dit pe cel iuit Di de curnd creDtinat6 -!ci cu toat! Diretenia s7au pornit s!7i strice Di
s!7i trag! de la dogmele cele drepte Di curate Di de la credin:a ne;ntinat! a creDtinilor6
Mi mai ;nti i7au dus pe aceDtia, ;mpotriva celor legiuite, la a posti sm!ta6
)ar cea mai mic! ;nc!lcare a celor predate poate s! ;mping! spre dispre:uirea ;ntregii
;nv!:!turi6 #poi, t!ind prima s!pt!mn! de post din cel!lalt post, i7au atras la !utul de
lapte, la mncarea de rnz! Di la ;muiarea cu unele ca acestea, l!rgindu7le lor prin
aceasta calea aaterilor Di ;ntorcndu7i de la calea ;mp!r!teasc! cea dreapt!6 .nc! Di pe
preo:ii care se distingeau ;n nunt! legiuit!, ei care pe multe fiice le7au ar!tat femei f!r! de
!rat Di pe femei crescnd copii care nu pot vedea tat! [Sfntul *otie se refer! la urm!rile
impunerii ;n #pus a oliga:iei clericilor de a nu se c!s!tori, cei deCa c!s!tori:i fiind
oliga:i s! se despart! de so:iile lor legitime], ei, i7au f!cut 9pe oameni< s! se screasc! Di
s!7i resping! pe preo:ii adev!ra:i ai lui )umnezeuP ;ns!mn:nd ;ntre ei semin:ele cele
aruncate de (anes 9din care se trag (aniheii<, au pr!p!dit prin sem!narea neghinei
sufletele ;n care aia ;ncepuse s! odr!sleasc! s!mn:a dreptei credin:e6
.ns! ei nu se ;nfioar! nici cnd ;i miruiesc din nou pe cei care au fost unDi cu
(ir de c!tre preo:iP ;n!l:ndu7se pe ei ;nDiDi episcopi Di povestind groz!vii cum c! ungerea
preo:ilor este nefolositoare Di se s!vrDeDte ;n zadar6
EFist! oare cineva care s! fi auzit cu urechile lui nerozia att de mare pe care
aceDti neuni nu s7au sfiit s! cuteze a o faceR S!7i ung! din nou cu (ir pe cei o dat!
mirui:i Di s! ia ;n rs 'ainele cele prea;nalte Di dumnezeieDti ale creDtinilor, d!n:uind ;n
flec!real! ;ntins! Di larg!R NegreDit aceasta este I;n:elepciuneaJ celor cu adev!rat rup:i de
'aine6 -!ci ei spun c! nu este ;ng!duit preo:ilor s!7i sfin:easc! cu (ir pe cei care se
oteaz!, ci doar arhiereilor le7a fost rnduit aceasta6 )e unde aceast! legeR Mi cine este
legiuitorulR -ine dintre #postoli, cine dintre P!rin:i, Di care dintre SinoadeR Sau cnd Di
unde s7au ;ntrunitR Mi cu votul c!rei maCorit!:iR Nu7i este ;ng!duit preotului s!7i
pecetluiasc! cu (ir pe cei oteza:iR #Dadar, nici s! oteze cumva, nici s! sluCeasc! cele
Pagina 2@>
preo:eDtiP deci, ca s! nu fie pentru tine preot pe Cum!tate, ci pe de7a7ntregul, s! fie izgonit
;ntreg ;n latura celor nesfin:i:i6 SluCeDte 'rupul Di Sngele St!pnului /ristos Di prin
acestea ;i sfin:eDte pe cei ini:ia:i mai demult ;n 'aine, deci cum nu7i sfin:eDte ungndu7i cu
(ir pe cei care acum se des!vrDescR Preotul oteaz!, s!vrDind darul cur!:itor pentru cel
ce se oteaz!, deci cum ;l lipseDti de paz! Di de pecete pe lucr!torul acestei cur!:iriR
#Dadar ;l lipseDti de pecete4 nici nu7i dai voie s! sluCeasc! darului, nici s!7i duc! prin el pe
unii spre des!vrDire, astfel ;nct, cnd sluCeDti al!turi de el, preotul t!u, ;nf!:iD;ndu7se
despuiat de renumele s!u, s! te arate pe tine ;ntist!t!tor Di episcop6 [)ef!im!rile de felul
acesta la care erau supuDi preo:ii ortodocDi canonici din :inuturile ulgare :inteau
micDorarea autorit!:ii lor de sluCitori ;n conDtiin:a poporului Di ;n!l:area clericilor
misionari catolico7latini trimiDi de Papa spre a7i ;nlocui Di a aduce poporul su autoritatea
ecclesial! a "omei]6
.ns! nu s7au oprit cu c!lcarea legii doar la acestea, ci, dac! eFist! vreo
;ncununare a relelor, au aCuns Di la ea6 -!ci pe lng! necuviin:ele pomenite, ei au ;ncercat
cu ;ndr!zneal! peste m!sur!, prin cuget!ri m!sluite Di motive pl!smuite, s! falsifice Di
Simolul cel sfnt Di dumnezeiesc, care are t!rie de ne;mpotrivit ;n toate adun!rile
sinodale Di ecumenice6 ,, meDteDugirile celui viclean^ #u r!spndit ;n lume c! )uhul
Sfnt purcede nu numai din 'at!l, ci Di de la *iul6
-ine vreodat! a auzit ieDind de la r!u7credincioDii de pn! la noi o vor! ca
aceastaR -e Darpe ;nDel!tor a v!rsat acest lucru ;n inima lorR .ntr7un cuvnt, cine din cei ce
s!vrDesc cele sfinte ;ntre creDtini ar ;ng!dui a se introduce dou! cauze ;n Sfnta 'reime,
'at!l ca Di cauz! a *iului Di a )uhului, Di iar!Di *iul ca Di cauz! a )uhului, Di a desface ;n
diteism monarhia 'at!lui Di a sfDia teologia creDtinilor cu nimic mai preCos dect o face
mitologia elin! Di a necinsti rangul 'reimii monarhice Di mai presus de fiin:!R Mi de ce s!
purcead! )uhul de la *iulR -!ci dac! purcederea din 'at!l este des!vrDit! 9Di este
des!vrDit!, fiindc! este )umnezeu des!vrDit din )umnezeu des!vrDit< ce sens mai are
Pagina 2@B
purcederea din *iul Di pentru ceR Pentru c! acest lucru ar fi de prisos Di f!r! temei6
.nc! mai mult, dac! )uhul purcede de la *iul aDa cum purcede din 'at!l, de ce
s! nu se nasc! Di *iul din )uhul aDa cum se naDte din 'at!l, astfel ;nct toate cele ale celor
r!u7credincioDi s! fie lipsite de cucernicie4 Di p!rerile, Di vorele Di s! nu r!mn! nici un
lucru pe care ei s! nu7l fi ;ndr!znitR
.ns! ag! de seam! Di aceasta4 dac! ;nsuDirea )uhului se face cunoscut! ;n
aceea c! El purcede din 'at!l, tot astfel Di cea a *iului se face cunoscut! ;n aceea c! *iul
se naDte6 )up! flec!reala acelora, ;ns!, Di )uhul purcede de la *iul, deci )uhul se
deoseeDte de 'at!l prin mai multe ;nsuDiri dect *iul6 Pentru c! este comun! 'at!lui Di
*iului ieDirea )uhului din Ei, iar proprie )uhului este purcederea att din 'at!l, ct Di de
la *iul6 .ns! dac! )uhul se distinge prin mai multe deoseiri dect *iul, *iul ar fi mai
apropiat de fiin:a p!rinteasc! dect )uhul Di astfel ei se vor apropia iar!Di de ;ndr!zneala
lui (acedonie cea ;mpotriva )uhului, Cucnd drama Di teatrul acelora [# lui (acedonie Di
a adep:ilor lui]6
)e altfel, dac! toate ;nsuDirile comune 'at!lui Di *iului sunt neap!rat comune
Di )uhului, precum aceea de )umnezeu, de .mp!rat, de -reator, de #tot:iitor, de a fi mai
presus de fire, de Simplitate, de a fi f!r! form!, de Netrupesc, de Nev!zut Di toate celelalte
cu des!vrDire, comun! fiind 'at!lui Di *iului Di ieDirea din Ei a )uhului, atunci )uhul va
purcede Di din Sine .nsuDi Di va deveni propria Sa orDie, cauz! Di totodat! cauzator, lucru
pe care nici miturile elinilor nu l7au pl!smuit6
)ar Di dac! ;i este propriu doar )uhului s! se raporteze 9s! se miDte anagogic<
la orDii diferite, cum nu este atunci propriu doar )uhului s!7Di ai! ;ncep!tura din mai
multe orDiiR [)ogma ortodoF! afirm! din descoperire c! *iul Di )uhul ;Di au miDcarea
9raportarea, miDcarea anagogic!< c!tre un singur principiu 7 persoana 'at!lui 7 care este
orDia unuia 9a *iului< prin naDtere Di a celuilalt 9a )uhului< prin purcedere6 #tt pentru
*iul ct Di pentru )uhul eFist! o singur! orDie ;n Sfnta 'reime 7 'at!l 7, iar nu dou!,
Pagina 2@8
dup! cum afirm! adaosul *ilioQue]6
(ai mult, dac! 7 ;n cele ce au n!scocit despre comuniunea 'at!lui Di a *iului 7
ei pun un zid ;ntre )uhul Di #ceDtia, iar dac! 'at!l se leag! ;n comuniune cu *iul dup!
fiin:!, ;ns! nu Di dup! vreuna dintre ;nsuDiri, atunci ei ;ngr!desc ;nrudirea cea dup! fiin:! a
)uhului 9cu #ceDtia<6 ['at!l, *iul Di )uhul Sfnt sunt de o fiin:!6 *iin:a dumnezeiasc!
treimic!, creatura n7o poate cunoaDte4 IPe )umnezeu nimeni nu 07a v!zut vreodat!J 9&oan
1, 1@<6 .ns! Ea se face cunoscut! lumii ;n rela:ia dintre Persoane, rela:ie descoperit! ca
;nsuDirea de a fi 'at! 9N!sc!tor<, de a fi *iu 9N!scut< Di de a fi )uh Sfnt 9Purces<6 )eci
numele Persoanelor celor unite ;n fiin:! ne dezv!luie ;nsuDirile care 0e deoseesc6 *iecare
dintre cele trei ;nsuDiri 7 n!sc!tor, n!scut, purces 7 sunt specifice unei singure Persoane6
N!scocirea purcederii IDi de la *iulJ ;ngr!deDte ;nrudirea cea dup! fiin:! a )uhului cu
celelalte Persoane ;n sensul c!, dac! ar purcede de la *iul, )uhul s7ar uni fiin:ial cu 'at!l
prin intermediul *iului, iar nu direct printr7o leg!tur! fiin:ial!]6
Hezi cum aceDtia ;n zadar Di7au dat loruDi numele creDtinilor, Di asta mai mult
spre vnarea lesnicioas! a celor mul:i6 )uhul purcede de la *iul4 de unde ai auzit lucrul
acestaR )e la care EvangheliDti ai cuvntul acestaR #l c!rui sinod este acest cuvnt
lasfemiatorR
)omnul Di )umnezeul nostru zice4 I)uhul, care din 'at!l purcedeJ, pe cnd
n!sc!torii acestei nelegiuiri noi zic4 I)uhul, care de la *iul purcedeJ6 -ine nu7Di va astupa
urechile fa:! de aceast! lasfemie peste m!sur!R #ceasta este potrivnic! Evangheliilor, st!
;mpotriva Sfintelor Sinoade, ;i ;nl!tur! pe Sfin:ii Di ferici:ii P!rin:i, pe #tanasie cel (are,
pe Grigorie cel vestit ;n teologie, pe ;mp!r!teasca podoa! a ?isericii Di stlp al ei 7 Hasile
cel (are 7, pe gura cea de aur a lumii de pretutindeni, marea ;n:elepciunii, pe cel cu
adev!rat 9&oan< Gur! de #ur6 Mi ce s! mai spun despre cutare sau cutareR -uvntul acesta
lasfemiator Di lupt!tor de )umnezeu se porneDte ;mpotriva tuturor sfin:ilor prooroci,
Pagina 2@@
apostoli, ierarhi, martiri laolalt!, Di ;mpotriva ;nsei cuvintelor St!pnului6
)uhul purcede Di de la *iulR -are din dou!, aceeaDi purcedere, sau una
potrivnic! celei din 'at!lR )ac! este aceeaDi, cum de nu se fac comune ;nsuDirile,
singurele prin care 'reimea este 'reime Di este ;nchinat! Di numit! ca atareR &ar dac! este
potrivnic! aceleia, cum s! nu scoat! capul prin cuvntul acesta unii ca (anes Di (arcion,
sco:ndu7Di lima lupt!toare de )umnezeu ;mpotriva 'at!lui Di a *iuluiR
.n afar! de cele spuse, dac! *iul s7a n!scut din 'at!l, iar )uhul purcede din
'at!l Di din *iul, ;ntruct se raporteaz! la dou! cauze, nu va sc!pa nici de faptul de a fi
compus6
(ai mult, dac! *iul s7a n!scut din 'at!l Di )uhul purcede din 'at!l Di din *iul,
ce aduce nou )uhulR Nu cumva a purces Di altceva din ElR #Da ;nct, dup! p!rerea cea
lui7)umnezeu7;mpotrivitoare a acelora, s! se conchid! c! ipostasurile sunt nu trei, ci patru
sau mai degra! infiniteP dup! al patrulea ap!rnd pentru ei un altul, Di din acela altul,
pn! cnd vor c!dea ;n politeismul elin6
Pe lng! cele spuse, poate cerceta cineva Di aceea c!, dac! purcederea )uhului
din 'at!l ;mplineDte aducerea la eFisten:!, ce7i va folosi )uhului purcederea din *iul de
vreme ce aceea din 'at!l este de aCuns spre eFisten:!R -!ci nu va ;ndr!zni cineva s! spun!
c! 9o a doua purcedere< ;mplineDte altceva din cele privitoare la fiin:!, fiindc! acea fericit!
Di dumnezeiasc! fire se afl! cu totul departe de orice compunere Di dualitate6
#far! de cele spuse, dac! tot ceea ce nu este comun 'reimii celei
atotst!pnitoare Di deofiin:! Di mai presus de fire, este doar a unuia din cei trei, atunci
purcederea )uhului nu este comun! celor trei, deci este doar a unuia din cei trei6 #Dadar
care din dou!R Hor spune c! din 'at!l purcede )uhul, Di vor lep!da atunci mistagogia cea
nou! Di pl!cut! lor6 &ar dac! spun c! din *iul, de ce nu au avut de la ;nceput curaCul s!7Di
v!deasc! ;ntreg r!zoiul lor cu )umnezeuR -!ci nu numai c! .l aDeaz! pe *iul ca
purcez!tor al )uhului, dar .l Di scot pe 'at!l de la aceastaP urmarea acestui lucru este,
Pagina 2@E
desigur, acela ca, schimnd ;ntre ele Di naDterea cu purcederea, s! spun! groz!vii precum
c! nici *iul nu s7a n!scut din 'at!l, ci 'at!l din *iul, astfel ;nct ei s! se fac! ;ntist!t!tori
nu numai ai celor necinstitori, ci Di ai celor neuni6
Mi ag! de seam! din aceasta cum se arat! pe fa:! scopul lor necinstitor Di
nerod6 *iindc! tot ceea ce se gndeDte Di se spune despre 'reimea preasfnt! Di deofiin:! Di
mai presus de fire, fie este comun tuturor, fie este ;nsuDirea doar a unuia din cei treiP iar
purcederea )uhului nici comun! nu este, ;ns! nici, cum spun aceDtia, doar a unuia singur
9milostiv fii nou!, iar lasfemia s! se ;ntoarc! asupra capetelor acelora<, deci purcederea
)uhului nu eFist! ;n ;ntregime ;n 'reimea cea ;ncep!toare de via:! Di atotdes!vrDit!6
Mi alte mii ar putea ad!uga cineva la cele spuse spre a dovedi greDeala p!rerii
lor celei f!r! )umnezeu, lucruri pe care ;ntocmirea epistolei nu ne ;ng!duie s! le aDternem
Di s! le ad!ug!m acum6 )e aceea Di cele ce s7au spus, au fost aduse la cunoDtin:! ;n chip
cuprinz!tor Di ;n forma dovezilor de am!nunt Di a ;nv!:!turii pe larg care, cu ;ng!duin:a lui
)umnezeu, sunt p!strate pentru adunarea comun!6
#ceast! rea7credin:! ;mpreun! cu alte nelegiuite lucruri le7au r!spndit acei
episcopi ai ;ntunericului 9c!ci se numeau pe ei ;nDiDi episcopi< ;n neamul ulgarilor, Di
vestea despre ei a aCuns la urechile noastre4 am sim:it ;n cele din!untru o lovitur! de
moarte, ca atunci cnd vede cineva cu ochii s!i pe cei n!scu:i din pntecele s!u sfDia:i Di
f!cu:i uc!:i de trtoare Di de fiare6 -!ci aceia care au pus osteneli Di dureri Di sudori
pentru naDterea din nou Di des!vrDirea acelora, s7a ;ntmplat ca potrivit cu acestea s! vin!
asupra lor triste:e de nesuferit Di nenorocire pentru pierderea celor n!scu:i ai lor6
-!ci atta ne7am Celit pentru reaua p!timire ce a venit peste noi, pe ct de
mare a fost ucuria ce ne7a umplut v!zndu7i pe aceDtia sloozi:i din ;nDelarea cea veche6
.ns! i7am plns Di ;i plngem pe aceia, Di nu vom da somn ochilor noDtri pn!
ce nu se vor ;ndrepta din c!dere, nici genelor dormitare pn! ce nu7i vom aduce, pe ct ne
este cu putin:!, ;n locaDul )omnului6
Pagina 2E0
.ns! pe noii ;naintemerg!tori ai apostaziei, pe slugile vr!CmaDului, pe cei
vinova:i de mii de mor:i, pe pr!duitorii ordinari, pe cei care cu att de multe Di att de
mari smucituri au sfDiat cu totul acel neam firav Di de curnd ;ntocmit ;n dreapta credin:!,
pe aceDti ;nDel!tori Di lupt!tori ;mpotriva lui )umnezeu i7am osndit prin dumnezeiasc! Di
sinodal! hot!rre, nu stailind acum hot!rrea osndirii lor, ci sco:nd la iveal! Di f!cnd
cunoscut tuturor, din sinoadele de pn! acum Di din aDez!mintele apostolice, osnda
h!r!zit! lor6
-!ci este ;n firea oamenilor ca s! nu se ;ncredin:eze att de mult din pedepsele
trecute, pe ct se ;n:elep:esc din cele pe care le v!d cu ochii lor, iar pedepsele de acum
sunt adeverite de potrivirea lor cu cele de mai ;nainte6 #stfel, pentru c! ei st!ruiau ;n
;nDelarea lor cea ;n multe feluri, le7am vestit c! sunt izgoni:i din turma creDtinilorP c!ci Di
canonul Daizeci Di patru al Sfin:ilor #postoli spune ca ;n acest fel s!7i respingem pe cei ce
se ;ndeletnicesc cu postul ;n smete4 Y)ac! vreun cleric se va afla postind ;n ziua de
duminic! sau sm!ta, ;n afar! de una singur! 9sm!ta patimilor<, s! se cateriseasc!, iar
de este laic, s! se afuriseasc!Z6
&ar canonul cincizeci Di cinci al Sinodului al H&7lea Ecumenic gr!ieDte,
desigur, ;n acelaDi fel4 I*iindc! am aflat c! ;n oraDul "omanilor postesc ;n smetele din
sfntul post al patruzecimilor 9postul PaDtilor<, contrar oiceiului isericesc ce ne7a fost
predat, a socotit Sfntul Sinod s! se :in! neclintit Di ;n ?iserica "omanilor canonul care
spune4 Y)ac! vreun cleric se va afla postind ;n ziua de duminic! sau sm!ta, ;n afar! de
una singur! 9sm!ta patimilor<, s! se cateriseasc!, iar de este laic, s! se afuriseasc!ZJ6
)ar Di canonul al patrulea al sinodului de la Gangra, privitor la cei ce se
scresc de nunt!, zice4 Y)ac! cineva face deoseire ;ntre preziterul ;nsurat, zicnd c!
nu treuie s! se ;mp!rt!Deasc! de cinstitele daruri cnd liturghiseDte acesta, s! fie
anatemaZ6 )e asemenea, ;mpotriva acestora aduce hot!rre de oDte Di Sinodul al B7lea,
scriind ;n felul urm!tor4 I*iindc! ni s7a f!cut cunoscut c! ;n ?iserica "omanilor s7a
Pagina 2E1
predanisit, ca rnduial! de canon, ca aceia ce urmeaz! a se ;nvrednici de hirotonia ;n
diacon sau preziter s! f!g!duiasc! c! nu se vor mai ;mpreuna cu so:iile lor, noi, urmnd
vechiului canon al acriviei Di rnduielii apostolice, voim ca ;nso:irile cele dup! legi ale
!ra:ilor sfin:i:i s! ai! t!rie Di de acum ;nainteP nedezlegnd ;n nici un chip unirea cu
so:iile lor sau lipsindu7i pe ei de ;mpreunarea unuia cu altul la vremea cuvenit!6 #stfel, de
va fi aflat cineva vrednic de hirotonia ;n diacon sau ipodiacon, acesta s! nu fie ;n nici un
chip ;mpiedicat s! urce la rangul acesta, avnd so:ie dup! lege, nici s! i se cear! s!
f!g!duiasc! la vremea hirotoniei c! se va opri de la legiuita ;mpreunare cu so:ia sa6 Pentru
ca s! nu fim nevoi:i s! necinstim prin aceasta nunta cea legiuit! Di inecuvntat! de
)umnezeu prin a Sa venire, c!ci strig! glasul Evangheliei4 Y-eea ce )umnezeu a unit,
omul s! nu despart!Z, iar cel al #postolului ;nva:!4 Y-instit! este nunta ;n toateZ Di Ypatul
nespurcatZ TEvrei 1A, =U Di Y'e7ai legat cu femeieR Nu c!uta dezlegareZ T1 -orinteni 8,
28U6 )eci dac! cineva, lucrnd potrivnic canoanelor apostolice, va ;ndr!zni a7l lipsi pe
vreunul dintre cei sfin:i:i, adic! preziter, sau diacon, sau ipodiacon de ;mpreunarea Di
;mp!rt!Direa cu femeia sa legiuit!, s! se cateriseasc!6 #DiCderea Di dac! vreun preziter sau
diacon, din pricin! de evlavie, va lep!da pe femeia sa, s! se afuriseasc!, iar st!ruind ;n
aceasta, s! se cateriseasc!J6
&ar dezlegarea primei s!pt!mni 9de post< Di miruirea din nou a celor deCa
oteza:i Di mirui:i, socotesc c! nici nu este nevoie de canoane spre a le osndi, istorisirea
;ns!Di a lucrului ;ntrecnd orice culme a necinstirii6
.ns! nu e mai pu:in covrDitoare lasfemia cea ;mpotriva )uhului, sau mai
degra! ;mpotriva ;ntregii Sfinte 'reimi, c!ci chiar dac! nimic altceva din cele spuse mai
;nainte n7ar fi cutezat ei a le face, aceasta numai este de aCuns pentru a7i supune su mii de
anateme6
#m g!sit de cuviin:!, dup! vechiul oicei al ?isericii, s! facem cunoscute
acestea, spre Dtiin:!, fr!:iei voastre ;ntru )omnul, Di v! ;ndemn!m Di rug!m ca f!r! preget
Pagina 2E2
s! v! face:i ;mpreun! lupt!tori cu noi spre surparea acestor c!petenii r!u7cinstitoare Di f!r!
)umnezeu, Di s! nu p!r!si:i rnduiala p!rinteasc! pe care ;naintaDii noDtri, prin cele ce au
s!vrDit, ne7au predat7o spre p!strare, ci cu gra! mult! Di f!r! preget s! apuca:i a trimite,
;n locul vostru, oarecare loc:iitori, !ra:i care s! v! reprezinte, ;mpodoi:i cu dreapt!
credin:! Di sfin:enie, cu cuvnt Di cu tr!ire, astfel ;nct s! alung!m din ?iseric! aceast!
cangren! trtoare a necredin:ei de curnd ap!rut!, iar pe cei ce cu furie au vrut s!
r!spndeasc! s!mn:a vicleniei asupra neamului nou alc!tuit Di de curnd ;nchegat s!7i
smulgem din r!d!cin! Di prin hot!rre comun! s!7i d!m focului, care7i va primi pe cei
lestema:i, dup! cum poruncesc cuvintele )omnului6
.n acest fel, izgonind necucernicia Di ;nt!rind una credin:!, avem une
n!deCdi s! se re;ntoarc! la credin:a ce le7a fost predat!, nou7catehizata ;n /ristos Di nou7
luminata oDte a ulgarilor6 -!ci nu numai neamul acesta Di7a schimat necredin:a de mai
;nainte ;n credin:a ;n /ristos, ci Di neamul despre care mul:i Di de multe ori povestesc Di
care i7a l!sat pe to:i ;n urm! ;n cruzime Di ucideri f!r! vin!, adic! acela numit "os 9"uDii<,
care, roindu7i pe cei din Curul lor Di umplndu7se de mndrie din aceasta, Di7a ridicat
mna Di ;mpotriva puterii "omane6 .ns! acum Di aceDtia au schimat credin:a idoleasc! Di
f!r! )umnezeu pe care7o aveau mai ;nainte cu ;nchinarea cea curat! Di f!r! pat! a
creDtinilor Di ;n loc de Cafurile ;mpotriva noastr! Di de marea lor cutezan:! din ultima
vreme, s7au aDezat pe sineDi cu dragoste ;n rndul celor supuDi Di prieteni, Di att de mult s7
a aprins ;n ei rvna Di zelul credin:ei 7 iar!Di strig! Pavel4 Y?inecuvntat fie )umnezeu ;n
veciZ 7, ;nct s! primeasc! Di episcop Di p!stor Di s! ;mr!:iDeze cu mult! silin:! Di luare
aminte felul de ;nchinare al creDtinilor6
)eci p!r!sind ei astfel, cu harul iuitorului de oameni )umnezeu, care Yvrea
ca to:i oamenii s! se mntuiasc! Di la cunoDtin:a adev!rului s! vin!Z T1 'imotei 2, =U,
vechile lor credin:e Di schimndu7le pe acelea cu credin:a cea curat! a creDtinilor, dac! Di
fr!:ia voastr! se va ridica Di cu aceeaDi voin:! va lucra ;mpreun! cu noi la t!ierea Di
Pagina 2EA
arderea l!st!riDurilor, suntem ;ncredin:a:i c!, ;n )omnul &isus /ristos, adev!ratul nostru
)umnezeu, turma 0ui va spori ;nc! mai mult Di se va ;mplini ceea ce s7a spus4 Y'o:i (!
vor cunoaDte, de la cel mai mic pn! la cel mai mareZ TEvrei @, 11U, Di Y;n tot p!mntul a
ieDit vestireaZ ;nv!:!turilor apostolice YDi la marginile lumii cuvintele lorZ TPsalmul 1@,
=U6
'reuie, aDadar, ca cei trimiDi s! reprezinte ;n locul Hostru sfnta Di cuvioasa
Hoastr! fa:!, s! fie ;ns!rcina:i cu autoritatea voastr!, care v7a fost dat! prin alegerea
sor:ilor ;n )uhul Sfnt, astfel ;nct Di asupra acestor capitole Di asupra altora asemeni
acestora s! ai! autoritatea tronului apostolic Di s! poat! vori Di f!ptui ne;ngr!di:i6 -!ci Di
din p!r:ile &taliei ne7a fost trimis! o epistol! sinodal! plin! de acuza:ii de negr!it, pe care
cei ce locuiesc ;n &talia le7au r!spndit cu mult! osndire Di mii de Cur!minte ;mpotriva
episcopului lor6 Nu trece cu vederea pe aceDtia care se pierd ;n chip vrednic de plns Di
sunt ap!sa:i de o att de grea tiranie Di pe cei ce trateaz! cu dispre: legile sfinte Di
r!stoarn! toate aDez!mintele ?isericii, fapte care Di mai demult au fost aduse ;n auzul
tuturor de c!tre c!lug!ri sau preziteri care se ;ntorceau de acolo6 #ceDtia au fost Hasile Di
]osim, precum Di (itrofan Di al:ii ;mpreun! cu ei, care s7au plns de aceast! tiranie Di
chemau cu lacrimi la ap!rarea ?isericilor6 &ar acum, cum am apucat s! spun, ne7au sosit de
acolo diferite scrisori de la mai mul:i, pline de toat! tragedia Di de mii de plngeri, ale
c!ror copii 9verul Ia copiaJ<, la rug!mintea Di cererea acelora 7 c!ci ne7au Di ;ndemnat cu
Curuin:e grozave Di cu rug!min:i s! le d!m pe acestea mai departe la toate tronurile
arhiereDti Di apostolice, ca s! ;nf!:iDeze prin citirea lor situa:ia 7 le7am ataDat la gramata
noastr!, aDa ;nct, adunndu7se, ;n )omnul, Sfntul Sinod a toat! lumea, s! se
statorniceasc! prin hot!rre comun!, Di privitor la acestea, cele ;ncuviin:ate de )umnezeu
Di de canoanele sinodale Di s! se ;nst!pneasc! pacea adnc! ;n isericile lui /ristos6
Mi nu numai pe prea fericirea voastr! o chem!m la aceast! adunare, ci Di pe
celelalte tronuri arhiereDti Di apostolice, dintre care unii s7au ;nf!:iDat deCa, iar al:ii sunt
Pagina 2E=
aDtepta:i s! fie aici nu dup! mult! vreme6
*r!:ia voastr! ;n )omnul s! nu fac!, prin vreo amnare sau ;ntrziere de timp,
ca fra:ii acestei adun!ri s! petreac! aici mai mult dect treuie, cunoscnd c!, dac! din
cauza acestei ;ntrzieri se va s!vrDi ceva nedeplin, nu altcineva, ci adunarea ;ns!Di va
atrage asupra ei osnda6
Mi am socotit c! treuie s! ad!ug!m scrisorilor, spre a fi ;nmnat! plin!t!:ii
?isericii voastre, Di aceea ca ea s! aDeze Di s! numere ;mpreun! cu cele Dase Sfinte
Sinoade Ecumenice Di Sfntul Sinod al Daptelea Ecumenic6 *iindc! a aCuns la noi vestea c!
unele ?iserici ale tronului vostru apostolic num!r! Sinoadele Ecumenice pn! la al
Daselea, iar pe cel de7al Daptelea nu7l cunosc6 .ns! celor hot!rte la acesta le acord!
importan:! Di respect mai presus dect orice6 Pe acesta s!7l proclame ;n ?iseric!, precum
pe celelalte care pn! acum se ucur! de recunoaDtere, deDi el ;Di p!streaz! pretutindeni un
rang egal cu acelea6
Pentru c! el a doort o mare nelegiuire, avnd ;mpreun! Dez!tori Di ;mpreun!
Cudec!tori pe cei ce au venit de la cele patru tronuri arhiereDtiP c!ci au fost de fa:!, dup!
cum e cunoscut, din partea tronului vostru apostolic al #leFandriei, preziterul monah
'oma Di cei ;mpreun! cu dnsul, din partea &erusalimului Di a #ntiohiei, &oan Di cei
;mpreun! cu dnsul, iar din partea !trnei "ome, prea cucernicul protopreziter Petru Di
un alt preziter Petru, monah Di egumen al sfintei m!n!stiri a Sfntului Sava de la "oma6
Mi adunndu7se to:i aceDtia ;mpreun! cu dumnezeiescul Di prea sfin:itul Di de
trei ori fericitul nostru p!rinte 'arasie, arhiepiscopul -onstantinopolului, s7a ;ntrunit
marele Sinod al Daptelea Ecumenic, care a doort Di a iruit reaua credin:! a lupt!torilor
;mpotriva icoanelor, sau a lupt!torilor ;mpotriva lui /ristos, Di ale c!rui procese7verale,
poate din cauza ocup!rii :inuturilor de c!tre neamul cel arar Di str!in al arailor, nu ne7a
fost foarte lesne s! vi le aducem6 )in aceast! cauz!, foarte mul:i din cei de pe la voi, deDi
cinstesc Di respect! rnduielile acestuia, nu au cunoDtin:!, dup! cum spun, c! ele apar:in
Pagina 2E>
Sinodului acestuia6
'reuie aDadar, precum am spus, ca Di acest mare Di Sfnt Di Ecumenic Sinod
s! fie recunoscut dimpreun! cu cele Dase dinaintea lui6 Pentru c! a nu s!vrDi Di a nu
rndui acest lucru ;nseamn! ;n primul rnd a nedrept!:i ?iserica lui /ristos, trecnd cu
vederea un att de mare Sinod, Di a rupe Di a desface leg!tura Di unirea acestuia cu o att
de mare parte a lumii6 &ar, ;n al doilea rnd, Di lupt!torii ;mpotriva icoanelor, a c!ror rea7
credin:! Dtiu c7o ur:i cu nimic mai pu:in dect pe cea a altor eretici, se f!lesc cu gura c!
nu un Sinod Ecumenic le7a doort reaua7credin:!, ci au fost osndi:i de hot!rrea unui
singur tron, g!sind preteFt s! voreasc! minciuni6
Pentru toate acestea cerem Di v! ;ndemn!m ca fra:ii pe fra:i, sf!tuindu7v! cele
de cuviin:!, ca ;n scrisorile sinodale Di ;n toate celelalte ;nscrisuri Di discu:ii isericeDti s!7l
num!ra:i Di s!7l cuprinde:i pe acesta al!turi de cele Dase Sfinte Sinoade Ecumenice,
aDezndu7l ca al Daptelea ;mpreun! cu acelea6
&ar /ristos, adev!ratul )umnezeul nostru, cel dinti Di marele arhiereu, -el
care de un! voie s7a dat pe Sine pentru noi spre Cunghiere, Di dnd sngele S!u ca plat!
de r!scump!rare pentru noi, s! dea ca cinstitul Di arhierescul vostru cap s! se arate mai
presus dect neamurile arare care v! ;nconCoar!, s! fac! s! ;mplini:i liniDtit Di netulurat
calea vie:ii, s! dea ;nc! Di s! v! ;nvrednici:i Di de moDtenirea cea de sus cu ucurie Di
veselie de negr!it, unde este locaDul tuturor celor ce se veselesc Di din care a fugit toat!
;ntristarea Di suspinul Di mhnirea ;n .nsuDi /ristos adev!ratul )umnezeul nostru, a -!ruia
este slava Di st!pnirea ;n vecii vecilor6 #min6
H! rog mult, dup! datoria drept!:ii p!rinteDti, nu ;nceta:i s! pomeni:i Di voi pe
smerenia noastr!J6
Pagina 2EB
2"istola enciclic a lui Fotie l ntrit "e Pa"a Bicolae
Epistola enciclic! a lui *otie, al!turi de cea scris! de ;mp!rat c!tre ulgari,
care a aCuns Di la "oma, l7a tulurat pe Nicolae, aDa ;nct i7a chemat de ;ndat! pe episcopii
din Galatia Di Germania ca alia:i, ca Di cum un vr!CmaD ;nfricoD!tor zguduise st!pnirea
papal!6 -a urmare, le7a poruncit acestora s! ;ntruneasc! fiecare sinodul eparhial Di s!
hot!rasc! ce este de f!cut, ;naintndu7i ct de repede propunerile convenite6 I)uDmanul,
spunea el, fie este v!zut, fie nev!zut, nu se teme dect de unirea noastr! ;n p!reri6 S!
pornim aDadar ;mpotriva vr!CmaDilor comuni, nu cu armate separate, ci to:i ;mpreun!, ca o
armat! ordonat! ;n !t!lieJ Tvezi V6N6 Vager, /istoire de Photius, pag6 1B1U6
(ult! Di mare este puterea ta, prea sfin:ite *otie^ #vnd ca arm! trestia ta cea
prea uDoar! Di purt!toare de iruin:!, ai lovit tiara 9coroana< papal!, f!cnd trupele papale
s! cooare la lupt! cu carele Di c!l!re:ii to:i, Di s! se retrag! iruite ;n ruDine, Di avnd ca
alinare pentru mhnirea lor doar aceasta4 vorele de ocar! Di lestemele, care pn! acum
sunt v!rsate cu nesa:iu ;mpotriva pomenirii tale6 #Dadar, punnd ;nainte ca un cntec de
lupt! epistola c!tre Nicolae, unul Vager cnt! cu entuziasm, spunnd urm!toarele despre
lupta ce st! ;nainte4
ISe vede din aceast! scrisoare c! Papa ;n:elegea ;ntreaga ;ntindere a Ir!uluiJ
pe care l7ar putea produce *otie cu talentul s!u prodigios, precum Di necesitatea de a lupta
de acum ;nainte ;mpotriva lui nu corp la corp, cum s7a procedat pn! acum, ci cu to:i
episcopii ;mpreun!, ca o armat! ordonat! pentru !t!lieJ Tvezi *leur3, &storia isericeasc!,
vol6 N&, p6 18871@BU6
Pagina 2E8
chisma& cu un secol nainte de Fotie
Pichler, scriind despre schism!, spune urm!toarele4
I"uptura dintre "oma Di -onstantinopol era deCa mare Di de netrecut ;nc! cu o
sut! de ani ;nainte de *otie6 %ra latinilor fa:! de greci este eFpus! limpede ;n epistolele lui
Mtefan al &&7lea Di Pavel & c!tre Pepin6 #cesta din urm! ;i scrie lui Pepin ;n anul 8BB4 Y.:i
este cu des!vrDire cunoscut ct de mare Di viclean! este r!utatea cea necredincioas! a
ereticilor greci care, deDi )umnezeu le este potrivnic, gndesc Di urm!resc ne;ncetat lucrul
acesta4 cum s! umileasc! Di s! calce ;n picioare sfnta iseric! catolic! Di apostolic! Di s!
distrug! credin:a drept sl!vitoare Di tradi:ia P!rin:ilorZJ [-odeF -arolinus, P0 N-H&&&, A8P
de asemenea ed6 S6 Gundlach, /anover, 1@E2,1,1@26 ,ptime tii compertum eFistit,
Quanta QualisQue sit impia hereticorum mali:ia, inhianter meditantes atQue insidiantes,
Qualiter )eo illis contrario sanctam catolicam et apostolicam ecclesiam humiliare atQue
conculcare et fidem orthodoFam atQue sanctorum patrum traditionem destruere possint]6
0a "oma eFista planul ca latinii s! devin! independen:i fa:! de -onstantinopol
Di s! instaureze un &mperiu "oman, latinii invocnd ;n favoarea acestui plan Idona:iaJ lui
-onstantin 9donatio -onstantini<6 -el dinti Pap! care, adresndu7se lui -arol cel (are,
d! glas limpede acestui lucru Di men:ioneaz! dona:ia lui -onstantin este #drian &6 *a:! de
-arol, el ;i caracterizeaz! pe greci ca fiind Ioameni ur:i de )umnezeu Di corup:iJ6
Pichler consider! ca motiv al duDm!niei celor dou! ?iserici, sau mai ine spus
al duDm!niei apusenilor fa:! de r!s!riteni, &mperiul greco7izantin pe care apusenii nu7l
sufereau6 &at! motive invocate de el4
Pentru c! ;n #pus a fost instaurat &mperiul "oman de c!tre -arol cel (are Di
pentru c! ;mp!ratul ?izan:ului era numit ;n #pus I;mp!rat al grecilorJ, ei i7au negat
Pagina 2E@
acestuia titlul de I;mp!rat "omanJ6 -t timp a eFistat Statul ?izantin, aceasta a fost cauza
duDm!niei Di a schismei dintre cele dou! ?iserici TPichler, Geschichte der Kirchlichen
'rennung666 vol6 &, p6 1@07211U6
Noi socotim c! dou! au fost motivele principale ale urii apusenilor ;ndreptate
;mpotriva r!s!ritenilor4 ura ;nn!scut! a minciunii ;mpotriva adev!rului Di ;nsuDirea
caracterului grecului de a nu accepta roia6
-ei care i7au imputat schisma prea sfin:itului *otie, au pronun:at o mul:ime de
acuza:ii ;mpotriva lui Di a caracterului lui6 (ul:i le7au preluat pe cele ale duDmanilor lui
personali6 Mi fiindc! una dintre acuza:ii era aceea a asprimii lui, pulic!m dou! epistole
ale acestuia c!tre cezarul Hardas, din care se vede un!tatea, ;ng!duin:a Di caracterul
filantrop al lui *otie6
Pagina 2EE
2"istole ale lui Fotie ctre ce!arul 9ardas care dau mrturie des"re
smerenia cre/tin a acestui 'r'at /i care desfiinea! calomniile
du/manilor ndre"tate contra lui
Epistol! privitoare la clericul Hlasie, care se afla ;n pericol6
I.nc! ;nainte de a cerca lucrul, m! Dtiam pe mine nevrednic Di de treapta
arhiereasc! Di de lucrarea pastoral!6 )e aceea, dus Di tras fiind, sim:eam descuraCare ;n fa:a
acestoraP Di fie ca moartea s! m! fi r!pit ;nainte de alegerea de atunci, mai ine zis de sila
nesuferit! 9cu care am fost tras<6 -!ci nu m7ar fi ;necat att de multe Di mari valuri de rele,
rev!rsate fiecare peste tic!losul meu suflet, a c!ror aDteptare Di n!deCde 7 c!ci firea
oamenilor este foarte deprins! a pricepe greut!:ile viitoare, mai ales cnd nenorocirea se
aate asupra ei 7 m7a tulurat atunci cu totul Di m7a cuprins, Di de care plngeam, fiind
lovit Di durndu7m! amar, ceream ;nduplecare, f!ceam tot ce se poate, rugnd ca aceia
care au hot!rt Di m7au silit s! ;ncuviin:eze s! se ia de la mine paharul griCilor Di ispitelor
celor multe Di felurite6
#cum, ;ns!, lucrurile acestea m! ;nva:! Di m! mustr! pe mine nevrednicul, Di
nu mai este teama de cele aDteptate, ci durere pentru lipsa celor cuvenite Di suspin Di
strmtorare de la cele ce deCa au pus st!pnire pe mine6 -!ci cnd v!d preo:i, oricine ar fi
ei, suferind to:i ;mpreun! pentru o vin!, lovi:i, confiscndu7li7se averea, ;nCosi:i, t!indu7li7
se lima 7 ;ndur!7te, )oamne, de p!catele noastre 7, cum s! nu7i fericesc mai mult dect
pe mine pe cei ce s7au s!vrDitR -um s! nu socotesc sarcina cu care am fost ;mpov!rat ca
o mustrare a p!catelor meleR ,m nevoiaD, f!r! ocrotire, care nici mintea n7o avea
Pagina A00
nev!t!mat! 7 lucru pentru care este mai potrivit a fi miluit, iar nu nec!Cit 7 a p!timit attea
rele laolalt!4 a fost vndut, a fost !tut, a fost pus ;n ;nchisoareP Di ne;nduplecat, i7a fost
t!iat! lima, Di aceasta ;n timp ce purta preo:iaP ;n favoarea c!ruia de multe ori am
miClocit, de multe ori am rugat, pentru care eu, cel deDert, am primit cuvinte de nep!sare,
lucru pe care7l cunosc cei care au v!zut6 Mi dac! aceDtia au uitat, nu a uitat )umnezeu6
-e n!deCde s! am, aDadar, c!tre cele nev!zute, cnd ;n cele ;nvederate Di care
;mi stau ;n fa:a ochilor nu izutesc ;ntr7att Di sunt atCocoritR -um, miClocind eu Di pentru
p!catele voastre Di pentru ale poporului, voi dondi isp!Direa, cnd miClocind la voi ;n
favoarea unuia am c!zut ;n aDa m!sur! Di am fost dat la o parte ;n acest chipR
#m scris acestea cu sngele lacrimilorP mai departe [ine de tine s! primeDti
epistola aceasta ca pe cea dinti sau ca pe cea din urm!6 Eu ;:i spun ;naintea )omnului c!
dac! acesta este scopul vostru, ca 7 ;n rug!ciunile Di chem!rile noastre ;ntemeiate 7 s! fim
respinDi Di izgoni:i, Di dac! nu i se face acelui nenorocit vreo uDurare Di mngiere ;n felul
;n care este cu putin:!, nu voi scrie, nici nu voi mai sup!ra altcumva, ci m! liniDtesc
cercetndu7m! pe mine ;nsumi Di Celindu7m! pentru cele ce m! privesc6 -!ci dac!,
;mpreun! cu cele de toat! ziua, cu ispitele Di ;mpreCur!rile care ni se ivesc dinafar!, ;mi
voi pierde Di tic!losul meu suflet, aD fi mai nenorocit dect to:i oameniiJ6
Mi ;ntr7o alt! epistol! c!tre acelaDi cezar scria astfel4
I,c!r[i fiind, ne ucur!mP ;ns! ne doare, fiindc! aceia care ne oc!r!sc sunte[i
voi, cei de care atrnau n!deCdile noastre de a g!si ocrotire de atacurile care pot veni de la
al:ii6 Mi cel mai greu este faptul c!, p!timind pe nedrept, suntem acuza:i c! nedrept!:imP Di
suntem acuza:i ;n scris, de c!tre aceia de la care noi suferim ;n fiecare zi multe din
acestea, c! uneltim ;nDel!torii6 (ul:umim aDadar pentru toate (ntuitorului nostru
)umnezeuP Di dac! n7am Dti c! via[a de acum este loc de ispite, tare ne7am Celi pentru cele
ce ni se ;ntmpl!J6
Pagina A01
-uvintele acestor epistole au curs cu atta eFpresivitate din sufletul ;ndurerat
Di att de comp!timitor al lui *otie, ;nct era imposiil s! poat! cere cineva un r!spuns de
ap!rare mai un la clevetirile de om deoseit de aspru pl!smuite ;mpotriva lui6
Preziterul, pentru care *otie miCloceDte cu atta c!ldur!, este acel Hlasie c!ruia i7a fost
t!iat! lima pentru curaCul voririi, deDi duDmanii lui *otie vor ;ncerca s!7l cuprind! Di pe
acesta ;n num!rul victimelor f!cute de aDa7zisa lui Iami:ieJ6 Prin urmare, acesta este
gradul de crediilitate a celorlalte calomnii lansate de aceDtia, calomnii pentru care pe
drept se indigneaz! *otie6
Pagina A02
I!,onirea lui Fotie /i ridicarea lui I,natie
&zgonirea lui *otie a fost neaDteptat!, anticanonic! Di ;n afara legii, precum la
fel de ;n afara legii a fost Di ridicarea lui &gnatie pe tronul patriarhal, acesta fiind caterisit
de un Sinod Ecumenic6 Hasile, de ;ndat! ce s7a urcat pe tronul ;mp!ra:ilor ?izan:ului, l7a
coort pe *otie de pe tronul patriarhal Di, chemndu7l pe &gnatie din surghiun, l7a
;ntronizat Di i7a predat din nou crma ?isericii6 -are s! fie oare motivele care l7au convins
pe ;mp!ratul Hasile s! purcead! cu atta gra! Di att de anticanonic la o astfel de
;nlocuireR
&storicul ]onara scrie c! ;mp!ratul, intrnd la o s!r!toare oarecare ;n iserica
cea mare 9Sfnta Sofia< Di vrnd s! vin! la ;mp!rt!Direa cu preacuratele 'aine, a fost oprit
de c!tre *otie, care l7a numit ucigaD de oameni6 *aptul acesta ;l repet! Di al:i cronicari4
&osif Di Gheorghe monahul, 0eon Gr!m!ticul Di chiar duDmanul lui *otie, Simeon
0ogothetul, cel care i7a deformat istoria vie:ii prin calomnii lipsite de cuviin:!6 (niindu7
se din aceast! cauz!, ;mp!ratul a ;ntrunit un sinod la care l7a caterisit pe *otie pe motiv c!
l7a ;ndep!rtat nelegal pe &gnatie, ocupndu7i tronul, Di l7a ;nchis ;ntr7o m!n!stire, iar pe
&gnatie l7a readus pe tronul -onstantinopolului6
.n edi:ia Epistolelor lui *otie, Halettas scrie urm!toarele4
I.n timpul acesta, la -urtea imperial! se petrece o mare schimare de care nu
sunt str!ine intrigile papale6 .mp!ratul (ihail, tn!r fiind Di modest, l7a promovat ca
asociat la ;mp!r!:ie pe Hasile (acedoneanul, acesta din urm! declarndu7l pe (ihail fiu
adoptiv Di moDtenitor al tronului, dar pe care l7a ucis apoi ;ntr7un mod inuman Di nelegiuit6
#cest Hasile a fost proclamat apoi ;mp!rat ;n luna septemrie a anului @B8, la
Daptesprezece luni dup! asasinarea lui Hardas6 Potrivit oiceiului, *otie l7a uns pe acesta
;mp!rat6 -u toate acestea nu i7a l!udat lipsa de recunoDtin:!, ci mai ;nti i7a mustrat
Pagina A0A
cruzimea, dezaprond Di condamnnd atunci cu curaC, aDa cum se cuvine ;ntist!t!torului
?isericii, uciderea de tat! s!vrDit! de acela6 [#utorul are ;n vedere aici rela:ia ca Di
familial! dintre Hasile Di (ihail, ;ntre ei neeFistnd ;nrudire de snge6 )eDi mai ;n vrst!
cu aproape 2> de ani dect (ihail, Hasile a reuDit s! intre ;n favorurile lui ;n aDa m!sur!
;nct l7a convins de necesitatea ;nl!tur!rii prin ucidere a regentului Hardas, fapt petrecut la
21 aprilie @BB6 0undu7i locul de coregent la ;mp!r!:ie, Hasile avea s!7Di ;nt!reasc!
pozi:ia, ;nl!turndu7l apoi prin ucidere Di pe (ihail 92A septemrie @BB<, cel care7i fusese
ca un p!rinte]6 Mi venind, aDadar, dup! aceasta cel mnCit de snge nevinovat s! se
;mp!rt!Deasc! cu preacuratele 'aine, i7a strigat ;n pulic c! este nevrednic de ;mp!rt!Direa
'ainelor Di l7a izgonit din ?iseric! ca fiind mnCit de sngele inef!c!torului s!u6
%mplndu7se deci ;mp!ratul de mnie, ;l cooar! pe *otie de pe tronul patriarhal Di7l
;ntemni:eaz! la m!n!stirea SKepi, nu foarte departe de -onstantinopol6 #poi ;l aDeaz!
Patriarh pe &gnatie la 2A noiemrie @B8J6
Este de aCuns s! spunem c! aceste informa:ii istorice le primim de la diferi:i
istorici izantini Di de la duDmani ai lui *otie, precum Simeon (agistrul Di 0eon
Gr!m!ticul6 Simeon (agistrul scrie4 I&ar Patriarhul *otie, venind ;mp!ratul ;n iseric! Di
urmnd s! se ;mp!rt!Deasc!, ;l numea pe el tlhar Di ucigaD Di nevrednic a se ;mp!rt!DiP Di
mniindu7se acela666 l7a alungat de pe tron Di l7a ridicat iar!Di, pentru a doua oar! ca
Patriarh, pe &gnatie cel ;ntre sfin:iJ T-ronograful lui 'eofan, PG 10@, B@@7B@E Di
urm!toareleU6
0a rndul s!u, -onstantin Porfirogenetul, nepotul lui Hasile (acedoneanul,
istoriseDte urm!toarele4
IHasile, ;ngriCindu7se de reaDezarea ?isericilor lui )umnezeu Di v!zndu7le
tulurate de tumultul iscat de greDeala ;naintaDului s!u, deoarece 9&gnatie< a fost alungat
Pagina A0=
de pe tron Di ;ndep!rtat de turma a c!rei c!petenie era dup! lege, fiind succedat de un altul
9de *otie<, a hot!rt s! restaileasc! pacea Di, prin sinodul comun Di adunarea arhiereilor
de pretutindeni ai ?isericii lui /ristos, a potolit neliniDtea pe ct se putea, dnd t!rie Di
celui de7al Daptelea Sfnt Sinod de dinaintea acestuia666J6
(otivele eFpuse de nepotul ;mp!ratului ne fac cunoscute pricinile particulare
ale lui Hasile pentru care s7a gr!it s!7l readuc! pe &gnatie Di s!7l cooare pe *otie6 Graa
strnit! de indignarea ;n fa:a atitudinii lui *otie nu micDoreaz!, ;ns!, Di importan[a
oarec!ror motive politice6
#fl!m din istoria politic! faptul c! eFistau motiva:ii politice ale gestului4 era
considerat! necesar! apropierea Di ;mp!carea cu PapaP atitudinea potrivnic! Di duDm!nia
Papei Nicolae fa[! de ?iserica "!s!ritean! Di fa[! de imperiu ;i provoca neliniDte
;mp!ratului de curnd urcat pe tron prin asasinarea lui (ihail6 )e dragul s!u, ;mp!ratul l7a
sacrificat pe *otie, deoarece *otie era persoana nepotrivit! pentru o astfel de ;mp!care6
.ntors!tura lucrurilor l7a scos iruitor pe Papa Nicolae6 Hasile Di &gnatie i7au scris Papei
epistole prin care ;l informau despre schim!rile petrecute ;n conducerea ?isericii Di7l
rugau s! conlucreze ;n vederea reglement!rii definitive a chestiunii Di pentru ;ntrunirea
unui sinod ecumenic care s! ai! ca oiect restaurarea p!cii isericeDti6 Epistolele, Di
;ndeosei cea a lui &gnatie, con:ineau unele eFpresii de evlavie eFagerat! Di devotament
fat! de Papa6 Hasile numea p!rerea Papei ca fiind apostolic! Di de )umnezeu insuflat!6 0a
rndul s!u, &gnatie adeverea faptul c! I)omnul nostru &isus /ristos, -uvntul cel
atotst!pnitor Di prea puternic, a rnduit un singur doctor ales Di universal al olilor Di
r!nilor m!dularelor ?isericii, adic! pe cuvioDia Hoastr! cea fr!:easc! Di p!rinteasc!J6
#poi, ad!ugnd spusele (ntuitorului c!tre Petru, pe care se spriCin! primatul
papal, spune4 I&ar aceste fericite vore nu le7a m!rginit prin vreo tragere la sor:i doar la
Pagina A0>
verhovnicul 9#postolilor<, ci prin el le7a trimis Di tuturor ierarhilor !trnei "ome6 Mi
mul:umit! acestui fapt, din vechime Di de la ;nceput 9arhiereii "omei< au fost cei care au
dezr!d!cinat smintelile cele viclene ale ereziilor Di nelegiuirilor ce s7au ivit6 Mi acum,
aDadar, *ericirea Hoastr!, care cu vrednicie hot!r:i prin puterea dat! vou! de la /ristos,
pe cel care tlh!reDte a intrat pe fereastr! ;n staulul oilor 9pe *otie<666 cu lucrarea puterii
tale apostolice Di ierarhice l7ai t!iat de la trupul de oDte al ?isericiiJ6
-t! dec!dere^ ,, &gnatie, cum ai trecut ;n uitare, ;n aDa m!sur!, istoria
?isericii taleR -um ai t!g!duit adev!rulR -um :i7ai tr!dat ortodoFiaR -um ai necinstit
Sinoadele EcumeniceR -um ai cutezat s!7i CigneDti pe cei o mie de P!rin:i ai ?isericii
"!s!ritene care cu un an mai ;nainte l7au osndit pe Papa Nicolae pentru erezieR -ine :i7a
dat, ca Patriarh, dreptul s! scrii o astfel de epistol!R .ns! nu^ Nu ca Patriarh ai scris7o, ai
scris7o ca simplu om, fiindc! niciodat! pn! acum ea nu a fost recunoscut! de ?iseric! ca
fiind un ;nscris autentic al ?isericii6 -u adev!rat, te7ai urcat pe tronul -onstantinopolului
f!r! a fi vrednic, fiindc! ai sacrificat toate de dragul ;n!l:!rii tale4 adev!rul Di ,rtodoFia6
)ac! ?iserica r!mnea ;n st!pnirea ta, ai fi supus7o cu totul "omei6 )in fericire ;ns!, ;n
sinodul cu participare restrns! pe care l7ai ;ntrunit su denumirea de IecumenicJ, au
eFistat !ra:i care au ap!rat dup! putere drepturile ?isericii6 -t de grozav! este patima
iuirii de slav! Di a r!zun!rii^
?iserica #pusean! este cea care a avut ini:iativa de a7l proclama sfnt pe
&gnatie, proclamare pe care ?iserica "!s!ritean! a acceptat7o prin partida zis! a
ignatienilor6 &gnatienii sunt cei care l7au ;nscris pe &gnatie ;n rndul sfin:ilor Di l7au rnduit
;n ceata acelora din dou! motive4 pentru a le sluCi propriilor interese Di propriilor principii
referitoare la sfin:enia conduc!torului lor Di pentru a7l coor; pe *otie ;n conDtiin:a
poporului Di a dondi putere ;mpotriva tovar!Dilor lui *otie6 )ac! va citi cineva sinaFarul
lui &gnatie, va ;ntrez!ri duhul Di mna unui adept al ?isericii #pusene, cel dinti
Pagina A0B
insinundu7se ;n mintea cititorului, cea de7a doua ;mpodoind via:a lui &gnatie cu minuni
cu totul fantasmagorice^ )in proailitatea de a se fi s!vrDit vreo mic! minune, ei
argumenteaz! sfin:enia lui &gnatie6
inod 2cumenic la Constantino"ol
Papa Nicolae murind ;ntre timp, epistolele adresate lui au fost primite de
succesorul s!u, #drian al &&7lea, care, convocnd un sinod la "oma ;n anul @B@, a
condamnat ca fiind adun!ri nelegiuite toate sinoadele ;ntrunite la -onstantinopol
;mpotriva tronului apostolic al "omei Di a lui &gnatie, l7a anatematizat din nou pe *otie Di
a acordat iertarea celor care au conlucrat cu el, cu condi:ia de a dovedi c!in:! Di de a se
ar!ta ascult!tori fa:! de dogmele papale6 )up! aceea, a trimis trei loc:iitori la
-onstantinopol pentru a comunica hot!rrile emise Di pentru a o:ine declara:ia eFplicit!
de supunere fa:! de tronul roman Di fa:! de dogmele lui, avnd griC! ca toate acestea s! fie
semnate de to:i arhiereii "!s!ritului, Di pentru a prezida sinodul ecumenic care se stailise
deCa a se ;ntruni aici6
Sinodul acesta s7a ;ntrunit la > octomrie @BE6 Hasile Di &gnatie au decis s! se
poarte ct se poate de ;mp!ciuitor ;n cadrul lui, cu att mai mult cu ct scopul principal,
sau mai ine zis singurul scop al sinodului, era acela de a se re;nnoi condamnarea lui
Pagina A08
*otie Di a tovar!Dilor lui, numi:i fotiani:i, care nu voiau recunoaDterea schim!rii
petrecute, adic! validarea celor s!vrDite de Hasile Di de &gnatie6 .ns! inten:iile acestea ale
celor doi se pare c! nu se identificau ;n ;ntregime cu cele ale sinodalilor6 #ceDtia ;Di
d!deau acordul pentru condamnarea lui *otie Di a fotiani:ilor, ;ns! nu Di acela de supunere
a ?isericii fa:! de Papa6
.ntrunit ca ecumenic, sinodul acesta a adunat un num!r foarte mic de episcopi6
.n r!stimp de doi ani, Hasile Di Patriarhul aia au putut s! strng! 1@ ierarhi pentru prima
Dedin:!, iar num!rul total al persoanelor adunate s7a ridicat, potrivit lui #nastasie
?iliotecarul, un papistaD zelos, la 12@ de episcopi6 [Se pare c! nu au fost cu to:ii
episcopi, fiindc! al:i cronicari men:ioneaz! Di preo:i Di diaconi Di ipodiaconi6 -e ;nseamn!
acest num!r pentru a da unui sinod caracterul de ecumenicR]6
Schi:a planului de unire, redactat! ;n latineDte, a fost trimis! de la "oma de c!tre
#drian pentru a fi semnat! de arhiereii "!s!ritului6 Se pare c! ea nu a fost acceptat! de sinod,
fapt pentru care nici nu a fost tradus! integral ;n greceDte, ci prescurtat Di ;ntr7o form! care anula
cu totul termenii supunerii ?isericii "!s!ritene fa:! de tronul "omei6 Episcopii "!s!ritului au
semnat deci aceast! din urm! declara:ie reformulat! ;n modul acesta ;n greceDte6 %n fapt
asem!n!tor s7a petrecut Di su 'arasie, la Sinodul al H&&7lea Ecumenic, fa:! de preten:iile lui
#drian &6
'eFtul grecesc pe care l7au semnat r!s!ritenii spunea doar c!7l anatematizeaz!
pe *otie Di pe tovar!Dii lui, c! apro! toate cte a hot!rt Nicolae Di #drian al &&7lea
privitor la el, ;ns! nu cuprindea nimic referitor la puterea suveran! a Papei6
Potrivit m!rturiei lui /ergenrother [Paparigopoulos, Istoria neamului elen,
vol6 &H, p6 A0>6 Voseph /ergenrother, 1@2=71@E0, istoric isericesc Di canonist german, a
fost primul -ardinal7prefect al #rhivelor Haticanului, func:ie instituit! la -onciliul
Hatican &], principiul predominant ;n discu:iile Di ;n deciziile sinodului acestuia este acela
c! nu Papa singur Di eFclusiv, ci cei cinci Patriarhi, adic! al "omei, al -onstantinopolului,
Pagina A0@
al #leFandriei, al #ntiohiei Di al &erusalimului, sunt ;ndrept!:i:i s! Cudece ;n comun asupra
oric!rei chestiuni care priveDte ;ntreaga ?iseric! TSinodul l7a dezmin:it pe &gnatieU6
-el dinti s7a pronun:at Patriarhul &erusalimului, &lie, spunnd4 Icapetele
patriarhale, )uhul cel Sfnt le7a aDezat ;n lume, pentru ca smintelile care apar ;n ?iserica
lui )umnezeu prin ele s! fie date pierz!riiJ, iar pe episcopul tronului vechii "ome ;l
numeDte simplu ;nti7Dez!tor6
0a rndul s!u, mitropolitul Smirnei, unul dintre cei mai credincioDi adep:i ai
lui &gnatie, sco:nd ;n eviden:! Iegalitatea deplin! a celor cinci PatriarhiJ, a spus c!
)umnezeu este -el care a aDezat pe firmamentul ?isericii, ca niDte lumin!tori mari puDi ;n
linie dreapt!, capetele patriarhale ca s! str!luceasc! peste tot p!mntul, ca s! crmuiasc!
ziua Di noaptea Di s! despart! ;ntunericul de lumin!6
.nsuDi ;mp!ratul Hasile eFprim! mai limpede acest principiu, c! prolemele
isericeDti sunt Cudecate nu de un singur Patriarh, ci de adunarea Patriarhilor prin votul
maCorit!:ii, atunci cnd ;ntrea!4 I%n act a patru tronuri patriarhale, cine7l poate
dezlegaRJ6
)e asemenea, epitropul imperial &oan, ;n ;ndemnurile sale c!tre fotinieni, ;i
;ntrea! pe aceDtia4 Iar!ta:i ;n clipa aceasta dac!, fie un eretic oarecare, fie un schismatic
din orice loc a cugetat ;n afara a ceea ce cuget! cele patru Patriarhii Di nu s7a primeCduitR
)eci dac! ast!zi cele patru Patriarhii, mai ine zis cinci, v! osndeDte pe voi, cine v! va
aCuta vou!RJ [IPatru PatriarhiiJ, deoarece sinodul patriarhului #leFandriei nu a aCuns la
timp la -onstantinopol, ci la ;nceputul anului @80, la cea de7a noua Dedin:! a sinodului6
.ns! ;ncuviin:area de c!tre el a p!rerilor participan:ilor era cunoscut! sinodului]6
Pe de alt! parte, reprezentan:ii Papei, care au eFercitat preDedin:ia sinodului Di
au ascultat toate p!rerile eFprimate, nu numai c! nu le7au pus la ;ndoial!, ci, dup! cum
oserv! /ergenrother, au recunoscut prin unele canoane ale acestui sinod, adic! al 1=7lea,
al 187lea Di, ;n mod hot!rtor, al 217lea, egalitatea ;ntre ei a celor cinci crmuitori ai
Pagina A0E
?isericii6 Sinodul a :inut zece Dedin:e, ;ncheindu7Di lucr!rile la 2@ feruarie @806
Chi'!uind asu"ra celor "etrecute la sinod
-ele petrecute la acest sinod sunt foarte importante pentru urm!toarele motive
de o deoseit! ;nsemn!tate4 a) pentru ;ndep!rtarea schismei produs! ;n urma celor
petrecute cu *otie, ') pentru recunoaDterea sinoadelor organizate la "oma de c!tre
Nicolae Di #drian, prin care erau condamnate sinoadele Di hot!rrile sinoadelor ;ntrunite
de c!tre *otie, c) pentru recunoaDterea de c!tre sinod a ?isericii #pusene ca ;mp!rt!Dind
aceeaDi credin:!, ;n ciuda p!str!rii diferen:elor dogmatice ale apusenilor condamnate de
c!tre *otie Di d) pentru proclamarea Di ;nt!rirea principiului egalit!:ii celor cinci Patriarhi,
adic! a pentarhiei isericeDti eFistente la momentul acela6
"idicarea schismei produse este un fapt de mare importan:!, deoarece sinodul
n7a scos nici o vor! despre diferen:ele de credin:!, ci a ridicat schisma ca Di cum acestea
nu eFistau6 )esigur, aceast! ac:iune a sinodului a fost dictat! de duhul ;n:elepciunii Di de
necesitatea p!cii celor dou! ?iserici6 # covrDit duhul ;ng!duin:ei, care a covrDit de altfel
;n ?iserica "!s!ritean! Di ;nainte de *otie Di ;n primii ani ai patriarhatului s!u6 )e dragul
p!cii Di al iuirii, diferen:ele au fost l!sate la o parte, iar ?isericile s7au unit din nou ;n
iuire, :innd fiecare, f!r! atingere, cele ale sale6 -urios este faptul c! *otie, dup! a doua
lui aDezare pe tronul patriarhal al -onstantinopolului, a dat uit!rii acea faimoas! enciclic!
a lui ;mpotriva apusenilor Di a c!utat s! construiasc! rela:ii strnse cu Papa &oan al @7lea,
Pagina A10
pe care ;l numea Iprea sfin:itJ Di Ifoarte ortodoFJ Di altele asemenea, dup! cum vom
vedea la momentul potrivit6
0atinii au numit acest sinod ca fiind Ial optulea ecumenicJ, iar r!s!ritenii l7au
numit mai trziu Isinod mincinosJ, for:at Di ;n afara legii, numit Ial optuleaJ ;n mod fals6
#dev!rul este c! e un sinod local, iar nu ecumenic, deoarece, ;n primul rnd, este sigur
faptul c! maCoritatea arhiereilor "!s!ritului necondamna:i de sinod au lipsit de la el Di, ;n
al doilea rnd, nu a fost alc!tuit vreun oros dogmatic, lucru care constituie una din
caracteristicile de az! ale Sinodului Ecumenic6 Principiul pentarhiei isericeDti aDezat de
acest sinod este potrivnic dogmelor referitoare la Sinoadele Ecumenice6 Prin instituirea
acestui principiu, sinodul limiteaz! caracterul de autoritate al Sinoadelor Ecumenice6
Principiul acesta este anticanonic Di ;nDel!tor, fiindc! lipseDte celelalte ?iserici de dreptul
de a discuta asupra chestiunilor isericeDtiP principiul acesta este asem!n!tor celui al
infailiilit!:ii Papei, cu singura diferen:! c! eFist! cinci infailiili ;n loc de unul6
Sinodul acesta a fost condamnat pe drept de c!tre r!s!riteni, deoarece nu
numai c! el nu a ad!ugat nimic privitor la credin:!, dar Di7a dep!Dit hotarele prin
promovarea principiului egalit!:ii celor cinci Patriarhi6 S7a desf!Durat ;ntr7o atmosfer! de
constrngereP s7a ;ntrunit datorit! unor motive politiceP l7a afurisit pe prea sfin:itul
Patriarh *otie datorit! pornirii p!timaDe ;mpotriva lui Di a numeroDilor lui tovar!Di a
Papilor Di a lui &gnatie dimpreun! cu adep:ii luiP nu reprezint! duhul ;ntregii ?isericiP a
alc!tuit un canon care se opune celor deCa dogmatizate de veacuri referitoare la autoritatea
Sinoadelor Ecumenice Di celor proclamate cu privire la adev!rul dogmaticP reprezentan:ii
Patriarhilor #ntiohiei, &erusalimului Di #leFandriei nu erau reprezentan:i canonici, ci
trimiDi ai saracinilor, ;n favoarea c!rora anturaCul ;mp!ratului l7a convins pe acesta s! le
permit! s! se ;nf!:iDeze ;n sinod ca reprezentan:i ai Patriarhilor men:iona:i6 Pentru toate
aceste motive, sinodul acesta Di7a pierdut caracterul de sinod ecumenic, ca s! nu spunem
caracterul de sfnt sinod Tvezi )+evrul religios, p6 28EU6
Pagina A11
2fectul canonului referitor la "entarhia 'isericeasc
.nc! din timpul desf!Dur!rii acestui sinod, ulgarii au trimis amasadori la
-onstantinopol pentru a cere rezolvarea de c!tre crmuitorii ;ntregii lumi creDtine a
chestiunii4 su care dintre cele dou! tronuri treuie s! se supun! ?iserica ulgar!, cel al
vechii sau cel al noii "ome6 .n acest scop, la trei zile dup! terminarea acelui sinod l!rgit,
Hasile a ;ntrunit un sinod particular al celor cinci Patriarhi pentru a rezolva chestiunea
ulgar!6 -u toate c! a fost de fa:!, &gnatie nu a participat la discu:ii Di nici la luarea
hot!rrii, deoarece era, ca ;ntist!t!tor al ?isericii -onstantinopolului, parte implicat! ;n
cazul ce urma a fi Cudecat6
)impotriv!, cnd ulgarii Di7au ;nf!:iDat cererea, loc:iitorii Papei s7au gr!it s!
replice c! ulgarii sunt deCa supuDi tronului roman, fiindc! voievodul lor a trecut su
st!pnirea acestui tron dndu7se pe sine, :ara Di neamul s!u acestuia Di primind de la acesta
;ndrum!ri, Di ;nv!:!turi, Di episcopi, Di preo:i6 .ns! loc:iitorii Patriarhilor "!s!ritului s7au
;mpotrivit spunnd c! ei nu au ;n vedere s! Cudece starea de lucruri eFistent!, ci felul ;n
care treuie rnduite lucrurile6 &7au ;ntreat deci pe ulgari cui apar:inea :ara lor cnd s7au
supus creDtin!rii Di ce preo:i eFistau atunci acolo4 greci sau latini6 Mi fiindc! ulgarii au
r!spuns c! :ara apar:inea de greci Di c! eFistau acolo doar preo:i greci, loc:iitorii
Patriarhilor "!s!ritului s7au pronun:at ;n sensul c! :ara se afla deCa su Curisdic:ia tronului
-onstantinopolului, deoarece Di ;nainte de cucerirea ei de c!tre ulgari ea se supunea
tronului ?isericii acestuia6
.n acel moment s7a declanDat o lung! discu:ie al c!rei rezultat a fost ;nt!rirea
hot!rrii precedente, ;n felul acesta fiind aplicat ;n practic! ;n mod oficial canonul privitor
la pentarhia isericeasc!6 0oc:iitorii Papei au protestat, ;ns! hot!rrea a fost dus! la
Pagina A12
;ndeplinire, astfel ;nct s! r!mn! pentru totdeauna un fapt ne;ndoielnic acela c! sinodul
de la @BE a consfin:it egalitatea crmuitorilor ?isericii, iar nu suprema:ia unuia dintre ei
Tvezi Paparigopoulos, &storia neamului elen, vol6 &H, p6 A117A12U6
Pagina A1A
7ntoarcerea lui Fotie /i rea/e!area lui "e tronul Patriarhal al
Constantino"olului
Pe la anul @88 9dup! al:ii ar fi anul @8@<, Patriarhul &gnatie s7a s!vrDit din
via:!, iar la a treia zi dup! moartea lui, *otie a preluat pentru a doua oar! tronul patriarhal,
la ;ndemnul ;mp!ratului6 Paparigopoulos se ;ntrea!4
I-um a fost posiil acest lucru de vreme ce se aflau ;nc! ;n vigoare
declara:iile sinodului l!rgit ;ntrunit cu opt ani mai devreme Di care, su preDedin:ia
;mp!ratului Hasile ;nsuDi, l7a anatematizat pe *otie ;ntr7un mod att de solemnR Mi
r!spunde spunnd c! aceste sinoade trzii nu aveau ;n acel timp, precum se pare,
importan:a care li s7a acordat ulterior Di, fiind ;ntrunite ;n func:ie de anumite interese
deoseite ale societ!:ii, ele nu dondeau autoritate dect ;n m!sura ;n care se socotea
necesar s! li se acorde aceast! autoritate, dup! care erau puse deoparte f!r! multe
formalit!:iJ6
P!rerea aceasta a lui Paparigopoulos este cu totul greDit!, deoarece, dac! ar fi
adev!rat, acest fapt ar constitui o hul! grea aruncat! ;mpotriva P!rin:ilor care se adunau ;n
Sfinte Sinoade, ct Di ;mpotriva ;ntregului cler al ?isericii "!s!ritene, ca unii care
necinstesc ceea ce este mai sfnt, f!cndu7se organe lipsite de conDtiin:! ale statului, ;ntr7
adev!r, nu ar eFista o atCocur! mai mare dect a ;ntruni sinoade ale arhiereilor ;n numele
lui )umnezeu, avnd ;naintea lor Sfnta Evanghelie Di cinstita -ruce, chemnd pogorrea
Sfntului )uh pentru ca apoi, din sim:!mntul unei importan:e minime Di a duratei
vremelnice a autorit!:ii celor decretate, s! nu le mai dea importan:!6 Prin p!rerea lui,
Paparigopoulos a transformat sfintele sinoade ;n Dedin:e parlamentare, hot!rrile le7a
transformat ;n proiecte de legi, iar pe episcopi ;n parlamentari care iau, f!r! conDtiin:!, ;n
Pagina A1=
deDert numele lui )umnezeu pentru a servi interese politice6 0ucrul acesta este o grav!
Cignire aruncat! pe nedrept ;mpotriva ?isericii "!s!ritene, Cignire prin care autorul crede
c7o ap!r!6
(otivele pentru care sinodul lui &gnatie Di7a pierdut propria autoritate au fost
de natur! intern! fiindc!, dup! cum am v!zut, ;i lipseau caracteristicile care d!deau
autoritate sinoadelor6 Participan:ii nu aveau cugetarea pe care Paparigopoulos le7o
atriuie6 Ei s7au ;ntrunit gndind c! alc!tuiesc un sfnt sinod ale c!rui hot!rri vor avea
validitate permanent!6 )ac! eFist! motive canonice sau de alt fel pe care ?iserica ;ntreag!
le consider! puternice pentru desfiin:area autorit!:ii hot!rrilor unui sinod, acest lucru nu
schim! nici cugetarea p!rin:ilor care alc!tuiesc acel sfnt sinod, nici caracterul sinodului6
'ocmai prin aceasta un sfnt sinod ;Di pierde caracterul de IsfntJ4 dac! e v!dit de departe
c! sfin:enia acestuia a fost ;nc!lcat!6 EFist! cazul ;n care validitatea hot!rrilor unui sinod
este desfiin:at! pe motive canonice, dar eFist! Di cazul ;n care sinodul se ;ntruneDte din
motive politice, iar ulterior hot!rrile ;i sunt desfiin:ate fiindc! sunt crea:ii politice6 Prin
urmare, Paparigopoulos a greDit gndind aceasta despre ;ntrunirea Sfintelor Sinoade6
*otie a revenit f!r! formalit!:i pe tronul -onstantinopolului, fiindc! sinodul
lui &gnatie, din motivele men:ionate, a dec!zut cu totul ;n conDtiin:a ;ntregii ?iserici Di a
fost considerat ca Di cum nu a avut loc, deoarece maCoritatea episcopilor nu a luat parte la
el Di a condamnat cele petrecute6 #cesta este motivul pentru care *otie s7a urcat din nou
pe tron f!r! formalit!:i6 ?iserica "!s!ritean!, cu eFcep:ia lui &gnatie Di a prietenilor s!i
porni:i cu patim! ;mpotriva lui *otie, nu l7a considerat niciodat! caterisit pe *otie6
Pagina A1>
Atitudinea lui Fotie fa de Pa"
.ndat! dup! revenirea lui, *otie i7a scris Papei cu sim:!minte prieteneDti Di
inim! deschis!, dndu7i vestea ;n!l:!rii lui pe tronul ?isericii, rugndu7l totodat! s!
conlucreze prin apocrisiari la organizarea sinodului pe care pl!nuia s!7l ;ntruneasc! la
-onstantinopol ;n vederea valid!rii celor petrecute6
(erit! oservat faptul c! *otie a dat uit!rii enciclica sa ;ndreptat! ;mpotriva
Papei Nicolae Di a acceptat unirea din nou cu ?iserica roman!, unire ref!cut! prin sinodul
lui &gnatie, nemaimen:ionnd deloc diferen:ele dogmatice pentru care a supus ?iserica
roman! Cudec!:ii Di care7l determinase s! declare ruperea de ea6 #ceast! schimare de
gndire ne duce la presupunerea c! *otie Di7a retras enciclica ;mpotriva Papei Nicolae nu
din pricina dispari:iei aaterilor dogmatice eFpuse ;n ea, ci din alte pricini, pe care le vom
descoperi cu uDurin:!6 -!ci dac! alc!tuirea enciclicei Di ;ntrunirea unui numeros sinod
;mpotriva Papei fuseser! dictate de motive dogmatice, ;ntruct ?iserica roman! nu7Di
;ndreptase deloc dogmele greDite, nu7i era ;ng!duit lui *otie s! mai ai! p!rt!Die cu ea
dup! caracterizarea ei ca eretic!6
)e asemenea, dac! presupunem c! a acceptat faptul ;mplinit, nu ar fi scutit de
acuza:ia c! de dragul tronului Patriarhiei a acceptat unirea ;mpotriva convingerilor sale6 ,
astfel de acuza:ie ;mpotriva lui *otie ar fi nemeritat!, c!ci din epistolele sale c!tre Hardas
Di c!tre pustnicul 'eodor Di din cuvnt!rile lui ;naintea sinodului ce se va ;ntruni nu mult
dup! aceasta, se vede c! *otie a fost constrns s! se urce pe tron6 Paparigopoulos ;l
nedrept!:eDte pe *otie atriuindu7i o ami:ie dus! la eFtrem, interpretnd greDit Di vrednic
de plns lipsa lui de ur! fa:! de ;mp!rat Di smerenia lui creDtin! ;n general, pe care le
atriuia unor gnduri ascunse6 *otie a fost cu adev!rat mare, *otie a fost rugat, dup! cum
vom vedea, s! urce din nou pe tronul patriarhal6 Mi s7a urcat pe el din duh de Certf! Di cu
Pagina A1B
gndul satisfacerii cererilor ;ndrept!:ite ale numeroDilor s!i tovar!Di6
"espingnd deci aceast! acuza:ie, se naDte ;ntrearea de ce *otie ;i recunoaDte
ca fiind de aceeaDi credin:! pe aceia pe care cu doar un deceniu ;n urm! i7a afurisit ca
eterodocDiR
)ezlegarea nedumeririi ne7o ofer! rela:iile lui *otie cu ?iserica roman!
;nainte de alc!tuirea enciclicei6 .nainte de a da enciclica, *otie ;i considera pe Papi de
aceeaDi credin:!6 .n epistola lui *otie c!tre Papa Nicolae, vedem ;nf!:iDat duhul Di
cugetarea lui *otie privitor la ;ntist!t!torul ?isericii romane Di la ?iserica "omei6 .n acea
epistol!, *otie apare cu totul diferit6 #Dadar cnd a survenit schimareaR -auzele
schim!rii ni le fac cunoscute evenimentele istorice6
Neputnd supune ?ulgaria, Papa Nicolae a pornit un r!zoi aprig ;mpotriva
lui *otie6 )up! cum am v!zut deCa, ;n epistolele lui Nicolae c!tre regele ?ulgariei, c!tre
;mp!ratul (ihail Di c!tre *otie ;nsuDi, ;l ataca aspru pe acesta din urm!6 #m v!zut de
asemenea cum se lupta prin lega:ii, prin cuvintele Di ac:iunile lui ca s!7l dooare pe *otie6
Papa Nicolae se or!znicise cu totul6 &zgonirea lui *otie prin ac:iunile lui Nicolae ;nsemna
umilirea ?isericii "!s!ritene6 %zurparea ?ulgariei Di felul ;n care s7a purtat clerul apusean
;n ?ulgaria erau pricin! de mare indignare6 .n ?ulgaria, Papa Di clerul s!u nu ;ncetau s!
r!stoarne rnduielile de sluC! statornicite care le7au fost predate de ?iserica "!s!ritului,
;nv!:nd dogme noi Di sem!nnd vr!Cm!Die fa:! de ?iserica de la care Di7au luat aceste
sluCe6 [Paparigopoulos ;l doCeneDte pe *otie pentru c! l7ar acuza pe nedrept pe Nicolae
pentru ad!ugarea lui *ilioQue, acesta nefiind ;nc! introdus la "oma6 Este adev!rat c! la
"oma nu fusese introdus ;nc!, ;ns! acest Pap! Nicolae ;nv!:a adaosul lui *ilioQue prin
trimiDii lui ;n ?ulgaria6 &at! ce citim ;n enciclica patriarhal! c!tre ortodocDii de
pretutindeni4 I#tunci Nicolae cel dinti, pentru a ar!ta acelui popor arar 9al ?ulgariei<
c! credin:a pe care a primit7o de la -onstantinopol este nedes!vrDit! Di c! tronul apostolic
9al "omei< o ;nva:! pe cea deplin! Di dreapt!, le7a dat francilor ;nvoirea s7o
Pagina A18
propov!duiasc! pe aceasta f!r! sfial! ca venind de la persoana Papei Di a scaunului
apostolic, ;nv!:nd c! )uhul Sfnt purcede Di de la *iul etc6J 9pag6 BB<6 &at! motivul
pentru care *otie l7a numit pe Nicolae introduc!tor al lui *ilioQue, cu toate c! adaosul nu
fusese introdus la "oma, fapte pe care Paparigopoulos pare c! nu le7a avut ;n vedere]6
#cest comportament al lui Nicolae Di al clerului s!u, l7a ;mpins pe
prea;n:eleptul *otie la scrierea acelei enciclice, cu scopul de a7l ;nv!:a adev!rul, t!indu7l
de la trupul ?isericii Di ;ndreptnd ;mpotriva aceluia r!zoiul pe care el ;l ridicase cu atta
nedreptate ;mpotriv!7i6 #ceast! stratagem! deoseit de inteligent! ar fi izutit dac! nu ar
fi venit pe neaDteptate moartea lui (ihail Di ;n!l:area lui Hasile (acedoneanul pe tronul
?izan:ului care, odat! ;ntronat, l7a doort pe *otie Di l7a ridicat pe &gnatie6
(otivele care l7au silit pe *otie s!7Di schime atitudinea pe care o avusese fa:!
de Papa Nicolae au :inut cont de noile realit!:i6 Pozi:ia lui *otie care reiese din enciclic!
era ;ndreptat! ;mpotriva lui Nicolae, nu ;mpotriva tuturor episcopilor ?isericii #pusene6
#ceste motive nemaieFistnd acum 7 Nicolae murind, iar pe scaunul papal Deznd &oan al
@7lea, !rat cuviincios Di ;n:elept 7 lui *otie nu i7a fost greu s! re;nnoade leg!turile
paDnice cu #pusul, l!snd la o parte diferen:ele de credin:! de dragul p!cii Di al dragostei,
considernd de aCuns s! se p!streze el dimpreun! cu ?iserica lui ;n duhul drept al
,rtodoFiei Di ar!tndu7se ;n continuare potrivnic sus:inerii dogmei referitoare la
purcederea Sfntului )uh6 Pentru aceea s7a gr!it s! reia leg!turile cu scaunul "omei,
;ntrerupte cu aproape un deceniu ;nainte6
Pagina A1@
)es"re al o"tulea inod 2cumenic
-ontrar ;naintaDilor s!i, care l7au considerat nevrednic de a i se da
recunoaDterea, Papa &oan nu a respins cererea lui *otie Di nici persoana lui6 -!ci, dup!
cum scrie, v!znd cum to:i Patriarhii Di episcopii, chiar Di cei hirotoni:i de &gnatie, erau
;ntr7un suflet pentru alegerea lui *otie, urmnd pildelor de ;ng!duin:! din vechime care se
ar!tau cu prileCul sinoadelor, a dat ;napoi ;n fa:a situa:iei create, ;n aza ;n:elegerii ca
*otie s! nu ai! nici7o influen:! ;n ?ulgaria, s! cear! iertare ;n sinod Di s!7i primeasc! ;n
comuniune pe to:i episcopii lui &gnatie6
Papa le7a poruncit lega:ilor lui s!7i afuriseasc! pe to:i cei care evit! p!rt!Dia cu
aceDtia Di cu *otie, iar pe *otie s!7l roage ;n fa:a ;ntregului sinod s! nu intervin! cumva ;n
chestiunea ?ulgariei, nici s! hirotoneasc! pe cineva ;n aceast! eparhie6 .n aza acestei
;n:elegeri, toate sinoadele ;ntrunite ;mpotriva lui la "oma Di la -onstantinopol urmau s!
fie socotite ca Di cum nu ar fi eFistat6 /ot!rrea aceasta a fost semnat! la "oma, ;naintea
Papei, de c!tre 18 episcopi6 [din aceste dou! fapte reiese falsul, ;nti, c! pe cei pe care
Papa i7ar recunoaDte din indiferent ce motiv, i7ar recunoaDte Di )umnezeu Di, al doilea, c!
Papa ar fi ;nveDmntat cu autoritate sinodal! pentru a7Di valida propriile decizii]6
Sinodul s7a ;ntrunit ;n iserica Sfnta Sofia din -onstantinopol ;n anul @8E, iar
la el au participat A@A de p!rin:ii episcopi, fiind cu to:ii dintre cei afla:i su Curisdic:ia
tronului -onstantinopolului6 Sinodul a fost prezidat de *otie, iar la el au fost prezen:i cei
trei lega:i ai Papei Di loc:iitori ai celorlalte tronuri patriarhale6
.n prima Dedin:! al celui de7al @7lea Sinod Ecumenic, ]aharia de -alcedon a
spus4
Pagina A1E
I0ucrul p!cii este cu att mai de cinste, cu ct Di )umnezeu .nsuDi pace este
numit Di socotit a fi666 .ns! nu este mult! vreme de cnd ?iserica din p!r:ile noastre a
suferit o v!t!mare, nefiind ea scutit! de r!zvr!tiri nici mai ;nainte, din cauza simplit!:ii
st!pnitoruluiP ;ns! ea a izgonit atunci r!ul Di s7a ridicat la o aDa de mare ;n!l:ime a v!p!ii6
-are este pricina acestui fapt, pe care cu to:ii cere:i s7o afla:iR .ntre!m, Di deDi neoiDnuit,
este totuDi adev!rat6
Mtiin:a dumnezeiescului !rat, ogat! att ;n cele privitoare la sfintele Di
dumnezeieDtile Scripturi, ct Di la ;nv!:!turile cele de oDte, cu o cur!:ie a min:ii ca de
copil Di firea omeneasc! ;ntrecnd, cu totul ;n:eleapt!, avnd unit! agerimea min:ii cu
lnde:ea, de un caracter ;ng!duitor ;n toate Di m!surat!, ce se arat! mai un! dect toate
pl!cerile laolalt!, covrDind cu milostenia pe to:i care vreodat! au alergat spre aCutorul ei,
dovedind a avea smerenia lui /ristos, pe care se cuvine s7o ai! orice creDtin Di cu att
mai mult arhiereii666 avnd une sim:!minte fa:! de cei p!c!toDi din nem!rginit! iuire de
oameni, lipsit de averiP care pe mul:i dintre eretici, pe mul:i dintre necredincioDi Di, mai
mult dect aceDtia, neamuri ;ntregi preg!tindu7le pentru a le ;ntoarce la credin:a noastr!
cea f!r! prihan! a creDtinilorP Di v!znd la el, simplu vorind, toat! virtutea ct! poate
creDte ;n oameni6
.ns! cum, dac! a lucrat cineva virtutea ;n aDa m!sur! Di att de mult, virtutea
aceasta, un! fiind, s7a f!cut, dimpotriv!, pricinuitoare a r!ului, a vr!Cm!Diei isericeDtiR
-red c! to:i dori:i s! afla:i r!spunsul6 [prin griCa marelui *otie, a fost deschis! calea
propov!duirii creDtine c!tre ulgari, vlaho7ogdani, ruDi, polonezi, oemi, unguri, pe
lng! aceDtia Di c!tre transilv!neni, alanezi, glagoli, dalma:ieni etc6 )intre aceDtia, unii au
fost creDtina:i par:ial, al:ii cu to:ii deodat!, strnind o puternic! invidie la Hatican]6
#cest prea sfin:it Patriarh al nostru, pe care7l vede:i, a lucrat virtuteaP aceasta,
un! fiind, s7a f!cut pricinuitoare de r!u, atr!gnd asupra ei pizma ce s7a f!cut pricin! a
celor ce ni s7au ;ntmplat nou! tuturorP Di ave:i ca pild! potrivit! pentru cele spuse, pe cel
Pagina A20
dinti Di marele #rhiereu /ristos666 #cest lucru s7a ;ntmplat Di din cauza lui a fost dat Cos
de pe tronP a p!timit Di ine este a se liniDti, c!ci asupra unora ca acestea e mai de folos
t!cerea6 '!ria inecredinciosului nostru ;mp!rat s! repare ;nfrngerea666 Mi e ine s! se ia
;n socoteal! Di p!rerea prea sfin:itului Pap! &oan, care vrea s! curme cu totul cele ce s7au
a!tut asupra ?isericii spre pieire Di stric!ciuneJ6
Mi mai spunea acesta c! sinodul a fost ;ntrunit nu din pricina ?isericii
"!s!ritene, ci din pricina celei #pusene, deoarece cea "!s!ritean! a p!zit de la ;nceput
una ;nvoire Di una ;n:elegere cu Patriarhul6 .ntreg sinodul a repetat acest lucru Di a
eFplicat c! maCoritatea episcopilor nu a ;ntrerupt comuniunea cu *otie, iar al:ii i s7au
al!turat mai apoi6 Medin:a s7a ;ncheiat cu polihroniul la adresa prea sfin:i:ilor Patriarhi
*otie Di &oan, fiind vrednic de oservat c! ;n ur!rile de I;ntru mul:i aniJ numele lui *otie a
fost pus ;naintea numelui lui &oan, fapt care nu se potriveDte ctuDi de pu:in cu
interpret!rile apusenilor despre suveranitatea papal!, mai ales c! faptul s7a petrecut ;n
prezen:a lega:ilor papali care aclamau ;mpreun! cu ceilal:i6
.n cea de7a doua Dedin:! s7a dat citire epistolelor Papei6 Sinodul a r!spuns
preten:iilor Papei, spunnd c! accept! toate cele ce privesc pacea isericeasc!, cu eFcep:ia
celor ce cad ;n sarcina ;mp!ratului Di a guvern!rii :inuturilor acestuia, Di consider! c!
prolema suordon!rii ?ulgariei nu este una duhovniceasc!, ci politic!, ;ndrept!:ind
ac:iunile ini:iale ale lui *otie6
.n aceast! Dedin:!, *otie a istorisit fapte care merit! luate ;n seam! Di pe care
sinodalii le confirmau prin interven:iile lor, istorisirile lui *otie dezmin:ind acuza:iile de
iuire de st!pnire Di ami:ie nem!surat! aduse de adversarii s!i4
INicidecum nu am aCuns pe tronul acesta din dorin:!P pentru aceea Di mai
;nainte cu multe lacrimi, c!utnd ;n tot chipul s! ;ntrzii aceasta Di fiind silit f!r!
Pagina A21
;nduplecare, m7am urcat pe acest tron arhieresc6 Sil!, mai ;nti, din partea celui care
;mp!r!:ea ;n vremea aceea, care7mi punea ;n fa:! neap!rata treuin:!, ;nc! Di a celor de pe
lng! st!pnire6 )ar nu numai din partea lor, ci Di din partea arhiereilor Di a preo:ilor, Di
f!r! ca eu s! simt nimic din cele ce se lucrau, prin voturile tuturor ;ntr7un glas Di cu
;nscrisurile cele de oDte, au ;nt!rit Di au spriCinit constrngerea f!cut! de ;mp!rat6 &ar dup!
acestea, din Cudec!:i de )umnezeu Dtiute, p!r!sind tronul, am ales s! nu fac vreo tulurare
sau s! cer s! mi se fac! dreptate ;n aceasta, ci, petrecnd ;n mul:umire fa:! de )umnezeu,
sufeream Di r!dam cele ce #cela a Cudecat Di chivernisit pentru mine, nici zgomot
strnind, nici auzul ;mp!r!tesc sup!rnd6 .ns! nici nu s7a n!scut ;n mine vreo dragoste
pentru acest tron, f!r! ;ns! a voi s! m! lipsesc de n!deCde6 [&gnornd caracterul lui *otie,
Paparigopoulos scrie4 IEste demn de consemnat c! nu a ;ncercat niciodat! s! fac!
demagogie, deDi i s7au dat o mul:ime de motive pentru a o faceP dar poate c! ;n cazul de
fa:!, pentru a face demagogie, ar fi treuit s! ;ncalce fa:! de ceilal:i regulile cuvntului Di
ale filozofieiJ, vol6 =6 p6 A1A6 &poteza este cu totul eronat! Di este desfiin:at! de apologia
lui *otie6 Nu este posiil ca acela care se respect! pe sine ca filozof s! nu se respecte pe
sine ca Di creDtin]6
&ar )omnul milei Di )umnezeul lucrurilor minunate, deschiznd pntecele
milei Di al ;ndur!rii nu de7a dreptul pentru voi, ci pentru poporul cel mult Di f!r! num!r al
lui /ristos, p!r!si:i fiind noi deCa, dup! cum spuneam, de orice n!deCdi, a rnduit s!7l ia la
Sine pe ;naltul Di marele nostru ;mp!ratP Di nici pentru miClocirea rug!min:ii prietenilor,
nici pentru alt! osteneal! sau silin:! depus! de cineva a inevoit s! ne scoat! din acel
surghiun, ci din mult! mil! s! ne ;ntoarc! ;n cetate cu ;ntmpinare deoseit!6 Mi aCungnd
apoi fericitul &gnatie la sfrDitul vie:ii, ne7am dat toat! silin:a s! strngem ;n orice fel Di s!
;nt!rim pacea cu el, fapt care s7a petrecut cnd am aCuns la palat, c!znd amndoi unul la
picioarele celuilalt Di, dac! fiecare a greDit ceva fa:! de cel!lalt, a fost sloozit prin iertarea
greDelilor unul altuia6
Pagina A22
)up! aceasta, fiind doort de oal! Di cerndu7ne s! fim de fa:!, nu o dat!
sau de dou! ori, ci de multe ori m7am dus s!7l vizitez, Di am aCutat cu cte mi7a stat ;n
putin:! pentru a7i t!m!dui oala, cernd el aceasta6 -!ci pn! la urm! cuvntul de
mngiere are puterea s! ;nduplece Di s! i se fac! pricin! de vindecare, astfel ;nct ;n cele
de pe urm!, dumirindu7se el mult ;n leg!tur! cu mine, pe cei mai apropia:i oameni ai lui i7
a ;ncredin:at ;n minile noastre, ca dup! plecarea aceluia 9la )omnul< s! fie ei purt!tori de
griC! Di ap!r!tori 9ai turmei<6 Mi ;ndat! dup! ce s7a mutat acela de la cele omeneDti,
;mp!ratul nostru cel iuitor de /ristos mi7a pus la ;ncercare hot!rrea4 mai ;nti prin
oarecare oameni de tain!, iar apoi pe fa:!, prin patricienii lui, a ar!tat c! vrea s!7Di impun!
voin:a, c!ci pn! ;n clipa de fa:! nu eFist! nici un motiv, nici n7a ap!rut vreo pricin! de
sminteli, nici vreo ;nc!lcare a p!cii dintre unii Di al:ii6 Y-eata episcopilor cere ;n!l:area ta^
'ronurile arhiereDti ;Di dau votul^ Suie7te pe tronul t!u Di p!storeDte turma ta, pe care
/ristos :i7a ;ncredintat7o de sus^Z6 #stfel c! apoi, solia patricienilor nu o dat!, ci de dou!
ori venind Di fiind trimis! ;napoi f!r! s! fi ispr!vit ceva, ;nsuDi unul Di iuitorul de
oameni ;mp!ratul nostru ne7a ;nf!:iDat prin multe cuvinte de spriCin nevoia 9;ntoarcerii pe
tron<6
&ar sfntul sinod a spus4 Y#Da a fost, precum a povestit arhiereul lui
)umnezeu Di p!storul nostruZJ [Paparigopoulos, nedrept!:indu7l evident pe marele !rat,
spune c! ;i linguDea pe ;mp!ra:i pentru a se men:ine sau pentru a se sui pe tronul
Patriarhiei]6
S7a dat citire atunci epistolelor Patriarhilor "!s!riteni6 Patriarhul #leFandriei
i7a dat anatemei pe &osif Di pe &lie, cei numi:i loc:iitori ai lui Di ai tronului &erusalimului la
sinodul precedent Di a f!cut cunoscut c! mitropolitul 'oma, cel de7al treilea pseudo7
loc:iitor, din partea tronului #ntiohiei, s7a c!it Di a trimis din proprie ini:iativ! o scrisoare
prin care ;Di cere iertare6 #supra suiectului, i7au scris lui *otie Di ceilal:i doi Patriarhi,
Pagina A2A
spunnd c! tronurile lor nu au ;ntrerupt niciodat! p!rt!Dia cu el, fapt pe care l7a repetat
;ntt7un glas Di sinodul [vezi &lie (iniat, Piatra de poticnire, Hiena, 18@A, p6 B=6 #cesta este
motivul principal pentru care sinodul convocat su &gnatie a fost numit Isinod mincinosJ
Di Di7a pierdut caracterul de sinodP aDadar, ;n zadar se lupt! apusenii s!7l caracterizeze ca
fiind al optulea ecumenic]6
.n cea de7a treia Dedin:! s7a continuat cercetarea situa:iei foDtilor loc:iitori,
care au fost recunoscu:i ca trimiDi ai saracinilor, Di a fost respins sinodul ;ntrunit ;mpotriva
lui *otie, aceste oiective fiind men:ionate Di ;n instruc:iunile date lega:ilor papali care au
fost citite ;n cadrul sinodului6
&lie (iniat spune c! epistola Papei c!tre episcopii r!s!riteni, citit! ;n aceast!
Dedin:!, nu a fost pe placul sinodalilor, deoarece ;n ea erau ar!tate preten:iile acestuia nu
numai asupra ?ulgariei, ci Di asupra ;nfregii ?iserici a -onstantinopolului Di c! sinodul a
r!spuns c!, ;n ceea ce priveDte ?ulgaria, chestiunea [ine de ;mp!rat Di, prin urmare, nu ;l
priveDte pe *otie6 Episcopii doresc doar Ip!rt!Dia, iar nu Cudecata "omei, ;n semn de
iuire, iar nu de supunereJ, ;ntruct ei l7au recunoscut pe Patriarh ;ntr7un singur cuget6
-uvintele acestea, prelucrate ;ntr7o form! mai lnd!, le afl!m Di ;n descrierea primei
Dedin:e f!cut! de *leur3 Tvezi &lie (iniat, Piatra de poticnire, p6 B>U6
.n cea de7a patra Dedin:!, lega:ii au ;ntreat sinodul dac! este de acord cu cele
cinci capete de ;mp!ciuire6 Sinodul, dup! ce l7a respins pe cel dinti, referitor la ?ulgaria,
nu l7a acceptat nici pe al doilea, care prevedea ca nimeni s! nu fie promovat la rangul de
episcop direct din laic6 07a respins, de asemenea, pe al treilea, care prevedea ca Patriarhul
-onstantinopolului s! nu fie ales dintr7o alt! ?iseric! ;n afar! de cea "oman!, Di a validat
;ntr7un glas capetele patru Di cinci referitoare la respingerea sinoadelor precedente
;ndreptate ;mpotriva lui *otie Di a tuturor celor care tulur! pacea6
.n Dedin:a a cincea a fost afurisit (itrofan al Smirnei pentru c! nu a vrut s! se
;nf!:iDeze la sinod, el fiindu7i ostil lui *otie din pricina unei mai vechi antipatii6 *leur3
Pagina A2=
scrie despre aceast! afurisire cum c! lega:ii Papei au spus c! (ifrofan nu poate sc!pa de
osnda aruncat! asupra lui fiindc! autoritatea prin care *otie rnduieDte osnda cuvenit!
acestuia ;i este dat!, chipurile, de c!tre &oan, Pap! apostolic Di ecumenic^ )ocumentele
p!strate arat!, ;ns!, c! sinodul, care a ap!rat cu atta statornicie neatrnarea ?isericii
"!s!ritene Di adev!rul, niciodat! n7ar fi suferit s! aud! astfel de vore resping!toare, ci le7
ar fi dat un r!spuns granic Di nimerit, care evident c! s7ar fi p!strat ;n documente6
)espre Dedin:a a Dasea, la care a fost de fa:! Di ;mp!ratul Hasile ;mpreun! cu
fii s!i, 0eon Di #leFandru, l!s!m s! voreasc! semnificativ cuvintele Pandectelor
TPandectele, ed6 0iaKopoulos, 1@@@, vol6 &&, p6 A017A0AU4 Meznd ;mpreun! cu to:i
episcopii, Hasile, iuitorul de /ristos ;mp!rat, a spus4
IPoate c! treuia s! fiu de fa:! la sfntul Di ecumenicul sinod ce s7a ;ntrunit
pentru ca ;mpreun! cu noi s! ;mplini:i cele ce aduc pacea Di ;n:elegerea ?isericilor lui
)umnezeu Di ;mpreun! s! ar!t!m ;naintea ;ntregii plerome arhiereDti Di preo:eDti cele
hot!rte ;n acest sfnt Di mare sinod, pecetluindu7le Di ;nt!rindu7le prin isc!litura noastr!6
Pentru ca nu cumva vreunii din cei care ;Di au limile gata de hul! Di ocar! s! aduc! vreo
ocar! acestui sfnt Di ecumenic sinod, de fa:! fiind ;mp!r!:ia noastr! cea de la )umnezeuP
Di pentru ca, sfiindu7se ei oarecum de fa:a noastr!, sau aDteptndu7se la silnicie 9din partea
noastr!<, s! lucreze ;mpreun! spre pacea Di ;n:elegerea tuturor, am socotit mai ;nti ca pe
fiecare din voi Di pe celelalte tronuri arhiereDti Di ;ntreaga plin!tate a ?isericii s! v!
spriCinim, ;mpreun! lucrnd puterea cea dumnezeiasc!, ;mplinind ;ntru totul dup! voin:a
dumnezeiasc! hot!rrea noastr! cea de un! voie Di de la noi pornit!6
#stfel, cele aDezate Di ;nt!rite de st!pnirea voastr! cea de )umnezeu aleas! la
sfntul Di ecumenicul sinod, dimpreun! le primim Di le ;nt!rim pecetluindu7le cu mna
noastr!P ;ns! socotesc c! este mai ine, dac! sunte[i Di voi de aceeaDi p!rere, ca unindu7ne
to:i ;n ;n:elegere Di pace statornic! Di ;mpreuna:i fiind cu /ristos, capul tuturor, s! se dea
glas unui oros al cuget!rii isericeDti 9de la acest sinod<, ;ns! nu ceva nou Di !gat pe furiD,
Pagina A2>
ci acela pe care l7a pus ca temelie Sfntul Di marele Sinod de la Niceea Di pe care celelalte
Sfinte Sinoade Ecumenice s7au ;ntrunit Di au cl!ditJ6
Prea sfin:itul Hasile, mitropolit de (artiropole Di loc[iitor din partea #ntiohiei,
a spus4 IHrednic Di drept este ca schismele Di smintelile s! fie ridicate de ;ntreaga ?iseric!,
cu silin:a Di purtarea ta de griC!, o, iuitorule de /ristos ;mp!rate al nostru, cu rug!ciunile
Di cererile cele c!tre )umnezeu ale p!rintelui t!u Di al nostru duhovnicesc, prea sfin:itul
Patriarh *otie, iar orosul s! fie comun Di s! fie :inut pretutindeni ;n lumeP s! se ;nt!reasc!
prin sinodul de fa:! ceea ce pn! acum este :inutJ6
#rhiereii lui )umnezeu, de fa:! la sinod, au spus4 I#vem datoria s! d!m citire
orosului de la Niceea ;n acest mare Di Ecumenic Sinod, oros pe care celelalte Sfinte
Sinoade Ecumenice l7au ;nt!rit Di au cl!dit pe temelia luiJ6
Sfin:i:ii loc:iitori ai vechii "ome au spus4 I)up! cum a poruncit marele nostru
;mp!rat cel de la )umnezeu l!sat Di cum a pl!cut fra:ilor noDtri Di ;mpreun! preo:i cu noi,
cuviincios este s! nu facem un alt oros nou, ci s!7i d!m citire Di s!7l ;nt!rim pe cel vechi Di
:inut pretutindeni ;n lumeJ6
Prea sfin:itul Patriarh *otie a spus4 I)up! Cudecata tuturor fra:ilor Di ;mpreun!
sluCitori cu noi, s! se dea citireJ6
Mi ;ndat!, ;ndemnat fiind, de )umnezeu iuitorul Petru, diacon Di protonotar, a
citit4 YSfnta Di dumnezeiasca ;nv!:!tur! a )omnului Di (ntuitorului nostru &isus /ristos
;n adncurile cugetului ;ntemeind7o prin hot!rre ne;ndoielnic! Di cur!:ia credin:ei, Di
sfintele rnduieli Di aDez!minte canonice ale sfin:ilor 0ui ucenici Di #postoli ;nvederndu7
le Di p!strndu7le ;mpreun! Di ;nc! Di pe cele ale celor Dapte Sfinte Sinoade Ecumenice, ca
unele care sunt ;ndreptate Di puse ;n lucrare prin insufl!rile unuia Di aceluiaDi Sfnt )uh,
Pagina A2B
;mpreun! cinstind Di p!zind cu hot!rre nezdruncinat! Di cu totul nepref!cut! aDez!mintele
canonice nev!t!mate Di neprecupe:ite, s!7i lep!d!m pe cei care s7au pus ;n afara ?isericii,
iar pe cei ce s7au ar!tat a fi de aceeaDi credin:! s! le ar!t!m p!rinteasc! dragoste,
datorndu7le chiar cinstea Di cuviosul respect cuvenite ;nv!:!torilor dreptei credin:e6 #Da
cuget!m Di gl!suim despre acesteaZ6
7ntrirea hotrrii de credin (orosul)
I/otarul 9orosul< preacuratei credin:e a creDtinilor, cel de sus pogort, de la
p!rin:i Di pn! la noi, ;l iuim Di cu cugetul Di cu vora, Di7l vestim tuturor cu voce
r!sun!toare, nesco:nd nimic din el, nici ad!ugnd ceva, neschimnd nimic,
nefalsificnd nimic6 -!ci scoaterea Di ad!ugarea nu are ;ndrept!:ire Di nici temei,
amestecnd meDteDugurile celui viclean, Di aduce osnda ereziei ;n cele f!r! de osnd! Di
necinstirea p!rin:ilorP iar a schima orosurile p!rin:ilor 9hotarele puse de ei< cu cuvinte
mincinoase este lucru mai grav dect cel dinti6 )e aceea, acest sfnt Di ecumenic sinod
socotind, de )umnezeu insuflat Di ;mr!:iDnd cu dumnezeiasc! dorire Di cu dreptatea
cugetului orosul cel de la ;nceputul -rezului, Di pe el ;ntemeind Di zidind temelia
mntuirii, ;n acelaDi fel cuget! Di propov!duieDte Di strig! c!tre to:i4 cred ;ntru %nul
)umnezeu, 'at!l, #tot:iitorulJ666, Di s7a dat citire ;n continuare ;ntregului Sfnt Simol
Pagina A28
9-rezul< f!r! vreun adaos, ci aDa cum este citit pn! ast!zi de creDtinii ortodocDi6
#poi au spus4 I-u to:ii aDa cuget!m, ;n aceast! m!rturisire a credin:ei ne7am
otezat, prin aceasta cuvntul adev!rului a sf!rmat Di a surpat toat! erezia6 Pe fra:ii Di
p!rin:ii ;mpreun! p!rtaDi la aceast! cugetare ;i ;nscriem ;ntre cet!:enii cei de susP iar dac!
cineva va ;ndr!zni s! scrie un alt aDez!mnt dect acest Sfnt Simol, cel de sus venit
pn! la noi prin ferici:ii Di Sfin:ii noDtri P!rin:i, Di7l va numi hotar 9oros< al credin:ei, Di
vor despuia de cinstea ei m!rturisirea acelor dumnezeieDti !ra:i Di7o vor ;mr!ca cu
n!scocirile lor de tot felul Di7o vor pune ;naintea credincioDilor ca pe o ;nv!:!tur! de oDte,
;nc! Di dac! ;ndr!znesc, prin cei ce se ;ntorc de la vreo erezie, s! falsifice cu totul prin
vore m!sluite sau ad!ugiri sau t!ieri lunga vechime a acestui oros sfnt Di vrednic de
cinstit, dup! hot!rrea cea gl!suit! ;nc! mai ;nainte de noi de Sfintele Sinoade Ecumenice,
dac! dintre cei sfin:i:i este acesta, ;l supunem caterisirii depline, iar dac! este dintre mireni
7 ;l d!m anatemeiJ6
Mi dup! citire, sfnta adunare a celor de fa:! a strigat4 I#Da cuget!m to:i, aDa
credem, ;n aceast! m!rturisire ne7am otezat Di am fost ;nvrednici:i de rangul preo:ieiP pe
cei ce cuget! altceva dect acestea ;i supunem anatemeiJ6 Mi ;nDiDi lega:ii Papei &oan,
Pavel, episcopul #nconei Di Evghenie al ,stisiei Di preziterul Di cardinalul Petru au
strigat4 I-uviincios este a nu face un alt oros nou, ci pe cel vechi Di :inut Di sl!vit
pretutindeni ;n lume s!7l citim Di s!7l ;nt!rimJ [I#eQuum est, ut nulla, alia definitio de
novo fiat se dut antiQua illa, et per totum orem otinens ac celerata legatur et
confirmaturJ6 Hezi al treilea proces7veral al Sinodului6 Hezi aceste procese7verale la
pag6 A01 al vol6 al &&7lea al Pendectelor, edi:ia ?everegius, ,Fonii, 1B82, Di Epistola A0A a
Papei &oan c!tre Pavel Di Evghenie, -oncilia generalia666, edi:ia ?inius Severinus, 1B==,
vol6 H&]6
Pagina A2@
)e )umnezeu cinstitorul preziter, &lie, loc:iitor din partea tronului
&erusalimului, Di apocrisiarul -osma, din partea tronului #leFandriei, au spus4 I#natema
celor ce cuget! altceva dect aceastaP anatema celor ce nu m!rturisesc Simolul acesta de
credin:! comunJ6
Prea sfin:itul Patriarh *otie a spus4 I)ac! sunte:i de aceeaDi p!rere, o, sfnt! Di
sfin:it! adunare, s! fie ;mplinit acum ceea ce ne7a ;ndemnat de la ;nceput sfntul Di ;naltul
nostru ;mp!rat, adic! s! fie pecetluite Di ;nt!rite prin isc!litura lui cele s!vrDite Di hot!rte
de sinodJ6
Sfin:i:ii mitropoli:i au spus4 INu numai c! suntem de aceeaDi p!rere, ci Di
cerem Di rug!m sfnta Di ;nalta sa ;mp!r!:ie ca prin isc!litura sa s! primeasc! Di s!
pecetluiasc! cele s!vrDite la acest sfnt Di ecumenic sinodJ6 Mi lund iuitorul de /ristos
;mp!rat Hasile orosul sinodal, l7a isc!lit cu propria sa mn!6
.n cea de7a Daptea Di ultima Dedin:!, a fost repetat! Di validat! din nou unanim
m!rturisirea de credin:!, dup! care lega:ii Papei au spus4 I)ac! cineva nu7l are 9pe *otie<
ca sfnt Patriarh Di nu ;mr!:iDeaz! p!rt!Dia cu el, s! fie partea lui ;mpreun! cu &uda Di s!
nu fie aDezat deloc ;mpreun! cu creDtiniiJ6 0a rndul s!u, Sfntul Sinod a strigat ;ntr7un
glas4 I#Da cuget!m to:i Di dac! cineva nu7l are pe acesta ca arhiereu al lui )umnezeu, s!
nu vad! slava lui )umnezeuJ6 Sinodul a cntat apoi cel din urm! polihroniu pentru
Patriarhul *otie Di pentru &oan [*leur3, &storia isericeasc!, cartea a 0&&&7a, cap6 2A,
)ositei, Piatra de poticnire, p6 BE]6
Sinodul acesta n7a socotit deaCuns doar s! valideze alegerea lui *otie, ci
aproape c! l7a divinizat, ;nf!:iDndu7l cu mult mai presus dect arhiereul "omei6 -nd, ;n
ultima Dedin:!, dup! laude nesfrDite la adresa lui *otie, Procopie de -ezareea a spus,
ridicnd glasul4 I#cesta treuia ;ntr7adev!r s! fie sortit a sta ;n fruntea ;ntregii lumi, ;n
chipul arhip!storului /ristos, )umnezeul nostruJ, loc:iitorii Papei au ;nt!rit cuvntul
spunnd4 IDi noi auzim acestea, cei ce locuim la cap!tul p!mntuluiJ, ceea ce ;nseamn! c!
Pagina A2E
l7au ridicat pe *otie f!r! ;ndoial! la o ;n!l:ime superioar! celei a arhiereului "omei6
.n Dedin:a a patra, loc:iitorii Papei i7au acordat ei ;nDiDi lui *otie acel rang
covrDitor ;n lume6 *iindc!, dup! ce sinodul a spus cu glas mare4 Inimeni nu trece cu
vederea faptul c! )umnezeu s!l!DluieDte ;ntr7;nsulJ, loc:iitorii Papei au ad!ugat
urm!toarele, cuvnt cu cuvnt4 Imila lui )umnezeu Di insuflarea 0ui au r!spndit o aDa
lumin! ;n sufletul curat al prea sfin:itului Patriarh, ;nct str!luceDte Di lumineaz! la toat!
zidirea6 -!ci precum soarele, prin simplul fapt c! str!ate cerul, lumineaz! ;ntreaga lume
Cur ;mpreCur, tot aDa Di st!pnul nostru, Kir 9domn< *otie, Dade ;n -onstantinopol, ;ns!
str!luceDte Di arunc! lumin! asupra ;ntregii zidiriJ6
0a 1A august @@0, Papa &oan al @7lea, prin scrisori de r!spuns c!tre ;mp!ratul
Hasile Di c!tre *otie, a validat cele hot!rte de sinod Tvezi Paparigopoulos, &storia
neamului elen, vol6 &H, p6 A1BU6
Pe cei care neag! autenticitatea epistolei lui &oan c!tre *otie, ;i trimitem la
Pihler, cel care o accept! f!r! ezitare ca autentic! Di care a respins cu proe principalele
argumente prin care latinii se luptau s! dovedeasc! c! ar fi fals!6
Pagina AA0
2"istola Pa"ei Ioan al :0lea ctre Fotie
ISe cuvine nou!, 9scrie &oan< s! nu fim f!r! !gare de seam!, precum unii de
pe aici, nu oameni ai p!cii, care voresc lucruri rele despre ?iserica de la noi, nev!znd
adev!rul 7 Di de aceea, mai ;nainte cu totul, ca fr!:ia ta s!7mi aduci la cunoDtin:!, apuc eu
;nsumi s!7:i fac cunoscut despre unii ca aceDtia6 -!ci Di fr!:ia ta Dtii ine c!, atunci cnd,
nu cu mult timp ;nainte, a sosit la noi trimisul vostru, ne7a cercetat pe noi cu privire la
Sfntul Simol 9-rezul< g!sindu7l nev!t!mat, p!strndu7l noi aDa cum ne7a fost predat
nou! de la ;nceput Di nici ad!ugnd sau sco:nd ceva, Dtiind foarte ine c! aceia care
;ndr!znesc unele ca acestea treuie s! se aDtepte la o grea osnd!6
#Dadar dau iar!Di de ;n:eles cuvioDiei tale c! despre articolul acesta pentru
care s7au ;ntmplat smintelile ;n miClocul ?isericilor lui )umnezeu, ai de la noi deplina
;ncredin:are c! nu numai c! nu spunem acest lucru, dar Di pe cei care au cutezat, din
nes!uin:a lor, s! fac! cei dinti aceasta, ;i socotim c!lc!tori ai dumnezeieDtilor cuvinte Di
schim!tori ai teologiei St!pnului /ristos Di a #postolilor Di a celorlal:i P!rin:i, care
;ntrunindu7se ;n sinod au predanisit Sfntul Simol6 Mi ;i aDez!m pe ei ;mpreun! cu &uda,
pentru c! au cutezat acelaDi lucru precum acela, nu dnd la moarte trupul )omnului, ci pe
cei credincioDi, care sunt ca m!dulare ale trupului S!u, sfDiind Di t!ind prin miCloc unul
pe altul Di trimi:ndu7i astfel la moarte veDnic!, ;nc! mai mult, sugrumndu7se pe ei ;nDiDi
precum a f!cut cel numit ucenic nedrept6
Socotim aDadar s! nu ascundem fa:! de sfin:ia ta, cel ce ai pricepere Di
;n:elepciune deplin!, nici faptul c! nu ne este deloc lesnicios a7i convinge pe ceilal:i
episcopi ai noDtri s! cugete la fel6 Pentru c! nimeni n7ar putea s! schime uDor Di granic
ceva ce :ine de cele dumnezeieDti, cu toate c! 9adaosul la -rez< Di7a luat ;nceputul nu de
mult! vreme Di n7a fost statornicit de mul:i ani6 Mi de aceea am socotit c! este ine ca nu
Pagina AA1
prin sil! s! fie constrns cineva din cei de la noi s! p!r!seasc! adaosul pe care au apucat
a7l aDeza mai ;nainte ;n Simol, ci mai degra! s!7i preg!tim pe aceDtia cu ;ng!duin:! Di
prin iconomie, ;ndemnndu7i ca ;n scurt! vreme s! ;ndep!rteze lasfemia6
Prin urmare, fiind noi acuza:i ;n felul acesta, ca unii care cuget! unele ca
acestea, 9v! spunem< c! n7a eFistat vreo leg!tur! ;ntre acuza aceasta Di adev!r6 -:i nu vor
pune la ;ndoial! aceast! p!rere a mea, ;i vor v!di nou! cu ;ndr!zneal! acum Di pe al:ii
9sus:in!tori ai adaosului< 1P unii ca aceDtia nu vor greDi de vor spune4 se cuvine, aDadar, ca
fr!:ia ta s! nu ai de la noi vreo pricin! de ispit! 2, nici s! ne tai de la restul trupului
?isericii noastre, ci mai degra! s! lup:i ;mpreun! cu noi cu iconomie Di ;ng!duin:! ca Di
pe ceilal:i, c:i s7au a!tut de la adev!r, s!7i readucem la el, pentru ca s! te ucuri
;mpreun! cu noi de r!splata faptei acesteia6 S! fii ;nt!rit ;n )omnul, prea cucernice Di
soornicesc frateJ6
1 , alt! epistol! a lui &oan poate fi citit! ;n -olec:ia Sfintelor Sinoade, vol6 &&, p6
E=07E==6 Hezi Di -olec:ie ogat! a Sfintelor Sinoade, vol6 &&, p6 E8=6 )e asemenea,
Epistola lui &oan c!tre *otie, la sfrDitul volumului al &&7lea al Pandectelor, edi:ia
?everegius, ,Fonii, 1B826 , recunoaDte ca autentic! Di catolicul *leur3 9vezi cartea >A, nr6
2=, p6 >2@ al vol6 &&& al &storiei acestuia<, cu toate c! amestec! aici f!r! discern!mnt multe
Di mari calomnii ;mpotriva lui *otie, transcriind toate cte istoriseau duDmanii lui *otie6
2 #ceast! epistol! a lui &oan d! m!rturie despre faptul c! pricina smintelii Di a
separ!rii celor dou! ?iserici nu este *otie, pe care ap!r!torii ?isericii #pusene ;l privesc
ca pricinuitor al acesteia, ci adaosul ;n Simolul de -redin:!, iar pe cei care au f!cut
adaosul ;i declar! c!lc!tori ai dumnezeieDtilor cuvinte Di schim!tori ai teologiei
St!pnului /ristos Di a #postolilor, aDezndu7i ;mpreun! cu tr!d!torul &uda6
Pagina AA2
(rturia dre"tei credine a Pa"ei Ioan
[#m g!sit aceast! epistol! a lui &oan ;n -odicele manuscris nr6 1=8, datnd din
anul 1ABE, din ilioteca m!n!stirii )ionisiu de la Sfntul (unte, ;n care apar Di
urm!toarele date4 I# aCuns la cap!t ;n cele din urm! cartea de fa:! la anul @088, luna iulie,
indictionul 8J6 Epistola o pulic!m aici, din manuscris]
)in epistola Papei c!tre prea sfin:itul *otie, Patriarhul -onstantinopolului4
I666-!ci Di fr!:ia ta Dtii ine c!, atunci cnd, nu cu mult timp ;nainte, a sosit la
noi trimisul vostru, ne7a cercetat pe noi cu privire la Sfntul Simol, g!sindu7l nev!t!mat,
p!strndu7l noi aDa cum ne7a fost predat nou! de la ;nceput Di nici ad!ugnd sau sco:nd
ceva, Dtiind foarte ine c! aceia care ;ndr!znesc unele ca acestea treuie s! se aDtepte la o
grea osnd!P aDadar, dau iar!Di de ;n:eles cuvioDiei tale c!, despre articolul acesta pentru
care s7au ;ntmplat smintelile ;n miClocul ?isericilor lui )umnezeu, ai de la noi deplina
;ncredin:are c! nu numai c! nu spunem acest lucru, dar Di pe cei care au cutezat, din
nes!uin:a lor, s! fac! cei dinti aceasta ;i socotim c!lc!tori ai dumnezeieDtilor cuvinte Di
schim!tori ai teologiei St!pnului /ristos Di a #postolilor Di a celorlal:i P!rin:i, care
;ntrunindu7se ;n sinod au predanisit Sfntul Simol6 Mi ;i aDez!m pe ei ;mpreun! cu &uda,
pentru c! au cutezat acelaDi lucru precum acela, nu dnd la moarte trupul )omnului, ci pe
cei credincioDi, care sunt ca m!dulare ale trupului S!u, sfDiind Di t!ind prin miCloc unul
pe altul Di trimi:ndu7i astfel la moarte veDnic!, ;nc! mai mult, sugrumndu7se pe ei ;nDiDi
precum a f!cut cel numit ucenic nedrept6
Pagina AAA
-!ci cine este cel care pune pe primul loc p!rerea Papei Di primatul Di
;ntietatea lui, Di nu face la fel Di cu adaosul cel respins de Sfntul SinodR #Dadar latinii nu
vor socoti a fi !ra:i cu minte Di sim:iri, nici nu7Di vor t!m!dui mintea, nici nu vor fi ;n
potrivire cu ei ;nDiDi dac! ;ncearc! s! d!rme cele ce au zidit de demult6 .ns! ei se Coac! cu
cele ce nu sunt de Coac! Di de7a dreptul ;mpotriva capului lor6 #Dadar, ori s! Dtearg!
adaosul, ori s! chizuiasc!4 cine le va da cuvnt drept de ap!rare ;n ziua Cudec!:ii de
oDte, cnd li se va pune ;nainte ;ns!Di legea celui ce Cudec!, Di trupul S!u sfDiat care este
?iserica lui )umnezeu, Di legile #postolilor Di dep!rtarea de El pe care ei au sporit7o
;mpotriva loruDi 9lor ;nii<, ;nsuDindu7Di ;n adun!rile de oDte st!pnirea asupra celor
isericeDti6
"ug!ciune4 ;ns! s! nu fie una ca asta, mngietorule une, nici pe noi s! nu ne
treci cu vederea, pe cei care cnt!m la urechile surzilorP ci d!7le acelora cunoDtin:a cea
dup! Sfintele 'radi:ii, pe care le7ai insuflat #postolilor ;nDiDi, iar nou! s! nu fim p!gui:i
de acesteaP c!ci desp!r:irea de acestea i7a adus pe fiecare la o aDa stare, ;nct s! nu Dtie
unul de altul Di s! se ;ntrarmeze ;n chip vrednic de plns unul ;mpotriva celuilalt, fiecare
din ei socotind nenorocirile celorlal:i ca un cDtig personal6 Hezi, )oamne, r!zoiul cel de
mult! vreme al ?isericilor Di r!spl!teDte7ne nou! cu pacea, potoleDte furtuna, s! avem
;n:elegere unul fa:! de altul prin harul '!uP s! nu trecem cu vederea pn! la sfrDit taina
iuirii, nici iconomia -uvntului '!u -elui de o fiin:! Di de o fire, nici s! fim ;ndep!rta:i
cu totul de la dumnezeiasca rug!ciune pe care El a ;n!l:at7o pentru noi la apropierea
patimii celei de un!voie4 ca to:i s! fim una, ca s! fim ;mpreun! unii cu al:ii pentru a
cugeta acestea, ca s! viem die Di -elui f!r! de ;nceput n!sc!torului '!u P!rinte Di
-uvntului S!u celui %nul7n!scutP c!ci 'u eDti via:a, iuirea, pacea Di adev!rul, sfin:enia,
Di acestea toate de la 'ine se revars! tuturor din elDug, Di ;nchinndu7ne die 'e sl!vim
;ntru to:i vecii6 #minJ6
Pagina AA=
EFist! m!rturii de necontrazis ale faptului c! &oan, precum 0eon al &&&7lea
;naintea lui, a fost ortodoF ;n modul de via:! Di ;n gndire6 .n epistola sa c!tre contele
Sfentopoulos, &oan condamn! adaosul, scriind urm!toarele despre arhiepiscopul (etodie
al (oraviei 9acesta era de neam grec Di a fost trimis de c!tre *otie ;mpreun! cu -hiril la
;mp!ratul (ihail pentru a fi trimiDi, ;n urma cererii dreg!torilor locali, s! propov!duiasc!
acolo credin:a ;n /ristos<4
I07am ;ntreat aDadar pe acest (etodie, venerailul vostru arhiepiscop, ;n fa:a
fra:ilor noDtri episcopi dac! m!rturiseDte Simolul credin:ei ortodoFe aDa cum este Di cnt!
sfintele ierurgii aDa precum este :inut ;n sfnta ?iseric! "oman! Di dac! :ine ;nv!:!tura
evanghelic! aDa cum este propov!duit! Di predanisit! ;nvederat de c!tre P!rin:i ;n cele
Dase Sfinte Sinoade Ecumenice, prin puterea lui /ristos )umnezeul nostruP iar acela a
m!rturisit ;ntocmai ;nv!:!tura evanghelic! Di apostolic! aDa cum o ;nva:! sfnta ?iseric!
"oman!, Di precum este predanisit!, :inut! Di cntat! de P!rin:i6 &ar noi g!sindu7l pe el
ortodoF ;n toate ;nv!:!turile isericeDti Di ;n folosirea lor Di ;naintnd ;n ele666 l7am trimis
din nou la voi666J, cuvinte ;n urma c!rora li se pot aminti papistaDilor cuvintele fericitului
Pavel4 IHoi alerga:i ine6 -ine v7a oprit ca s! nu v! supune:i adev!ruluiR .nduplecarea
aceasta nu este de la cel care v! cheam!J 9Galateni >, 87@<6 [I&gitur hunc (ethodium
venerailem #rchiepiscopum vestrum interrogavimus coram positis fratrius nostris
Episcopis si orthodoFae fidei S3molum ita crederet et inter sacra missarum solemnia
caneret sicuti sanctam "omanam Ecclesiam tenere, in sanctis seF universalius S3nodis
Sanctis patrius secundum evangelicam -hristi )ei nostri auctoritatem promulgatum
atQue traditum constatP ille autem professus est se CuFta evangelicam et apostolicam
doctrinam sicuti Sancta "omana Ecclesia docet, et a patrius traditum est tenere et
psallere6 Nos autem illum in omnius eccesiasticis doctrinis et utilitatius orthodoFum et
proficuum esse reperientes etc6J 7 Epist6 &oh6 No -H&&& ad Suentepulcum comit6 (ansi,
-oncliorum666 vol6 H&, col6 @B]
Pagina AA>
-ele scrise mai sus fac proa faptului c! pn! la &oan al @7lea adaosul nu era
introdus ;n #pus, ;n ciuda violen:ei eFercitate de regii franci6 Se vede c! adaosul ;Di face
apari:ia odat! cu ?enedict al @7lea6 0ic3ene voreDte ;n mod acoperit despre adaosul ;n
Simolul de -redin:!, ruDinndu7se de erezia aceasta4
I&ar prea;nv!:atul Pagius Di al:i !ra:i erudi:i nu cred c! lucrul acesta 7 a se
spune Simolul cu adaosul 7 s7a f!cut mai ;nainte sau a ;nceput a fi cntat la "omaP
aceasta nu s7a petrecut mai ;nainte de anul 101=, cnd ;mp!ratul Eric l7a constrns pe
Papa ?enedict al @7lea ca, ;n ?iserica "omei, Simolul s! fie cntat la sluCele pulice
dup! oiceiul ;nst!pnit ;n Germania, lucru care s7a f!cut anevoie, deoarece preziterii
romanilor n7au acceptat deloc s! fie cntat Simolul -redin:ei ;n ?iserica lor ;n forma
aceasta6 -!ci spuneau4 nu cumva aceasta s! se fac! pricin! de a fi !nuit! de erezieJ
[;n:elegnd prin aceasta erezia lui Nestorie6 I&d doctissimus Pagius aliiQue viri eruditi non
credunt ante contigisse Quam S3molum "omae cani ceptum sitP hoc est ante annum 101=
Quo /ernicus &mperator apud ?enedictum H&&& Papam egitP ut ad pulicam missam in
Ecclesia "omana6 Pres3t6 minime proantius concini S3molum fidei in Ecclesia sua,
Quae in nullius erroris suspectionem hactenus veneratJ]6
#cest fragment istoric arunc! destul! lumin! asupra originii oscure a
adaosului la Simol Di dezv!luie att timpul introducerii lui ;n ?iserica "omei, ct Di
modul4 a) s7a f!cut prin for:! Di prin constrngerea ;mp!ratuluiP ') ;n vederea ;nt!ririi
st!pnirii seculare a Papei ?enedict al @7leaP c) adaosul adus de papistaDi ;mpotriva
integrit!:ii Simolului a fost introdus ;n form! cntat! ca o contra7strategie la strategia
Papei 0eon al &&&7lea care a poruncit, ca m!sur! de evitare a ereziei, ca Simolul s! fie
doar cititP d) preziterii, adic! preo:imea din "oma, se ;mpotriveau constrngerilor Papei 7
deci, nu ;l respectau ca fiind infailiilP e) papistaDii eretici ;i mnCeau pe ortodocDii
apuseni cu acuza de erezie nestorian!, fie fiindc! erau, ie:ii de ei, cu totul nepreg!ti:i ;n
Pagina AAB
chestiunile de istorie isericeasc! Di de istorie a capetelor ereziei lui Nestorie Di a
hot!rrilor sinodale, fie pentru a7i vori de r!u6 )e aceea acei cinstitori de )umnezeu
preziteri se temeau ca nu cumva ?iserica lor s! fie !nuit! de erezie6
Pagina AA8
Cteva -udeci asu"ra celui de0al :0lea inod 2cumenic
-el de7al @7lea Sinod Ecumenic are o mare ;nsemn!tate prin aceea c! a validat
orosul Sinoadelor Ecumenice & Di && Di a ap!rat (!rturisirea de -redin:! 9-rezul<, pe care a
;nt!rit7o din nou, ridicnd ;n Curul ei un zid de neiruit, i7a afurisit Di i7a dat anatemei pe
cei ce cuget! altceva dect aceasta Di pe cei ce nu m!rturisesc Simolul acesta comun, Di a
restailit unitatea Di pacea isericeasc! ;ntre "!s!rit Di #pus6 0a acest Sinod au fost
recunoscute egalitatea rangurilor arhiereDti ale episcopilor "omei Di -onstantinopolului Di
autoritatea asolut! a Sinoadelor Ecumenice, c!rora li s7a supus Di Papa prin
recunoaDterea acestor hot!rri6 0a acest Sinod, *otie a repurtat o iruin:!, fiindc! luptele
lui ;n favoarea independen:ei ?isericii "!s!ritului au fost ;ncununate aici de deplin
succes, triumfnd adev!rul ,rtodoFiei pentru care att de mult s7a ostenit6
0a acest Sinod, cel cu pu:in ;nainte eFilat Di osndit, s7a v!zut pe sine
prezidnd pe reprezentan:ii ;ntregii lumi creDtine, pe care i7a auzit ridicndu7l la o ;n!l:ime
la care nimeni dintre ;naintaDii lui nu aCunsese Di la care nimeni dintre succesorii lui nu
avea s! se ;nal:e Di, ;n plus, a v!zut validat! partea de c!p!ti a mai vechii lui condamn!ri
a inova:iilor ?isericii #pusene, prin votarea interzicerii oric!rei ad!ugiri la Simolul de
-redin:!6 .ntr7un cuvnt, iruin:a a fost deplin!4 iruin:! politic!, isericesc!, personal!6
,serv!m ;nc! un lucru vrednic de aten:ie, acela c! nu s7a discutat deloc ;n
Sinod despre celelalte inova:ii ale ?isericii #pusene men:ionate ;n Enciclica lui *otie6
)intre acestea, Sinodul a supus cercet!rii Di a luat o hot!rre doar ;n privin:a inova:iei
?isericii #pusene ;ndreptate ;mpotriva Simolului de -redin:!, ca una care loveDte ;n
credin:a ortodoF!6 #supra celorlalte a p!strat t!cere6 Peste ani, dup! cum vom vedea,
p!rin:ii ;ntruni:i la *loren:a vor considera suficient! lep!darea adaosului *ilioQue6
Pagina AA@
Pa"a Ioan /i teolo,ii a"useni des"re cel de0al :0lea inod 2cumenic de su'
Fotie
0ui &oan nu i7a fost pe plac respingerea primelor trei cereri ;naintate
Sinodului6 )e aceea, ;n epistolele adresate ;mp!ratului Hasile Di lui *otie, el nu accepta
dect la modul general cele stailite la Sinod, ad!ugnd c!, dac! apocrisiarii lui la Sinod
au s!vrDit ceva contrar instruc:iunilor lui, declar! acel lucru f!r! validitate Di ca Di cum nu
ar fi6 #cest principiu era cu totul original Di sluCea foarte ine inten:iei respingerii sau
accept!rii par:iale sau deloc a hot!rrilor Sinodului6 #ceast! rezerv! de ordin intelectual a
Papilor constituie aza principiului Ireservatio mentalisJ al Mcolii iezuite, considerat
ulterior ca principiu etic6
"eprezentan:ii ;l ;nchipuiau pe ;nsuDi Papa Deznd ;n SinodP Sfntul )uh este
-el care ;i lumineaz! Di ;i conduce ;n sinod pe Sfin:ii P!rin:i, iar nu duhul PapeiP
instruc:iuni se dau reprezentan:ilor politici 7 ale c!ror hot!rri sunt, de asemenea, f!r!
drept de recurs 7 ;ns! episcopilor trimiDi la un sinod ;ntrunit ;n )uhul Sfnt nu li se dau
instruc:iuni, ci se pune doar la ;ncercare credin:a, rvna, evlavia Di virtutea !ra:ilor
trimiDi la acel sfnt sinod ce7Di propune s! rezolve chestiuni de credin:!6 )area de
instruc:iuni presupune t!g!duirea venirii Sfntului )uh care lumineaz! sinoadele, refuzul
liert!:ii sinodului, eFploatarea sfintelor hot!rri sinodale, anularea caracterului ;nsuDi de
IsfinteJ al Sinoadelor Ecumenice, pe care le consider! simple instrumente ;n sluCa
planurilor lui6 -ei care cuget! unele ca acestea sunt ;nDela:i6 )uhul Sfnt conduce sfintele
sinoade, iar Papii sunt datori s! cunoasc! acest lucru6 "eprezentan:ii Papei au devenit
organe ale harului Sfntului )uhP )uhul cel Sfnt i7a ;nv!:at pe ei s! gl!suiasc! ;n felul ;n
care au f!cut7o6 Nimeni nu poate nega autoritatea semn!turii reprezentan:ilor Papei care
Pagina AAE
certific! hot!rrile Sfntului Sinod pe motivul c! aceDtia au ac:ionat contrar instruc:iunilor
lui6 Sinodul nu ia ;n discu:ie acest lucru, nici nu cere s! afle instruc:iunile Papilor6 Sinodul
;l consider! pe Papa ca fiind prezent Di ;mpreun! lucr!tor Di nimic mai multP pe toate
celelalte le respinge ca zadarnice Di necuviincioase6
'eologii apuseni ;ncearc!, totodat!, s! dovedeasc! c! Papa &oan al @7lea nu l7a
recunoscut pe *otie dect pentru a preveni ruptura definitiv! Di de durat! dintre vechea Di
noua "om!, pentru c! avea nevoie de aCutorul ;mp!ratului Hasile, pentru c! spera s!7i fie
predat! ?ulgaria Di alte eparhii asupra c!rora nu ;nceta s!7Di ;nainteze preten:iile6 #pusenii
adaug! la acestea faptul c!, deDi avea motive importante de a ac:iona contrar celor
hot!rte la sinodul l!rgit ;ntrunit ;mpotriva lui *otie ;n anul @BE, el a vrut nu mai pu:in
dect s! salveze pe ct posiil autoritatea celor votate anterior ;mpotriva lui *otie,
primindu7l pe acesta doar cu anumite condi:ii THezi Paparigopoulos, Istoria neamului
elen, vol6 =, p6 A187A1@ Di &lie 'antalidou, 'ombaterea .nv$turilor papale,
-onstantinopol, 1@>0, vol &&&, cap6 A0, p6 2AA72=2U6 Ei spun astfel de lucruri cu totul
dezgust!toare pentru a ridica prestigiul c!zut al Papei6 Noi ;ns! socotim c! nimic din toate
acestea nu este vrednic de luat ;n seam! Di r!spundem spunndu7le un singur lucru4 la al @7
lea Sinod Ecumenic, *otie, Deznd al!turi de Pap!, adic! de reprezentan:ii acestuia, Di
fiind aclamat, a fost recunoscut ca Patriarh canonic al -onstantinopolului, iar toate cele ce
;nc! se mai spun Di cte s7au spus de atunci sunt lipsite de autoritate canonic! Di de az!
legitim!6 Pu:in conteaz! dac! Papa a vrut s! salveze sau nu autoritatea acestor hot!rri6
*iindc! lupta lui este zadarnic!6
Pagina A=0
3milirea trufiei "a"ale
T&lie 'antalidou, 'ombaterea .nv$turilor papale, -onstantinopol, 1@>0, vol6 &&, cap6 A0, p6 2=AU
IMi pentru ca s! ;n:elegi ct! umilin:! a pricinuit acest 9al optulea< Sinod
trufiei Di ;ngmf!rii papale Di ce ran! de moarte a adus ereziei, pune la socoteal! agonia,
lipsa de argumente, contrazicerile reciproce dintre ap!r!torii partidei papale6 -!ci, pe de o
parte, spun cu to:ii c! sinodul de su *otie este cu totul mincinos Di pl!smuitP ;n acest fel
ei viseaz! ceea ce doreDte -ardinalul ?aronius6 #l:ii, pe de alt! parte, nefiind cuprinDi de o
aDa de mare lips! de ruDine, dau m!rturie c! Sinodul a spus adev!rul6 -ei dinti, ;ns!, ne
asigur! cu oarecare Cur!mnt c! epistola Papei &oan c!tre *otie este pl!smuit!6 )e ceR
*iindc! ;n ea, spun ei, deDi &oan Cudec! dogma Ipurcederii Di de la *iulJ ca fiind vrednic!
de osnd!, ad!ugnd rug!mintea ca aceia care falsific! dumnezeiescul -rez s! fie aDeza:i
de partea lui &uda, sus:in ;n mod mincinos, dup! cum vom ar!ta, c! &oan credea Di ;nv!:a
I*ilioQueJ [avem patru m!rturii de neDters pentru faptul c! Papa &oan al @7lea era ortodoF
Di p!zitor al Sfntului Simol de -redin:! al P!rin:ilor de la Niceea, adic! a moDtenirii
comune a creDtinilor, Di egal fericitului 0eon al &&&7lea6 Hezi Enciclica ?isericii celei %na,
Sfinte, SoorniceDti Di #postoleDti de la 1@BA, ed6 #6 Koromila Di P6 Paspalli,
-onstantinopol, 1@BA, p6 EB710@]6
-eilal:i spun c!, s!vrDindu7se Sinodul Di consemnndu7se ;n scris cele
petrecute la el, acestea au fost schimate cu vicleDug ;n multe puncte ;n favoarea lui *otie,
;ntre care Di condamnarea dogmei6 )ar fiindc! epistolele au fost citite ;naintea loc:iitorilor
papali, 7 care fie cunoDteau lima greac!, datori fiind s7o Dtie, fie, necunoscndu7o, erau
datori s! ai! traduc!tori personali 7 din aceast! cauz! nu era posiil! falsificarea
epistolei, ;n afar! de cazul ;n care se f!cea cu Dtiin:a loc:iitorilor6
Pagina A=1
#l:ii spun c! aceDtia, fiind mitui:i cu daruri, au negociat defavorail poruncile
papale, lucru pe care aflndu7l Papa &oan, i7a pedepsit de ;ndat! pe aceDtia, iar pe *otie l7a
lestemat de la amvon [acest fapt este o minciun!, pentru c! *otie nu a ;ntrerupt niciodat!
rela:iile pe care le avea cu Papa &oan6 )up! moartea lui &oan, *otie ;l pomeneDte laudativ
;n epistolele sale c!tre Patriarhul #chelieP vezi Enciclica ?isericii celei %na, Sfinte,
SoorniceDti Di #postoleDti de la 1@BA, ed6 #6 Koromila Di P6 Paspalli, -onstantinopol,
1@BA, p6 E@] etc6
%nei asemenea specii de oameni ;i apar:ine Di aatele Vager6 )e asemenea, al:ii
mai iuitori de adev!r, constrnDi fiind de adev!rul acestei st!ri de fapt, vor confirma
faptul c! toate cte s7au s!vrDit, adic! primirea prieteneasc! cu cinste Di slav! a lui *otie,
anularea sinodului care l7a depus pe *otie Di condamnarea noii erezii dimpreun! cu
condamnarea adaosului, au fost f!cute cu Dtiin:a Di deplinul consim:!mnt al lui &oan,
dup! cum stau m!rturie faptele6 .ns!, cu toate acestea, p!rerile sunt ;mp!r:ite, unii
spunnd c! &oan Di7a dat cu uDurin:! ;ncuviin:area fa:! de toate acestea ;n scopul de a
cDtiga ?ulgaria 7 c!ci ;n privin:a Siciliei, aflat! deCa ;n st!pnirea saracinilor Di fiind
aproape de &talia, nimic nu l7a ;mpiedicat s! o supun! prin rapt 9ho[ie< su Curisdic:ia lui
ca o moDtenire, dup! cum spunea Papa, a #postolului Petru sau a ?isericii romane 7, iar
al:ii g!sind ;n aceast! fapt! a lui &oan culmea necredin:ei, prin aceea c! Di7a tr!dat credin:a
Di onoarea tronului apostolic pentru cuceriri lumeDti, f!cndu7se de aceeaDi p!rere cu
schismaticii 9;n:elegnd aici pe ortodocDi<6 #ceDtia ne asigur! c! &oan a s!vrDit toate
acestea cu un! Dtiin:!6 *iind lipsit de !r!:ie Di de curaCul opiniei Di temndu7se de greci,
care nu puteau ;nfricoDa prin nimic atunci, a fost ;nfrnt de *otie6 Pentru faptul acesta a
fost numit &oana ;n loc de &oan, de unde s7a r!spndit ;ntre papistaDi numele de Papesa
&oanaJ6
Pagina A=2
A doua i!,onire a lui Fotie& sur,hiunul /i moartea lui
)up! a doua sa ridicare pe tron, *otie a mai r!mas Patriarh ;nc! opt ani6
.mp!ratul 0eon al B7lea, ucenicul s!u nerecunosc!tor, ;mpins de planuri personale, voia
s!7l aDeze pe tronul patriarhal pe fratele s!u minor, Mtefan6 'at!l lui 0eon, ;n ultimii ani ai
vie:ii lui, se pusese ;n sluCa ?isericii ;n scopul de a7l ridica mai trziu pe tronul patriarhal
pe fiul s!u, pentru a concentra ;n cadrul casei imperiale ;ntreaga putere ;n stat, politic! Di
duhovniceasc!6 #stfel, 0eon l7a coort pe *otie de pe tron Di l7a ridicat pe fratele s!u
Mtefan, un copil de Daisprezece ani, provocnd mare sminteal! ;n ?iseric!6 *otie cel (are
Di7a petrecut pu:inul ce i7a r!mas din ostenita sa via:! la m!n!stirea #rmonienilor, murind
;n surghiun la B feruarie @E16
&zgonirea lui *otie a fost privit! atunci cu deoseit! satisfac:ie de Papa Mtefan
care, deDi era dator s! protesteze ;mpotriva acestei ;ndoite nelegiuiri cu totul scandaloase,
nu a spus nimic, ci s7a m!rginit s!7Di sature ura ne;mp!cat! fa[! de *otie, cel depus acum,
insistnd asupra preten:iei lui lipsite de ra:iune de a fi considerat *otie ca simplu laic Di ;n
"!s!rit, ca fiind hirotonit ;n afara legii, iar cei hirotoni:i de el s! fie considera[i ca unii
care nu au primit punerea minilor Di, deci, ca simpli laici6
-e poate spune cineva despre o asemenea atitudineR S! plng! sau s! rd! de
niDte preten:ii ca acestea ale Papilor #pusuluiR -onsider c! treuie s! plng!, fiindc!
neamul ortodoF a v!rsat multe lacrimi din cauza unor astfel de Papi, deveni:i ca niDte
diavoli r!i pentru ?iserica "!s!ritean! Di pentru neamul grec Di ortodoF6
Pagina A=A
7n loc de conclu!ie
Care sunt motivele furiei a"usenilor m"otriva lui Fotie
9Scriere a Sfntului Nectarie pulicat! ;n periodicul I#nuarul 'racicJ ;n 1@E8<
-are sunt cu adev!rat motivele pentru care cei din ?iserica #pusean! fier de
mnie ;mpotriva lui *otieR -e r!u a lucrat el ;mpotriva ?isericii #pusene, ;nct de zece
secole aceasta s!7Di strneasc! furia ;mpotriva luiR -um de timpul n7a putut s7o potoleasc!
Di s! aduc! uitarea r!uluiR )e unde aceast! neputin:! a timpuluiR )atorit! amintirii
puternice Di de neiertat a presupuselor nedrept!:i sau din cauza m!rimii nedrept!:iiR
-u adev!rat, cercet!torul istoriei este pus ;n ;ncurc!tur!, neDtiind pe care din
cele dou! s7o accepte pentru a putea eFplica furia apusenilor ;mpotriva lui *otie6 .n istorie,
;n afar! de acea faimoas! Enciclic! a lui *otie, nu g!sim nimic altceva care s! le poat!
strni mnia ;mpotriva lui6 .ns! este oare acea Enciclic! astfel alc!tuit!, ;nct s! poat!
strni ;mpotriva lui duDm!nia veDnic! a apusenilorR Socotim c! nu, deoarece datorit! ei au
fost reluate leg!turile dintre ?iserici4 mai ;nti su &gnatie, cnd sinodul a validat
leg!turile dintre cele dou! ?iserici, caterisindu7l pe *otie, Di a doua oar! su *otie, cnd
leg!turile se strng ;nc! mai mult6 #l @7lea Sinod Ecumenic ;l dezvinov!:eDte pe *otie Di7l
recunoaDte ca Patriarh legitim Di canonic al -onstantinopolului Di valideaz! punctele de
c!p!ti ale mai vechiului s!u protest ;mpotriva inova:iilor ?isericii #pusene, validare prin
care ;ntreaga ?iseric! d! m!rturie despre dreptatea lui *otie6 0a rndul s!u, Papa &oan l7a
recunoscut ;n mod sinodal dimpreun! cu hot!rrile Sinodului Ecumenic6 Nimic altceva n7
a mai f!cut *otie6
Pagina A==
.ntr7adev!r, nu eFist! un motiv direct care s! Custifice furia apusenilor
;mpotriva lui *otie6 EFist! ;ns! un motiv indirect deoseit de important4 consecin:ele
Enciclicei Di hot!rrile Sinodului al @7lea Ecumenic6 Enciclica lui *otie, scris! dup! cea
dinti urcare pe tronul -onstantinopolului, a pus stavil! ac:iunilor lui Nicolae ;n ?ulgaria,
f!cnd cunoscut ulgarilor cine este cel care ;nva:! credin:a cea adev!rat!, dreapt! Di
deplin!P a atras aten:ia ?isericii de pretutindeni asupra inova:iilor ?isericii #pusene, *otie
fiind cel dinti care a ;ndr!znit s7o denun:e ca ;nclinnd spre erezie Di s7o condamneP a
ap!rat independen:a ?isericii ,rtodoFe GreceDti pe care Papii c!utau s7o suCuge6
)up! cea de7a doua urcare pe tron, a reuDit s! dea o puternic! lovitur!
seme:iei apusenilor prin convocarea Sinodului al @7lea Ecumenic Di anatematizarea celor
ce ;ndr!znesc s! adauge ceva la Simolul de -redin:!6 Sinodul acesta i7a ar!tat Papei Di
oric!rui episcop c! este dator s! respecte Simolul de -redin:! al Sinodului de la Niceea
pe care l7au validat Di confirmat Di celelalte Sinoade Ecumenice6 Sinodul acesta nu s7a
mul:umit doar s! valideze alegerea lui *otie, ci doar c! nu l7a divinizat ar!tndu7l cu totul
superior #rhiereului "omei6 -nd ;n ultima Dedin:!, dup! nesfrDite elogii ;n favoarea lui
*otie, Procopie al -ezareei a strigat4 I#cesta treuia ;ntr7adev!r s! fie sortit a sta ;n
fruntea ;ntregii lumi, ;n chipul arhip!storului /ristos, )umnezeul nostruJ, loc:iitorii Papei
au confirmat cuvntul spunnd4 IDi noi auzim acestea, cei ce locuim la cap!tul
p!mntuluiJ, ceea ce ;nseamn! c! l7au ;n!l:at pe *otie pe o culme ne;ndoielnic superioar!
#rhiereului "omei6 &ar ;n Dedin:a a patra, loc:iitorii Papei i7au acordat ei ;nDiDi lui *otie
acel rang superior ;n lume ;ntruct, odat! ce Sinodul a strigat4 Inimeni nu trece cu vederea
faptul c! )umnezeu s!l!DluieDte ;ntr7;nsulJ, loc:iitorii Papei au ad!ugat urm!toarele,
cuvnt cu cuvnt4 Imila lui )umnezeu Di insuflarea 0ui au r!spndit o aDa lumin! ;n
sufletul curat al prea sfin:itului Patriarh, ;nct str!luceDte Di lumineaz! la toat! zidirea6
-!ci precum soarele, prin simplul fapt c! str!ate cerul, lumineaz! ;ntreaga lume Cur
;mpreCur, tot aDa Di st!pnul nostru, Kir 9domnul< *otie, Dade ;n -onstantinopol, ;ns!
str!luceDte Di arunc! lumin! asupra ;ntregii zidiriJ6
Pagina A=>
0a 1A august @@0, Papa &oan al &N7lea, prin r!spunsurile adresate ;mp!ratului
Hasile Di lui *otie, a validat cele hot!rte de Sinod Tvezi Paparigopoulos, &storia neamului
elen, vol6 &H, p6 A1BU6
&at! care este motivul principal pentru care papistaDii sunt foc Di par!
;mpotriva lui *otie pn! ast!zi6 Mi pe un! dreptate, fiindc!, ;n primul rnd, *otie a respins
prin atitudinea lui n!vala apusean! asupra "!s!ritului, salvndu7l din ;nDelarea Di de su
asuprirea papal!, iar ;n al doilea rnd, fiindc! a condamnat prin hot!rre sinodal! adaosul
*ilioQue, pe care catolicii ;l introduseser! ;n Simolul -redin:ei, supunndu7i pe f!ptaDi
afurisaniei6 )in aceast! cauz! se simt pe ei ;nDiDi ;mpov!ra:i de anatema acestui Sinod, a
c!rui autoritate se lupt! ;n zadar s7o dooare6 ,rice ar spune ei despre recunoaDterea sau
nu a acestor hot!rri de c!tre &oan Di c!tre ceilal:i Papi, sau despre validitatea hirotoniei lui
*otie, sunt vore lipsite de autoritate legal! Di samavolnice6
'oate atacurile ;mpotriva lui *otie au drept cauz! ;ncercarea de a ar!ta c!
Sinodul al @7lea Ecumenic e lipsit de autoritate, deoarece ar fi fost prezidat de un !rat
lipsit chiar de preo:ie Di ar fi fost alc!tuit din episcopi lipsi:i, la rndul lor, de rangul
ierarhic, ca unii care au fost hirotoni:i, ;n maCoritatea lor, de c!tre *otie6 *aptul acesta ne
ofer! Di eFplica:ia motivului pentru care Papa (artin, care i7a succedat Papei &oan pe la
sfrDitul anului @@2, l7a anatematizat pe *otie6 #celaDi lucru l7a f!cut Di Mtefan al H7lea,
succesorul urmaDului lui (artin, #drian al &&&7lea6 *ormozus, succesorul lui Mtefan, a f!cut
Di el acelaDi lucru6 #cesta din urm! spunea, cerndu7Di chiar iertare, c! aceia care au fost
hirotoni:i de *otie nu pot fi primi:i ;n snurile ?isericii dect ca simpli laici^
.ntr7adev!r, ;nfricoD!tori oameni6 #cestora li se potriveDte cu adev!rat
mustrarea f!cut! de (ntuitorul c!tre *arisei cum c! ;nghit c!mila Di strecoar! :n:arul6
)up! cum am v!zut Di dup! cum vom vedea, unii ca aceDtia nu respect! nici o lege
dumnezeiasc! sau omeneasc!P se ridic! f!r! ;nfrnare ;mpotriva alegerii cu totul dup! lege
a lui *otie6 Mi aceasta, dup! cum am v!zut, dintr7un motiv cu totul particular4 atitudinea
Pagina A=B
lui *otie Di zidul de ap!rare pe care el l7a ;n!l:at ;n ap!rarea independen:ei Di a ortodoFiei
?isericii "!s!ritene, zid care a p!zit ?iserica Di ;n vremurile ulterioare6 #p!r!torii de mai
trziu ai ?isericii s7au ad!postit ;n spatele acestui zid, prelund unii de la al:ii 7 ca pild!
vrednic! de urmat 7 lupta lui *otie pentru ?iseric!6
0ui *otie i se datoreaz! faptul c! "!s!ritul nu a fost roit de #pus6 )eoarece,
dac! *otie urma pozi:ia lui &gnatie Di dac! nu se ;ntrunea Sinodul al @7lea Ecumenic,
;ntreg "!s!ritul ar fi fost supus Papei6 *otie nu numai c! a r!sturnat cele petrecute su
&gnatie, restailind aDez!mintele ortodoFe, dar i7a salvat Di pe ulgari de la c!derea ;n falsa
credin:!6 0ui *otie i se datoreaz! faptul c! ulgarii Di7au p!strat dreapta credin:!6
#cestea sunt deci motivele pentru care papistaDii sunt foc Di par! ;mpotriva lui
*otie6 Mi au dreptate, pentru c! dac! *otie nu eFista, cu adev!rat n7ar fi eFistat nici
schisma, ;ns! n7ar fi eFistat nici ,rtodoFie, nici popoare ortodoFe, ci ar fi eFistat o roie
spiritual! Di un mod de gndire religios Di etnic greDit6
Pe amndou! acestea, *otie le7a salvat prin lupta sa ;mpotriva invaziei
apusene6
Nectarie Kefalas, (itropolitul Pentapolei,
)irectorul Mcolii "izarios
Pagina A=8