cop1:cop1.

qxd 3/9/2009 11:23 AM Page 2

cop2:cop 2 bosch.qxd 3/9/2009 6:42 PM Page 2

003 terra:000 stihl.qxd 3/9/2009 11:54 AM Page 3

004 sumar:004 sumar.qxd 3/9/2009 5:01 PM Page 4

S U M A R
INFO-NEWS Premierul chinez ši cancelarul german, martori la semnarea contractului cu Sany Cea mai micã mašinã de gãurit/înšurubat profesionalã cu acumulator litiu-ion! NOUTĂŢI Noul separator de condens certificat de la Atlas Copco trateazã emulsiile stabile Powertek Go Blogging! Mai transparenøi, mai comunicativi MEGA TEHNIC Echipamente pentru drišcuirea suprafeøelor betonului proaspãt REPORTAJ CDP Access - Groupe Piroux ši cea mai francofonã zonã din România INTERVIU În construcøii se anunøã vremuri delicate MANAGEMENT TEHNOLOGIC Inovarea, factor de progres pentru întreprinderile mici ši mijlocii TEHNOLOGII Reciclarea materialelor asfaltice în instalaøii fixe de preparare a mixturilor ŠANTIER Construcøia unui pod sofisticat 8 10 FINANCIAR Sãgeøile leului SOLUŢII ECO MOTORINE ECOLOGICE PENTRU PROTECØIA MEDIULUI 12 64 LA FUNCØIONAREA MOTOARELOR DIESEL ADVERTORIAL Rocast vizeazã poziøia de lider în distribuøia de bricolaj ši echipamente pentru construcøii, prin implementarea 16 SeniorERP Testarea noilor miniîncãrcãtoare multifuncøionale Case pentru armatã 26 Legãtura directã cu satelitul aduce beneficiile din spaøiu pe pãmânt Sistemul DUAL POWER 48 Mai multã mobilitate de la Powerscreen de motoferãstraie 56 EVENIMENT Powertek a livrat cea mai mare pompã de beton din øarã! 90 TÂRGUL DE UTILAJE MARCOM – EDIØIA 2009 30 36 68 82 Lanøurile STIHL – de referinøã pentru industria producãtoare 46 42 40 84 78 72

16 Echipamente pentru drišcuirea suprafeøelor betonului proaspãt
Drišcuirea este operaøiunea tehnologicã prin care se asigurã netezirea suprafeøei tencuielii pentru o finisare de calitate superioarã, iar drišca este unealta manualã folositã în acest scop. Pentru crešterea productivitãøii ši calitãøii....

26 CDP Access Groupe Piroux ši cea mai francofonã zonã din România
La aproximativ 15 km nord-est de municipiul Pitešti ši maxim 2 km de Mioveni, afacerištii români ši cei francezi au bãtut încã o datã palma ši au format CDP Access Groupe Piroux, dupã ce în urmã cu muløi ani, tot aici, s-au pus bazele.....

30 Powertek a livrat cea mai mare pompã de beton din øarã!
La intrarea în showroomul Powertek, situat la km 23 al autostrãzii Bucurešti – Pitešti, în sensul giratoriu amenajat aparent ad hoc, o pompã de beton marca Sermac, abia scoasã din øiplã, anunøã din timp evenimentul la care am fost invitaøi....

46 Legãtura directã cu satelitul aduce beneficiile din spaøiu pe pãmânt
Utilizatorii de JCB vor avea doar de profitat ca urmare a introducerii pe scarã largã a noilor sisteme de monitorizare prin satelit. Sistemul avansat de telemetrie, denumit JCB LiveLink (conexiune în direct), are capacitatea de a crešte performanøa....

4 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

005 ircat:000 stihl.qxd 3/9/2009 11:59 AM Page 5

006 editorial:06 editorial.qxd 3/9/2009 5:03 PM Page 6

PUBLISHER: Daniel Adam REDACTOR-ŠEF: Dragoš Nicolae DESIGNER GRAFICÃ: Gianina Farcaš REDACTOR COLABORATOR: Bogdan Oproiu CONSILIUL ŠTIINØIFIC: prof. univ. dr. ing. Gh. P. Zafiu (coordonator) 0721-784.914 prof. univ. dr. h.c. Štefan Mihãilescu conf. univ. dr. ing. Ioan Petrea prof. univ. dr. ing. Mircea Alãmoreanu prof. dr. ing. Laurenøiu Sârbu conf. univ. dr. ing. Ion Ionescu drd. ing. Oana Tonciu CORECTURÃ TEXTE: Marius Iancu

Decizii banale, dar luate cu greu
cum câteva zile am ajuns în zona pasajului Basarab ši, cum aflasem cã lucrãrile s-au reluat – asta dupã îndelungate ši repetate dispute politice –, am trecut sã arunc o privire asupra evoluøiei šantierului ši a utilajelor cu care se lucreazã. Chiar în vecinãtatea gãrii Basarab troneazã spectaculos doi piloni înaløi, parcã pentru a atenøiona trecãtorii asupra amplorii acestei lucrãri de excepøie. Dacã facem un scurt apel la memorie, vom descoperi cã în cel mai aglomerat oraš al României nu s-au fãcut cine štie ce investiøii în infrastructurã, deši pentru asta s-au consumat sute de ore ši spaøiu în mass-media, mandate de primari ši milioane de minute petrecute gratuit în trafic de cei mai muløi dintre noi. E drept, s-au mai asfaltat câteva artere, s-au reabilitat câteva pasaje subterane ši câteva linii de tramvai, însã toate astea existau deja ši au fost doar îmbunãtãøite. Revenind la pasajul Basarab, am rãmas mut de uimire de unele motive responsabile cu întreruperea lucrãrilor. Ca sã vã dau un exemplu, o štire din presa centralã anunøa cã pasajul este blocat de prezenøa pe traseu a unei šaormerii. Altã datã a fost blocat de un anumit imobil ši de proprietarul furios al acestuia. Oricum, e vorba de permanenta problemã a exproprierilor. Când era primar, Videanu se chinuia sã demonstreze cã pasajul este lucrare de utilitate publicã, o problemã de care s-a lovit inclusiv Sorin Oprescu ši care a devenit aša doar prin intervenøia expresã a premierului Boc. Acum se vor putea face exproprierile ši se vor relua lucrãrile. Nedumerirea mea este legatã însã de întârzierea acestei declaraøii de utilitate publicã, ce mi se pare la fel de ridicolã ca prezenøa pe traseu a unei mašini abandonate, cu care primãria ši guvernul n-ar šti ce sã facã. S-a crezut vreodatã cã pasajul Basarab are o altã utilitate în afarã de cea publicã? Mã îndoiesc. Dar ce mi-a venit tocmai acum cu acest pasj? Unul din motive este simplul fapt cã, øinând cont de termenul de execuøie al constructorului, pasajul trebuia sã fie gata ši deja dat în folosinøã. Al doilea motiv este legat de faptul cã în infrastructurã viteza de construcøie ar trebui sã creascã, iar divergenøele juridice, care de multe ori frizeazã ridicolul, ar trebui sã fie rezolvate grabnic ši corect. Dacã bãncile nu mai acordã credite ši construcøiile imobiliare au încetinit mult producøia, autoritãøile din România, constructorii ši dealerii de utilaje ar trebui sã se reorienteze cãtre infrastructurã. Avem nevoie de staøii de epurare, de segmente de protecøie ši tratare a apei, de poduri, tuneluri ši apãrãri de maluri. Ca sã numai vorbim de marile autostrãzi la care încã suntem codašii Europei. Acum avem proiectanøi ši constructori buni, dar ši asistenøã externã pentru toate aceste procese care compun construcøia, care pornesc cu un simplu studiu de fezabilitate ši se încheie cu recepøia lucrãrii. Avem toate tipurile de utilaje, de la unelte de mânã pânã la macarale trun ši concasoare de carierã. Ne mai trebuie bunãvoinøã ši neutralizarea conflictelor de interese ale oamenilor care ne conduc.

ADVERTISING SALES MANAGER: Claudiu Tudose MARKETING MANAGER: Laura Iacob REVISTA UNELTE ŠI ECHIPAMENTE este o publicaøie lunarã a

A

MEMBRU FONDATOR: Cãtãlin Berari DIRECTOR GENERAL: Adrian Rus DIRECTOR VÂNZÃRI PUBLICITATE: Radu Gãvruš DIRECTOR EDITORIAL: Diana Ionescu DIRECTOR DE PRODUCØIE: Mihai Voivod PRELUCRARE IMAGINE: Daniel Dragomir, Alice Stoicescu, Augustin Zamfirescu ABONAMENTE: Mariana Gheorghe Tel: 021-202.82.70; O.P. 33, C.P. 52, Bucurešti CORESPONDENØÃ: O.P. 33, C.P. 52, Bucurešti e-mail: rue@hiparion.com www.hiparion.com ADRESA: Bucurešti, Str. Nerva Traian nr. 3, Bl. M 101, Et. 8, sector 3; Tel.: 021-202.82.70, Fax: 021-202.82.69 TIPAR: Distribuøie prin: HIPARION DISTRIBUTION TUTUN ŠI ZIARE SYMMETRIA RODIPET Revista de Unelte ši Echipamente este marcã înregistratã

ISSN 1582-4217
Copyright HIPARION MAGAZINES Reproducerea integralã sau parøialã a textelor sau ilustraøiilor din Revista de Unelte ši Echipamente este posibilã numai cu acordul prealabil scris al HIPARION MAGAZINES. Întreaga rãspundere privind corectitudinea informaøiilor revine semnatarilor articolelor ši firmelor care îši fac publicitate.

Dragoš Nicolae

074-077 romdril:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:12 PM Page 77

008-009 info-news sany:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:06 PM Page 8

I N F O

-

N E W S

Premierul chinez ši cancelarul german, martori la semnarea contractului cu Sany
e 29 ianuarie, anul curent, premierul chinez Wen Jiabao a vizitat Germania pentru a fi martor, alãturi de cancelarul german Angela Merkel, la semnarea contractului în valoare de peste 100 de milioane de euro dintre grupul specializat în echipamente de beton Sany ši autoritãøile din Rhine-Westphalia. Este cea mai mare investiøie chinezã în Europa din toate timpurile ši ea constã în construitrea unei platforme de producøie la centrul R&D în Colon, Nord Rhine-Westphalia. Odatã ce va fi construit, centrul de producøie de la Colon va alimenta toatã piaøa din Europa. Managerii de la Sany considerã cã investiøia se va re-

P

cupera în šapte ani, dacã se vor produce 3.000 de echipamente anual ši dacã se vor vinde echipa-

mente în valoare de 350 de milioane $, ceea ce înseamnã un profit total de 48.02 milioane $. Pentru noua fabricã, Sany va achiziøiona de la aløi producãtori din Europa šasiuri, pompe de ulei ši motoare, iar decizia de a produce numai pentru bãtrânul continent provine din considerente economice. Cu øinta de a adânci cooperarea economicã dintre cele douã øãri, în timpul vizitei premierului Wen Jiabao, guvernele Germaniei ši Chinei au semnat un total de 6 proiecte de investiøii, din care proiectul cu Sany este cea mai mare investiøie chinezã în Europa. Ambele guverne au acordat o importanøã deosebitã investiøiei grupului chinez, iar ceremonia de semnare a contractului a avut loc la Cancelarie, semnatarii

8

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

008-009 info-news sany:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:07 PM Page 9

de mašini ši utilaje chineze din ultima perioadã, care au culminat cu investiøii de proporøii în mai multe platforme de producøie, atât în Europa, cât ši în SUA, tehnologizarea de ultimã orã a echipamentelor de construcøii a devenit o prioritate pentru Sany. Pe lângã investiøiile din Germania, Sany a mai construit o platformã de producøie în India, în valoare totalã de fiind Liang Wengen, prešedintele Sany, ši dl. Rutgers, premierul regiunii Nord Rhine-Westphalia. De semenea, la eveniment au participat în calitate de martori dna. Angela Merkel ši dl. Wen Jiabao, care în cadrul ceremoniei a declarat: „Este un proiect mãreø!” Dupã ceremonia de semnare, Liang Wengen ši prešedintele Xiang Wenbo au fost invitaøi sã participle la banchetul organizat de dna. Merkel în cinstea premierului Wen. Datoritã dezvoltãrii construcøiilor 60 de milioane de dolari, datã în folosinøã în noiembrie 2006, devenind totodatã cea mai mare investiøie chinezã din India. Un alt proiect important al celor de la Sany este cel inaugurat în septembrie 2007, cu o investiøie de 60 de milioane $ în statul Georgia, S.U.A., acolo unde s-a construit un centru de producøie, devenind totodatã cea mai mare investiøie chinezã de pe continentul nord-american. În situaøia economicã actualã, Sany are curajul sã facã investiøii de mari proporøii bazându-se pe competitivitatea produselor sale ši a managementului performant de pânã acum. Prešedintele Xiang Wenbo a declrat cã turul european al premierului chinez Wen Jiabao demonstreazã încrederea Chinei în promovarea ši implementarea strategiilor economice pe termen lung, în ciuda crizei financiar-bancare care se manifestã puternic în aceastã perioadã. În 2008, Sany a ajuns la vânzãri în valoare de 20,9 mld. de RMB, iar în urmãtorii cinci ani plãnuiešte sã creascã pânã la cifra de 100 de mld. de RMB, ši astfel sã fie listatã în Fortune Global 500. n

010-011 info bosch:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:11 PM Page 10

I N F O

-

N E W S

Cea mai micã mašinã de gãurit/înšurubat profesionalã cu acumulator litiu-ion!
novaøia este cheia! Acest aspect devine din ce in ce mai important pentru specialištii din ziua de azi. Ei au nevoie de scule electrice care încorporeazã inovaøia, pentru a-ši putea realiza lucrãrile la nivelul de performanøã dorit. Cunoštiinøele unice acumulate de cãtre Bosch de-a lungul unei experienøe vaste în domeniu împreunã cu forøa inovatoare caracteristicã mãrcii noastre au condus la crearea unei scule extrem de ušor de manevrat, datoritã dimensiunilor sale reduse, care poate satisface chiar šiašteptãrile celor mai exigenøi profesioništi.

I

în lemn de esenøã moale. Acest tip de operaøiune acoperã aproximativ 75% din toate cazurile de înšurubãri. Timp redus necesar încãrcãrii, duratã de viaøã îndelungatã Încãrcãtorul AL 1130 CV permite încãrcarea în numai 30 de minute ši menajeazã acumulatorii asigurându-le astfel o duratã de viaøã extrem de îndelungatã. Datoritã tehnologiei Hyper Charge, în primele 15 min. acumulatorul se încarcã în proporøie de 70%, acest aspect fiind extrem de important în vederea pãstrãrii constante a ritmului de lucru, chiar ši atunci când un al doilea acumulator nu este disponibil. Tehnologia ECP (Electronic Cell Protection) asigurã de asemenea, protecøia electronicã a bateriei prin protejarea împotriva supraîncãlzirii ši descãrcãrii profunde. Avantajul clar pe care îl oferã GSR 10.8 V-LI Professional este durata lungã de viaøã atât a acumulatorilor reîncãrcabili, cât ši a mašinii. Bineînøeles cã GSR 10.8 V-LI Professional impresioneazã ši atunci când intrã în acøiune. Printre principalele sale avantaje se pot enumera: inel de reglare a momentului de torsiune cu 10+1 poziøii de
n

reglare; blocare ax; LED cu luminã puternicã, poziøionat frontal; cap magnetic de prindere a biøilor. Ušor de pãstrat la îndemânã GSR 10.8 V-LI Professional poate fi luatã oriunde. Pentru a fi ši mai ušor de purtat, în pachetul acesteia existã un toc detašabil ce poate fi prins, spre exemplu, direct la curea, fiind astfel la dispoziøia specialistului în orice moment ši în orice situaøie. Micuøã, dar complexã în acelaši timp, aceastã sculã electricã poate fi pãstratã ši într-o geantã, având astfel spaøiu ši pentru o muløime de accesorii. GSR 10.8 V-LI îøi oferã tot ceea ce-øi poøi dori de la un partener de încredere pregãtit sã te ajute în orice situaøie. Testeazã cea mai micã mašinã de gãurit/înšurubat profesionalã de la Bosch! Soluøia idealã pentru speciališti. n

Dimensiuni reduse, putere maximã!

GSR 10.8 V-LI Professional este la fel de puternicã precum o mašinã de gãurit/înšurubat standard, dar cu dimensiuni reduse la jumãtate. Pregãtitã pentru acøiune în orice situaøie, poate fi pãstratã permanent la îndemânã: reprezintã soluøia idealã pentru orice specialist. Dimensiunea nu mai este o problemã pentru putere. Datoritã tehnologiei Litiu-Ion, GSR 10.8 V-LI Professional este o sculã electricã compactã ši totuši extrem de puternicã – chiar ši atunci când nu este folositã pentru o perioadã mai lungã de timp. Cu GSR 10.8 V-LI Professional se pot înšuruba cu ušurinøã šuruburi de tip 6 x 60 mm

10

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

010-011 info bosch:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 12:43 PM Page 11

012-015 noutati atlas copco:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 12:54 PM Page 12

N O U T Ã Ø I

Noul separator de condens, certificat de Atlas Copco, trateazã emulsiile stabile
Antwerp, Belgia, 29 ianuarie 2009. Cu noul separator apã-ulei, care trateazã emulsia stabilã ši împiedicã formarea bacteriilor în compresor, condensul nu mai reprezintã o problemã. Tipul acesta de separator OSCi este integrat în compresoarele elicoidale cu injecøie de ulei de la 37 pânã la 90 kW*.
ntegrarea separatorului apã-ulei asigurã controlul electronic pentru o funcøionare lipsitã de griji ši în acelaši timp sporešte capacitatea liniei de producøie. Gama OSCi a fost certificatã de Institutul german DIBt (Deutsche Institut für Bautechnik), ca garanøie suplimen-

I
12

tarã cã separarea condensului se face la cel mai înalt nivel de eficienøã. Standardele adoptate în scopul protecøiei mediului stabilesc limita generalã a contaminãrii cu ulei în apa rezidualã la 20 ppm. Acest lucru face necesarã separarea uleiului din condensul generat în compresor. Este recomandatã echiparea compresoarelor cu injecøie de ulei cu separatoare apã-ulei. Separatoarele OSCi Atlas Copco au trecut cu succes testele pentru certificarea DIBt. Aceastã instituøie externã (Deutsche Institut für Bautechnik) este spen

cializatã în emiterea aprobãrilor tehnice pentru domeniul ingineriei civile. Certificatul obøinut garanteazã faptul cã OSCi îndeplinešte cerinøele standardelor internaøionale în vigoare. Compresoarele Atlas Copco din gama GA – de la 37 la 90 kW* – pot fi echipate cu separatoare OSCi integrate. Aceste compresoare elicoidale cu injecøie de ulei pot fi *pentru toate compresoarele GA de la 37 la 90 kW (de asemenea, pentru variantele FF, +ši VSD), cu excepøia compresoarelor GA 37 ši GA 45

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

012-015 noutati atlas copco:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 12:54 PM Page 13

N O U T Ã Ø I

utilizate într-o mare varietate de aplicaøii ši industrii, printre care: ateliere, linii de asamblare, producøia de mase plastice, ambalare, industria auto, industria tipograficã, textilã, prelucrarea lemnului, producøia materialelor de construcøii, turnãtorie ši în activitãøile din domeniul petrolului ši gazelor. Utilizare lipsitã de griji: uleiul nu ajunge în contact cu mediul înconjurãtor Atunci când este vorba despre separarea uleiului din apã, majoritatea separatoarelor pot face faøã emulsiilor instabile. Dar emulsiile stabile sunt mult mai dificil de separat. Astfel, inginerii Atlas Copco au dezvoltat o nouã metodã de rezolvare a acestei probleme. (În principiu, gama OSCi asigurã filtarea în trei etape, fiecare etapã având loc într-un turn diferit. În primul turn are loc o separare bazatã pe diferenøa de gravitate

dintre ulei ši apã. Un nou filtru, special combinat cu aerarea din cel de-al doilea turn, a fost proiectat pentru înlãturarea emulsiei stabile concomitent cu împiedicarea formãrii bacteriilor ši mirosurilor. În cele din urmã, filtrul cu carbon activ din ultimul turn este destinat reøinerii urmelor de ulei.) Aceastã combinaøie unicã a diferitelor metode de filtrare face posibilã separarea uleiului de apa din condensul format în interiorul compresorului, împiedicând totodatã formarea bacteriilor, chiar în cazul emulsiilor stabile. Astfel se eliminã grija contaminãrii, atât pentru compresorul dumneavoastrã, cât ši pentru mediul înconjurãtor, ši sunt respectate standardele internaøionale. Integrare pentru o utilizare facilã Prin integrarea separatorului OSCi în compresor devine posibilã utilizarea sistemului de control al acestuia pentru monitorizarea se-

paratorului apã-ulei. În timp ce display-ul dã informaøii referitoare la starea filtrului, riscul de preaplin ši avertizãrile privind necesitatea service-ului sunt anunøate prin semnale de alarmã. Toate aceste aspecte fac posibilã obøinerea unei eficienøe de funcøionare maxime a configuraøiei compresorului. Evitarea operaøiunilor de service care nu sunt necesare duce la economii de timp ši bani. În timp ce separatoarele apã-ulei exterioare pot ocupa un spaøiu de pânã la 2 m2, necesarul de spaøiu al separatorului OSCi integrat se reduce la zero. Acest lucru duce la crešterea eficienøei liniei de producøie ši, concomitent, la minimizarea riscului de scãpãri de ulei ši la scãderea costurilor ši timpului de instalare. Tot ce trebuie fãcut este adãugarea de apã curatã ši conectarea la sistemul de canalizare. Astfel, OSCi este gata pentru separarea condensului produs în compresor cu o eficienøã ridicatã. În cele din urmã, o drenã de inspecøie permite obøinerea de mostre de condens, fãrã a fi necesarã deschiderea compresorului, fãcând din comparaøiile de turbiditate o metodã rapidã ši ušoarã de control. Acest lucru furnizeazã o unealtã în plus pentru verificarea acurateøei separatorului apã-ulei ši încadrarea în limitele cerute de standarde. Urmând îmbunãtãøirile continue ale gamei GA, la rândul ei gama OSCi se adaugã soluøiilor complete oferite de Atlas Copco. În plus faøã de economiile de energie ši performaøele sporite ale compresoarelor GA, aceasta adaugã ca beneficiu suplimentar pentru clienøi utilizarea
n

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

13

012-015 noutati atlas copco:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 12:55 PM Page 14

N O U T Ã Ø I

lipsitã de griji. Evacuarea condensului din compresor devine astfel mai eficientã ši ecologicã. Aceastã inovaøie a fost posibilã graøie experienøei ši expertizei Atlas Copco, formate pe parcursul numeroaselor decenii în producøia ši dezvoltarea compresoarelor ši echipamentelor de tratare a aerului. Atlas Copco este lider mondial în furnizarea de soluøii pentru productivitate industrialã. Produsele ši serviciile includ echipamente pentru aer comprimat ši gaz, generatoare, echipamente pentru construcøii ši minerit, unelte industriale ši sisteme de asamblare, precum ši servicii post-vânzare ši de închiriere. În strânsã colaborare cu clienøii ši partenerii de afaceri, ši cu 136 de ani de experienøã, Atlas Copco inoveazã pentru o productivitate superioarã. Având sediul central în Stockholm, Suedia, extinderea globalã a Grupului implicã peste 160 de pieøe. În 2008, Atlas Copco avea 34.000 de angajaøi ši venituri de 7,7 miliarde de euro. Mai multe detalii aflaøi la adresa www.atlascopco.com. Industrial Air este o divizie a Atlas Copco Compressor Technique business area. Aceasta dezvoltã, produce ši comercializeazã în întreaga lume compresoare de aer cu injecøie de ulei sau oil-free, echipamente de tratare a aerului ši soluøii de reøele ši monitorizare, sub mai multe mãrci, pentru toate domeniile industriale. Divizia se concentreazã pe îmbunãtãøirea suplimentarã a productivitãøii clienøilor. Sediul central al diviziei ši centrul de producøie principal sunt situate în Antwerp, Belgia. n

14

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

012-015 noutati atlas copco:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 12:55 PM Page 15

016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:15 PM Page 16

M E G A

T E H N I C

Echipamente pentru drišcuirea suprafeøelor betonului proaspãt
Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIU Universitatea Tehnicã de Construcøii Bucurešti, Catedra Mašini de Construcøii aracteristicile principale ale unui astfel de echipament sunt: viteza variabilã, productivitatea mare (pânã la 60 m2/orã), aportul de apã prin pulverizator. Alcãtuirea constructivã a echipamentelor pentru drišcuit. Echipamentul se compune din douã pãrøi principale cu funcøii tehnologice distincte (fig. 1a, documentare REV SRL, ši fig. 1b, documentare Mixer): unitatea de comandã ši control (1) ši drišca mecanicã (2) ce acøioneazã asupra materialului. Transmiterea energiei de la unitatea de comandã la drišcã se face prin intermediul unui cablu. Unitatea de comandã ši control (fig. 2, documentare [2]) este prevãzutã, printre altele, cu un rezervor ši un furtun de apã, un regulator de vitezã a discului, un panou de comandã etc. Pe fig. 2 s-au fãcut notaøiile [2]: 1) Grilajul pentru aerisire; 2) Bušonul rezervorului de apã; 3) Furtunul de apã; 4) Rezervorul de apã; 5) Întrerupãtorul general (magnetotermic cu bobinã decuplatã; ON – pornit, OFF – oprit); 6) Regulatorul de vitezã a discului; 7) Mânerul pentru ridicarea unitãøii de comandã ši control; 8) Termoprotectorul reductorului; 9) Siguranøa fuzibilã a pompei de apã (3,15 A); 10) Priza de alimentare electricã a drištei (cu dispozitiv de blocaj a štecãrului);

C

Drišcuirea este operaøiunea tehnologicã prin care se asigurã netezirea suprafeøei tencuielii pentru o finisare de calitate superioarã, iar drišca este unealta manualã folositã în acest scop. Pentru crešterea productivitãøii ši calitãøii lucrãrilor de drišcuire s-au conceput ši realizat echipamente deosebit de ingenioase folosite la finisarea interioarelor ši exterioarelor clãdirilor de locuit, a birourilor ši a celor destinate activitãøilor industriale. 16
Revista de Unelte ši Echipamente
n

Fig. 1a

Fig. 1b

11) Racordul furtunului pentru jetul de apã;
12) Elasticul de fixare a rezervorului;

13) Reducøia; 14) Transformatorul; 15) Filtrul de apã; 16) Pompa de apã; 17) Cablul electric general de alimentare; 18) Štecãrul electric general de alimentare; 19) Suportul; 20) Mânerul rezervorului; 21) Capacul panoului de comandã ši control. Panoul de comandã ši control este prezentat în fig. 3, documentare [2], pe care s-au fãcut urmãtoarele notaøii:

martie 2009

016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:16 PM Page 17

M E G A

T E H N I C

Fig. 2

Fig. 3

1. “ON–OFF” (“Pornit–Oprit”) – Întrerupãtorul general prevãzut cu protecøie magnetotermicã prin bobinã de siguranøã are douã poziøii: l Poziøia “ON”: alimentarea cu curent electric a panoului de comandã ši control; l Poziøia “OFF”: întreruperea curentului electric de la panoul de comandã ši control. 2. “Speed regulation” – Reglarea vitezei discului (Min. – Max.): l Poziøia “Min.” înspre stânga: diminueazã viteza de rotaøie a discului; l Poziøia “Max.” înspre dreapta: mãrešte viteza de rotaøie a discului. 3. “Fuse (3,15 A)” – Siguranøa fuzibilã: conøine o siguranøã de 3,15 A,

pentru protecøia pompei de apã; 4. “Thermal” – Termoprotectorul motoreductorului: dacã este activat, semnaleazã anomalia motoreductorului frezei (pentru reîncãrcare se apasã butonul); 5. Priza de alimentare electricã a frezei în care se introduce štecãrul de alimentare electricã a frezei. Drišca mecanicã (fig. 4, documentare [2]), øinutã în mânã de operatorul uman, este dotatã cu un motoreductor, un racord cu jet de apã ši un arbore pentru prinderea discului (organului de lucru) prevãzut cu scai-šal de fixare a buretelui. Pe fig. 4 s-au fãcut notaøiile [2]: 1) Butonul pentru jetul de apã; 2) Întrerupãtorul “Pornire – Oprire”;

3) Duza pentru jetul de apã; 4) Pivotul de susøinere ši antrenare a discului; 5) Buretele cu scai; 6) Štecãrul de alimentare electricã; 7) Cablul de alimentare electricã a drištii; 8) Furtunul pentru jetul de apã; 9) Tubul de protecøie pentru furtun ši cablul de alimentare electricã prevãzut cu prindere cu clemã; 10) Mânerul de susøinere; 11) Discul cu scai-šal; 12) Motoreductorul; 13) Mânerul. În fig. 5, documentare [2], se prezintã modurile de fixare a componentelor organului de lucru ši a buretelui. S-au fãcut urmãtoarele
n

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

17

016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:16 PM Page 18

M E G A

T E H N I C

notaøii: 1 – discul; 2 – pivotul de susøinere ši antrenare a discului; 3 – šurubul de fixare ši siguranøã a discului; 4 – benzile de scai-šal pentru fixarea buretelui; 5 – benzile cu scai de fixare a buretelui. Având în vedere cerinøele esenøiale de siguranøã ši sãnãtate prevãzute în Directivele CEE ši în Normele Armonizate (EN), mai jos vom enumera dispozitivele de siguranøã ce au fost adoptate de producãtori: 1) Întrerupãtorul magnetotermic cu bobinã de decuplare se aflã pe panoul de comandã ši control, care folosešte la protejarea instalaøiei electrice în caz de lipsã de curent, supraîncãrcare ši/sau scurtcircuit; 2) Termoprotectorul reductorului este un dispozitiv care întrerupe alimentarea electricã a reductorului drištei ši folosešte la protejarea reductorului în caz de supraîncãrcare ši/sau scurtcircuit; Pentru recuplare se apasã butonul aflat

partea din faøã a panoului de comandã ši control, care folosešte la protejarea pompei în caz de supraîncãrcare ši/sau scurtcircuit; 4) Izolarea cablului electric de alimentare a drištei este un înveliš din plastic care îl protejeazã de furtunul pentru jet de apã ši împiedicã posibilele pierderi accidentale de apã sã intre în contact cu eventualele pãrøi zgâriate ale cablului electric. Accesoriile folosite pentru diferite genuri de operaøii sunt urmãtoarele (fig. 6, documentare [3]): suportul (fig. 6a) pentru lucrul la planšee (tavane), mânerul (fig. 6b) pentru lucrul la pardoseli, discuri ši bureøi
Fig. 4

(fig. 6c) pentru prelucrarea suprafeøei.

Discurile ši bureøii care pot fi pe partea din faøã a panoului de comandã ši control; 3) Siguranøa fuzibilã pentru pompa de apã este formatã dintr-o siguranøã de 3,15 A, amplasatã pe montaøi la drišcã sunt adoptaøi în funcøie de textura suprafeøei finisate, fiind destinaøi drišcuirii tencuielilor fine ši a ghipsului, rašchetãrii suprafeøelor, netezirii mozaicului ši multor altor aplicaøii:
l l l l l Fig. 5

discul abraziv negru pentru buretele brun pentru šlefuirea burete bleu pentru šlefuirea burete alb pentru šlefuirea finã; burete oranj pentru šlefuirea

curãøarea suprafeøelor; grosierã cu buretele; medie cu buretele;

tencuielii lipicioase (cu ipsos);
l grilaj (grilã) pentru polizare 120g; l grilaj (grilã) l l l l

pentru polizare 220g;

disc ABS rošu pentru drišcuidisc din plutã pentru nivelarea disc perie din alamã pentru disc cu cuie pentru rãzuirea

rea suprafeøelor; suprafeøelor; perierea “piatrã vizibilã”;
Fig. 6

(ridarea) tencuielilor;

18

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:42 PM Page 19

016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:16 PM Page 20

M E G A

T E H N I C

Fig. 7

Fig. 8

Fig. 9 l l l

prelucrarea stratului grosier: 50 m2/orã; l prelucrarea tencuielilor preamestecate: 50 m2/orã; l rašchetarea ši šmirgheluirea vopselelor lavabile: 40 m2/orã. Bazându-se pe acelaši concept constructiv, au fost realizate ši echipamente specializate, folosite numai pentru rašchetarea suprafeøelor uscate, în vederea corectãrii unor neregularitãøi ale acestora, ši anume: l debavurarea suprafeøelor betonului dupã demontarea cofrajelor (fig. 7, documentare [4]); l netezirea ši curãøarea pereøilor verticali (fig. 8, documentare [4]); l curãøarea pereøilor de inscripøiile graffiti (fig. 9, documentare [4]). Aceste echipamente au puteri de 400 ši de 1010 W, la 1000 – 1650 rot/min, respectiv 5500 rot/min, ši mase ale drištei de 3,8 kg, respectiv 5,5 kg. De asemenea, au fost realizate minifreze speciale pentru šlefuirea pardoselilor (fig. 10, documentare Husky). Deoarece rašchetarea uscatã degajã noxe, sub formã de praf, este necesarã cuplarea echipamentelor la aspiratoare performante de praf, de tip industrial, care sã aibã

l

Fig. 10

caracteristicile urmãtoare: depresiunea creatã min. 0,235 bar; debitul de aer 56 l/s ši puterea 1200 W; tubul de aspirare de min. 4 m, cu diametrul de 32 mm. Recomandãri de exploatare ši întreøinere Echipamentul este manipulat de un singur operator care trebuie sã posede anumite aptitudini tehnice profesionale. Sã fie un operator profesional bine instruit, cu vârsta peste 18 ani, abilitat sã execute în exclusivitate pornirea, folosirea, utilarea, punerea la punct (în mod obligatoriu cu protecøiile recomandate ši cu mašina închisã) ši oprirea mašinii, respectând instrucøiunile prevãzute în manualul de utilizare. Când folosešte mašina, operatorul

disc cu 4 lame din oøel pentru disc cu 4 lame din inox pentru disc cu 4 lame din PVC pentru

netezirea tencuielilor; lustruirea tencuielilor cu ipsos; netezirea tencuielilor decorative. Conform specificaøiilor producãtorilor (IMER GROUP, REV SRL), în funcøie de natura lucrãrilor se pot atinge urmãtoarele mãrimi ale productivitãøilor:
l

prelucrarea stratului de finiFig. 11 n

sare: 60 m2/orã;

20

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:16 PM Page 21

016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:17 PM Page 22

M E G A

T E H N I C

Tabel 1 DPI obligatorii l Protejarea mâinilor Denumirea echipamentului Mãnuši de protecøie Simbolul Condiøiile de utilizare

l

Protejarea corpului

Îmbrãcãminte de protecøie

În timpul tututor operaøiunilor de utilizare a drištei

l

Protejarea feøei

Ecran de protecøie

l

Protejarea cãilor respiratorii

Mascã de protecøie În timpul operaøiunilor de frezare a suprafeøelor de lucru

autorizat trebuie sã aibã, în mod obligatoriu, o øinutã corectã a corpului, pentru o poziøie optimã ši sigurã de lucru, în funcøie de tipul de lucrare (fig. 11, documentare [2]): l folosirea mašinii la perete (fig. 11a); l folosirea mašinii pentru tavan: ham cu suport de susøinere (fig. 11b). Având în vedere legislaøia în vigoare, în materie de siguranøã ši sãnãtate la locurile de muncã, este obligatorie folosirea dispozitivelor de protecøie individualã (DPI) precizate în tabelul 1. La pregãtirea pentru lucru ši utilizarea echipamentului se vor avea în vedere urmãtoarele faze obligatorii [2]: 1) Încãrcarea rezervorului cu apã; 2) Montarea buretelui pe discul cu scai;

3) Legarea štecãrului de alimentare electricã a frezei la panoul de comandã ši control; 4) Legarea furtunului de apã la panoul de comandã ši control; 5) Legarea la reøeaua de alimentare electricã; 6) Pornirea mašinii; 7) Reglarea vitezei discului; 8) Drišcuirea sau rašchetarea suprafeøei prin mišcãri compuse ale drištii (fig. 12a, documentare [2]);
9) Dacã e nevoie se stropešte cu apã lucrarea (fig. 12b, documentare [2]);

10) Eventuale pauze de lucru; 11) Închiderea mašinii; 12) Curãøarea frezei; 13) Golirea apei din instalaøia hidraulicã în timpul iernii. Pentru a asigura operatorului posibilitatea de a ocupa poziøiile de

Fig. 12

lucru prevãzute se recomandã sã se garanteze distanøele minime de poziøionare precizate în fig. 13, documentare [2]. Pentru umplerea rezervorului cu apã se parcurg urmãtoarele etape (fig. 14, documentare [2]): 1) Dešurubarea bušonului rezervorului (1) ši scoaterea acestuia; 2) Mutarea elasticului de fixare a rezervorului (2) ši ridicarea rezervorului (3); 3) Umplerea rezervorului cu apã curatã (capacitate maximã 5 litri); 4) Reašezarea rezervorului ši fixarea acestuia cu elasticul (2); 5) Înšurubarea bušonului rezervorului (1). Este obligatoriu sã se foloseascã în mod exclusiv apã curatã/filtratã, sã nu conøinã impuritãøi care pot înfunda ši bloca pompa. Legarea furtunului pentru jetul de apã ši a štecãrului de alimentare electricã a drištei se realizeazã prin urmãtoarele etape (fig. 15, documentare [2]): 1) Cuplarea furtunului pentru jetul de apã (1) în locul corespunzãtor de pe panoul de comandã ši control (2); 2) Cuplarea štecãrului de alimentare electricã a drištei (3) în priza de alimentare electricã a acesteia (4), poziøionatã pe panoul de comandã ši control; 3) Blocarea štecãrului de alimentare electricã a drištei (3) cu dispozitvul de blocare (5). Reøeaua electricã de alimentare la care se leagã mašina trebuie sã satisfacã toate caracteristicile tehnice prevãzute în tabelul 2, deci cablurile ši întrerupãtorul de linie trebuie sã fie dimensionate potrivit, pentru a permite trecerea curentului corespunzãtor puterii instalate.

22

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:17 PM Page 23

M E G A

T E H N I C

Înainte de pornirea mašinii, operatorul autorizat trebuie în mod obligatoriu sã efectueze urmãtoarele verificãri [2]: 1. Sã se asigure cã nu existã persoane neautorizate în apropierea mašinii; 2. Sã se asigure cã mašina este corect poziøionatã (fig. 13, documentare [2]); 3. Sã se asigure cã toate componentele sunt corect instalate; 4. Sã se asigure cã regulatorul de vitezã a discului (fig. 3, poziøia 2) este învârtit spre stânga la poziøia Min; 5. Sã se asigure cã toate dispozitivele de siguranøã sunt integre, instalate corect ši funcøionale; 6. Sã se asigure cã rezervorul de apã este umplut; 7. Sã se asigure cã štecãrul de alimentare electricã a frezei este introdus ši blocat în priza poziøionatã pe panoul de comandã ši
Fig. 13

control; 8. Sã se asigure cã furtunul de apã jet este legat de panoul de comandã ši control; 9. Sã se asigure cã štecãrul de la cablul de alimentare electric este legat la priza de la tabloul general de distribuøie electricã ši cã întrerupãtorul electric general este în poziøia “0”; 10. Sã se asigure, în funcøie de tipul de lucru care trebuie efectuat, de instalarea corectã pe frezã a accesoriilor adecvate; 11. Sã se asigure cã a citit ši a înøeles toate pãrøile din manualul de “Instrucøiuni de folosire ši întreøinere”; 12. Sã se foloseascã dispozitivele de protecøie individualã (DPI)

Fig. 14

obligatorii.
n

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

23

016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:17 PM Page 24

M E G A

T E H N I C

Fig. 15 Tabelul 2 Caracteristicile tehnice Tensiunea de alimentare/Frecvenøa Tensiunea de alimentare a drištei Puterea electricã absorbitã de reductorul drištei Viteza de rotaøie a motorului Turaøia minimã a discului Turaøia maximã a discului Puterea electricã absorbitã de pompa de apã Lungimea cablului de alimentare electricã a drištei Capacitatea rezervorului Masa drištei cu disc ši cablu Masa panoului de comandã ši control cu rezervorul de apã gol Masa containerului Masa totalã V/Hz V W rot/min rot/min rot/min W m litri kg kg kg kg Domeniile de mãrimi 220 – 230/ 50 24 – 48 90 3800 40 120 48 3 – 20 5 9,7 10,8 – 25 4,5 25 – 50

Pentru pornirea mašinii se parcurg urmãtoarele etape [2]: 1) Cuplarea tabloului general de distribuøie ši alimentare electricã, ašezând comutatorul electric general în poziøia “I”; 2) Alimentarea cu curent a panoului de comandã ši control ašezând comutatorul electric general “Start – Stop” (fig. 3, poziøia 1) în poziøia ”ON”; 3) Prinderea drištii cu ambele mâini ši ocuparea poziøiei corecte de folosire, în funcøie de tipul de lucru (fig. 13, documentare [2]); 4) Fixarea comutatorului “Marcia

– Arresto” (Pornire – Oprire), care se aflã poziøionat pe drišcã (fig. 4, poziøia 2), în poziøia “I”; discul va începe sã se roteascã la viteza minimã; 5) Fixarea comutatorului “Marcia – Arresto” (Pornire – Oprire) care se aflã poziøionat pe drišcã (fig. 4, poziøia 2) în poziøia “0” ši reglarea vitezei dorite a discului cu ajutorul regulatorului care se aflã pe panoul de comandã ši control (fig. 3, poziøia 2); 6) Fixarea comutatorului “Marcia – Arresto” (Pornire – Oprire) care se aflã poziøionat pe drišcã (fig. 4, pon

ziøia 2) în poziøia “I”, discul începând sã se roteascã la viteza fixatã; 7) Apropierea drištii de suprafaøa de lucru ši exercitarea unei apãsãri adecvate pe aceasta, efectuând cu drišca o mišcare rotativã ši translativã, având în vedere tehnicile uzuale de lucru (fig. 12a, documentare [2]); 8) Dacã este necesar, se folosešte jetul de apã pentru a umezi suprafaøa apãsând butonul pentru jetul de apã (fig. 12b, documentare [2]). Dacã rezervorul se golešte, acesta se reumple cu apã curatã aša cum a fost descris mai sus; Pauza de lucru nu trebuie sã depãšeascã 15 min pentru a se evita uscarea tencuielii pe disc. Pentru pauze de lucru mai mari este necesar sã se efectueze procedura de închidere a mašinii, care constã în urmãtoarele etape [2]: 1) Se oprešte mašina comutând butonul “Marcia – Arresto” (Pornire –Oprire) care se aflã pe drišcã (fig. 4, poziøia 2) în poziøia “0” ši se ašteaptã ca discul sã se opreascã; 2) Se ašazã drišca pe o suprafaøã dreaptã care sã îi asigure stabilitate; 3) Se închide tensiunea de la panoul de comandã ši control comutând întrerupãtorul general (fig. 3, poziøia 1) în poziøia ”OFF”; 4) Se scoate štecãrul de alimentare electricã generalã (fig. 15, poziøia 6) de la reøeaua electricã de alimentare; 5) Se deblocheazã ši se scoate štecãrul de alimentare electricã a frezei (fig. 15, poziøia 3) din priza care se aflã pe panoul de comandã ši control (fig. 3, poziøia 5). Pentru evitarea situaøiilor de pericol iminent sau care se produc într-un anumit moment, operatorii autorizaøi trebuie în mod obligatoriu sã

24

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:17 PM Page 25

M E G A

T E H N I C

apeleze la oprirea de urgenøã a mašinii care se poate efectua comutând întrerupãtorul general “Start – Stop” instalat pe panoul de comandã ši control (fig. 3, poziøia 1). Drištele pentru beton necesitã o serie de prudenøe privind utilizarea: l Echipamentul trebuie folosit numai de cãtre personal instruit pentru aceastã aplicaøie, la lucrãrile specifice pentru care a fost proiectat ši numai dupã citirea cu atenøie a specificaøiilor din manualul de utilizare; l Operatorul uman trebuie sã poarte îmbrãcãmintea ši echipamentul de protecøie adecvate condiøiilor de lucru: - haine strânse pe corp, fãrã ceasuri de mânã, inele, brãøãri sau alte podoabe; - mãšti de protecøie la praf;

- cãšti de protecøie, antifoane sau alte dispozitive similare; - ecrane sau ochelari de protecøie ši bentiøe pentru transpiraøie. n BIBLIOGRAFIE 1. ZAFIU, Gh. P., Echipamente tehnologice pentru lucrãri de polizare, cu scule abrazive, folosite în construcøii, în “Revista de unelte ši echipamente”, nr. 16/2001 2. * * * Manualul de “Instrucøiuni pentru folosire ši întreøinere”, documentaøie în format PDF, elaboratã de firma Mixer, pentru drišca Vertigio, 2008 3. * * * REV – Technology for plaster finish, documentaøie REV SRL, http://fratazzatricirev.com 4. * * * Ponceuses girafes et girafons, http://www.btpmat.fr 5. * * * 98/37/CE “Directiva Mašini” – Privitor la apropierea legislaøiilor

statelor membre relative la mašini 6. * * * 89/336/CEE “Directiva de Compatibilitate Electromagneticã – Privitor la apropierea legislaøiilor statelor membre relative la compatibilitatea electromagneticã. Modificatã de Directiva 92/31/CEE” 7. * * * 73/23/CEE “Directiva de Tensiune micã” – Privitor la apropierea legislaøiilor statelor membre relative la materialul electric destinat sã fie folosit în anumite limite de tensiune 8. * * * EN 60204-1 (CEI 44-5) “Siguranøa utilajului: Echipamentul electric al mašinilor” 9. * * * EN ISO 12100-1-2 “Siguranøa utilajului – Concepte fundamentale, principii generale de proiectare” 10. * * * EN 294 “Distanøa de siguranøã pentru a împiedica ajungerea zonelor periculoase de cãtre membrele superioare”

026-029 foto reportaj:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:14 PM Page 26

R E P O R TA J

CDP Access - Groupe Piroux ši cea mai francofonã zonã din România
Dragoš Nicolae rumul ce leagã noua šosea de centurã a municipiului Pitešti de Mioveni dureazã aproximativ cincisprezece minute, însã este departe de a fi ca-n palmã ši lasã impresia cã autoritãøile ši-au concentrat întreaga energie constructivã doar asupra ocolirii, de alfel excelent realizatã într-un timp record. Imediat ce comuna Piscani rãmâne în urmã, DN 73 face dreapta spre Mioveni ši, exact în acel loc, CDP Access - Groupe Piroux, o companie creatã în martie 2003, se desfãšoarã pe o impresionantã suprafaøã de 22.000 m2. Aici sosesc în fiecare dimineaøã 230 de angajaøi, cei mai muløi dintre ei cu transportul asigurat de companie sau, dacã locuiesc în apropiere, pe cont propriu. Majoritatea îndeplinesc tot felul de sarcini

D

La aproximativ 15 km nord-est de municipiul Pitešti ši maxim 2 km de Mioveni, afacerištii români ši cei francezi au bãtut încã o datã palma ši au format CDP Access - Groupe Piroux, dupã ce în urmã cu muløi ani, tot aici, s-au pus bazele faimosului nostru automobil naøional Dacia, ca urmare a vizitei istorice în România, în 1966, a prešedintelui francez Charles de Gaulle.

în halele de producøie ši service care adunã împreunã 12.000 m2, ocupaøi în întregime de trei corpuri distincte, fãrã legãturã directã. Managerii companiei însã, inginerii, oamenii de vânzãri ši de logisticã mišunã fãrã întrerupere într-o clãdire de birouri modernã, a cãrei faøadã pare desprinsã de pe bulevardele bucureštene. La intrare, prima persoanã pe care o întâlnim este dl. Stanislas Delayat, director general Piroux INDUSTRIE ROMÂNIA, ši imediat ne lansãm într-un dialog din care nu lipsesc gestica intensã, engleza ši româna, ultimele douã garnisite cu un frumos accent franøuzesc. „Piroux Industrie furnizeazã componente pentru utilajele Haulotte, apoi noi aprovizionãm cu echipamente de

26

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

026-029 foto reportaj:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:14 PM Page 27

R E P O R TA J

lucru la înãløime CDP Acces”, ne explicã, printre altele, dl. Stanislas. Foarte repede apare ši ghidul, Emil Marius Diaconu, un tânãr amabil, modest ši foarte pasionat de meseria pe care o are. Poartã o jachetã neagrã marca Haulotte, are 25 de ani ši lucreazã la CDP Access - Groupe Piroux de un an de zile. Cunoašte uzina ši parcul de utilaje ca pe propriile buzunare, este încã student, dar se pregãtešte sã promoveze ca inginer ši vorbešte fluent engleza, pentru cã øine mult legãtura cu personalul cosmopolit de la fabrica Haulotte. Fãrã introduceri pompoase, Emil ne invitã direct în incinta parcului de utilaje Haulotte, destinat închirierilor ši vânzãrilor. Ši, ca sã testãm pe pielea noastrã siguranøa unui astfel de echipament, ne urcãm în nacela unui H16TPX, care ne ridicã ušor la 16 m înãløime faøã de sol. „În uzina Piroux Industries se produc braøe, balustrade, trepte ši alte accesorii pentru nacele”, ne spune Emil, în timp ce manevreazã sigur pe el joystick-ul ši pedala utilajului, botezatã în argoul tehnicienilor

“mânã moartã”. Tot de la el aflãm cã acel X inscripøionat pe utilaje reprezintã tracøiunea 4X4, cifra (de exemplu, 16) sugereazã înãløimea de ridicare, iar TP provine de la telescopic. Alte utilaje sunt notate cu HA, ceea ce înseamnã articulat. „Dacã un client dorešte sã cumpere un echipament nou, iar noi nu îl avem aici, atunci se face comandã. Pentru utilajele second-hand, livrarea se realizeazã ši pe loc, dacã nacela este expusã aici în

incintã”, continuã Emil, în vreme ce noi facem de zor fotografii panoramei nou apãrute. „Transportul cãtre client este asigurat tot de noi, prin intermediul unor parteneri transportatori, dar în foarte scurt timp CDP Access va avea propriul sistem de livrare, pentru a suplimenta distribuøia”, ne informeazã Emil. Revenim pe sol ši ne continuãm vizita. Traversând curtea, ne infiltrãm prin pãdurea de nacele articulate, cu catarg, foarfeci sau telescopice, toate vopsite în galben. Unele dintre ele sunt acøionate electric, iar altele diesel. Dacã în curte s-ar afla ši echipamentele închiriate, probabil cã nici n-am mai avea loc de plimbãri. Pe drum ne intersectãm cu Eduard Tomacu, omul de la logisticã, ocupat chiar în acel moment cu o livrare. Sub ochii lui atenøi, doi operatori încarcã o nacelã într-un camion de transport, dar au timp sã ne tachineze puøin ghidul, destinzând atmosfera. Unul dintre ei îl acuzã pe Emil de “trãdare” ši

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

27

026-029 foto reportaj:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:14 PM Page 28

R E P O R TA J

de sustragere de la munca adevãratã, spre amuzamentul general. Apare ši unul din oamenii de service, aša cã îl rugãm sã ne prezinte mašina lui de intervenøii. Îl cheamã Petculescu Dorel ši asigurã buna funcøionare a echipamentelor Haulotte de câte ori este nevoie, oriunde este nevoie. Dacia lui, un Logan VAN, pare blindatã ši în mod cert este plinã de sertare, scule ši fiše tehnice, pentru cã am vãzut cu ochii noštri. Dorel spune cã în prezent existã šapte mašini de service la centrul de la Mioveni, alãturi de câte una la fiecare filialã din Craiova, Oradea, Sibiu ši Iaši, acoperind întreaga øarã. Apoi ne retragem ši ne îndreptãm spre depozitul de piese de schimb, despre care aflãm cã este foarte bine organizat. Nu zãbovim mult însã, pentru cã vrem sã-l prindem la serviciu ši pe dl. Rusu, šef serviciu tehnic la CDP Access Groupe Piroux.

Biroul domnului Iosif Rusu se aflã într-o încãpere mare, inundat de luminã ši dominat de trei postere, care-i ocupã aproape în întregime

peretele din spate ši care îi trãdeazã, încã de la intrare, pasiunea pentru sport. Øine cel mai mult la primul, în care un alpinist escaladeazã un versant abrupt, spectaculos ši periculos totodatã. Este o reclamã la Mitsubishi Forklift Trucks, un brand comercializat de CDP Access, dar care are darul de a-i aduce aminte de încercãrile periculoase la care el însuši s-a supus în tinereøe. A lucrat mult timp la Centrul de Studiu pentru Automobile Românešti (CESAR), iar în ultimii ani a fost directorul general al acestei instituøii. Deøine un brevet de invenøie pentru o “cutie de transmisie”, însã din modestie nu ne spune de el ši ni-l aratã abia dupã ce punem noi întrebarea. Pe 13 decembrie 2006 ši-a început activitatea la CDP Access în funcøia de šef serviciu tehnic. Din atašament pentru

28

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

026-029 foto reportaj:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:14 PM Page 29

R E P O R TA J

utilajelor poate fi prelungitã”, declarã šeful serviciului tehnic. Ca ši nacelele, piesele de schimb sunt aduse din Polonia ši sosescîn funcøie de raportul de service ši de codul fiecãreia. Dacã nacela este în garanøie, atunci manopera, piesa ši transportul ei sunt suportate de CDP Access. Pentru identificarea defecøiunilor la utilaje, operatorii de service folosesc nište echipamente ultramoderne, care încap într-o servietã obišnuitã ši sunt capabile sã indice defecøiunile prin intermediul senzorilor de blocare ši al limitatorilor. „Toate utilajele sunt dotate cu senzori, pentru cã aceštia indicã unghiurile de înclinare ši presiunea”, ne spune dl. Rusu, timp
Dl. Iosif Rusu, šef serviciu tehnic CDP Access

în care Emil despacheteazã repede un aparat avut la îndemânã. În momentul în care poziøia braøului

Haulotte poartã un hanorac sport, negru, branduit cu numele constructorului francez. În aceeaši încãpere se aflã ši biroul lui Emil, ašezat strategic, parcã pentru a fura cât mai multã meserie. „Activitatea firmei CDP Access Group Piroux se împarte în comercializarea, închirierea, întreøinerea ši reparaøia utilajelor de lucru la înãløime”, ne spune simplu dl. Rusu. „Pentru mai multã concordanøã, compania are departamentele împãrøite în trei segmente distincte: direcøia comercialã, direcøia tehnicã (serviciul tehnic) ši compartimentul de logisticã. Importul de nacele Haulotte se face de la fabrica din Polonia, pe care le inspectãm ši cãrora le facem Cartea ISCIR. În ea scriem toate datele

tehnice, masa de ridicat, înãløimea de ridicat, termenele de scadenøã ši datele deøinãtorului.” În calculator am ši o bazã de date cu fiecare utilaj în parte, în care trec informaøii despre utilaje, inspecøiile tehnice ši reparaøiile fãcute de-a lungul timpului. Dacã un utilaj nu funcøioneazã normal dupã inspecøia tehnicã, atunci i se acordã în mod automat service. Revenind la cãrøile ISCIR, în ele trecem numãrul pieselor schimbate, orele de funcøionare, instructajul de lucru ši carnetul de mentenanøã. De asemenea, este semnalat ši numele operatorului care a fãcut reparaøiile ši codul pieselor schimbate. Dacã este nevoie, perioada de mentenanøã a

nacelei nu este cea corespunzãtoare, intervin senzorii de blocare care nu mai pemit echipamentului sã se ridice. Vizavi de inovaøiile tehnice care sosesc periodic de la fabricile din Franøa (Reims, L’Horme, Le Creusant), staful CDP Access este instruit odatã cu acestea, iar ei instruiesc la rândul lor utilizatorii finali ai acestor echipamente. Deši ne dãm seama cã dl. Iosif Rusu ar avea multe sã ne spunã despre toate utilajele pe care le are sub atentã observaøie, suntem nevoiøi sã apelãm iar la amabilitatea ghidului nostru pentru a ne conduce la noua fabricã Haulotte, aflatã la nici un kilometru distanøã. Dar despre asta vom vorbi în numãrul urmãtor. n
n

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

29

030-033 even powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:30 PM Page 30

E V E N I M E N T

Powertek a livrat cea mai mare pompã de beton din øarã!
Dragoš Nicolae

La intrarea în showroomul Powertek, situat la km 23 al autostrãzii Bucurešti – Pitešti, în sensul giratoriu amenajat aparent ad hoc, o pompã de beton marca SERMAC, abia scoasã din øiplã, anunøã din timp evenimentul la care am fost invitaøi sã asistãm. Powertek Trailers urmeazã sã livreze douã pompe de beton de mari dimensiuni cãtre un partener de afaceri mai vechi, CEMEX Beton, un întreprinzãtor de top în România pentru aceastã nišã de producøie. 30
Revista de Unelte ši Echipamente
n

eši vântul rece biciuie din toate pãrøile, doi traineri de la Powertek manevreazã de zor braøul de 53 de metri al pompei SERMAC, de un alb intens, cu ajutorul unei telecomenzi ce seamãnã mai mult cu joystick-urile jocurilor video decât cu „dreptunghiul” plin de butoane cu care schimbãm canalele televizorului. Acum, intenøia lor este sã gãseascã poziøii cât mai graøioase ale braøului autopompei, pentru a da cât mai frumos în poze. Însã, activitatea lor de bazã este iniøierea viitorilor proprietari sau a celor care o

D

vor manevra, cu toate funcøiile utilajelor, mereu simplificate ši sofisticate totodatã. Peste foarte puøin timp, betoniera, care acum pozeazã graøios, va alimenta cu beton vreo construcøie de pe undeva din Bucurešti, sau poate din vreun alt colø din Muntenia. Pentru cã aceasta este raza de acøiune a firmei CEMEX Beton, al treilea mare producãtor de beton din øarã, concentratã în partea de sud, pentru o receptivitate cât mai grabnicã, dupã cum am aflat de la proprietarii firmei.
Despre tranzacøiile dintre Powertek

Trailers ši CEMEX Beton se poate spune cã au deja tradiøie, pentru cã soluøiile de betonare propuse de ultimii au necesitat o gamã întreagã de utilaje, printre care se regãsesc malaxoare, instalaøii de beton, echipamente de transport ši de betonare. Rodul acestei colaborãri a adus în curtea celor de la CEMEX Beton 40 de malaxoare de beton, trei instalaøii de beton în regim propriu marca Texnokat, patru pompe de beton SERMAC

martie 2009

030-033 even powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:31 PM Page 31

E V E N I M E N T

cu braø de 36 de metri ši 12 mixere Baryval. De azi, parcul lor de utilaje s-a îmbogãøit cu încã douã pompe de beton: una de 50 m, iar cealaltã, de 53 (care în prezent este cea mai mare din øarã). Dupã šedinøa foto, unde am primit ši câteva detalii tehnice despre utilaje, întâlnirea s-a mutat în sala de šedinøe, acolo unde am fost primiøi de reprezentanøii Powertek Trailers ši CEMEX Beton. Pentru cã de ceva vreme abordarea jurnalištilor este tot mai mult legatã de criza financiarã, direcøia predilectã a întrebãrilor a urmãrit acest subiect. Întrebaøi de strategiile de marketing pe care le vor adopta în aceste situaøii nelãmurite financiar, managerii companiei CEMEX Beton s-au

declarat relativ liništiøi, spunând printre altele cã: “La vremuri de crizã, unii urcã, aløii coboarã, totul e sã gestionezi bine partea pe care te afli. Dacã ešti pe partea ascendentã, atunci trebuie sã încerci sã-øi pãstrezi poziøia.” Directorul CEMEX Beton a mai adãugat cã foarte importantã este flexibilitatea producãtorului ši calitatea betonului furnizat. Desigur, nu totul este roz, deoarece existã ši o concurenøã neloialã din partea celor care oferã beton prost, fãrã certificat de calitate, dar la preøuri mai mici. Firma CEMEX Beton însã acordã constructorilor discounturi, în funcøie de cantitatea de beton solicitatã, iar fiecare serviciu este însoøit de certificat de calitate conform normelor europene. „Totuši, preøurile nu coboarã nicio-

datã sub pragul de rentabilitate, pentru cã nimeni nu vine cu bani de acasã”, ne-au mai declarat reprezentanøii CEMEX Beton. Prezent la discuøii, Štefan Pãtrašcu, Sales Manager Powertek Trailers, ne-a declarat: “Prima vânzare este ušor de fãcut, însã mai dificil este sã determini clientul sã revinã mereu în acelaši loc a doua oarã, a treia oarã etc.” Referitor la pompele SERMAC, dl. Pãtrašcu ne-a asigurat cã: “Articulaøiile braøelor acestor pompe sunt foarte ušoare. Un patent SERMAC, produsul investiøiilor în cercetare. Întreaga pompã, de altfel, este foarte ušoarã. Astfel se monteazã perfect pe un sašiu cu 4 axe. Aici SERMAC are un mare avantaj concurenøial în faøa celorlaløi producãtori.
n

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

31

030-033 even powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:31 PM Page 32

E V E N I M E N T

De asemenea întregul grup de pompare este foarte bine dimensionat ši construit, astfel încât vibraøiile transmise în braø ši articulaøii sunt foarte reduse. De aici rezultând usurinøa în exploatare, fiabilitate.” Pentru a înøelege mai clar strategia de fidelizare pe care o practicã Powertek Trailers, directorul general Ovidiu Secu a avut amabilitatea sã ne acorde un scurt interviu. Am înøeles cã deja se poate vorbi de o anumitã tradiøie a tranzacøiilor pe care le-aøi încheiat cu firma CEMEX Beton. Cum i-aøi determinat sã revinã mereu la dvs.? Atât Powertek Trailers, cât ši întregul grup de firme Powertek sunt interesate de relaøii comerciale pe termen lung. Avem o misiune ši valori ce pun clientul ši satisfacøia acestuia pe primul loc. În opinia noastrã, aceasta este o abordare pe care trebuie sã o aibã toate fir-

mele care se vor profesioniste. Nu doar la nivel declarativ, ci ši faptic suntem implicaøi în dezvoltarea continuã a reøelei de service ši de îmbunãtãøire a serviciilor oferite. Fie cã este vorba de consultanøã tehnicã de specialitate, fie de servicii comerciale, de finanøare, de service, întreøinere sau mentenanøã, sau de producøie, calitatea pe care o oferim este de prim rang ši nu pierdem nici o ocazie în vederea crešterii calitãøii ši satisfacøiei clienøilor. Cu aceste produse ši cu aceastã calitate am atras CEMEX Beton. Ce avantaje post-vânzare oferiøi noilor proprietari pentru cele douã pompe SERMAC? Cele douã pompe completeazã un pachet mai mare de echipamente printre care instalaøii de betoane, încãrcãtoare etc., toate echipamentele fiind cuprinse într-un contract de service ce permite, pe lângã bugetarea exactã a tuturor costurilor, ši monitorizarea atentã a utilajelor. Astfel, timpii de imobili-

zare a echipamentelor sunt practic reduši la maximum. Una din pompe este în momentul de faøã cea mai mare din România. Cât de importantã este aceastã tranzacøie pentru Powertek Trailers, luând în calcul faptul cã recordurile aduc cu sine ši un anumit grad de notorietate? Este foarte importantã. Este, dacã vreøi, dovada cã acøiunile ši abordãrile pe care le avem sunt cele corecte. Este rãsplata eforturilor constante depuse pentru dezvoltarea reøelei de service, pentru consolidarea poziøiei pe piaøã ši, nu în ultimul rând, pentru a deveni adevãraøi speciališti în oferirea celor mai profitabile ši performante soluøii tehnice. Øinând cont de criza financiarã care dã bãtãi de cap mediului de afaceri de la noi, aøi sesizat mai multã precauøie din partea clienøilor cu care aøi discutat în ultimul timp? Cu siguranøã nivelul de precauøie a crescut foarte mult. Se poate vorbi

32

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

030-033 even powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:31 PM Page 33

030-033 even powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:31 PM Page 34

E V E N I M E N T

chiar de o reticenøã în ceea ce privešte investiøiile. Nu trebuie sã pierdem totuši din vedere faptul cã parametrii legaøi de nevoi – sã le spunem primare, ca de exemplu piatrã, nisip, beton, asfalt etc. – sunt în continuã creštere. Nu uitaøi cã sunt foarte multe de construit în România. Ašadar, existã un interes pentru utilaje destul de ridicat în România. Sunt firme, companii care îši asumã riscul unor investiøii ši care vor crea o presiune concurenøialã importantã atunci când echipamentele vor fi gata de lucru. Ce surprize ne pregãtiøi la ConstructExpo Utilaje 2009? Doresc sã nu dezvãlui foarte multe. Vã asigur cã vom aborda aceeaši linie cu care v-am obišnuit, aceea de a fi cei mai buni. Ce pot sã spun este cã vom avea noutãøi în domeniul echipamentelor pentru construcøii ši infrastructurã. n

34

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

030-033 even powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:32 PM Page 35

036-039 even marcom:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:43 PM Page 36

E V E N I M E N T

Târgul de utilaje Marcom – ediøia 2009

A treia ediøie a TÂRGULUI DE UTILAJE MARCOM se va desfãšura în zilele de 8 ši 9 mai 2009 la showroomul MARCOM de pe Šos. BucureštiPloiešti nr. 75-79 din Otopeni. Este o invitaøie la informare, demonstraøii ši, nu în ultimul rând, la o întâlnire amicalã adresatã celor ce folosesc astfel de utilaje de construcøii. 36
Revista de Unelte ši Echipamente
n

U

n spaøiu de 10.000 mp va fi o scenã deschisã pentru mai mult de 100 de utilaje (NOI ši SECOND HAND) ce pot fi testate ši cumpãrate pe loc pe tot parcursul celor 2 zile de târg. Toate utilajele achiziøionate în aceastã perioadã beneficiazã de preøuri ši condiøii speciale de cumpãrare. O gamã completã de utilaje de construcøii Acest eveniment marca MARCOM este o cale de a veni mai aproape de dvs. ši de a vã ajuta sã alegeøi soluøia optimã pentru activitatea pe care o desfãšuraøi. Vã stã la dispoziøie o gamã completã de utilaje

de construcøii, specializate ši recomandate pentru construcøii civile ši industriale, construcøii de drumuri, demolãri, balastiere, cariere, lucrãri forestiere, staøii de betoane, staøii de asfalt, reciclare, lucrãri publice (primãrii). Unele dintre cele mai renumite mãrci de utilaje de construcøii din întreaga lume vor lãsa la îndemâna dvs. echipamentele de elitã pentru a vã convinge de calitatea, fiabilitatea, robusteøea ši ušurinøa cu care sunt operate ši de care dau dovadã în fiecare aplicaøie în parte. Komatsu (buldoexcavatoare, miniîncãrcãtoare, mini ši midiexcavatoare,

martie 2009

036-039 even marcom:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:44 PM Page 37

036-039 even marcom:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:44 PM Page 38

E V E N I M E N T

manipulatoare telescopice, excavatoare pe šenile, excavatoare pe pneuri, încãrcãtoare frontale, buldozere, basculante articulate, concasoare mobile, stivuitoare). Toate utilajele de construcøii Komatsu sunt dotate cu sistemul de monitorizare prin satelit Komtrax; Potain (macarale autoridicãtoare, macarale turn); Grove (automacarale tot-teren ši macarale mobile pentru teren accidentat). Alãturi de aceste utilaje vã vom prezenta ši o gamã completã de accesorii: ciocane hidraulice, cupe pentru diferite aplicaøii etc. Teste ši demonstraøii Aša cum v-am obišnuit, an de an, în fiecare din zilele târgului, vom

face demonstraøii cu ce trebuie ši nu trebuie sã faceøi cu utilajele dvs. Invitatul nostru special, Walter, de la una din fabricile Komatsu, va øine aceste demonstraøii acrobatice sub emblema robusteøii ši fineøii utilajelor Komatsu. Va fi un spectacol de precizie ši control maxim al utilajelor Komatsu. Recomandarea noastrã este sã nu vã uitaøi acasã aparatele de fotografiat sau de filmat. Aceastã invitaøie o adresãm ši operatorilor utilajelor dvs., pentru cã prin intermediul acestui târg pot testa utilajele, le pot compara cu celelalte modele din gamã ši se pot convinge singuri de calitatea, confortul, siguranøa ši performanøele acestora. Accesul se face prin DN 1, Šos. Bucurešti-Ploiešti nr. 75-79, târgul avându-ši locaøia vizavi de showroomul Peugeot. Pentru detalii suplimentare vã in vi tãm sã vizitaøi www.targulmarcom.ro sau sã ne contactaøi la numãrul de telefon 0727.738.380. n Vã ašteptãm cu drag!

38

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

036-039 even marcom:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:44 PM Page 39

040-041 adv senior soft:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:52 PM Page 40

A D V E R TO R I A L

Rocast vizeazã poziøia de lider în distribuøia de bricolaj ši echipamente pentru construcøii, prin implementarea SeniorERP
ROCAST, companie specializatã în importul, ambalarea ši distribuøia de produse de bricolaj ši echipamente industriale ši de construcøii, implementeazã sistemul SeniorERP pentru consolidarea ši creštera organicã a unui business cu un rulaj de 15 mil. euro anual. SeniorERP va gestiona în cadrul implementãrii un portofoliu de 7.300 de clienøi ši 32.000 de produse, având ca principal obiectiv crešterea eficienøei ši calitãøii procesului de distribuøie la nivel naøional. 40
Revista de Unelte ši Echipamente
n

Rocast este importator ši distribuitor pentru o gamã variatã de produse: organe de asamblare, elemente de fixare, unelte ši scule diverse, mašini unelte, compresoare ši unelte pneumatice, echipamente pentru sudurã, materiale ši echipamente pentru instalaøii electrice. Compania are 3 puncte de lucru, în Bucurešti, Giurgiu ši Filipeštii pe Pãdure, ši un depozit central propriu de 5.000 m2, iar în prezent ocupã locul 3 în aceastã piaøã. Principalii indicatori vizaøi pe termen scurt prin implementarea sistemului SeniorERP se referã la: - eficienøa crescutã la nivel operaøional prin operare în timp real, pe internet; - centralizarea ši securizarea datelor într-un sistem complex; - performanøe ridicate în exploatarea datelor din sistem de cãtre managementul companiei; Cu un volum de 500 de facturi zilnic, aplicaøia utilizatã anterior de Rocast nu a fãcut faøã nevoii de lucru integrat, în timp real, cu date corecte ši rapoarte care sã constituie un suport decizional complex: “Achiziøia unui ERP a fost determinatã de problemele acumulate în utilizarea vechiului sistem de contabilitate: securitatea datelor, prea multe staøii de lucru pentru vechiul sistem, prea multe aplicaøii proprii, martie 2009

necesitatea de a opera pe internet în timp real, necesitatea de a obøine rapid interogãri diverse etc. SeniorERP are 3 argumente decisive, ši anume: este o soluøie pentru import ši distribuøie, utilizeazã tehnologie de ultimã generaøie ši se remarcã prin profesionalismul echipei Senior Software”, a declarat Vonica Horaøiu, Director Executiv, Rocast Distribuøia produselor ROCAST este realizatã în prezent prin vânzãri directe de la depozitele proprii ši printr-o reøea puternicã de distribuøie care însumeazã 70 de reprezentanøi tehnico-comerciali la nivel naøional ši peste 200 de distribuitori. Implementarea SeniorERP va permite, pe lângã optimizarea distribuøiei, integrarea de canale alternative de vânzãri: Pentru anul 2009, odatã cu implementarea SeniorERP, dorim sã dezvoltãm calitatea distribuøiei ROCAST în România prin automatizarea forøei de vânzãri – SFA, magazin online, portal preluare comenzi etc., a mai adãugat dna. Vonica Horaøiu. Pentru detalii accesaøi www.seniorERP.ro Despre SeniorERP SeniorERP este sistemul software de tip Enterprise Resource Planning, conceput pentru a rãspunde nevoilor complexe ale companiilor de Import ši Distributie. SeniorERP

040-041 adv senior soft:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:52 PM Page 41

A D V E R TO R I A L

integreazã cea mai nouã platformã tehnologicã într-un sistem eficient pentru companiile în crestere ši, în acelaši timp, într-un instrument puternic adaptat strategiei ši nevoilor complexe ale marilor companii. Cele peste 70 de companii de distribuøie care au implementat SeniorERP beneficiazã de siguranøa ši scalabilitatea unui sistem matur, de un suport real ši un factor de stabilitate în interiorul organizaøiei. Obiectivul nostru este sã aducem inovaøia tehnologicã în sprijinul companiilor de distribuøie, astfel încât acestea sã se bucure de creštere susøinutã ši competitivitate.

Despre Senior Software Senior Software este o companie privatã cu capital integral românesc ce oferã servicii de dezvoltare de aplicaøii informatice ši consultanøã pentru managementul afacerilor. Senior Software este Microsoft Certified Partner, iar soluøia proprietarã, SeniorERP, este certificatã Microsoft ši Veritest pentru Windows Server, .NET ši Web Services. Senior Software este certificatã conform standardelor ISO 9001:2000 pentru sistemul de management al calitãøii. Implementarea standardelor ISO pentru managementul calitãøii a avut ca scop principal definirea unor procese ši obiective mãsurabile ši garantarea replicãrii calitãøii la standarde înalte în orice activitate desfãšuratã pentru clienøii companiei.

Printre clienøii Senior Software se numãrã: Regency Company; General Parmafood; Rosim's Unic; Apollo Mod Distribution; Koelner România; Mergeani; S&D Pharma; Dianflex, Immergas; V-Tarus/Farmaceutica Remedia; Mediarom/Wunder Baum; Sarcomex, Bohemia/Koh-I-Noor; Eximod/Pneumatic; Hofigal; Biochefarm; Mim Team; Com-Gex/Office Media; Mirano International; KG Rulmenti; PetLine; Dinamic 92 Distribution; Felder Gruppe; Vitap Echipamente; General Beauty Supply; Sea-Bell Trading; Ficosota Sintez Romania; Cyrom România; General Industry; UPS România; Venus Stones; Sentia; Avico International; ABAD VET; Julien Stile etc. n

042-045 adv case:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:00 PM Page 42

A D V E R TO R I A L

Testarea noilor miniîncãrcãtoare multifuncøionale Case pentru armatã
Compania Case Construction Equipment a prezentat noile sale miniîncãrcãtoare multifuncøionale pentru uz militar, M400T, la standul expoziøiei World of Concrete de la Las Vegas.
flat momentan în perioada de certificare, M400T este printre primele utilaje ale noului val de miniîncãrcãtoare multifuncøionale pentru armatã, care vor fi produse de Case în cea de-a doua jumãtate a anului 2009. Produsele sunt parte a unui contract pe 10 ani, în valoare de 160 de milioane de dolari, încheiat cu Comandamentul pentru Armamente, Vehicule - Tancuri al trupelor de uscat ale Armatei SUA, U.S. Army TACOM. Contractul presupune livrarea a mai mult de 1.900 de miniîncãrcãtoare multifuncøionale Case, precum ši a unui numãr de 1.500 de încãrcãtoare compacte pe šenile.

A

În luna ianuarie, firma Case a primit o comandã suplimentarã pentru producerea în anul 2009 a 150 de buldoexcavatoare blindate. Aceastã comandã face parte dintr-un contract pe cinci ani încheiat între firmã ši forøele terestre americane, care presupune livrarea unui numãr de 626 de buldoexcavatoare. La sfâršitul anului 2008, Case a livrat primele 50 de buldoexcavatoare blindate pentru armata de uscat a SUA. Aceste utilaje au fost trimise în Asia de Sud-Vest, pentru susøinerea efortului armatei în Afganistan ši Irak. Compania Case are trei angajaøi la lucru în Asia de Sud-Vest, care asigurã suportul logistic pentru buldoexcavatoare.

42

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

007 case 580:000 case_CX.qxd 3/9/2009 12:02 PM Page 7

042-045 adv case:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:00 PM Page 44

A D V E R TO R I A L

Alte contracte ale firmei Case cu armata americanã includ reutilarea a mai mult de 200 de motostivuitoare pentru teren accidentat M4K ši a peste 550 de încãrcãtoare cu volan MW24C. Compania Case Construction Equipment lucreazã de peste 150 de ani cu armata americanã. În ultimii patru ani a câštigat contracte cu armata pentru mai mult de 5.000 de miniîncãrcãtoare multifuncøionale, încãrcãtoare frontale compacte pe šenile, încãrcãtoare cu volan, buldoexcavatoare ši motostivuitoare. Pe lângã miniîncãrcãtorul multifuncøional M400T, Case va prezenta la Los Angeles ši buldozerul 850L, excavatorul CX210B, excavatorul compact CX36B, buldoexcavatorul Super M+ 850, miniîncãrcãtorul multifuncøional 440 din Seria 3, precum

ši încãrcãtorul compact pe šenile 440 din Seria 3. Pentru informaøii suplimentare referitoare la produsele Case, service, oferte de finanøare ši demonstraøii vizitaøi:

http://www2.casece.com/wps/ portal/casece/findadealer?bran dsite_brand=CaseCE&brandsite_la nguage=en&brandsite_geo=NA n

44

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

042-045 adv case:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:01 PM Page 45

046-047 adv JCB:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:03 PM Page 46

A D V E R TO R I A L

Legãtura directã cu satelitul aduce beneficiile din spaøiu pe pãmânt
Utilizatorii de JCB vor avea doar de profitat ca urmare a introducerii pe scarã largã a noilor sisteme de monitorizare prin satelit. Sistemul avansat de telemetrie, denumit JCB LiveLink (conexiune în direct), are capacitatea de a crešte performanøa utilajelor ši de a produce o monitorizare precisã.

Sistemul LiveLink poate fi deja achiziøionat ca opøiune post-cumpãrare, prin intermediul dealerilor JCB, sau ca opøiune din fabricã, pentru toatã gama JCB, începând cu luna ianuarie 2009. El este disponibil pentru excavatoare grele, excavatoare cu cupã, utilaje multifuncøionale cu braø telescopic Loadall, Teletrucks, excavatoare din gama mini ši midi, motostivuitoare de teren accidentat, încãrcãtoare frontale sau ADT-uri (camioane pe šasiul articulat). Printre cele mai importante caracteristici ale JCB LiveLink se numãrã: monitorizarea stãrii utilajului, monitorizarea locaøiei utilajului, stabilirea unei arii electronice de acøiune ši monitorizare, posibilitatea de a stabili o limitã de ore de activitate, recepøionarea alertelor de service. “JCB LiveLink le oferã clienøilor noštri posibilitatea de a utiliza un sistem de înaltã tehnologie care-i ajutã sã-ši organizeze mai eficient afacerile ši sã-ši creascã profitabin

litatea prin crešterea productivitãøii ši prin diversitatea posibilitãøilor de acøiune”, a declarat directorul executiv al JCB, Matthew Taylor. “JCB LiveLink este ši un sistem extrem de descurajant pentru hoøi, fãcând ca utilajele sã fie mai greu de furat ši mai ušor de recuperat atunci când acest lucru totuši se întâmplã.” JCB LiveLink este oferit în cooperare cu producãtorul nord-american de sisteme de telemetrie Qualcomm ši se bazeazã pe cele mai recente tehnologii de telemetrie ši satelit. Pe utilaje se monteazã un emiøãtor care transmite informaøii via satelit ši prin reøele de telefonie mobilã într-o bazã de date ce poate fi accesatã de clienøi de oriunde din lume, prin website-ul securizat al JCB (HYPERLINK "http://www.jcb.com”). Transmiøãtorul este interconectat la sistemele electrice ale utilajelor, permiøând culegerea de la distanøã a informaøiilor esenøiale cu privire la funcøionarea sistemelor.

onectându-se la sistemul de diagnostic al utilajelor, JCB LiveLink oferã informaøii complexe despre acestea, inclusiv timpul de utilizare, temperaturi ši presiuni. Unul din beneficiile majore este protecøia împotriva furturilor.

C

46

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

046-047 adv JCB:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:03 PM Page 47

A D V E R TO R I A L

Monitorizarea stãrii utilajului Clienøii pot monitoriza de la distanøã starea flotei de utilaje. Informaøii referitoare la sãnãtatea utilajului, ca de exemplu presiunea uleiului în motor sau temperatura apei, sunt furnizate de o serie de senzori importanøi ai utilajului. Dacã unul din acešti senzori este activat, clientul va fi alertat imediat printr-un e-mail sau SMS. Avertizarea timpurie cu privire la potenøialele probleme poate duce la scãderea costurilor mari de reparaøii. Monitorizarea locaøiei utilajului JCB LiveLink va permite utilizatorilor JCB monitorizarea locaøiei tuturor utilajelor din flotã, dacã motoarele sunt pornite sau nu, dar ši când a funcøionat ultima datã motorul. Utilizatorii pot selecta un anumit utilaj pentru a afla detalii cu privire la orele de funcøionare ale acestuia. Arie electronicã de acøiune ši monitorizare (Geobarierã) Clienøii JCB LiveLink vor putea ridica o barierã electronicã în jurul utilajului, îmbunãtãøindu-i astfel

securitatea. Dacã utilajul iese din aria electronicã, clientul va fi alertat prin e-mail sau SMS. De asemenea, se poate stabili o arie electronicã care sã declanšeze o alarmã când utilajul intrã în aceastã zonã, o soluøie perfectã pentru a informa clientul când ajunge aproape de un centru de service. Limitã orarã de activitate Limitele orare se pot stabili pentru fiecare zi a sãptãmânii, cu specificarea timpului când utilajul poate fi deplasat sau când pot fi pornite motoarele. Dacã nu se respectã aceste limite, clientul va fi informat printr-un e-mail sau SMS. Alerte de service Clienøii pot stabili numãrul de ore de funcøionare dupã care se face service-ul, iar când se ajunge la scadenøã este trimisã o alertã la prima logare în sistem. Beneficii ale sistemului JCB LiveLink Capabilitãøile sistemului JCB LiveLink aduc beneficii imense pentru cã

potenøialul client štie în permanenøã unde se aflã utilajul, fãcând astfel ca recuperarea lui, în cazul unui furt, sã fie mult mai ušoarã. Securitatea sporitã înseamnã valori mai mici ale ratelor de asigurare. JCB liveLink le oferã clienøilor ši posibilitatea de a vedea locaøia ši felul în care sunt folosite toate utilajele, permiøând o mai bunã organizare ši planificare a muncii ši implicit un profit mai mare. Sistemul are beneficii multiple: pe de o parte, clienøii pot seta alerte de service ši, în plus, dealerii JCB pot monitoriza utilajele ši folosi informaøiile pentru a asigura service la timp, optimizând la maximum utilizarea subiectului monitorizãrii. Pentru companiile care închiriazã utilaje, sistemul oferã informaøii exacte cu privire la durata de utilizare, permiøând astfel o facturare mai precisã. JCB LiveLink le oferã clienøilor ši posibilitatea de monitorizare permanentã a flotei, permiøând identificarea unor oportunitãøi care sã ducã la crešterea productivitãøii. n

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

47

048-053 interviu sofian:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:18 PM Page 48

I N T E R V I U

În construcøii se anunøã vremuri delicate
Bogdan Oproiu

Mircea Sofian este un întreprinzãtor prins în capcanele birocratice – asemenea multora dintre cei care fac afaceri cu statul – din care încearcã sã iasã cum poate mai bine, astfel încât cei peste 120 de angajaøi ai firmei sale, SOPMET, sã nu rãmânã fãrã obiectul muncii.
n cazul de faøã este vorba, în principal, de construcøii subterane, de la pozare de conducte

Dl. Mircea Sofian, directorul companiei SOPMET

Î

pânã la galerii multifuncøionale vizitabile. Experienøa ši-a fãcut-o în cadrul S.C. Metroul S.A., firma sa fiind una din cele desprinse de compania Metroul la reorganizarea acesteia, în 1991. Pe lângã activitatea antreprenorialã, Mircea Sofian ši-a încercat mâna ši în politicã, în urmã cu câøiva ani, când a can-

didat la Primãria Bucureštiului. Despre cât de greu îi este unei firme de construcøii sã facã afaceri cu bani de la buget, dar ši despre alte subiecte de crizã am discutat cu dumnealui într-o dimineaøã ploioasã de iarnã. Domnule Sofian, care este activitatea principalã a firmei SOPMET? Am fãcut parte din Metroul pânã dupã 1989 ši dupã ce a fost împãrøit în cinci diviziuni am zis sã mergem mai departe, pe construcøii subterane, de diametre mai mici decât ale metroului. Metoda de lucru se cheamã pipe-jacking ši avem ceva realizãri în anii de dupã ’90. Suntem membri ši ai unei asociaøii internaøionale de lucrãri fãrã sãpãturi deschise (šanøuri) ši încercãm sã promovãm astfel de lucrãri
n

în øarã, numai cã interesul instituøiilor statului ši al municipalitãøii e mai mult sã meargã în strãinãtate sã vadã cum se fac lucrãri, nu în øarã. Ši chiar dacã sunt la 100 m de Primãrie, nu catadicsesc sã le vadã. Ce e nou sau deosebit în aceastã activitate? Nu se sapã nimic la suprafaøã, ci toatã lucrarea e în subteran cu un aranjament stradal foarte subøire. Lucrarea este bunã pentru canalizare, pentru pasaje pietonale, pentru lucrãri edilitare, conducte de apã, de termoficare etc. Ši astfel de lucrãri se pot face la orice dimensiuni? Cele mai mari pe care le-am fãcut sunt de 2.200 cm în diametru, dar avem ši în boltã cu deschideri de pânã la 5-6 m, cu înãløimi de 4-5 m,

48

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

048-053 interviu sofian:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:18 PM Page 49

I N T E R V I U

Galerie ventilaøie metrou

Subtraversãri piste de aeroport

adicã am reušit sã facem ši astfel de lucrãri, nu numai pe sistemul de diametru. Pentru Metroul S.A. mai lucraøi? Pãi nu au reušit decât sã finalizeze câteva staøii care erau fãcute înainte de 1990. Galeriile erau sãpate deja? S-a reušit doar sã se facã 500 de metri de tunel de metrou, pentru cã elementele de beton erau realizate dinainte de ’89. Ca sã nu stea Metrorex-ul cu ele pe stoc, au zis: “hai sã facem încã 500 m de tunel”. Deci s-au fãcut câte 250 m de galerie pe sens, ceea ce e o nimica toatã pe lângã ceea ce štiam sã facem.

Ce proiecte aveøi în momentul de faøã? Proiecte existã, cu banii ši cu dorinøa politicã, însã cu dorinøa tehnicã de a face ceva nu se štie cum stãm. Adicã am ajuns cumva dependenøi de toatã tehnologia de afarã ši dacã vin bani de afarã, faci. Dacã e vorba de bani de la buget, nu prea se face. Domeniul construcøiilor are de suferit în ultima perioadã din ce în ce
mai mult. Vi se întâmplã acelaši lucru?

Da, bineînøeles, pentru cã nu suntem în afara øãrii, suntem ši noi aici ši ne întâlnim cu toate greutãøile. În momentul în care trebuie sã-øi vinã bani de la buget, deja øi-e fricã sã mai iei lucrãri.

Aveøi lucrãri finanøate de la buget? Mai avem ši de la buget, mai avem ši lucrãri pentru care, sã zic aša, ca subantreprenori, suntem plãtiøi în euro, ceea ce pentru noi a fost o gurã de aer extraordinarã. Dar când e vorba de lei de la buget, e cu semn de întrebare dacã-øi iei banii la timp sau dacã stai ši aštepøi pânã catadicsesc sã-øi dea drumul la bani. Cam cât dureazã pânã sã vã plãteascã statul o lucrare, când e vorba de bani de la buget? Contractele pe care le faci cu ei sunt stufoase, te forøeazã dinainte sã intri în licitaøii, sã semnezi cã ešti de acord cu contractul care urmeazã sã fie fãcut. E un fel de
n

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

49

048-053 interviu sofian:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:18 PM Page 50

I N T E R V I U

pumn în gurã cumva, pentru care statul se angajeazã sã-øi dea banii în 30 de zile. Dar astea 30 de zile se pot transforma ši într-un an, ši în doi ani de zile. Poøi aštepta dupã TVA - care era partea româneascã de la o lucrare în care am fost plãtit în euro - chiar ši 4 ani. N-au fost sume mari pentru o øarã, dar cred cã e ši indiferenøã, indolenøã... nu štiu ce-i cu ei! Ši nu aveøi modalitãøi sã-i siliøi la platã? Se poate ši prin instanøã, pânã la urmã, dar dacã el e neputincios ši n-are banii alocaøi de la buget, ce faci cu el? Nici nu štii cu cine sã te lupøi. Te lupøi cu Calea Feratã? Cu Ministerul Transporturilor? Sau cu Guvernul, dacã o iei pe traseul ãsta... nu štiu! Mai faci traseul de la dezvoltatori (de la care trebuie sã mai iei nište bani), care se duc sã lucreze la nivel de bani negri, iar tu, ca firmã, trebuie sã-øi plãtešti toate taxele la stat. Ši pânã la urmã, nu-øi plãtesc nici facturile pe care la ai. Ei stau foarte bine cu partea juridicã, tu, mai degrabã, cu munca ši cu ašteptatul dupã bani.

Sã înøeleg cã o sã evitaøi, cel puøin în aceastã perioadã de crizã, lucrãrile cu statul? Nu, nu, altfel lucrezi cu statul, chiar dacã stai ši aštepøi nište bani, dar te îndrepøi spre zona unde sunt finanøãri externe. Dacã vrei sã ai o finanøare externã, te baøi pentru ea.
E destul de gri situaøia dupã cum o prezentaøi dvs. Cum vã descurcaøi?

E neagrã. O sã mai fie tot felul de lucrãri care o sã ne mai asigure traiul anul acesta; comenzi am avea anul acesta pânã prin septembrie, dar sã vedem mai încolo ce-o sã fie. N-am disponibilizat pe nimeni pânã acum. Câøi oameni aveøi angajaøi la firmã? 120, dar aici mai apar ši momente când ai nevoie de mai muløi, mai angajezi, mai iei cu colaborare, mai iei cu contracte pe perioadã determinatã, mai trãim ši din chirii. Sunt firme strãine care vin ši construiesc în România. De ce nu se întâmplã asta ši invers? V-aøi gândit vreodatã sã vã oferiøi serviciile în strãinãtate?
n

Nu. Banii se fac în øarã. Afarã ce faci? Nu, n-am sentimentul cã aš putea sã mã simt bine afarã. Aici sunt la mine, nu umblu doar pentru bani. E ši satisfacøia asta tehnicã, îøi rezolvi aici nište probleme. Iar cei de afarã, când vin încoace, vin cu 5 oameni ši ne pãcãlesc sã ne asociem cu ei. Au nevoie de documentele noastre de eligibilitate, se intereseazã ši de metodele de lucru, se intereseazã cât de bun ešti, dar, de fapt, ei îøi folosesc, pur ši simplu, metodele tale de lucru pentru a intra în licitaøii. Ši atunci de ce sã nu facem ši noi acelaši lucru la ei în øarã, din moralitate? Nu se poate, pentru cã nu e punctul meu forte. Nu se pune problema de moral, în afaceri nu mai e moralitate. De ce sã te simøi strãin în altã øarã, când aici, la tine, începi sã te simøi strãin? Deši tu ai lucrãri ši štii sã le faci, nu poøi sã intri în licitaøii, pentru cã øi se cere acel turn-over care sã demonstreze cã tu ai fãcut nište lucrãri de nište valori colosale, pe care le impun ei la licitaøii. Pânã acum, tu n-ai fãcut în øarã decât, štiu eu, chiošcuri; eu n-am experienøã acum la fãcut palate, pe când cel de afarã vine cu experienøã bogatã ši cu valori mari, iar când te duci la licitaøii, nici nu poøi sã te apropii de el. Am pierdut licitaøii pe tehnologii pe care le avem, am pierdut pentru cã n-am putut sã ne ducem sau a trebuit sã facem joint-venture cu unul care nu venise decât la câštig. La final, peste suma care am hotãrât noi cã e bunã, am mai pus încã o datã suma respectivã. Nici n-ai cum sã impui o sumã corectã. Încearcã, vin la plesnealã, ši muløi prind.

50

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

048-053 interviu sofian:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:18 PM Page 51

048-053 interviu sofian:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:19 PM Page 52

I N T E R V I U

de moralitate, pânã la urmã. Se anunøã vremuri grele. Ši colegii se mišcã greu, cu lucrãri, cu comenzi, cu ce poøi sã faci ši în altã parte. Dar se lucreazã la negru? Pãi, dacã eu îøi propun sã nu-mi dai TVA-ul, care-i 20%, iar ãia sunt plãtiøi cu 20% în plus, normal cã nu. Ši asta se întâmplã, la cât de corectã e lumea... Ši dacã din suma aia, care e pânã la TVA, mai dai ši ceva în jos, nu sunteøi încântat de lucrul ãsta? Ši atunci important este ca statul, prin sistemul sãu de control, sã umble sã cearã acte, documente. Dau un
Pânã la urmã statul român pierde, nu?

Pânã la urmã, firmele românešti pierd. Pierzând firmele românešti, pierde ši statul român, pentru cã n-are impozite. N-are impozite, nu se dezvoltã. Toate firmele care vin de afarã externalizeazã profitul... ni se spune cã existã o influenøã a celor care dau banii, cã firmele care vin sã lucreze trebuie protejate de afarã, ca sã poatã sã-ši returneze banii. Dacã ar fi sã existe o lege sau un ansamblu legislativ care sã vã susøinã activitatea, ce ar trebui sã cuprindã? Nu štiu, te duci la câte o licitaøie ši vezi cum câštigã câte o firmã, fãrã sã aibã mãcar valoarea materialelor necesare. Tu štii, din start, cã ai 50% din materiale. El vine cu o valoare la licitaøie sub acešti 50% ši i se dã lucrarea. Dupã care o începe ši o înmuløešte cu 2, cu 3, în funcøie de interesele pe care le au beneficiarul ši constructorul. Ši am participat la licitaøii la care nici nu-øi mai vine sã faci contestaøie. În momentul în care am fãcut o contestaøie, mi s-a rãspuns, de cãtre secretarul de stat de la Minis-

terul Transporturilor, cã firmele strãine care lucreazã în România o fac dupã legislaøia din øara de origine. Ašadar care este problema cea mai mare? Eu spun cã nu e una legislativã, ci e vorba de cum se aplicã legea. Pânã sã aparã criza asta financiarã, iatã cum funcøionau afacerile cu case: cel care cumpãrã are interesul sã cumpere cât mai jos, pentru cã impozitul pe care îl plãtešte pe case e în funcøie de valoarea apartamentului sau blocului pe care l-a cumpãrat. Cel care angajeazã oameni are interesul sã plãteascã la negru, pentru cã nu mai plãtešte ši taxele la stat, care ajung la încã 60% peste net. Oamenii s-au învãøat sã negocieze salariul net, fãrã diurnã, fãrã cazare. Dezvoltatorul face deja o economie de 40-50 de milioane, iar tu vii lunã de lunã sã-øi plãtešti dãrile la stat, sã-øi plãtešti TVA-ul, ca sã poøi sã mergi în licitaøii. N-ai datoriile plãtite, nu te poøi duce în licitaøii, chiar dacã vrei sã intri într-o licitaøie de la Ministerul Transporturilor, care øi-e dator øie. E o chestie incorectã, lipsã
n

exemplu: Eu am o casã. Noi ne tocmim la o valoare pe mp. Dvs., la valoarea pe care am discutat noi, ar trebui sã plãtiøi impozitul pe casã, dând la o parte ši faptul cã eu aš putea sã vã fac ši o reducere, dacã mã plãtiøi la negru. Deci, dintr-un foc, 10-20%. Mai dai ši TVA-ul deoparte, ši iatã cã ai fãcut o reducere substanøialã. Ce echipamente ši utilaje folosiøi pentru efectuarea lucrãrilor? Pe lângã ceea ce ne-am dorit noi sã fie activitatea principalã, lucrarea subteranã, avem nište scuturi fãcute de noi. Dispunem de vreo 5 utilaje, care lasã în urmã tuburi de beton, de 1 pânã la 2,20 m. E o tehnologie pe care noi am aplicat-o prima oarã în øarã. Eu, cel puøin, prin anii 1980-1981. Utilajele de care vã vorbesc sunt fãcute de noi. Sunt confecøionate, proiectate ši chiar executate de noi. Tuburile de beton trebuie sã aibã o anumitã structurã. Pentru calea feratã trebuie sã treacã prin nište verificãri mai deosebite, sã reziste la convoiul de tren. Astfel am reušit sã

52

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

048-053 interviu sofian:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:19 PM Page 53

I N T E R V I U

Nu e nimic ce v-aøi dori în plus de la ei? Nu. Te-ai tocmit cu ei, te-ai înøeles, cât øin ši ei la partea de întreøinere, post-garanøie, asta e calitatea oamenilor pe care îi avem cu toøii. Dar mergem la utilaje, ši dacã te duci la un service cu mašina, începe sã-øi fie fricã cã ieši mai stricat decât ai intrat. Ši am avut ši noi cazuri dintr-astea. Aøi încercat sã vindeøi în afarã echipamentele proiectate ši realizate de firma dvs.? Nu vã intereseazã o piaøã pentru ele? îmbrãcãm gama de la 4 cm diametru pânã la 20. Din punctul de vedere al lucrãrilor subterane, pentru canal, apã, telefonie, termoficare, sã zicem, noi suntem în stare sã facem gãuri pânã la 2,2 m. O lucrare de la Dinamo, chiar înainte de 1989, a fost fãcutã cu un scut, care a lãsat în urmã un pasaj pietonal prin secøiune rectangularã, de 3-4 m, puse una lângã alta, am trecut pe sub Str. Štefan cel Mare, n-am deranjat gaze, tramvai, dar apoi nu s-a mai cerut. Nu-øi poøi permite sã ceri nište utilaje care nu štii dacã vor fi folosite sau nu. Sau sã iei un utilaj pentru o singurã lucrare. Atunci, e mai profitabil sã închiriaøi? Dar de la cine? Cã fiecare are caracteristica ei. Dacã închiriezi, trebuie s-o faci de la firme de afarã, care sunt pe specificul lucrãrilor pe care le avem noi. Te înøelegi cu ele la o platã lunarã. Dacã ai o sincopã în plãøile pe care ar trebui sã le facã statul sau municipalitatea, în condiøiile în care tu ai închiriat de afarã, firma respectivã nu štie cã tu nu ai bani, ei respectã un contract. Ši atunci? Toate astea apar pentru cã statul român sau municipalitatea nu ši-a respectat contractul. Ši, în general, sã te judeci cu statul e pierdere de timp ši bani. Alte echipamente folosite? Avem ši macarale, ši excavatoare, toate ale noastre. Nu am multe din fiecare, însã pentru lucrãrile astea mici am din fiecare câte ceva. Am luat o macara de 30 tone de care simøeam nevoia ši urmeazã s-o folosim; vrem sã luãm ši o basculantã mai mare, dar începe sãmi fie teamã sã mã mai avânt la un leasing pentru ea. Ar mai trebui ši buldozere, ši încãrcãtoare. Mai am ši un excavator MendiMuck, care e în stare sã urce ši la 30 de grade pe dealuri, poate sã lucreze în spaøii înguste. Am încercat sã fim ši noi dealer pentru el aici, dar a fi dealer de utilaje ši a face ši lucrãri nu prea se leagã. Ce relaøii aveøi cu dealerii din România? Eu am relaøii bune. Firma are un spaøiu în Militari pe care-l închiriazã mai multor dealeri de echipamente ši utilaje de construcøii. Nu, nu aš zice cã ne intereseazã lucrul ãsta, pentru cã ar trebui sã fie o schimbare de activitate. Dar avem contract cu o altã firmã ši le vom prelua service-ul. Am fãcut deja un contract în care încercãm sã ne ajutãm unul pe celãlalt. Astea sunt soluøii de crizã sau soluøii de dezvoltare a firmei? Cred cã e o soluøie de crizã, sã gãsešti cumva posibilitatea sã–i dai omului de lucru, sã n-ai momente când e în atelier ši ašteaptã altã comandã; trebuie sã gãsešti ceva sã-i umpli ziua de muncã.
Aøi luat mãsuri de crizã? Concedieri?

Sunt convins cã trebuie sã iau, sã reorganizez. Sunt locuri în care se duc banii. Ši sunt anumite goluri în sistemul managerial. Puteøi sã-mi spuneøi o cifrã de afaceri pe anul trecut? Ne învârtim în jurul cifrei de 2 milioane ši ceva de euro. Se anunøã un an greu, totuši. Am colegi care pur ši simplu sunt în crizã, au datorii la bãnci ši nu cred cã o sã le fie ušor. n
n

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

53

054-055 yalco_spread:000-000 bosch_spread.qxd 3/9/2009 2:20 PM Page 54

054-055 yalco_spread:000-000 bosch_spread.qxd 3/9/2009 2:20 PM Page 55

056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:33 PM Page 56

M A N A G E M E N T

T E H N O LO G I C

Inovarea, factor de progres pentru întreprinderile mici ši mijlocii
Conf. dr. ing. Ioan PETREA Universitatea “Dunãrea de Jos”, Galaøi

Astãzi, firmele producãtoare de echipamente tehnologice pentru construcøii cautã cele mai potrivite ši eficiente soluøii pentru atenuarea efectelor crizei economice. Se observã o stagnare a crešterii cantitative a produselor, unele firme iniøiind chiar o restructurare a acestora. De asemenea, cu multã prudenøã se acøioneazã ši în ceea ce privešte forøa de muncã.
56
Revista de Unelte ši Echipamente
n

Fig. 1

n aceste condiøii, când evenimentele pot depãši chiar ši posibilitãøile unor firme de mare anvergurã, se elaboreazã strategii la nivel guvernamental care sã contribuie la diminuarea efectelor crizei, pe de o parte, ši la asigurarea mijloacelor necesare continuãrii dezvoltãrii sectorului privat, pe de altã parte. Cãlãuzite de tradiøie, firmele aflate în perpetuã competiøie acordã o atenøie sporitã cercetãrii ši inovãrii tehnologice menitã sã rãspundã cerinøelor actuale, acestea implicând costuri ši riscuri. Riscurile – în øãrile cu economie dezvoltatã – sunt împãrøite între domeniul public ši cel privat. Dacã marile companii au šanse sporite de a se întãri de la o perioadã la alta – devenind tot mai competitive datoritã utilizãrii tehnologiilor de vârf, a îmbunãtãøirii calitãøii produselor, costurilor ši ofertei pe piaøa internaøionalã – multe din firmele mici ši mijlocii rãmân în urmã îndeosebi din cauza tehnologiilor învechite. Ši în øara noastrã strategia guvernamentalã trebuie sã sprijine financiar dezvoltarea ši

Î

susøinerea întreprinderilor mici ši mijlocii (care îši dovedesc bonitatea tehnico-štiinøificã ši economicã), cunoscându-se miza economicã ridicatã a acestora la crearea noilor locuri de muncã. Totodatã, aceste firme au obligaøia de a-ši dezvolta infrastructura – necesarã modernizãrii – ši de a abandona obišnuinøele manageriale depãšite. Un rol fundamental în perfecøionarea activitãøii ši a depãširii greutãøilor actuale îl are inovarea, ea stând la baza crešterii productivitãøii ši competitivitãøii. Nivelul tehnic actual al echipamentelor tehnologice pentru construcøii nu trebuie sã producã inhibare, practica demonstrând cã firme anonime au produs adevãrate revoluøii prin ideile remarcabile pe care le-au promovat, care au influenøat puternic concepøia utilajelor. Cei care au produs ši au mizat pe încurajarea ideilor într-o economie “gânditoare” – actualmente intensiv informatizatã – au pus un accent deosebit pe inovare. Dar inovarea, factor principal în dezvoltarea economicã a unei întreprinderi, se alimenteazã prin invenøii care se

martie 2009

056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:33 PM Page 57

056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:33 PM Page 58

M A N A G E M E N T

T E H N O LO G I C

inspirã din cerinøele actuale sau potenøiale ale pieøei, încadrânduse în resursele disponibile, inclusiv în cunoštinøele štiinøifice ši tehnologice. La nivel de întreprindere, inovarea cuprinde ši asimilarea noilor procedee de fabricaøie sau îmbunãtãøirea celor existente. Din acest motiv, majoritatea producãtorilor consacraøi au tendinøa de a fabrica utilaje de construcøii din ce în ce mai complexe care sã corespundã mai bine ši mai repede cerinøelor impuse de clienøi. Succesul unei întreprinderi este hotãrât în mare mãsurã prin aceea cã pentru problemele clienøilor sãi actuali ši viitori oferã soluøionãrile ši produsele oportune. Întrucât mediul creeazã noi probleme care necesitã rezolvare într-o mãsurã mereu crescândã, întreprinderea este dependentã preponderent, pentru asigurarea sa pe termen lung, de contribuøia produselor noi

la satisfacerea cerinøelor pieøei. Deciziile privind noile produse, respectiv programul de producøie, sunt decizii de principiu de mare importanøã, pe baza cãrora se elaboreazã strategia întreprinderii. Cu alte cuvinte, este important ca o firmã orientatã spre succes sã nu lase hazardului crearea ši dezvoltarea produselor noi, ci sã aleagã scopuri ši criterii de rezolvare a acestora pentru politica de produse ši sã stabileascã mãsurile structurale pentru planificare, realizare ši controlul calitãøii. La stabilirea obiectivelor stau în primul rând crešterea de venituri ši contracte, pe baza cãrora este orientatã strategia firmei. Conøinutul strategiei activitãøii productive se va deosebi în mod obišnuit prin: l inovarea de produse, adicã promovarea ši implementarea de produse noi, compatibile cu cerinøele pieøei;

l modernizarea produselor exis-

tente, adicã îmbunãtãøirea parametrilor constructivi, funcøionali ši estetici, pentru crešterea competitivitãøii; l dezvoltarea infrastructurii informaøionale, dotarea cu hardware ši software, argumentatã prin faptul cã tot mai multe procedee ši metode euristice de abordare a problemelor s-au formalizat ši trec în categoria celor riguroase, algoritmice. Pentru a pune în evidenøã evoluøia inovãrii, în fig. 1 sunt prezentate etapele parcurse pentru realizarea unui produs nou. Aša cum ilustreazã fig. 2, procesul de inovare (ce utilizeazã o gamã de discipline ši aptitudini tehnice ši netehnice), format din mai multe bucle de retroacøiune, nu este liniar. Se impun ajustãri frecvente, schimbãri de direcøie, pentru cã procesul este evolutiv. Etapa a III-a este decisivã, aici obøinându-se diverse configuraøii de noi mašini

58

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:33 PM Page 59

M A N A G E M E N T

T E H N O LO G I C

Fig. 3

sau echipamente prin confluenøa componentelor ši tehnologiilor disponibile sau iteraøii succesive ale proiectãrii, de exemplu. Etapa vizeazã eliminarea aspectelor nedorite, adaptarea produsului la exigenøele tehnologiei de fabricaøie ši ale beneficiarilor ši, totodatã, verificarea calitãøii de noutate a produsului. Procesul de inovare are drept scop transformarea valorii intelectuale – noile idei – în valori materiale: produse ši servicii cu valoare comercialã. Un management al procesului diminueazã riscurile tehnice ši financiare aferente. Pentru a cunoašte problema în decursul procesului de evoluøie pentru produse noi în cadrul firmei, trebuie dezvoltat ši reprezentat un grafic reøea de desfãšurare, care sã evidenøieze cele mai importante activitãøi ši etape. Graficul reøea (tehnicã folositã de S.U.A. ši Marea Britanie de la jumãtatea deceniului al cincilea al secolului XX, suferind dezvoltãri ulterioare) prezentat ši descris în continuare (fig. 3), pentru procesul de evoluøie a unui produs nou,

aratã, pe lângã activitãøile separate de la 1 la 55, ši domeniile de responsabilitate corespunzãtoare în cadrul firmei, împãrøite în management, inginerie asistatã de calculator, marketing, cercetare-dezvoltare ši producøie, pentru a putea caracteriza mai bine activitãøile separate în desfãšurarea lor, deseori paralelã. În consecinøã, referitor la forma de reprezentare a graficului reøea din fig. 3, se poate preciza cã în mod analog pentru o mai bunã relevare a proiectului de lansare a produsului se pot elabora grafice reøea cu estimarea duratelor, respectiv a momentelor activitãøilor. Cu acestea se poate apoi stabili durata proiectului, durata drumului critic (lanøul de activitãøi cu duratele cele mai lungi), cum s-a fãcut în mod sugestiv cu linia de culoare rošie în fig. 3. Liniile întrerupte înseamnã trecerea dintre compartimentele firmei, fãrã consum de timp sau resurse. În cazul întreprinderilor mici ši mijlocii, referitor la graficul reøea se pot face urmãtoarele precizãri privind evoluøia proiectului: l ideea, analiza de necesitate ši prima verificare a fezabilitãøii teh-

nice sunt scurte ši coincid în mare mãsurã, întrucât vor fi examinate iniøial ca idei doar proiectele care se includ în domeniul propriu de experienøã, care pot fi percepute ši verificate pe baza experienøei dobândite anterior; l nu se executã seria zero. Prototipul realizat este supus probelor ši verificãrilor, urmând a se efectua remedierile pentru aspectele constatate în exploatare. Descrierea graficului reøea din fig. 3 a. Ideea de produs ši evaluarea acestuia. Ideile de produse sunt hotãrâtoare ca punct de plecare. Pentru a identifica ideile adecvate sunt evaluate toate sursele disponibile externe (clienøi, furnizori, consilieri, târguri, publicaøii) ši interne (management, departamente separate), precum ši aša-numitele metode noi de creativitate (”Brainstorming”, instrumente ale teoriei TRIZ, ”Matricea descoperirilor”, ”Metoda morfologicã”, ”Analiza funcøionalã”, Sinectica, Break-even analysis etc). Astfel, când apare o nouã problemã de rezolvat, o necesitate
n

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

59

056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:34 PM Page 60

M A N A G E M E N T

T E H N O LO G I C

Fig. 4

|1|, de exemplu în domeniul marketingului, se prelucreazã o nouã propunere ši se transmite mai departe la conducerea firmei |2|, care (eventual) o aprobã |3|. Se obišnuiešte ca propunerile sã cuprindã mai multe idei. Ideile sunt analizate prin metode de refinament referitor la fezabilitatea tehnicã, lansarea pe piaøã, durata ciclului de viaøã, relaøia preø-costuri. Mai departe, începe cercetarea ši dezvoltarea cu analiza tehnicã preliminarã |4|, studiul pieøei (cu explorarea perspectivelor de succes ale proprietãøilor cerute de piaøã pentru ideea de produs) |5|. Etapa de controlling menøine simultan datele privind bugetul, iar proiectul poate sã înceapã cu supravegherea corespunzãtoare |6|. Dupã încheierea prospectãrii pieøei prin departamentul de marketing, a analizei tehnice |7| ši a dezvoltãrii |8|, poate sã înceapã calculul pe baza costurilor de fabricaøie cerute |9|, rezultatele fiind evaluate de cãtre managerul de proiect împreunã cu conducerea firmei |10|. Echipa de lucru împreunã cu colaboratorii pentru marketing, folosind metode de analizã complexe (analiza

Break-even, metode matematice-financiare) evalueazã împreunã cu compartimentele financiar, producøie, cercetare-dezvoltare ši marketing |11| ši prezintã conducerii firmei o propunere definitivã |12|. Cu aprobarea proiectului ši bugetului |13| se încheie prima etapã. b. Dezvoltare, testare ši planificare. Dupã aprobare revine supravegherea bugetului |16|. Dezvoltarea debuteazã cu elaborarea documentaøiei detaliate |14|, |15|, |16|, |17|, |18|, |19|, |20|. Dupã încheierea fazei de elaborare |22|, atelierele de producøie primesc documentaøia pentru realizarea prototipului |23|. La finalizarea documentaøiei pot fi efectuate sub supravegherea managerului de proiect ši a departamentului de marketing teste de produs în propria firmã cu privire la funcøionare |21| ši în afara firmei la parteneri sau beneficiari, testãri privind preøul, designul |26|. În cazul proiectelor complexe este recomandat sã se prevadã în acest stadiu evaluarea produsului |29|, astfel încât rezultatele obøinute în producøie |24| ši în departamentul de marketing |27|, |28| sã fie încã odatã apreciate în ansamblu. Abia
n

dupã aceasta poate urma promovarea seriei zero |30|. Concomitent cu realizarea seriei zero se efectueazã, de regulã, ši un ultim control al costurilor de fabricaøie antecalculate |31|, |32|. Paralel cu realizarea seriei zero, în departamentul de marketing se desfãšoarã pregãtirile pentru un test de piaøã, |30| pânã la |33|, pentru ca acesta sã poatã fi în continuare pornit ši evaluat, |34| pânã la |35|. Cu aceastã confirmare de cãtre conducere |36| se încheie etapa de dezvoltare, testare ši planificare. Menøionãm cã în acest stadiu toate costurile în decursul evoluøiei produsului cresc de la o etapã la alta ši de aceea este necesar sã se urmãreascã în mod continuu stadiul fabricaøiei ši evoluøia costurilor, respectiv încadrarea acestora într-un cadru de aprobare prestabilit. c. Fabricaøia. Aceastã etapã începe cu supravegherea |37|, conceperea prospectului |38|, condiøiile de livrare |39|, distribuøia ši publicitatea |40|, informarea organizaøiei de desfacere |41|, achiziøionarea materialelor pentru producøie, precum ši organizarea producøiei |42|, instruirea personalului |43|. Dupã realizarea SDV |44|, începe fabricaøia |46|. Deciziile definitive privind condiøiile de livrare |45| sunt luate înaintea începerii fabricaøiei. Cu informarea partenerilor de desfacere |47| se încheie ši faza de pregãtire a fabricaøiei. d. Lansarea produsului pe piaøã. Dupã ce producøia realizeazã totul corespunzãtor cererilor |48|, compartimentul de marketing decide conceperea promovãrii |49| pentru informarea clienøilor |50|. Dupã aceasta începe campania publicitarã |50|.

60

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:34 PM Page 61

056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:34 PM Page 62

M A N A G E M E N T

T E H N O LO G I C

Fig. 5

Urmeazã perfectarea primelor comenzi |52| ši livrarea produsului |53|. Deoarece mediatizarea primelor produse este un proces de comunicare de la producãtori la utilizatori, ce poate fi supus multor perturbãri (percepere, interes, apreciere, experienøã, acceptare, achiziøionare repetatã), firma trebuie sã urmãreascã un control al determinãrii pe piaøã |54|. Aceasta trebuie sã vizeze reacøiile beneficiarilor ši ale comerøului, sã furnizeze statistici detaliate privind tranzacøiile, cotele de acoperire ši costurile de marketing ši eventual sã introducã mãsuri de susøinere (prezentare, demonstraøii cu operatori profesioništi, delegaøii pentru testare “in situ”) |55|, activitate cu care se încheie etapa lansãrii pe piaøã a produsului. Pentru a scoate în evidenøã costurile ši durata activitãøii inovatoare, în fig. 4 este prezentatã histograma repartiøiei costurilor în procesul de inovare. În consecinøã, este inutil pentru o întreprindere sã se lanseze în C-D, dacã nu poate face faøã cheltuielilor care urmeazã dupã aceastã activitate. Evoluøia activitãøii de inovare în întreprindere ši impactul

ei asupra mijloacelor bãnešti sunt prezentate în fig. 5. Curba C (mijloacele bãnešti) descrie evoluøia fondurilor de rulment, pe mãsurã ce inovaøia se materializeazã. La punctul C4, întreprinderea ši-a recuperat integral investiøia fãcutã în procesul de creaøie ši dezvoltare, cât ši cheltuielile producøiei preliminare. Semnificaøia diferitelor durate este: T0 – decizia de inovare; T1 – începutul fabricãrii prototipului sau seriei zero; T2 – vânzarea prototipului pentru testarea pieøei; T3 – punct mort (vânzãri = costuri de producøie); T4 – recuperarea completã a investiøiilor ši apariøia profitului;
T5 – intensificarea realizãrii profitului; T6 – reducerea vânzãrilor ši profitului.

logii, asimilarea de noi cunoštinøe, urmãrirea eforturilor concurenøilor; l orientarea C-D spre preocupãrile întreprinderii, corelarea acestora cu produsele ši procedeele de fabricaøie; l o legãturã corespunzãtoare între activitatea de C-D, compartimentul de marketing ši producøie, astfel încât produsele sã fie fabricate prin metode eficiente cu cheltuieli optime; l asigurarea resurselor umane compatibile cu activitatea desfãšuratã (ingineri cu specializare – cu o bunã pregãtire – în domeniul preocupãrilor firmei, ingineri cu deprinderi creative, care sã dovedeascã o mare rigurozitate intelectualã); l climat propice pentru favorizarea efectuãrii unei activitãøi performante ši nu în ultimul rând folosirea metodelor pentru încurajarea ši stimularea creativitãøii ši productivitãøii. Concluzia este cã IMM-urile trebuie sã punã un accent deosebit pe inovare, pe implementarea noilor tehnologii care sã aducã dinamica indispensabilã pentru evoluøia unei întreprinderi moderne, pentru a afecta pozitiv totul, oamenii, munca, afacerile ši gestionarea resurselor, având ca scop calitatea vieøii actuale ši viitoare. n Bibliografie 1. Petrea, I. – Inventica, mijloc de competitivitate în fabricarea de echipamente tehnologice pentru construcøii, în Revista de Unelte ši Echipamente, anul VIII, nr. 11, noiembrie 2007 2. Strebel, H., š.a – Innovationen und ihre organisation in der mittelstandischen indusrie – Ergebnisse einer empirischen Untersuchung, Berlin 1979

Accentul pe inovare ši C-D în cadrul IMM-urilor, în øãrile dezvoltate, joacã un rol fundamental în inovare, contribuind la crešterea rentabilitãøii acestora (crešteri de productivitãøi ši beneficii). O desfãšurare eficientã a procesului de inovare în întreprindere presupune respectarea urmãtoarelor principii: l existenøa unor strategii care sã vizeze asimilarea de noi tehnon

62

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:34 PM Page 63

064-066 noutati powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:38 PM Page 64

N O U T Ã Ø I

Powertek Go Blogging! Mai transparenøi, mai comunicativi
Pãšind în cel de-al 5-lea an de existenøã, Powertek Group trece la “NEXT LEVEL”, o nouã etapã în existenøa grupului, care înseamnã o ši mai mare deschidere spre clienøi ši colaboratori. În 2008, Powertek ši-a apropiat clienøii deschizându-ši porøile pentru a putea fi vizitat chiar la el acasã – organizând “Ziua porøilor deschise” –, iar pentru cei care nu au putut veni, Powertek s-a deplasat în øarã, acasã la clienøi – prin “Caravana Powertek”. 64
Revista de Unelte ši Echipamente
n

nul acesta, Powertek va fi mai aproape de clienøii ši colaboratorii sãi, atât prin continuarea la un nivel superior a acøiunilor de anul trecut, cât ši printr-o comunicare mai puternicã ši mai personalã. În acest context, Powertek a lansat recent propriul blog, un loc în care grupul îši comunicã o imagine personalã ši caldã -

A

http://powertek-terex.blogspot.com/.

Pe blog nu veøi gãsi informãrile seci ši/sau foarte tehnice din comunicãrile obišnuite ale grupului, din media sau de pe web site. Pe blog apare ši latura umanã a grupului, cu preocupãrile sale ce depãšesc cu mult sfera comerøului cu echipamente. “Este o incursiune în sufletul grupului nostru. O altã faøã a unei activitãøi ce poate pãrea rece ši seacã, dar care este susøinutã de oamenii care vãd, interpreteazã ši martie 2009

trãiesc realitatea acestei afaceri în felurite moduri. Sunt mãrturisiri de suflet despre o activitate ši o realitate foarte tehnice. Este o iniøiativã unicat”, declarã directorul Powertek Company, Andrei Necula. Prin intermediul blogului, Powertek se lasã descoperit în adevãrata sa esenøã, cu valorile ši calitãøile umane în jurul cãrora ši-a clãdit existenøa. “Va fi interesant de urmãrit (acest blog – n.r.) ši recomand tuturor celor care sunt în acest domeniu de activitate sau în domeniile conexe sã urmãreascã periodic textele ce vor apãrea aici. Vor fi interesante, emoøionante, uneori distractive, aidoma trãirilor reale”, a mai adãugat Andrei Necula.

Din nou prezenøi la Construct Expo Powertek Group nu-ši pãrãsešte clienøii nici la târgul de utilaje de

064-066 noutati powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:39 PM Page 65

064-066 noutati powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:39 PM Page 66

N O U T Ã Ø I

construcøii Construct Expo, ce va avea loc anul acesta între 1 ši 4 aprilie, la Romexpo, Bucurešti. Powertek se va afla în locul sãu obišnuit, pe platforma principalã din faøa cupolei centrale a Romexpo, acolo unde la fiecare ediøie ši-a ašteptat cu multe surprize ši noutãøi tehnice vizitatorii. Grupul a rãmas constant ši în aceastã participare anualã, dar ši în ceea ce privešte calitatea echipamentelor oferite ši preocuparea pentru clienøi. “Participãm neîntrerupt încã din anul înfiinøãrii grupului, din 2004. În 2007 am fãcut urme. În 2008 am fãcut valuri. În 2009 trecem la Next Level”, spune Andrei Necula, directorul general al Powertek Company. “Participarea din acest an va continua conceptul de “Next Level” pe care grupul ši l-a propus în întreaga activitate. Maturitatea pe care o celebrãm în 2009 ne-a fãcut sã fim mai deschiši ši mai comunicativi, ši în exact acelaši fel vom fi ši la Construct Expo”. Powertek pregãtešte surprize ši o flotã performantã ši responsabilã de utilaje de
n

ultimã generaøie pentru a fi prezentatã în cadrul târgului. Vor fi prezente brandurile puternice reprezentate de Powertek: Terex – utilaje de construcøii, macarale, echipamente de concasare ši sortare; Lintec – instalaøii de asfalt; Texnokat – instalaøii de beton; Sermac – pompe de beton; Cometto – trailere agabaritice. n

66

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

067 info alexandra:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:15 PM Page 67

I N F O

-

N E W S

Încãrcãtorul Frontal LW321FW
LW321FW se distinge prin manevrabilitate, performanøe ši eficienøã în exploatare, datoritã designului optimizat al sistemului hidraulic, echipamentului de lucru ši šasiului. Prin accesoriile de care dispune, acesta devine un utilaj multifuncøional indispensabil pentru o gamã largã de lucrãri în construcøii. Motorul YC6108G este cunoscut pentru durabilitatea ši puterea susøinutã pe care le are. Cutia de viteze a acestui utilaj este foarte stabilã ši durabilã, datoritã axului fix, cu patru trepte înainte ši douã înapoi. Sistemul de rãcire a fost îmbunãtãøit datoritã lãrgirii ariei ventilatorului ši a radiatorului. Sistemul punøii faøã este rigid, iar cel al punøii spate este construit cu rotire liberã, fapt ce asigurã performanøe excelente pe toate tipurile de suprafeøe. Tracøiunea 4x4, distribuirea raøionalã a încãrcãrii pe punøi ši designul šasiului au permis o îmbunãtãøire pe ansamblu a utilajului printr-un plus de robusteøe, o înãløime de descãrcare mãritã, articulaøii robuste ale echipamentului cu etanšare contra prafului ši autogresare, prelungind astfel viaøa bucšelor ši a axelor. Designul optimizat al cupei de încãrcare, cu durabilitate crescutã a dinøilor frontali ši laterali, oferã posibilitatea operãrii cu orice tip de material. Sistemul hidraulic suportã presiuni de lucru de pânã la 15 Mpa, mãrind considerabil forøa de rupere, scurtând durata ciclului ši crescând eficienøa în exploatare. Sistemul de virare complet hidraulic asigurã o razã de întoarcere minimã. Cabina este închisã ši isonorizatã, iar vizibilitatea excelentã ši amortizoarele de šoc oferã operatorului un confort excelent în timpul lucrului. De asemenea, la încãrcãtorul frontal LW321FW, punctele de verificare, gresare ši reumplere pentru întreøinerea periodicã, dar ši compartimentul motor sunt ušor accesibile. Desigur, utilajul are o gamã largã de accesorii opøionale disponibile. n

068-071 adv romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:55 PM Page 68

A D V E R TO R I A L

Sistemul DUAL POWER
Mai multã mobilitate de la Powerscreen
Liderul mondial în producøia de instalaøii de sortare mobile, Powerscreen, nu-ši dezminte reputaøia atunci când vine vorba despre inovaøie, confirmând astfel ši valabilitatea crezului companiei: „Alãturi de clienøii noštri atunci când au nevoie“.
ecesitatea unui sistem de alimentare dual ce poate fi comutat fie pe un sistem de acøionare cu motor diesel, fie pe un motor electric reprezintã o dorinøã a utilizatorilor de instalaøii de sortare, mai ales a celor care schimbã în timp locaøia ei. Prin noul sistem de alimentare cu energie, producãtorul Powerscreen a reušit sã rezolve problema într-un mod simplu: comutarea de pe o sursã pe alta a întregului lanø cinematic de lucru, care presupune transmiterea mišcãrii de la o sursã

unicã de putere spre mai multe sisteme de lucru, fãrã a crešte consumul de putere, influenøând pozitiv în final consumurile instalaøiei. Ca urmare a cerinøelor tot mai dese venite din partea utilizatorilor de instalaøii de sortare mobile, de a avea parte de mai multã flexibilitate în ceea ce privešte modul de alimentare a propulsorului acestora, ši anume cu combustibil diesel ši

Sistemul Dual Power presupune suplimentarea dotãrilor standard (motor diesel) ale unei instalaøii mobile cu un sistem electric care permite funcøionarea acesteia pe baza energiei electrice.

N

Prima staøie cu sistem electric-diesel din România – livratã de Romcat Corporation
cu energie electricã, divizia de cercetare-dezvoltare a Powerscreen a dezvoltat un sistem de alimentare a instalaøiilor de sortare mobile care permite funcøionarea acestora atât alimentate cu combustibil diesel, cât ši cu energie electricã de la o sursã (reøea de energie electricã, generator).
n

O instalaøie mobilã dotatã doar cu motor diesel funcøioneazã astfel: motorul pune în funcøiune sistemul hidraulic al instalaøiei care activeazã funcøiunile de activare/dezactivare ale ciurului, grãtarului vibrant al buncãrului de alimentare, benzilor de alimentare ale instalaøiei ši ale celor de evacuare. În cazul instalaøiilor

68

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

068-071 adv romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:55 PM Page 69

068-071 adv romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:56 PM Page 70

A D V E R TO R I A L

de sortare cu spãlare, recuperatorul de nisip este, de asemenea, activat de sistemul hidraulic al instalaøiei mobile. În cazul unei instalaøii Dual Power, pe lângã motorul diesel existã ši sistemul electric care pune în funcøiune sistemul hidraulic al instalaøiei, activarea funcøiilor celorlalte componente ale instalaøiei fãcându-se ca ši în cazul motorului diesel. Sistemul electric este format din douã motoare electrice de 30 kw ši 37 kw ši dintr-un panou central de comandã, care permite controlul operaøiunilor instalaøiei. Romcat Corporation a contractat prima instalaøie de acest tip din România. În luna aprilie, ea va fi livratã unei mari companii de construcøii din nordul øãrii. Elementul care a atârnat în balanøã atunci când s-a luat decizia achiziøiei acestei instalaøii a fost faptul cã sistemul Dual Power completeazã foarte bine conceptul de mobilitate a instalaøiei.

Ea va fi utilizatã într-o balastierã care în acest moment dispune de electricitate. Dar resursele în locaøia respectivã sunt limitate, astfel cã peste 2 ani staøia va fi plasatã în altã balastierã unde nu existã energie electricã, iar utilizarea unui generator nu este agreatã de cãtre managerul companiei, date fiind limitele unui generator pe perioade lungi de activitate. n

Aplicaøii DUAL POWER - Cariere, mine, balastiere, reciclare; - Locaøii în care, din motive ecologice, nu este permisã utilizarea combustibilului diesel; - Locaøii în care electricitatea este mai ieftinã decât combustibilul diesel.

70

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

068-071 adv romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:56 PM Page 71

072-073 santier meva:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:00 PM Page 72

Š A N T I E R

Construcøia unui pod sofisticat
Inginerii de la Meva sunt binecunoscuøi pentru iscusinøa lor în asamblarea cofrajelor standard în forme deosebite, ce ajutã constructorii sã respecte exigenøele solicitate de proiectanøi. Un astfel de exemplu este podul din Rheinfelden, din sud-vestul Germaniei, cu ale sale pile octogonale ši înclinaøii diferite ale secøiunilor acestora. De asemenea, îmbinãrile la culee au fost dificil de realizat pentru betoništi ši au solicitat la maximum iscusinøa dulgherilor. 72
Revista de Unelte ši Echipamente
n

Autostrada A98 traverseazã valea Dultenau, lângã localitatea Rheinfelden. În prezent, se circulã în regim de douã benzi pentru ambele sensuri

oseaua A 98, care în prezent are câte o bandã pentru fiecare sens, se aflã în plin proces de lãrgire prin adãugarea a douã noi benzi de circulaøie, lucru ce o va transforma în autostradã. Construcøia a început în 2007, iar cea mai mare provocare o reprezintã realizarea unui al doilea pod la Rheinfelden, paralel ši identic cu cel existent. Cele opt deschideri ale podului, realizat pe structurã mixtã, totalizeazã o lungime de 444 m ši au tablierul ašezat pe pile ce ating înãløimea de 45 m. Conform proiectului, construcøia este programatã sã fie datã în folosinøã în primãvara anului 2010. Licitaøia pentru aceastã lucrare a fost câštigatã de constructorii de la Porr Deutschland GmbH, care, la rândul lor, au solicitat suportul specialištilor Meva de la München ši Haiterbach.

Š

Cele šapte pile ale podului se aflã la 75 m distanøã între ele, fiecare sprijinindu-se pe radiere de dimensiuni diferite, în funcøie de înãløimea pilei pe care o suportã. Cel mai mare radier este de 11m x 13 m x 2,4 m, reprezentând în ordine: lungimea, lãøimea ši înãløimea. Toate aceste radiere au fost cofrate

Cofrarea radierului pilei ši sistemul de cãøãrare KLK 230 produs de Meva, care se atašeazã de pilã ši se ridicã fãrã a mai fi demontat

martie 2009

072-073 santier meva:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:00 PM Page 73

Š A N T I E R

cu Meva Mammut, un sistem care are o capacitate de acceptare a unei presiuni din partea betonului egalã cu 100 kN/m . Pilele plus riglele (partea superioarã a pilei) au înãløimi cuprinse între 16 ši 42 m. Cele opt laturi ale pilelor devin tot mai ascuøite spre vârf, unele dintre ele având o înclinaøie de 1:70, iar altele de 1:50. Pentru a executa cu eficienøã aceste forme
Una din pile este gata sã reazeme tablierul. De asemenea, se poate observa ši forma specialã a riglei
2

suplimentare din lemn (în poziøie verticalã), care-i permit cofrajului sã se adapteze de la pilã la pilã. Forma conicã este obøinutã cu ajutorul unor popi variabili. Datoritã acestei tehnologii, cofrajul nu se mai demonteazã, ci se deplaseazã pe verticalã în acceaši formã. Escaladarea pilelor s-a realizat cu ajutorul sistemului de cãøãrare produs tot de Meva, denumit KLK 230, care s-a dovetit ušor de asamblat. Pentru construcøia riglelor de formã octogonalã, de aproximativ 5 m înãløime, ši cu înclinaøii diferite ale consolei, s-a utilizat tot sistemul Mammut, suplimentat cu o carcasã în formã conicã. Toate cele 14 forme conice ale carcaselor au fost preasamblate ši realizate tot cu sistemul de escaladare KLK 230. Culeele sunt ši ele tot conice în partea din faøã ši au fost cofrate cu Mammut. Sunt lungi de 15 m, late de 10 m ši înalte de 3 m. Panourile cofrajului au fost poziøionate înclinat, iar la fixarea lor s-au atašat legãturi suplimentare din lemn. „Am fãcut cea mai bunã alegere”, a declarat šeful de šantier, Denis Ultsch, rezumând colaborarea cu Meva. „Atunci când se poate cofra o suprafaøã de beton cu minimum de gãuri pentru montaj, calitatea suprafeøei ši, implicit, a lucrãrii crešte simøitor. Ajustarea ši fixarea cofrajului la secøiunile variabile ale pilelor au fost, de asemenea, ušor de realizat. Practic, Meva ne-a demonstrat cã am luat decizia corectã”, a încheiat dl. Ultsch. n
n

ši în programul stabilit, inginerii de la Meva au construit douã cofraje distincte, cu un sistem de grinzi

În desen se poate vedea secøiunea longitudinalã a riglei ši cofrajul perfect vertical, suplimentat cu grinzi variabile

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

73

074-077 romdril:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 4:59 PM Page 74

A D V E R TO R I A L

S.C. ROMDRIL S.R.L. & “CONSTRUCT EXPO UTILAJE” 2009
„Vom fi prezenøi la „Construct Expo Utilaje 2009“ cu utilajele Casagrande C6 ši Tescar CF 3S”
S.C. ROMDRIL S.R.L. va fi prezentã la Expoziøia “Construct Expo Utilaje” în perioada 1 – 4 aprilie 2009, în incinta Romexpo, unde va prezenta firme consacrate pe plan mondial, precum: CASAGRANDE Italia (piloøi foraøi, pereøi diafragmã, jet grouting, ancoraje, soil mixing), TESCAR Italia (piloøi, micropiloøi), SIP&T Italia (scule de foraj: borsape, šnecuri, tubulaturã) ši STENUICK Franøa (puøuri de apã, studii geotehnice, foraj geotermal, scule pentru foraj: prãjini, tricon, šape de foraj cu lame, ciocane de fund).

Fig. 2 Scule STENUICK

Fig. 1 Utilaj FORTTRACK 1100 H STENUICK

Fig. 3 Scule SIP&T
n

74

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

074-077 romdril:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:12 PM Page 75

074-077 romdril:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:00 PM Page 76

A D V E R TO R I A L

La acest târg, S.C. ROMDRIL S.R.L. va expune 2 utilaje, ši anume: CF3S (TESCAR) ši C6 CASAGRANDE. Utilajul pentru forat micropiloøi pe šenile C6 (fig. 4) poate fi folosit pentru: forarea piloøilor, ancoraje, jet grouting (la cerere), studii geotehnice ši puøuri de apă forare cu CFA. Are un motor Deutz de 129 CP, iar greutatea totalã este de 12,7 tone. Capul hidraulic este de 13,55 KNm, iar înãløimea mastului este de 6 m. Vinciul are o forøã de 20 KN, iar viteza maximã de rotatie a capului rotativ este de 530 rot/min. CF3 S marca TESCAR (fig. 5) este un utilaj de forat piloøi ce poate lucra în argilã, nisip ši piatrã de duritate medie. Acesta poate atinge o adâncime maximã de lucru de 22 m cu un diametru minim de 400 mm ši un diametru maxim de 800 mm. De asemenea, utilajul poate fora piloøi secanøi (cu tubulaturã) pânã la o adâncime de 8 m. Utilajul este prevãzut cu un motor diesel de 43,4 CP, un vinci principal de 4.700 kg ši unul secundar de 900 kg. Capacitatea rezervorului de ulei hi-

Fig. 5 Utilaj CF 3S TESCAR draulic este de 85 litri, iar cea a rezervorului pentru motorinã este de 130 litri. Cursa modelului CF3S este de 700 mm. Šenilele au o lãøime de 2.150 mm ši o lungime de 2.800 mm. Utilajul dezvoltã un cuplu de 3.500 kgm, are o vitezã de foraj cuprinsã între 7 ši 15 rpm ši o greutate de 11.000 kg. Dimensiunile de transport sunt absolut normale, astfel cã utilajul CF 3S nu necesitã trailere agabaritice: înãløime 2.835 mm; lungime 4.835 mm ši lãøime 2.150 mm. Foarte important pentru actuala piaøã a construcøiilor este faptul cã utilajele pot fi achiziøionate ši în leasing, beneficiind de finanøare de la EFG LEASING IFN SA cu o duratã a contractului de maxim 60 luni. Comisionul de administrare de 1.5% este plãtibil o singurã datã, la semnarea contractului, fiind aplicat la valoarea de achiziøie. Valoarea avann

Fig. 4 Utilaj C6 CASAGRANDE

sului este de minimum 20%, iar rata dobânzii de 6% în Euro. În calitate de reprezentant autorizat al firmelor mai sus amintite, S.C. ROMDRIL S.R.L. asigurã cu personal tehnic specializat (instruit la firmele producãtoare) punerea în funcøiune a utilajelor ši service în perioada de garanøie timp de 12 luni ši în postgaranøie. De asemenea SC ROMDRIL S.R.L. asigurã ši sculele necesare pentru lucrul cu aceste utilaje. Toøi cumpãrãtorii acestor utilaje pentru forat au asiguratã consultanøã tehnicã din partea importatorului. Acesta propune o atitudine orientatã cãtre client, prin stabilirea unor relaøii de colaborare bazate pe implicarea cu seriozitate în identificarea nevoilor clienøilor ši stabilirea soluøiilor tehnice optime. Vã ašteptãm la Construct Expo Utilaje, garantându-vã o experienøã profitabilã pentru firma dvs.! n

76

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

042-045 adv case:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:00 PM Page 43

078-081 financiar:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:25 PM Page 78

F I N A N C I A R

Sãgeøile leului
Viorica Moraru

Primul semestru al anului 2007 trezešte amintiri plãcute pentru majoritatea populaøiei României, în special în plan economic. A fost poate perioada cu cel mai ridicat grad de predictibilitate din punctul de vedere al evoluøiei cursului de schimb al monedei naøionale în raport cu EURO.

upã încercãri timide de revenire peste 3,4, cursul de schimb EURRON a intrat pe un trend descendent, leul românesc cunoscând probabil una dintre cele mai favorabile perioade din istoria sa. Practic, la începutul lunii iulie 2007, asistam la cotaøii ale cursului EURRON pe piaøa valutarã inter-

D
78

bancarã în jurul nivelului de 3,10 ši existau multe voci care considerau aproape iminentã øintirea nivelului phihologic de 3,0. Cu toate acestea, punctul de inflexiune în evoluøia EURRON avea sã se producã rapid ši abrupt. La vremea respectivã muløi speciališti au afirmat cã Bãtrâna Doamnã din Doamnei ar fi intervenit pe piaøa valutarã interbancarã în sensul cumpãrãrii de valutã pentru a “tempera” aprecierea monedei naøionale ši a evita dezechilibrarea iremediabilã a deficitului comercial. Pentru obiectivitatea analizei trebuie sã ne amintim cã Banca Naøionalã a României decisese relaxarea politicii monetare începând cu fe bruarie 2007, când a redus rata dobânzii de politicã monetarã cu 0,75 puncte procentuale de la 8,75% la 8,00% pe an. Au urmat ši alte reduceri ale ratei dobânzii
n

astfel încât, în data de 26.06.2008, decizia de a reduce la 7% pe an rata dobânzii de politicã monetarã nu a mai surprins pe nimeni (nivelul a fost menøinut pânã la 01.11.2007 câd s-a trecut la politica monetarã restrictivã). Unii anališti spun cã de fapt în perioada respectivã a avut loc o pseudorelaxare a politicii monetare prin scãderea ratei de dobândã (neînsoøitã de modificarea regimului rezervelor minime obligatorii decât prin surogate de genul modificãrii dobânzii plãtite la RMO), scopul principal fiind de fapt scãderea apetitului investitorilor de portofoliu (aša-numiøii speculatori) pentru moneda naøionalã. Din pãcate însã, cumpãrãrile agresive de valutã din vara anului 2007 aveau sã producã nu numai o revenire a monedei naøionale întrun coridor “acceptabil” de fluctuaøie (fie el chiar ši imaginar), dar ši

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

078-081 financiar:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:25 PM Page 79

F I N A N C I A R

efecte pe un orizont mai lung de timp, în sensul cã o serie de jucãtori strãini, care ar fi putut asigura omogenitate unei pieøe în formare, au renunøat sã mai joace perechea EURRON sau ši-au redus deliberat ponderea acesteia în “emergente” considerând-o impredictibilã din perspectiva unor reguli ale jocului necunoscute lor. Practic, dacã ne concentrãm atenøia asupra evoluøiei cursului de schimb EURRON în lunile iunie – august 2007, observãm cã dupã o apreciere de circa 7% a leului, pe parcursul câtorva zile, a urmat o depreciere comparabilã ca intensitate ši orizont temporal. Cauze ale deprecierii Potrivit analištilor, principalele cauze care au generat aprecierea monedei naøionale, în primele 6 luni ale anului 2007, sunt prezentate în cele ce urmeazã, fãrã ca datele sã fie exhaustiv tratate: - crešterea acceleratã a volumului investiøiilor strãine directe; - remiterile de valutã ale muncitorilor români care lucrau în strãinãtate; - adoptarea Tarifului Vamal Comun al Uniunii Europene începând cu data de 01.01.2007; - crešterea numãrului investitorilor de portofoliu ši implicit a volumelor tranzacøionate pe piaøa valutarã interbancarã; - modificãri în structura masei monetare pe devize, ca urmare a deprecierii dolarului american în raport cu EURO ši a aprecierii leului în raport cu moneda unicã europeanã (linie de tendinøã conturatã începând cu liberalizarea parøialã a contului de capital);

- crešterea acceleratã a ritmului de creditare în valutã care a generat presiune pe cursul de schimb în sensul aprecierii monedei naøionale (creditele de consum în valutã aveau ca destinaøie schimbul valutar pentru generarea de lei cu care sã se poatã cumpãra bunuri de folosinøã îndelungatã etc). În contrapartidã, liniile de finanøare/ refinanøare primite de la bãnci strãine/instituøii financiare internaøionale au înregistrat un ritm de creštere foarte ridicat, România beneficiind de o percepøie mai mult decât favorabilã din partea investitorilor strãini, fie ei financiari sau de orice altã naturã. Utilizând date comparabile, arãtãm cã soldul creditului neguvernamental în valutã a înregistrat în decembrie 2007 o creštere de 84% faøã de nivelul aferent lunii similare din 2006 (72,3% creštere – exprimat în EURO). Crešterea creditului neguvernamental pe componenta valutã s-a realizat în principal datoritã evoluøiei creditelor în valutã acordate populaøiei. Astfel, la 31.12.2007, creditele în valutã acordate popu-

laøiei au totalizat 10,51 miliarde echivalent EURO, în creštere cu peste 5,7 miliarde EURO faøã de finele anului 2006. Nu putem aprecia cu exactitate cât din acest spor al creditului în valutã a generat presiune pe EURRON, dar este cert cã ši creditarea în valutã a populaøiei, în special prin intermediul creditelor de consum, a contribuit la accentuarea presiunii de apreciere a monedei naøionale. Din pãcate însã “nota de platã” (termen des utilizat în ultima perioadã) avea sã aparã într-un termen relativ scurt, iar ceea ce s-a întâmplat în ultimul an cu moneda naøionalã confirmã încã o datã cât de important este riscul valutar în decizia de alegere a monedei creditului ce urmeazã a fi angajat, în special de cãtre persoane fizice. La finele anului 2006, rezervele valutare la BNR totalizau 21,3 miliarde EURO. În luna mai 2007, acestea se situau la 21,9 miliarde EURO, iar în septembrie 2007 la 25,2 miliarde EURO, nivel comparabil cu cel înregistrat în decembrie 2007, de 25,3 miliarde EURO.

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

79

078-081 financiar:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:25 PM Page 80

F I N A N C I A R

Practic, pe parcursul unui an, rezervele valutare la BNR s-au mãrit cu 4 miliarde EURO, crešterea având loc preponderent în trimestrul III. Ultimul trimestru al anului 2007 s-a caracterizat printr-o volatilitate ridicatã a cursului de schimb. Dupã ce celebrul “dinte de ferastrãu” ši-a fãcut prezenøa pe parcursul lunii octombrie 2007, a urmat luna noiembrie în care leul a suferit una dintre cele mai notabile deprecieri în raport cu EURO (de aceastã datã, se pare, fãrã a mai fi “ajutat”). Cererea de valutã din partea importatorilor (posibil sã se fi suprapus cererea de valutã pentru importurile de gaze ši petrol ši cea din partea importatorilor de bunuri de folosinøã îndelungatã) la care s-au adãugat ši ieširi din partea unor fonduri de investiøii (strãine sau pseudostrãine, sau cine štie!!!…) au condus la o depreciere agresivã a monedei naøionale de aproape 10% (dacã luãm ca termen de comparaøie minimul ši maximul lunii noiembrie 2007). Anul de graøie 2008 În decembrie 2007, cursul de schimb EURRON atingea, cu o zi înainte de Crãciun, un nivel de 3,44 în urma unor vânzãri agresive pe parcursul unei sãptãmâni ce au generat o mišcare descendentã de circa 1000 de pips. Erau vânzãri conjuncturale generate pe de o parte de vârful de plãøi în relaøia cu trezoreria statului ši nevoia de lei a agenøilor economici, iar pe de altã parte de intrãrile de valutã de la românii care se întorceau în øarã de sãrbãtori. Între 27 ši 31.12.2007, moneda naøionalã avea sã înregistreze o depreciere de peste 1,6 puncte procentuale, în condiøiile

în care au existat câøiva jucãtori mari care au plasat ordine importante de cumpãrare de valutã pe o piaøã “subøire” ši cu majoritatea jucãtorilor ašteptând anul de graøie 2008. Deprecierea agresivã a monedei naøionale în raport cu EURO din ultimele zile ale anului 2007 avea sã continue ši în luna ianuarie 2008. La data de 25.01.2008, cursul EURRON atingea un maxim de 3,8385, nivel înregistrat în urmã cu circa 3 ani. Ca urmare, unii speciališti au suspectat cã leul a fost ajutat ušor pentru a reveni la niveluri acceptabile. Au urmat luni de zbatere ši de cãutare a punctului de echilibru. Oficiali ai autoritãøii monetare indicau la un moment dat canale optime de fluctuaøie 3,5-3,7, ši dacã analizãm grafic evoluøia EURRON vom observa cã timp de circa 6 luni cursul a fluctuat în acest interval. A existat o încercare de spargere a pragului psihologic de 3,5 la începutul lunii august 2008, dar se pare cã un investitor misterios a ajutat turismul românesc plasând ordine de cumpãrare mari pe o piaøã care mima direcøia, cel mai probabil fãrã a mai crede în potenøialul real de apreciere a leului. Ce-i drept, anul 2008 s-a deosebit fundamental de 2007. Presiunile inflaøioniste au fost aproape permanent prezente, adâncirea deficitului comercial (fenomen “normal” într-o economie care dãdea de ceva timp semne de supraîncãlzire) fiind tema de analizã economicã la orice colø de stradã, dupã care au urmat primele unde de šoc din celebra “crizã economicã” despre care se tot spune cã vine, dar nu se štie când, cum ši, mai ales, de ce.
n

La începutul lunii octombrie 2008 avea loc mult mediatizatul atac speculativ asupra leului, care urma sã genereze o mišcare ascendentã a perechii EURRON de cica 3000 de pips pe parcursul a mai puøin de 10 zile. BNR a intervenit ferm prin vânzãri masive de valutã. În paralel, piaøa monetarã era distorsionatã din cauza lipsei de lei (sterilizaøi pe de o parte de BNR, ceruøi cu insistenøã de speculatori), ši ca atare s-a produs aša-numitul fenomen de “jeopardizing” în ceea ce privešte ratele dobânzilor la depozitele interbancare ši tranzacøiile SWAP. O serie de jucãtori au fost nevoiøi sã îši asume stop-loss-uri imense, iar cursul EURRON s-a pravãlit efectiv pânã aproape de 3,5 în a doua decadã a lunii. Atacul a fost respins prin intervenøii directe ši indirecte de cãtre BNR, dar rãul se produsese. Pragul psihologic de 4 ajunsese pe buzele majoritãøii analištilor (muløi dintre ei cu experienøã în sistemul bancar mai micã decât leul nou), dupã ce luni de zile se tocase mãrunt nivelul 3,8. Lunile noiembrie ši decembrie 2008 au fost foarte grele pentru LEU. Conform Wikipedia, leul trãiešte în medie 20 ani…, iar unii jucãtori din City-ul londonez štiau acest amãnunt înaintea noastrã. În decembrie, cursul EURRON a înregistrat maxime dupã maxime, iar ultimele zile ale anului au fost caracterizate printr-o luptã încrâncenatã pentru spargerea pragului psihologic de 4. Dacã ar fi sã enumerãm principalele cauze care au determinat evoluøia EURRON în ultimele luni, s-ar putea spune cã printre acestea trebuie amintite:

80

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

078-081 financiar:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:26 PM Page 81

F I N A N C I A R

- reducerea substanøialã a ritmului de creditare, care a condus la stoparea generãrii de long-uri în relaøia clienøi – bancã, în condiøiile în care rambursarea creditelor în valutã deja angajate genereazã presiune în sensul deprecierii monedei naøionale; - reducerea drasticã a finanøãrii în valutã a subsidiarelor de cãtre bãncile-mamã din strãinãtate ši bãncile strãine partenere. - declasarea României din punctul de vedere al ratingului suveran de cãtre agenøiile de rating Fitch ši S&P ši trecerea în clasa speculativã din clasa de rating investiøional;

- contracøia întârziatã a importurilor în comparaøie cu exporturile ši transferurile curente (fenomenul va mai dura câteva luni). - nu în ultimul rând, o imagine nouã a României care genereazã confuzie în mediile de afaceri internaøionale, în special din cauza evenimentelor din ultima perioadã derulate în plan politic, social ši ….economic. Prognoze curente În 2009 am început aproape zilnic sã vorbim de noi maxime istorice, de cât de slabã este moneda noastrã naøionalã (este drept de aceastã datã, într-un context regio-

nal care chiar ne era ši el defavorabil), de riscul major al unor derapaje de curs ši, implicit, în plan macroeconomic, ši enumerarea poate continua. La ce sã ne ašteptãm în 2009, din punctul de vedere al cursului EURRON? Sunt destui care afirmã ca 4,5 este, mai nou, un nivel conform cu “fundamentele macroeconomice”. Sunt însã destule voci care suøin cã un curs mediu de 3,7 este încã posibil de atins. Dacã s-a ratat un moment important în 2007 ši un altul în 2008, nu trebuie sã repetãm grešelile! Pentru cã, nu-i aša, LEUL NOU nici nu a ajuns încã la maturitate…! n

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

81

082-083 adv stihl_2pag:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:29 PM Page 82

A D V E R TO R I A L

Lanøurile STIHL – de referinøã pentru industria producãtoare de motoferãstraie
Bucurešti, 2 martie 2009 – STIHL este singura companie din industria producãtoare de motoferãstraie care îši produce propriile šine de ghidaj ši lanøuri pentru uneltele pe care le fabricã. Ca urmare a ofertei diversificate de lanøuri de foarte bunã calitate, realizate pe mašini de ultimã orã în fabricile STIHL de la Wil, din Elveøia, compania a devenit furnizor pentru întreaga industrie producãtoare de motoferãstraie.
82
Revista de Unelte ši Echipamente
n

ercetãtorii STIHL au dezvoltat lanøuri cu caracteristici avansate, neegalate pânã în prezent de aløi producãtori de profil. De pildã, dinøii tãietori din aliaj de crom-nichel ši oøel ai lanøurilor STIHL au o geometrie optimã pentru lucrul în orice condiøii. Mai mult, sistemul patentat de lubrifiere Oilomatic, ce asigurã transmiterea uleiului prin canalele fine din elementele lanøului, ajutã la reducerea uzurii ši a fricøiunii, lucru ce determinã o ascuøire mult mai rarã a dinøilor tãietori. În plus, aceštia au marcaje speciale de uzurã care semnalizeazã utilizatorului momentul cel mai potrivit pentru o nouã ascuøire.

C

O altã caracteristicã unicã a lanøurilor STIHL este versatilitatea. Astfel, producãtorul pune la dispoziøia constructorilor de motoferãstraie lanøuri de diferite dimensiuni, pentru o gamã foarte largã de aplicaøii: lanøuri pentru utilizare în mediul forestier (în funcøie de tipul de vegetaøie pentru care sunt folosite), lanøuri pentru motounelte ušoare, lanøuri pentru construcøii etc. Standardele înalte de calitate ši testele extensive la care sunt supuse componentele fabricate în uzinele companiei oferã fiecãrui utilizator de produse STIHL garanøia cã lucreazã cu unelte de cea mai bunã calitate.

martie 2009

082-083 adv stihl_2pag:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:29 PM Page 83

A D V E R TO R I A L

STIHL România este subsidiarã a Andreas STIHL AG&Co., lider mondial pe piaøa motoferãstraielor ši unul dintre cei mai importanøi

jucãtori pe piaøa mondialã a motouneltelor ši a uneltelor pentru grãdinãrit. Pe lângã motoferãstraie, STIHL produce motocoase, debita-

toare, foarfeci de grãdinã, suflante ši aspiratoare, precum ši o gamã de utilaje de curãøenie. Din anul 1992, STIHL a preluat compania austriacã VIKING, producãtor de unelte pentru grãdinãrit, ši ši-a adãugat în portofoliu mašini ši tractoraše de tuns iarba, tocãtoare de grãdinã, ventilatoare de gazon ši motocultivatoare. Astãzi, produsele STIHL ši VIKING sunt comercializate în peste 160 de øãri din toatã lumea. Compania numãrã, la nivel global, aproape 10.000 de angajaøi ši are o cifrã de afaceri de aproximativ 2,1 miliarde euro în anul 2007. n
n

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

83

084-088 ionescu:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:36 PM Page 84

S O L U Ø I I

E C O

Motorine ecologice pentru protecøia mediului la funcøionarea motoarelor diesel
Conf. dr. ing. Ion IONESCU Universitatea Tehnicã de Construcøii, Bucurešti

Conceptul de motorinã ecologicã include atât respectarea specificaøiilor de calitate, cât ši a celor privind emisiile poluante rezultate la arderea lor în motoare. Actualmente, cerinøele impuse la nivel mondial ši european au fost adoptate ši în normativele românešti pentru fabricarea combustibililor diesel de calitate.
84
Revista de Unelte ši Echipamente

cestea sunt construite prin tehnologii care le conferã calitate ši o ardere eficientã în motoare, fabricarea lor fiind direct legatã de producøia ši calitatea motoarelor diesel. Prevederile standardelor au impus scãderea drasticã în principal a oxizilor de sulf SOx. Aceasta a fãcut ca cererea pe piaøa de moto-

A

rinã cu conøinut redus de sulf sã fie mult mai accentuatã ši a impus introducerea de tehnologii noi în fabricaøie. În tabelul de mai jos sunt cuprinse prevederile standardului european EN 590 pentru condiøiile tehnice ale motorinelor. Pentru obøinerea de motorine cu caracteristici ecologice se poate considera cã acestea sunt rezultã

Caracteristicile principale ale motorinelor din România începând cu 1 ian. 2005 SPECIFICAØIA Cifra cetanicã Indice Diesel Densitate la 150C Distilare ASTM: 95% volum recuperat Hidrocarburi aromatice policiclice Conøinut de sulf Unit. de mãsurã Kg/m3 0 C Wt.% mg/kg Limite Minim 51,0 46,0 820 -

Maxim 845 360 11 50 10*

Observaøie. Pânã la 1 ianuarie 2009 întreaga cantitate de motorinã comercializatã pe teritoriul unui stat membru UE trebuie sã aibã un conøinut maxim de sulf de 10 mg/kg.
n

martie 2009

084-088 ionescu:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:36 PM Page 85

S O L U Ø I I

E C O

Prevederile standardului european EN 590 pentru condiøiile tehnice ale motorinelor Proprietãøi Densitate Cifra cetanicã min. Indice cetanic min. Punct de inflamabilitate (Pensky-Martens), min. Temperatura minimã de filtrabilitate, max. UM Kg/m3 0 C
0

Prevederi 820 - 845 51,0 46,0 >55 Clasa (v) Clasa (I) A B C D E +5 0 -5 -10 -15 350 11 0,01 200 0,30 1 24 25 460

C

Conøinut de sulf, max. HAP, max. Conøinut de cenušã, max. Conøinut de apã, max. Reziduu carbon (pe 10% reziduu de distilare), max. Coroziune pe lamã de cupru (3 h la 500C ) Contaminare totalã, max. Stabilitate la oxidare, max. Lubricitate, diametrul corectat al petei de uzurã (wsd 1,4) la 500C, max.

mg /kg % m/m % gr. mg /kg % m/m clasa mg /kg g/m3 mm.

în cantitãøi suficiente; de a fi compatibili pentru corecøie cu aditivi sau aløi componenøi de corecøie; sã fie stabili din punct de vedere chimic; sã aibã un procent de sulf în limitele admise pentru produsul finit; sã prezinte calitãøi de curgere ši pulverizare corespunzãtoare funcøionãrii în motoarele diesel. Componenøii de bazã sunt de fapt motorine comerciale, obøinute din øiøeiuri parafinoase ši naftenice,

în urma amestecãrii motorinelor de origine petrolierã, ca elemente de bazã, cu aløi componenøi care au rol de corecøie ši aditivi. Componenøii de bazã care asigurã caracteristicile de combustibil

de tip motorinã se obøin din petrol prin distilare ši trebuie sã îndeplineascã anumite calitãøi ši condiøii. Printre cele mai importante calitãøi ale acestora sunt: preøul de cost “competitiv”; condiøia de a se gãsi

084-088 ionescu:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:37 PM Page 86

S O L U Ø I I

E C O

neutralizate în scopul eliminãrii aciditãøii, la care se adaugã motorinele din procesul de hidrocracare. Componenøii de bazã pentru obøinerea de motorine ecologice sunt motorina hidrofinatã, în cantitãøi de aproximativ 85%, ši petrolul hidrofinat, în cantitãøi de aproximativ 14%.[1]. Pentru îmbunãtãøirea calitãøii acestora se folosesc componenøi de corecøie. Motorinele ecologice au drept componenøi de corecøie petrol ši motorine provenite din procese termice pentru corectarea temperaturii de congelare. Aditivii sunt substanøe sau amestecuri de substanøe care, adãugate de obicei în cantitãøi mici produselor de bazã, îmbunãtãøesc sensibil anumite calitãøi sau chiar le

conferã calitãøi noi. Actualmente, aproape cã nici nu mai existã produs petrolier fãrã aditivi. Cei folosiøi la corecøia calitãøii motorinelor trebuie sã îndeplineascã anumite condiøii, cum ar fi: - sã ardã complet ši fãrã depuneri; - sã se dizolve ušor ši complet în produsele petroliere de bazã; - sã aibã o stabilitate chimicã corespunzãtoare; - sã nu influenøeze negativ celelalte calitãøi ale produselor de bazã; - sã aibã eficienøã mare chiar când sunt adãugaøi în cantitãøi mici; - sã aibã preøul de cost accesibil, astfel încât folosirea lor sã fie economicã. În cazul motorinelor diesel, aditivii cei mai utilizaøi au în principal urmãtoarele destinaøii: mãrirea cin

frei cetanice CC sau a indicelui diesel ID; crešterea detergentei; depresanøi ai punctelor de tulburare, congelare ši cristalizare; acøiune anticorozivã; acøiune antioxidantã; antifumigeni š.a. Crešterea numãrului de motoare diesel necesitã, de asemenea, ši crešterea cantitãøilor de motorine consumate. Astfel, inevitabil a apãrut o creštere a dependenøei øãrilor care nu posedã petrol de importurile de materii prime. Limitarea acestei dependenøe, cât ši crešterea continuã a preøului petrolului impulsioneazã crešterea ponderii combustibililor alternativi. O astfel de alternativã este utilizarea combustibililor de provenienøã vegetalã, care permit acoperirea parøialã a necesarului de

86

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

084-088 ionescu:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:37 PM Page 87

S O L U Ø I I

E C O

combustibili diesel ši reducerea la minimum, prin diluøie, a conøinutului de sulf ši de aløi compuši toxici. De asemenea, au avantajul ši cã sunt mai siguri la transport ši depozitare decât combustibilii convenøionali petrolieri. Unul dintre atuurile majore ale biodieselurilor este comportarea lor favorabilã la protecøia mediului. Biodieselurile au emisii poluante scãzute faøã de combustibilii standard, sunt biodegradabili ši sunt o sursã de energie regenerabilã.

Aceastã suplinire a motorinelor diesel cu uleiuri vegetale sau cu aløi derivaøi de tip monoester reprezintã în primul rând o cale de economisire a produselor petroliere de bazã pentru øãrile care nu dispun de zãcãminte de petrol, iar pe de altã parte permite reducerea poluãrii atmosferei prin limitarea emanaøiilor în atmosferã de oxizi de carbon, oxizi de sulf, hidrocarburi ši fum. Uleiurile vegetale ši derivaøii lor, în amestec cu motorinele, creeazã

Procentele de reducere a diverselor noxe la biodiesel faøã de motorina petrolierã consideratã ca bazã de comparaøie (noxa 100%) Noxa emisã în gazele de ešapament Emisiile de noxe, % Motorinã petrolierã (baza de comparatie) 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% Amestec 20% biodiesel-80% motorinã (B20) -12,6% -11% -18% +1.2% -12…-20% -20% -20% 100% biodiesel (B100)

Monoxid de carbon Hidrocarburi nearse Particule în suspensie Oxizi de axot Toxine în aer Oxizi de sulf Sulfaøi

-43,2% -56,3% -55,4% +5,8% -60 -90% -100% (lipsa) -100% (lipsa)

amestecuri compatibile cu construcøia actualã a sistemelor de alimentare a motoarelor diesel. Aceste amestecuri nu pun probleme deosebite de segregare sau incompatibilitate fizicã sau chimicã. Un alt avantaj al biodieselului este acela cã este biodegradabil, ceea ce înseamnã cã se poate descompune sub acøiunea unor agenøi naturali precum bacteriile. În eventualitatea pierderii prin vãrsare sau prin diverse scurgeri, curãøirea se face mult mai ušor ši poluarea mediului nu va fi aša de gravã. Acesta poate fi un alt argument în susøinerea alternativei amestecurilor de biodieseluri. Biodieselul este, de asemenea, mai sigur, este netoxic ši are un punct de autoaprindere mai înalt decât combustibilii diesel convenøionali. Deoarece arde la temperaturi mai ridicate, scade pericolul arderilor nedorite, accidentale, ši necesitã reguli de depozitare ši transport mai ušor de aplicat. Utilizarea combustibililor vegetali se poate face ca atare sau în amestec cu motorine. O altã cale de utilizare a lor este aceea prin care se face conversia uleiurilor vegetale în hidrocarburi prin procese de descompunere termicã, de cracare cataliticã sau de hidrolizã a uleiurilor ši decarboxificare a acizilor graši rezultaøi. Aceastã metodã de substituire parøialã a motorinelor petroliere cu uleiuri vegetale e cunoscutã încã de la începutul secolului trecut. Ideea de alimentare cu biocombustibili nu este nouã. Chiar Rudolf Diesel, al cãrui motor îi poartã acum numele, a experimentat utilizarea de combustibili bio ca posibilã
n

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

87

084-088 ionescu:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:37 PM Page 88

S O L U Ø I I

E C O

sursã de alimentare a motorului sãu. Astfel, în 1900, la Expoziøia mondialã de la Paris, Diesel a prezentat motorul sãu funcøionând alimentat cu ulei de arahide. La modul general, biodieselul poate fi o alternativã la combustibilul diesel standard petrolier sau un aditiv al acestuia. El este obøinut din uleiuri vegetale sau grãsimi animale printr-o serie de reacøii chimice, ce prezintã avantajul cã sunt nontoxice ši regenerabile, datoritã provenienøei lor de naturã biologicã. Biodieselurile sunt sigure în exploatare ši pot fi folosite la motoare cu puøine modificãri sau chiar fãrã nici un fel de modificãri. Deši ele pot fi utilizate în stare purã (100%), de obicei sunt amestecate cu diesel standard petrolier. Amestecurile sunt notate cu abrevierile Bxx, unde xx reprezintã procentul de biodiesel din amestec. Cel mai des întâlnit amestec este B 20 (adicã 20% biodiesel din volumul total de combustibil). Prin urmare, B 100 este biodiesel pur (adicã 100% biodiesel din volumul total de combustibil). Uleiurile ši grãsimile vegetale sunt triesteri ai glicerinei cu acizi monocarboxilici cu numãr par de atomi de carbon (C12 – C18). Astfel, au fost fãcute experimente cu uleiuri de soia, bumbac, arahide, cocos, susan, floarea-soarelui, rapiøã, in, palmier etc. care au asigurat funcøionarea motoarelor, dar au apãrut ši unele inconveniente cum ar fi: crešterea consumului de combustibil, scãderea puterii dezvoltate de motor, depuneri consistente pe injectoare ši în cartere ši, uneori, fum abundent. Se considerã cã

putin CO2 ši cu aproape 100% mai puøin SOx. Dacã biodieselul este de tipul B100, se reduce cu 90% nivelul total al hidrocarburilor nearse ši cu 75 – 90% cel al hidrocarburilor aromatice. Nivelul de particule materiale emise în atmosferã scade foarte mult. Singurul component poluant care mai varianta bazatã pe conversia uleiurilor vegetale în monoesteri este cea mai avantajoasã [2]. De asemenea, unele componente din sistemele vechi de alimentare se pot degrada deoarece biodieselurile atacã componentele din cauciuc. Anumite componente din sistemele de alimentare diesel clasice, cum sunt conductele, garniturile etc., pot avea de suferit din cauza cauciucului sau a compoziøiei lor pe bazã de cauciuc. Acest lucru impune verificarea ši înlocuirea lor la anumite intervale de timp, în cazul utilizãrii de biodiesel. Trebuie menøionat cã la alimentarea cu biodiesel, de cele mai multe ori au fost constatate ušoare crešteri ale consumului de combustibil ši, de asemenea, o ušoarã scãdere a puterii dezvoltate de motor, care este de aproximativ 10%. Deci se poate spune cã 1,1 litri de biodiesel consumat este egal cu 1 litru de diesel standard. În concluzie, prin realizarea de amestecuri de tip motorinã – biodiesel se obøin combustibili cu un conøinut redus de sulf, iar funcøionarea motorului se face cu o reducere considerabilã a emisiilor poluante. Combustibilii de tip biodiesel au un nivel scãzut de emisii nocive, deoarece se emite cu 89% mai
n

este emis este cel de NOx, a cãrui concentraøie este variabilã în funcøie de natura ši starea tehnicã a motorului observat. n Bibliografie 1. Anghelache, I. - Noi combustibili pentru automobile, Editura Tehnicã, Bucurešti, 1993 2. Ionescu, I. - Motoare termice. Soluøii constructive ši mãsuri generale pentru reducerea emisiilor poluante, Ed. Matrix Rom, Bucurešti, 2001 3. Onuøiu, I. - Fabricarea combustibililor petrolieri ecologici. Scheme complexe de rafinãrii, Editura Universitãøii din Ploiešti, 2001 4. Onuøiu, I., Tãnãsescu, C., š.a. - Fabricarea produselor petroliere ecologice, Curs postuniversitar, Editura Universitãøii din Ploiešti, 2004 5. Scott, Hess M. - “How Stuff Works” disponibil online la http://www. howstuffworks.com/biodiesel.htm 6. * * * Revista DIESEL & GASTURBINE WORLDWIDE, 1990 – 2006 7. * * * European Standard, EN 228/2004 8. * * * European Standard, EN 590/2004 9. * * * Monitorul Oficial al României, nr. 512/2002

88

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

089 Endress:000 Autoconstruct.qxd 3/9/2009 5:18 PM Page 89

092-095 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:49 PM Page 90

T E H N O LO G I I

Reciclarea materialelor asfaltice în instalaøii fixe de preparare a mixturilor
Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIU Universitatea Tehnicã de Construcøii Bucurešti Catedra Mašini de Construcøii xistã trei metode tehnologice de reciclare a materialelor asfaltice recuperate (MAR), clasificate dupã locul unde se produce amestecarea acestora cu materialele noi (virgine): l amestecarea pe loc (in situ), care constã în dezagregarea, mãrunøirea ši amestecarea materialelor direct în strat; l amestecarea în mišcare, care constã în dezagregarea, mãrunøirea ši dislocarea materialelor din strat, amestecarea într-un malaxor instalat pe echipamentul tehnologic în mišcare, urmatã de reašternerea în strat; l amestecarea în instalaøii fixe de preparat mixturi asfaltice, care constã în dezagregarea prin frezare sau demolare ši dislocarea din strat a materialelor, apoi transportul acestora la instalaøii de preparat mixturi asfaltice, unde sunt prelucrate prin concasare ši granulare, dozate ši introduse în fluxul instalaøiei în anumite proporøii. Reciclarea în instalaøii fixe prezintã douã aspecte distincte: l reciclarea materialelor asfaltice recuperate în šantierele de refacere a straturilor asfaltice din sistemele rutiere; l recuperarea ši reciclarea finului cald antrenat de gazele arse din uscãtor. Pentru a avea o imagine realã asupra nivelului tehnologic actual al procedeelor de reciclare, în instalaøii fixe, a materialelor asfaltice,

E

Din punct de vedere tehnologic, recuperarea ši reciclarea materialelor asfaltice poate fi fãcutã prin lucrãri specifice efectuate cu echipamente specializate. În funcøie de locul unde se produce amestecarea componentelor, echipamentele tehnologice folosite trebuie sã asigure desfãšurarea proceselor specifice.
90
Revista de Unelte ši Echipamente
n

Fig. 1

se vor trece în revistã metodele aplicate de diferite firme prezentate în ordine alfabeticã ši dezvoltate în funcøie de materialul documentar disponibil. Firma AMMANN oferã instalaøii care asigurã prepararea mixturilor asfaltice de calitate cu adaos de reciclabile în douã sisteme tehnologice:
l

adaos de pânã la 60%, reciadaos de pânã la 25%, re ci-

clabile calde prin uscãtor paralel;
l

clabile reci direct în malaxor (fig. 1, documentaøie AMMANN). Firma oferã sistemul complet de reciclare a filerului (finului) recuperat în instalaøia de desprãfuire (fig. 2, documentaøie AMMANN). Finul cald, antrenat de gazele arse în procesul de uscare, este colectat la nivelul instalaøiei de filtrare ši recirculat spre turnul de malaxare

martie 2009

092-095 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:50 PM Page 91

T E H N O LO G I I

înaltã calitate, asigurând totodatã utilizarea economicã a materialelor recuperate în vederea reciclãrii. Principalele avantajele ale acestei instalaøii sunt:
l

utilizarea raøionalã a resurselor funcøionarea fãrã personal costuri de uzurã ši de concaproductivitate ridicatã; nivel redus al emisiilor de praf

limitate;
l

suplimentar;
l

sare reduse;
Fig. 2 l l

cu transportoarele adecvate. În procesul de cântãrire se acordã prioritate filerului cald recuperat. Astfel, acesta este mai rapid ši mai eficace anrobat cu bitum, ceea ce conduce la reducerea necesarului specific de energie. Firma BENNINGHOVEN oferã o gamã completã de tehnologii ši echipamente, adaptate necesitãøilor specifice clienøilor, care permit reciclarea materialelor asfaltice reciclabile (MAR) calde sau reci, în centrale de mixturi asfaltice ši, în egalã mãsurã, procesarea materialelor recuperate în vederea reciclãrii. Fluxul de alimentare cu materiale recuperate este alcãtuit din: buncãr de alimentare, benzi transportoare predozatoare, concasoare, ciururi, benzi transportoare de alimentare ši echipamentele de automatizare aferente. Acestea sunt

montate într-o instalaøie compusã dintr-un concasor cu un tambur, un separator magnetic, o unitate de sortare ši un concasor cu tambur dublu (fig. 3, documentaøie Benninghoven). Alimentarea materialelor se face printr-un concasor cu un tambur. Materialul este transportat printr-un sistem de alimentare eficace (1) cãtre un concasor (2). Materialul concasat este transportat cu un transportor cu bandã (3) la ciur (5). Piesele ši reziduurile metalice sunt separate prin separatorul magnetic (4). Dupã prima concasare grosierã urmeazã a doua, într-un concasor cu tambur dublu (6), care, printr-un reglaj variabil, predefinešte ši garanteazã o anumitã granulometrie prestabilitã. Cu un transportor cu bandã (7) materialul este depozitat într-o haldã. Reciclabilele astfel procesate sunt de

ši de zgomot;
l scãderea cantitãøii de material fin; l

robusteøe ši rezistenøã la de-

šeurile metalice. Buncãrul de alimentare este prevãzut cu ešafodaje metalice, pereøi de reøinere ši pereøi articulaøi, fixaøi cu šuruburi. Opøional pot fi adãugate extensii ale pereøilor, pentru a mãri capacitatea buncãrelor, ši grãtare pentru presortarea bucãøilor mari de asfalt. Buncãrul poate sã susøinã ši panoul echipamentului electric de putere, prevãzut cu filtru de aer ši ventilator. Benninghoven oferã concasoare simple sau duble cu rotor, în configuraøie fixã sau mobilã, fabricate la standardele de calitate specifice produselor firmei ši care corespund tuturor normelor legale privind securitatea ši protecøia mediului.

Fig. 3

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

91

092-095 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:50 PM Page 92

T E H N O LO G I I

Fig. 4

Sunt dezvoltate douã procedee tehnologice cu folosirea MAR reci ši un procedeu cu folosirea MAR calde. a) Procedeul de reciclare cu MAR (materiale asfaltice recuperate) reci (I) MAR sunt introduse reci direct în malaxor (fig. 4, documentaøie Benninghoven), împreunã cu materialele calde noi, unde sunt malaxate obøinându-se un amestec omogen. Limita cantitativã de reciclabile într-o reøetã este de 25%. Fluxul tehnologic pentru aplicarea acestui procedeu este compus din urmãtorele echipamente: l predozatoare pentru reciclabile prevãzute cu grãtare pentru reøinerea fragmentelor care ies din limitele dimensionale impuse de reøetã; l sistem de extragere cu bandã dozatoare cu vitezã variabilã; l sistem de transport (transportor cu bandã sau elevator); l sistem de cântãrire-dozare; l sistem de tratare a vaporilor; l electronicã ši automatizare integratã în turnul instalaøiei de preparare a mixturii.

b) Procedeul de reciclare cu MAR reci (II) O alternativã la metoda anterioarã constã în introducerea materialelor reciclabile, prin intermediul unui transportor cu bandã de mare vitezã, în zona finalã de iešire a materialelor din tamburul uscãtor, unde sunt amestecate cu materialele noi (fig. 5, documentaøie Benninghoven). Schimbul termic foarte eficace începe în tubul

Fig. 5 n

uscãtor, iar vaporii sunt evacuaøi cu gazele de ardere. Transferul de cãldurã se continuã pe întregul proces de transport al materialelor în turnul instalaøiei, ciurul este “baypasat”, iar materialele sunt cântãrite înainte de a fi introduse în malaxor. Prin aceastã metodã pot fi tratate pânã la 35% materiale reciclabile. c) Procedeul de reciclare cu MAR calde Pentru reutilizarea în proporøie mai mare, de la 35% pânã la 100%, a materialelor reciclabile, este necesarã tehnica reciclãrii la cald. Aceasta se realizeazã cu un uscãtor paralel de mare volum (fig. 6, documentaøie Benninghoven), echipat cu un arzãtor special “MIX-GAZ”, realizat de Benninghoven. Concepøia specialã a tamburului uscãtor eliminã contactul direct dintre flacãrã ši materiale. Dupã ce au fost reîncãlzite, reci clabilele calde sunt stocate într-un siloz izolat termic de unde sunt preluate pentru a fi cântãrite înainte de a fi introduse în malaxor. Utilizând tehnica experimentatã a arzãtorului “RAX-JET”, inginerii de la Benninghoven au conceput arzãtorul “RAX-JET Mix-Gaz”. O anumitã cantitate de aer secundar, furnizatã de un ventilator separat, este introdusã în flacãra iniøialã a arzãtorului (fig. 7, documentaøie Benninghoven), ceea ce permite uscarea directã a materialelor în uscãtorul de reciclabile. Sistemul permite supraîncãlzirea materialelor reciclabile ši evitã formarea fumului albastru ši a altor fenomene asociate, care se manifestã în cazul utilizãrii unui arzãtor în configuraøie standard.

92

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

092-095 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:50 PM Page 93

T E H N O LO G I I

Fig. 6

Fig. 7

Firma ERMONT oferã echipamente tehnologice specializate pentru reciclarea la cald în instalaøii cu funcøionare continuã, pe care le considerã cele mai simple ši mai economice metode pentru tratarea materialelor asfaltice recuperate. Astfel, se folosesc douã metode principale:
l

taøie ERMONT FAYAT GROUP, unde s-au fãcut notaøiile: 1 - intrarea MAR; 2 - ieširea gazelor arse; 3 - intrarea agregatelor minerale noi; 4 - ieširea mixturii asfaltice), ponderea reciclabilelor ajungând pânã la 25%;
l

procedeul în contracurent

(RETROFLUX), prin care reciclabilele nu intrã în contact direct cu gazele calde, bitumul fiind introdus în spatele flãcãrii arzãtorului (fig. 8b, documentaøie ERMONT FAYAT GROUP), ponderea reciclabilelor

procedeul în echicurent (TSM),

printr-un tambur uscãtor foarte lung cu douã diametre ši un malaxor rotativ cu palete (fig. 8a, documen-

fiind de 25% sau 50%, în funcøie de tipul constructiv ši dimensional al instalaøiei. Pentru fiecare din metodele prezentate, firma oferã câte o gamã de tipuri dimensionale ši funcøionale concepute astfel încât sã acopere o plajã largã de productivitãøi ši sã satisfacã orice condiøie tehnologicã a potenøialilor utilizatori. Astfel, sistemul TSM este produs în trei grupe funcøionale, ši anume: l Supermobile TSM PREMIUM (TSM 13, respectiv 15 PREMIUM); l Supermobile TSM MAJOR (TSM 13, 15, 17, 21, respectiv 25 MAJOR); l Transportabile/staøionare TSM Major City Star (TSM 15, respectiv 17 City Star). Productivitãøile instalaøiilor tip TSM variazã între 60 t/h ši 550 t/h, în funcøie de tipurile dimensionale ši de umiditatea materialelor introduse în uscãtor, care poate varia între 2% ši 5% (fig. 9a, documentaøie ERMONT FAYAT GROUP). Sistemul RETROFLUX este, de asemenea, produs în trei grupe funcøionale, ši anume: l Supermobile Roadmaster (RM 80, 120, 160, respectiv 160 Quattro); l Supermobile RETROFLUX (RF 200, 300, 400, respectiv 500); l Transportabile/staøionare Retroflux City Star (RF 80, 120, 160, 200, 300, 400, respectiv 500 City Star). Productivitãøile instalaøiilor tip RETROFLUX variazã între 50 t/h ši 450 t/h, în funcøie de tipurile dimensionale ši de umiditatea materialelor introduse în uscãtor (2% ši 5% vezi fig. 9b, documentaøie ERMONT FAYAT GROUP). La ambele sisteme, variantele supermobile sunt amplasate pe semiremorci ši se instaleazã prin
n

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

93

092-095 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:50 PM Page 94

T E H N O LO G I I

Fig. 8

Fig. 9

autoridicare (fãrã sã necesite macara), cu ajutorul dispozitivelor mecanice sau hidraulice proprii ale echipamentului. Acestea pot forma convoaie de transport ale

cãror alcãtuiri sunt evident în funcøie de productivitãøile ši structurile instalaøiilor. De exemplu, în fig. 10 se prezintã alcãtuirea convoiului de transport pentru instalaøiile din

seria RM (Supermobile Roadmaster). Firma MARINI prezintã trei metode de lucru ši echipamentele aferente pentru reciclarea materialelor asfaltice: l reciclarea în instalaøii fixe de preparat mixturi asfaltice; l reciclarea la cald, în mišcare, cu instalaøia mobilã de asfalt VOYAGER 120; l reciclarea la rece, în mišcare, cu instalaøia MCR 250. În continuare vom prezenta rezolvãrile tehnologice referitoare la prima metodã, celelalte douã metode urmând a fi prezentate în articolul viitor. În cazul instalaøiilor fixe discontinue de preparat mixturi asfaltice, acestea sunt prevãzute cu accesoriile pentru reciclarea materialelor provenite din demolarea drumurilor vechi. Procentajele de materiale reciclabile în amestec variazã mult în funcøie de soluøia tehnicã adoptatã, de natura materialelor ši de condiøiile de lucru (temperaturã, umiditate). Metodele generale utilizate sunt urmãtoarele: l introducerea reciclabilelor la piciorul elevatorului de materiale calde; l introducerea reciclabilelor în tamburul uscãtor; l introducerea reciclabilelor reci în silozul de cântãrire a agregatelor noi (virgine); l utilizarea în acelaši timp a douã metode sus-amintite (metoda mixtã);

Fig. 10

94

Revista de Unelte ši Echipamente

n

martie 2009

092-095 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:50 PM Page 95

T E H N O LO G I I

Fig. 11

uscarea ši reîncãlzirea reciclabilelor într-un tambur uscãtor special. Ø Introducerea reciclabilelor la piciorul elevatorului de materiale calde Metoda permite atingerea pânã la 15 – 20% din ponderea materialelor reciclate. Dozarea volumetricã sau gravimetricã ši un transportor cu bandã sunt suficiente. Ciurul reclasor al centralei de anrobare nu este utilizat. Ø Introducerea reciclabilelor reci în silozul de cântãrire a agregatelor noi (virgine) Alimentarea se face direct în malaxor prin intermediul unui siloz tampon instalat pe turnul de malaxare. Acesta este alimentat cu ajutorul unui dozator, un transpor-

l

tor cu bandã sau un elevator cu cupe (fig. 11, documentaøie MARINI FAYAT GROUP). Metoda este folositã pentru reciclarea pânã la 20%. Folosirea ciurului este posibilã. Ø Introducerea reciclabilelor în tamburul uscãtor Aceastã metodã permite atingerea unei ponderi a reciclabilelor pânã la 35%. Alimentarea este fãcutã printr-un dozator a (fig. 12, documentaøie MARINI FAYAT GROUP) ši un transportor cu bandã b, direct în tamburul uscãtorului malaxor, folosindu-se un inel de reciclare special c. Este posibilã garantarea proporøiilor exacte de materiale virgine ši reciclabile, intercalând pe transportorul cu bandã unitãøile de cântãrire interconectate.

De asemenea, în acest caz folosirea ciurului este imposibilã. Ø Metoda mixtã Se pot combina douã metode prezentate anterior: MAR în tamburul uscãtor + MAR reci în malaxor, cu conservarea caracteristicilor tehnice specifice. Metoda poate atinge pânã la 40% reciclabile. Ø Uscarea ši reîncãlzirea reciclabilelor într-un tambur uscãtor special Tamburul de tipul echicurent este prevãzut cu o camerã de ardere externã pentru protecøia corespunzãtoare a caracteristicilor bitumului în timpul fazei schimbului termic. Materialele descãrcate din tamburul uscãtor sunt introduse într-un siloz tampon reîncãzit ši izolat termic, apoi dozate în silozul de cântãrire a agregatelor virgine. Se obøine o reciclare pânã la 50%. Folosirea ciurului rãmâne posibilã. n BIBLIOGRAFIE 1. Mihãilescu, Št., Bratu, P., Zafiu, Gh. P. š.a - Tehnologii ši utilaje pentru executarea, întreøinerea ši reabilitarea suprastructurilor de drumuri. Vol. I: Executarea suprastructurilor de drumuri, Ed. IMPULS, Bucurešti, 2005 2. * * * Fayat on the roads. Road Building Equipment Magazine, publicaøie FAYAT GROUP, nr. 3 ediøia aprilie 2003 3. * * * Fayat product line. Road Building Equipment, publicaøie FAYAT GROUP, ediøia 2005/2006 4. * * * Recyclage – Documentaøie AMMANN prezentatã pe siteul www. ammann. france-com 5. * * * Recyclage d’enrobés bitumineux – Documentaøie Benninghoven prezentatã pe site-ul www.benninghoven.com
n

Fig. 12

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009

95

096-097 reviews:110-112 reviews.qxd 3/9/2009 4:01 PM Page 96

R E V I E W S

EQUIPMENTS FOR SMOOTHING THE SURFACES OF THE GREEN CONCRETE The smoothing is a technologic operation by which the surface of the mortar is smoothed for a high quality finishing, and the smoothing board is the hand tool used for this purpose. For increasing the quality and the productivity of the smoothing works, very ingenious equipments were conceived and created for finishing the interiors and the exterior of the buildings, offices and of those intended for industrial activities. The main characteristics of such equipment are the following: variable speed, great productivity (up to 60 m2/hour), water gain through spray. Construction of a sophisticated bridge The engineers from Meva are well known for their skills in assembling the standard moulds of different forms helping the contractors to respect the designers` specifications. An example is the Rheinfelden Bridge, situated in South-West of Germany, with its octagonal files and different bias of their sections. Also, it was difficult for the concreters to make the abutment joints which requested a maximum of skill from the part of the carpenters. Direct link to the satellite that brings the benefits from outer space on earth The clients of the JCB equipments shall have great benefits following the introduction on a large scale, at the level of the company’s equipment, of new satellite monitoring systems. The advance measuring system,

called JCB LiveLink (direct connection), has the capacity to increase the performance of the equipments and to produce a more precise monitoring. By connecting to the equipment monitoring system, JCB LiveLink offers complex information concerning that equipment, including the time of use, temperatures and pressures. One of the major benefits is the protection against theft. Testing the new Case multifunction mini-loaders for military use The Case Construction Equipment Company presented its new multifunction mini-loaders for military use, M400T, to the World of Concrete showroom in Las Vegas. Being currently in the certification period, M400T is one of the newest multifunction mini-loaders for military use, which shall be produced by Case during the second half of 2009. These products are part of a 10 year contract, amounting 160 millions dollars, concluded with the U.S. Army's Tank-automotive and Armaments Command, U.S. Army TACOM. This contract supposes the supply of more than 1.900 of Case multifunction mini-loaders, as well as 1.500 compact caterpillar loaders. The new condensing pot certified by Atlas Copco treats the stable emulsions Antwerp, Belgium, January 29th, 2009. With the new water-oil separator, which treats the stable emulsion and prevents the bacteria accumulation in the compressor, the condensation is no more a problem for you. This type of OSCi separator is integrated in the screw-type compressors with oil

injection from 37 up to 90 kW*. The integrated water-oil separator ensures the electronic control for a good functioning and increases in the same time the production capacity. The OSCi range was certificated by the DIBt German Institute (Deutsche Institut für Bautechnik), as an additional guaranty of the fact the condensation separation is made at a high level of efficiency. DUAL POWER System The international leader in the field of mobile sorting stations, Powerscreen, does not belie its reputation when we talk about the innovation, confirming also the validity of company’s slogan: "Helping our clients when need it“. The necessity of a dual supply system which can be switched on a diesel or electric engine system is the desire of the users of the sorting station, mostly of those who change their location over time. By the new power supply system, Powerscreen succeed to solve this problem in a simple manner: switching from a source to another kinematic chain which supposes the movement transmission form a sole power supply source to more working systems without increase the power consumption, influencing in a positive way the final consumption of the station. Powertek delivered the larges concrete pump in the country! When entering the Powertek showroom, located at 23 km of the Bucharest – Pitesti motorway, in the rotation sense apparently made ad hoc, a Sermac concrete pump, brand new, announce from time the event to which we were invited

96 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

096-097 reviews:110-112 reviews.qxd 3/9/2009 4:02 PM Page 97

REVIEWS

to assist. Powertek Trailers will deliver two large concrete pumps to an older business partner, to experts in the field of CEMEX Beton concrete works, a top entrepreneur in Romania for this production niche. INNOVATION, PROGRESS FACTOR FOR THE SMALL AND MEDIUM ENTERPRISES Today, the companies manufacturer of technological equipments for constructions search the best and efficient solutions to mitigate the economic crisis effects. It is observed a standstill of the products quantity increase, some companies even started their reorganization. Lots of precaution it is also taken in the field of labor force. Under these conditions, when the events may overwhelm even the possibilities of some large companies, governmental strategies are prepared, strategies which should contribute to the mitigation of the crisis effects, on one side, and should provide the necessary means to continue the development of the private sector, on the other side. Guided by tradition, the companies found in permanent competition pay a greater attention to the technological research and innovation designed to meet the current requirements, and these imply costs and risks. The risks – in the countries with developed economy – are divided between the public and private sector. GREEN DIESEL ENGINE OIL FOR ENVIRONMENTAL PROTECTION The concept of green diesel oil implies both the observance of specifications regarding the quality

and of those regarding the pollutant emission resulted from the combustion inside the engines. Currently, the requirements imposed at global and European level were adopted also by the Romanian regulations regarding the manufacture of quality diesel fuels. These are manufactured through technologies that ensure the quality and an efficient combustion inside the engines, their manufacture being directly linked to the production and quality of diesel engines. The provisions of the standards mainly imposed the drastic decrease of the sulphur oxides SOx. This made the demand on the market of diesel oil with low sulphur to be more accentuated and imposed the introduction of new manufacture technologies. CDP Access - Groupe Piroux and the most francophone area in Romania About 15 km North-East of Pite ti and maximum 2 km of Mioveni, the Romanian and French businessmen once again shook hands and set up CDP Access - Groupe Piroux, after it was founded here also, several years ago, our famous national vehicle Dacia, as result of the historical visits in Romania, in 1966, of the French President, Charles de Gaulle. For the construction field, hard times loom Mircea Sofian is an entrepreneur trapped in the red tape – similar to numerous persons making business with the state – from where he tries to escape as better as possible, so that the 120 and more employees

of his company, SOPMET, not lose their jobs. In this case there are manly concerned the underground constructions, from pipelines survey to multifunctional visitable tunnels. He acquired experience while working within S.C. Metroul S.A., his company is one o the companies detached from Metroul company, on its reorganization, in 1991. Besides its entrepreneurship activities, Mircea Sofian tried few years ago also to enter the politics, when he ran for the Bucharest Municipality elections. On how hard it is for a construction company to make business with budget money, but also other topics related to the crisis, I have talked with him in one rainy winter morning. RECYCLING ASPHALT BASED MATERIALS IN MIXTURES PREPARATION FIXED INSTALLATIONS In terms of technology, the recovery and recycling of asphalt based materials may be made through specific works done with specialized equipments. Depending on the place where the components are mixed, the technological equipments used should ensure the specific processes development. In order to have a truthful image of the current technological level of the recycling procedures, in fixed installations, for the asphalt based materials, we will have an overview of the methods applied by various companies, alphabetically presented and developed according to the available documentations. n
n

Revista de Unelte ši Echipamente

martie 2009 97

098 talon:114 talon.qxd 3/9/2009 4:02 PM Page 98

"

TALON

DE

ABONAMENT OFERTA DE PUBLICITATE PENTRU 2009:
Modul 1/1 A4 1/2 A4 1/4 A4 Coperta 1 Coperta 2 Coperta 3 Coperta 4 2 pag. A4 (spread) 1 apariøie (Euro) 900 500 300 2600 2000 1600 2200 1600

Completaøi spaøiile, bifaøi perioada corespunzãtoare ši trimiteøi talonul împreunã cu copia documentului care certificã plata abonamentului pe adresa: S.C.HIPARION MAGAZINES SRL, OP.33, CP. 52, BUCUREŠTI, pe fax: 021-2028269 sau pe e-mail: abonamente@hiparion.com. Doresc sã ma abonez la Revista de Unelte ši Echipamente pe o perioadã de: n 3 luni 7.50 lei n 6 luni 14.50 lei n 1 an 28 lei Abonamentul doresc sa-l primesc la adresa: Denumirea firmei............................................................................... Domeniul de activitate al firmei:........................................................ Numele ši prenumele.......................................................................... Funcøia................................................................................................ Departament...................................................................................... Adresã: Strada..............................................Nr...... Bloc.................... Sc........... Etaj.......Ap................ Localitate.........................................Judeø..........................Sector....... Cod poštal.............. Telefon..........................Fax.............................. Plata se va face cãtre S.C. HIPARION MAGAZINES SRL, CIF RO 16545284 cont RO03FNNB000602357663RO01 Credit Europe Bank (ROMÂNIA) S.A. În preøul abonamentului sunt incluse ši taxele poštale. Atenøie!!! Nu expediaøi taloane mai vechi. Modificãrile ulterioare nu afecteazã abonamentul încheiat. Abonamentele se expediazã prin poštã. Editura nu rãspunde pentru întârzierea sau pierderea coletelor. Prin participare, persoanele în cauzã acceptã în mod necondiøionat ši explicit ca datele personale de identitate sã fie utilizate ši stocate într-o bazã de date, aceasta putând fi folositã de organizatori sau subcontractanøi ai acestora, ulterior, în cadrul altor aplicaøii similare, de marketing direct etc., cu respectarea drepturilor prevãzute de Legea 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Data: ................................ Semnãtura: ................................

Articol publicitar: 1 paginã interior A4 – 500 Euro/apariøie; Articol publicitar: 1/2 paginã interior A4 – 300 Euro/apariøie. Notã: Preøurile nu includ T.V.A.

“Revista de Unelte ši Echipamente” vã oferã un spaøiu informativ ši publicitar profesional, unde se pot desfãšura producãtorii, importatorii ši distribuitorii din domeniul uneltelor, sculelor, echipamentelor, instalaøiilor ši utilajelor pentru construcøii.

cop 3 stihl:000 stihl.qxd 3/9/2009 4:04 PM Page 99

cop 4 case butuci:000 case_CX.qxd 3/9/2009 4:05 PM Page 100

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful