You are on page 1of 3

Exploatarea

gazelor

de

şist

prin

fracturarea

hidraulică

Fenomentul de exploatare al gazelor de şist prin fracturarea hidraulică aduce cu sine multe întrebări şi multe lacune informaţionale iar în cele ce urmează voi aduce în discuţie câteva probleme persistente atât la nivel mondial cât şi în România. Conform Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, definiţia dată de EPA(Agenţia de

Protecţia Mediului din SUA) pentru metoda de exploatare a gazelor de şist a fost următoarea :

este un proces de stimulare a sondelor de petrol, gaze naturale şi energie

geotermală pentru maximizarea extracţiei” şi mai pe înţelesul tuturor “fracturarea hidraulică presupune folosirea unor cantităţi foarte mari de apă (cu aditivi chimici) ce sunt injectate în rocă, aceasta, o dată fisurată, eliberează molecule de hidrocarburi”.(sursa : www.infogazedesist.eu). În SUA acest fenomen a început acum multă vreme, dar consecinţele au început să apară relativ recent. Prin 2009 s-a realizat un film documentar despre zonele afectate de exploatarea gazelor de şist prin fracturarea hidraulică. Filmul se găseşte pe internet şi poartă denumirea de “Gasland” de Josh Fox. Autorul documentarului a făcut mai multe reportaje şi interviuri la faţa locului, în multe zone afectate, unde aşa cum se vede şi în film apa ia foc, izvoarele eliberează gaze prin bule de aer care la contactul cu focul se aprind.(sursa : youtube). De asemenea există reacţii din partea anumitor ţări din Europa care se confruntă cu aceleaşi probleme. De exemplu în Germania, partidul conservator al cancelarului german Angela Merkel şi social-democraţii au fost de acord să instituie un moratoriu privind fracturarea hidraulică până când va fi clar că tehnologia este sigură. În cazul Spaniei, care importă aproape integral petrol şi gaze, argumentul de natură economică este greu de combătut, modificându-se chiar şi o lege pentru a permite extragerea gazelor de şist prin fracturare hidraulică. În Marea Britanie, guvernul încearcă să contracareze opoziţia puternică faţă de tehnicile privind fracturarea hidraulică cu avantajele economice, care s-ar traduce pentru cetăţeni în facturi mai mici. În Danemarca şi Olanda operaţiunile au fost amânate pentru a fi efectuate mai multe analize.(sursa:www.ziare.com). În România exploatarea gazelor de şist prin metoda fracţionării hidraulice este un subiect

“fracturarea hidraulică

controversat, deoarece fiind o tehnologie nouă, există insuficiente date despre fractionarea hidraulică şi despre impactul acesteia asupra mediului. În acest context, inclusiv membrii comunităţii ştiinţifice se contrazic pe anumite aspecte precum contaminarea straturilor acvifere şi operaţiunile tehnologice. Nu există informaţii clare despre riscurile legate de poluare a solului şi a apei, având în vedere că metoda fracţionării hidraulice presupune utilizarea unui fluid compus din apă, nisip şi substanţe chimice pe care companiile exploatatoare nu le fac publice. Iată câteva motive pentru care autorităţile ar trebui să realizeze studii în care să se analizeze oportunitatea, impactul şi riscul, în special asupra protecţiei mediului şi la nivel social. (sursa: www.alma-ro) Exploatarea gazelor de şist este un fenomen care rămâne o enigmă din punct de vedere ştiinţific, deoarece nu există destule studii care să arate clar şi transparent situaţia dezvoltării unei altfel de activităţi. De asemenea sunt multe lacune informaţionale din punct de vedere social deşi prezintă un interes din punct de vedere economic asistăm la o totală lipsa de interes în privinţa protejării mediului.

Bibliografie :

1. Agenţia Naţională pentru resurse Naturale – “Gazele de şist” - www.infogazedesist.eu

accesat la 15.09.2014 ;

2. Video-ul “Gasland” realizat de Josh Fox se poate accesa la urmatorul link :

3. Camelia Sisea - “Gazele de sist in Europa” - http://www.ziare.com/economie/gaze-de-

accesat la 16.09.2014.

4. Liudmila Mehedinţeanu, Coordonator de proiect Asociaţia Alma-Ro - “Explorarea şi

exploatarea gazelor de şist în România. Încotro?”- http://www.alma-ro.ngo.ro/?apc=i--

r0x1-40400&x=40410 – accesat la 16.09.2014