You are on page 1of 23

Cursul 1 9

octombrie 2007
Kt.în deficienţe fizice funcţionale
Recuperarea-domeniu complex de activitate
medicală,educaţională,socială şi profesională prin care se urmăreşte:
1restabilirea c!t mai deplină a capacităţii funcţionale pierdute "n urma
unei boli sau a unui traumatism#
2de$voltarea unor mecanisme compensatorii care să asi%ure "n viitor
posibilitatea de muncă sau autoservire,respectiv o viată independentă
economic şi social#
Moduri de abordare:
-medicina preventivă&pro'laxia(-primară#
-secundară&prevenirea complicaţiilor(#
-terţiară&sec)elară(#
-medicina curativă&alopată(#
-medicina recuperatorie-recuperarea "n toate specialităţile medicale#
I D H
Infrmitate-orice pierdere sau anormalitate a unei structuri sau
funcţii#poate '-psi)olo%ică#

-'$iolo%ică#

-anatomică# *oate ',din punct de vedere al duratei-temporară sau de'nitivă#se
aprecia$ă consecinţa locală la nivelul or%anului le$at#
Dizabilitate-restricţia sau pierderea aptitudinii de a executa o activitate
considerată normală pentru un individ#
+ste consecinţa unei in'rmităţi şi exprimă re$ultatul la nivelul individului-scade
performanţa sau activitatea curentă
*oate ' reversibilă,ireversibilă# re%resivă, pro%resivă#
-u orice in'rmitate determină o incapacitate şi nu orice incapacitate are la ba$ă
o in'rmitate
Handicap-di'cultatea individului de a reali$a relaţii normale cu mediul de
viaţă "n concordanţă cu v!rsta,sexul,condiţiile socio-culturale
.n'rmitatea determină incapacitate&di$abilitate(care la randul ei determină
)andicap numai c!nd acestea intră "n con/ict cu mediul socio-educaţional şi de
muncă
*oate ' )andicap-de orientare "n mediu#
-de mobilitate#
-educaţional#
-ocupaţional#
-de inte%rare socială#
.nvalidul este o persoană care şi-a pierdut parţial sau total capacitatea de
muncă din cau$a unei boli sau a unui accident pe o durată variabilă cu reducerea
veniturilor reali$ate prin muncă
0ecuperarea are caracter multi şi interdisciplinar,av!nd obiective şi metode
speci'ce:
-recuperarea locomotorie de ori%ine neurolo%ică,reumatolo%ică şi ortopedo-
traumatică#
-recupcardio-vasculară#
-recup"n bolile respiratorii cronice şi extrapulmonare %eneratoare de disfuncţii
ventilatorii cronice#
-recup"n bolile psi)ice&inclusiv tulburările de vorbire(#
-recup 1n de'citele sen$oriale#
Metode şi tehnici de lucru în recuperare
-'$ioterapia#
-er%oterapia#
-orte$are-prote$are#
-lo%opedia#
-prote$area auditivă#
-prote$area oculară#
-psi)oterapia#
-profesionali$are si reprofesionali$are#
+c)ipa cuprinde un colectiv
pluridisciplinar&medic,nutriţionist,psi)olo%,2inetoterapeut(
Cursul 2
23 octombrie 2007

Kt în defcienţe fzice funcţionale

Tipuri de defcienţe,incapacităţi,handicapuri.Examinarea
pacientului.Fişa pacientului
Clasifcarea I D H după OMS:
-intelectuale#
-de'cienţe ale psi)icului#
-limba4 şi vorbire#
-auditive#
-oculare#
-alte or%ane#
-de'cienţe ale sc)eletului şi ale aparatului de susţinere#
-de'cienţe estetice#
-de'cienţe ale funcţiilor %enerale#
Clasifcarea incapacităilor:
-comportament#
-comunicare#
-incapacitate-"n%ri4iri corporale#
-incapacitate de locomoţie,
-incapacităţi privind utili$area corpului la anumite sarcini#
-ne"ndem!nări#
-incapacităţi evidente numai "n situaţii speciale#
-aptitudini particulare#
-altele#
5cala de apreciere a %ravităţii -0&poate efectua orice activitate(-
6&incapacitate completă(#
5cala perspectivei de revenire la normal-0&fără incapacitate(-6&fără
perspective de reinte%rare(#
!ipuri de handicap:
-de orientare#
-de independenţă '$ică#
-de mobilitate#
-ocupaţional#
-de inte%rare socială#
-economic#
7( )andicap locomotor determinat de:-le$iuni osteo-
articulare&artro$e,spondilite,poliartrite(#
-le$iuni ale sistemului
nervos&ple%ii,sclero$ă multiplă,
sec)ele poliomielită(#
-maladii
cronice,miopatii,de%enerescenţe ale 5-#
-amputaţii#
8( )andicap psi)ic-de'cenţe mintale#
-boli cronice&autism,psi)o$e severe(#
-)andicap sen$orial#
-boli cronice invalidante#
-poli)andicapuri#
-de'cienţe de inte%rare socială şi profesională#
9ipuri de activităţi-de "nvăţare şi aplicare a cunoştinţelor#
-comunicare#
-mişcare şi posturare#
-mişcare "n mediu&mobilitate(#
-"n%ri4ire personală#
-activităţi la domicilui#
-interrelaţionare#
-activităţi ma4ore pentru viaţă#
-viaţă comunitară,socială şi civică#
"#aminarea pacientului
+xamenul obiectiv-se utili$ea$ă instrumente
speci'ce&artrometru,%oniometru,miotonometru
dinamometru,tensiometru,pulsoximetru(
-inspecţia-po$iţia corpului,eventualele de'cienţe ale
coloanei,malaliniamente,deformaţiile
toracice#
-palparea-eventualele semne ale in/amaţiei,tonusul muscular#
-mobili$area-mişcari pasive,comparaţie cu membrul sanatos ,plec!nd de la
po$iţia anat 0#


Cursul 3
6 noiembrie 2007
Mijloacele reeducării funcţionale
0eeducarea funcţională se individuali$ea$ă pentru 'ecare
boală,după evoluţie,v!rstă,
sex,v!rstă biolo%ică
:i4loace folosite-mişcarea#
-masa4ul#
-'$ioterapia#
-posturările#
$% mişcarea-deplasarea se%mentelor corpului sau a "ntre%ului corp "n
spaţiu
-mişcarea pasivă-prin contracţii musculare#fără participarea pacientului#
5copul este de a asi%ura tro'citatea
ţesuturilor,favori$area circulaţiei locale,combaterea efectelor imobili$ării
*ri$ele c!t mai aproape de articulaţiile imobili$ate#implicarea articulaţiilor
de vecinătate#mişcarea se reali$ea$ă p!nă la apariţia durerii#ritm de
execuţie lent pentru evitarea contracturilor re/exe#
9ipuri de mişcare pasivă-manipulări-mişcări pasive aplicate pe coloana
vertebrală "n tratarea
al%iilor#
-te)nica 8a%o-mişcări bruste după relaxarea
pacientului&pot provoca
ruperi li%amentare,smul%eri
apo'$are(#
-"ndoiri-"ntinderi-mişcări pasive p!nă la pra%ul
dureros pentru păs-
trarea mobilităţii
-mişcarea activă-a4utată&"n impotenţe funcţionale,atro'i musculare(#
-liberă&"n fa$ele avansate ale recuperării(#
-cu re$istenţă#
:iscările i$ometrice-concentrice şi excentrice#
-"n interiorul sau "n afara se%mentului de
contracţie#
Contracţiile i$ometrice-fără deplasarea se%mentelor,efectuate "mpotriva
unei re$istenţe#
&%masa'ul-ansamblu de te)nici efectuate manual sau mecanic pe parţile
moi ale corpului cu -scop i%ienic,terapeutic şi pro'lactic
-se folosesc diferite procedee de masa4 "n funcţie de afecţiune şi de
re$ultatul dorit
C%fzioterapia-)idro,termo,electro,crioterapia#
D%posturările-'xarea "ntr-o anumită po$iţie a uneia sau a mai multor
articulaţii,un timp variabil,pentru a restabili curbura,axul sau forma iniţială
a articulaţiei,corectarea pro%resivă a po$iţiei şi amplitudinii mişcărilor unei
articulaţii prin "nvin%erea retracţiilor musculo-tendinoase
*o$iţii fundamentale-st!nd&ortostatism(#
-şe$!nd#
-pe %enunc)i#
-decubit#
-at!rnat#
-spri4init#
Cursul ;
20 noiembrie 2007
Merul fziolo!ic şi corectarea merului
patolo!ic
:ersul este un procedeu natural de deplasare folosind mişcări
ciclice#spre deosebire de aler%are se menţine permanent contactul cu
solul
<n ciclu complet de mers cuprinde spri4in unilateral şi dublu,'ecare
picior trec!nd prin fa$ele de spri4in,oscilantă,de spri4in
(azele mersului:
"#perioada de prijin a fecărui picior
a$faza de amortizare -"ncepe cu aşe$area piciorului pe sol "n faţa
corpului şi durea$ă p!nă "n momentul verticalei# la contactul cu solul se
contractă muşc)ii antero-externi ai %ambei pentru a atin%e solul mai "nt!i
cu călc!iul,apoi se aşea$ă toată talpa prin relaxarea acestor muşc)i# prin
inerţie tibia se "nclină "nainte,cu /exia %enunc)iului prin contracţia
tricepsului suralContactul iniţial al tălpii se face pe mar%inea externă a
labei piciorului
%$faza de impulie$"ncepe din momentul "n care piciorul de spri4in este
vertical,talpa se desprinde de sol,termin!ndu-se perioada de spri4in
posterior+lanul re$ultat "mpin%e corpul "n faţă
-tricepsul sural reali$ea$ă extensia articulaţiei 99 şi apoi a %enunc)iului
-lun%imea pasului depinde de amplitudinea extensiei&tocurile "nalte duc la
scurtarea pasului(
1ntre aceste două fa$e este perioada de oscilaţie a piciorului
nespri4init
&#perioada de ocilaţie a piciorului li%er
a$faza paului poterior-piciorul se a/ă "napoia trunc)iului şi se "ndoaie
treptat,pe măsură ce se apropie de verticală#
%$faza paului anterior-piciorul oscilant trece de verticală,se "ntinde
treptat şi a4un%e "n extensie "n momentul atin%erii solului
- laba piciorului pendulea$ă după ce a părăsit solul şi cade "n ecvin#
-"nainte de a lua contact cu solul, talpa se ridică prin fexie dorsală&prin
contracţia m%ambier anterior(#
1n absenţa acestor contracţii apare mersul stepat
<n ciclu de mişcare pentru acelaşi picior cuprinde-perioada de spri4in-
amorti$are

-verticală

-impulsie
-perioada de
oscilaţie-pasul posterior

-verticală

-pasul anterior
Centrul de %reutate al corpului execută "n 'ecare ciclu c!te două urcări şi
două cobor!ri
-maximul de "nălţime este la momentul verticalei iar po$iţia cea mai 4oasă
este "n spri4inul dublu#
-oscilaţiile C=C sunt şi "n plan lateral,c!nd %reutatea corpului se duce
alternativ de pe un picior pe altul#
-trunc)iul compensea$ă şi armoni$ea$ă deplasarea av!nd răsuciri st%,dr si
simultane cu cele ale ba$inului#
-la 'ecare păşire,braţul şi piciorul opus sunt duse "n acelaşi timp "nainte#
7mplitudinea şi vite$a mişcărilor trunc)iului superior se corelea$ă cu
cele ale trunc)iului inferior
>un%imea pasului depinde de-lun%imea membrului inferior#
-un%)iul de desc)idere al :.&articcoxo-
femurală(#
-răsucirea "n afara a v!rfurilor
picioarelor&pasul este mai lun%
c!nd răsucirea este mai mică(#
-modul cum se ia contactul cu solul&mai
"nt!i călc!iul,asi%ur!nd
extensia %ambei pe coapsă(#
Mersul patolo)ic
-şc)iopătări-ireductibile#
-corectibile#
'ariante de mer patolo!ic(
-pasul unilateral-mers sacadat,la impulsie participă doar piciorul sănătos#
-pasul tarşiit-"n boala *ar2inson#
-pasul cosit-piciorul bolnav reali$ea$ă deplasarea prin rotaţie laterală#
-pasul scurtat-prin afectarea aerticulaţiilor#
-pasul cu ba$a de susţinere lăr%ită#
)fectări muculare ce determina mer patolo!ic(
-muşc)iul psoas iliac-nu reali$ea$ă /exia coapsei pe ba$in&"n pare$e şi
parali$ii ale :.(#
-fesierul mare-nu reali$ea$ă extensia coapsei "n fa$a de impulsie a pasului
posterior#
-fesierul mi4lociu-mers le%ănat#
-fesierul mic-pas scurt cu rotare "n afară#
-isc)io-%ambierii-nu reali$ea$ă /exia %ambei pe coapsă#
-cvadricepsul-spri4inul pe picior se reali$ea$ă cu %enunc)iul "n recurvatum#
-peronierii-spri4inul tălpii se va face pe mar%ineea externă#
-extensorii-pasul va ' mai scurt#
Mi'loace de reeducare a mersului
5e pot folosi aparate de spri4in pentru mers-'xe-bare paralele#
-scară#
-plan "nclinat#
-mobile-cadru de mers#
-c!r4e#
-bastoane#
-)idro2inetoterapie#
-deplasare pe plan "nclinat#
-mers pe teren variat#
Cursul ?
; decembrie 2007
Kt.în defcienţe fzice funcţionale$mem%rul
uperior
*rehensiunea
:!na este considerată or%anul cel mai inteli%ent darmişcările "n
toate planurile sunt asi%urate de coroborarea mişcărilor proprii m!inii cu
mişcările cotului şi umărului
*re)ensiunea apare "ncă de la nastere,copilul 'ind capabil să se
a%aţe şi să se menţină at!rnat "n aer c)iar din primele $ile
1n afară de pre)ensiune mai avem-pronosupinaţie#
-adducţie,abducţie#
-rotaţie#
-/exie,extensie#
*re)ensiunea este dată de contracţia /exorilor de%etelor&sunt mai
puternici şi "n ca$ de parali$ie se recuperea$ă mai repede(
!ipuri de mişcări:
-fexia degetelor-minterosoşi pentru falan%a .#
-m/exor super'cial pentru falan%a ..#
-m/exor profund pentru falan%a ...#
-mscurt,lun% /exor al policelui pentru falan%ele .-..#
-extensia degetelor-minterosoşi pentru de%etele 2-?#
-mscurt,lun% extensor al policelui pentru falan%ele .-
..#
-abducţia-minterosoşi dorsali pentru de%etele 2-?#
-mlun% abductor al policelui#
-adducţia-minterosoşi palmari pentru de%etele 2-?#
-madductor oblic al policelui#
-opoziţia-mopo$ant al policelui#
-mopo$ant al de%etului mic#
!ipuri de prehensiune:
-apucarea "n c!rli%&/exia de%etelor 2-?#se "nt!lneşte la )emiple%ici(#
-apucarea "ntre police şi index pe partea laterală&obiecte mici,plate(#
apucarea palmară %lobală&pentru obiecte cilindrice(#
-apucarea "ntre de%ete a obiectelor mici fără a le deforma#
-apucarea police-index spre v!rful de%etelor&obiecte mici,bani(#
-apucarea "n men%)ină&obiecte mari,cărţi(#
1n )emiple%ie se pierd mişcările m!inii,este afectată mai ales
extensia*acientul poate ţine "n m!nă obiecte&/exorii de%etelor primesc
stimuli tactili şi proprioceptivi(dar nu le poate da drumul&din lipsa
extensiei(

Mi'loace de reeducare a m+inii
Er!oterapia foloseşte activităţi normale pentru a antrena
articulaţiile şi muşc)ii le$aţi&direct sau secundar le$iunilor nervoase(
-terapia ludică la copil#
-inte%rarea "n %rup elimină apatia,creşte "ncrederea,antrenea$ă
creativitatea, favori$ea$ă comunicarea şi ameliorarea comportamentului
social#
-munca are şi 'nalitate practică,rol psi)olo%ic şi de crestere a calităţii
vieţii#
@urata unei şedinţe de eroterapie este de 60-90 min,2-3 ori pe
săptăm!nă5e are "n vedere "ntre% membrul superior,insist!nd pe
mişcările de'citare
Activităţi care pot mobiliza mai multe segmente:
-umărul-desenat,colorat pe şevalet#
-t!mplărie#
-scrimă,tenis,
-ţesut pe p!n$ă verticală#
-cotul şi umărul-rularea de obiecte cilindrice#
-pieptănat şi coafat#
-ridicare,cobor!re de obiecte#
-pentru pronosupinaţie-folosirea uneltelor de inşurubare,deşurubare#
-umplerea,%olirea apei dintr-un recipient #
-articulaţia m!inii-tricotat,crosetat#
-scris la maşină#
-activităţi casnice diverse#
-de%etele-cusut,"nşirare de măr%ele pe aţă#
-cantat la instrumente cu clape,
-scris,desenat,pictat#
-olărit#
-modela4 din plastelină#
-indexul-apăsare pe butoane,clape,taste#
-formare de numere pe discul de telefon#
*rincipii în recuperarea după paralizii ale ner,ilor m+inii
*arali$iile apar prin secţionare,$drobire sau compresiune a nervilor
motori
@acă sunt secţionaţi nervii sen$itivi apar amorţeli sub locul
secţiuniiafectarea nervilor micşti determină tulburări de motricitate şi
sensibilitate
.n ca$ de $drobire-scade motricitatea,apare durerea sau contractura
Compresiunea-determină senuaţia de amorţire
-nervul circum/ex-inervea$ă mdeltoid,prin parali$ie funcţia sa este
diminuată#
-nervul musculo-cutanat-afectea$ă supinaţia#
-nervul median-le$area duce la tulburări de sensibilitate ale pulpelor
policelui şi arătătorului#
-semnul pumnului&policele nu vine "n dreptul de%etului
mi4lociu la "nc)iderea
pumnului&este afectată adducţia(#
-semnul benedicţiunii papale&"nc)iderea pumnului se face
numai cu ultimele
de%ete,celelalte 'ind ridicate(#
-nervul radial-le$iunea "n axilă-parali$ia tricepsului, Am!na "n %!t de
lebădăB#
-nervul cubital- Am!na "n %)earăB-%)eara cubitală&de%etele nu pot face
abducţia(#
-semnul Croment&prinderea unei foi
de )!rtie produce
"ndoirea policelui din cau$a
parali$iei adductorului(#

!ratament:
*hirur!ical$neurora'e-refacerea nervului prin sutură,la 2-3 săptăm!ni de
la producerea le$i-
unii&pentru ca neuro'brilele din neurilema
distală să aibă timp să se
de%rade$e(
+ecuperator$recuperarea "ncepe la 3-; săptăm!ni de la sutură c!nd
apare sensibilitatea &durerea(,revine tonusul muscular şi se pot relua
mişcările
-băi calde,10-1? minute#
-masa4 uşor "n 4urul cicatricii&contraindicat "n le$iuni de tendon(#
-mişcări pasive,active asistate,active#
-exerciţii la panoul de er%oterapie#
-'xarea m!inii pe atelă "n ca$ de contractură#
-exerciţii pentru redobndirea mişcărilor speci'ce m!inii#



Cursul 1
2 octombrie 2007
Kt.în afecţiuni cardio$repiratorii
-de reamintit noţiuni de anatomie şi '$iolo%ie ale aparatelor cardio-
vascular şi respirator#
-blocul toracal-structurile osoase,musculare,pleura#
-mediatinul-spaţiul cuprins "ntre stern&anterior(,coloana
vertebrală&posterior(şi feţele interne ale plăm!nilor&lateral(
-conţine inima şi marile vase toracice,tra)eea,bron)iile,esofa%ul,canalul
limfatic,nervii pneumo%astric,frenic şi lantul simpatic,%an%lioni#
)paratul repirator
)natomie-fose na$ale#
-farin%e#
-larin%e#
-tra)ee#
-bron)ii#
-ţesut pulmonar#
-alveole pulmonare#
Fiziolo!ie
--azele respiraiei:
-ventilaţia pulmonară-deplasarea aerului "n ambele sensuri "ntre alveolele
pulmonare şi mediul extern#
-difuziunea alveolară-difu$iunea D2 din alveole "n s!n%ele capilar şi
difu$iunea "n sens invers a CD2#
-transportul gazelor-D2 sub formă de oxi)emo%lobină#
-CD2 di$olvat "n plasmă sub formă de
carbamino)emo%lobină#
-respiraţia tisulară;
-re)larea respiraiei
-centrii bulbari-ritmul de ba$ă,involuntar,automat&=0@#=0E(#
-centrii pontini-apneustic-scade frecvenţa respiratorie,inspir profund#
-pneumotaxic-creşte frecvenţa respiratorie,limitea$ă
inspirul#
-chemoreceptorii centrali-locali$aţi bilateral de suprafaţa ventrală a
bulbului#
-pre$intă sensibilitate la concentraţia ionilor
de F din >C0&CD2 poa-
te străbate bariera )ematoencefalică(#
-chemoreceptorii periferici-la nivelul corpilor aortici şi carotidieni#sunt
stimulaţi de scaderea
presiunii parţiale a D2 şi cresterea
presparţiale a CD2#
-sunt sin%urii care detectea$ă modi'carea
presparţiale a D2 "n
lic)idele or%anismului#
+ste importantă elasticitatea,complianţa pulmonară#există lucru
mecanic al respiraţiei ce poate ' ameliorat prin 2t
,emiolo!ie
imptome funcţionale
Tuea$act re/ex sau voluntaral cărui re$ultat este expul$area aerului sau
a corpilor straini din căile respiratorii
@upă etiolo%ie poate '-farin%iană&farin%ite acute şi cronice(#
-larin%iană#
-bronşică#
-pulmonară#
-pleurală#
-mediastinală#
:ai poate '-uscată,fără expectoraţie#
-umedă,urmată de expectoraţie#
7lte tipuri-cvintoasă&"n tusea convulsivă(#
-bitonală&tra)eobronşite,tumori mediastinale(#
-surdă,ră%uşită&afecţiuni larin%iene(#
-emeti$antă&"n tusea convulsivă(#
Expectoraţia-eliminarea produşilor din căile respiratorii
-vomica-expul$area brutală a unei colecţii purulente din parenc)imul
pulmonar "n căile respiratorii&"n abcese pulmonare,pleure$ii(#
-sputa mucoasă-"n bronşita acută şi astmul bronşic#
-sputa purulentă-"n abces pulmonar,9bc cavitară,c)ist )idatic
suprainfectat#
-)emopti$ia-s!n%e din căile respiratorii inferioare#
-su%)iţul-contracţie a diafra%mului produsă prin iritarea nervului frenic&"n
tumori cerebrale şi pulmonare,pleure$ii(#
-tulburările vocii&disfonie(#
-urerea toracică-poate ' pleuro-pumonară,parietală,cardio-
vasculară,mediastinală
-ipneea-di'cultate "n respiraţie#respiraţie conştientă,voluntară#
-după etiolo%ie-permanentă&"n insufcardiacă(#
-de efort#
-de decubit#
-paroxistică&"n astm bronşic,+*7(#
@upă ritmul respirator-bradipnee#
-ta)ipnee sau polipnee#
@upă timpul respiraţiei-inspiratorie&"n edem %lotic(#
-expiratorie&"n astm bronşic,em'$em pulmonar(#
-mixtă&pleure$ii,pneumonie(#
,emne fzice
.npecţia-informaţii asupra cutiei toracice şi a mişcărilor respiratorii#
/alparea-ritmul respirator,transmiterea vibraţiilor vocale#
/ercuţia-interpretarea calităţii sunetelor pulmonare#
)ucultaţia-sesi$area şi interpretarea $%omotelor "n cursul
respiraţiei,tusei,vorbirii#
Modifcările murmurului 0ezicular#
5u1urile-"nlocuiesc $%omotele respiratorii normale#
+alurile-$%omote patolo%ice "n alveole sau bron)ii care se modi'că prin
respiraţie sau tuse#
Frecătura pleurală-$%omot patolo%ic "ntre foiţele pleurei "n infamaţia
acestora
)paratul cardio$0acular
)natomie$cord#
-vase de s!n%e-artere,capilare,vene#
Fiziolo!ie
Circulaia pulmonară-din E@ prin trunc)iul arterei pulmonare-artere
pulmonare-s!n%e cu CD2 la reţeaua capilară perialveolară-eliminarea CD2
prin expir#s!n%e cu D2 colectat de venele pulmonare-75
Circulaia sistemică-din E5-artera aortă-s!n%e oxi%enat la ţesuturi şi
or%ane-s!n%e cu CD2 pin venele cave G7@
,emiolo!ie
Simptome -uncionale
-ipneea-apare de obicei "n .C st!n%ă&respiraţii frecvente şi super'ciale(#
-apare "n accese şi survine de obicei noaptea#
-urerea-precordială&cardiacă sau extracardiacă(#
-radiculară#
-din astenia neurocirculatorie#
-cardiacă-"n cardiopatiile coronariene isc)emice#
*ianoza$"n insu'cienţa cardiacă dreaptă#creste Fb "n s!n%ele capilar#
Semne fzice
inpecţia -po$iţia bolnavului#
-culoarea te%umentelor şi a mucoaselor#
-tur%escenţa venelor 4u%ulare#
-bombarea abdomenului#
/alparea-şocul apexian#
-palparea arterelor periferice#
/ercuţia-mărimea şi forma inimii#
)ucultaţia



Cursul 2
16 octombrie 2007

Examenul paraclinic al aparatului
repirator
Explorarea ima!itică
-0adio%ra'a toracică,faţă şi pro'l#
-C9-preci$ea$ă exact sediul şi "ntinderea ima%inii patolo%ice#
-8ron)o%ra'a-contraindicată "n bolile pulmonare acute#
-8ron)oscopia-pentru recoltare de biopsii,"n dia%nosticarea tumorilor#
-5cinti%rama&%a$oasă şi vasculară(#
-+co%ra'a
Tetarea funcţională repiratorie
5pirometria-se colaborea$ă cu pacientul,căruia i se comandă amplitudinea
respiraţiei
-capacitatea vitală
-volexpirator max,sec
-indicele 9iHneauIC+E1 # E+:5 scă$ut-boală obstructivă# CE scă$ută-
boală restrictivă#
CE
*+C-punctul maxim al expirului
/uloximetria-măsoară CC şi saturaţia arterială a D2
/letimo!rafa-%a$ometria san%uină
+xplorările funcţionale se reali$ea$ă la "nceputul şi la sf!rşitul
tratamentului
Examenul paraclinic al aparatului cardio$
0acular
Ec!$"nre%istrea$ă activitatea electrică a miocardului#
-*-activitatea atriilor#
-J-0-5-activitatea ventriculelor#
-9-repolari$area cordului#
/oliomno!rafaI+c%K+e%Kritm respiratorK5aD2-pentru dia%nosticarea
sindromului de apnee "n somn
+adio!rafa toracică
)n!io!rafa-pune "n evidenţă cavităţile inimii şi vasele mari de s!n%e cu
a4utorul substanţeolr radioopace,introduse prin cateterism
Echo$cord,fonocardio!ramă#
Tetarea toleranţei la efort
Testarea cardio-respiratorie dinamică de apreciere la efort,stabileşte:
-tipul efortului-mers pe covor rulant#
-cicloer%ometrul#
-6 min de mers#
-banc de v!slit#
-măsurarea efortului-travaliul&forţa x distanţa(#
-puterea&travaliul,timp(#
-randamentul&travaliul efectuat,ener%ia utili$ată(#
1n funcţie de efort,există mai multe tipuri de teste:
-cu efort submaximal standardi$at,cu intensitate constantă&testul :aster(#
-cu efort subaximal cu intensitate crescută#
-metode de măsurare a efectelor asupra or%anismului-durerea&scală "n ;
trepte(#

-97,CC#frecvenţa respiratorie#ED2#
9estele pot avea durată-scurtă-p!nă la 10 min&reacţia la efort(#
-lun%ă-peste 20 min&adaptarea la efort(#
Condiţii-dimineaţa sau "n timpul $ilei#
-după 2 ore de la masă#
-examinare şi suprave%)ere medicală#
-microclimat optim#
-oxi%enoterapie,"n ca$ de ur%enţă#
Contraindicaţii-relative-care apar "n timpul testării#
-absolute-modi'cări recente pe +c%#
-.:7 recent#
-an%ină pectorală instabilă#
-aritmii necontrolate#
-insu'cienţă cardiacă con%estivă acută#
-febră#
-miocardite,pericardite#
-tulburări psi)ice severe#




Cursul 3
30 octombrie 2007
Kt.în %oli cu defcit 0entilator
o%tructi0
"$%oli o%tructi0e ale căilor repiratorii-!"C-se poate asocia cu
em'$em pulmonar#
-bron#ita cronică-tuse
productivă,cu expectoraţie,
$ilnic,cel puţin 3 luni,an,2
ani consecutiv#
-%oli o%tructi0e pulmonare$astm bron#ic-boală in/amatorie de tip
aler%ic ce poate evolua
prin cri$e bron)o-spastice
parţial sau total rever-
sibile#L)ee$in%,E+:5
mai puţin de 70M,CE nor-
mală#
&$%oli pulmonare retricti0e2-'+(-sarcoidoza-boală in/amatorie
cronică %ranulomatoasă#
-pneumoconioze;
-alveolite alergice$febra de f%n&;
-alte 'broze pulmonare#
3$%oli infecţioae pulmonare-pneumonia;
-pleurezia;
-tuberculoza;
-bron#iectazia;
-chistul hidatic#
4$tumori
5$%oli ale itemului 0acular pulmonar-embolia pulmonară-obstrucţia
unui vas prin tromb#
-cord pulmonar cronic-
deteriorarea morfo-funcţio-
nală a E@ ca urmare a
creşterii presiunii la nivel
pulmonar#
-hipertensiunea arterială
pulmonară;
-sindromul de detresă
respiratorie#
6$indromul de apnee în omn2,),7,)8,(
Mecanime de producere a -'8
".re0eri%ile&)ipersecreţie,bron)ospasm(-tratconstă "n administrarea de
bron)odilatatoare,
7ntiin/amatoare#
&.ire0eri%ile-'bro$a#
-atro'a peretelui bron)ic#
-scăderea elasticităţii ţesutului pulmonar#
-pierderea de spaţii aeriene#
Efectele indromului o%tructi0
".pertur%area 1uxului de aer-D7C7&obstrucţie acută /ux de aer(#
&.pertur%area 0olumelor pulmonare-obstrucţia creşte volumul
re$idual#
3.pertur%area raportului 0entilaţie$perfuzie-scade ritmul respirator#
-ec)ilibrare inspir-expir#
4.pertur%area difuziunii al0eolo$capilare
5.tul%urarea tra0aliului-cresterea tensiunii "n muşc)i#
-activarea muşc)ilor inspiratori şi expiratori de
re$ervă#
-toni'erea muşc)ilor respiratori#
- scăderea obstrucţiei#
-reeducare respiratorie#
6.pertur%area !azelor an!uine-oxi%enoterapie#
-ameliorarea obstrucţiei#
9.tul%urări cardio$circulatorii
Metode de recuperare în -'8
".dezo%trucţia %ronşică-eliminarea secreţiilor prin educarea tusei
productive#
-expectorante#
-)idratare#
-drena4 postural#
-vibromasa4#
-educarea tusei#
-ex'$ice pentru braţe şi trunc)i#
&.căderea tra0aliului repirator-scade treptat frecvenţa respiratorie#
-creşte volumul curent#
-relaxarea toracică şi a umerilor#
-respiraţie diafra%matică#
-reantrenare la efort pro%resiv#
4.toniferea muşchilor repiratori-vorbit,c!ntat#
-corectarea po$iţiilor vicioase#
Cursul ;
13 noiembrie 2007
Kt. :n %oli cu defcit 0entilator
retricti0
@E0-scade capacitatea vitală,scade ventilaţia maximă şi cinematica
sistemului toraco-pulmonar
*laifcare(
".după etajul lanţului cinematic 0entilator:
-afectarea centrilor nervo#i-intoxicaţii medicamentoase#
-9CC#
-le$iuni vasculare#
-leziuni nervoase-sec)ele poliomielitice#
-parali$ii de nerv frenic#
-nevral%ii intercostale#
-leziuni musculare-miastenia %ravis#
-distro'i musculare#
-mio$ite#
-afectarea directă a mobilizării sistemului toraco-pulmonar-cifo-scolio$e#
-57#

-epanşamente pleurale#

-pneumotorax#
-fracturi
costale#
-c)ist
)idatic,'bro$ă pulmonară#

-pneumonii#

-tumori,)ernie diafra%matică#

-obe$itate#
-sarcină#
&.după u%tratul mecanic(
-boli care supra(ncarcă mecanic sistemul toraco-pulmonar;
-boli care scad forţa motorie a sistemului&le$iuni nervoase,musculare(#
-boli cu supra(ncărcare mecanică #i pierdere senzitivo-motorie&tetraple%ii(#
*onecinţele -'+-)ipoventilaţie %lobală alveolară-bruscă&ur%enţă
ma4orăN(#
-treptat-scade
conc D2 &)ipoxemie(#
-creşte
presiunea CD2

-musculatură de'citară#
-creşte
travaliul ventilator#
-scade
volumul curent#
+fectele tulburărilor %a$oase-cerebrale,metabolice,circulatorii
+ecuperarea pacienţilor cu -'+
-testarea toleranţei la efort#
-adaptarea metodelor 2inetice la cerinţele 'ecărui pacient#
8%iecti0e(
".tratarea cauzei upraîncărcării mecanice-re%im )ipocaloric "n
obe$itate#
-menţinerea mobilităţii
coloanei şi a articulaţiilor
-%imnastică medicală
corectivă#
-mobili$area toracelui după
puncţia pleurală&pentru
a evita aderenţele ce scad
expansiunea toracelui(#
&.ameliorarea 0entilaţiei al0eolare:-tratarea cau$ei care "ncarcă
sistemul#
-creşterea expansiunii şi
amplitudinii mişcărilor respira-
torii#
-scăderea travaliului ventilator#
-respiraţie "n presiune po$itivă
intermitentă#
3.antrenamentul la efort:-te)nici de antrenare#
-iniţial se foloseşte oxi%enoterapie#
-cicloer%ometru,scară rulantă,covor rulant#
*entru bolile care scad forţa motorie a sistemului toraco-pulmonar se
"ncearcă recuperarea e'cienţei activităţii nervoase şi musculare
+ecuperarea pacienţilor cu -'M
-scade E+:5 şi CE#
Cau$e:
a(pneumoconio$e-depuneri de pulberi minerale "n ţesutul pulmonar#scade
elasticitatea
pulmonară,capacitatea de difu$iune şi apar $one de
obstrucţie
b(sindroame post-tuberculoase-8O se locali$ea$ă cel mai frecvent la nivel
pulmonar#
-'bro$a pulmonară#
-pa)ipleurite#
:etodele de tratament sunt aceleaşi ca "n @E0 şi @ED

Cursul ?
27 noiembrie 2007
.nfarctul miocardic acut
)e'niţie-sindrom clinic produs prin necro$a isc)emică a unei porţiuni din
miocard datorată
obstrucţiei unei artere coronare
*imptome-perioada prodromală-accese de an%ină de efort intens#
-perioada de debut- complicaţii %rave,mortalitate ridicată,este
perioada cea mai
critică#
-durerea-intensitate şi durată
mare,cedea$ă la opiacee#
-febra-durea$ă P-10 $ile
-)97#
-perioada de stare-;-? săptăm!ni,ameliorarea stării %enerale#
-convalescenţa-formarea cicatricii 'broase,restabilirea
capacităţii de muncă#
Complicaţii -tulburări de ritm şi conducere#
-moarte subită#
-ruptură de miocard#
-complicaţii tromboembolice#
-sindroame dureroase#
+xamene paraclinice-+c%,coronaro%ra'e#
+voluţie-poate ' de la uşoară la %ravă,de recuperare şi vindecare
spontană,fără tratament&se de$voltă circulaţie colaterală şi se
repermeali$ea$ă trombusul(
Tratament-repaus la pat#
-combaterea durerii#
-tratament anticoa%ulant#
Kt.pot .M)
Faza .$"ncepe din spital#se tratea$ă mai "nt!i complicaţiile#
-mobili$are precoce#
-diminuarea efectelor %enerale ale decubitusului#
-antrenarea cardio-vasculară pentru etapele următoare#
"$incepe după dipariţia durerii,ta%ilizarea F* şi a T)#
-mişcări pasive apoi active ale extremităţilor#
-şe$!nd cu picioarele la mar%inea patului#
&$zilele 3$47
-poate sta "n fotoliu,l!n%ă pat#
-mişcări active la toate extremităţile#
-poate sta "n ortostatism şi face c!ţiva paşi#
-"şi poate face toaleta sin%ur#
3$zilele 5$97
-"ncepe mersul pe )ol#
4$zilele 9$;#
-se poate deplasa pe )ol de 2 ori,$i#
5$din ziua a <$a7
-face exerciţii de 3 ori,$i#
-poate face sin%ur duş#
-poate sa urce c!teva trepte#
6$coboară un eta4#
-creşte distanţa de mers p!nă la ;00 m Q2,$i#
9-urcă şi coboară 1-2 eta4e#
-poate "ncepe exerciţii la cicloer%ometru sau covor rulant#
>a externare-continuă exerciţiile '$ice#
-desfăşoară activităţi casnice moderate#
Faza ..-după 3-6 săptăm!ni de la infarct şi durea$ă P-10 săptăm!ni#
-numai dacă nu apare intoleranţă la efortNN
-ameliorarea consumului de D2#
-creşterea capacităţii de efort#
-ameliorarea circulaţiei coronariene bilaterale#
5c)iţă de tratament-"ncăl$irea#
-antrenament cu efort de anduranţă#
-revenirea după efort#
-3-; sedinţe,săptăm!nă#
-antrenament continuu cu pau$e de 1-2 minute#
-efot i$otonic#
Faza ...$de "ntreţinere şi recuperare a condiţiei '$ice#
-pro'laxia secundară a complicaţiilor#
-reluarea activităţilor sociale#