1

Analiza matematica
An 1 sem 2
TRUE/FALSE
(A)1.Fie functia : →ò , ⊂ ò . Daca este continua in punctul , exista o vecinatate a punctului in
care functia este marginita.
(A)2. Fie functiile , : →ò , ⊂ ò . Daca si sunt continue in punctul atunci + este continua in
(F)3. Fie functia : →ò , ⊂ ò . Daca este continua in punctul si λ ∈ ò atunci λ nu este continua
in
(A)4. Fie functia : →ò , ⊂ ò . Daca exista lim

( ) in ò si nu este definita in punctul , atunci se
poate prelungi prin continuitate in punctul , punand ( ) = lim

( )
(F)5. Fie functia : →ò, ⊂ ò . Daca exista lim

( ) in ò si nu este definita in punctul , atunci se
prelungeste prin continuitate in punctul , punand ( ) = 0.
(F)6. Fie functia : →ò, ⊂ ò . Daca exista lim

( ) in ò si nu este definita in punctul , atunci se
prelungeste prin continuitate in punctul , punand ( ) = ∞.
(A)7. Fie functiile : → ⊂ ò , : →ò , ⊂ ò . Daca functia este continua in punctul ∈ , iar
functia este continua in punctul = ( ) ∈ , atunci functia compusa ( ): →ò este continua in
punctul ∈
(F)8. Fie functiile : → ⊂ ò , : →ò , ⊂ ò . Daca functia este continua in punctul ∈ , iar
functia este continua in punctul = ( ) ∈ , atunci functia compusa ( ): →ò este discontinua
in punctul ∈
(F)9. Fie functia reala : → ò, ⊂ ò ; daca in punctul ∈ , este continua si ( ) ≠ 0, exista o
vecinatate a lui astfel incat pentru orice ∈ ∩ sa avem ( ) ⋅ ( ) > 0.
2
(F)10. Fie functia reala : →ò, ⊂ ò ; daca in punctul ∈ , este continua si ( ) ≠ 0, exista o
vecinatate a lui astfel incat pentru orice ∈ ∩ sa avem ( ) ⋅ ( ) < 0.
(A)11. Daca functia vectoriala : →ò , ⊂ ò este continua in punctul ∈ si ( ) ≠ 0, atunci exista o
vecinatate a lui astfel incat pentru orice ∈ ∩ sa avem ( ) ≠ 0.
(F)12. Functia ( , ) =
3
4
2
2
+7
8
0
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
( , ) ≠ (0,0)
( , ) = (0,0)
este continua in origine.
13.(A) O functie vectoriala continua pe un interval compact ⊂ ò , este marginita pe .
14.(F) O functie vectoriala continua pe un interval compact ⊂ ò , este uniform continua pe .
15.(F) Orice functie vectoriala continua pe un interval compact ⊂ ò , este diferentiabila pe .
16.(A) O functie vectoriala continua pe un interval compact ⊂ ò , isi atinge efectiv marginile pe .
17.(F) Fie : → ò, ⊂ ò
2
. Cand derivam partial in raport cu variabila , aceasta (variabila ) este
considerata constanta si derivam ca si cum am avea o singura variabila: .
18.(A) Fie : → ò, ⊂ ò
2
. Cand derivam partial in raport cu variabila , variabila este considerata
constanta si derivam ca si cum am avea o singura variabila .
19.(A)Daca ( , ) = sin(
2
+
2
), ( , ) ∈ ò
2
, atunci ' ( , ) = 2 cos(
2
+
2
).
20.(F)Daca ( , ) = sin(
2
+
2
), ( , ) ∈ ò
2
, atunci ' ( , ) = −2 cos(
2
+
2
).
21.(A)Daca functia reala (
1
,
2
,. . . , ) este continua partial in raport cu variabila in punctul
= (
1
,
2
,. . . , ), atunci este derivabila partial in raport cu in punctul
3
(A)22.Daca functia reala (
1
,
2
,. . . , ) este derivabila partial in raport cu variabila in punctul
= (
1
,
2
,. . . , ), atunci este continua partial in raport cu in punctul
(A)23.Daca functia reala (
1
,
2
,. . . ) este derivabila partial in raport cu fiecare variabila
1
,
2
,. . . in
punctul , atunci este continua in raport cu fiecare variabila in parte in punctul .
(A)24.Fie : → ò, ⊂ ò . Deoarece derivarea partiala in raport cu o variabila este de fapt derivarea
functiei in raport cu , celelalte variabile fiind considerate constante rezulta ca regulile de derivare
stabilite pentru functiile de o variabila se mentin si pentru derivarea partiala.
(A)25.Fie : → ò, ⊂ ò . Deoarece derivarea partiala in raport cu o variabila este de fapt derivarea
functiei in raport cu , celelalte variabile fiind considerate constante rezulta ca operatiile algebrice
efectuate asupra functiilor derivabile partial conduc tot la functii derivabile partial, adica suma,
diferenta, produsul, catul a doua functii derivabile partial reprezinta tot o functie derivabila partial.
(A)26. Dacă funcŃia f e diferenŃiabilă în (x
0
, y
0
) atunci ea este continuă în acest punct.
(A)27. Dacă funcŃia f are derivate parŃiale f’
x
, f’
y
într-o vecinătate V

a lui (x
0
,y
0
) şi dacă aceste
derivate parŃiale sunt continue în (x
0
, y
0
) atunci funcŃia f este diferenŃiabilă în (x
0
, y
0
).
(F)28. Se considera functia ( , ) = +2 . Atunci ' ( , ) = ' ( , )
(F)29.Se considera functia ( , ) =
2
− +3
2
. Atunci
2
"
( , ) =
2
"
( , ).
(A)30.Se considera functia ( , ) =
2
− +3
2
. Atunci derivatele mixte
"
( , ) si
"
( , ) sunt egale.
(A)31.Se considera functia ( , ) =
3
+
3
. Atunci derivatele mixte
"
( , ) si
"
( , ) sunt egale.
(A)32.Se considera functia ( , ) =
2
+2 +
3
+4. Atunci derivatele mixte
"
( , ) si
"
( , ) sunt egale.
(F)33.Orice functie :ò
2
→ò are puncte stationare.
4
(F)34.Orice functie :ò
2
→ò are cel mult 1 punct de extrem.
(F)35.Orice functie :ò
2
→ò are cel mult 2 puncte stationare.
(A)36.Daca functia are derivate partiale mixte de ordinul doi
"
si
"
intr-o vecinatate a unui punct
( , ) si daca
"
si
"
sunt continue in , atunci
"
( , ) =
"
( , ).
(A)37.Se considera functia ( , ) = 2 + . Atunci nu are puncte stationare.
(A)38.Daca functia :ò
2
→ò are derivate partiale intr-un punct de extrem ( , ), atunci derivatele partiale
de anuleaza in acest punct '( , ) '( , ) 0 = = .
(F)39.Daca ( , ) este un punct de extrem local al functiei :ò
2
→ò si daca
2
"
( , ) < 0, atunci ( , ) este
punct de minim.
(F)40.Daca ( , ) este un punct de extrem local al functiei :ò
2
→ò si daca
2
"
( , ) > 0, atunci ( , ) este
punct de maxim.
(A)41.Daca functia : → ò, ⊂ ò
2
are derivate partiale mixte de ordinul doi intr-o vecinatate V a lui
( , ) ∈ si daca ' ' este continua in ( , ), atunci ' ' ( , ) = ' ' ( , )
(F)42.Fie : → ò, ⊂ ò
2
o functie de doua variabile, derivabila partial de doua ori pe , cu toate
derivatele partiale de ordinul doi continue. Diferentiala sa de ordinul al doilea este
2
( , ) =

2

2
2
−2

2
∂ ∂
+

2

2
2
(A)43.Fie : → ò, ⊂ ò
2
o functie de doua variabile, care are in toate derivatele partiale de ordinul si
toate aceste derivate partiale sunt continue. Diferentiala sa de ordinul este
( , ) =


+
1


− 1

− 1
+. . .+





+. . .+


5
(F)44.Fie : → ò, ⊂ ò
2
o functie de doua variabile. Daca ( , ) ∈ este punct stationar pentru , atunci
este punct de extrem al lui
(A)45.Fie : → ò, ⊂ ò
2
o functie de doua variabile. Daca ( , ) ∈ este punct de extrem pentru ,
atunci este punct stationar pentru
(A)46.Fie (
1
,
2
,. . . , ) o functie definita pe ⊂ ò , derivabila de trei ori pe . Fie (
1
,. . . , ) o solutie
a sistemului


1
= 0,. . . ,


= 0.
Daca toate numerele ∆
1
=
11
, ∆
2
=
11 12
21 22
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
,..., ∆ =
11 12
. . .
1
21 22
. . .
2
. . . . . . . . . . . .
1 2
. . .
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
, unde
=

2
∂ ∂
(
1
,
2
,. . . , ), sunt pozitive, atunci functia (
1
,
2
,. . . , ) are in punctul (
1
,. . . , )
un minim.
(F)47.Fie (
1
,
2
,. . . , ) o functie definita pe ⊂ ò , derivabila de trei ori pe . Fie (
1
,. . . , ) o solutie
a sistemului


1
= 0,. . . ,


= 0.
Daca toate numerele ∆
1
=
11
, ∆
2
=
11 12
21 22
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
,..., ∆ =
11 12
. . .
1
21 22
. . .
2
. . . . . . . . . . . .
1 2
. . .
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
, unde
=

2
∂ ∂
(
1
,
2
,. . . , ), sunt pozitive, atunci functia (
1
,
2
,. . . , ) are in punctul (
1
,. . . , )
un maxim.
6
(A)48.Fie (
1
,
2
,. . . , ) o functie definita pe ⊂ ò , derivabila de trei ori pe . Fie (
1
,. . . , ) o solutie
a sistemului


1
= 0,. . . ,


= 0.
Daca toate numerele ∆
1
*
= −
11
, ∆
2
*
=
11 12
21 22
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
,..., ∆
*
= (−1)
11 12
. . .
1
21 22
. . .
2
. . . . . . . . . . . .
1 2
. . .
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
, unde
=

2
∂ ∂
(
1
,
2
,. . . , ), sunt pozitive, atunci functia (
1
,
2
,. . . , ) are in punctul (
1
,. . . , )
un minim.
(F)49.Fie (
1
,
2
,. . . , ) o functie definita pe ⊂ ò , derivabila de trei ori pe . Fie (
1
,. . . , ) o solutie
a sistemului


1
= 0,. . . ,


= 0.
Daca toate numerele ∆
1
*
= −
11
, ∆
2
*
=
11 12
21 22
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
,..., ∆
*
= (−1)
11 12
. . .
1
21 22
. . .
2
. . . . . . . . . . . .
1 2
. . .
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
, unde
=

2
∂ ∂
(
1
,
2
,. . . , ), sunt pozitive, atunci functia (
1
,
2
,. . . , ) are in punctul (
1
,. . . , )
un maxim.
(A)50. Integrala curbilinie de primul tip nu depinde de sensul de parcurgere a drumului de intregrare.
(A)51. Integrala curbilinie de primul tip depinde de sensul de parcurgere a drumului de intregrare.
(F)52. Integrala curbilinie de al doilea tip isi schimba semnul atunci cand se schimba sensul de parcurgere a
drumului de integrare.
(A)53. Integrala curbilinie de al doilea tip nu isi schimba semnul atunci cand se schimba sensul de parcurgere
a drumului de integrare.
7
MULTIPLE CHOICE
1. Alege raspunsul care completeaza cel mai bine spatiul liber din enuntul urmator.
Fie ⊂ ò un interval necompact si functia : →ò. Spunem ca functia este ..................... daca
∀ [ , ] ⊂ , |
[ , ]
este integrabila.
a. liber integrabila;
*b. local integrabila;
c. global integrabila;
d. continua.
2. Un drum cu lungime finita se numeste
a. juxtapozabil;
b. inversabil;
c. rectificabil;
*d. poligonal.
3. Fie drumul :[ , ] → . Drumul (− ):[ , ] → , definit prin (− )( ) = ( + − ) se numeste
a. inversul lui ;
b. concatenatul lui ;
c. imaginea lui ;
*d. alt raspuns.
4. Fie ( ,τ) un spatiu topologic. O functie continua :[ , ] → astfel incat ([ , ]) este multime
compacta si conexa se numeste
a. bijectie in ;
*b. drum in ;
c. homeomorfism in ;
d. alt raspuns.
8
5. Sa se completeze urmatoarea teorema cu concluzia corecta.
Fie ⊂ ò
2
, un domeniu simplu in raport cu una din axe si fie ∂ un drum simplu, inchis, de clasa
1
pe portiuni, pozitiv orientat (sensul de parcurgere pe ∂ lasa domeniul in stanga), a carui
imagine este frontiera topologica a lui .
Fie o multime deschisa astfel incat ⊂ si fie functiile , : →ò, derivabile cu derivatele
continue. Atunci
a.


+


Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
= +

ÿ
∫∫
;
*b.





Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
= +

ÿ
∫∫
;
c.





Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
= −

ÿ
∫∫
;
d.





Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
= +

ÿ
∫∫
.
6. Fie :[ , ] →ò, :[ , ] →ò doua functii integrabile Riemann. Atunci:
a. functia este continua;
*b. functia este integrabila Riemann;
c. functia este derivabila.
7. Fie :[ , ] →ò o functie integrabila Riemann. Atunci
*a. are proprietatea lui Darboux;
b. este continua;
c. este marginita.
8. Fie :[0,∞) →ò si :[0,∞) → ò functii continue cu proprietatea ca | ( )| ≤| ( )| pentru orice
∈ [0,∞) si | ( )|
0


este convergenta. Atunci:
a. | ( )|
0


este convergenta;
b. | ( )|
0


este convergenta;
*c. | ( )|
0


este convergenta.
9
9. Fie functia : → ò , ⊂ ò si un ....................... al multimii de definitie . Se spune ca un vector
∈ ò este limita functiei in punctul daca pentru orice ε > 0 exista η > 0 astfel incat oricare ar fi
≠ , ∈ si − Ä Ä < η sa avem ( ) − Ä Ä < ε .
a. punct izolat
*b. punct de acumulare
c. punct aderent
10. Fie functia : → ò , ⊂ ò si ∈ . Se spune ca functia este ..................... in punctul a, daca
pentru orice ε > 0 exista η
ε
> 0 astfel incat oricare ∈ sa avem ( ) − ( ) Ä Ä < ε daca − Ä Ä < η
ε
a. constanta
b. derivabila
*c. continua
11. Fie :[ , ] →ò o functie continua. Expresia π
2
( )

ne da
a. lungimea graficului functiei
b. aria suprafetei de rotatie = {( , , ) ∈ ò
3
|
2
+
2
= ( ), ∈ [ ]}
*c. volumul corpului de rotatie = {( , , ) ∈ ò
3
|
2
+
2
≤| ( )| }
12. Fie :[ , ] →ò o functie derivabila cu derivata continua. Expresia 1+( '( ))
2

ne da
*a. lungimea graficului functiei
b. aria suprafetei de rotatie = {( , , ) ∈ ò
3
|
2
+
2
= ( ), ∈ [ ]}
c. volumul corpului de rotatie = {( , , ) ∈ ò
3
|
2
+
2
≤| ( )| }
13. Fie :[ , ] →ò
+
o functie derivabila cu derivata continua. Expresia 2π ( ) 1+( '( ))
2

ne da
a. lungimea graficului functiei
*b. aria suprafetei de rotatie = {( , , ) ∈ ò
3
|
2
+
2
= ( ), ∈ [ ]}
c. volumul corpului de rotatie = {( , , ) ∈ò
3
|
2
+
2
≤| ( )| }
AM: lungimea unui drum, integrale curbilinii
An 1 sem 2
MULTIPLE CHOICE
f →ò f x = x + f
+ +
Ê
Ë
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
+ +
+ +
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
y = x x ∈


x = t
y = t
z = t
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
t ∈
π
π
π
π
x =
x
x
dx
t

y =
x
x
θθ
θθθ∈θθθθ=πΓπθθθθθθ+θθθ=⋅>−π=θ⋅π−=Γ=π=θ+=θθ∫θ⋅θθθ+∈θθθ∫θ⋅θ>θθθθθθ⋅θθ>θθθ−ΓθθΓθθΓθθΓθθΓθθΓθθΓθθΓθθΓθθΓθθΓθθΓθθΓθθΓθ
x = a t +t t
y = a t −t t
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
t ∈ π a >
π
π −
π a
πa
I = xydl
C

C x = t y = t t ∈ − I

I = xydl
C

C
x =
a
θ
y =
a
θ
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
θ ∈
π
È
Î
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
˘
˚
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
I
a π

Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
a
I =
dl
x +y +z
C

C x = a t y = a t z = bt t ∈ π
a +b
ab
πb
a
a +b
ab
πa
b
a +b
ab
πb
a
a
πb
πb
a
I = xyzdl
C

C
x = t
y = t
z = t
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
t ∈ I
I = xydl
C

C
x
a
+
y
b
= I
ab a +ab +b
a +b
ab a +b
ab a +b
I = xyz x +y +z dl
C

C =
x = t
y = t
z = t
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
t ∈ I
I = y −y dl C =
x = t − t
y = − t
t ∈
π
È
Î
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
˘
˚
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô C

I
I = x +y dl
C

C AB A(a,a), B(b,b), b>a. I
b −a
b −a
b −a
b +a
I = x +y dl
C

C OA; O(0,0), A(1,2) I
xydx −y dy
Γ

Γ = x y ∈ ò y = x x ∈
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ


x + y dx − yz dy + xz dz
Γ

Γ = x y z ∈ ò x = t y = t z = t t ∈
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
I = xy dx −y dy
Γ

Γ = x y ∈ ò x = t y = t t ∈
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ

I = x dy
Γ

Γ = x y ∈ ò x = e
t
y = +e
t
t ∈
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
+
+
+

I = yz dx + xz dy + xy dz
Γ

Γ = x y z ∈ ò x = t y = t z = t t ∈
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
I = x dx +xy dy +xyz dz
Γ

Γ = x y z ∈ ò x = e
t
y = e
−t
z = t t ∈
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
¸
˝
˛
Ô
Ô
Ô
Ô
e
+
e

e
+
e

e
+
e

e
+
e
+
I = y + dx +x dy
C

C
y = x − A −
B

π
I =
dl
x −y
C

C y = x − A −
B I
I = xydl
C

C
A B C D I
x −y dl
C

C x +y = ax
πa
πa
πa
ydl
C

C x = a t − t y = a − t
t ∈ π
a aπ
a
x +y
n
dl
C

C x = t y = t
πa
n +
πa
n
π a
n +
z
x +y
dl
C

C x = t y = t z = at a >
π a
π a
π
z − x +y dl
C

C x = t t y = t t
t ∈ π
π + −
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
π + +
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
xydl
C

C x + y = a a >
a
dl
x +y +
C

C AB A(0,0), B(1,2).
+

+
AM: extreme
An 1 sem 2
MULTIPLE CHOICE
Γ =
− −
+


Γ =
Γ =
Γ =
Γ =
Β =



+


Β =
Β = π
Β = π
Β =
π
Β =



+


Γ =
− −
+


Γ Β Γ
π
π
π
π π
Β =



+


Β =
Β =
π
Β =
Β =
π
Γ =
− −
+


Γ = π
Γ =
π
Γ =
π
Γ =
π
Γ =
π



 
⋅ Γ
 
 
 
⋅ Γ
 
 
 
⋅ Γ
 
 
Γ
( ) −

( )
 
Γ Γ
 
 
 
Γ
 
 
   
Γ Γ
   
   
 
Γ
 
 
( )
 
Γ Γ
 
 
 
Γ +
 
 



( ) ⋅ −

   
Γ Γ
   
   
 
Γ
 
 
   
Γ Γ
   
   
 
Γ
 
 
   
Γ Γ
   
   
 
Γ
 
 
   
Γ Γ
   
   
 
Γ
 
 
1
AM: integrala dubla
An 1 sem 2
MULTIPLE CHOICE
1. Se considera I = xy dxdy
D
∫∫
, unde D este domeniul limitat de parabola y = x
2
si de dreapta y = 2x +3.
Valoarea lui I este
\a.
160
3
;
b.
161
3
;
c.
162
3
;
d.
163
3
.
2. Aria domeniului plan marginit de curbele y = x si y = x
2
, este:
a. 1;
b.
1
2
;
c.
1
3
;
\d.
1
6
.
3. Se considera I = (1−y) dxdy
D
∫∫
unde D = (x,y) ∈ ò
3
| x
2
+(y −1)
2
≤ 1, y ≤ x
2
,x ≥ 0
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
. Valoarea lui I
este:
a.
1
13
;
b.
1
14
;
\c.
1
15
;
d.
1
16
.
2
4. Valoarea integralei duble I = 2(x +y) dxdy
D
∫∫
, unde D = (x,y) ∈ ò
2
| 0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ 1
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
, este
a. 1;
\b. 2;
c. 3;
d. 4.
5. Prin calcul direct sau folosind formula lui Green rezulta ca integrala (1−x
2
)y dx +x(1+y
2
) dy
γ

unde
γ(t) = (rcost,rsint), cu r > 0 si t ∈ [0,π] este egala cu
a.
πr
4
2
;
b.
πr
4
3
;
\c.
πr
4
4
;
d.
πr
4
5
.
6. Valoarea integralei duble (x
2
+y) dxdy
D
∫∫
, unde D este domeniul plan marginit de curbele y = x
2
si
y
2
= x, este
a.
31
140
;
b.
32
140
;
\c.
33
140
;
d.
34
140
.
7. Valoarea integralei x
2
ye
xy
dxdy
D
∫∫
, unde D = (x,y) ∈ ò
2
|0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ 2
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
este
a. 0;
\b. 1;
c. 2;
d. 3.
3
8. Fie integrala dubla I =
x
2
y
2
dxdy
D
∫∫
, unde D este domeniul marginit de dreptele x = 2, y = x si de
hiperbola xy = 1. Valoarea lui I este
\a.
9
4
;
b.

4
;
c.

2
4
;
d.

3
4
.
9. Sa se calculeze integrala dubla xy
2
dxdy
D
∫∫
, D fiind domeniul marginit de curbele y = x
2
si y = x.
a.
π
3
;
b. e
2
−1;
c. ln2;
\d.
1
40
.
10. Sa se calculeze integrala dubla xy dxdy
D
∫∫
, D fiind domeniul marginit de curbele y = x
2
si y = x ,
x ∈ [0,1].
a.
e
27
;
\b.
4
27
;
c. e
2
−ln3;
d. 5.
4
11. Sa se calculeze integrala dubla y dxdy
D
∫∫
, unde D:
x
2
+y
2
≤ 4
3y ≥ x
2
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
.
a.
12 3
5
;
b.
13 3
5
;
\c.
14 3
5
;
d. 3 3.
12. Folosind o schimbare de variabila adecvata, calculati integrala dubla (x +y)
2
dxdy
D
∫∫
, unde
D = (x,y) ∈ ò
2
| x
2
+y
2
≤ 1
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
.
a.
π
6
;
b.
π
4
;
c.
π
3
;
\d.
π
2
.
13. Folosind o schimbare de variabila adecvata, sa se calculeze integrala dubla x
2
y
2
dxdy
D
∫∫
, unde D este
domeniul marginit de elipsa
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1.
a.
a
3
b
3
24
;
\b.
a
3
b
3
24
π;
c.
a
3
b
3
24
π
2
;
d.
a
3
b
3
24
π
3
.
5
14. Calculeaza integrala dubla xy dxdy
D
∫∫
, unde 0 ≤ x ≤ 1 si 0 ≤ y ≤ 2.
a. 0;
\b. 1;
c. 2;
d. 3.
15. Calculeaza integrala dubla e
x + y
dxdy
D
∫∫
, unde 0 ≤ x ≤ 1 si 0 ≤ y ≤ 1.
a. 0;
\b. (e −1)
2
;
c. (e −1)(e −2);
d. e
2
−1.
16. Calculeaza integrala dubla
x
2
1+y
2
dxdy
D
∫∫
, unde D este dreptunghiul 0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ 1.
a.
π
2
;
b.
π
3
;
c.
π
4
;
\d.
π
12
.
17. Calculeaza integrala dubla
1
x +y +1
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜
2
dxdy
D
∫∫
, unde D este dreptunghiul 0 ≤ x ≤ 1,0 ≤ y ≤ 1.
a. e
2
;
b. ln2−ln1;
c. ln2−ln3;
\d. ln
4
3
.
6
18. Calculeaza integrala dx
0
a

dy
0
x

.
a.
3a
1 / 3
2
;
b.
3a
2
;
\c.
2a
3 / 2
3
;
d.
2a
2 / 3
3
.
19. Calculeaza integrala dx
2
4

y
x
dy
x
2x

.
a. 5;
b. 7;
\c. 9;
d. 11.
20. Calculeaza integrala dy
1
2

e
x
dx
0
lny

a.
1
4
;
b.
1
3
;
\c.
1
2
;
d.
3
2
.
7
21. Calculeaza integrala (x
2
+y) dxdy
D
∫∫
, unde D este domeniul marginit de parabolele y = x
2
si y
2
= x.
a.
75
140
;
b.
42
140
;
c. 1;
\d.
33
140
.
22. Calculeaza integrala dubla
x
2
y
2
dxdy
D
∫∫
unde D este domeniul marginit de dreptele x = 0,y = π si de
hiperbola xy = 1.
\a.
9
4
;
b.
9 π
4
;
c.
e
7
;
d. 1.
23. Calculeaza integrala dx
0
1

dy
0
2

dz
0
3

.
a. 1;
b. 2;
c. 3;
\d. 6.
24. Calculeaza integrala dx
0
a

dy
0
b

(x +y +z)dz
0
c

.
a.
abc
2
;
b.
a +b +c
3
;
\c.
abc(a +b +c)
2
;
d.
abc(a +b +c)
3
8
25. Calculeaza integrala dx
0
a

dy
0
x

xyz dz
0
y

.
a.
a +1
a −3
;
b.
a
8
94
;
c.
324
a
2
;
\d.
a
6
48
.
26. Calculeaza integrala x
3
y
2
z dxdydz
V
∫∫∫
, unde domeniul V este definit de inegalitatile
0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ x, 0 ≤ z ≤ xy.
\a.
1
110
;
b.
3
19
;
c.
πe
2
3
;
d. ln5−ln2.
27. Trecand la coordonate sferice, calculeaza integrala x
2
+y
2
+z
2
dxdydz
V
∫∫∫
, unde V este bila
centrata in origine de raza R.
a. πR
3
;
b.
πR
3
3
;
\c. πR
4
;
d.
πR
5
5
.
9
28. Să se evalueze integrala dublă:
[ ] [ ]
( 2 ) , D= 1,4 2, 5
D
x y dxdy + ×
∫ ∫
\a.
171
2
b.
153
2
c. alt răspuns
d.
91
2
29. Să se calculeze valoarea integralei duble:
{ }
2
( ) D= (x,y) / 0 2, 0 1
D
x y dxdy x y x − ∈ℜ ≤ ≤ ≤ ≤ +
∫ ∫
a.
2
3
\b.
1
3

c.
1
6

d. alt răspuns
30. Să se calculeze integrala dublă: (x +y)dxdy
D
∫∫
unde D este domeniul marginit de curbele
x = 0,x = 1,y = x,y = 2x
a.
2
3
b. alt răspuns
\c.
5
6
d.
1
6
10
31. Să se calculeze integrala dublă:
[ ] [ ]
2 2
, D= 0,1 1, 2
D
xy
dxdy
x y
×
+
∫ ∫
a.
2
3
b.
5
3
c. alt răspuns
d.
1
3
32. EvaluaŃi integrala dublă: xydxdy
D
∫∫
unde D este domeniul marginit de curbele
x = 0,x = 3,y = x
2
,y = 2x +3
a. 52
b. 53
\c. 54
d. alt răspuns
33. Să se calculeze: ( ) { }
2 2
( ) , D= x,y | 1 3, 1 2 1
D
x y dxdy x y x + ∈ℜ ≤ ≤ ≤ ≤ +
∫∫
a. Alt răspuns
b.
783
20
\c.
183
20
d.
103
20
34. Să se calculeze:
( ) [ ] [ ]
2
, D= 0,1 1, 3
D
x y dxdy + ×
∫∫
a.
19
3
b.
25
3
\c.
29
3
d. Alt răspuns
11
35. Să se calculeze :
( ) [ ] [ ]
2
, D= 0,1 1, 3
D
x y dxdy + ×
∫∫
a. Alt răspuns
b.
4
3
c.
7
3
\d.
14
3
36. Să se calculeze :
( ) [ ] [ ]
2 2
, = 1,1 0, 3
D
x y xy dxdy D + − ×
∫∫
\a. 3
b. Alt răspuns
c. -1
d. 12
37. Să se calculeze : , D
D
xydxdy
∫∫
este mărginit de dreptele: , 0, 1 y x y x = = = .
a.
1
5
\b.
1
8
c. Alt răspuns
d.
1
5
38. Să se calculeze : ,
D
xdxdy
∫∫
unde ( ) { }
2 2 2
, , 1, 0 D x y x y x = ∈ℜ + ≤ ≥
a.
1
3
b.
5
3
\c.
2
3
d. Alt răspuns
12
39. Să se calculeze: ( ) { }
2 2 2
, , , 1, y 0
D
ydxdy D x y x y = ∈ℜ + ≤ ≥
∫∫
a. Alt răspuns
b.
1
3
c.
5
3
\d.
2
3
40. Să se calculeze: ( ) { }
2
, , , 0 3, 2 y 2
D
dxdy D x y x x = ∈ℜ ≤ ≤ − ≤ ≤
∫∫
\a.
9
2
b. 5
c. 0
d. Alt răspuns
41. Să se calculeze: ( ) { }
2 2 2 2 2
1 , , , 1
D
x y dxdy D x y x y − − = ∈ℜ + ≤
∫∫
a.
2
3
π
b.
3
π
c. Alt răspuns
d.
7
3
π
42. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla
dy
−6
2

f(x,y)dx
y
2
4
− 1
2 − y

sunt
a. y =
y
2
4
−1,y = 2−y,x = −6,x = 2
b. x =
y
2
4
+1,x = 2+y,y = −6,y = 2
\c. x =
y
2
4
−1,x = 2−y,y = −6,y = 2
13
43. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla dx
1
3

f(x,y)dy
x
3
2x


sunt
\a. y =
x
3
,y = 2x,x = 1,x = 3
b. y =
x
3
,y = 2x,x = 100,x = 3
c. x =
x
3
,x = 2x,y = 1,y = 3
44. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla dx
1
3

f(x,y)dy
x
2
x + 9


sunt
a. y =
x
3
,y = 2x,x = 1,x = 3
b. y =
x
3
,y = 2x,x = 100,x = 3
\c. y = x
2
,y = x +9,x = 1,x = 3
45. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla
dx
0
3

f(x,y)dy
0
25 − x
2

sunt
a. y =
x
3
,y = 2x,x = 1,x = 3
\b. y = 0,y = 25−x
2
,x = 0,x = 3
c. y = x
2
,y = x +9,x = 1,x = 3
46. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla
dy
0
4

f(x,y)dx
y
10 − y

sunt
\a. y = 4,y = 0,x = y,x = 10−y
b. y = 4,y = 0,x = y,x = 0
c. x =
y
2
4
−1,x = 2−y,y = −6,y = 2
14
47. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla dx x
dx
x
x
dx xdxxdxdxd x
d x

d-1.178D[(d)-6.53y(x)]TJVb/R1464326Tf1.67700100T2.57443
x
xd x
d x
d x
d x
d dxxd xxxdxxd xxx
15
51. Determinati limitele integralei duble f(x,y)dxdy
D
∫∫
daca D este domeniul marginit de
x
2
+y
2
≤ 1,x ≥ 0,y ≥ 0
\a. dy
0
1

f(x,y)dx
0
1 − y
2

b. dy
0
1

f(x,y)dx
0
1 − y
2

c. alt raspuns
52. Determinati limitele integralei duble f(x,y)dxdy
D
∫∫
daca D este domeniul marginit de
y ≥ x
2
,y ≤ 4−x
2
a. dy
0
1

f(x,y)dx
x
2
4 − x
2

b. dx
0
1

f(x,y)dy
x
2
4 − x
2

\c. dx
− 2
2

f(x,y)dy
x
2
4 − x
2

53. Determinati limitele integralei duble f(x,y)dxdy
D
∫∫
daca D este domeniul marginit de parabolele
y = x
2
,y = x
a. f(x,y)dxdy
x
2
x

\b. dx
0
1

f(x,y)dy
x
2
x

c. dx
− 2
2

f(x,y)dy
x
2
4 − x
2

16
54. Determinati limitele integralei duble f(x,y)dxdy
D
∫∫
daca D este triunghiul ale carui laturi au suport
dreptele de ecuatii y = x,y = 2x,x +y = 6
a. dx
0
2

f(x,y)dy
x
2x

+ dx
2
3

f(x,y)dy
x
6 − x

b. dy
0
2

f(x,y)dx
x
2x

+ dx
2
3

f(x,y)dy
x
6 − x

\c. dx
2
3

f(x,y)dy
x
2x

+ dx
0
2

f(x,y)dy
x
6 − x

1
Analiza matematica
Continuitate, derivate partiale puncte de extrem
MULTIPLE CHOICE
1. Derivata partiala a lui f(x, y) = x
2
+xy +1 in raport cu variabila x este egala cu
*a. 2x +y c. 2x +y
2
b. 2x +y +1 d. x +y
2. Derivata partiala la lui f(x, y) = x
2
+xy +y in raport cu variabila x este egala cu
*a. 2x +y c. 2x +y
2
b. 2x +y +1 d. x +y
3. Derivata partiala la lui f(x, y) = x
2
+xy +1 in raport cu variabila y este egala cu
a. 2x c. xy
b. 2x +y *d. x
4. Derivata partiala a lui f(x, y) = x
2
y +xy +1 in raport cu variabila y este egala cu
*a. x
2
+x c. 2x +y
2
b. 2x +y +1 d. x +y
5. Derivata partiala a lui f(x, y) = x
2
+xy +y
2
in raport cu variabila y este egala cu
*a. x +2y c. 2x +y
2
b. 2x +y +1 d. x +y
6. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x, y) = x
2
+xy +1 in raport cu variabila y, notata f
y
2
' '
este egala
cu
a. 2x c. xy
b. 2x +y *d. 0
7. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x, y) = x
3
+xy +1 in raport cu variabila x este egala cu
*a. 6x c. xy
b. 2x +y d. 0
2
8. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x, y) = x
3
+xy +y
3
in raport cu variabila y este egala cu
a. 6x c. xy
b. 2x +y *d. 6y
9. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x, y) = x
3
+2xy +y
3
in raport cu variabila y este egala cu
a. 6x c. xy
b. 2x +y *d. 6y
10. Se considera functia f(x, y) = x
3
+xy +y
3
. Atunci derivata mixta de ordin 2 data de f
xy
' '
(x, y)
este egala cu
a. 6x *c. 1
b. 2x +y d. 6y
11. Se considera functia f(x, y) = x
3
+xy
2
+y
3
. Atunci derivata mixta de ordin 2 data de f
xy
' '
(x, y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x +y *d. 2y
12. Se considera functia f(x, y) = x
3
+xy
2
+y
3
. Atunci derivata mixta de ordin 2 data de f
yx
' '
(x, y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x +y *d. 2y
13. Se considera functia f(x, y) = x
3
+xy
2
+7y
3
. Atunci derivata mixta de ordin 2 data de f
xy
' '
(x, y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x +y *d. 2y
14. Se considera functia f(x, y) = 5x
3
+xy
2
+y
3
. Atunci derivata mixta de ordin 2 data de f
xy
' '
(x, y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x +y *d. 2y
3
15. Se considera functia f(x, y) = x
2
+xy +y
2
. Atunci punctele stationare(numite deasemenea puncte
critice) ale lui f(x,y)
sunt
*a. (0,0) c. (1,1,),(0,0)
b. (1,0),(0,1) d. nu exista puncte stationare
16. Se considera functia f(x, y) = x
2
−2x +y
2
−4y +11. Atunci punctele stationare(numite
deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt
a. (0,0) *c. (1,2)
b. (1,2),(0,0) d. nu exista puncte stationare
17. Se considera functia f(x, y) = x
2
−4x +y
2
−6y −10. Atunci punctele stationare(numite
deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt
a. (0,0) *c. (2,3)
b. (2,3),(0,0) d. nu exista puncte stationare
18. Se considera functia f(x, y) = x
2
−10x +y
2
−4y +11. Atunci punctele stationare(numite
deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt
a. (0,0) *c. (5,2)
b. (1,2),(0,0) d. nu exista puncte stationare
19. Se considera functia f(x, y) = x
2
+2x +y
2
−4y +11. Atunci
punctul (-1,2) este un punct
*a. de minim local pentru f(x,y) c. nu e punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)
20. Se considera functia f(x, y) = x
2
+4x −y
2
−4y +11. Atunci
punctul (-2,-2) este un punct
a. de minim local pentru f(x,y) *c. nu este punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)
21. Se considera functia f(x, y) = −x
2
+2x −y
2
−4y +11. Atunci
punctul (1,-2) este un punct
a. de minim local pentru f(x,y) c. nu este punct de extrem local
*b. de maxim local pentru f(x,y)
22. Se considera functia f(x, y) = x
2
+y
4
. Atunci
punctul (0,0) este un punct
a. de minim local pentru f(x,y) *c. nu este punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)
4
23. Care din urmatoarele functii are o o infinitate de puncte stationare
a. f(x,y)=x+y c. f(x,y)=x+2y
*b. f(x,y)=sin(x) d. f(x, y) = x
2
+y
2
24. Care din urmatoarele functii are exact 2 doua puncte stationare
a. f(x,y)=x+y c. f(x,y)=x+2y
*b. f(x, y) = x
3
−3x +y
2
d. f(x, y) = x
2
+y
2
25. Se considera functia f(x, y) = x
2
+10x −y
2
−4y +11. Atunci
punctul (-5,-2) este un punct
a. de minim local pentru f(x,y)
b. de maxim local pentru f(x,y)
*c. nu este puncte de extrem local
26. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare:
f(x, y) = x
2
+ y
2
– 10x – 10y + 5 (x, y) ∈ R
2
a. P(5,5) punct de maxim c. P(5,-5) punct de maxim
*b. P(5,5) punct de minim d. M(5,-5) punct de maxim
27. Se da functia f(x, y) = 2xy +y
3
. Cat este f
x
,'
(1, 2)
*a. 4 c. 6
b. 5 d. 7
28. Se da functia f(x, y) = 2xy +x
3
. Cat este f
y
,'
(1, 2)
*a. 2 c. 4
b. 3 d. 5
29. Se da functia f(x, y) = 4xy +5x
3
. Cat este f
y
,'
(1, 2)
*a. 4 c. 6
b. 5 d. 7
5
30. Să se calculeze derivatele parŃiale de ordinul întâi pentru următoarea funcŃie:
( )
2 2
, = 2 f x y x xy y + −
*a. ( ) ( ) ( , ) 2 ; ( , ) 2
x y
f x y x y f x y x y = + = −
/ /
b. ( ) ( ) ( , ) 2 2 ; ( , ) 2
x y
f x y x y f x y x y = − = +
/ /
c. ( ) ( ) ( , ) 2 2 ; ( , ) 2
x y
f x y x y f x y x y = + = −
/ /
d. alt răspuns.
31. Să se calculeze derivatele parŃiale de ordinul întâi pentru următoarea funcŃie:
( )
2 2 2
, = ( ) f x y x y +
a.
2 2 2 2
( , ) ( ); ( , ) ( )
y
f x y x x y f x y y x y
x
= + = +
/ /
*b.
2 2 2 2
( , ) 4 ( ); ( , ) 4 ( )
y
f x y x x y f x y y x y
x
= + = +
/ /
c.
2 2 2 2
( , ) 2 ( ); ( , ) ( )
y
f x y x x y f x y y x y
x
= + = +
/ /
d. alt răspuns.
32. Să se calculeze derivatele parŃiale de ordinul al doilea pentru următoarea funcŃie:
) ln( ln ln ) , ( y x x
y x
x
y x f + − =
+
=
*a. f
x
2
"
x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = −
1
x
2
+
1
x +y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜
2
2
1
( , )
( )
yx
f x y
x y
′′ =
+
2
2
1
( , )
( )
y
f x y
x y
′′ =
+
,
c. 2
2 2
1 1
( , )
( )
x
f x y
x x y
′′ = +
+
2
1
( , )
( )
yx
f x y
x y
′′ = −
+
2
2
1
( , )
( )
y
f x y
x y

′′ =
+
,
b. 2
2 2
1 1
( , )
( )
x
f x y
x x y
′′ = −
+
2
1
( , )
( )
yx
f x y
x y
′′ =
+
2
2
1
( , )
( )
y
f x y
x y
′′ = −
+
,
d. alt răspuns.
6
33. Să se găsească punctele staŃionare ale funcŃiei următoare:
f(x, y) = x
2
+ y
2
– 4x – 2y + 5 (x, y) ∈ R
2
*a. M(2,1) c. M(-2,1)
b. M(2,-1) d. M(-1,2)
34. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare:
f(x, y) = x
2
+ y
2
– 4x – 2y + 5 (x, y) ∈ R
2
a. M(2,1) punct de maxim c. M(-2,1) punct de maxim
*b. M(2,1) punct de minim d. M(-1,2) punct de maxim
35. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare
y
1
x
1
) y , x ( f + = cu condiŃia x+y=1 definit pe R
2
\{(0,0)`
*a. P
1
2
,
1
2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
pentruλ = 4 punct de minim
b.
1 1 1
, pentru
2 2 4
P λ
| |
= −
|
\ ¹
punct de maxim
c.
1 1 1
, pentru
2 2 4
P λ
| |
− − =
|
\ ¹
punct de minim
d. d)
1 1 1
, pentru
2 2 4
P λ
| |
− =
|
\ ¹
punct de maxim
36. ScrieŃi diferenŃiala de ordinul intai a funcŃiei
f(x,y) = x+3y+2(x
2
+y
2
-5)
*a. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = 4x +1 ( )dx + 4y +3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy c. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = x +1 ( )dx + 4y +3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
b. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = 4x −1 ( )dx + y +3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy d. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = x +1 ( )dx + y +3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
7
37. ScrieŃi diferenŃiala de ordinul intai a funcŃiei
1 1
( , ) 2( 1) f x y x y
x y
= + + + −
*a. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = −
1
x
2
+2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dx + −
1
y
2
+2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dy c. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ =
1
x
2
+2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dx +
1
y
2
+2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dy
b. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ =
1
x
2
+2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dx + −
1
y
2
+2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dy d. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ =
1
x
2
−2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dx + −
1
y
2
−2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dy
38. Se dă funcŃia de două variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − =
Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:

a. f

x
= 2x −y *c. f

x
= 2x −y −3
b. f

x
= −y d. f

x
= 2x
39. Se dă funcŃia de două variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − =
Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:

*a. f

y
x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = −x +2y +3 c. f

y
x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = −x +3
b. f

y
x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = 2y +3 d. f

y
x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = −x +y
40. Se dă funcŃia de două variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − = . f are punct stationar pe:
*a. M(1,-1) c. M(0,0)
b. M(-1,1) d. M(3,0)
41. Se dă funcŃia de două variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − = .Derivata parŃială de ordinul
al doilea a lui f în raport cu x este:
*a. ( ) 2
, 2
x
f x y =
//
c. ( ) 2
, 0
x
f x y =
//
b. ( ) 2
, 1
x
f x y = −
//
d. ( ) 2
, 2
x
f x y x = −
//
8
42. Se dă funcŃia de două variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − = . Derivata parŃială de ordinul
al doilea a lui f în raport cu y este:
a. ( ) 2
, 1
y
f x y = −
//
c. ( ) 2
,
y
f x y y = −
//
*b. ( ) 2
, 2
y
f x y =
//
d. ( ) 2
,
y
f x y x =
//
43. Se dă funcŃia de două variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − = .Alege valoarea corectă pentru
( ) ,
xy
f x y
//
a. ( ) , 0
xy
f x y =
//
c. ( ) ,
xy
f x y xy =
//
b. ( ) ,
xy
f x y
//
nu există *d. ( ) , 1
xy
f x y = −
//
44. Se dă funcŃia de două variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − = . Estimând valoarea expresiei
( ) 2 2
2
(1, 1) (1, 1) (1, 1)
xy
x y
f f f − − − −
// // //
şi Ńinând cont de valoarea
2
(1, 1)
x
f −
//
, stabileşte natura punctului
critic M(1,-1):
*a. punct de minim local c. nu se poate spune nimic despre
natura punctului M(1,-1)
b. punct de maxim local d. nu este punct de extrem local
45. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + − = y x y x f
Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:
a. ( ) , 2 1
x
f x y x = −
/
c. ( ) , 2
x
f x y x =
/
b. ( ) , 6
x
f x y y = +
/
*d. ( ) ( ) , 2 1
x
f x y x = −
/
46. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + − = y x y x f .
Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:
a. ( ) , 6
y
f x y y = +
/
c. ( ) , 2
y
f x y y =
/
*b. ( ) ( ) , 2 6
y
f x y y = +
/
d. ( ) , 1
y
f x y x = −
/
9
47. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + − = y x y x f .
FuncŃia f x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜are punct stationar pe:
*a. M(1,-6) c. M(0,0)
b. M(-1,6) d. M(1,0)
48. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + − = y x y x f . Derivata parŃială de ordinul al
doilea a lui f în raport cu x este:
a. ( ) 2
, 1
x
f x y =
//
c. ( ) 2
, 0
x
f x y =
//
*b. ( ) 2
, 2
x
f x y =
//
d. ( ) 2
, 2
x
f x y x =
//
49. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + − = y x y x f . Derivata parŃială de ordinul al
doilea a lui f în raport cu y este:
a. ( ) 2
, 1
y
f x y = −
//
c. ( ) 2
,
y
f x y y = −
//
*b. ( ) 2
, 2
y
f x y =
//
d. ( ) 2
,
y
f x y x =
//
50. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + − = y x y x f . Alege valoarea corectă pentru
( ) ,
xy
f x y
//
*a. ( ) , 0
xy
f x y =
//
c. ( ) , 2
xy
f x y =
//
b. ( ) ,
xy
f x y
//
nu există d. ( ) , 1
xy
f x y =
//
51. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + − = y x y x f . Estimând valoarea expresiei
( ) 2 2
2
(1, 6) (1, 6) (1, 6)
xy
x y
f f f − − − −
// // //
şi Ńinând cont de valoarea
2
(1, 6)
x
f −
//
, stabileşte natura punctului
critic M(1,-6):
a. punct de maxim local *c. punct de minim local
b. nu este punct de extrem local d. nu se poate spune nimic despre natura
punctului (1,-6)
10
52. Se dă funcŃia de două variabile xy y x f = ) , (
Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:
a. ( ) , 1
x
f x y =
/
*c. ( ) ,
x
f x y y =
/
b. ( ) ,
x
f x y x =
/
d. ( ) , 0
x
f x y =
/
53.
Fie f(x,y) = 10x + 4y + 2xy +
xy
400
, x >0, y >0 . Derivatele partiale de ordin I sunt:

*a.
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
− + =
− + =
2
'
2
'
400
2 4 ) , (
400
2 10 ) , (
xy
x y x f
y x
y y x f
y
x
c.
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
+ + =
+ + =
2 2
'
2 2
'
400
2 4 ) , (
400
2 10 ) , (
y x
x y x f
y x
y y x f
y
x
b.
¦
¹
¦
´
¦
+ + =
+ + =
2 2
'
'
400
2 10 ) , (
2 4 10 ) , (
y x
y x y x f
y x y x f
y
x
d.
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
+ + =
+ + =
2
'
2
'
400
2 4 ) , (
400
2 10 ) , (
xy
x y x f
xy
y y x f
y
x
54.
Punctul stationar pentru functia:
f(x,y) = 10x + 4y + 2xy +
xy
400
cu x >0, y >0 este
*a. M(2, 5) c. M(-2, -5)
b. M(2, 3) d. nu exista
55. Functia f(x,y) = 10x + 4y + 2xy +
xy
400
cu x >0, y >0 admite

a. punct de maxim local M(2, 5) c. nu admite puncte de extreme local
*b. punct de minim local M(2, 5) d. punct de minim local M(2, 3)
11
56. Rezolvand sistemul obtinut prin anularea derivatelor de ordin I rezulta:

a. puncte de maxim local *c. puncte stationare
b. puncte de minim local d. matricea hessiana
57. Diferentiala de ordin I pentru functia f(x, y, z) = x
2
+ y
2
+ z
2
– xy + x - 2z,
(x, y, z)∈R
3
este

*a. d f(x, y, z) = (2x- y +1)dx + (2y – x)dy + (2z – 2)dz
b. d f(x, y, z) = (2x
2
- xy + x)dx + y
2
dy + (z
2
-2z)dz
c. d f(x, y, z) = (x
2
+ y
2
+ z
2
)dx + (1-xy)dy + (x-2z)dz
d. d f(x, y, z) = (2x- y +1)dx + (2y - xy)dy+(2z - 2)dz
58. Functia f (x,y)= arctg(x
2
+ y
2
) verifica

a. y f
'
x
(x ,y) + xf
'
y
(x ,y) = 0
*b. y f
'
x
(x ,y) - xf
'
y
(x ,y) = 0
c. f
'
x
(x ,y) + f
'
y
(x ,y) = 0
d. 2x f
'
x
(x ,y) - 2yf
'
y
(x ,y) = 0
59. Functia f (x,y) = x
3
+ y
3
- 3xy definita pe R
2
*a. admite punct de minim local M(1, 1)
b. admite punct de maxim local M(-1, 1)
c. nu admite puncte de extrem
d. admite punct de minim local M(1, 1)si N(-1, 1)
12
60. Functia f (x,y) = x
3
+ y
3
- 3xy definita pe R
2
a. are valoarea minimului egala cu -1 c. are 3 puncte stationare
*b. are valoarea maximului egala cu 1 d. nu are puncte de extreme local
61.
Functia f(x, y, z) = x
2
+y
2
+z
2
- 2x – 4y – 6z definita pe R
3
are:
a. toate derivatele de ordin 2 nule c. toate derivatele de ordin 2 egale cu 2
*b. toate derivatele mixte de ordin 2 nule d. toate derivatele de ordin 2 strict
pozitive
62. Se dă funcŃia de două variabile xy y x f = ) , (
Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:
a. ( ) , 1
y
f x y =
/
c. ( ) ,
y
f x y y =
/
*b. ( ) ,
y
f x y x =
/
d. ( ) , 0
y
f x y =
/
63. Se dă funcŃia de două variabile xy y x f = ) , ( .
DiferenŃiala de ordinul I a lui f este
a. dy dx df + = c. dy ydx df + =
b. xdy dx df + = *d. xdy ydx df + =
64. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) , ( y x y x f + =
Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:
a. ( )
2
,
x
f x y y =
/
c. ( ) , 2
x
f x y y =
/
*b. ( ) , 2
x
f x y x =
/
d. ( )
2
,
x
f x y x =
/
65. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) , ( y x y x f + =
Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:
a. ( )
2
,
y
f x y x =
/
*c. ( ) , 2
y
f x y y =
/
b. ( ) , 2
y
f x y x =
/
d. ( )
2
,
y
f x y y =
/
13
66. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) , ( y x y x f + =
DiferenŃiala de ordinul I a lui f este
a. dy y dx x df
2 2
+ = c. 0 = df
b. dy dx df + = *d. ydy xdx df 2 2 + =
67. ScrieŃi diferenŃiala de ordinul intai a funcŃiei f x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = x
2
−xy +y
2
−3x +3y
*a. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = 2x −y −3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dx + −x +2y +3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
b. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = x −y −3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dx + −x +2y −3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
c. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = 2x −y −3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dx + x +y +3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
d. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = x +2y −3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dx + x +2y −3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
68. Punctele de extrem local ale functiei f:ò
2
→ò, f(x,y) = x
3
+3xy
2
−15x −12y sunt
a. (2,1) punct de maxim local, (-2,-1) punct de minim local;
*b. (2,1) punct de minim local, (-2,-1) punct de maxim local;
c. (-2,1) punct de maxim local, (2,-1) punct de minim local;
d. (2,-1) punct de maxim local, (-2,1) punct de minim local.
69. Pentru functia f:ò
2
→ò, f(x,y) = 2x
2
+y
3
−6xy +1, A
9
2
,3
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
este
a. punct de maxim local;
*b. punct de minim local;
c. punct sa.
70. Pentru functia f:ò
2
→ò, f(x,y) = (x −1)
2
+2y
2
, punctul A(1,0) este
*a. punct de minim local;
b. punct de maxim local;
c. punct sa;
71. Pentru functia f:(0,∞)
2
→ò, f(x,y) = xy +
50
x
+
20
y
, punctul M(5,2) este
a. punct sa;
b. punct de maxim local;
*c. punct de minim local.
14
72. Functia f:ò
2
→ò, f(x,y) = x
2
−xy +y
2
−2x −y
*a. are punctul de minim local M
5
3
,
4
3
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
b. are punctul de maxim local M
5
3
,
4
3
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
c. are punctul sa M
5
3
,
4
3
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
d. nu are puncte de extrem.
73. Fie functia f:ò
2
→ò definita prin f(x,y) = 4(x −y) −x
2
−y
2
. Determinati punctele stationare ale lui f.
a. (-2,2);
b. (2,2);
c. (-2,-2);
*d. (2,-2).
74. Fie functia f:ò
2
→ò definita prin f(x,y) = x
2
+xy +y
2
+x −y +1. Determinati punctele stationare
ale lui f.
a. (-1,-1);
*b. (-1,1);
c. (1,-1);
d. (1,1).
75. Fie functia f:ò
2
→ò definita prin f(x,y) = 2x
3
+xy
2
+5x
2
+y
2
. Determinati punctele stationare ale
lui f.
*a. (-1,2), (-1,-2), (0,0) si −
5
3
,0
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
b. (1,2), (-1,-2), (0,0) si −
5
3
,0
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
c. (-1,2), (1,-2), (0,0) si −
5
3
,0
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
d. (1,0) si −
5
3
,0
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
76. Fie functia f:ò
2
→ò definita prin f(x,y) = x
3
+y
3
−3xy. Pentru functia f
a. (0,0) este punct de maxim;
b. (0,0) este punct de minim;
*c. (0,0) este punct sa.
15
77. Fie functia f:ò
2
→ò definita prin f(x,y) = x
3
+y
2
−6xy −39x +18y +20. Functia f
a. are (1,-6) punct de maxim si (5,6) punct de minim;
b. are (1,-6) punct de minim si (5,6) punct de maxim;
*c. are (1,-6) si (5,6) puncte de minim;
d. are (5,6) punct de minim;
78.
( ) ( )
( )
, 1,2
lim 4 3
x y
xy

+
a. exista si este egala cu 1
b. exista si este egala cu 10
c. nu exista
*d. exista si este egala cu 11
79.
( ) ( )
3
2 2
, 0,0
lim
x y
xy
x y

+
a. nu exista
b. exista si este egala cu -1
*c. exista si este egala cu 0
d. exista si este egala cu 2
80.
( ) ( ) , 0,1
1
lim sin
x y
y
x


*a. nu exista
b. exista si este egala cu -1
c. exista si este egala cu 0
d. exista si este egala cu 1
81.
( ) ( ) , 0,0
1 1
lim sin cos
x y
x y
y x

⋅ + ⋅
a. nu exista
b. exista si este egala cu 1
c. exista si este egala cu 2
*d. exista si este egala cu 0
82.
( ) ( )
2 2
, 0,0
sin 2
lim
4
x y
y x
x y


+
*a. nu exista
b. exista si este egala cu -1
c. exista si este egala cu 2
d. exista si este egala cu 0
16
83. Fie ( )
2 2 3
( , , ) 32 , x,y,z . f x y z x y yz x z = + + − ∈ℜ Atunci:
a. M(2,-8,-4) nu este punct de extrem
*b. M(2,-8,-4) este punct de maxim local
c. functia are doua puncte critice
d. alta varianta
84. Fie ( )
4 3 2 3 2 2
( , ) 8 18 8 3 3 , , f x y x x x x y y y x y = − + − + − − ∈ℜ si fie punctele
( ) 1
2 3,1 2 , M − −
( ) ( ) 2 3
2 3,1 2 , 2 3,1 2 M M − + + −
( ) ( ) ( )
4 5 6
2 3,1 2 , 2,1 2 , 2,1 2 . M M M + + − + Atunci
a.
1
M este punct sa,
5
M este punct de minim local
b.
3
M este punct de minim local,
5
M este punct de minim local
*c. M
1
este punct sa, M
5
este punct de maxim local
d. alt raspuns
85. Fie ( ) ( )
2 3 3
( , , ) 2 3 , , , . f x y z xy z a x y z x y z = − − − ∈ℜ si a > 0. Daca , ,
7 7 7
a a a
M
| |
|
\ ¹
este
punct critic pentru functia data, atunci:
a. M este punct de minim local
b. Minorii matricei hessiene sunt:
5 10 10
1 2 3
2 8 18
7 7 7
a a a
| | | | | |
∆ = ∆ = ∆ =
| | |
\ ¹ \ ¹ \ ¹
si deci punctul M este punct de minim local
*c. Minorii matricei hessiene sunt:
5 10 10
1 2 3
2 8 18
7 7 7
a a a
| | | | | |
∆ = − ∆ = ∆ = −
| | |
\ ¹ \ ¹ \ ¹
si deci punctul M este punct de maxim
local.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful