You are on page 1of 7

§1.

Descoperirea prolinei
L-Prolina (acidul pirolidin-2-carboxilic) a fost izolată pentru prima dată în anul 1901 de către
E!isc"er din "idrolizate de cazeină sub formă de L-prolină i #L-Prolină ș
$e cunosc mai multe tipuri de aminoacizi cu structură "eterociclică i anume%iminoacizi sau ș
pirolidinici&aminoacizi imidazolici si idolici
'minoacizii din (rupa iminoacizilor con in (ruparea ()*+) în locul celei aminice i au o ț ș
structură pirolidinică#in această (rupă pace parte prolina i ș hidroxiprolina.$e află în produ ii ș
de "idroliză ai proteinelor
Prolina este un iminoacid cu caracter amfoter&ce se (ăse te atît în proteinele animale (în cazeină ș
10,&în (elatină 1-,&în o.albumină -,) cît i în cele .e(etale (în (liadină 12 ,&în zeină 9,) /n ș
or(anismul animal&prolina se poate forma fie din acid (lutamic&fie din ar(inină&respecti. ornitină
§2.Proprietățile prolinei
2.1.Proprietăți fzice
Prolina se prezintă sub formă de ace fine foarte solubile în apă i alcool&insolubile în eter0 ș
$tructura ciclică distincti.ă a lan1ului lateral al prolinei este asi(urată de coloana .ertebrală
2 un("iul diedru la aproximati. -34 5& oferind o ri(iditate excep1ională a prolinei &comparati. cu
alti aminoacizi Prin urmare& prolina se pierde mai pu1in conform entropiei &ceea ce poate fi
responsabil pentru pre.alen a sa mai mare în proteinele ț or(anismelor termofile Prolina este& de
asemenea& frec.ent întîlnită în transformări & care pot fi responsabile de faptul curios că prolina
este& de obicei cu sol.ent expus& în ciuda faptului că are un sistem complet alifatic lan1ului
lateral #eoarece nu dispune de o bază de "idro(en prolina (rupul amidăal acesteia nu poate
ac1iona ca o le(ătură de "idro(en donator& doar ca o le(ătură de "idro(en-acceptor
Prolina multiplă 6i "idroxiprolina într-un r7nd pot crea o spirală poliprolinică & în care
predomină structura secundară în cola(en
$ec.en1e de prolină 6i acid 2-aminoisobutiric de formă '89& de asemenea&au o structură
spiralată
3
2.2.Proprietăți chimice
Prolina (acidul :-pirolidincarboxilic) este un deri.at de tetra"idropirol%
Ea se sintetizează u or din al i aminoacizi&cum ar fi%ornitina&(lutamina&citrulina% ș ț
;lutamina&prin pierderea unei (rupări aminice&se transformă în acid pirolidoncarboxilic&care&prin
reducere&trece în prolină%
<itrulina&prin ciclizare i scindare&formează prolină% ș
Prolina este un aminoacid neesen ialPrin oxidarea i desc"iderea ciclului pirolic&prolina se ț ș
transformă în acid (lutamic%
4
=nul din deri.a ii mai importan i ai prolinei este reprezentat de sta"idrină>"idroliza acesteia duce ț ț
la acidul "i(ric&care&la rîndul său&(enerează "i(rina&un alcaloid cu ac iune puternică fiziolo(ică% ț
0? proprietate particulară a L-Prolinei este solubilitatea ei în alcool&proprietate caracteristică i ș
proteinelor care con in prolină în cantită i mari'stfel prolaminele sunt proteine cu caracter ț ț
acid&insolubile în apă&în solu ii neutre ale electroli ilor salini&în alcoolul absolut$unt u or ț ț ș
solubile în solu ii apoase alcaline i acide&de asemenea în alcool 30,<on in propor ii mari de ț ș ț ț
acid (lutamic&aspartic i prolină ceea ce le oferă caracter acid ș
§3.Biosinteza prolinei
Prolina este deri.ată biosintezic din aminoacizi L - (lutamat 6i precursorul său imediat
este acidul imino (S)-1-pirolin-5-carboxilat (P4<) Enzimele implicate într-o biosinteza tipic
includ%
1 ;lutamat 4-@inazei & (lutamatul 1-@inazei ('AP-dependente)
2 ;lutamat de"idro(enat (necesită *'#+ sau *'#P+)
B Pirolin-4-carboxilat reductant (necesită *'#+ sau *'#P+)
'cidul (lutamic este u6or con.ertit în prolină /n primul r7nd& (rupul C-carboxil se reduce la
alde"idă& ob1inîndu-se semialde"idă (lutamată 'lde"ida apoi reactionează cu (rupul :-amino&
eliminarea apei formează bază $c"iff /ntr-o etapă de reducere a doua& bază $c"iff este redusă&
ob1in7ndu-se prolina
5
§3.Metabolismul prolinei
Fig 1.Catabolismul argininei,prolinei,histidinei,glutaminei i acidului glutamic ș
<onform sc"emei (fi( 1)&to i cei cinci atomi de carbon ai prolinei se .or afla în :-ceto(lutarat ț
Prolina se oxidează în di"idroprolină&care&adi ionînd apa se transformă în ț ᵧ -semialde"ida
acidului (lutamic=ltimul compus se oxidează în (lutamat care prin pereaminare .a forma
6
:-cetalo(lutaratul
Hiperprolinemia se întîlne te în nefrite ereditare i în "ematurii/n unele cazuri s-a precizat că ș ș
"iperprolinemia este datorată deficien ei oxidazei acidului ț D
1
-pirolin-4-carboxilic&deri.atul ei
oxidat/n urină sunt eliminate prolina&"idroxiprolina i (licina cînd concentra ia prolinei în ș ț
plasmă depă e te 1EmolFmlProlinemia se datorează lipsei de prolin-oxidază "epatică i de ș ș ș
pirolidin-4-carboxilat de"idro(enează i este înso ită de înapoiere mintală i tulburări ș ț ș
renaleProlina fiind un aminoacid neesen ial resric iile pri.ind consumul de către bolna.i sunt ț ț
ineficiente
Hiperprolinemie tip I - în acest caz are loc un bloc la ni.elul prolin al de"idro(enazei*u sunt
obser.ate tulburări în catabolismul "idroxiprolinei'fec iunea decur(e într-o formă u oară&fără ț ș
consecin e (ra.e pentru sănătatea indi.idului ț
Hiperprolinemia tip II - se constată un (rad mai maGor de "iperprolinemie decît de tip I=rina
con ine D-prolin-B-"idroxi-4-carboxilat/n acest caz e blocată de"idro(enaza ce catalizează ț
oxidarea ᵧ-semialde"idei acidului (lutamic în (lutamat#eoarece aceea i de"idro(enază ș
func ionează i în catabolismul "idroxiprolinei (fi(2) catalizînd oxidarea ț ș
ᵧ-"idroxi- ᵧ-semialde"id-L-(lutamat în eritro ᵧ"idroxi-L-(lutamat&se dere(lează nu numai
catabolismul prolinei&dar i al oxiprolineiLa "eterozi(o i de tipul 88&comparati. cu "eterozi(o i ș ț ț
de tip 8&nu se depistează "iperprolinemia
Fig.2.Intermediatele catabolismului α-hidroxiprolinei în esuturile mamiferelorCifrele 1 i ! ț ș
indic" locul patologiilor metabolice#1-hiperhidroxiprolinemie de tip I
!-hiperhidroxiprolinemie de tip II
7
§5.Răspîndirea
Prolina se con ine în numeroase proteine&îndeosebi în cola(en i (elatină (de unde a fost extrasă ț ș
pentru prima oară)
<on inutul de prolină în unele proteine luat în raport cu azotul proteic% ț
Heina% 9-12,
;liadina din (rîu% 1B&2 ,
Edestina din cînepă% -&B ,
8nsulina% 2&3 ,
Proteinele musculare% I&0 ,
'lbumina din serul bo.in% -&34,
L-prolina este un aminoacid care este con1inut în interiorul cartilaGului
L-prolina este produsă de acidul (lutamic /n timp ce or(anismul este capabil să producă
apro.izionare proprie de prolină& aceasta poate fi& de asemenea& (ăsită în surse de "rană naturală
de carne
9eneficiile prolinei au fost cunoscute despre de la începutul secolului JJPrintre beneficiile
L-prolinei se numără men1inerea sănătoasă a 1esutului conGuncti. 6i repararea daunelor esutului& ț
pielii si mu c"ilor ș /n continuare contribuie la un sistem imunitar sănătos
*i.elurile sănătoase de .itamina < cresc eficien1a L-prolinei =na dintre cele mai importante
contribu1ii a prolinei este relatia sa cu cola(enul <ola(enul este (ăsit tot corpul& inclusi.% pielea&
.asele san(.ine& tendoanele& oasele& 6i oc"iulProduc1ia necorespunzătoare de cola(en este
le(ată de tulburări (enetice care duc la probleme comune 6i a coloanei .ertebrale
<înd indi.izi cresc mai mari& ni.elul lor natural de L-prolină poate de.eni diminuat& ceea ce ar
putea fi obser.at la persoanele mai în .7rstă( inînd cont de multe tulburări articulare) ț =tilizarea
suplimentară de L-prolină poate aGuta la restabilirea fluidită ii la articula1ii ț
La peparatele ce con in prolină nu se cunosc efecte secundare& dar este în1elept pentru oricine să ț
consulte medicii lor înainte de a adău(a suplimente de prolină la re(imurile lor de zi cu zi /n
plus& femeile care sunt însărcinate sau care alăptează trebuie să consulte medicii lor inainte de a
adau(a suplimente de prolină
0L-prolina Goacă un rol în reducerea efectelor de ateroscleroză& o afectiune în care materialul
(ras& cum ar fi colesterolul &se colectează de-a lun(ul pere1ilor arteriali 'cest material poate
în(ro6a 6i în cele din urmă poate bloca arterele& crescînd riscul de boli de inimă sau accident
.ascular cerebral L-prolina permite pere1ilor arteriali să elibereze colesterolul în fluxul san(uin&
mic6orînd dimensiunile blocaGelor poten1iale în inimă 6i .asele de s7n(e din Gur
8
0 L-prolina aGută corpul să descompună proteinele pentru a fi utilizate în crearea de celule
musculare noi& sănătoase *i.elul de Prolină ar putea să scadă în timpul crizelor prelun(ite de
exerci ii de anduran ă& cum ar fi aler(area& ciclismul sau înotul pe distan1e lun(i ț ț /n timpul
exerci iilor& corpul începe să metabolizeze esut muscular pentru ener(ie Prolina poate a.ea un ț ț
efect care economise te anduran a& proteG7nd tesutul muscular de la defalcare& ca urmare a ș ț
exerci1iului.
0#e6i utilizarea L-prolinei din suplimente nutriti.e pot aGuta la imbunătă irea anumitor func1ii ț
corporale& cantită i mari de L-prolină pot pro.oca reac1ii ad.erse ț $uplimentele de L-prolină pot
pro.oca probleme (astrointestinale& cum ar fi stomac deranGat& diaree 6i (rea1ă Prolina nu este
recomandată pentru persoanele cu tensiune arterială scăzută& deoarece suplimentarea prolinei
poate cauza scăderea tensiunii arteriale prea tare $uplimentele de Prolină poate cre6te& de
asemenea& accentul pus pe ficat& prin urmare& nu este recomandat persoanelor care suferă de boli
de ficat
§.Procedeele de identi!care a prolinei
Prolina este sin(urul aminoacid care nu formează o culoare albastrăF.ioletă atunci c7nd este
stropită cu nin"idrină în cromato(rafie Prolina& în sc"imb& produce o culoare portocalie F
(albenă
9