Anul III, nr.

35 decembrie 2009
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

apare cu sprijinul

Un preot ortodox a fost asasinat la Moscova
Crima a fost comisã foarte probabil din motive religioase, de cãtre islamicii radicali sau sectari. (pag. 9)

Din cuprins:

Naºterea lui Hristos

s ã vã f ie de f olos !
"Crãciunul" catacombelor (p.3) „Am ajuns sã ne "îmbogãþim" cu lucruri de nimic ºi sã ne risipim valorile“ (p.5) Grija pentru trup ºi suflet, de Crãciun (p.15)

De ce mã lasã Dumnezeu sã urlu de durere?
Pentru cã te iubeºte. Rãspunsul detaliat îl afli la pag. 10.

Povestiþi cu ajutorul imaginilor
Dacã doriþi sã insuflaþi copiilor dumneavoastrã dragostea de Dumnezeu, activitãþile practice sunt esenþiale. (pag. 11) Editorial de Pr. Adrian Magda

Adevãratele cadouri
Vânaþi, cu asiduitate, de "spiritul" comercial al Crãciunului, cu toatã avalanºa de oferte, fiecare aºa-zis mai avantajoase, simþim cã nimic nu ne mai satisface. Suntem nemulþumiþi cu ceea ce avem ºi nici mãcar nu ºtim ce sã ne mai dorim. Avalanºa ofertelor de Crãciun ne etaleazã, din pãcate, doar alternative la tihna sãrbãtorii de altãdatã ºi, în fond, la Hristos. Crãciunul a devenit tot mai mult un joc exterior de lumini ºi umbre (ghirlande, instalaþii cu leduri colorate etc.) ºi tot mai puþinã luminã pentru suflet. ªi asta, culmea, pentru cã aºa ne place. Aceºti "înlocuitori" ai bucuriei de Crãciun ne determinã sã fim nostalgici dupã bucuriile nesofisticate de altãdatã, dupã simplitatea serilor de ajun cu mere, nuci ºi covrigi, dupã postul cu fasole ºi cartofi, fãrã parizer ºi crenvurºti "de post" sau alte invenþii.

Toþi aºteptãm cadoul moºului, dar ce ne facem cu adevãratele cadouri, care se împuþineazã de la an la an? Vã întrebaþi: care adevãrate cadouri, cã doar ºi cuptorul cu microunde pe care l-aþi cumpãrat soþiei a fost adevãrat ºi a ºi costat ceva…; patinele sunt adevãrate ºi au fost ºi ele câþiva lei; brazii s-au scumpit ºi, în general, toate darurile ºi confortul de Crãciun au cam costat. Dar, "cadourile adevãrate" de Crãciun sunt altele. ªi, pentru a le descoperi, în toatã frumuseþea lor, am sã vã istorisesc o legendã de acum douã mii de ani. Se spune cã, de fapt, au fost patru magi care doreau sã se închine Mântuitorului, la naºterea Sa. Cel de-al patrulea, pe nume Artaban, ºi-a vândut tot ce avea ºi, cu banii obþinuþi, a cumpãrat trei pietre scumpe: un safir, un rubin ºi o perlã, pe care sã le ducã în dar Mântuitorului. Pentru cã a întârziat la întâlnirea cu ceilalþi trei magi, salvând un rãnit de la moarte în schimbul safirului, ºi-a petrecut toatã viaþa cãutându-L pe Hristos, timp în care a împãrþit, pe rând, celelalte douã pietre preþioase salvând un co-

pilaº de la ucidere în timpul persecuþiei lui Irod ºi eliberând o tânãrã din sclavie. Dupã 33 de ani de cãutare, L-a gãsit pe Domnul Hristos în Ierusalim, înainte sã-ºi dea ultima suflare, pe cruce. În genunchi, la picioarele crucii, Artaban plângea ruºinat cã nu mai avea nici un dar pe care sã-l ofere Mântuitorului. Hristos l-a privit cu drag ºi i-a spus: "În sfârºit, ai venit. Tu mi-ai adus cele mai frumoase daruri. Tot ce duceai cu tine, ai dat celor neajutoraþi. Dându-le lor, Mie Mi-ai dat. Darul tãu a ajuns la Mine." Aceastã istorioarã este menitã sã ne descopere adevãratele cadouri pe care Dumnezeu le aºteaptã de la noi. Darurile adevãrate au o dimensiune spiritualã, pentru cã, deºi ele sunt îndreptate cãtre semeni, ne pun în legãturã cu Domnul Hristos, al Cãrui cuvânt îl împlinim, ºi ne ajutã sã ne asemãnãm cu El, Care S-a fãcut pe Sine dar nouã, pentru ca ºi noi sã avem puterea ºi curajul de a dãrui o fãrâmã de suflet semenilor noºtri. Celelalte daruri de Crãciun sunt menite doar sã le aminteascã celor dragi ai noºtri cã îi iubim, într-o manierã practicã.

CMYK

2

Pãrintele Teofil s-a mutat la Domnul
însemnat, urmãtoarea expresie: "Hristos în mijlocul nostru". Eu cred cã unii dintre voi m-aþi auzit spunând cã atunci când Marta s-a întâlnit cu Domnul Hristos, atunci când Domnul s-a dus în Betania sã-l învieze pe Lazãr, a zis cãtre Domnul: "Doamne, de ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit". ªi Domnul Hristos a rãspuns: "Fratele tãu va învia". Marta a rãspuns însã: "ªtiu cã va învia, la Învierea cea de apoi…". La aceste cuvinte luând aminte, m-am gândit eu, aºa, cã dacã noi, prin credinþã, am simþi cã Domnul Hristos e de faþã, de multe ori am zice aºa cum a zis Marta: "Doamne, de ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit". ªi noi am zice în împrejurãri diferite: Doamne, dacã ai fi fost Tu aici, nu ne-am fi certat, nu ne-am fi urât, nu ne-am fi bruscat, ne-am fi simþit bine unii cu alþii. Doamne, de ai fi fost aici, nu se poate sã fi fost ceva rãu între noi. Deci, iubiþi credincioºi, iatã încã un cuvânt care mi-ar fi venit în minte dacã ar fi zis cineva: "Mãi frate, sã ºtii cã acum spui ultimul cuvânt…" ªi m-aº mai gândi la cuvintele lui Moise, când doi evrei s-au certat unul cu altul: "Oamenilor, sunteþi fraþi!" Deci: nu vã certaþi, cã sunteþi fraþi! ªi cuvintele acestea, ce mult le uitãm noi… Iatã, iubiþi credincioºi, câteva cuvinte care ar putea sã fie ultimele cuvinte ale mele ºi cuvintele de cãpetenie ale voastre: credinþa noastrã e credinþã despovãrãtoare, credinþa noastrã e mântuitoare, oamenilor sunteþi fraþi, sã nu vã certaþi, Hristos este în mijlocul nostru ºi sã ne iubim unii pe alþii, ca într-un gând sã mãrturisim… Iatã, iubiþi credincioºi, asta-i predica mea, poate ultima… "

Memento la ºase sãptãmâni de la plecarea Pãrintelui Teofil

Spunea Fericitul Ieronim cã "pot a muri, dar a tãcea nu pot". Nici noi, cei ce l-am iubit, l-am folosit pentru viaþa noastrã ºi a altora, nu putem sã nu arãtãm recunoºtinþã veºnicã amintirii minunatului Pãrinte Teofil, al cãrui parastas de 40 de zile a avut loc sâmbãtã, 5 decembrie. Noi toþi suntem un mister între douã mistere. Chiar dacã moartea nu-i altceva decât un teribil pas între timp ºi veºnicie, ea este ºi va fi un oaspete care nu-i niciodatã binevenit. Ducându-ne la mormântul Pãrintelui Teofil ºi privind ºi la celelalte morminte din jur, e cu neputinþã sã nu gândeºti cât de adevãrat este faptul cã cimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit. avea voie sã spunã Nu s-a temut de moarte Într-o carte a Vechiului Testament pu- nici un cuvânt de tem citi cuvinte ce atât de mult se adeve- învãþãturã. Nu-mi resc în viaþa noastrã, a oamenilor: "În za- mai aduc aminte ce dar vei spori leacurile tale, cãci nu mai este a rãspuns acela, dar pentru tine vindecare." (Ieremia 46,11) S-au mi-am pus o întreadeverit ºi cu Pãrintele drag nouã, tuturor. bare mie însumi: Aº dori sã-l fericesc pe Pãrintele Mihail dacã acum, de pildã, pentru cã i-a rânduit Bunul Dumnezeu sã mi-ar fi spus Înaltaibã binecuvântarea, bucuria ºi privilegiul preasfinþitul: "Poþi de a-l îngriji ºi a-l asista în chilie ºi în spi- sã spui ultima predicã din viaþã, gândeºtal, pânã la ceasul morþii, pe "odihnitorul te-te ºi spune ce crezi tu cã este mai imporde oameni". De la Pãrintele Mihail am tant pentru cei ce te ascultã!" aflat ceea ce ºtiam mai demult, cã nici o M-am întrebat: oare, ce le-aº spune eu clipã Pãrintele Teofil nu s-a temut de oamenilor? Dacã ar fi sã spun ceva din moarte, ba chiar o ironiza. Cu puþine clipe ce-am adunat eu în sufletul meu, ce cred înainte de moarte, avea sã dea o replicã, eu cã-i cel mai important lucru pe care ar desprinsã parcã din filele Patericului sau trebui sã-l spun, cã dupã aceea nu mai pot ale Filocaliei, doctorului curant, care, spune nimic? ªi m-am gândit cã de foarte înainte de a merge spre casã, a trecut sã-l multe ori spun oamenilor, credincioºilor ºi vadã pe bolnavul Teofil. I-a zis la plecare: necredincioºilor, cã a noastrã credinþã "Pãrinte, eu mã duc!", la care, cu vocea este despovãrãtoare… Deci nu-i o crestinsã, cu zâmbetul pe faþã, Cuvioºia Sa dinþã chinuitoare, asupritoare, care sã-i i-a rãspuns: "EU mã duc, dumneavoastrã nemulþumeascã pe oameni, ci este o credoar plecaþi!" Minunat! Gândindu-mã la dinþã a bucuriei, a nãdejdii, a iubirii, este o aceste cuvinte, mi-am adus aminte de ceea credinþã odihnitoare. Cum am ajuns eu la ce spunea Petre Þuþea: "A fi sfânt înseam- gândul acesta? Prin Sfânta Evanghelie, nã a fi suveranul tãu perfect. Singurii prin cuvântul Domnului nostru Iisus oameni care nu pot fi suspectaþi cã se Hristos, prin ceea ce-i scris în Sfânta Evanghelie de la Matei în legãturã cu rosînfioarã în faþa morþii sunt sfinþii." tul credinþei: "Veniþi la Mine, toþi cei Ultima predicã osteniþi ºi împovãraþi ºi Eu vã voi odihni De Izvorul Tãmãduirii, în 24 aprilie pe voi… Învãþaþi-vã de la Mine cã sunt 2009, Pãrintele ne-a adresat niºte cuvinte blând ºi smerit cu inima ºi veþi gãsi odihCine are minte, sã ia aminte! "Viaþa despre care afirma cã le-a spus aºa cum nã sufletelor voastre" (11, 28-29). "i-a þâpat" din suflet. Mi-au rãmas ºi mie (…) ªi mi-a venit in minte sã mai cea bunã are zilele numãrate, iar numele în suflet, aºa cã vreau sã vi le împãrtãºesc. spun, tot ca ultim cuvânt, cã la Sfânta cel bun rãmâne în veac" (Isus Sirah 41,16) Liturghie se spune: "Sã ne iubim unii pe Iubite Pãrinte Duhovnic, Spunea deci Pãrintele Teofil: alþii, ca într-un gând sã mãrturisim". "Poate te-ai ascuns în stele, "Mi-am adus aminte mai zilele trecute Stând la sfat c-un Heruvim. cã am citit cândva, undeva, cã unui predi- Credinþa noastrã cea despovãrãtoare ne Poate eºti în preajma noastrã cator i s-a spus c-ar putea sã rosteascã învaþã sã ne iubim unii pe alþii, ca într-un ªi noi nici nu bãnuim." ultimul sãu cuvânt, sã gãseascã el un gând sã mãrturisim. cuvânt important, cã dupã aceea nu va mai ªi aº putea gãsi, tot ca un cuvânt Pr. Cornel Ursu, Fãgãraº-Galaþi

Actual

3

Un suvenir pentru cunoscãtori:

ascunºi de ochii pãgâni ai iubitorilor de lume în sfânta bisericã, care se transformã în peºtera din Betleem, oferindu-ne nouã ºi celor dragi ai noºtri o picãturã de Nici un "crãciun" nu poate înlocui bucuria Naºterii Domnului Hristos liniºte sufleteascã. Dãruiþi-le celor dragi liniºmicile bucurii În cãutarea unui cadou tea ºi bucuria pe care creºtinii le neînsemnate pe de Crãciun trãiau în catacombe, cu atenþia care ni le putem Se apropie marea sãrbãtoare a Crãciu- oferi unii altora. îndreptatã doar spre un singur nului. Milioane de minþi obosesc alergând lucru: faptul cã Hristos se naºte Acum nu dezorientate prin aceastã mare piaþã virtu- vreau sã înþeleºi trebuie slãvit, cã Hristos se alã, încercând sã aleagã cadoul ideal pen- geþi greºit, cã a coboarã din cer ºi vrea sã fie tru cei pe care-i iubesc. Oferta este variatã oferi daruri este întâmpinat, cã Hristos este pe ºi atât de bogatã! Ce pot sã aleg pentru so- un lucru rãu. pãmânt, iar noi trebuie sã ne þul sau pentru soþia mea? Ce cadou ar fi Doamne fereºte! înãlþãm, ºi mai ales sã-I cântãm mai potrivit pentru copilul meu? Parcã anul Tocmai spuneam Pruncului Hristos colindându-L, trecut nu au fost atât de fericiþi cum mã cã noi trebuie sã cã S-a preamãrit. aºteptam eu. Am crezut cã o sã-i surprind fim asemenea DãO, dar era sã uit ceva. Preþul cu darul meu, dar se pare cã aºteptau altce- ruitorului acestui cadou, un suvenir de suva. Haine, bijuterii, jucãrii sofisticate, o ma- prem. Dar întrepreþ, pe care poþi sã-l oferi anul sã la restaurant, o excursie "în afarã"- nu ar barea este ce ºi când dãruim. Cu siguranþã acesta celor dragi este: Gratis! mai fi o surprizã. Le-au primit deja. Deci cã fiecare vom dãrui ceea ce avem. Dar Bucuraþi-vã împreunã cu cei dragi de ce le pot oferi anul acesta de Crãciun? dacã nu avem, ce facem? Trebuie sã ne Naºterea Domnului! Milioane de oameni din întreaga lume strãduim sã dobândim, pentru ca apoi sã Pr. Iosif Ciolan gândesc astfel în aceste zile apropiate crã- ºi dãruim. ciunului. Aþi citit bine, crãciun scris cu "c" Pe taraba Bisericii mic. Nu e o greºealã de tipar. Cãci nici nu Mai vii ºi astãzi? Mila iar Te poartã, meritã scris altfel. Pentru cã el, "crãciunul", În aceastã economie de piaþã liberã, De sus, spre staulul din Bethleem? se face vinovat de aceastã stare de zbu- în care tarabele sunt pline de oferte dintre cium nefireascã, pe care milioane de oameni cele mai tentante, care pot deveni cadouri Din lume n-ai cules destul blestem? o trãiesc în aceste zile, abãtându-le mintea ideale - luminoase, gustoase, apetisante, Iubirea Ta nici astãzi nu e moartã? de la ceea ce este de fapt cel mai impor- interesante, costisitoare, ºi Biserica îºi Spre duhuri vii, cu îngeri de luminã, tant: bucuria cã HRISTOS SE NAªTE! promoveazã cadoul ei pentru cei pe ca- Spre inimi vii cu strãlucit alai, re-i iubim cu adevãrat: "CRÃCIUNUL ªi-n iesle nu e nici un fir de pai, Darul ºi dãruitorul E numai piatrã goalã, numai tinã. CATACOMBELOR". Acest "crãciun" lumesc încearcã sã ne Un produs destul de vechi dupã nume. În tainiþe de inimi nu e pace, transforme pe noi în mici "dumnezei Pare mai degrabã un produs destinat colec- ªi frig ca-n duhuri nici în peºteri nu-i. dãruitori". Fiecare trebuie sã dãruim ceva, þionarilor. Celor care ºtiu sã achiziþioneze Noi n-avem, Doamne, piei de oaie-n cui cã doar de-aia e crãciun, iar alþii primind ºi sã pãstreze lucruri de calitate. Doar co- ªi scutece noi n-avem din ce-Þi face. darul sã mimeze cel puþin cã ceea ce au lecþionarii ºtiu sã preþuiascã valoarea luprimit este tocmai ceea ce ºi-au dorit. crurilor vechi. ªi de ce aº achiziþiona un Tu vii... Pogori în noi ca-ntr-o pustie. Acest duh comercial impregnat crãciu- astfel de produs pentru a-l oferi celor dragi? Te-mpiedici în nisip din loc în loc, nului a reuºit sã ne abatã mintea de la Parcã nu prea tenteazã, nu? Cãci însuºi Dar nu gãseºti nici apã-n noi, nici foc, Darul cel mare, pe care Marele Dãruitor ni numele produsului mã duce cu gândul la Nici albe dobitoace ca sã-Þi fie l-a fãcut nouã în peºtera din Betleem. Tovarãºi buni în drumuri tãinuite întuneric, la loc îngust, la ascunziº. Într-adevãr, noi ca ºi chip al lui Se poate sã ai dreptate într-o oarecare ªi nici ciobani cu glugã de blândeþi. Dumnezeu, trebuie sã ajungem sã fim mãsurã. Dar nu cumva starea de întune- În noaptea noastrã fãrã dimineþi asemenea Lui. Deci, dacã El este ric din sufletul tãu te îndeamnã sã cauþi Nu sunt cãrãri de raze prãfuite. Dãruitorul suprem, ºi noi trebuie sã fim lumina cea materialã? Sã cauþi agitaþia Nu ºi-ar gãsi în noi, ca sã-i îndrepte, asemenea Lui, dãruitori. Dar mã întreb: de gãlãgioasã a cotidianului modern? Nici magii steaua lor cu lung fuior. ce ne aducem aminte în special de crãciun Arhanghelii, venind din cerul lor, Oferã bucuria Naºterii cã trebuie sã dãruim? Oare nu trebuie sã Ar îngheþa pe nevãzute trepte. Domnului Hristos fim asemenea Lui în fiecare moment al vieþii? Rãspunsul este atât de simplu. Dacã tot ne numim creºtini ºi fii ai Ci, Doamne-al meu, au dragostea putea-va Pentru cã CINEVA încearcã sã ne întoar- luminii, de ce sã nu încercãm ºi noi mã- Sã dea viaþã golului din noi? cã atenþia, de la bucuria duhovniceascã pe car o datã, anul acesta, sã trãim sãrbã- Aºtept... În duh sunt gânduri cu noroi care am putea-o savura în perioada acestei toarea Naºterii Domnului Hristos precum ªi moartea-ºi vânturã în inimi pleava. Monahia Teodosia (Zorica) Laþcu sãrbãtori a Naºterii Domnului Hristos, la o trãiau creºtinii primelor trei veacuri,

Crãciunul catacombelor

Aºteptare

4

Actual
curaj pentru mãrturisire, aflând de cele trei fetiþe mucenice, Pistis de 12 ani, cãreia în chinuiri inumane i se taie feciorelnicul piept din care þâºneºte lapte în loc sânge, arãtând minune dumnezeiascã, Elpis de 10 ºi Agapis de 9 ani (17 sept.). Vom vedea posibilitatea sfinþeniei dupã lupte crâncene cu pornirile desfrânate, duse de un tâlhar, Moise Arapul (28 aug.). Vom învãþa înþelepciunea Sfântului Ierarh Alexandru care, pus în faþa filozofilor, îi leagã limba adversarului sãu, spunându-i: ,,În numele lui Hristos îþi poruncesc sã taci" - înfricoºând ºi ruºinând întreaga lor adunare. Trupul, ridicat la rangul de zeu prin prea multa atenþie datã lui de omul actual, este obiºnuit sã trãiascã din daruri de tip ofertã: îþi dau hranã ºi primeºti cadou lene ºi îmbuibare, îþi dau iubire ºi primeºti ofertã desfrâu ºi nestatornicie. A venit însã timpul sufletului sã aleagã oferta veºnic sigurã: Scriptura, Vieþile Sfinþilor, Rugãciunea, viaþa trãitã dupã voia lui Dumnezeu. Iar bonusul este bucuria, pacea, nãdejdea. Nu rataþi aceastã ofertã! Stocul este inepuizabil… Pr. Nicolae Bãrãgan

Ofertã specialã, la îndemâna oricui
Consumismul ne aduce în faþã oferte greu de refuzat pentru omul dependent din ce în ce mai tare de drogul cumpãrãturilor: douã produse la preþul unuia, cumperi trei ºi ai unul gratuit… cumperi un detergent ºi vei avea un CD cu muzicã clasicã, cumperi un ziar ºi primeºti o carte. O carte care de multe ori se adaugã unei biblioteci care dã bine ca imagine în faþa musafirilor. Întreb un posesor al unei biblioteci þiplate - care parcã aºtepta primul transport spre o colonie cãtre Marte, dupã ce acesta mã lãmureºte cã înlãturarea preþiosului înveliº de plastic aduce cu sine prãfuirea: "O sã citeºti vreuna dintre cãrþi?" "Poate, cândva...", mi se rãspunde. Mã întreb, oare când ºi-a pierdut cititul locul sãu în inima ºi în mintea noastrã? Lectura unei cãrþi care te supune la rãbdare ºi atenþie sporitã a fost înlocuitã de rapida desfãºurare a naraþiunii oferitã de un film sau de putinþa de a schimba oricând desfãºurarea acþiunii dupã

placul inimii, într-un joc computerizat în al cãrui stãpân efemer te transformi. Dacã citeºti eºti om cu carte, zice vorba noastrã româneascã. Atunci cel care savureazã un serial siropos cum va fi numit? Om cu televizor? Iar cel care este rãpit în lumea irealã a jocurilor electronice? Om cu calculator? Creºtinul, omul echilibrului, este chemat însã sã-ºi înveþe sufletul sã se hrãneascã cu hrana îngereascã - Cuvântul lui Dumnezeu, lecturat temeinic din Sfânta Scripturã. Este chemat de asemenea sã-ºi cunoascã, sã-ºi iubeascã ºi sã-ºi apere credinþa din experienþa sfinþilor. Vieþile Sfinþilor trebuie sã fie cartea de fiecare zi, alãturi de Scripturã. Din ele ne vom hrãni sufletul cu stropi de

Cum a încercat Hitler sã de-creºtineze Crãciunul
Regimul nazist a încercat sã înlãture legãturile religioase ale Crãciunului prin modificarea colindelor, producþia de svastici strãlucitoare, cruci de metal ºi grenade pentru bradul de Crãciun, mãrturii ale acestui proces fiind prezentate într-o expoziþie din Cologne, anunþã NewsIn. Naziºtii au încercat înlãturarea referinþelor Versiunea nazistã, care a înlãturat referinþele religioase din sãrbãtoarea Crãciunului. Multe religioase ºi le-a înlocuit cu imaginile unor dintre schimbãrile fãcute de Hitler pentru a câmpuri sub zãpadã, rãmâne în cãrþile de cânelimina influenþa copilului Iisus nãscut evreu tece ºi cu siguranþã este cântatã în multe sunt folosite încã. Deºi tãvile în formã de svas- cãmine. Rescrierea colindelor a fost supraveticã ºi hârtia de cadouri cu simboluri naziste au gheatã de Alfred Rosenberg ºi Heinrich dispãrut demult, urme ale Crãciunului celui Himmler, care au deschis calea în de-creºde-al Treilea Reich pot fi gãsite în versurile tinizarea Crãciunului. Planul lor era de a înlãtura legãturile rescrise ale colindelor. Schimbãrile sunt evidenþiate într-o nouã expoziþie organizatã la emoþionale ale sãrbãtorii cu Biserica ºi sã Centrul pentru Documentare Naþional transforme Crãciunul într-o sãrbãtorire pãgânã a iernii ºi a luminii. Socialist din Cologne. "Cea mai importantã sãrbãtoare din calen"Am crezut mereu cã Unto Us a Time Has Come era o melodie despre plimbarea prin dar nu se potrivea cu crezul lor rasist, aºa cã au zãpadã. Nu am realizat cã Iisus fusese trebuit sã scoatã elementele creºtine", spune excizat", spune Heidi Bertelson, o avocatã în Judith Breuer, care a contribuit la organizarea vârstã de 42 de ani care a vizitat expoziþia. expoziþiei. www.stiri.rol.ro

curând ai sã vii iarãºi Doamne sã Te naºti în canal pe o þeavã fierbinte ascultând cum pe deasupra trece lumea grãbitã sã ne uite ºi-ai sã plângi mult ºi anul ãsta cu noi pentru tot Pãmântul pentru tot ce e rãu... o sã ne-ncãlzim arzând gunoi ºi spãlându-ne inimile în plânsul Tãu... o sã fii ºi Tu orfan ºi sãrac pentru vreo trei zile cât va þine cheful de-afarã pân-o s-adoarmã cei care se-mbatã ºi zbiarã în Numele Tãu, Copile... apoi pânã la anul te vei întoarce în Cer ºi noi vom rãmâne iarãºi singuri în ger în loc de casã de mamã de tatã doar cu-o icoanã de-a Ta afumatã care sã ne aducã aminte cu nesfârºite suspine cum va fi Crãciunul când vom veni noi la Tine... www.oameni-sidemoni.blogspot.com

Colind

CMYK

5 „Am ajuns sã ne "îmbogãþim" cu lucruri de nimic Nume: Pr. Marius Demeter ºi sã ne risipim valorile“ Data ºi locul naºterii: 1 august 1974, Aiud, jud. Alba
Dialoguri
Studii: seminarul teologic, promoþia Pe 25 decembrie lumea în care trãim sãrbãtoreºte „Crãciunul“. Cu mai bine de o 1995; Facultatea de teologie "Andrei lunã înainte, "spiritul Crãciunului" începe sã se facã simþit pretutindeni: în primul ªaguna" Sibiu, promoþia 2001. rând la televizor, unde apar oferte îmbietoare spre a cumpãra ºi consuma, apoi pe Familia: cãsãtorit cu doamna preostradã ºi în casele noastre. Lumini strãlucitoare, globuri, moºi crãciuni, toate sunt teasã Cristina Demeter, jurist, au doi comenite sã ne creeze o atmosferã aparte. O atmosferã care ne vorbeºte despre belºug pii: Cãtãlina-Maria ºi Mãlina-Minodora. în casã ºi pe masã, despre a arunca un ban ºi celui sãrac, dar nimic despre Parohia în care sluEvenimentul Evenimentelor: Naºterea Domnului. Despre toate acestea vorbim cu jeºte: Felmer, din anul pãrintele Marius Demeter, preotul paroh al comunitãþii ortodoxe din Felmer. 1996. "osebim" de "lume" Pãrinte, ce mai sãrbãto- reînvãþãm cum sã ne aºternem sã facã ce face ea? numai prin strãdaniile Pãi Hristos sufletele când primim pe reºte lumea de Crãciun? noastre, nu ºi prin fapte. Eu unul cred încã cu tãrie Hristos, ºi asta învãþãm în ne-a luat din Adicã sunt situaþii în cã lumea sãrbãtoreºte Naºterea Bisericã, dar sã nu uitãm cã tre- lume, deci nu vãd care, în loc sã ne purtãm lui Hristos. Cel puþin noi, buie sã reînvãþãm ºi cum sã-L de ce ne-am încreºtineºte, ajungem sã ne românii, încã o mai facem ºi pãstrãm pe Hristos înlãuntrul toarce. Poate lumea purtãm "ca lumea". ªi ca sã sã vinã la noi... Hristos asta o simþi mai ales dacã te nostru. Ne-a cam dat peste cap ne-a luat din lume pentru cã dau un exemplu concludent, vã duci la sat. Chiar dacã suntem agresaþi cu tot felul de luminiþe "ajutorul" venit din partea Euro- trebuia sã ne "osebim". Tocmai îndrept atenþia spre prunci. Nu multicolore, globuri, reni pei - ºi nu numai de la ei. Am obiceiurile "lumii", necon- mai sunt prea mulþi astãzi, penzburãtori ce trag sania în care ajuns sã ne "îmbogãþim" cu lu- forme cu voia Domnului, L-au tru cã nu-i mai naºtem. Am troneazã sacul ceva mai pânte- cruri de nimic ºi sã ne risipim determinat sã facã asta. început sã ne occidentalizãm în cos decât moºul, noi, românii, valorile. Noi, însã, ne încãpãþâ- Creºtinii trebuie sã rãmânã pe gândire - nu mai vrem sã avem încã ne adunãm sã colindãm nam sã rãmânem în Bisericã, calea lui Hristos, pe calea copii decât dupã ce ne realizãm "De Naºterea lui Hristos", nu chiar dacã puternicii lumii iubirii ºi a înfrânãrii, iar social ºi financiar; nu mai pride venirea cu daruri a moºului. acesteia - ºi chiar parlamentarii "lumea", vãzând faptele noas- vim copilul ca pe darul lui E drept cã am mai pierdut ceva de la noi - ne aduc în "dar" pã- tre cele bune, sã aleagã dacã e Dumnezeu, ci ca pe cireaºa de din fondul sãrbãtorii în sine ºi cate legiferate. Nu cred cã ne- bunã calea lor sau calea lui pe tort. ªtiu cã vor fi unii care trãirile sunt oarecum dimi- am pierdut de tot bunul-simþ. Hristos. Eliade spunea cã "nu bombãne acum ºi sunt convins nuate, lucru datorat tocmai Încã mai simþim creºtineºte, te poþi face frate cu dracul pânã cã pot sã aducã ºi argumente formei în care ne este prezentat chiar dacã uneori uitãm sã ne treci puntea, cã te bate în pentru bombãneala lor, în Crãciunul pe sticla televizoru- purtãm creºtineºte sau mãcar dialecticã" - asta ca rãspuns la încercarea de a justifica aceastã lui ºi în vitrinele magazinelor, cu bun-simþ. E clar cã nu pu- celebra zicalã cu puntea ºi la atitudine, însã noi suntem unde "Moºul" e mediatizat în tem rezista aºa la nesfârºit ºi posibilele înfrãþiri (sau alianþe, capabili sã ne justificãm orice toate formele posibile, pe când trebuie sã ne redresãm spiritual cã sunã mai actual). Eu sunt de slãbiciune sau pãcat. Sunt ºi despre Naºterea Domnului se cât mai repede cu putinþã. ceva ani la Felmer ºi ºtiu sigur familii care nu primesc acest Ne-au ºubrezit ei uºa sufletului cã acolo sunt oameni "osebiþi", dar al naºterii de prunci, asta vorbeºte mult mai puþin. Zorica Laþcu are o poezie de-a ajuns sã scârþâie, ne-au adicã sunt creºtini. Nu zic cã nu fiziologic vorbind, ºi aceastã tare frumoasã, referitoare la rãvãºit "fânul curat" aºternut calcã unii postul - ºi nu mã încercare îi descumpãneºte, aºteptarea Naºterii Domnului acolo ºi ne-au cam stricat pacea refer aici doar la postul alimen- însã nu trebuie sã uitãm cã de Hristos, unde remarcã: "în sufleteascã, însã nu au reuºit sã tar, dar eu vãd cã oamenii se Crãciun Pruncul este al nostru, iesle nu e nici un fir de pai,/ E ne facã sã uitãm colindele silesc de la an la an sã fie mai al tuturor. Fiul Sfânt se naºte pe atenþi ºi la ce duc la gurã ºi la pãmânt "pentru noi ºi pentru a numai piatrã goalã, numai strãbune. Existã foarte multe con- ce scot pe gurã. ªi am avut noastrã mântuire." tinã./ În tainiþe de inimi nu e Ce putem face noi, creºpace, / ªi frig ca-n duhuri nici tradicþii între modul în care bucuria sã vãd oameni care au în peºteri nu-i." Mai este sãrbãtoreºte "lumea" ºi modul îndreptat multe din slãbiciunile tinii? Trebuie sã devenim ceea vreun loc, vreo iesle în care sã creºtinesc de a trãi Naºterea ce le aveau. ªi cine nu are pânã ce suntem deja, adicã sã deveDomnului. Un simplu exem- la urmã de îndreptat câte ceva? nim creºtini, deºi, paradoxal, vinã Hristos? Eu cred cã încã mai sunt plu ar fi bucatele copioase care Ce mi-aº dori sã înþeleagã suntem creºtini încã de la suflete destule care sã-L pri- se servesc de Ajun, în timp ce fiecare este cã, atunci când Botezul în numele Sfintei meascã pe Iisus sã se nascã. Nu pentru ortodocºi Ajunul Crã- vorbeºti de îndreptare ºi timpul Treimi. Nu ne putem întoarce ne aºternem noi foarte bine, cu ciunului este zi de post negru. îndreptãrii, trebuie sã pui în lume câtã vreme faptele "fân curat", sufletele, ºi de Ce poate face creºtinul în faþa început îndreptãrii de "ieri" - lumii vin în contradicþie cu ce multe ori mai ºi scârþâie uºa acestor presiuni constante din adicã sã nu mai amâni, pentru trebuie sã fim noi, ca ºi creºtini. Interviu realizat de când o deschidem, dar încã o partea lumii, care îi spune cã cã Mâine Nu Vine Niciodatã. Natalia Corlean Din pãcate, uneori noi ne deschidem. Trebuie însã sã pentru a fi în rândul ei trebuie

CMYK

6

Sfântul Nectarie în Þara Fãgãraºului

Prãznuirea Sfântului Nectarie la ªinca Veche

Locul de la ªinca Veche, purtãtor de curaj ºi nãdejde întru lucrarea mântuirii, sute de ani de slujire a Sfintei Liturghii în dar ºi în slujirea de egumenã în care am bisericile de sub pãmânt, a fost pãstrat de fost aºezatã cu acest prilej. Dumnezeu în tainã ºi reînviat tot de El, ªinca Veche - loc plin de evlavie penspre bucuria ºi folosul nostru. Acest minu- tru credincioºii Þãrii Fãgãraºului - a fost nat aºezãmânt ne-a fost rânduit de Dum- sfinþit de trãirea ºi rugãciunile monahilor nezeu când am fost trimise prin voia Lui sã care s-au nevoit sub pãmânt pentru a pãsslujim ºi sã întemeiem o obºte de mãicuþe, tra candela Ortodoxiei aprinsã ºi pentru a nãdãjduim, bineplãcute lui Dumnezeu. ne da lumina ei nouã, celor de azi; un loc Din luna mai 2009, cu binecuvântarea de tainã þinut de Bunul Dumnezeu pentru Înaltpreasfinþitului Laurenþiu Streza ºi sub ascultarea maicii stareþe de la Mãnãstirea BistriþaOdatã, fiind întrebat de cãtre un creVâlcea, m-am aºezat în trãire ºi dincios despre rostul ºi rânduiala Laudeslujire în casa monahalã de la ªin- lor zilnice, am încercat sã-i explic foloca Veche. Am descoperit cã este sind imaginea unui lanþ. Fiecare zi liturgicu adevãrat un loc mângâiat de cã este o zalã legatã armonios de cea anteDumnezeu, iar pentru mine ºi rioarã ºi de care se leagã urmãtoarea. Astobºtea de aici reprezintã ceea ce fel, cu fiecare ciclu zilnic de rugãciune, pe pãmânt numim "acasã". ,,lanþul" întins spre cer, început de înainParaclisul de la ªinca Veche taºi ºi continuat de urmaºi, creºte mereu. poartã hramul Sfântului Ierarh Aceastã imagine plasticã a lanþului nele frumos împodobite, aducând pe lângã evlaNectarie Taumaturgul, Sfânt mi-a revenit azi, 9 noiembrie, doar cã acum via credinþei ºi ofrandã de mulþime de flori, preiubit ºi mult cãutat în zilele sensul lui parcã era descendent, ºi iatã cum. cum ºi donaþii pentru susþinerea lucrãrilor. Linoastre. În acest loc, unde din Duminicã, 8 noiembrie, am vãzut pe Domnul turghia a fost împodobitã cu ofranda cântãrii corânduiala lui Dumnezeu se aflã Iisus Hristos rãsplãtind credinþa unor semeni ai rale adusã de membrii corului parohiei noastre, o pãrticicã din sfintele sale noºtri, dãruind minunat vindecare femeii bol- condus de domnul profesor Gheorghe Malene. moaºte, ne bucurãm de binecu- nave ce s-a atins de poala hainei Lui ºi mai ales În cuvântul rostit la Sf. Liturghie, pãrintele vântarea, ocrotirea ºi rugãciu- înviindu-i fiica lui Iair. Am vãzut apoi mulþime Cornel Ursu (Fãgãraº-Galaþi) a evidenþiat nea Sfântului, care a dorit ca de îngeri, conduºi de Arhanghelii Mihail ºi pacea, bucuria, armonia ºi binecuvântarea disfintele sale moaºte sã fie îm- Gavriil, împlinind voia Domnului, coborându- vinã, revãrsate cu prisosinþã prin Sf. Nectarie pãrþite bisericilor ºi paracliselor se la noi ºi îndrumându-ne pe calea cea bunã. asupra tuturor celor prezenþi, dar ºi a parohiei ºi ce îl prãznuiesc, numindu-le Dupã aceste minunate prezenþe, parcã foarte a întregii zone. Pãrintele stareþ Matei, pãtruns "casele mele". firesc, a urmat prezenþa, în suflete ºi în cel mai de emoþie, a subliniat legãtura duhovniceascã a Hramul Sfântului se prãz- real mod prin sfintele moaºte, a Sfântului Ierarh Sf. Nectarie cu Sf. Ierarh Nicolae - hramul bisenuieºte în fiecare an la 9 noiem- Nectarie al Eghinei, prãznuit în 9 noiembrie. ricii noastre, astfel cã Sf. Nicolae l-a gãzduit în brie, a doua zi dupã Sfinþii Prin voia lui Dumnezeu ºi cu ajutorul Sf. ,,casa sa" pe fiul sãu duhovnicesc, Sf. Nectarie. Arhangheli Mihail ºi Gavriil, zi Nectarie, la ªinca Nouã reînvie una din mãnãs- Totodatã a adus mulþumiri lui Dumnezeu, în care a trecut la cele veºnice. tirile cãzute sub urgia prigoanei uniate. Paracli- Maicii Domnului, sfinþilor, dar ºi pãrinþilor sluÎn acest an, de hram ne-am sul mãnãstirii va avea hramul "Sf. Nectarie". jitori, credincioºilor participanþi ºi mai cu bucurat de prezenþa ºi binecu- Lucrãrile, deºi avansate, n-au dat încã posibili- seamã obºtii din ªinca Nouã ºi domnului privântarea Înaltpreasfinþitului Dr. tatea sãvârºirii slujbelor, astfel cã, împreunã cu mar prin care, cu voia Domnului, s-a fãcut posiLaurenþiu Streza, Mitropolitul toatã obºtea credincioºilor din ªinca Nouã, în bilã reînvierea mãnãstirii ºi sãrbãtoarea de azi. Ardealului, care, însoþit fiind de frunte, firesc, cu domnul primar, am avut deoseToþi participanþii au fost invitaþi la Cãminul un sobor de preoþi, a sãvârºit bita bucurie ºi plãcere sã primim în sfânta noas- Cultural la agapa (care se doreºte a fi începutul dumnezeiasca ºi arhiereasca trã bisericã pe Sfântul Nectarie, cu cei doi uce- unei tradiþii) oferitã de credincioºii satului nosLiturghie întãrindu-ne sufletele nici ºi slujitori ai sãi - pãrintele stareþ Matei ºi tru, pentru care le mulþumesc ºi eu, rugând pe Dumprin înalt ºi duhovnicesc cuvânt pãrintele Nectarie, împreunã cu mulþimea preo- nezeu sã le plineascã toatã jertfa ºi osteneala. de învãþãturã, mângâind inimile þilor ºi credincioºilor veniþi cu acest prilej. Cu bucurie în suflete, adresãm Sfântului Slujba a început încã de duminicã seara, cu Nectarie ºi obºtii mânãstirii invitaþia ca ºi în credincioºilor, cãrora le mulþumim cã ne-au fost alãturi în Vecernia, Litia, Utrenia ºi Paraclisul. Luni dimi- viitor sã ,,gãzduiascã" în încãpãtoarea noastrã neaþa, un sobor format din 20 preoþi ºi un diacon bisericã. Închei aceastã relatare având încã în acest ceas de sãrbãtoare. Bucurie a fost în inimile au adus laudã ºi mulþumire lui Dumnezeu ºi sfin- minte imaginea ,,lanþului-scarã", urcând de la tuturor, cãci prin darul ºi mila þilor Sãi cu acatistul, Sf. Liturghie ºi sfinþirea noi spre Dumnezeu prin rugãciunea neîntrerupLui, Dumnezeu ne-a adunat în apei. Pe tot parcursul slujbei, mulþimea credin- tã a Bisericii ºi coborând de la El prin Maica Sa, împreunã slujire, rugãciune ºi cioºilor, într-o adevãratã atmosferã duhovni- prin Îngeri ºi prin Sfinþi, la noi. Pr. paroh Sorin Suciu folos duhovnicesc, dându-ne ceascã, s-a închinat la sfintele moaºte ºi la icoa-

rugãciunea celor de demult ºi pentru folosul nostru, al tuturor. Din pronia lui Dumnezeu avem bucuria de a primi mulþi pelerini de aproape ºi de departe, care ne mãrturisesc cã, aici fiind, simt multã bucurie ºi liniºte sufleteascã. Celor care nu aþi cãlcat pe acest loc vã aºteptãm sã veniþi ºi sã primiþi bucurie, liniºte ºi binecuvântarea lui Dumnezeu ºi a Sfântului Nectarie. Amin. Monahia Serafima Antofe, stareþa obºtii de la ªinca Veche

,,Lanþ" al credinþei ºi bucuriei la ªinca Nouã

7 Sfântul Apostol Andrei, zi de mare praznic la Berivoi
Eveniment
Prãznuit în fiecare an pe 30 noiembrie, Sf. Apostol Andrei, creºtinãtorul românilor, se bucurã de o evlavie deosebitã ºi în rândul credincioºilor din Þara Fãgãraºului, sosiþi în numãr mare, de la primele ore ale dimineþii, la Mãnãstirea Berivoi, care ºi-a serbat hramul bisericii mari. Deºi Sf. Andrei este considerat "cap de iarnã", Dumnezeu a rânduit ca ziua prãznuirii sale din acest an sã fie o zi însoritã de toamnã, amplificând parcã ceea ce simþim cu toþii, anume cã Sf. Andrei se roagã permanent pentru noi. "Naºteþi copii sfinþi, ca sã aveþi preoþi sfinþi, mitropoliþi sfinþi, episcopi sfinþi!" În continuare, Preasfinþitul a realizat o scurtã incursiune în istorie, reamintind cine a fost Sfântul Andrei. Ucenic al Sfântului Ioan Botezãtorul, Sf. Andrei a fost cel care a rãspuns primul chemãrii lui Hristos la apostolat, convingându-l ulterior ºi pe fratele sãu mai mare, Petru. Dupã ce Mântuitorul S-a înãlþat la Ceruri, Sfântul Andrei a propovãduit cuvântul Evangheliei în multe locuri, inclusiv pe teritoriul Dobrogei de astãzi. Izvoarele scrise atestã cã pânã în veacul al XVII-lea, noi nu am avut pe teritoriul þãrii nicio sectã, nicio altã bisericã decât cea ortodoxã. Prin urmare, nouã, creºtinilor ortodocºi contemporani, nu ne rãmâne decât sã pãstrãm vie credinþa moºilor ºi strãmoºilor noºtri, credinþa propovãduitã de apostolul cel "întâi chemat".

Vecerzan, originar din Agnita, care va fi în curând instalat preot în parohia Ighiºul Vechi - Protopopiatul Agnita.

Preasfinþitul Andrei, oaspete drag
Slujba hramului a fost încununatã de prezenþa Preasfinþitului Andrei Fãgãrãºeanul, aflat pentru a treia oarã la Mãnãstirea Berivoi. PS Andrei a slujit Sfânta Liturghie în mijlocul unui sobor de 20 de preoþi, alãturi de pãrintele exarh Visarion Joantã, pãrintele stareþ Ilarion Urs de la Mãnãstirea Brâncoveanu ºi de pãrintele protopop Ioan Ciocan, fãcând, prin puterea rugãciunilor înãlþate, sã vibreze întreg cerul Þãrii Fãgãraºului. Rãspunsurile la stranã au fost date de un cor alcãtuit din absolvenþi ºi studenþi ai Facultãþii de Teologie, dirijaþi de cãtre Prof. Dr. Gheorghe Malene. Tot în cadrul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru diacon Paul

"Viaþa de sfinþenie începe din pântecele mamei"
PS Andrei ºi-a început cuvântul de învãþãturã cu ecfonisul ce se rosteºte în timpul Utreniei: "Cã sfânt eºti Dumnezeul nostru ºi întru sfinþi te odihneºti!", subliniind faptul cã slujbele noastre sfinte cuprind toatã dumnezeirea Ortodoxiei. Din acest motiv, creºtinii trebuie sã conºtientizeze cã este un mare pãcat sã vorbeascã în bisericã, în timpul Sfintei Liturghii, în loc sã asculte cu evlavie slujba. Un om sfânt ia naºtere încã din pântecele mamei sale: "O mamã care se roagã lui Dumnezeu, o mamã care se cuminecã cu Sfântul Trup ºi Sânge al Domnului, când poartã în pântece copilul, acela nu are cum sã iasã un golan; nu are cum!", a spus Preasfinþitul Andrei.

Moment aniversar

La rândul sãu, Pãrintele stareþ Iosif Toma a mulþumit Preasfinþitului Andrei pentru cã a rãspuns invitaþiei de a fi cu toþii împreunã într-o zi de mare bucurie, reamintind faptul cã Mãnãstirea Berivoi este ºi va rãmâne ºi casa Preasfinþitului Andrei. În semn de preþuire, Pãrintele stareþ i-a dãruit Preasfinþiei sale o frumoasã icoanã cu un alt sfânt care poartã numele Andrei: Sf. Andrei - Arhiepiscopul Cretei. Pãstrând atmosfera de sãrbãtoare, praznicul s-a încheiat cu o agapã creºtineascã, în cadrul cãreia Pãrintele stareþ Iosif i-a oferit Pãrintelui episcop, cu ocazia Sfântul Nicolae, ocrotitorul bisericii noastre brâncoveneºti, ne-a fãcut un serbãrii numelui, un frumos tort aniversar, mare dar ºi anul acesta: sãrbãtorirea hramului bisericii noastre a fost onoratã de pe care PS Andrei l-a împãrþit cu generoprezenþa Preasfinþitului Andrei, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. zitate credincioºilor prezenþi. Preasfinþitul Andrei a fost întâmpinat filantropic eparhial, din care urmeazã ca ºi Diac. Claudiu Pãun în jurul orei 9 de un sobor de preoþi, în frun- în 2010 sã fie acordate ajutoare familiilor te cu pãrintele protopop Ioan Ciocan. A fost sãrace, oamenilor bolnavi care nu îºi pot sãvârºitã Sfânta Liturghie, în cadrul cãreia permite achiziþionarea medicamentelor, Duminicã, 20 decembrie 2009, vã Preasfinþia sa a hirotonit preot pe seama Pa- elevilor ºi studenþilor cu o situaþie materialã invitãm la a treia ediþie a Spectacolului de rohiei Recea pe diaconul Constantin Spiri- precarã ºi altor persoane care au nevoie de Binefacere "Fii bun de Crãciun", organidon, absolvent al Facultãþii de Teologie din ajutorul fraþilor lor creºtini. În continuare pãrintele protopop Ioan zat de Parohia Ortodoxã Sf. Ilie din Cluj. Imediat dupã Taina Hirotoniei, Pãrintele Episcop le-a vorbit celor prezenþi despre Ciocan a fãcut o rememorare a evenimen- Victoria în colaborare cu Primãria importanþa preotului în viaþa unei parohii, telor din ultima perioadã, când în Proto- Oraºului Victoria. Locaþie: Biserica despre respectul ºi iubirea acestuia faþã de popiatul nostru au fost numiþi mai mulþi Ortodoxã Sf. Ilie, ora 16.00. Din program: Grupul de tineri Perla Dumnezeu ºi faþã de oameni, dar ºi despre preoþi tineri, iar în final noi, toþi cei din Sibiu, cu sceneta "Prinþul fericit" respectul datorat de enoriaºi. prezenþi, i-am mulþumit Preasfinþitului La sfârºitul Sfintei Liturghii, Preasfinþi- Andrei pentru marea bucurie pe care ne-a (dupã piesa lui Oscar Wilde), colinde cu tul a dat citire cuvântului pastoral al Înalt- prilejuit-o prin prezenþa în mijlocul nostru, Mariana ªandru, Viorica Cerbu, Mioara preasfinþitului Laurenþiu, Mitropolitul Ar- rugându-l sã primeascã în dar o icoanã, Greavu, un program susþinut de copiii de la Centrul de Plasament "Azur" ºi Liga dealului, adresat credincioºilor de Sfântul semn al dragostei ºi preþuirii noastre. Nicolae, în vederea constituirii fondului Pr. paroh Ioan Dincã Tinerilor Creºtini Ortodocºi Victoria.

PS Andrei la biserica "Sf. Nicolae" din Fãgãraº

„Fii bun de Crãciun“

8

Eveniment

Zi de mare praznic pentru biserica-mamã a Oraºului Victoria
preoþii din Oraºul Victoria. Biserica "Sf. Cuvioasã Parascheva" din Oraºul Victoria a trãit vineri, 20 noiemPãrintele paroh Mihail Fogoroº brie, o zi de mare sãrbãtoare. La împlinirea a 20 de ani de la sfinþirea bisericii, Sf. Liturghie a fost oficiatã de Înaltpreasfinþitul Laurenþiu Streza, Mitropolitul Ardealului. ne-a spus cã "Înaltpreasfinþitul a menþionat faptul cã ºi-a dorit mult sã fie Anul acesta s-au împlinit 20 de ani de prezent la aceastã sfântã bisericã în aceastã la târnosirea bisericii noastre, aceasta fiind zi, pentru a ne aratã dragostea Înaltpreasultima bisericã sfinþitã înainte de revoluþia finþiei sale pentru biserica-mamã din din 1989 în Mitropolia Ardealului. Multã Victoria, dar ºi pentru a întãri în credinþã vreme de la înfiinþarea lui, Oraºul Victoria pe credincioºii acesteia, strânºi în numãr nu a avut bisericã. Dacã la început slujbele atât de mare. Am trãit o zi de mare bucurie se oficiau în satele din împrejurimi, apoi duhovniceascã, pe care nu o vom uita." într-o baracã din Combinatul chimic sau La sfârºitul Sfintei Liturghii, pãrintele la ºcoalã, amintim de curajul unui localnostru paroh, care a demarat ºi acþiunile nic, Gheorghe Albãceanu - tatãl actualului pentru construcþia casei parohiale, având apreot din Viºtea de Sus, care a riscat mult jutorul celorlalte parohii, a credincioºilor adãpostind lãcaºul de cult în casa sa, de pe mãnãstirii de la Sâmbãta de Sus, pãrintele din oraº, dar ºi a Consiliului Local ºi Constrada Viitorului. Pãrintele Cornel Codrea protopop Ioan Ciocan ºi un sobor de pre- siliului Judeþean, a fost hirotesit sachelar. este cel care a avut îndrãzneala de a ridica oþi ºi diaconi, printre care s-au numãrat toþi Cornelia Munteanu, Victoria actuala bisericã în ansamblul parohial de acum. Locaþia lui era: depozitul de Dupã slujirea Sfintei Litur- fiind faptul cã majoritatea materiale de sub casa parohialã de pe strada Mol- ghii la biserica "Sfânta Cuvioasã preoþilor, fiind localnici, au doveanu. Tot ce a fost Parascheva" din Victoria, Înalt- locuit în casele lor persofãcut acolo s-a putut reali- preasfinþitul Laurenþiu a poposit nale. În aceastã situaþie, za cu sprijinul credincio- în data de 20 noiembrie ºi la pãrintele Alexandru îmºilor, care lucrau ziua ºi Ucea de Sus, la invitaþia pãrin- preunã cu familia au fost nevoiþi sã locuiascã în noaptea la locul unde se telui paroh Alexandru Stanciu. Pãrintele mitropolit, însoþit de gazdã pânã în toamna acesvor ruga ani la rândul lui Dumnezeu. Au riscat ºi ei, pãrintele protopop Ioan Ciocan ºi hiale, apoi a binecuvântat famica ºi preotul. Au riscat li- de un sobor de preoþi, a înãlþat rulia pãrintelui Alexandru, pe doambertatea, familia, viaþa chiar, gãciune ºi a stropit cu apã sfinþitã na preoteasã Delia-Maria ºi pe pentru credinþa lor, pen- biserica micã a parohiei. Aceastã bicei patru copii ai lor, bucurându-se tru a nu pierde legãtura cu sericã a fost construitã în 1889 de de o familie atât de frumoasã ºi Dumnezeu. Aici a pãºit credincioºii greco-catolici din sat. fiind impresionat de efortul depus odinioarã ºi pãrintele Ar- În 1924, de bunã voie, împreunã de pãrintele paroh în numeroasenie Boca, care a dat un cu preotul lor, aceºtia revin la Ortosele activitãþi pastorale în care sfat referitor la proscomi- doxie, aºa încât biserica aceasta diar. Nimeni nu a avut cu- a rãmas pãrãsitã. Lucrãrile de renoi-a implicat pe enoriaºii sãi, de rajul sã semneze autori- vare au început în vremea pãsto- tui an, când s-au putut muta în toate vârstele. Apoi i-a felicitat ºi zaþia de construcþie, dar fri- ririi pãrintelui Ilarie Morariu ºi au prima casã parohialã a satului. pe credincioºii prezenþi la slujbã, Credincioºii parohiei, împre- pentru dragostea lor faþã de Dumca de Dumnezeu i-a oprit fost continuate de pãrintele Alexanpe cei aflaþi atunci la pu- dru, acum putându-se sãvârºi aici unã cu membrii Consiliului Paro- nezeu, faþã de slujitorii Sãi ºi faþã tere sã o dãrâme, aºa cum diferite slujbe ºi activitãþi misio- hial ºi cu ajutorul unor oameni deo- de Bisericã, virtute materializatã s-a întâmplat de exemplu nar-pastorale cu copiii ºi tinerii. sebiþi, s-au îngrijit de cumpãrarea în toate aceste lucrãri ºi mai ales cu biserica "Sf. Vineri" Membrii corului bisericesc, unei case, pe care apoi au ame- în casa parohialã, care rãmâne o din Bucureºti. A fost un îmbrãcaþi în frumoasele costume najat-o atât ca spaþiu de locuit pen- mãrturie pentru generaþiile viiaccept tacit al conducãto- româneºti, au dat rãspunsurile la tru familia preotului, cât ºi ca spa- toare cu privire la jertfelnicia ºi rilor de odinioarã, iar în slujbã ºi, la îndemnul Înaltprea- þiu necesar pentru desfãºurarea ac- credinþa lor în Dumnezeu. final s-a reuºit ºi sfinþirea sfinþitului, au cântat colinde. Du- tivitãþii administrative. Un rol imPãrintele Alexandru, vãdit emoei, chiar în 1989. pã vizitarea bisericii mari, prilej portant în ridicarea acestei case l-a þionat, a mulþumit ÎnaltpreasfinþiCu ocazia rememo- cu care Înaltpreasfinþitul a apre- avut familia Teodor ºi Marcela Ca- tului pentru bunãvoinþa de a cherãrii acestui eveniment, ciat lucrãrile efectuate - încãlzirea tanã, care s-au ocupat îndeaproa- ma binecuvântarea lui Dumnezeu Sfânta Liturghie a fost centralã, acoperiºul ºi trotuarul pe de aceste lucrãri, realizate asupra lucrãrilor efectuate, apoi a sãvârºitã de ÎPS Lauren- din jurul Bisericii, ne-am îndrep- într-un timp foarte scurt. adus mulþumiri sincere tuturor þiu, Mitropolitul Ardea- tat cu toþii spre casa parohialã. Înaltpreasfinþitul a stropit cu credincioºilor care au sprijinit ºi lului, împreunã cu pãrinParohia Ucea de Sus nu a a- apã sfinþitã ºi a uns cu untdelemn au contribuit la edificarea acestor tele Ilarion Urs, stareþul vut niciodatã casã parohialã, dat sfinþit toate camerele casei paro- realizãri. Pr. Ion Tãrcuþã

Binecuvântare arhiereascã la Ucea de Sus

CMYK

Mãrturisitori ai Ortodoxiei
Preotul ortodox Daniil Sisoev a fost asasinat la Moscova în seara de 19 noiembrie. Crima a fost comisã foarte probabil din motive religioase. Preotul se pare cã a cãzut victimã islamicilor radicali sau sectari, declarã investigatorii cazului. Asasinul neidentificat purta o mascã de doctor când l-a atacat pe preot, relateazã Interfax. Criminalul a intrat în biserica " Sf. Ap. Toma " din sudul Moscovei pe la 10.40 p.m. Era un bãrbat înalt ºi solid, spun martorii oculari. Ei precizeazã cã era de origine caucazianã, deºi nu e clar cum au ajuns la aceastã concluzie. Omul s-a nãpustit în bisericã ºi a strigat: "Care este Sisoev?" Preo- mai târziu. Preotul avea soþie ºi trei copii. Daniil Sisoev s-a nãscut la 12 ianuarie tul de 35 de ani a ieºit în faþã, atacatorul a scos o armã silenþioasã ºi l-a împuºcat în 1974 în Moscova. A absolvit aici Acadegât ºi în cap. Atacatorul a pãrãsit locul mia Teologicã. Se ocupa mai ales cu activitãþi misionare. A înfiinþat o ºcoalã de crimei mergând - nu a luat-o la fugã. Pãrintele Daniil a murit la spital o orã predicatori pe stradã, în Moscova.

9

Un preot ortodox a fost asasinat la Moscova
Sisoev era un oponent activ al Islamului. De exemplu, a condus douã dezbateri publice cu fostul preot ortodox Viaceslav Polosin, care s-a convertit la islamism. Sisoev a publicat o carte, "Cãsãtorie cu un musulman", în care a scris cã Dumnezeu ºi Biserica nu admit cãsãtoriile între creºtini ºi necreºtini. Grupuri religioase radicale au început sã-l ameninþe pe Pãrintele Daniil Sisoev cu patru ani în urmã. Ii trimiteau email-uri ameninþându-l cã îi vor "tãia capul ºi scoate maþele ". S-a anunþat de asemenea cã grupuri islamice îl condamnaserã pe Pãrintele Daniil la moarte. Anul trecut, un musulman a sunat la biserica unde slujea pãrintele ºi a spus cã preotul va fi ucis dacã va continua sã-ºi manifeste public atitudinea negativã faþã de Islam. Sisoev a fost silit sã apeleze la Biroul Federal al Securitãþii Rusiei de douã ori, cerând ajutor. Pe deasupra, Daniil Sisoev lupta ºi împotriva sectanþilor. Comunica mult cu cei ce fuseserã afectaþi de secte. Preotul era un membru activ al centrului pentru reabilitarea victimelor sectelor totalitare ºi ale miºcãrilor pseudo-religioase. Unul dintre cele mai controversate asasinate în rândul clerului a fost comis pe 9 septembrie 1990, când a fost ucis Alexander Men. Pãrintele Alexander a scris zeci de cãrþi (incluzând opera sa cea mai valoroasã, "Fiul Omului", care a servit drept introducere în creºtinism pentru mii de cetãþeni ai fostei Uniuni Sovietice); a botezat sute, dacã nu mii de oameni; a înfiinþat o Universitate Ortodoxã deschisã ; a deschis una dintre primele ºcoli de duminicã în Rusia ºi un grup de caritate în spitalele ruseºti pentru copii. Influenþa lui este încã larg simþitã ºi moºtenirea sa continuã sã se extindã atât în Rusia, cât ºi dincolo de graniþele ei. A fost ucis într-o duminicã dimineaþã de cãtre un agresor înarmat cu un topor, chiar în faþa casei sale din Semkhoz, Rusia www.english.pravda.ru Traducere de Iuliana Tenchiu

De ce trebuie sã mergem la bisericã în fiecare duminicã?
Pr. Daniil Sisoev: Pentru cã Hristos ne-a poruncit aºa: ºase zile sunt pentru tine ºi a ºaptea zi este pentru Domnul Dumnezeu. El ne poate cere sã-i oferim drept sacrificiu o parte din timpul nostru. ªi în al doilea rând: ar trebui sã ne amintim de Stãpânul nostru din Ceruri ºi de Patria Cereascã. Dacã vreþi, noi creºtinii suntem toþi teroriºti. Suntem membrii unei armate rebele, care se revoltã împotriva stãpânitorului acestei lumi, diavolul. Bisericile sunt staþii intermediare. Acolo primim informaþii de la guvernul nostru: codurile (Noul Testament), întãririle (Sfânta Euharistie), ºi primim sprijin de la comunitate. Stãpânim tot felul de trucuri pentru a purta atacuri teroriste împotriva prinþului acestei lumi, adicã învãþãm cum sã facem binele. Desigur, dacã un agent al Împãrãþiei Cerurilor se sustrage ºi nu þine legãtura cu centrul de comandã, uºor se poate pierde, îºi pierde puterea ºi cade în luptã. Potrivit regulilor Bisericii, cineva care fãrã motiv nu vine trei duminici la rând la Sfânta Liturghie este exclus de la Împãrtãºanie. Deseori, cei ce nu participã la slujbele Bisericii se plictisesc repede. Dacã unii cred cã dormim duminica sã recuperãm

nesomnul din restul sãptãmânii, în loc sã mergem la Sf. Liturghie, vor înþelege curând cã somnul de duminicã nu face nicio plãcere. Poþi mânca ºi totuºi rãmâne flãmând sau poþi dormi 25 de ore ºi sã te simþi totuºi somnoros. Dacã Dumnezeu nu-þi dã puterea, nu o vei gãsi niciunde altundeva. Dacã eºti îndrãgostit de cineva, permanent îþi doreºti sã-l vezi pe cel iubit, sã comunicaþi. Nu trebuie sã te forþeze nimeni sã mergi la întâlnire, nu-i aºa? Creºtinismul se înalþã pe dragostea dintre Dumnezeu ºi om. Este încã foarte important sã nu cauþi justificãri dacã lipseºti de la slujbã. Putem afla o mie de motive, dar aceasta nu va face decât sã înrãutãþeascã situaþia. E nevoie sã luptãm fãrã milã cu pãcatul, cu trândãvia.

CMYK

10

Fii tânãr cu Hristos

De ce mã lasã Dumnezeu sã urlu de durere?
Poruncile sunt ca norii, nu poþi ajunge eºti judecãtorul lui. Eu Te rog sã-l binecuvânla ele ºi chiar dacã printr-o mare minune tezi ºi pe mine sã mã înveþi cum sã-l iubesc, ai ajuns, deºi eu nu am ajuns niciodatã, nu cum sã mã apãr, cum sã-mi trãiesc durerea". se ºtie câte secunde poþi rãmâne cu ele. Ni Desigur, e doar un exemplu. Poþi gãsi alte se cer lucruri imposibil de fãcut pentru cuvinte. mântuire! Ni se cere sã fim buni, dar se Dacã nu ai puterea sã rosteºti asemenea spune clar cã doar Dumnezeu e bun. cuvinte, sã-I spui tot Lui: "Doamne, nu pot. Eu nu vreau sã cârtesc, mã doare sufleTu poþi. Ajutã-mã!" tul! Dar dacã vãd cã pentru mine nu se Atunci poate cã vei auzi chemarea Lui: întrevede nici un plan, mã doare tare. ªi "Veniþi la Mine, toþi cei osteniþi ºi Eu vã voi din cauza cârtelii mã îndepãrtez neîncetat odihni pe voi". de Dumnezeu ºi cui îi pasã? Zilele mele Atunci poate cã vei alege sã mergi la El, la încep cu cârtire ºi se terminã cu ceartã. De Bisericã, ºi sã-L laºi sã te mângâie, sã te spele fapt eu sunt cea care se ceartã, Dumnezeu de pãcat prin Spovedanie, sã te întãreascã în nu se ceartã. Cel puþin aºa cred. Nu pot, nu har prin Împãrtãºanie, sã te înveþe mai multe, cred cã pot sã fiu aºa cum vrea Dumnezeu! cum ºtie El. ªi mã doare sufletul cã nu trãiesc pe placul ªi multe, multe se vor schimba mergând Lui, cã nu sunt pe placul Lui, dar e prea multã durere, pe calea cea strâmtã a renunþãrii la voia noastrã, la dorinþa ca ranchiunã, amãrãciune, chin, suferinþã, coºmar în sufletul lucrurile sã fie aºa cum vrem noi. meu, sunt prea rãnitã. Dumnezeu de ce mã lasã sã cârtesc, sã Altfel, oricât ai urla ºi ai bate din picior, nimic nu se schimmã îndepãrtez de El? De ce mã lasã sã mã chinuiesc, sã urlu bã, pentru cã schimbarea poate avea loc numai în tine. de durere? Nu mã mai iubeºte? Cu dragoste ºi rugãciune, O ratatã Maica Siluana De ce te lasã Dumnezeu sã urli de durere? Pentru cã te www.sfintiiarhangheli.ro iubeºte. Dacã asculþi puþin tãcerea din ochii Lui din icoanã vei auzi cã-þi cunoaºte durerea pe care o simte CINE NU ARE NEVOIE DE HRISTOS?! deodatã cu tine în trupul Sãu. Doar cã nu are aceeaºi ati- un strigãt frânt în gânduri tudine faþã de ea, ca tine. Lui îi este milã de tine, þie nu! Nu cunosc pe nimeni care El, din milã ºi din iubire, a venit la noi ºi vine la tine ca sã-þi arate pe viu cã durerea se poate trãi ºi altfel decât sã nu aibã nevoie de Hristos, revoltându-ne, acuzând ºi învinovãþind: pe ceilalþi, pe pentru cã n-am întâlnit nicionoi înºine, pe El... Tu, lipsitã de milã faþã de tine, din datã un om pe deplin viu; toþi cauza dorinþei ca lucrurile sã fie aºa cum þi-ar plãcea þie, sunt niºte muribunzi, de la alegi mereu soluþii care sporesc suferinþa, întunecã naºtere pânã la mormânt... mintea ºi otrãvesc viaþa. Cei mai jalnici sunt aceia Dacã acum te opreºti din cârtit ºi te aºezi în faþa Lui care, deºi sunt duºi ca vitele la ºi hotãrãºti sã iei în faþa durerii atitudinea Lui, totul se va tãiere, braveazã, gesticulând ca schimba. niºte stãpâni ai destinului: sunt Þi se pare cã poruncile Lui sunt nori ºi sunt grele. cei cu bani, cu putere... ParaEle sunt pur ºi simplu puterea pe care nu o ai acum ca doxal, ei sunt cei mai stãpâniþi sã trãieºti cum ne cere El. De exemplu: tu nu poþi sã nu de moarte ºi tot ce pot cumpãra cârteºti când cineva face ceva rãu sau ceva care te doare, cu averile lor e blestemul ce pentru cã nu ºtii sã faci altceva ºi nu te-a învãþat nimeni cade peste urmaºi... sã fii atentã ºi la durerea celorlalþi, pe care nu o poþi simþi Blestemul de a nu pricepe pe dinãuntru, ca pe a ta. Ca remediu la aceastã neputinþã, niciodatã înþelepciunea simplã Domnul îþi dãruieºte porunca: Binecuvânteazã pe cel a Vieþii înseºi: cã ºi moartea ce-þi face rãu. Nu judeca! Fãcând asta, fãrã plãcerea cu ne-a fost datã din dragoste, ca care faci ce poþi, vei descoperi cã nu mai cârteºti ºi cã sfârºit al pãcatului, nu al omudurerea devine altceva pentru tine. lui... Crucea ne vindecã de Cum binecuvântezi? Aºa, simplu: "Doamne, prostia absolutã... ne face sã înþelegem Viaþa... binecuvânteazã pe X, care fãcând ce face acum, mã Numai Hristos poate face în noi atâta liniºte încât sã putem auzi Viaþa, rãneºte, îmi face rãu, mã doare!" atâta curãþenie ca s-O putem simþi... Numai Hristos ne poate deschide Cum nu judeci? Tot simplu: "Doamne, ce face aces- ochii de la celãlalt capãt, lãuntric, al fiinþei noastre ca s-O putem vedea... ta acum e treaba lui. Are voie sã facã ce vrea. Numai Tu Numai Hristos are cuvintele, Sângele ºi Trupul Ei... ºtii de ce face: de fricã, de durere, cã-l provoc eu, din Cine poate sã nu aibã nevoie de Hristos? nesimþire sau urã, din neºtiinþã sau cu bunã ºtiinþã... Tu www. oameni-si-demoni.blogspot.com

Educaþie creºtinã

11

Povestiþi cu ajutorul imaginilor

denþiazã faptul cã Hristos S-a nãscut din Fecioarã, Iosif nefiind tatãl Pruncului. Este un om în vârstã (avea 84 de ani), Dacã doriþi sã insuflaþi copiilor dumneavoastrã dragostea de Dumnezeu încã reprezentat cu aureolã, aflându-se între drepde când sunt mici, activitãþile practice pe care le faceþi cu ei sunt esenþiale. Aºa cã, þii lui Dumnezeu (Matei 1, 19). Are o expredeºi pregãtirile pentru sãrbãtoarea Naºterii nu vã lasã foarte mult timp, investiþi în sie meditativã, îngrijoratã, o stare de tulbulucrurile cu adevãrat importante ºi gãsiþi câteva momente pentru a vorbi cu copiii rare pricinuitã de Naºterea feciorelnicã a despre Naºterea Domnului. O metodã foarte bunã este sã folosiþi ca suport didactic lui Iisus. Iosif reprezintã pe tot omul slab în credinþã. "Vifor de gânduri necuviinicoana Naºterii. Iatã ºi câteva explicaþii ºi detalii care vã pot fi de ajutor: cioase având întru sine Icoana cuprinde de obicei 3 registre: înþeleptul Iosif s-a tulburat (...), dar cunos1. registrul de sus când cã zãmislirea ta dumnezeiesc, în care vedem: este de la Duhul Sfânt - RAZA - arãtare a Sfintei a zis: Aliluia." (AcatisTreimi. Din semicerc coboarã o ratul Buneivestiri) zã unicã (Firea cea Una a lui Dum- BÃTRÂNUL CIUnezeu), dar care ieºind din stea (triDAT - îmbrãcat în piele misã pentru a vesti Naºterea ºi a-i de animal, este amãgicãlãuzi pe magi) se împarte în trei torul Satan, deghizat în chipul unui pãstor, care (Cele 3 Persoane ale Sfintei Treimi) îl hãrþuieºte pe Iosif cu - MUNTELE DE STÂNCà - sugeîntrebãri perfide. Scena reazã o lume neprimitoare, rece, aeste inspiratã de dicã lumea cãzutã în pãcat. Stâncile Evanghelia apocrifã a care se înalþã sunt însã ca niºte lui Iacov unde se spune trepte spre cer, pe care ni le descã cel viclean rosteºte chide Naºterea lui Hristos. Întreg prin intermediul ciopãmântul pare a tresãlta de bucurie. banului Thyrros: "Aºa - ÎNGERII - îºi îndeplinesc cum acest toiag (el este dublul rol: unii aduc laudã lui îndoit sau rupt, simbol Dumnezeu, alþii vestesc pãstorilor al sceptrului zdrobit al Naºterea Împãratului. Prezenþa lor fostei sale puteri) nu va dovedeºte dumnezeirea Pruncului. mai putea sã dea vlãstare, tot aºa un 2. registrul central - al bãtrân ca tine nu mai Naºterii, în care vedem: prunc ºi "Ce vom aduce þie, Hristoase? Cã Te-ai arãtat pe pã- o poate zãmisli poate sã - PRUNCUL HRISTOS fecioarã nu reprezentat fie dormind, fie treaz, mânt ca un om, pentru noi. Fiecare din fãpturile cele zidite nascã". Dar toiagul a înfãºat în scutece care au forma unor de Tine, mulþumire aduce Þie: îngerii cântarea, cerurile înflorit îndatã. fâºii înguste, asemenea giulgiurilor steaua, magii darurile, pãstorii minunea, pãmântul peºtera, - SCENA ÎMBÃIERII de înmormântare, iar ieslea în care pustiul ieslea, iar noi pe Maica Fecioarã. Dumnezeule, Cel PRUNCULUI - nu apare în este aºezat Pruncul are aspectul unui ce eºti mai înainte de veci, miluieºte-ne pe noi." (Mineiul pe luna decembrie) toate icoanele. Sugereaaltar - mormânt. Toate acestea ne zã faptul cã Dumnezeu anunþã moartea ºi Învierea Lui. poporul meu nu mã pricepe." (Isaia 1, 3) cel Preaînalt se supune obiceiurilor ºi - MAICA DOMNULUI - este aºezatã pe - PÃSTORII - primesc vestea minunatei deprinderilor omeneºti, aceasta fiind ºi o un pat asemãnãtor cu cele purtate de evrei Naºteri de la îngeri; prin simplitatea lor, mãrturie a Întrupãrii reale a Domnului, în cãlãtorie. El este de culoare roºie sunt mai apropiaþi de lumea cereascã. Care a devenit "întocmai cu oamenii de (spuneþi-le copiilor acest lucru când colo- MAGII - sunt reprezentaþi fie pe cai, bunã voie" (Utrenia praznicului, Canonul reazã), asemenea unui pat împãrãtesc, fie aducând Pruncului întreitul dar - aur, tã- Sfântului Ioan Damaschin, cântarea a pentru a arãta cinstea cuvenitã Nãscãtoarei mâie ºi smirnã -, preînchipuindu-le pe feme- IV-a). de Dumnezeu. ile purtãtoare de mir, venite la mormânt în In icoanã, TOATà CREAÞIA SE BUCURà - PEºTERA (IESLEA) - sunt dovezi ale dimineaþa de Paºti: aur - ca pentru un Împã- la Naºterea Domnului nostru Iisus Hristos: profundei smerenii a Domnului Hristos, rat, tãmâie - ca pentru Dumnezeu, smirnã cerul (steaua ºi îngerii), pãmântul (munþii, care ar fi putut sã se nascã într-un palat, - ca unuia care a murit (anunþã Rãstignirea). plantele ºi animalele) ºi în special dar a ales aceste condiþii cu totul modeste. omenirea, reprezentatã cel mai desãvârºit 3. registrul de jos - omenesc, - BOUL ºI ASINUL - sugereazã împliniîn persoana Maicii Domnului nostru. în care vedem: rea unei proorocii a profetului Isaia: "Boul Adaptare de Natalia Corlean, îºi cunoaºte stãpânul ºi mãgarul ieslea - DREPTUL IOSIF - aºezat deoparte de dupã Pãrintele Dumitru Stãniloae Domnului sãu, dar Israel nu mã cunoaºte, Preasfânta Fecioarã Maria, ceea ce evi„O teologie a icoanei“

 

 

Cel Mai Mare Dar Dragi copii, una din cele mai importante sãrbãtori este
Naºterea Domnului. Pentru aceastã sãrbãtoare ne pregãtim prin post, rugãciune, fapte bune, Spovedanie ºi Împãrtãºanie. Praznicul Naºterii Domnului, sãrbãtorit în fiecare an pe 25 decembrie, ne cheamã sã aducem laudã ºi mulþumire lui Dumnezeu. De ce sã Îi mulþumim lui Dumnezeu? Pentru Darul pe care ni L-a fãcut prin trimiterea pe pãmânt a Fiului Sãu, Domnul Hristos, Care ne aduce luminã în minte, în inimã ºi în suflet. Prin credinþa în Domnul Hristos ºi prin ascultarea ºi împlinirea poruncilor ºi învãþãturilor Sale, noi devenim copii ai lui Dumnezeu. Atunci când ascultãm de Dumnezeu, suntem mereu împreunã cu El ºi suntem astfel mereu fericiþi. Toþi cei care L-au vãzut pe Pruncul Iisus, chiar dacã se aflau într-un grajd de vite, erau cei mai fericiþi oameni. Pãstorii care au aflat de la îngeri de Naºterea Mântuitorului, magii care au strãbãtut un drum foarte lung pentru a I se închina, îngerii care slãveau pe Dumnezeu, toþi erau foarte fericiþi, pentru cã Dumnezeu era cu ei, pruncul aºezat în iesle fiind Fiul lui Dumnezeu.

"Cu noi este Dumnezeu!" Acesta este mesajul sãrbãtorii Naºterii Domnului. ªtiu cã voi îl aºteptaþi cu multã emoþie pe Moº Crãciun, care vã aduce daruri. Bucuraþi-vã, copii, pentru tot ce primiþi de la Moº Crãciun! Dar, sã nu uitaþi cã de Crãciun noi primim un dar mai mare decât toate darurile primite de la Moºul. Este Cel Mai Mare Dar pentru cã este de la Dumnezeu, ºi nimeni nu poate sã facã daruri mai mari decât Dumnezeu. ªtiþi care este Cel Mai Mare Dar? Pruncul IISUS HRISTOS, Fiul lui Dumnezeu, pe care Îl vedem acum nãscut în iesle. Hai sã vã spun de ce: pentru cã Domnul Hristos, pe care Îl primim în dar, ne dã nu doar un mic cadou, ci TOT ce avem nevoie; ne dã sãnãtate, ne ajutã sã fim buni, înþelepþi, sã fim fericiþi. Nu cred cã se poate un dar mai mare de Crãciun! Spune ºi celorlalþi de acest Mare Dar, îndeplinind activitãþile de mai jos.

Domnului sunt colindele. Învãþaþi cât mai multe ºi mergeþi la colindat; Copiaþi icoana Naºterii Domnului de pe aceastã paginã prin aºezarea foii pe geam. Dacã nu ºtiþi cine sunt personajele din ea întrebaþi-i pe pãrinþi. Coloraþi-o ºi apoi agãþaþi-o în bradul împodobit. Astfel vã puteþi aminti mereu de Darul dumnezeiesc pe care-L primim noi la Crãciun. Când vine Moº Crãciun, faceþi-l atent sã priveascã icona coloratã de voi ºi apoi spuneþi-i ce înseamnã Naºterea Domnului. Puteþi copia pe mai multe foi icoana Naºterii Domnului ºi, dupã ce le coloraþi, le puteþi dãrui celor apropiaþi ºi mai ales celor sãraci ºi bolnavi cu mesajul: "Cu noi este Dumnezeu!" sau "Dumnezeu ne iubeºte!", pe care scrieþi-l deasupra sau dedesubtul spaþiului de colorat. În aºteptarea lui Moº Crãciun, aºezaþi-vã lângã brad ºi citiþi (sau rugaþi pe cineva mai mare ca voi sã vã citeascã) despre Naºterea Domnului din Sfânta Scripturã: Matei 1, 18 - 2, 15; Luca 2, 1 - 20. La Praznicul Naºterii Domnului, mergeþi la bisericã în toate cele trei zile ºi împãrtãºiþi-vã. Numai aºa veþi simþi ce Dar Mare ne face nouã Dumnezeu prin trimiterea Fiului Sãu pe pãmânt. Paginã realizatã de Pr. Ion Tãrcuþã

Cel mai simplu mod de a vesti ºi altora Naºterea

Activitãþi practice

CMYK

Jurnal de pelerin

13
Foto: Costin Curãturã

Filã de jurnal la Prislop

"Voi ºtiþi despre Iisus o mulþime de lucruri, dar nu-L ºtiþi pe El. ªi pânã nu-L gãseºti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-þi gãseºti nici sensul tãu ºi nici sensul lumii" (Pãrintele Arsenie Boca)

Când rostesc cuvântul "pelerinaj", gândul mã duce la loc un sfânt, la Mãnãstire - loc binecuvântat, acolo unde fãrã cuvinte totul vorbeºte despre Dumnezeu ºi unde nu existã zgomot ºi forfotã cotidianã, ci liniºte, sfinþenie ºi murmur de rugãciune. Cu acest gând am pornit în dimineaþa zilei de 28 noiembrie, împreunã cu un grup de credincioºi din Oraºul Victoria. Cu binecuvântarea pãrintelui Adrian Magda, parohul nostru, am plecat spre Mãnãstirea Prislop pentru a participa la Sfânta Liturghie ºi la parastasul pãrintelui Arsenie, de la a cãrui mutare la Domnul s-au împlinit 20 de ani. O MARE DE OAMENI, CÃLÃTORIND SPRE PRISLOP. Încã de la plecare intrãm într-o atmosferã duhovniceascã, ajutaþi fiind de un frumos acatist cântat, care ne însoþeºte în surdinã tot drumul. Cãlãtorim destul de repede, în ciuda traficului de pe ºosea care, pentru o noapte de vineri spre sâmbãtã aparent obiºnuitã, este foarte aglomerat. Mã tot gândesc cã nu vom reuºi sã urcãm cu autocarul pânã sus, aproape de mãnãstire. ªi chiar aºa se ºi întâmplã, din cauza autocarelor ºi a maºinilor parcate pe marginea drumului, venite din toate colþurile þãrii. Suntem nevoiþi sã mergem pe jos, aproximativ 7-8 km. Avem de urcat, mã sperie acest lucru; gândesc la felul tainic în care lucreazã printre noi sunt persoane în vârstã ºi bol- Dumnezeu ºi la chemarea tainicã simþitã nave… Sfinte Pãrinte Arsenie, ajutã-ne! - de fiecare dintre noi, cei care am venit este tot ce poþi spune în astfel de momente. astãzi aici. "SÃ AVEÞI LINIºTE SUFLETEASCÃ!". Ne închinãm ºi pornim. "Mult, foarte mult avem de mers…" - îmi zic în gând; ºi por- Odatã ajunºi, ne rugãm împreunã la Taina nesc la drum în urma grupului. Foarte Sfântului Maslu, apoi la Sfânta Liturghie, curând ne rãtãcim unii de alþii din cauza însoþitã de un cuvânt ziditor al Preasfinþisutelor de pelerini de toate vârstele, copii, tului Daniil de Vârºeþ, iar la urmã în cimitineri, dar ºi foarte mulþi bãtrâni bolnavi ºi tirul mãnãstirii, unde s-a þinut parastasul neputincioºi, unii dintre ei fiind ajutaþi de pãrintelui Arsenie. Cu adevãrat blagorude. Mã ruºinez pentru cârteala mea de sloviþi au fost cei care au reuºit sã ajungã mai devreme ºi pornesc mai cu râvnã, sã se închine la mormântul pãrintelui! Mi-a rãmas întipãrit în minte un ºtiind cã, odatã ajunºi, vom uita de drum ºi de obosealã ºi ne vom bucura de binecu- îndemn al Pãrintelui Arsenie, pus la inima vântãrile lui Dumnezeu ºi ale pãrinþilor credincioºilor de Preasfinþitul Daniil: "Vã slujitori veniþi în numãr mare din multe dau un medicament duhovnicesc - sã aveþi liniºte sufleteascã!" Da! De asta avem pãrþi ale þãrii pentru aceastã zi. Nu este prima oarã când vin la nevoie, pentru asta am venit cu toþii aici Mãnãstirea Prislop, însã niciodatã pânã astãzi, ºi ºtiu cã fiecare dintre noi a primit acum nu am mai vãzut atât de multã lume, acest îndemn ca pe un medicament, o mare de oameni (zeci de mii, aveam sã împreunã cu binecuvântãrile Preasfinþiaflãm mai târziu); mã cutremur când mã tului ºi ale pãrinþilor slujitori. Mii de

lumânãri aprinse ºi tot atâtea rugãciuni înãlþate cãtre Dumnezeu, cãtre Preasfânta Sa Maicã ºi cãtre sfinþi, rostite de noi, cei mulþi. O CLIPÃ DE SFINÞENIE. Timpul în astfel de momente nu þine deloc cu noi… Nu ºtiu cum au trecut cele 6-7 ore, nu am simþit nici frig ºi nici obosealã, nu am simþit decât cã toatã povara sufleteascã cu care am venit a dispãrut ºi în locul ei s-a strecurat bucuria, o bucurie pe care cuvintele nu o pot exprima. Nu poþi sã spui nimic, decât sã te bucuri ºi sã mulþumeºti Bunului Dumnezeu ºi sfinþilor mijlocitori. Ne întoarcem la autocar, drumul este mult mai uºor acum. Ne adunãm destul de greu, fiecare dintre noi am fi rãmas, încã un pic... O clipã petrecutã într-un loc sfânt, acolo unde în aer pluteºte sfinþenia, îþi hrãneºte sufletul atât de mult încât n-ai vrea sã mai pleci, dar avem de mers cale lungã, aºa cã pornim cãtre casã. Avem inimile pline, ducem ºi celor dragi de acasã din tot ce am primit. Pe o distanþã de 20-25 km sunt parcate autocare ºi maºini, deºi este destul de târziu, iar lumea nu conteneºte sã urce spre mãnãstire. Nu a fost deloc o zi obiºnuitã de sâmbãtã, pentru noi, cei ce-l iubim pe pãrintele Arsenie. Îmi rãmâne în suflet un gând, o uimire: în ce chip tainic ºi minunat ne adunã Pãrintele nostru Arsenie pe noi, "mulþii", parcã din ce în ce mai mulþi…! Andrea Bãrbat, Victoria

CMYK

14

Trup ºi suflet: vaccinarea

"Viaþa noastrã ºi sãnãtatea sunt daruri ale lui Dumnezeu, pe care le încredinþeazã fiecãrei persoane în parte, nu instituþiilor din domeniul sãnãtãþii"
Lipsurile, necazurile materiale sunt legate direct de profunda crizã moralã prin care trecem. Sãnãtatea noastrã sufleteascã ºi trupeascã este tot mai mult periclitatã de încercãrile ce vin asupra noastrã din îngãduinþa lui Dumnezeu. În calitate de creºtini, putem sã ne bucurãm de progresele medicinii ºi farmaciei, dar nu trebuie sã uitãm cã viaþa noastrã ºi sãnãtatea sunt daruri ale lui Dumnezeu, pe care le încredinþeazã fiecãrei persoane în parte, nu instituþiilor din domeniul sãnãtãþii. Responsabilitatea pentru ceea ce facem cu aceste daruri revine în primul rând fiecãruia dintre noi. Profesioniºtii în medicinã nu pot cient testate, care conþin substanþe deosebit de toxice. Chiar în comunitatea medicalã existã rezerve ºi controverse legate de vaccinurile împotriva cancerului de col uterin (atribuit virusului papiloma uman), a gripei noi (porcine), a poliomielitei. Îngrijorãtor este faptul cã producãtorii acestora ºi autoritãþile de resort nu îºi asumã responsabilitatea cuvenitã faþã de efectele secundare negative semnalate sau posibile, gestionând crizele medicale prin panicã mediaticã (cazul gripei aviare) ºi invocarea mãsurilor coercitive. Aceste situaþii regretabile constituie pentru noi, credincioºii, un motiv în plus sã ne îndreptãm mai "Existã un nou tip de virus gripal. Toate, pe acest principiu al siguranþei hotãrât atenþia spre Dumnezeu, Este un virus A, printre primele identicolectivitãþii. Nu existã un echilibru Izvorul vieþii ºi al sãnãtãþii. Este ficate, care are particularitatea de a fi între drepturile pacientului ºi acest regretabil faptul cã facem cozi mai un amestec, la nivelul genomului, între principiu al siguranþei. ªi atunci mari la ghiºeele farmaceutice virusul de la porci, cu virusul de la O.M.S.-ul introduce, cred cã e corect decât în faþa sfântului altar, unde pãsãri ºi cu virusul de la oameni. El se termenul, dictatura medicalã. Ne putem primi Leacul nemuririi, poate transmite de la om la om. Cu învaþã, de exemplu, cum sã mâncãm, adicã Sfânta ºi Dumnezeiasca toate acestea, însã, modalitatea în care s-au fãrã sã þinã cont cã a existat o selecþie naturalã Euharistie. Sã promovãm igiena ºi luat mãsurile de prevenþie nu este corectã. Eu bazatã pe comportamentul alimentar. În plus, sã apelãm la medicinã, dar sã ne zic cã mãsurile ce trebuiau luate erau mãsuri în momentul de faþã, noi fetiºizãm niºte con- temem mai mult de epidemiile de raþionale: informarea populaþiei, spãlarea cepte în medicinã, care iarãºi introduc dictatu- pãcate, decât de epidemiile de mâinilor, evitarea locurilor aglomerate. De ra, cum sunt, de exemplu, ghidurile, proto- gripã. Pãcatele sunt adevãrata fapt, sunt mãsuri de bun simþ pentru orice coalele ºi medicina bazatã pe dovezi. Aceastã cauzã a tuturor suferinþelor noasboalã cu transmitere respiratorie. Acelaºi lucru politicã globalã, de a-þi impune ºi nu de a veni tre, atât sufleteºti, cât ºi trupeºti. ÎPS Dr. Laurenþiu Streza, trebuie fãcut ºi pentru tuberculozã, ºi pentru o cu argumente, nu este eficientã." Arhiepiscopul Sibiului ºi bronºitã, ºi pentru multe altele." Dr.Vasile Astãrãstoaie, Preºedintele Mitropolitul Ardealului, "O.M.S. (Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii Colegiului Medicilor din România - Gripa fragment din Cuvântul n.n.), pânã acum, orice evaluare s-ar face, a dat A H1N1 - o propagandã pentru O.M.S.? pastoral de Sfântul Nicolae dovadã de ineficienþã totalã. Nici unul dintre pro(Presa Ortodoxã nr. 6/2009) gramele O.M.S. nu au dat rezulO verificare a stadiului pânã la care a pãtruns tate aºa cum au fost prezentate." în noi virusul vieþii porcine este ºi gripa porcinã. "Toate decesele din lume Cum reacþioneazã omenirea la acest virus? Cunosc un virus care face miliarde de victime datorate gripei porcine au fost la ºi nimeni nu se alarmeazã; nu apare în presã, Ca o turmã de porci care o ia la fugã pe persoane care aveau deja imuno- nici în comunicatele OMS, nici în dezbaterile povârniºul acceptãrii oricãrui mod de deficienþã prin boli anterioare." politice, nici în discuþiile oamenilor de pe supravieþuire? Al oricãrei soluþii? "De fapt, O.M.S.-ul stradã; ba chiar nici în discursul oficial al orgaDacã rãspunsul e afirmativ, atunci virusul încearcã sã introducã o dic- nului cel mai abilitat sã-l detecteze ºi sã dea vieþii porcine ºi-a fãcut efectul deplin. Cãci fãrã taturã medicalã, ca ºi sãnãtatea alarma: Biserica. el, nici cel al gripei porcine nu ar avea succes... publicã, care a început sã încalce Ceea ce ne trebuie, înainte de toate, este un Vorbesc despre Virusul Vieþii Porcine: drepturile naturale ale omului, pãcatul. vaccin împotriva virusului vieþii porcine, pentru cã, vedeþi: a introdus caDimpotrivã, toatã media, ca un fel de tele- împotriva pãcatului. Iar singurul testat clinic rantina, a interzis libera circu- aspersor gigantic, îl pulverizeazã non-stop în timp de 2000 de ani ºi dovedit absolut sigur, laþie, a introdus vaccinarea inimile oamenilor; apoi tot ea îi înregistreazã, este Ortodoxia: viaþa lui Hristos. obligatorie, s-a încãlcat autono- cu regizatã stupoare ºi cu mari beneficii finanSingura condiþie e sã gãsim un duhovnic în mia pacientului care nu poate ciare, efectele; care, cumulate, duc la dispariþia stare sã ni-l administreze... refuza tratamentele obligatorii. vieþii umane ºi înlocuirea ei cu viaþa porcinã. www.oameni-si-demoni.blogspot.com lua în locul nostru deciziile care privesc sãnãtatea noastrã ºi a copiilor noºtri. Medicina s-a bazat întotdeauna pe consimþãmântul informat al pacientului ºi pe principiul hipocratic "primum non nocere" (în primul rând sã nu faci rãu). Din nefericire, în ultimul timp se ridicã o serie de întrebãri grave cu privire la respectarea acestor principii. Încã de anul trecut am dorit sã atragem atenþia asupra riscurilor pe care le presupune încercarea de a administra populaþiei vaccinuri insufi-

Toate decesele din lume datorate gripei porcine au fost la persoane care aveau deja imunodeficienþã prin boli anterioare

V. V. P.: Virusul Vieþii Porcine

Cu Dumnezeu în casã

15

Grija pentru trup ºi suflet, de Crãciun
Iatã-ne ajunºi ºi la sfârºitul postului. Dacã am þinut un regim alimentar sãnãtos, fãrã prea multe prãjeli, margarinã, sau mezeluri "de post" (care nu sunt decât o combinaþie de chimicale), trupul ne-a fost dezintoxicat ºi ne simþim mai uºori. Urmeazã însã trecerea la alimentaþia de dulce în care, pentru a evita problemele digestive, trebuie sã þinem cont de câteva sfaturi ale medicilor:  trecerea de la alimentaþia de post la cea de dulce trebuie sã se facã treptat, altfel pot sã aparã dureri de stomac, de cap, ameþeli, disconfort, greaþã, balonãri, indigestii;  consumul consistent de alimente care conþin multe grãsimi (carne, ouã, smântânã, ulei, maionezã etc.) afecteazã fierea, ficatul ºi stomacul, îngreunând digestia. Pentru a o uºura este bine ca felurile de mâncare mai consistente sã fie combinate cu diverse salate, care ajutã organele digestive sã funcþioneze normal. Salatele (de morcovi, sfeclã, varzã, þelinã, mãr etc.) previn constipaþia ºi balonãrile; consumul de fructe între mese este indicat pentru a înlocui dulciurile. Respectând aceste sfaturi nu vom pierde folosul postului, care ne-a învãþat sã ne disciplinãm trupul ºi poftele lui, sã trãim echilibrat, neuitând de hrana sufletului. Crãciunul înseamnã pentru noi, creºtinii, Naºterea Domnului. Deci o sãrbãtoare sufleteascã, în care Dumnezeu îºi trimite din nou Fiul sã se nascã în ieslea sufletelor noastre, curãþite prin Post ºi Spovedanie. Sigur cã trebuie sã ne bucurãm ºi de cele materiale, dar nu inversând valorile ºi fãcând din aceastã sãrbãtoare, a Iubirii lui Dumnezeu pentru noi, o sãrbãtoare a îndestulãrii pântecelui. Un mod util de ne aminti mereu ce sãrbãtorim este includerea în decorarea casei de sãrbãtori a icoanei Naºterii, la care sã avem grijã sã ardã o candelã sau o lumânare. ªi sã nu uitãm cã Iubirea pe care o primim de Crãciun nu este deplinã dacã nu este împãrtãºitã. Bucuraþi-vã deci de Domnul ºi de cei dragi, nu-i uitaþi pe cei care au nevoie de dragoste ºi o vorbã bunã, iar toate aceste întâlniri îmbrãcaþi-le în colindã, cel mai frumos mod de a împãrtãºi Iubirea lui Dumnezeu pentru noi ºi de a vesti Naºterea lui Hristos. Natalia Corlean

Sfaturi la masã
"Cât de des ne îmbolnãvim pentru cã nu ne rugãm înainte de masã ºi nu chemãm binecuvântarea lui Dumnezeu peste mâncare! Mai demult oamenii fãceau totul cu rugãciunea pe buze: când arau se rugau, când semãnau se rugau, când adunau roadele se rugau. În prezent însã nu cunoaºtem ce fel de oameni au gãtit mâncarea pe care o mâncãm. Cãci adeseori mâncarea este pregãtitã cu cuvinte de hulã, înjurãturi, blesteme. De aceea trebuie neapãrat sã stropim masa cu apã sfinþitã la Boboteazã, care sfinþeºte totul, ºi putem apoi netulburaþi sã mâncãm ceea ce ne stã înainte. Toate cele pe care le mâncãm sunt jertfa dragostei lui Dumnezeu faþã de noi, oamenii; prin hranã, întreaga naturã ºi lumea îngereascã îi slujesc omului. De aceea în special înaintea mesei trebuie sã ne rugãm cu foarte multã stãruinþã.". Sf. Serafim de Viriþa

Salatã de sfeclã
 250 g sfeclã roºie, 1 castravete proaspãt  1/2 legãturã hrean  2 linguri ulei  piper negru, mãcinat Se fierbe sfecla. Se taie cubuleþe, ca ºi castravetele, apoi se amestecã uºor. Se adaugã hreanul, dat pe rãzãtoare. Înainte de a o servi, salata se stropeºte cu ulei ºi se presarã piper. www.naturalia.ro

Pateu de porc preparat Acest pateu se pregãteºte Muºchiuleþ de porc cu spanac, în foietaj de obicei la tãierea porcului, în casã
Se aºeazã jumãtatea de foaie porc de vreo 500 g de aluat foietaj, pe - spanac congelat 200-250 g care se întinde - o jumãtate dintr-un pachet spanacul bine de foietaj congelat (sã fie scurs, lãsând o 400-500 g foietaj) margine de câþiva - sare, piper ºi nucºoarã centimetri buni. Se dupã gust, susan. pune sare, piper ºi Se lasã la decongelat foienucºoarã, dupã tajul ºi spanacul, la temperatura gust, apoi muºchiuleþul, la mijloc. Se camerei. Muºchiuleþul se prãjeºte împacheteazã aluatul, iar pe margini întreg, pe toate pãrþile, ºi se condi- se unge cu un albuº. menteazã cu piper ºi sare. Se aºeazã într-o tavã unsã (sau cu de apã ºi o linguriþã de ulei ºi sare) ºi o hârtie de copt), cu îmbinarea în jos. Se BINE DE ºTIUT: - Ciorba de fasole uscatã sau verde îºi punem sã fiarbã, amestecând din când în unge cu gãlbenuº ºi se presarã susan pe deasupra. accentueazã aroma dacã se pune în ea o când. Se serveºte cu diverse garnituri, - Sosurile pe bazã de fãinã devin omobucatã de zahãr. dupã gust. - Mãmãliga nu mai face cocoloaºe dacã gene dacã le amestecaþi cu o furculiþã cu Reþetã oferitã de în loc sã o punem sã fiarbã în apã, o dinþii înfipþi într-o bucatã de cartof crud. doamna Laura Sava - Timiºoara Mihaela Bîlbã amestecãm înainte (200 g mãlai cu un litru
- un muºchiuleþ de

dar poate fi preparat ºi cu altã ocazie, în cantitãþi mai mici. Este o alternativã bunã la pateul din comerþ, plin de chimicale. Aveþi nevoie de:  2 kg carne de porc  2 kg slãninã cu carne  1 kg ficat de porc  sare ºi condimente dupã gust Se fierb toate ingredientele, se scurg, se lasã la rãcit, apoi se trec de douã ori prin maºina de tocat ºi se condimenteazã dupã gust. Se pãstreazã la congelator. Reþetã oferitã de doamna preoteasã Rodica Neagu - Hurez

Ingrediente:

16

Trecut ºi prezent

Biserica „Intrarea în Bisericã a Maicii Domnului“ din Iaºi
Biserica din satul Iaºi îºi are obârºia istoricã pierdutã în negura timpului, neavând o atestare istoricã exactã. Se ºtie din bãtrâni cã pe locul bisericii care se înalþã maiestuos ºi astãzi, dupã mai bine de 100 de ani, a fost odatã o bisericã de lemn. Locuitorii satului Iaºi, fiind majoritatea meseriaºi din tatã în fiu, au hotãrât în anul 1879 sã construiascã în locul bisericii din lemn o nouã bisericã, mai mare ºi mai frumoasã.

Iaºi, satul zidarilor
În toate satele din jur se ºtia bine cã meseriaºi mai pricepuþi ºi mai buni în cele ale zidãriei ºi tencuitului, ca în Iaºi nu sunt. Dar sã vedem de unde ºi pânã unde numele satului Iaºi. O tradiþie-legendã ne spune cã demult, când oamenii au început sã înfiinþeze comunitãþi pe firele de apã ale acestor locuri binecuvântate de Dumnezeu, pe cursul de apã din satul Sãvãstreni s-ar fi aºezat o familie cu mulþi copii. La un moment dat, când copiii s-au fãcut mari ºi vremea lor s-a împlinit, se spune cã, dintr-o ceartã, unul dintre copii ar fi fost scos din familie ºi dat afarã, spunându-i-se: "IEªI…. ªi du-te." Neavând unde sã meargã cu familia lui, ar fi trecut firul de apã ºi s-ar fi dus pe urmãtorul curs de apã, iar localitatea pe care a înfiinþat-o a numit-o IAªI.

atunci ºi pânã astãzi.

Restaurare ºi înfrumuseþare
Odatã cu trecerea timpului, ºi la biserica din satul Iaºi credincioºii împreunã cu preoþii parohi au adus anumite modificãri ºi reparaþii în cadrul bisericii. Aceste lucrãri de reabilitare au început cu acoperiºul, s-au schimbat apoi ferestrele cu geamuri de tip termopan, s-a introdus gazul ºi s-a fãcut o instalaþie de încãlzire deosebitã, nouã ca idee, pe ventilo-convertoare ºi

Cum sã nu fie „bisericã ziditã“ în „satul zidarilor“?!
În anul 1879, sãtenii s-au apucat de lucru ºi timp de trei ani (18791882) au ridicat din temelii biserica care se aflã ºi astãzi în Iaºi. Ea a fost construitã în stil gotic, sub formã de navã, având în partea de apus un turn foarte înalt, de 20 de metri. Biserica poartã hramul "Intrarea în Bisericã a Maicii Domnului" ºi a fost pictatã abia în anul 1948, pictor fiind Iosif M. Vasu din Bucureºti. Trebuie sã amintim cã în anul 1950 a avut loc o modificare în cadrul ei, adãugându-se un pridvor ºi modificându-se ieºirea din bisericã, acest pridvor fiind pictat în anul 1960. Pictura bisericii este de o calitate superioarã ºi se pãstreazã într-o formã bunã de

centralã pe gaz, idee dupã care multe biserici din Þara Fãgãraºului ºi-au fãcu apoi ºi ele încãlzirea centralã. Au urmat lucrãrile la exteriorul bisericii, care s-au efectuat cu ajutorul banilor primiþi de la Primãria Recea ºi Consiliul Judeþean Braºov, lucrãri care au transformat biserica din Iaºi într-un lãcaº de cult deosebit. Tot în aceastã perioadã s-a mai construit o cãsuþã pentru arderea lumânãrilor ºi s-a dotat biserica cu o instalaþie

de sonorizare performantã, aºa încât ºi cei din bisericã, dar ºi cei din sat, care nu participã la Pr. paroh slujbã, sã audã Sfânta Marius Zosim Liturghie sau slujbele care se fac. Astãzi, satul Iaºi, la fel ca ºi alte sate, se confruntã cu aceeaºi problemã: îndepãrtarea de tradiþii în dauna obiceiurilor mai noi, primite "cadou" din strãini, ºi fenomenul de îmbãtrânire accentuatã. Privind în viitor, îl rugãm pe Dumnezeu ºi pe Maica Domnului sã ne ocroteascã pe noi toþi, ºi de la sate ºi de la oraºe, ca sã putem avea "sfârºit creºtinesc ºi rãspuns bun la Înfricoºãtoarea Judecatã". Pr. paroh Ioan Marius Zosim
Corecturã: Veronica Simu Tehnoredactor: Natalia Corlean

Fãgãraº, str. A. Mureºanu nr. 2. Tel. 0268211790 Preºedinte fondator: Pr. protopop Ioan Ciocan Redactor ºef: Natalia Corlean www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL, Braºov

Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Pr. Marius Demeter (Felmer), Arhidiac. Nicolae Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda (Victoria), Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos)

Aºteptãm opiniile dvs. la adresa redacþiei sau pe e-mail la apostolatfagaras@yahoo.com ISSN 2065 - 765X

CMYK