You are on page 1of 1

Sarcoidoza este o boala granulomatoasa sistemica de etiologie necunoscuta, cu localizare multiviscerala, ce

afecteaza in principal adultii tineri si care se caracterizeaza in principal prin limfadenopatie hilara, infiltrat
pulmonar si leziuni cutanate si oculare. Adesea, cel mai afectat organ este plamanul, dar boala se poate extinde
si la alte organe si sisteme.
Sarcoidoza este diagnosticata relativ rar la copii, in aceasta situatie simptomele fiind de obicei reprezentate de
triada leziunilor oculare, tegumentare si articulare, fara implicarea plamanilor in procesul patologic. La copiii mai
mari si adolescenti, este tipic ca boala sa fie cantonata la nivel pulmonar, limfatic si ocular.
In ciuda numeroaselor studii si incercari de evidentiere a cauzei exacte de aparitie a acestei boli, specialistii nu au
putut stabili pana in prezent etiologia ei. Diagnosticul este stabilit in general doar daca exista dovezi
histopatologice clare (deci modificari tisulare) in organele tinta ale bolii, si doar dupa ce alte boli cu tablou clinic
similar sunt excluse.
acientii cu sarcoidoza vor dezvolta granuloame (mase sau noduli anormali, ce contin celule inflamatorii) in
anumite viscere din organism. Aceste granuloame pot altera functionalitatea normala a organului, ceea ce va
declansa simptomele pe care pacientul le descrie cand se prezinta la medic in vederea investigarii, diagnosticarii
si tratarii bolii.
revalenta acestei afectiuni variaza foarte mult in !uropa, specialistii estimand o incidenta de "#$% de cazuri la
&%%.%%% de locuitori, boala fiind diagnosticata mai frecvent la indivizii cu varsta intre '% # (% de ani. In !uropa, cea
mai mare rata a incidentei este descrisa in Suedia. )u exista o predominanta clara in functie de sex, chiar daca
un studiu al specialistilor din *aponia indica faptul ca barbatii ar fi mai afectati comparativ cu femeile.
Datorita faptului ca boala nu este destul de frecvent intalnita in populatie, au fost facute relativ putine studii care
sa isi propuna si sa poata sa aprecieze cu exactitate riscul mortalitatii si morbiditatile asociate ei. Desi
prognosticul pe termen lung nu poate fi decat speculat, cel general este in ma+oritatea cazurilor bun pentru acesti
pacienti, starea de sanatate (atat din punct de vedere obiectiv cat si subiectiv) a celor aflati sub tratament
ameliorandu#se semnificativ si calitatea vietii crescand si ea paralel cu regresia simptomelor.
In ciuda evolutiei clinice bune, la unii pacienti apar sechele si chiar complicatii, insa chiar si in aceste conditii
mortalitatea (ca efect direct al bolii) este foarte mica. rognosticul cel mai bun il au pacientii asimptomatici, dar
care la radiografii prezinta adenopatii hilare. acientii simptomatici, cu afectare multiviscerala vor dezvolta boala
cronica.