You are on page 1of 33

• Bei ca sa bei, nu ca sa lungesti in mod placut un taifas.

Rusii sunt si mai
hotarati: bei sa te imbeti cat mai repede si dupa asta vorbesti fara sir, pana
cazi sub masa. Mi-a placut seara cu grecii. Mi-a placut si mai mult cand am
aflat ca se intalneau cu sticla de vin rosu pe masa seara de seara si nu se
imbatau niciodata. Asa se explica de ce la ei vinul a nascut filzofi, iar la noi
alcoolici.
• Democrat înseamnă cineva care vrea să înalţe poporul pe umerii săi, nu cineva
care vrea să se înalţe el pe umerii poporului.
• Linguşirea este plata anticipată a trădării care ţi se pregăteşte.
• Masa e absoluta; fiecare prost luat în parte e un prost si atît. Dar toti prostii astia, luati
împreuna, sînt un principiu istoric.
• Feminismul exista doar pentru a integra femeile urite in societate.
• Femeile isi iubesc mai mult copiii, pentru ca pot fi sigure ca e al lor.
• Un barbat intelept nu isi contrazice nevasta. El asteapta pina o face ea
singura.
• Bunul renume al unei femei se datoreaza tacerii mai multor barbati.
• Exista trei tipuri de femei: cele frumoase, cele inteligente si
majoritatea.
• A fost odata ca niciodata o fata si un baiat.
Baiatul a intrebat-o intro zi pe fata daca vrea sa se marite
cu el. Ea a raspuns ca nu vrea si au trait fericiti pana la
adanci batraneti!
• Atentie la o femeie care gindeste logic ! aci logica si femeia sint atit
de !eterogene, incit este impotriva naturii cand apar impreuna.
• Femeia este o greseala acceptabila a naturii.
• -De ce au femeile mainile asa de mici?
-Cand spala pe jos sa ajunga mai bine in colturi.
• -De ce au femeile laba piciorului asa de mica?
-Sa poata sa stea mai aproape de aragaz.
• -Ce-ar face barbati daca n-ar fi femeile?
-Ar imblanzi alte animale.
• -De ce nu pot femeile sa fie frumoase si inteligente totodata?
-Pentru ca in acest caz ar fi barbati.
• -De ce pentru statuia Libertatii s-a ales ca model o femeie?
-Pentru ca in cap este loc suficient pentru a amplasa un restaurant!
• -Stiti de ce le-a dat Dumnezeu femeilor ciclu?
-Pentru ca merita.
• -De ce au femeile cu exact un neuron mai mult decat caii?
-Pentru ca atunci cand spala pe jos sa nu bea toata apa din galeata.
• -Ce face o femeie care nu are cu ce se imbraca?
-Se inaluie in tacere.
"A te lupta cu tine insuti, este lupta cea mai grea; a te invinge pe tine insuti, este
biruinta cea mai frumoasa." -Leibniz-
"Un om nu este distrus atunci cind este invins; e distrus atunci cind renunta" #$ic!ard
%ixon&
• Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii ramin si
se acumuleaza.
*Fiecare ar trebui sa creada in ceva - eu cred
ca as mai bea un pahar cu vin.
• * Iarta, dar tine minte.
* Sa gresesti este uman, dar sa dai vina pe
altcineva este si
• mai uman.
* Daca ajuti un prieten la nevoie, te va tine
minte.Data
viitoare cind are nevoie de ceva apeleaza tot
la tine.
Este bine sa lasi bautura....insa rau este sa uiti unde ai lasat-o.
Inteligenta ma urmareste.....dar eu sunt mai rapid.
Fugi de tentatii.....dar incet sa te poata ajunge.
Alcoolul omoara incet incet......nu conteaza, nu ma grabesc.
"inul ! consumat moderat si combinat cu mancarea ! este un test pentru inteligenta,
un stimulent pentru gandire si insasi tristetea se subordoneaza sub imperiul sau si
devine pentru om fermecatoare"
Nu existăm decât pentru duşmanii noştri şi pentru câţiva prieteni care nu ne iubesc.
Când visează omul nu se îndoieşte niciodată.
Prieten se numeşte omul care te ajută fără ca verbul să fie urmat de un complement
circumstanţial de timp sau de loc sau de mod.
Proştii mor, dar prostia rămâne.
Doamne, poartă-te cu mine aşa cum m-aş purta eu cu Tine.
Singura diferenţă dintre mine şi un nebun este că eu nu sunt nebun.
Dacă teoria mea nu corespunde faptelor, cu atât mai rău pentru fapte.
Ştiu că nu ştiu nimic, şi nici măcar asta nu ştiu.
Cauza care face să se nască, să se menţină şi să se întărească superstiţia este frica.
Totul vine la timp pentru cel ce ştie să aştepte.
Trebuie să te pricepi să fii când zeu, când porc, dar totdeauna cu graţie.
Uitarea şi mersul mai departe sunt cea mai bună înţelepciune.
Unii produc fericire oriunde se duc; altii oricand se duc.
Nimanui nu-i pasa daca esti trist asa ca ai putea la fel de bine sa fii fericit.
Cand o usa a fericirii se inchide, o alta se deschide; dar deseori ne uitam atat de mult la usa
inchisa ca nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi.
mai bine sa fii urat pentru ce esti decat sa fii iubit pentru ce nu esti.
!ncearca nu sa fii un succes, ci sa fii o valoare.
"rice prost poate stii. #copul este sa intelegi.
#ufletele mari au intalnit intotdeauna opozitie din partea mintilor mediocre.
Cel care are incredere in el va castiga increderea celorlalti.
$ii fericit cat traiesti pentru ca mort o sa fii mult timp..
%eseori ma citez. %a sare si piper conversatiei.
&. Cred in a privi realitatea in ochi si a o refuza.
'aina face pe om. "amenii dezbracati au putina sau nici un pic de influenta in societate.
Cei mai multi oameni au o capacitate aproape infinita de a lua lucrurile de bune.
Nu conteaza cat de bogat devii, cat de faimos sau puternic, cand mori marimea inmormantarii
tale va depinde destul de mult de vreme.
!n toate diferentele de opinie, adversarul nostru este nebun.
Un diplomat este o persoana care iti va spune sa te duci in iad intr-io maniera in care chiar de-
abea vei astepta calatoria.
(.Cand m-am nascut am fost atat de surprins incat nu am vorbit
cam un an si )umatate.
*.Nimic nu e imposibil. %oar ca unele lucruri sunt mai putin
probabile decat altele.
+. Lucrurile se intampla intotdeauna daca crezi ca se vor intampla;
increderea ca se vor intampla face sa se intample.
Unii oameni devin importanti in timp ce altii devin istorie.
,.!ndoieste-te de cine vrei, dar niciodata de tine insuti.
-.ste greu sa spui ce e imposibil, deorece visul de ieri este
speranta de azi si realitatea de maine.
Unul din motivele pentru care nu beau, este ca vreau sa stiu daca petrec bine.
../ot ceea ce oamenii iti vor spune ca nu poti face, incearca si vei
afla ca poti.
%aca a castiga nu e totul, atunci de ce se tine scorul0
Arta medicinii consta in a amuza pacientul in timp ce natura vindeca boala.
1. !nclinam in a avea incredere in cei pe care nu-i cunoastem pentru
ca ei nu ne-au deceptionat niciodata.
Acolo unde ignoranta este binecuvantata - este prostesc sa fi intelept.
$ilozofia triumfa cu usurinta raul trecut si cel viitor; %ar raul prezent este cel mai puternic.
%evenim mai intelepti prin necazuri; 2rosperitatea ne distruge simtul de apreciere a dreptatii.
Cartile, asemeni prietenilor, ar trebui sa fie putine si bine alese.
3iata nu merita traita daca nu o traiesti cu placere.
"mul rezonabil se adapteaza mediului; cel care nu se multumeste cu ce i se da, insista in a
adapta lumea propriei persoane. %e aceea progresul depinde de oamenii care nu se multumesc
cu ce au.
Dragostea consta in dorinta de a da ceea ce este al tau altuia si de a simti fericirea acestuia ca si
cum ar fi a ta.
!umai atunci cand suntem suparati si saturati de limitele si barierele din jurul nostru ne ridicam
deasupra acestora, actionam si triumfam in ciuda, cu dorinta de a le do"edi criticilor ca suntem
in stare.
• 9. Consolare. Informaţia că un om mai bun este mai
ghinionist decât tine.
• A consulta. A căuta dezaprobarea altcuiva pentru un demers deja hotărât.
• reştin. ineva care urmează învăţăturile lui hristos până la punctul în care nu
sunt discordante cu o viaţă de păcat. ineva care crede că !oul "estament este o
carte inspirată de divinitate, care s#ar potrivi admirabil cu nevoile spirituale ale
vecinului său.
• ritic. $ persoană care se laudă că este greu de mulţumit deoarece nimeni nu
încearcă să#l mulţumească.
• Domnişoară. "itlu cu care marcăm %emeile necăsătorite pentru a indica %aptul că
sunt pe piaţă.
• &goist. Lipsit de consideraţie %aţă de egoismul altora.
• &moţie. $ boală înjositoare, cauzată de delimitarea inimii %aţă de cap. &ste uneori
însoţită de o eliminare abundentă de clorură de sodiu hidratată din ochi.
• 10. Excentricitate. O metodă de a ieşi n e!idenţă atât de la
ndemână ncât "roştii o folosesc "entru a#şi accentua
inca"acitatea.
• &'cepţie. (n lucru care îşi ia libertatea de a di%eri de alte lucruri din categoria lui,
cum ar %i un bărbat cinstit, o %emeie sinceră etc.
• )ilozo%ie. $ rută din mai multe drumuri care conduce de nicăieri spre nimic.
• *elos. +reocupat în mod nejusti%icat de apărarea a ceea ce poate %i pierdut doar
dacă nu merită păstrat.
• ,migrant. $ persoană nelămurită care crede că o ţară este mai bună decât alta.
• A implora. A cere ceva cu o gravitate proporţională cu convingerea că nu îţi va %i
dat.
• Logică. Arta de a gândi şi de a raţiona în strictă concordanţă cu limitările şi
incapacităţile lipsei de înţelegere tipic omeneşti.
• 11. $incinos. Cine!a care s"une un ade!ăr ne"lăcut.
• -oarte. A înceta brusc să păcătuieşti.
• 1%. $odestie. &rta distinsă de a#ţi s"ori farmecul
"retin'ând că nu ţi dai seama de el.
• 1(.)ebun. &fectat de un grad nalt de inde"endenţă intelectuală* n
contradicţie cu ma+oritatea* "e scurt, neobişnuit. Este demn de
menţionat că oamenii sunt declaraţi nebuni de oficiali care nu au nici
o do!adă că ei nşişi sunt 'dra!eni.
• 1-. O"ortunitate. O oca'ie fa!orabilă de a te alege cu o de'amăgire.
• +erseverenţă. $ virtute modestă prin care mediocritatea obţine un succes obscur.
• +lictisitor. $ persoană care vorbeşte când doreşti ca el să asculte.
• +oliteţe. ea mai acceptabilă %ormă de ipocrizie.
• +reot. (n om care îşi asumă administrarea treburilor noastre spirituale ca o
metodă de a le îmbunătăţi pe ce le lumeşti ale lui.
• 1.. /re!estire. 0n semn că ce!a se !a ntâm"la dacă nu se ntâm"lă
nimic.
• +rezent. Acea parte a eternităţii care desparte domeniul dezamăgirii de tărâmul
speranţei.
• /rietenie. O ambarcaţiune suficient de mare "entru a duce doi când
este !reme bună, dar numai unul când este !reme rea.
• 11. /rofeţie. &rta şi "ractica de a !inde credibilitatea cui!a cu li!rare
ulterioară.
• .cuză. /aza unei jigniri.
• .%at. ăutarea aprobării altcuiva pentru un demers deja hotărât.
• .o%istică. -etoda controversată a unui adversar, deosebită de a noastră printr#o
nesinceritate şi prostie superioare.
• 12. 3ucces. /ăcatul de neiertat faţă de semeni.
• Suprasolicitare. O tulburare periculoasă ce afectează înalţii
funcţionari publici care vor să meargă la pescuit.
• .peranţă. Dorinţă şi aşteptare în%ăşurate în una.
• 14. 5elefon. O in!enţie diabolică a!ând ca efect anularea "arţială a
a!anta+ului că "ersoanele nesuferite sunt de"arte de noi.
• 0ot. ,nstrumentul şi simbolul puterii omului liber de a se %ace de râs şi de a#şi
distruge ţara.
• +rost nu e cel ce nu înţelege unele lucruri, cât de multe, ci acela care le înţelege pe
toate pe dos.
• +e morţi nu#i căutaţi în mormânt, ci în inima voastră.
• După %urtunile su%letului, ca şi după ale naturii, învie %lori pe care le credeam
moarte.
• )iecare su%eră cât simte şi mai ales cât înţelege.
• &goistul se priveşte ca ultim scop al reaţiunii1 s#ar aştepta ca în clipa morţii sale
să %ie s%ârşitul lumii.
• 19. &taci o "ărere a unui "rost şi te tre'eşti cu "rostul ntreg n
discuţie.
• %0. Ce eşti te "ri!eşte la urma urmei numai "e tine* ce !rei, "ri!eşte şi
"e alţii* ce faci, aceea "oate "ri!i "e toţi.
• ea mai mare ruşine e cea pe care n#o vede nimeni1 ruşinea ta de tine însuţi.
• Cine ţi#a făcut o nedre"tate nu rămâne cu o datorie faţă de tine, ci cu o
"ierdere faţă de el nsuşi.
• ine uită, nu merită.
• opiii trebuie crescuţi pentru ei, nu pentru părinţi.
• %1. 6e multe ori taci fiindcă eşti con!ins7 de "rostia ad!ersarului.
• &şti dator uneori să %aci o greşeală, nu eşti dator să %aci o prostie.
• )aima rugineşte dacă nu o cureţi prin muncă în %iecare zi.
• %%. 8ii bun, dar fereşte#te să nu creadă lumea că "oţi fi numai bun.
• *reşelile se îndreaptă, păcatele se răzbună.
• 2ntr#o polemică să răspunzi când are nevoie publicul, nu adversarul.
• %(. 9a sfârşitul fiecărei 'ile socoteşte nu ceea ce alţii au făcut faţă de
tine, ci ceea ce ai făcut faţă de alţii.
• -oartea cea mai bună e aceea când nu#ţi pare rău că ai trăit.
• 8ericirea se m"ărtăşeşte, nu şi durerea. &ceasta ne a"arţine. E a
noastră...
• %-.)u#i fericit cel care are ce doreşte, ci cel care nu doreşte ceea ce nu
are.
• !u numai o mare durere îţi poate tulbura %ericirea, ci şi o altă %ericire.
• "impul şterge... Da, dar el ştie să păstreze # ca nimeni altul # ceea ce nu trebuie
pierdut...
• 25. Să ne bucurăm fără a ne compara cu alţii. Când vezi câţi sunt
înaintea ta, gândete!te câţi sunt în urmă.
• !u#ţi destăinui %ericirea unui om mai puţin %ericit decât tine.
• )ericirea o atingi arareori, dar merită să alergi după ea toată viaţa.
• !u supăra pe cine nu ştie să se supere.
• %1. )umai ncercând a face foarte bine "oţi nimeri uneori binişor.
• $rice bunăvoinţă e o putere pe care numai prostul tru%aş o poate respinge.
• +lăcerea cea mai bună e aceea pe care o dai.
• %2.3ă deosebeşti ntre mâna ce ţi se ntinde ca să te ridice şi aceea care
te "rinde "entru a te o"ri.
• 3ă n!eţi "entru tine, dar să ştii "entru toţi.
• %4. :ar"ele e odios nu "entru că muşcă, ci "entru că se ascunde ca să
muşte.
• .urdul vorbeşte mai tare decât cel care aude şi prostul mai mult decât cel ce
înţelege.
• "e leagă de lume ce#i dai, nu ce#ţi dă.
• (n om %ăţarnic are două %eţe şi nici un obraz.
• %9. 0nii nţeleg ce "ot, cei mai mulţi ce !reau.
• (nii oameni au demnitatea ambiţiei lor, alţii a situaţiei lor, cei mai puţini
demnitatea persoanei lor.
• 0ai de cel care ţine minte pedeapsa şi uită greşeala3 *reşind, nu înveţi atât a nu
greşi, cât a nu crede că nu poţi greşi.
• !u spune niciodată 4nu se poate4, ci începe cu 4să vedem4.
• +ierzi în viaţă ani şi la moarte cerşeşti o clipă.
• (0. )u te con!ing cu ade!ărat decât ideile tale.
• .ingura o%ensă pe care nu o poţi pedepsi este discursul %unebru.
• )ereşte#te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului.
• (1. 6acă "oţi merge, de ce să te târăşti;
• +ână acum oamenii n#au găsit alt drum spre adevăr decât greşeala.
• (%. <ncrederea nu se "ierde decât o dată.
• (n prieten este cineva care are aceeaşi duşmani ca şi tine.
• "actul este abilitatea de a#i descrie pe ceilalţi aşa cum se văd ei.
• ((. E mai bine sa taci si sa fii luat de "rost decat sa
!orbesti si sa confirmi ca esti.
• Am observat ca tot timpul indurarea aduce rezultate mai bune decat justitia
stricta.
• (-. 6acă aş a!ea două feţe, aş mai "urta#o "e aceasta;
• (.. 3ă rămânem oameni măcar atâta tim" cât ştiinţa nu !a do!edi că
suntem altce!a.
• .ă dărui totul, să sacri%ici totul %ără speranţă de răsplată5 asta înseamnă iubire.
• (.. Omul este singura creatură care refu'ă să fie ceea ce este.
• 6armul este un %el de a obţine răspuns a%irmativ %ără a pune vreo întrebare clară.
• !imic de pe lume nu merită să te %acă să renunţi la ceea ce iubeşti.
• (1. 6acă un stă"ân nu se "oate li"si de scla!ul său, care din cei doi
este un om liber;
• eea ce contează nu este ceea ce se spune, ci ceea ce nu trebuie spus.
• (2./e "amant este multa lume, dar "utini oameni.
• 7+une mana pe o soba %ierbinte un minut si ti se va parea o ora. .tai cu o %ata
%rumoasa o ora si ti se va parea un minut. Asta e relativitatea.7
• !u ştiu cum se %ace că toţi mă iubesc, dar nimeni nu mă înţelege.
• Doar viaţa ce#o trăim pentru alţii este o viaţă ce merită să %ie trăită.
• (4. Există două moduri de a#ţi trăi !iaţa= ca şi cum nu ar exista
miracole sau ca şi cum totul ar fi un miracol.
• +riviti adanc in propria dvs. %iinta si apoi veti intelege totul mai bine.
• .ingura modalitate sigura de a nu gresi este sa nu ai idei noi.
• (9. 0neori "latim mult mai mult "entru lucrurile "e care le "rimim
gratis.
• Daca A reprezinta succesul in viata, atunci A este egal cu ' plus 8 plus z. -unca
reprezinta '5 8 inseamna joaca5 iar z # sa stii sa#ti tii gura.
• -0.)u sunt doar "acifist, sunt un "acifist militant. 3unt dis"us să lu"t
"entru "ace.
• +entru ca să %ii un membru ireproşabil al unei turme de oi, mai întâi trebuie să %ii
o oaie.
• !ici o problemă nu poate %i rezolvată la acelaşi nivel de gândire la care a %ost
creată.
• 9elativitatea se aplică la %izică, nu la etică.
• -1. 6oar două lucruri sunt infinite, uni!ersul şi "rostia umană, nsă
nu sunt sigur des"re "rimul.
• ei mai multi oameni au o capacitate aproape in%inita de a lua lucrurile de bune.
• A trăi armonios reprezintă o chestiune de tact şi de sensibilitate, de raţiune,
echilibru şi permanentă remodelare, o aristocraţie a moralităţii şi educaţiei. Dar
aceasta e mult prea greu. & mai uşor să trăieşti după reguli %i'e, decât prin tact şi
proprie judecată. $ moralitate de %ier nu e admirabilă, dimpotrivă, e mărturia
spaimei în %aţa vieţii, a inabilităţii de a te descurca. 2ntr#un cuvânt, con%uzie,
slăbiciune de care ar trebui să ne %ie ruşine, nu să ne mândrim cu ea.
• +utem să iubim doar ceea ce cunoaştem şi niciodată nu putem cunoaşte în
întregime ceea ce nu iubim.
• -%.Oamenii se m"art n două categorii= unii caută toată !iaţa şi nu
găsesc, alţii găsesc şi nu sunt mulţumiţi.
• &galitatea nu e'istă decât în matematică.
• +roştii se însoară totdeauna, nebunii câteodată, înţeleptul nicicând.
• 3ă ne ancorăm n sinergia fa"telor, fără a eluda
meandrele concretului.
• -(...cea mai mare ne!oie a omului este de a fi au'it când strigă, de a fi
ascultat când cere, de a "utea "lânge când l doare, de a !orbi, de a se
mângâia şi a#şi aduce aminte...
• !iciodată să nu urmezi poteca bătătorită # ea duce doar unde alţii au %ost deja.
• --.>oamenii se nasc fara dinti,fara "ar si fara ilu'ii.iar de murit mor
la fel=fara dinti,fara "ar si fara ilu'ii.>
• 9ănile su%letului se deosebesc de celelalte prin aceea că se acoperă, dar nu se
închid5 mereu dureroase, mereu gata să sângereze când le atingi, ele rămân în
inimă vii şi deschise.
• Lanţurile căsniciei sunt atât de grele că trebuie să %ie doi care să le poarte5 uneori
trei.
• ând iubeşti trăieşti, în rest e'işti.
• ea mai mare durere ţi#o provoacă incertitudinea.
• "oate generalizările sunt periculoase, chiar şi aceasta.
• Dragostea curată şi suspiciunea nu pot locui împreună.
• -..Când regreţi, să nu o s"ui niciodată nainte de a o do!edi, ci să o
do!edeşti nainte de a o s"une.
• $arile afecţiuni au a!anta+ul că, du"ă fericirea de a le fi resimţit, ne
rămâne fericirea de a ne aminti de ele.
• 6ragostea e o boală fără de care nu eşti sănătos.
• Aş putea orice să %iu1
riminal, bandit sau hoţ,
hiar şi porc vândut în viu,
Dar niciodată să %iu soţ.
• !u de moarte mă cutremur, ci de veşnicia ei.
• -1.)orocul; 6e când alergi du"ă el ţi#l făceai singur.
• 4!imeni n#a iubit ca mine5 nimeni n#a su%erit cât am su%erit eu4. "oţi zicem aşa.
• -oartea este o treabă %oarte mohorâtă şi plictisitoare. .%atul meu este să nu aveţi
nimic de#a %ace cu ea.
• La moarte ma voi duce ca lebada, cantand..
• & uimitor cum pot oamenii să trăiască %ără să ţină cont de moarte3
• +rogres tehnic. -oarte dotată cu motocositoare.
• !u îmi e %rică de moarte, doar că nu vreau să %iu de %aţă când se întâmplă.
• !emurire: Asta înseamnă să %iu bâr%it şi după moarte.
• -2.)u urma calea batatorita. mergi in schimb acolo "e unde nu a mai
"asit nimeni si lasa o urma.
• De cugetat să cugeţi într#una, dar de hotărât să hotărăşti o singură dată.
• -4.6ragii mei, feriţi#!ă să a!eţi dre"tate "rea re"ede, "rea de!reme #
ca să a!eţi la ce !isa?
• Am prea multă stimă %aţă de Dumnezeu ca să mă tem de Diavol.
• "impul şterge... Da, dar el ştie să păstreze # ca nimeni altul # ceea ce nu trebuie
pierdut...
• and ceva a %ost spus si spus bine, nu avea nici o scrupula.,a#l si copiaza#l.
• !u totul se ştie, dar totul se spune.
• -9.6emnitatea constă nu din a "oseda onoruri, ci din conştiinţa că le
merităm.
• ;gârciţii adună ca şi când ar trăi veşnic5 risipitorii risipesc ca şi când ar trebui să
moară.
• 0inovat de a te %i iubit, azi nu te mai pot uita.
• Amintirea şi a#ţi aminti sunt lucruri complet di%erite.
• Ajutaţi#mă să înţeleg ce vă spun şi am să v#o e'plic mai bine.
• !u#ţi osândi aproapele, căci tu îi cunoşti păcatul, dar pocăinţa nu.
• Dăruieşte de dragul binelui, nu de %rica răului.
• &şti desăvârşit atunci când, în locul tău, îl pre%eri pe aproapele.
• .0.3ă do!edesc că am dre"tate ar nsemna să admit că aş "utea greşi.
• )ăcându#i pe oameni să se ocupe de propriile lor interese, îi împiedicăm să
vatăme interesele altora.
• .1.6aca faci ce!a nu !ei fii intotdeauna fericit* dar nu !ei fii niciodata
fericit fara sa faci ce!a.
• .%.Iubesti !iata; &tunci nu risi"i ca un nesabuit tim"ul, caci din tim"
este facuta !iata?
• .(.Iubeşte#ţi duşmanii, "entru că ei ţi !or s"une greşelile tale.
• $mul trebuie să mănânce pentru a trăi, nu să trăiască pentru a mânca.
• .-.Curăţă#ţi degetul nainte să arăţi cu el s"re "etele mele.
• ...6umne'eu i a+ută ntotdeauna "e cei ce se a+ută singuri.
• .1.6e bun simţ toată lumea are ne!oie. /uţini l au şi fiecare crede că
l are.
• .2.Oamenii nţele"ţi nu au ne!oie de sfaturi. /roştii nu le !or urma.
• <ine ochii bine deschişi înainte de căsătorie şi pe jumătate închişi după aceea.
• !imeni nu este atât de gol ca cei care sunt plini de sine.
• +riviţi boala nu ca pe voinţa lui Dumnezeu, ci ca pe devierea voastră de la voinţa
lui Dumnezeu.
• .4.6e ce să re"eţi !echile greşeli când există multe
altele noi "e care să le faci;
• .9.Oamenii se nasc nen!ăţaţi, nu "roşti* ei de!in "roşti "rin
n!ăţătură.
• "oate ştiinţele e'acte sunt dominate de ideea apro'imării.
• 10. $ulţi oameni ar "refera să moară decât să gândească* de fa"t, cei
mai mulţi chiar o fac.
• eea ce oamenii doresc de %apt nu este cunoaşterea, ci certitudinea.
• u bani poţi să ai orice, se spune. # !u, nu se poate. +oţi să cumperi mâncare, dar
nu po%tă5 medicamente, dar nu sănătate5 paturi moi, dar nu somn5 cunoaştere,
dar nu înţelepciune5 strălucire, dar nu con%ort5 distracţie, dar nu bucurie5 colegi,
dar nu prietenie5 servitori, dar nu %idelitate5 păr cărunt, dar nu onoare5 zile
liniştite, dar nu pace. oaja tuturor lucrurilor o poţi obţine pe bani, dar nu
sâmburele. =sta nu poate %i obţinut pe bani.
• Atât timp cât durerea e'istă, alături de ea se a%lă speranţa că va înceta odată şi
odată. ând până şi durerea a dispărut la %el cum a dispărut bucuria, atunci se
întrevede posibilitatea s%ârşitului.
• !u su%erinţa duce la sinucidere, ci deznădejdea, care nu e durere, e absenţă,
absenţa oricărei senzaţii, până şi a durerii.
• 11.6in tot ce faci să#ţi rămâi credincios ţie nsuţi.
• 1%.6is"reţul este forma cea mai subtilă a ră'bunării.
• !ici o răzbunare nu e mai mare decât uitarea.
• ,nvidia dezleagă limbile, după cum admiraţia le amuţeşte.
• 1(. &şa#i orgoliul omului= ceea ce el nu "rice"e, decretea'ă că este
greşeală sau nebunie.
• !u ştim niciodată dacă o prietenie se naşte mai curând din contraste decât din
asemănări.
• !u putem trăi decât întru dragoste, întru religie, întru credinţa noastră în viitor.
• 2n viaţa su%letească, la %el ca şi în viaţa %izică, e'istă o aspiraţie1 su%letul are nevoie
să absoarbă sentimentele unui alt su%let, să şi le însuşească pentru a i le înapoia
mai bogate.
• 3ingurătatea este un lucru frumos* dar ai ne!oie de cine!a,
ca să#ţi s"ună că singurătatea este un lucru frumos.
• ,ndi%erent ce motiv ai avut pentru a nu deveni cineva, e'istă altcineva care a avut
aceeaşi problemă şi a depăşit#o.
• 9espectându#te pe tine însuţi, impui respectul celorlalţi.
• 1-.,,Cel mai inteligent dintre toţi, du"ă "ărerea mea, este cel care, cel
"uţin o dată "e lună, se consideră imbecil.>
• (itarea e mai mult un noroc decat o arta.
• Adevărata problemă nu este dacă maşinile gândesc, ci dacă oamenii o %ac.
• 1..0n om "lictisit este acela care, atunci când l ntrebi ce mai face, ţi
răs"unde.
• 11.Inteligenţa nu nseamnă să nu faci greşeli, ci să !e'i re"ede cum
"oţi să le ndre"ţi.
• )emeile speră că bărbaţii se vor schimba după căsătorie5 bărbaţii speră că %emeile
vor rămâne la %el după căsătorie.
• 12.)u cunosc solutia "entru a atinge succesul, dar stiu ca "entru a
esua e suficient sa incerci sa multumesti "e toata lumea.
• 14.Când !ine !remea ca omul să fie suficient de nţele"t "entru a fi
atent unde calcă, este "rea bătrân "entru a merge unde!a.
• )emeile au nevoie de un motiv pentru a %ace se'. /ărbaţii au nevoie doar de un
loc.
• 19. )e grabim sa a+ungem in !iitor si uitam sa mai trecem si "rin
"re'ent, nedandu#ne seama cand a de!enit trecut.
• ând apare un om deştept pe lume, poţi să#l recunoşti după %aptul că toţi proştii
îl urăsc.
• 2n politică, adevărul trebuie să aştepte momentul în care cineva va avea nevoie de
el.
• Ochii mei !or !orbi chiar dacă bu'ele mele !or
tăcea.
• Lumea ne tratează aşa cum vrem să %im trataţi1 urâm adevărul, ni se ascunde5
vrem să %im măguliţi, suntem măguliţi5 ne place să %im înşelaţi, suntem înşelaţi.
• $ spun doar ca un %apt pe care nu#l comentez1 daca toti oamenii ar sti ce spun
ceilalti despre ei, n#ar mai e'ista in lume nici macar patru prieteni.
• 20.Este de "referat să acţione'i chiar dacă a"oi te căieşti, decât să te
căieşti că n#ai făcut nimic.
• 21.0n "rost găseşte totdeauna unul mai "rost, care să#l admire.
• Am invatat ca succesul se masoara nu atat prin pozitia pe care cineva a castigat#o
in viata cat prin obstacolele pe care el le#a depasit incercand sa invinga.
• !u#i voi permite nici unui om să îmi limiteze şi să îmi degradeze su%letul prin a
mă %ace să îl urăsc.
• Di%erenţa între se'ul pe bani şi se'ul gratis este că ultimul costă în general mult
mai mult ca primul.
• Aminteşte#ţi permanent că vorbele tale pot avea mai multă greutate decât crezi şi
că e'istă o di%erenţă între ceea ce spui şi ceea ce se aude.
• Apoi veni progresul să distrugă totul, mai mult decât războiul, pentru că dacă
războiul a distrus lucruri, progresul a distrus modul nostru de viaţă.
• 2n prima sa dragoste o %emeie îşi iubeşte iubitul, în celelalte tot ceea ce iubeşte
este iubirea.
• +artea proasta a nenorocirilor este ca te obisnuiesti sa socotesti nenorociri chiar
si lucrurile indi%erente.
• Dacă vei citi istoria, vei vedea că creştinii care au %ăcut cel mai mult pentru lumea
aceasta sunt cei care s#au gândit cel mai mult la lumea de dincolo.
• 5u nu ai un suflet. 5u eşti un suflet. 5u ai un tru".
• 2%.@omânii se m"art n două clase distincte= oameni şi ceilalţi.
• 2(. <n tram!ai este ca n !iaţă= te nghesui, te strecori,
când s#a"uci un loc n faţă, tocmai bine cobori.
• .ervitorii se cunosc, când li se dă o însărcinare5 rudele la nevoie5 prietenul în
nenorocire5 soţia, când se pierde averea.
• 2-./rintre lucrurile mele cele mai de "reţ "e care le "osed sunt şi
câte!a cu!inte "e care nu le#am s"us niciodată.
• !imic nu#l în%urie mai tare pe un prost decât să#i spui că nu înţelege.
• 2n timp ce nimeni nu poate merge înapoi şi să aibă un start nou nouţ, oricine
poate să înceapă de acum şi să îşi %acă un %inal nou nouţ.
• (n bebeluş este opinia lui Dumnezeu că lumea trebuie să meargă mai departe.
• 2.. 5im"ul este moneda !ieţii tale. Este singura monedă "e care o ai şi
numai tu "oţi hotăr cum o !ei cheltui. 8ii atent ca nu cum!a să#i laşi
"e alţii s#o cheltuie "entru tine.
• !u toţi sunt condamnaţi să %ie inteligenţi.
• )ii prost, când o cere împrejurarea5 să simulezi prostia când trebuie este cea mai
mare înţelepciune.
• 3unt "ersoane care ne !orbesc şi "e care nici măcar
nu le ascultăm* sunt "ersoane care ne rănesc, dar nu
lasă nici o urmă* dar există şi "ersoane care a"ar "ur
şi sim"lu n !iaţa noastră şi ne marchea'ă "entru
totdeauna.
• &'istă ceva şi mai trist decât ratarea idealurilor1 este realizarea lor.
• 21.6acă aş a!ea un singur glonţ, iar n faţa mea un duşman şi un
trădător, glonţul l#aş trimite n trădător.
• (n om nu este inteligent pentru ca are multe idei, dupa cum un general nu este
bun pentru ca are multi soldati.
• Lumea e compusă din două grupe mari1 cei care au mai multă mâncare decât
po%tă de mâncare şi cei care au mai multă po%tă decât mâncare.
• Am ajuns la concluzia ca politica este o problema mult prea serioasa pentru a %i
lasata politicienilor.
• 22.Cel ce are urechi de au'it să le ndese cu !ată.
• 24.Cu toţii trebuie să ne "reocu"ăm de !iitor, deoarece ne !om
"etrece restul !ieţii n el.
• &'istă ceva mai îngrozitor decât calomnia1 adevărul.
• ,ubesc %emeile, dar nu le admir.
• (n su%let se poate numi generos atunci când îi %ace mai multă plăcere să dea
decât să primească.
• e#o %i, o %i3 >he sara,sara3?
• $ %iinţă umană este un ansamblu ingenios de canalizare portabilă.
• 29.Aiaţa este o limbă străină, toţi oamenii o "ronunţă greşit.
• La Dumnezeu ajungem printr#un anume mod de viaţă, nu printr#un anume %el de
a gândi.
• 40.6ilema este o situaţie n care, orice !ariantă ai alege, eşti găsit n
neregulă.
• )acem viaţa şi mai mizerabilă deplângând#o.
• 41.Ce să ascult !orbe, când !ăd fa"te;
• 4%.trandafirii mint,!isele mor...
• 4(.)imeni nu e de nenlocuit, dar # uneori # este ne!oie de mai multe
"ersoane "entru a nlocui una singură.
• 2nvăţat este acela care ştie să recunoască ceea ce nu ştie şi nu vorbeşte decât
despre ceea ce ştie.
• Am căutat per%ecţiunea şi am distrus ceea ce mergea bine.
• Democraţia înseamnă guvernare prin dezbatere, dar este e%icientă doar dacă îi
poţi opri pe oameni să vorbească.
• 4-.6acă te laşi de fumat, de băut şi de femei, nu
trăieşti mai mult, doar ţi se "are că tim"ul trece "rea
ncet.
• ăsătoria trebuie să se %acă între cei de#o seamă.
• "eleviziunea este prima cultură cu adevărat democratică # prima cultură
disponibilă tuturor şi guvernată în totalitate de ceea ce vor oamenii. el mai
înspăimântător lucru este însă ceea ce vor oamenii.
• )rumuseţea serveşte %emeilor pentru ca să se %acă iubite de bărbaţi, iar prostia,
pentru a#i iubi.
• 4..Aiata e o boala mortala care se transmite "e cale sexuala.
• 41.Eu nu sunt nici "entru, nici contra, ba chiar dim"otri!ă.
• .pune#mi şi voi uita, arată#mi şi poate îmi voi aduce aminte, implică#mă şi voi
înţelege3
• 42.Omul su"erior actionea'a inainte de a !orbi, iar a"oi !orbeste in
conformitate cu actiunile sale.
• 44.)u ncerc să aflu răs"unsurile, aş dori să nţeleg ntrebările.
• 49.)u trebuie să fii trist că n#ai fost remarcat. 8ii trist că n#ai făcut
nimic remarcabil.
• 90.Bloriei nu#i "asă de noi când alergăm du"ă ea. Când nsă i
ntoarcem s"atele, ea !a alerga du"ă noi.
• .ă creezi ca un zeu, să porunceşti ca un rege, să munceşti ca un rob3
• 91.9ucrurile nu sunt greu de făcut. Breu este să te "ui n starea de a le
face.
• Atacă şi munţii atunci când ai dreptate.
• 9%.Aiaţa este un !is, dar a !isa nu nseamnă a trăi.
• 9og poporul român să stea cu mâinile şi picioarele depărtate ca să#l pătrund cu
energia mea.
• e nu ştiu pedagogii şi ştie bunul#simţ românesc1 4!u da povaţă celui ce nu ţi#o
cere, căci nu te ascultă4. 2nsetează#l întâi. +une#l în situaţia de a ţi#o cere. 6i pe
urmă spune#i # dacă ai de spus ceva.
• 9(.Idealurile se aseamană cu stelele= nu "oţi a+unge la ele, n schimb
te "oţi orienta.
• 9-.Aiaţa este o succesiune de momente. & l trăi "e fiecare nseamnă a
reuşi.
• 9..<n fiecare 'i există câte#un fraier care se dă +os din "at şi "leacă de#
acasă. 5otul e să#ţi iasă n cale.
• 6aca !rei sa fii iubit, iubeste? C3i !is amari, ama?D
• el mai puternic leac impotriva maniei este amanarea.>-a'imum remedium irae
dilatio est?
• +rimul pas catre biruinta este sa stii cine#ti este dusmanul.
• +ărerea ta despre alţii este de %apt o re%lecţie a părerii despre tine.
• )iecare are gusturile lui în muzică. !#are cum să asculte toată lumea numai
.chopenhauer. osti ,onita
• Am atâtea pe cap, încât nu mai ştiu cum să le %ac %aţă. De aceea am nevoie de o
mică piedică în calea uitării.
• -i#am pierdut virginitatea în noaptea în care am %ăcut dragoste prima dată în
viaţa mea şi de atunci nu mi#am mai găsit#o.
• 91.)imanui nu#i "asa daca esti trist asa ca ai "utea la fel de bine sa fii
fericit.
• 92.)iciodată nu trebuie să te baţi cu un "orc n groa"a cu nămol* te
murdăreşti şi, chiar dacă n!ingi n#ai nici o satisfacţie "entru că lui i
"lace.
• & %oarte trist lucru iubirea care, in loc sa#ti %aca viata %ericita, devine o calamitate.
• Avem cu totii o mica slabiciune1 aceia de a ne cruta cat de cat pe noi insine, si de a
cauta sa ne varsam necazul pe semenul nostru.
• !u#i spune prietenului ceea ce nu vrei sa a%le dusmanul tau.
• Lumea nu e a celor modesti, ci a celor energici.
• 94.8a"tul ca nu se gaseste indurare in "ro"rii sai ochi este cea dintai
"edea"sa "entru un !ino!at.
• $amenii nu te respectă atâta timp cât nu#i înspăimânţi puţin.
• u iubire şi răbdare, nimic nu este imposibil.
• 99.Orice "rost "oate să critice, să condamne şi să se "lângă # şi aşa fac
ma+oritatea "roştilor.
• +oţi să#ţi %aci mai mulţi prieteni în două luni interesându#te de alţii decât ţi#ai
%ace în doi ani încercând să#i interesezi pe alţii despre tine.
• Destinul meu a %ost marcat de soartă.
• 100.$ai bine să mă nşel de unul singur, decât să am
dre"tate cu mii de imbecili.
• &'perienţa este ceea ce obţii atunci când nu obţii ceea ce vrei.
• $ celebritate este o persoană despre care se ştie că este %oarte cunoscută.
• 101. Este ine!itabil ca la o anumită !ârstă să te mai şi mbolnă!eşti şi
să mai şi mori de ce!a.
• !u e'istă su%erinţă mai mare decât amintirea %ericirii trecute, în vreme de
nenorocire.
• "e iubesc şi te voi iubi întotdeauna, iar dacă şi după moarte oamenii iubesc, te voi
iubi şi eu, şi mai bine cu tine în iad, decât %ără tine în paradis3
• 0oi ce intraţi, lăsăţi orice speranţă3
• *rabeste#te incet3
• Im"osibilitatea de a crede ca acest uni!ers a a"arut la intam"lare imi
"are argumentul cel mai im"ortant in fa!oarea existentei lui
6umne'eu.
• 10%. Electricitatea este n fa"t alcătuită din "articule extrem de mici
denumite electroni, "e care nu le "oţi !edea cu ochiul liber decât dacă
ai băut.
• 0iaţa este o competiţie nu cu alţii, ci cu noi înşine.
• (n vegetarian este o persoană ce nu mănâncă nimic care ar putea avea copii.
• (n om de succes este acela care poate construi o %undatie solida cu caramizile pe
care altii le arunca in el.
• Disciplina înseamnă să ţii minte ce vrei.
• +rimul pas spre moarte este chiar naşterea.
• 10(. 5ele!i'iunea este o in!enţie care ţi dă "osibilitatea să fii distrat
de oameni "e care nu i#ai "rimi n casa ta.
• 10- .)u#ti fie frica sa faci un "as mare. )u "oti trece o "ra"astie din
doua sarituri mici.
• oncurenta scoate ce e mai bun dintr#un produs si ce e mai rau din oameni.
• 8emeile ne#au făcut să "ierdem @aiul, dar l regăsim de multe ori n
braţele lor.
• (n raport se scrie nu pentru a#l in%orma pe cel care îl citeşte, ci pentru a#l proteja
pe cel care îl scrie.
• 8idelitatea este arta de a nu "ractica adulterul decât "rin gândire.
• Cunoaterea atrage după sine succesul. "nţelepciunea atrage
după sine împlinirea.
• 0n intele"t s"unea= EE daca iubesti "e cine!a, lasa#l liber* daca se !a
intoarce la tine, !a fii mereu al tau, daca nu, inseamna ca nici nu a
fost cu ade!aratEE
• /ătrâneţea este o mutilare a corpului, care rămâne întreg1 toate le are şi la toate
lipseşte ceva.
• &ste înţelept nu acel care e preocupat de ceea ce#i lipseşte, ci acel care se bucură
de ceea ce are.
• 10.. Celui bun nu#i "asă de de'a"robarea răilor.
• 101. /rietenia unui om deşte"t e mai de "reţ decât "rietenia tuturor
"roştilor.
• 102. Cautam binele fara a#l gasi !reodata, in schimb gasim raul fara
sa#l cautam.
• -ai bine să te consumi decât să rugineşti.
• -i se poate cere să caut adevărul, dar nu să îl găsesc.
• A spune că omul este un amestec de putere şi de slăbiciune, de lumină şi de
orbire, de micime şi de grandoare, nu înseamnă a#i %ace proces, ci a#l de%ini.
• 104. )imic nu#i mai greu de iertat decât meritele altuia.
• (ra este ca şi cum ai lua otravă în porţii mici şi te#ai aştepta să su%ere ceilalţi.
+ână îţi dai seama că este inutil, ţi#ai provocat un rău inutil.
• A râde de oamenii de spirit este privilegiul celor proşti.
• Aiaţa este ca hârtia igienică= lungă şi folositoare.
• )imeni nu merită lacrimile tale, dacă le merita, nu
"lângeai.
• A te documenta se aseamană cu se'ul1 când e bine %acut, e %oarte bun, iar când e
prost, e mai bine decât deloc.
• *elozia e durerea de a vedea pe altul posedând ce posedăm.
• 2n noi trebuie să ardă ceea ce dorim să aprindem în alţii.
• !e%ericirea înseamnă să nu ştii ceea ce vrei şi să te dai de ceasul morţii pentru a
obţine.
• 109. <n "olitică, cel mai bun ade!ăr este minciuna, cu condiţia să nu
fie do!edită.
• A nu te minuna de nimic este mai prostesc decât să te minunezi de orice. A nu te
minuna de nimic este aproape acelaşi lucru cu a nu respecta nimic. ,ar un imbecil
este incapabil să respecte ceva.
• 110. Câteodată le mulţumim unora dintre oameni că#şi trăiesc 'ilele
laolaltă cu noi.
• )imic nu e mai ngro'itor decât să trăieşti ntr#o lume străină de tine.
• @ur că nu sunt un om care nu poate uita o jignire şi abia aşteaptă să se răzbune.
!u încape îndoială că dintotdeauna doream să mă răzbun pe cei care mă
jigniseră, dar jur că nici nu concepeam altă răzbunare decât să#i umilesc prin
mărinimia mea. 0oiam să le răsplătesc răul prin bine şi mi#era destul ca ei să
simtă mărinimia mea, s#o înţeleagă, ca să mă socotesc răzbunat.
• 111.3ă minţi cu originalitate este a"roa"e mai bine decât să re"eţi
ade!ărul s"us de un altul.
• )ii stăpân pe tine însuţi şi vei stăpâni lumea.
• 11%. $ulţi oameni ncurcă li"sa de memorie cu o conştiinţă curată.
• 11(. 0n "rieten ade!ărat este cine!a care ţi trece cu !ederea eşecurile
şi ţi tolerea'ă succesul.
• &'istam vremelnic prin ceea ce luam din jur, dar vom trai vesnic prin ceea ce
daruim.
• !u te casatori cu cineva cu care crezi ca o sa poti trai. asatoreste#te cu cineva
%ara care nu poti trai.
• Ascultaţi#mă ce vă spun, noi de#a lungul istoriei am schimbat patul, nu curva. -ă
scuzaţi că vorbesc aşa, dar am %ost operat de ruşine.
• 11-. Intelectualul este un om care foloseşte mai multe cu!inte decât e
necesar "entru a s"une mai mult decât ştie.
• 11.. Fudecata generaţiilor !iitoare este de+a in+ustă "entru că are loc
n absenţa acu'atului.
• !iciodată su%letul omului nu apare atât de puternic ca atunci când renunţă la
răzbunare şi are curajul să ierte o nedreptate.
• 111. )imeni nu te#ar asculta !orbind, dacă n#ar şti că du"ă aceea i
!ine şi lui rândul.
• 112. Gârfa nseamnă să au'i ce!a ce#ţi "lace des"re cine!a care nu#ţi
"lace.
• 114. /rietenii sunt acei oameni rari care te ntreabă ce mai faci şi a"oi
aştea"tă să audă răs"unsul.
• 119. Cura+ul nseamnă să faci ceea ce ţi este frică să faci. )u "oate fi
cura+ dacă nu eşti s"eriat.
• *rija mea nu este să ştiu dacă sunt mare sau mic, ci să veri%ic dacă într#adevăr
cresc în %iecare zi.
• el mai uşor de înşelat este să te înşeli pe tine însuţi.
• .uccesul nu înseamnă absenţa eşecurilor5 înseamnă realizarea obiectivelor %inale.
• 1%0. 0n "rieten este o "ersoană care ştie totul des"re tine şi ncă te
"lace.
• 1%1. )u da niciodată ex"licaţii. /rietenii tăi nu au ne!oie de ele, iar
duşmanii tăi nu le !or crede niciodată.
• 1%%. Benialitatea "oate a!ea limitarile sale, dar "rostia nu are acest
handica".
• 1%(. Cel care nu#ţi nţelege tăcerea, "robabil nu#ţi !a nţelege nici
cu!intele.
• 1%-. /entru a su"orta existenţa # minţim şi, mai ales, ne minţim.
• /ogăţia îi mulţumeşte pe toţi, însă nu satură pe nimeni.
• ine seamănă iluzii, culege su%erinţă.
• $pusul dragostei nu este ura, ci indi%erenţa.
• .unt puţin din %iecare loc pe unde am trecut, am %urat câte o %ărâmă din toţi
oamenii pe care i#am cunoscut... şi mai am de umblat, de cercetat, de a%lat...
• *elozia nu este nimic mai mult decât sentimentul de singurătate când inamicii
zâmbesc.
• Adevărul nu se decide prin vot.
• 1%.. 6acă, a"ucând "e un drum, ţi#ai ru"t un "icior, nu regreta că n#ai
a"ucat "e un altul, căci nu ştii dacă nu ţi le ru"eai "e amândouă.
• (n prieten bun e ca un sutien1 greu de gasit, dar e con%ortabil, sprijinitor, te tzine
strans, si intotdeauna e aproape de inima ta. (nde e prietenul tau acum:
• 6acă "o"oarele s#ar cunoaşte mai bine, ar n!ăţa să se urască.
• 1%1. Există mai multe maniere de a a+unge* cea mai bună este să nu
"leci.
• <n istoriile mele de dragoste, când!a remuşcările !eneau du"ă, acum
nsă mă "reced.
• Cel care arată cu bunătate calea celui rătăcit face ca şi cum ar a"rinde
o lumină "entru altul* ea i luminea'ă totuşi şi lui.
• 2nţeleptul care nu#şi poate %i de %olos lui însuşi, în zadar este înţelept.
• Logodnicul este un om %ericit care se pregăteşte să#şi piardă %ericirea.
• 1%2.Există două moduri de a cuceri fericirea, unul, de a face "e
"rostul, celălalt, de a fi ntr#ade!ăr "rost.
• 1%4. Când o femeie nu !orbeşte, să n#o ntreru"i "entru nimic n
lume.
• Dacă vrei să devii bun, dă#ţi seama întâi că eşti rău.
• 1%9. Bândeşte#te mult nainte de a s"une sau de a face ce!a* căci nu
!ei a!ea libertatea de a re!oca s"usele sau fa"tele tale.
• +e oameni îi tulbură nu lucrurile, ci părerile despre lucruri.
• 1(0. &!em două urechi şi doar o gură, "entru a "utea asculta de două
ori mai multe decât "utem !orbi.
• Dacă vrei să %aci bogat pe cineva, nu#i spori averea, ci ia#i din dorinţe.
• ând îţi %aci un nou prieten, nu#i uita pe cei vechi.
• -ai bine o pace dezavantajoasă decât cel mai drept război.
• 9eligia industrială tinde să reducă omul la calitatea de sclav al economiei şi al
sistemelor inventate de el. la capătul unui şir lung de %acturi pentru lumină, gaz şi
tele%on, acesta nu întrevede nimic altceva decât nota de plată de la pompele
%unebre.
• 1(1. $ai uşor iubeşti ntreaga omenire decât !ecinul.
• ăutarea %ericirii este cauza principală a lipsei acesteia.
• .unt o lume plină de plăceri, dar lipsită de %ericire.
• @aţiunea i este dată omului "entru a#şi "utea da seama că nu#i
ser!eşte la nimic.
• 6ragostea nseamnă să nu trebuiască să ţi ceri iertare niciodată.
• 1(%. )u +udecaţi oamenii du"ă cei cu care se adună. )u uitaţi
că Iuda a!ea amici ire"roşabili.
• -âine, când voi muri, să nu începeţi să mă plângeţi5 nu mă voi a%la sub pământul
meu, eu sunt vântul libertăţii.
• 1((. <ncercând să "ărem ce nu suntem, ncetăm să fim
ce suntem.
• 2nchisese ochii pentru a nu vedea răul de pe acest pământ, şi, în acest %el, răul l#a
găsit %ără nici o apărare.
• 1(-. 5ot ce citeşti n 'iare este foarte ade!ărat, cu exce"ţia acelui ca'
rar "e care ntâm"larea face să l cunoşti direct.
• el ce loveşte va %i lovit, cel ce ucide va ispăşi.
• .unt vorbe care vindecă su%letul bolnav.
• ine nu e invidiat, nu e %ericit.
• 1(.. )u este ne!oie să alergi, trebuie doar să te "orneşti la tim".
• ,nternetul este într#un %el precum alcoolul. Accentuează oricum ceea ce ai %ace.
Dacă vrei să %ii singuratic, poţi să devii mai singur. Dacă vrei să îţi %aci mai multe
relaţii, îţi va %i mai uşor să te anturezi.
• itesc şi cărţi, multe cărţi1 dar de la ele învăţ mai puţin decât de la viaţă. $
singură carte m#a învăţat mult1 dicţionarul. $, dicţionarul, îl ador. Dar ador şi
strada, un dicţionar chiar mai minunat.
• u cât cauţi să placi la toată lumea, cu atât eşti în primejdie să nu %ii respectat de
nimeni.
• 1(1. Aorbeşte, dacă sunt cu!intele tale mai con!ingătoare ca tăcerea,
dacă nu, taci.
• e vrei să#ţi spun1 minciuni agreabile sau adevăruri dure: Alege3
• 1(2. )imeni nu este atat de intele"t sau atat de "rost "e cat se crede.
• +unctul lui de vedere nu se#nclină în %aţa logicii şi#a adevărului, ci logica şi
adevărul trebuie să se încovoaie în %aţa punctului său de vedere.
• 1(4. >Oamenii te iarta daca faci crime,dar nu te iarta
daca esti fericit>
• !imeni nu iubeşte când nu speră, măcar inconştient, să %ie iubit. De aceea, numai
un nebun se înamorează de regine.
• 1(9. <ntotdeauna mi#am "lănuit !iaţa astfel ncât să mor cu trei sute
de mii de mustrări de conştiinţă şi cu nici un regret.
• (n om %ără visuri, %ără utopii, %ără idealuri, ar %i un animal monstruos, un porc
mistreţ diplomat în matematica pură.
• 2n oameni nu trebuie să te temi de viciu pentru că acesta i#ar %ace sclavi, ci de
virtute, căci ea îi %ace stăpâni.
• )iind din naştere sortit ţărânei, de ce înalţi pe pământul acesta palate măreţe:
• )u !reau să demonstre' nimic, !reau să arăt.
• Cum nu m#am ngri+orat când m#am născut, aşa nu mă ngri+ore' că
!oi muri.
• +re%er un adversar inteligent unui partizan idiot .
• &m altce!a mai bun de făcut decât să mă ngri+ore' cu "ri!ire la !iitor=
să l "regătesc.
• !erecunoscătorul scrie binele în apă şi răul în piatră.
• (n om poate cădea %oarte des, dar nu este cu adevărat ratat decât când îşi pune
întrebarea cine l#a împins.
• &ste învins doar cel ce crede că este.
• ultura nu înseamnă să citeşti mult, nici să ştii multe5 înseamnă să cunoşti mult.
• 1-0.9umea nu este ade!ărată, dar este reală.
• !u e'istă norme. "oţi oamenii sunt e'cepţii ale unei legi care nu e'istă.
• Adevărata %ilozo%ie constă în a %ace, nu cărţi, ci oameni.
• (n %anatic este un om care %ace ceea ce crede că Dumnezeu ar %ace dacă ar şti
%aptele în discuţie.
• 1-1. 6ouă lucruri mă uimesc= inteligenţa bestiilor şi bestialitatea
oamenilor.
• 6e la ca"ră ne tragem. 0nii au stat ca"ră, alţii au fost ca"re.
• onducătorul cel bun e cel care nu se vede.
• 1-%. Cine nu riscă, "ierde totul.
• at timp iubesti, ierti.
• +asiunea reprezinta diverse grade de caldura si raceala a sangelui.
• (itarea e cel mai bun lucru pe care il putem astepta de la oameni.
• hiar şi teama morţii nu înseamnă nimic %aţă de teama de a nu %i trăit autentic şi
din plin.
• .oţiile sunt amantele bărbaţilor tineri, însoţitoare pentru vârsta mijlocie şi
in%irmierele bătrânilor.
• 1-(. & alege momentul nseamnă a câştiga tim".
• ei care n#au nici o virtute invidiază tocmai virtutea altora.
• 1--. /uţină filo'ofie duce sufletul la ateism, dar a"rofundarea
filo'ofiei l duce s"re religie.
• -area di%erenţă între se'ul pe bani şi se'ul pe gratis este că se'ul pe bani costă
mai puţin.
• .ecretul %ericirii este să admiri %ără să doreşti.
• Drumul spre %ericire nu e presarat cu %lori si cel ce nu#si poarta crucea nu merita
coroana.
• .ă înălţăm un templu cultului mediocrităţii. .ă nu %acem nimic pe jumătate, dacă
poate %i %ăcut pe s%ert.
• 1-.. /oţi bine să ierţi cui!a că a fost nătărău tim" de o oră, când sunt
alţii care nu#şi o"resc "rostia nici măcar o oră de#a lungul !ieţii lor.
• "riste sunt lacrimile toate, dar cele mai triste sunt cele de umilinţă şi de
neputinţă nevinovată.
• $amenii comunică între ei prin semne convenţionale şi ast%el şi#au %ăcut iluzii
deşarte că se înteleg. 2n realitate %iecare atribuie celorlalţi ceea ce simte dânsul şi
atâta tot.
• .peranţa are bunul de a consola, chiar când realitatea arată omului, într#un chip
ironic lucrurile cum sunt.
• "oate adevărurile sunt legi, dar nu toate legile sunt adevăruri.
• nu ti#e drag cine#i frumos,ci#i frumos cine ti#e drag
• Dragostea adevarată este ca o sta%ie, toţi vorbesc despre ea, puţini o văd cu
adevărat.
• 1-1. Orele sunt lungi şi !iaţa este scurtă.
• 0alorezi atât cât te apreciezi.
• &'istă cuvinte care n#ar trebui %olosite decât o dată.
• /ebeluşii se nasc cu nevoia de a %i iubiţi. ,ar această nevoie nu dispare niciodată.
• $rice drum parcurs până la capăt duce e'act nicăieri. &scaladează muntele atât
cât să te convingi că e munte. Din vâr%ul muntelui nu poţi să vezi muntele.
• (n ateu este cineva care speră că Domnul nu va %ace nimic pentru a#i tulbura
necredinţa.
• Ai grijă de gândurile tale... 0or deveni cuvintele tale. Ai grijă de cuvintele tale...
0or deveni %aptele tale. Ai grijă de %aptele tale... 0or deveni obiceiurile tale. Ai
grijă de obiceiurile tale... 0or deveni caracterul tău. Ai grijă de caracterul tău... 0a
deveni destinul tău.
• )aceţi ceva şi, dacă nu merge, încercaţi altceva.
• &'perienţa este acel lucru minunat care ne permite să recunoaştem o greşeală
atunci când o repetăm.
• !imic nu schimba parerea ta despre un prieten mai mult ca succesul # al tau sau
al lui.
• +roblema celor punctuali este că la locul de destinaţie nu e'istă nimeni care să
aprecieze acest lucru.
• $riginalitatea este arta de a#ţi ascunde sursele.
• Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa
vezi stelele
• ,n de%initiv, nu anii din viata sunt cei care conteaza, ci viata din anii tai.
• &ste pacat ca singurul lucru pe care un om il poate %ace opt ore este sa
munceasca. !u poate sa manance opt ore5 nu poate sa bea opt ore5 nu poate sa
%aca dragoste opt ore. .ingurul lucru pe care un om il poate %ace pentru opt ore
este munca
• /rogres şi tradiţie. $ămăligă n ceaun cu microunde.
• E ngro'itor să a+ungi să cre'i că ce s"un alţii des"re tine e ade!ărat.
• Dragostea e ca spinul1 nu#l simţi când intră, dar te doare cand îl smulgi cu sila.
• Dacă nu vrei să %ii dat uitării după ce ai murit, sau scrie lucruri care merită să %ie
citite, sau %ă lucruri care merită să %ie scrise.
• Deşi de moarte straşnic ne %erim, A totuşi un s%ert din viaţă noi dormim.
• "ehnologia este arta de a trans%orma ştiinţa în ceva practic.
• "ehnologia este natura omului modern.
• +rogresul este capacitatea omului de a complica simplitatea.
• &'perienţa stă la baza oricărui progres.
• #aca o pocnesti, se c$eama maltratarea sotiei. daca te pocneste
ea, e autoaparare. daca iei o decizie fara sa o intrebi, esti sovinist.
daca ea ia o decizie fara sa te consulte, e femeie emancipata.
daca!i ceri sa faca ceva ce nu!i place, e dominare masculina. daca
te roaga ea, iti face o favoare. daca apreciezi formele unei femei si
len%eria sumara esti pervers. daca nu, esti $omo. daca!i oferi
flori, urmaresti ceva. daca nu, esti molau &te gandesti prea mult'.
daca esti mandru de realizarile tale esti plin de tine. daca nu, esti
lipsit de ambitie. daca o doare capul, e obosita. daca te doare pe
tine, n!o mai iubesti. daca vrei sa faci dragoste prea des, esti
obsedat. daca nu, ai pe altcineva. (arbatii mor mai repede decat
femeile. Si!o doresc ei)
• !ou# ga$ mititei% doi b#rba&i, restul femei
• 'njura&i-m#, prieteni,
Da&i-mi cupa cu amar,
(e&i a"ea destul# "reme
)# m# pl*nge&i în zadar.
!u sunt înc#, nu sunt înc#
+e al mor&ei negru car-
'njura&i-m#, prieteni,
Da&i-mi cupa cu amar.
,rage&i -ora de urgie,
.i r*nji&i cu r*s amar-
(e&i a"ea destul# "reme
)# m# pl*nge&i în zadar.
• ,ubita mea ruptă din aştri
-ă %ace să mă simt bărbat
6i are nişte ochi albastri,
ăci zilnic eu o bat.
• -#am %ăcut %rate cu dracu7,
.ă trec puntea, ca săracu7.
6i când puntea eu trecui,
0ăzui -ama Dracului.
• Divorţul n#a %ost un necaz,
i o imensă uşurare.
De#atunci zilnic beau gaz,
.ă#mi amintesc de#nsurătoare.
• De ce sunt atât de mari
*ropile de pe şosele:
)iindca e'ista %iloso%i
are dau mereu în ele.
• eea ce pierdem pierdem pentru totdeauna.
• -area noastră problemă nu e să %im %ericiţi,ci să %im mai puţin singuri.
• !#am înţeles că tot ce nu am iubit la timp,am pierdut.
• !u voi da s%aturi nimănui.... .ă dau s%aturi, n#am che%. 6i nici n#are nimeni
nevoie de ele.
• 4,ubirea e un sarut %urat, un zambet inocent, o
imbratisare patimasaB si un su%let smuls din
pieptB4
• Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde .#ar putea sa %ie
ultima oara cand ii vezi
• vai de cel care dupa ce deschide usa camerei seara, nu are cui spune 14 buna
seara4
• ,ubim de %apt ceea ce ne lipseşte.
• Am invatat ca atunci cand sunt suparat am D9&+"(L sa %iu suparat
Dar nu am dreptul sa %iu si rau
• Am invatat ca oricat mi#ar pasa mie
Altora s#ar putea sa nu le pase.
• .unt drumuri ce ne caută demult.
6i#ajung la noi când noi suntem plecaţi
2n căutarea lor pe alte drumuri.
• !u poţi %ace pe cineva să te iubească.
"ot ce poţi %ace este să %ii o persoană iubită.
• )iecare are dreptul la dezamăgire.
• Azi, ştiu că în lumină e'istă şi umbre şi că %ericirea e uneori dureroasă.
• $ pasiune n#are nevoie de motivări. &a nu cere neapărat să %ie înţeleasă şi
e'plicabilă. Dimpotrivă, începe acolo unde nu mai e nimic de e'plicat, s%ârşind
abia când simte din nou nevoia de lămuriri.
• Amintirile nu ne mai pot omorî5 cel mult pot %ace o rană să doară şi să sângereze
din nou.
• eea ce nu vedem ne vede. eea ce nu simţim ne simte. eea ce nu ne lipseşte ne
aparţine.
• Dragostea seamănă atât de bine cu lipsa ei încât uneori se con%undă.
• )ericiţi cei ce dorm %ără să se teamă de vise.
• el căruia îi e indi%erent dacă va trăi nu are nevoie de curaj.
• )) *+O(,-./ #- ,O01C/ ))) 2 barbati se duc la un $otel unde camera costa 234.
#eci fiecare a platit cate 534. +eceptzionera isi da seama ca o camera costa de fapt
254. -a c$eama $amalul caruia ii da 54 si ii spune sa!i imparta celor 2 barbati.
6amalul se gandeste cum sa imparta 54 la 2 barbati si astfel el ia o decizie7 din cei
54 pe care ii are va da cate un 4 la fiecare barbat si 24 i!si va opri el. #eci pana la
urma barbatii au platit fiecare cate 84, in total 294. /cesti 294 adunati cu cei 24 ai
$amalului fac 284. #eci, :;#- -S<- :; #O,/+=== >1C-<1?.1 @O1 .1- A -:
:;/ ;:?.1 #/: S-/./7d
“Sa Se scoale Dumnezeu si sa se risipeasca vrajmasii Lui, sa fuga de la
fata Lui cei ce-L urasc pe Dansul. Sa piara cum piere fumul; cum se
topeste ceara de la fata focului, asa sa piara diavolii de la fata celor ce
iubesc pe Dumnezeu si se insemneaza cu semnul Crucii si zic cu
veselie: ucura-te prea cinstita si de viata facatoarea Crucea Domnului,
care izgonesti pe diavoli cu puterea Celui ce S-a rastignit pe !ine, a
Domnului nostru "isus #ristos, si S-a pogorat la iad si a calcat puterea
diavolului si te-a daruit noua pe tine, cinstita Crucea Sa, spre izgonirea
a tot pizmasul. $% &reacinstita si de viata facatoarea Crucea Domnului,
ajuta-mi cu Sfanta Doamna 'ecioara, (ascatoare de Dumnezeu si cu
toti sfintii in veci.
)min%*
pe o strada lunga scurta Se ducea un om venind Iara eu cu barca-n casa ma plimbam ca un boier In timp ce intr-o noapte
intunecoasa soarele lucea pe cer
• Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta...
• Am invatat ca nu poti face e cineva sa te iubeasca,tot ce poti face este sa f o
persoana iubita...
• Am învaţat unele lucruri în viaţă pe care vi le împărtăşesc şi vouă Am învăţat că
nu poţi face pe cineva să te iubească. !ot ce poţi face este să fi o persoană iubită.
"estul# depinde de ceilalţi. Am învăţat că oric$t mi-ar păsa mie, altora s-ar putea
să nu le pese. Am învăţat că durea%ă ani să c$ştigi încrederea şi că doar în c$teva
secunde poţi să o pier%i. Am învăţat că nu contea%ă &' ai în viaţă &I (' &I)' AI. Am
învăţat că te descurci şi ţi-e folosit farmecul circa *+ minute. ,upă accea, însă, ar
fi bine să ştii ceva.
Am învăţat că nu trebiue să să te compari cu ceea ce pot alţii să facă mai bine, ci
contea%ă ceea ce poţi să faci tu. Am învăţat că nu contea%ă ce li se înt$mplă
oamenilor, ci contea%ă ce pot să fac eu pentru a re%olva.
Am învăţat că oricum ai tăia, orice lucru are două feţe.
Am învăţat că trebiue să te desparţi de cei dragi cu cuvinte calde- s-ar putea să fe
ultima oară c$nd îi ve%i.
Am învăţat că poţi continua încă mult timp după ce ai spus că nu mai poţi.
Am învăţat că eroi sunt cei care fac ce trebuie, c$nd trebuie, indiferent de
consecinţe.
Am învăţat că sunt oameni care te iubesc, dar nu ştiu s-o arate.
Am învăţat că atunci c$nd sunt supărat am ,"'(!.L să fu supărat, dar nu am
dreptul să fu şi rău.
Am învăţat că prietenia adevărată continua să e/iste c0iar şi la distanţă. Iar asta
este valabil şi pentru iubirea adevarată. Am învăţat că, dacă cineva nu te iubeşte
cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubeşte din tot su1etul. Am învăţat că
indiferent c$t de bun iţi este un prieten oricum te va răni din c$nd în c$nd, iar tu
trebiue să-l ierţi pentru asta.
Am învăţat că nu este întotdeauna de a2uns să fi iertat de alţii - c$teodată trebuie
să înveţi să te ierţi pe tine însuţi. Am învăţat că indiferent c$t de mult suferi, lumea
nu se va opri în loc pentru durerea ta.
Am învăţat că trecutul şi circumstanţele ţi-ar putea in1uenţa personalitatea, dar că
!. eşti responsabil pentru ceea ce devii. Am învăţat că dacă doi oameni se ceartă,
nu înseamnă că nu se iubesc. 3i nici faptul că nu se ceartă nu dovedeşte că se
iubesc. Am învăţat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc şi nu faptele
sale.
Am învăţat că doi oameni pot privi acelaşi lucru şi pot vedea ceva total diferit.
Am învăţat că indiferent de consecinţe cei care sunt cinstiţi cu ei înşişi a2ung
departe în viaţă.
Am învăţat că viaţa îţi poate f sc0imbată în c$teva ore de către oameni care nici
nu te cunosc.
Am învăţat că şi atunci c$nd cre%i că nu mai ai nimic de dat, c$nd te strigă un
prieten vei putea găsi puterea de a-l a2uta.
Am învăţat că scrisul ca şi vorbitul, pot linişti durerile su1eteşti.
Am învăţat că oamenii la care ţii cel mai mult îţi sunt luaţi prea repede#
Am învaţat că este prea greu să-ţi dai seama unde să tragi linie între a f amabil, a
nu răni oamenii şi a-ţi susţine părerile.
Am învăţat să iubesc ca să pot să fu iubit.
• Avem timp pentru toate.
Să dormim,
să alergam în dreapta 4i în st$nga,
să regretam ce-am gre4it 4i să gre4im din nou,
să-i 2udecam pe al5ii 4i să ne absolvim pe noi în4ine,
avem timp să citim 4i să scriem,
să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,
avem timp să facem proiecte 4i să nu le respectăm,
avem timp să ne facem ilu%ii
4i să răscolim prin cenu4a lor mai t$r%iu,
avem timp pentru ambi5ii 4i boli,
să învinovă5im destinul 4i amănuntele,
avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp să ne-alungăm întrebările,
să am$năm răspunsurile,
avem timp să sfăr$măm un vis 4i să-l reinventăm,
avem timp să ne facem prieteni 4i să-i pierdem,
avem timp să primim lec5ii 4i să le uităm după aceea,
avem timp să primim daruri 4i să nu le intelegem,
avem timp pentru toate.
)u e timp pentru pu5ină tandre5e.
&$nd să facem 4i asta, murim.
• 67 iubire pe care esti nevoit sa o pa%esti nu repre%inta nimic.6
• Aşa se înt$mplă logic,
plecăm şi sosim undeva.
(lecăm pentru o clipă, pentru un ceas, pentru o viaţă,
poate nu trebuia să plecăm, dar problema nu-i asta,
ci faptul că sosim undeva, totdeauna sosim undeva,
poate nu sosim la timp, nu sosim unde trebuie,
nu sosim unde-am vrut
dar sosim undeva şi c$tă vreme sosim undeva
totul e logic
c0iar dacă logica şi fericirea sunt lucruri total diferite,
totuşi am plecat şi am sosit undeva,
am greşit drumul, dar am sosit undeva,
dar c$nd nu mai sosim nicăieri
totul devine ilogic. Spre ce ne ducem
dacă nu sosim nicăieri8
• ,efectele mele sunt principala mea calitate.
• Singurătatea, a1ă de la mine, n-o umple lumea, ci o singură finţă. .na care te
poate ridica sau nimici.
• )u în puţine ca%uri, femeia şi bărbatul nu ştiu să se despartă la vreme. Aşteaptă să
dispară tot ce i-a apropiat şi legat, p$nă a2ung să le fe silă de ei. 9n loc să
transforme despărţirea însăşi în ceva deosebit, de care să-şi aducă aminte cu
duioşie mai t$r%iu, t$răsc un rest de dragoste ca un 0oit care miroase ur$t.
• 9n primul r$nd, sunt conştient că trăiesc într-o ţară de misogini. 3i dacă mă veţi
contra%ice, vă voi ruga să-mi daţi un e/emplu, măcar unul, de mare poveste de
dragoste la rom$ni.
• :a daţi seama ce ar însemna să fe luată 6ca adevăr6 ideea lui )iet%sc0e că
6,umne%eu a murit68 ,u0oarea metaf%ică răsp$ndită de cadavrul lui ,umne%eu ar
face viaţa irespirabilă.
• &um să e/plic, oare, de ce cred că nu poţi să iubeşti viaţa şi să răm$i nepedepsit8
Sigur, aş putea spune că %eii care ne-au creat au fost sadici. )e-au dat capacitatea
de a iubi, ştiind că, astfel, vom descoperi singuri suferinţa. ,ar mă îndoiesc că %eii
sunt de vină.
• Ar f cinstit să recunoaştem că barbarul care a asediat "oma, pe vremuri, şi a
învins-o avea unele calităţi pe care, ulterior, între %idurile "omei, le-a pierdut.
• 7amenii nu obosesc să fe banali. 3i uneori sunt fericiţi tocmai din aceasta cau%ă.
• &red că dragostea ne ridică în proprii noştri oc0i. 3i c$t de mult ai vrea să fi aşa
cum te vede celălalt Ai dori, şi c0iar încerci, să micşore%i distanţa dintre ceea ce
ştii că eşti în realitate şi ceea ce intuieşti că vede în tine cel pe care-l iubeşti.
• )umai că inteligenţa mea a avut întotdeauna un defect faţă de a altora, e o
inteligenţă tristă. Asta e tot.
• A te simti singur nu e doar dovada unui gol, ci si o dovada ca inca n-ai pierdut
legatura cu lumea. "emarci absenta celorlalti. .neori, numai prin singuratate
suntem solidari.
• ,ar nici a%i nu pricep cum poate f cineva mi%antrop sub un soare ar%ator, pe o
pla2a. (robabil adevarata nefericire nu e sa nu fi iubit, ci sa nu poti iubi.
• Impartind timpul, omul a descoperit ca el curge ireparabil. A observat ca 6a%i6
devine 6ieri6 si ca umbra copacilor se alungeste spre asfntit. In clipa aceea a
devenit melancolic si a descoperit regretul. ,ar era prea tar%iu.
• Am avut timp sa u egoist si supercial, am avut timp
sa !ac din regrete o boala incurabila. Am avut timp sa
descopar ca lumea in care ma a"u nu e lumea in care
mi-as dorit sa traiesc, !ara sa u sigur ca e#ista
vreuna cu care as !ost compatibil.
• ,acă nu pot să fac istoria, o îndur.
• )u iubesti o femeie pentru ca este frumoasa, ci este frumoasa pentru ca o iubesti
tu
• &ine iubeste si este iubit nu va mai f niciodata acelasi om ca inainte...
• Atinge steaua de neatins si nu-i uita pe cei ce au cre%ut in tine
• 7amenii ne dau uneori vise dar viata le spulbera.
• &and iubesti esti cel mai fericit om din lume- cel mai trist lucru este sa suferi din
iubire#
• ,ragostea este intelepciunea nebunului si nebunia inteleptului
• ;asurarea vietii omului nu este in functie de timp, ci de buna ei folosire. ,oar o
viata traita pentru altii este o viata care merita traita.
• &ea mai mare fericire, după aceea de
a iubi, e să-ţi mărturiseşti iubirea.
• <reseala oamenilor a fost ca niciodata nu s-au priceput sa se uite langa ei. Li s-a
parut ca daca fericirea e/ista, ea trebuie sa fe inaccesibila sau, oricum, foarte greu
de atins. ,incolo de ori%ontul lor ...
• $red ca lumea a !ost prea mare pentru mine. In
schimb, o lume redusa la % doi% mi s-a parut ideala.
• &eilalţi lupi m-ar sf$şia dacă ar şti
că urletul meu e în realitate un pl$ns.
• Adevărata măsură a vieţii unui om nu se poate obţine dec$t prin lipsa de măsură,
dorind fără măsură, îndră%nind fără măsură, iubind fără măsură.
• Acest bătr$n, ,on =ui2ote, care pare bun de dus la a%il, re%olvă, dacă ne g$ndim
bine, cea mai înc$lcită problemă a flo%ofei> rostul vieţii. Acest bătr$n carag0ios ne
învaţă, dacă nu ne repe%im să ne amu%ăm de forma în care o face, că esenţialul în
viaţă este să ai o convingere.
• Se pare că nu uităm nimic din tot ce a fost esenţial în viaţa noastră. .ităm doar
detaliile.
• Am avut norocul să a1u că dragostea este unicul adevăr important şi absolut, într-o
viaţă care nu ne dă dec$t daruri relative. 3i n-am fost ipocrit. Am iubit şi eu.
• )u e/istă fericire de care să-ţi aminteşti fără tristeţe.
• !ot ce pierdem, pierdem pentru totdeauna.
• Amintirile nu ne mai pot omorî- cel mult pot face o rană să doară şi să s$ngere%e
din nou.
• :iaţa nu e o operă de artă. ', mai degrabă, un ba%ar în care găseşti de toate,
inclusiv nimicuri.
• )u dispreţui lucrurile mici- o lum$nare poate face oric$nd ceea ce nu poate face
soarele niciodată> să lumine%e în întuneric.
• Important nu e să-L găseşti pe ,umne%eu, c0iar cre%$nd în 'l, ci să-L cauţi. 9n clipa
în care îţi spui că L-ai găsit, de fapt L-ai pierdut pentru totdeauna.
• ?ericiţi cei ce dorm fără să se teamă de vise.
• .neori, omul e în situaţia lui &ortes, de a arde toate corăbiile care l-ar putea duce
înapoi, ca să poată merge înainte.
• (rietenia este un 0ar pe care îl ai sau nu-l ai.
• !ot ceea ce se înt$mplă se înt$mplă findcă aşa trebuia să se înt$mple.
• Sunt lucruri pe care le poţi avea doar dacă stai departe de ele. ?ăc$nd greşeala să
le cauţi, le pier%i.
• &u vreau s' v' conving de nimic, domnilor, (i de !apt
nu vreau nici m'car s' m' crede)i. Pur (i simplu v' rog
s' m' asculta)i. Asta e totul. Dup' aceea pute)i s' m'
considera)i cum ve)i dori. *otdeauna mi-am zis c' dac'
are cineva r'bdare s' ne asculte, jum'tate din
dreptate este +mplinit'.
• @iua e prea scurta,domnule,sorele prea putin.&erul e plin de nori ,fericirea o simpla
vorba.In fne,dracul sa le ia pe toate.&a %eii te pedepsesc e/act cu calitatile cele
mai frumoase pe care ti le daruiesc.
• "$sul este un de%infectant de origine divină, cu condiţia să r$%i totdeauna la timp
înainte de a se întinde infecţia.
• ;area noastră problemă nu e să fm fericiţi,ci să fm mai puţin singuri.
• )-am înţeles că tot ce nu am iubit la timp,am pierdut.
• Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde S-ar putea sa fe
ultima oara cand ii ve%i
• Am invatat ca, oamenii la care t%ii cel mau mult, It%i sunt luat%i prea repede
• Aogat nu este acela care are cel mai mult ci acela care se multumeste cu cel mai
putin.
• )u poţi face pe cineva să te iubească.
!ot ce poţi face este să fi o persoană iubită.
• ,oamne,cum ne-am despartit cu totii.(oate ca si prietenia si
iubirea nu merita,intr-adevar sa fe traite,daca nu sunt
vesnice.7 viata intreaga de frumusete,asta ar insemna ceva,
intr-adevar.
• 6Iubirea e un sarut furat, un %ambet inocent, o imbratisare patimasa# si un su1et
smuls din piept#6
• %,ucrurile pe care le-am dorit eu, nu le-am putut ob)ine
niciodat' cer-ndu-le sau lupt-ndu-m' pentru ele. $um
po)i s' lup)i pentru tandre)e. Sau pentru duio(ie. $el
mult po)i s' le a(tep)i.%
• &onvingerea mea e că inteligenţa i-a fost dată omului pentru a se îndoi. Ar f nu
doar ridicol să-mi înc0ipui că adevărurile mele sunt, neapărat, mai adevărate dec$t
adevărurile altora. Ar f şi dăunător. ;-aş lipsi pe mine însumi de şansa de a
înţelege ce am greşit.
• 'l ne spune povestea eunucului trimis de sultan să-i aducă femei din 0arem. ,e fecare
dată eunucul urcă şi coboară scări, trece prin coridoare secrete, fugăreşte, prinde şi
transportă c$te o frumuseţe p$nă în dormitorul stăp$nului său. ,upă a patra misiune
eunucul se prăbuşeşte la păm$nt şi moare peste puţine clipe. &onclu%ia lui Aurton> 6)u
iubirile ne omoară, ci eforturile de a le cuceri şi păstra.6
• )u lăsa pe nimeni să fe prioritatea ta, în timp ce tu devii opţiunea lor.