You are on page 1of 6

Cadrilaterul în perioada interbelică

Partea de sud a Dobrogei, delimitată de râurile Beli Lom şi Kamchiya i Marea eagră, ș
cunoscută sub numele de Cadrilater
!
a trecut printr"o istorie i#buciumată i a rămas ca ș
subiect de contro$ersă între %omânia i Bulgaria& 'ne(ată în !)!*, în urma Păcii de la ș
Bucure ti ș
+
, ce marca ,inalul %ă#boaielor Balcanice, aceasta a ,ăcut parte din %omânia până
în !)-. /0ig !1, când, în urma negocierilor de la Craio$a
*
, a intrat în componen a Bulgariei& ț
Figură 1: România între 1918 - 1940

2n !)!*, teritorul a$ea o arie de 334. 5m
+
i o popula ie de apro(imati$ +4.&... de ș ț
su,lete
-
, un procent mare ,iind repre#entat de popula ia musulmană, urmată apoi de bulgari, ț
!
Denumirea de 6Cadrilater7 $ine de la cele patru cetă i otomane8 9arna, :humen, %use i :ilistra, care ț ș
alcătuiau un sistem de apărare în ; Bulgariei&
+
2n urma celui de"al doilea %ă#boi Balcanic, Bulgaria este în,rântă i pierde o serie de teritorii, în ,a$oarea ș
<reciei, :erbiei i %omâniei& 'ne(area Cadrialterului a determinat o serie de reac ii pro i contra în rândul ș ț ș
oamenilor politici, dar i al istoricilor $remii& ;$enimentele din !)-. au arătat totu i că a ,ost $orba de o ș ș
ane(are strategică, Bulgaria neputând emite preten ii teritoriale asupra Dobrogei& ț
*
'nul !)-., prin deci#iile care au ,ost impuse %omâniei, a marcat des,iin area Marii =niri din !)!4, prin ț
pierderea Basarabiei, Buco$inei i inutului >er a în ,a$oarea =%::, 9 ?ransil$aniei intra în ș Ț ț
componen a =ngariei, iar Cadrilaterul în cea a Bulgariei& ț
-
'cademia %omână, Istoria Românilor, vol VIII - România întregită (1918 - 1940), ;ditura ;nciclopedică,
Bucure ti, +..*, p &!+-& ș
români, armeni, ru i, sârbi, e$rei i armeni& ș ș
@
De"a lungul perioadei interbelice, Cadrilaterul
a cunoscut o serie de re,orme de /re1organi#are administrati$ă, politică i economică, ș
aplicându"se, practic, toate legile care au dus la consolidarea i integrarea teritoriilor statului ș
român după Marea =nire de la !)!4&
:tatutul Auridic al locuitorilor Cadriaterului a ,ost reglementat în urma aplicării Legii
pentru organi#area Dobrogei oi /+B iulie !)+!1 i a %egulamentului Legii pentru ș
organi#area Dobrogei oi /+. septembrie !)+!1, cetă enii bulgari care au a$ut domiciliu în ț
Dobrogea ouă la +4 iunie !)!* au de$enit cetă eni români, 6calitate ce urma să ,ie primită ț
de la o comisiune instituită de Ministerul CustiDiei7
B
& Din !)+-, statul român a început
procesul de coloni#are al Cadrilaterului, cu scopul de a întări administra ia de la sud de ț
Dunăre& Con,orm art& BB din Legea pri$itoare la dobândirea i pierderea na ionalită ii ș ț ț
române E +-&.+&!)+-, cetă enii străini din Cadrilater puteau dobândi cetă enia română dacă ț ț
renun au la cea străină ț
3
&
2n urma ac iunilor de coloni#are întreprinse de statul român în Cadrilater i a ț ș
statisticilor reali#ate, s"a consemnat următoarea e$olu ie a popula iei /,ig& +1& 2n Caliacra, în ț ț
anul !)*4 E numărul românilor aproape s"a triplat ,a ă de cel din !)+@, cel al bulgarilor a ț
crescut cu +*F, cel al turcilor
4
, tătarilor i al altor na ionalită i s"a mic orat cu apro(imati$ ș ț ț ș
+.F& G situa ie similară se înregistrea#ă i în Aude ul Durostor& Cre terea numărului de ț ș ț ș
români se datorea#ă în mod special politicii de coloni#are practicată de autorită ile române& ț
@
Constantin ?udor, Administra ia Românească în adrilater (191! - 1940) ț , ;ditura 'gora, Călăra i, +..@, p& ș
3.&
B
Hdem, p& !@)&
3
'ceasta se ,ăcea ,oarte simplu, printr"o declara ie de renun are& ț ț
4
Plecarea turcilor se datorea#ă, în mare parte, i politicii lui Kemal 'tatIr5& ș
Figură 2: Evolu ia popula iei în Cadrilater ț ț
9
Din punct de $edere al organi#ării teritoriale, prin Decretul regal nr +-B@J+@&.)&!)+@,
Cadrilaterul cuprindea cele două Aude e8 Durostor ț
!.
i Caliacra ș
!!
& Primul s"a remarcat prin
păduri, poiene, calcar
!+
& Din punct de $edere economic, o pondere maAoră o de ine ț
agricultura, e(istând supra,e e mari de culturi de ,asole ț
!*
, pepeni
!-
i bumbac& Cel mai ș
important ora este :ilistra /,ig *1, unde 6 acti$ea#ă :ocietatea de studii psihice si ș
metapsihice din %omânia, Mu#eul K Pericle Papahagi L, un ateneu popular, +
cinematogra,e si * societati sporti$e7
!@
& ?ot aici acti$ea#ă i #iarul 6Democra ia7, în care ș ț
sunt de#bătute subiecte politice, economice i culturale& ș
)
Hdem, p& +!*&
!.
Cu capitala la :ilistra&
!!
Cu capitala la Ba#argic&
!+
http8JJromaniainterbelica&memoria&roJAudeteJdurostorJ , accesat la - iunie +.!-&
!*
Con,orm statisticilor, se pare că de ine cea mai întinsă supra,a ă culti$ată cu ,asole din întreaga %omânie& ț ț
!-
Gcupă locul al HH"lea la ni$el na ional în ceea ce pri$e te produc ia de pepeni& ț ș ț
!@
http8JJromaniainterbelica&memoria&roJAudeteJdurostorJ , accesat la - iunie +.!-&
Figură 3: idurile din Cetatea !ili"tra
1#
Celălalt Aude , care î i traduce numele prin 6stâncă bună7, se remarcă prin e(isten a ț ș ț
unui podi supus bătăilor $ânturilor, ceea ce Austi,ică rolul economic scă#ut& '$ând o climă ș
mai mult mediteraneană, singurele culturi care se întâlnesc sunt cele ale grâului
!3
& Capitala,
Ba#argic, gă#duie te Liga Culturală i 0unda ia Culturală 6Principele Carol7, +) cămine ș ș ț
culturale i * biblioteci ș
!4
& 2n perioada interbelică, în Aude ul Caliacra, a ,ost construit in ț
castel
!)
/,ig -1, din ordinul %eginei Maria& Cu timpul a de$enit destina ia pre,erată a reginei, ț
care î i petrecea $erile aici& ș
!B
http8JJro&Mi5ipedia&orgJMi5iJ:ilistraNmedia$ieMerJ0iFC4F))ier8Durostorum"Malls&Apg , accesat la - iunie
+.!-&
!3
http8JJromaniainterbelica&memoria&roJAudeteJcaliacraJ , accesat la - iunie +.!-
!4
Hdem&
!)
Cunoscut i sub numele 6Cuibul :inguratic7& ș
Figură 4: Ca"telul de la $al%i%
20
'nali#ând e$olu ia economică i socială a Cadrilaterului în scurta administra ie ț ș ț
românească, obser$ăm că statul român s"a preocupat de mărirea numărului de români,
pentru a u ura procesul administrati$ i a e(ploatat poten ialul agricol al celor două Aude e& ș ș ț ț
Pe lângă aceste direc ii, s"a remarcat i implicarea în de#$oltarea sistemului de drumuri ț ș
/apari ia de căi ,erate, osele1& ț ș
'cti$itatea întreprinsă de gu$ernul %omâniei în Cadrilater se re,lectă i în a,irma ia lui ș ț
?itu <eorgescu8 ODin punct de $edere economic, Cadrilaterul înregistrase un a$ânt pe care
niciodată nu l"ar ,i cunoscut dacă continua să $egete#e sub administraDia bulgară, pentru
care Cadrilaterul nu era decât o pro$incie e(centrică& %omânia primise în !)!* o pro$incie
deşertică, ,ără drumuri de ,ier şi şosele, cu imense întinderi de pământ sterp, cu mi#erabile
bordeie turceşti şi tătărăşti& 2n +3 de ani de regim românesc, pro$incia a de$enit în,loritoare&
'păruseră noi localităDi, satele sărăcăcioase se trans,ormaseră peste noapte şi în locul
bordeielor din !)!* apăruseră casele impo#ante ale coloniştilor& Căi ,erate şi şosele, poduri
şi lucrări de artă, edi,icii administrati$e moderne, biserici i şcoli apăruseră peste tot& ș
De#$oltarea oraşelor era şi mai e$identă& Ba#argicul crescuse de la !3&... de locuitori la
-+&..., în timp ce Balcic, dintr"un simplu sat de pescari, de$enise un oraş cu sute de $ile,
care primea, în se#on esti$al, #eci de mii de turişti, $eniDi din toate colDurile ării, precum şi ț
din străinătate& Portul Balcic se a,la în construcDie, iar cel de la Ca$arna se proiectase deAa&
:tepele ,useseră de,rişate şi $iaDa de la sate cunoscuse o prosperitate ,ără precedent, mai
ales după introducerea industriei agricole& i să nu se creadă că reali#ările acestui regim Ș
erau re#er$ate doar românilor& Din contră, bulgarii şi turcii pro,itaseră în egală măsură şi, în
+.
http8JJ!&bp&blogspot&comJPCBsC,!'C+3oJ:s5+p<;%uQHJ'''''''';GQJ!5p?+DC3#.gJs+..JpalatulRbalc
ic&CP< , accesat la - iunie +.!-&
momentul cedării Cadrilaterului, %omânia transmisese Bulgariei o populaDie rurală cu mult
mai bogată şi mai robustă decât cea care locuise pe teritoriul bulgăresc&7
+!
Bibliogra,ie
 'cademia %omână, Istoria Românilor, vol VIII - România întregită (1918 - 1940),
;ditura ;nciclopedică, Bucure ti, +..*& ș
 ?itu <eorgescu, Istoria românilor, ;d 0unda iei %omânia de Maine, Bucure ti, ț ș
!))3&
 ?udor, Constantin, Administra ia Românească în adrilater (191! - 1940) ț , ;ditura
'gora, Călăra i, +..@& ș
 >arta %omâniei Mari, în http8JJro&Mi5ipedia&orgJMi5iJCadrilaterNmedia$ieMerJ0i
FC4F))ier8%omaniaPMare&CP< , +.!-".@"+B
 http8JJromaniainterbelica&memoria&roJAudeteJdurostorJ , +.!-".B".-
 http8JJro&Mi5ipedia&orgJMi5iJ:ilistraNmedia$ieMerJ0iFC4F))ier8Durostorum"
Malls&Apg , +.!-".B".-
 http8JJromaniainterbelica&memoria&roJAudeteJcaliacraJ , +.!-".B".-
 http8JJ!&bp&blogspot&comJPCBsC,!'C+3oJ:s5+p<;%uQHJ'''''''';GQJ!5p?+
DC3#.gJs+..JpalatulRbalcic&CP< , +.!-".B".-
+!
?itu <eorgescu, Istoria românilor, ;d 0unda iei %omânia de Maine, Bucure ti, !))3, p& !@4 " !B!& ț ș