You are on page 1of 35

CITOSCHELETUL

CITOSCHELETUL
reţea formată din trei tipuri de
proteine filamentoase

filamente de actină
microtubi
filamente intermediare
CITOSCHELETUL
• DIMENSIUNI (DIAMETRUL CONTEAZĂ)
• Microfilamente de actină (5-9 nm)
• Filamente intermediare (10 nm)
• Microtubi (25 nm)
CITOSCHELETUL
LOCALIZAREA ELEMENTELOR CITOSCHELETULUI
MICROFILAMENTELE DE ACTINĂ
2 forme de organizare:
actina G – forma globulară
actina F – forma fibrilară
7 tipuri moleculare de actină :
4 izoforme de -actină
m. scheletic-striat, m. cardiac, m. neted
2 izoforme de -actină
m. neted enteric şi ţes. nemusculare
1 tip de -actină, m. neted intestinal, cel nemusculare
MICROFILAMENTELE DE ACTINĂ
Actina globulară
- 1 polipeptid GM 45000 Da,
- 6 nm / 4 nm.
- situsuri de cuplare pentru:
- profilină (o proteină care inhibă polimerizarea),
- pentru Ca, Mg - controlează polimerizarea,
- pentru ATP (energia pentru polimerizare)
- miozină (cap).
MICROFILAMENTELE DE ACTINĂ
Actina fibrilară
-polimerizarea actinei G,
-în prezenţa ATP, Ca şi Mg
Actina G polimerizează în
prezenţa ATP (cuplat la actină)
Actina F = polară.
Extremitate de creştere rapidă
( + ) unde se pot adăuga 1000
monomeri/sec
Extremitate de creştere lentă,
( - )

Proteine de iniţiere a
polimerizării
-ARP2/3 = Actin Related
Proteins ;
- CapZ)

Proteine de fragmentare a
filamentului - gelsoline evită
repolimerizarea.
MICROFILAMENTELE DE ACTINĂ
MICROFILAMENTELE DE ACTINĂ
Actina fibrilară
- polimerizarea actinei G, în prezenţa ATP, Ca şi Mg
- faza iniţială, denumită faza de lag
- faza de creştere rapidă, - hidroliza ATP – adăugare monomeri ATP
- faza de echilibru (steady state)
ABP
MICROFILAMENTELE DE ACTINĂ
MIOZINELE
-Proteină abundentă în organism
-7 până la 14 clase
-Dimer - 2 lanţuri grele şi 2 perechi de lanţuri
uşoare diferite (esenţiale şi reglatoare)
MIOZINELE
regiunea capului,
-bine conservată filogenetic;
-conţine situsurile de legare pentru
ATP şi actină
-responsabil de generarea forţei;
regiunea gâtului
-adiacentă regiunii capului
-zonă puternic pliată în -helix;
-reglează activitatea domeniului
capului prin legarea calmodulinei
sau a unor subunităţi reglatoare de
lanţuri uşoare calmodulin-like;
regiunea cozii
- zona cu situsuri de legare la alte
cozi miozinice sau la plasmalemă,
intervenind în asamblarea dimerilor
ori a filamentelor de miozină.
Lanţurile grele
- cap C-terminal lung, fibrilar , α-helix
- cap N-terminal enzimatic, ATPazic asociat cu
- 2 lanţuri uşoare
- domeniu cervical (gâtul) flexibil, cuplează cele 2 capete.
Digestia cu tripsină:
- Meromiozina grea = cap globular şi gât
- Meromiozina uşoară = cozile fibrilare
MIOZINELE
MIOZINELE
CONTRACŢIA MUSCULARĂ
contracţia - reglată de 4 proteine accesorii:
tropomiozina
3 troponine, tipurile C, I şi T.
Tropomiozina (Tm)
-40 nm lungime;
-cap la coadă, formând un lanţ
continuu de-alungul filamentului de
actină
- fiecare Tm posedă 7 situsuri de
legare la actină şi va cupla 7
monomeri actinici.
Troponinele (TN) reprezintă un
complex de 3 proteine, TN-T, TN-I,
TN-C.
TN-T determină şi legarea TN-I şi TN-
C la Tm.
TN-I leagă actina la fel ca şi TN-T.
TN-C leagă Ca2+ şi controlează
poziţia tropomiozinei pe filamentul de
actină
CONTRACŢIA MUSCULARĂ
CONTRACŢIA MUSCULARĂ
CONTRACŢIA MUSCULARĂ
Faza 0
-Situs de cuplare ATP – gol
-Cap miozină cuplat la actină
Faza 1
-ATP se leagă la capul miozinei
-Cap miozinic – desprindere
-Hidroliza ATP-ADP+Pi
-Situs ATP – inchidere
-Cudare cap miozină în dreptul
următorului monomer actinic
Faza 2
-Cuplare miozină la alt monomer
actinic
-Eliberare Pi, ADP
-Tracţiune filament actină
Faza 3
Eliberare ADP
Revenire în poziţia iniţială

CONTRACŢIA MUSCULARĂ
Faza 0
-Situs de cuplare ATP – gol
-Cap miozină cuplat la actină
Faza 1
-ATP se leagă la capul miozinei
-Cap miozinic – desprindere
-Hidroliza ATP-ADP+Pi
-Situs ATP – inchidere
-Cudare cap miozină în dreptul
următorului monomer actinic
Faza 2
-Cuplare miozină la alt
monomer actinic
-Eliberare Pi
-Tracţiune filament actină
Faza 3
Eliberare ADP
Revenire în poziţia iniţială

MICROTUBII
-Polimeri alcătuiţi din subunităţi de -tubulină
şi -tubulină.
-Mobilitate mare – interacţiuni tubuline-dineine-
kinezine
-Monomeri – globulari 4 nm
-Polimerizarea necesită GTP
-subunitatea a leagă GTP ireversibil
-Subunitatea b leagă si hidrolizează GTP
-1 microtub – 13 protofilamente
-Polimerizare/depolimerizare active
- Polimerizarea monomerilor α şi β (încărcate cu GTP).
- Dimerii – asociere cap-coadă – formează un protofilament.
- După polimerizare – GTPβ - hidrolizat.
- Asociere laterală a 10-15 protofilamente - microtubi.
- Elongarea microtubilor prin polimerizare (+ dimeri) la capătul (+)
ASAMBLARE - ETAPE:
MICROTUBII
FACTORI STABILIZATORI ȘI DESTABILIZATORI AI MICROTUBILOR
FACTORI STABILIZATORI
MAP – MICROTUBULE ASSOCIATED PROTEINS
- Cresc stabilitatea microtubilor
- Activitatea este reglată de protein-kinaze
- MAP1A, MAP1B
- spațiază microtubii în celulă
- axoni/dendrite
- MAP2, MAP4 - dendrite
- Tau – axoni
- stimulează nucleerea/elongarea
- împiedică dezasamblarea
- patologie – Alzheimer – agregate Tau
hiperfosforilate
FACTORI STABILIZATORI ȘI DESTABILIZATORI AI MICROTUBILOR
FACTORI DESTABILIZATORI
MAP – MICROTUBULE ASSOCIATED PROTEINS
OP18 / Stathmin
- Fixează dimerii tubulinici și accelerează dezasamblarea

XCKM1
- accelerează dezasamblarea
- intervine în deplasarea cromosomilor

Katanin
- ATPaza destabilizatoare a microtubilor
- acționează la nivelul fusului de diviziune
FACTORI STABILIZATORI ȘI DESTABILIZATORI AI MICROTUBILOR
FACTOR ANTIPOLIMERIZARE
COLCHICINA
- Izolată din șofran
- se fixează 1/1 pe tubuline
- ANTITUMORAL – blochează diviziunea în metafază
- inhibarea motilității granulocitelor
- inhibarea eliberării granulațiilor cu histamină din
mastocite
FACTOR ANTIPOLIMERIZARE
VINCRISTINA, VINBLASTINA, VINDESINA
- Izolată din brebenoc - alcaloizi
- blochează formarea fusului mitotic
- ANTITUMORAL
FACTOR ANTI-DEPOLIMERIZARE
TAXOL
- Izolată din conifere
- blochează depolimerizarea microtubilor
- ANTITUMORAL – cancer de sân sau ovarian
MICROTUBII
-proteine asociate
- kinezină – deplasare către capătul (+)
- dineină – deplasare către capătul (-)

MICROTUBII
Centrii de organizare ai microtubilor (MTOC).(centrozomii)
- reţeaua de organizare a microtubilor este radiară, cu punct de plecare perinuclear
- rolul major al MTOC - suport de nucleere pentru majoritatea microtubilor
- la nivelul MTOC, microtubii se prezintă cu capătul (-), ceea ce le permite creşterea
radiară către plasmalemă.
- MTOC conţin o pereche de centrioli înglobaţi într-o substanţă amorfă.
MICROTUBII
Microtubii sunt structuri dinamice implicate în transportul proteic şi în determinarea
polarităţii unor tipuri de celule
FILAMENTE INTERMEDIARE
-Diametrul (10 nm) este intermediar între al microfilamentelor (7 nm) şi cel al
microtubilor (24 nm).
-FI sunt extrem de stabile
-sunt structuri fibrilare -helicale care vor asambla filamente
-FI nu pot cupla nucleotide, deci polimerizarea lor va fi independentă de ATP sau
GTP
FUNCŢIILE CITOSCHELETULUI
- Suport structural – menţine forma celulară

- Compartimentare celulară – localizarea intracelulară a organitelor

- Situsuri de ancorare pentru ARNm şi translaţia proteică

- Intervine în procesele de mişcare celulară
- cili, flageli, alte specializări
- contracţie musculară
- diviziune celulară

- Transport intracelular – vezicular sau al organitelor
SPECIALIZĂRI ALE PLASMALEMEI
Temporare:
-protruzii digitiforme (denumite filopodii),
-protruzii în bandă (denumite pliuri sau lamelipodii)
SPECIALIZĂRI ALE PLASMALEMEI
Permanente:
-Microvili
-lungime de 1m şi un diametru de 0,08m
-20-30 de filamente de actină dispuse paralel
-filamentele de actină sunt asociate cu proteine de înmănunchere a actinelor cum
ar fi villina şi fimbrina dar şi cu proteine mai puţin abundente cum ar fi ezrina
-La nivelul zonelor laterale ale microvililor, mănunchiul de filamente de actină este
solidarizat la faţa internă a plasmalemei de braţe de miozină I şi de molecule de
calmodulină
SPECIALIZĂRI ALE PLASMALEMEI
Permanente:
-Stereocilii.
-funcţii absorptive şi secretorii,
-Ultrastructura lor este asemănătoare cu cea a microvililor dar nu posedă braţele
laterale de miozină I, ceea ce determină imobilitatea acestor specializări
SPECIALIZĂRI ALE PLASMALEMEI
Permanente:
-Cili vibratili
-specializări ale plasmalemei implicate în mişcarea celulară
-întâlniţi la suprafaţa a numeroase tipuri celulare, în variate organe, de la protozoare
la plante şi la animale
-Celulele epiteliale ale căilor respiratorii inferioare sunt dotate la polul apical cu cili
(109/cm2) care înoată într-un start fin de mucus, formând un "covor ciliar"
-Ultrastructura cililor