You are on page 1of 13

Casa efcientă energetic poate f considerată ca un punct de tranziție

spre o locuință complet optimizată. O casă care aduce cât mai puţine
daune mediului înconjurător şi oamenilor ce trăiesc în ea. Deșeurile
menajere, apele uzate, precum și multe altele sunt dăunătoare pentru
mediul înconjurător și respecti, omului însuși. !rin urmare, în gama
modelelor de construcţie după o casă efcientă energetic stă casa
ecologică.

În anii 70 ai secolului trecut ideea privind viitoarele case, ca fiind locuin e ecologice, a ț
devenit tot mai populară. În acela i timp construcţia caselor eficiente energetic a fost stimulată de ș
criza energetică. Ulterior, necesitatea de a îmbunătă i proiectele caselor nu numai la capitolul ț
energiei electrice, dar i reducerii de eurilor menajere, utilizării ra ionale a apei, etc. a devenit tot ș ș ț
mai clară . În acest sens, la ingineri, arhitec i, ecologiti s!a născut idea de a construi o casă ț
ecologică.
"a început au fost spuse declaraţii îndrăzne e i chiar fabuloase despre cum vor fi construite ț
casele# econome, favorabile pentru sănătate, confortabile, autonome în sensul energetic, care
folosesc un minim de apă i reciclează de eurile organice. ș $ar acum putem spune cu siguranţă că
promisiunile au fost îndeplinite i scopurile realizate. %unt aplicate numeroase proiecte de case
ecologice. Încă nu totul este făcut, dar a fost susţinută perspectiva micării i determinat domeniul
larg de materiale i clădiri avansate. ș
&co!casa produce puţine de euri, este bl'ndă cu mediul înconjurător, favorabilă pentru ș
sănătatea umană i eficientă în privinţa resurselor. (oate ideile sunt realizate datorită proiectării
rezonabile a casei i folosirii sistemelor de inginerie colective sau autonome pentru a susţine stilul ș
de viaţă a locatarilor. În acest sens eco!casa este eficientă energetic. )entru că electricitatea ,
combustibilii sunt resursele naturale. &*tragerea i producerea lor, transportarea i utilizarea
dăunează mediului înconjurător. +pa în eco!case provine din sursa individuală sau colectivă. ,radul
de purificare a apei diferă de utilizarea ei.
+pele uzate, de eurile solide menajere, gradul de poluare a aerului ! toate acestea creează o ș
casă. $e eurile solide în eco!casă sunt presate pentru utilizarea ulterioară. +pele uzate sunt tratate ș
pentru a fi folosite, cel pu in, pentru irigare. $e eurile organice sunt prelucrate în humus. +stfel ț ș
de eurile devin o materie primă secundară. În plus, eco!casa reduce emisiile de aer poluat în ș
atmosferă. $in materiale sigure i sănătoase este amenajat i interiorul. $upă posibilităţi, se reduce ș
utilizarea substanţelor to*ice periculoase.
&co!casa este drenată în jurul fundaţiei pentru a asigura men inerea regimului hidrologic i a ț ș
preveni inundarea terenului. "a proiectarea eco!casei impactul negativ asupra mediului înconjurător
este redus la minim.
Întreprinderile comunale, energetice i fabricile de produc ie, reţelele de inginerie ramificate ț
! toate acestea oferă mijloacele de trai clădirilor reziden iale. ț $e eurile, poluarea i deteriorarea ș ș
mediului înconjurător sunt minimizate de locuitorii casei. &co!casele, spre deosebire de clădirile cu
un nivel i casele cu mai multe etaje, au cele mai mici indici de deteriorare, înregistrate de serviciile
comunale. &co!casa necesită o produc ie minimă pentru propriile necesităţi, folosete produse de ț
înaltă calitate care sunt mai pu in poluante. (oate aceste lucruri sunt valabile nu numai pentru ț
perioada de func ionare a casei, ci întregul ciclu de via ă. ț ț
Una dintre principalele diferen e dintre eco!casa i casa eficientă energetic# eco!casa poate fi ț ș
doar cu unul sau două nivele i un teren de păm'nt. În esen a sa, este o clădire pre!industrială, ț
îmbunătă ită cu tehnologii moderne. În toate timpurile casa proprie cu un teren de păm'nt a fost un ț
simbol al prosperită ii. În prezent o clădire joasă cu o grădină este cea mai prestigioasă locuinţă. În ț
ările cu o economie dezvoltată cea mai mare parte a popula iei trăie te în propriile clădiri joase. ț ț ș
"umina de la soare, căldura de la păm'nt, v'ntul, adaptate la caracteristice specifice ale
peisajului din jur, i sistemele de inginerie sunt folosite în eco!casă spre binele omului. )rin urmare,
eco!casa are un grad ridicat de autonomie i de rezistenţă la diverse dezastre naturale, accidente.
În cadrul oraului, unde este necesar să ne conformăm cu densitatea mare a populaţiei, eco!
casa poate fi constituită pentru două sau mai multe apartamente i blocată. ș -u trebuie să concepem
eco!casa ca o clădire care stă aparte.
)entru eco!casă este importantă multilateralitatea, ea nu este un tip de locuinţă care depinde
de condiţiile economice, climatice sau naţionale. &co!casa este oportună i în tropice i în condiţiile ș
de permafrost. .ondi iile de trai confortabile, de eurile reduse i utilizarea sistemelor inginereti de ț ș ș
sus inere a vie ii, care economisesc resursele naturale i provoacă daune minime mediului ț ț ș
înconjurător.

/anca &uropeană pentru 0econstrucţie i $ezvoltare susţine în continuare eficienţa
energetică în 1oldova cu un nou împrumut de 23 milioane pentru 1obiasbancă ! ,roupe %oci4t4
,4n4rale.
5inanţarea din partea /&0$ va fi acordată sub formă de împrumuturi gospodăriilor private,
grupurilor de rezidenţi, asociaţiilor de locatari, condominiilor i cooperativelor, precum i
companiilor de gestionare a caselor, companiilor de servicii energetice, pentru a le ajuta să finanţeze
îmbunătăţirile ce vor face casele lor mai eficiente din punct de vedere energetic.
Împrumutul este parte a "iniei de 5inanţare pentru &ficien ă &nergetică din 1oldova în ț
domeniul rezidenţial, sau 1o0&&55 ! iniţiativa /&0$ care presupune 267 milioane pentru
îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile private. 1o0&&55 vine cu un grant din partea
U& i a %uediei pentru a oferi proprietarilor de case suport tehnic i stimulente pentru investiţii.
$irectorul /&0$ pentru .aucaz, 1oldova i /elarus, )aul!8enri 5orestier, care a semnat
acordul, a menţionat# 9%unt înc'ntat de această nouă finanţare 1obiasbancă pentru eficienţa
energetică în spaţiul rezidenţial la numai o lună de la semnarea împrumutului pentru eficienţa
energetică în sectorul privat. "ocuinţele au un potenţial înalt de a reduce emisiile .:3 în atmosferă,
iar pentru proprietarii de case i apartamente aceasta este o oportunitate de a economisi energia i
banii ; o imensă povară financiară pentru moldoveni.<
&ficienţa energetică este o prioritate a /&0$ în 1oldova, o ţară care importă peste =0> din
energia pe care o consumă i cheltuie mai mult de 60> din bugetul pentru importul energiei. În
acelai timp infrastructura urbană depăită, locuinţele comunale vechi, precum i infrastructura
energetică învechită duc la pierderi enorme de resurse la nivel de consumator. În unele locuinţe
pierderile termice se ridică la peste 70> din consumul de căldură.
$in momentul lansării în toamna anului 30?3, programul 1o0&&55 a ajutat ?6@ de
gospodării să reducă din consumul de energie i să economisească bani, prin credite băncilor
partenere în sumă de 6@7.7=6 &U0. +ceste proiecte au contribuit la economisirea a A?@ 1Bh pe an
; energie suficientă pentru o maină să înconjoare &cuatorul de 60 de ori. În rezultat emisiile de
.:3 au fost reduse cu ?A7 de tone pe an, pentru absorbţia cărora ar fi nevoie de 7ha de pădure i
7000 de copaci.
)reedintele 1obiasbancă ! ,roupe %oci4t4 ,4n4rale, 0idha (eCaia, a menţionat# 91ă
bucură enorm continuarea colaborării noastre cu /&0$, iar astăzi ne alăturăm "iniei de 5inanţare
pentru &ficienţă &nergetică din 1oldova în domeniul rezidenţial, special concepută pentru
persoanele fizice, interesate de îmbunătăţirea condiţiilor de trai i implementarea măsurilor de
economisire a energiei. +stfel, noi oferim posibilitate clienţilor notri privaţi de a obţine un credit la
o rată mai bună i o componentă de grant p'nă la 67> din creditul oferit după implementarea cu
succes a proiectului. În plus, aderarea la acest program este în conformitate cu modelul de
responsabilitate social!corporativă implementat de 1obiasbancă i grupul %oci4t4 ,4n4rale în
ansamblu.<
%ubsidiara grupului %oci4t4 ,4n4rale %+, 1obiasbancă, este a asea cea mai mare bancă
comercială din 1oldova, care deservete peste A7.000 de clienţi activi din sectoarele corporativ,
micului business i cel privat prin intermediul unei reţele de @D de filiale. 1obiasbancă a primit
recent o finanţare de 2 6 milioane de la /&0$ pentru acordarea de credite întreprinderilor ce
investesc în eficienţa energetică.
)e l'ngă investiţiile în îmbunătăţirea eficienţei energetice, /&0$ susţine 1inisterul
$ezvoltării 0egionale i .onstrucţiilor în modificarea "egii privind &ficienţa &nergetică i a
.odurilor "ocative, astfel cre'nd un cadru legal care va permite asociaţiilor de locatari i
condominii să împrumute bani pentru a investi în materiale i echipamente mai eficiente. +ceasta
este parte a unui efort mai mare de a ajuta 1oldova să!i consolideze securitatea energetică.
/&0$, unul dintre cei mai mari investitori în 1oldova, are la moment =D de proiecte
investiţionale semnate în ţară, acoperind domeniile energetic, de transport, agribusiness, industrie
generală i cel bancar, în valoare totală de 7@6 mil. &U0.
.ase &nergo &ficiente

.onsumul energetic i emisiile substanţelor dăunătoare a caselor energo!eficiente este minim,
materialele folosite sunt reciclabile, pentru construirea lor este nevoie de c't mai puţină energie
fosilă.În casele obinuite, construite din cărămidă, pentru încălzire este nevoie de 370!600 CBh
energieEm3 pe an. În cazul clădirilor energo!contiente, cu consum redus de energie e nevoie de mai
puţin de A0 CFhEm3 pe an. +ceste clădiri în funcţie de consumul energetic pot fi#
!clădiri cu consum redus de energie , consumul energetic anual pentru încălzire este de @0!7=
CBhEm3 pe un an, standardele pot fi diferite în funcţie de ţări. În 1area /ritanie sunt stfel denumite
casele care folosesc anual mai puţin de @0!7= CBhEm3 pe un an energie pentru încălzire, cel mult 33
CBhEm3 pe un an curent electric i emisiile de .:3 este mai puţin de 36 CgEm3 . În ,ermania casa cu
consum redus de energie consumă anual mai puţin de 70 CBhEm3 pe un an , în &lveţia mai puţin de
@6 CBhEan.
!case de 6 litri , sunt acele clădiri, unde pentru încălzirea suprafeţei locuibile anual pe m3 este de
ajuns echivalentul caloric a de 6 litri de motorină, necesarul energetic fiind ?D!6= BhEm3 pe un an .
+stfel, pentru o casă familială de ?00 mp, necesarul de energie pentru încălzire, fără apă caldă
menajeră, este în jur de @00 euro.
!casa pasivă , este acea clădire, care în funcţie de climă, pentru încălzire necesită energie în jur de ?0!
30 CBhEm3 pe un an , astfel nu au nevoie de sisteme de încălzire active.
!clădiri cu energie 0 GzeroH , a căror necesitate energetică este realizată IgratisI, prin folosirea surselor
de energie alternative# sisteme eoliene, pompe termice de căldură, colectoare solare. $e fapt nu
înseamnă cantitate mică de energie i gratuitate, deoarece costurile investiţiei sunt mari, iar pentru
punerea în funcţiune a unor astfel de sisteme este nevoie de consum de energie electrică.
5ormeaza cladiri cu consum mic de energie in e*ploatare. .resterea costurilor purtatorilor de energie
fosila si posibilitatea disparitiei lor in scurt timp a devenit o realitate. (ehnologia J.5 adica
formeleEmasele de beton izolate imbina izolatia e*traordinara a neoporului cu masa termica a
betonului.+stfel se pot obtine economii de @0!70!A0> in costurile de e*ploatare si incalzire.
$iafragma de ?7 cm este )U(&0-J.+ si are o rezistenţa ma*ima la solicitari e*terne, datorita
betonului ramforsatcu fier beton corespunzator.Karsta de peste doua milenii a betonului este o dovada
convingatoare.
.oaja cladirii care este de fapt izolatia e*terioara si poate avea mai multe grosimi, nu numai ca va
reduce cheltuiala la e*ploatare ci va asigura un microclimat sanatos. +vand in vedere consumul redus
deenergie se pot alege diferite modalitati de introducere a aerului preincalzit si filtrat, regland si
cantitatea de umiditate in functie de nevoile personale. +stfel praful, polenul sau alti agenti alergici
sunt tinuti in afara cladirii.
)olistirenul este un material neutru din punct de vedere biologic, deci nu poate deveni comestibil, nici
macar pentru insecte. : consecinta a incalzirii globale este faptul ca la fiecare 0,7L . numarul
insectelor se dubleaza..asele J.5 construite va protejeaza inclusive de insecte.
"a fel ca si in celelalte tari si in 0epublica 1oldova, creste numarul imbolnavirilor astmatice.
.ladirile J.5 construite din elemente energo eficiente opresc infiltratiile ce provoca probleme
respiratorii, oferind astfel protectie bolnavilor de astm.
%istemul J.5GJnsulating .oncrete 5orms este usor de construit, fara ingradiri de amplasament sau
de forme.
)e o perioada mai mare de zece ani, ,rupul 8onCaraCenne a colaborat cu institute de
cercetare si cu diverse organizatii pentru a testa si a imbunatati eficienta energetica, izolatia si
siguranta structurala a caselor din lemn.
.+%& &(+-%& %J &5J.J&-(& &-&0,&(J.
(estele independente au aratat ca 8onCa 5usionM sunt case bine izolate, etanse si eficiente
energetic. )entru a garanta eficienta energetica a caselor 8onCa 5usionM, am selectat solutii
tehnice de top la nivel mondial, pentru siguranta casei dumneavoastra. .asa va avea imbinarile de
colt originale 8onCa, inovatoare, pentru a asigura etanseitatea perfecta la aer. Jntre busteni folosim
garnituri de cea mai inalta calitate. )entru usi si ferestre, 8onCa a dezvoltat o solutie unica de
izolare.
(oate acestea combinate, alaturi de proiectarea profesionista 8onCa 5usionM, cu tehnologia de
productie inovativa si controlul calitatii in profunzime, precum si cu serviciile de inalta calitate
oferite de partenerii nostri, ne asiguram ca locuintele 8onCa 5usionM sunt de pana la de doua ori
mai etanse decat casele obisnuite din lemn, facand casele noastre nu numai frumoase, dar, de
asemenea, e*trem de eficiente energetic.
.:-%&0K+ &-&0,J+ ! "+%+ %:+0&"& %+ %(0+"U.&+%.+N
.asele 8onCa 5usionM fac usor de folosit energia gratuita oferita de soare. .omparativ cu
materialele usoare de constructii, peretii din lemn masiv inmagazineaza energia solara gratuita, in
special primavara si toamna, cand soarele este mai jos spre orizont, incalzind peretii din lemn#
bustenii elibereaza lent aceasta caldura in timpul noptii, in casa, aducand astfel economii la facturile
de incalzire. +cest sistem functioneaza, de asemenea si invers# vara, cand soarele este pozitionat
vertical, streasina si pergolele protejeaza peretele de caldura. Jntr!o casa din lemn masiv bine
proiectata, racoarea noptilor de vara este stocata in peretii din lemn masiv, lucru care face apoi
posibila mentinerea temperaturii interioare la un nivel placut, chiar si in zilele fierbinti.
.asele ecologice sau IverziI sunt acele construcţii realizate preponderent din materiale naturale i
proiectate să utilizeze în mod eficient resursele de energie electrică, apă etc. )rincipiile Ocaselor
verzi< sunt în str'nsă legătură cu performanţa energetică a clădirilor, eficienţa energetică, utilizarea
energiei regenerabile i managementul deeurilor din construcţii fiind obiective prioritare.
.a definiţie, o clădire verde este orice proiect ce presupune o construcţie sau renovare realizată cu o
atenţie deosebită în ceea ce privete minimizarea impactului pe care designul iEsau operaţiunile de
construcţie i renovare le!ar putea avea asupra mediului înconjurător. )rintre caracteristici trebuiesc
avute în vedere se numără# eficienţa energetică sporită, accesul facil la mijloace de trensport în
comun, alegerea materialelor ce minimizează sau elimină degajările to*ice, reutilizarea materialelor
e*istente, asigurarea iluminatului natural i a aerului interior de calitate, fle*ibilitatea spaţiului
interior iar lista ar putea continua mult.
.onstrucţia acestor case trebuie să se adapteze celor mai noi cerinţe în materie de eficientizare i
conservare a energiei. +stfel, locuinţele ecologice consumă cu 37> mai puţine resurse dec't cele
obinuite i au un impact negativ mai scăzut asupra mediului. &le sunt realizate de obicei din
materiale convenţionale i proiectate să utilizeze în mod eficient resursele de energie electrică, apă
etc.
.lădirile 9naturale< reprezintă un alt concept de construcţie ecologică, care valorifică, după cum se
poate deduce, materialele naturale Glemn, piatră, bambus, argilă, paie, stuf etc.H sau neto*ice,
regenerabile sau reciclate Gmetale, panouri din lemn, anvelope uzateH.
În categoria caselor ecologice se mai înscriu casele pasive ; fără consum de energie ; i cele care au
un consum foarte redus de energie termică. )rin acest sistem, costurile de încălzire iarna i cele ce
răcire vara sunt reduse cu 70!7A>. &nergia este economisită i prin izolarea instalaţiilor de încălzire
i de apă curentă. Pevile pot fi îngropate în polistirenul pereţilor interiori sau introduse în canalele
speciale ale sistemului.
)e l'ngă materialele speciale, o casă ecologică trebuie să aibă o anumită orientare către soare, unele
asigur'ndu!i energia termică prin faptul că o parte însemnată a casei este Oîngropată<. $e
asemenea, trebuie să imite un ecosistem natural în care toate componentele să fie în cone*iune.
%pecialitii în domeniu afirmă că, în construirea unei astfel de locuinţe, nu este important ca
materialele să fie foarte ieftine, ci eficiente.
+coperiurile verzi, panourile solare, pompele de căldură, energia eoliană, încălzirea prin
pardoseală, folosirea biogazului, grădinile organice, vopselele neto*ice care lasă pereţii să respire,
izolaţii din c'nepă, l'nă de oaie, celuloză, acoperiurile din lemn sau stuf, încălzirea cu lemne etc.
sunt c'teva dintre argumentele care pot determina statutul de casă ecologică.
$in punct de vedere al materialului de bază din care este construită se poate vorbi despre case de
lemn, case din păm'nt Gchirpici, lut, paiantă etc.! pereţii sunt compui din pungi de rafie sau alte
materiale te*tile care se umplu cu un amestec de argilă i var, iar apoi sunt aezate în straturiH, case
din baloţi de paie Gprezentate recent în $omus U(J" ediţia ?@ iunieH, case cu caaracter temporar din
h'rtie sau bambus Gstructura de rezistenţă alcătuită din tuburi de carton legate între ele cu elemente
metalice sau lipite cu diferite substanţeH, domul geodezic Guor de montat i întreţinut, din panouri
multistratificate din lemn încleiate cu aditivi neto*ici, forma unei mingi de fotbal tăiate pe jumătate,
călduroase, rezistente, inedite ca aspect, nu necesită fundaţie clasică de beton, se pot vedea la
poalele 1unţilor )iatra .raiului, zona )laiul 5oii, construite de 0obert QamnerH, case din
c'nepăGfibrele plantei se combină cu un adeziv special pe bază de varH, etc.
.onfort la preţ accesibil
.asele de lemn, fie cele tradiţionale realizate e*clusiv din butuci Gb'rneH orizontali, fie cele
prefabricate cu structură din lemn, panouri tipizate sau plăci pe bază de lemn, prezintă avantaje
substanţiale, iar acestea rezidă în primul r'nd în faptul că materialul de bază din care sunt construite
; lemnul ; este unul natural. +stfel, aceste case se înscriu în trendul modern al ecologiei# sunt
economicoase, prietenoase cu mediul i asigură un climat interior foarte sănătos.
"emnul este un material sustenabil nu prin rezistenţa sa, ci prin faptul că este oresursă regenerabilă.
.asele de lemn sunt ecologice pentru că asigură economisirea resurselor. .asele de lemn au aceleai
proprietăţi pentru o generaţie, ca i la alte soluţii, dar la preţuri mult mai mici. .ostul actual pentru
proiecte normale este de 330 ; 6D0 euroEmp, mai reduse cu p'nă la @0> dec't în cazul unei clădiri
realizată cu materiale clasice, ceea ce reprezintă o soluţie foarte tentantă. În ciuda aparenţelor,
aceste case se pot realiza i pe vertical iar dat fiind regimul de seismicitate, în ţara noastră o casă din
lemn cu etaj constituie o soluţie foarte bună.
%oluţia 8:-Q+
În esenţă, construcţiile realizate din lemn prezintă o multitudine de avantaje, care încep de la
costurile reduse, perioada scurtă de e*ecuţie în comparaţie cu sistemele de construcţie clasice i se
continuă cu eficienţa termică i fonică crescută.
"emnul este un bun izolator termic i fonic, put'ndu!se astfel economisi bani cu izolaţia. +stfel,
locuinţele sunt călduroase iarna i răcoroase iarna, fiind recomandate i pentru zonele aglomerate
ale marilor orae, întruc't asigură linitea i confortul proprietarilor, mai ales că, în plus, lemnul
păstrează o umiditate optimă în interiorul casei, indiferent de vremea de afară.
Un perete din lemn masiv de 30 cm grosime are acelai grad de izolare al unui perete de cărămidă
de ? m iar placa din lemn cu o densitate de suprafaţă de ?7 ! 30 CgEm3 realizează o izolare fonică de
3@ ! 3D d/. )roprietatea lemnului de a se ventila precum i realizarea unui ambient sănătos i intim
sunt alte avantaje deloc de neglijat ale caselor din lemn.
/utenii din lemn masiv au capacitatea de a absorbi caldura i de a o elibera atunci c'nd
temperatura scade la interior, ajut'nd la reglarea temperaturii din casă i reduc'nd consumul de
energie. .asele de lemn masiv sunt sanatoase pentru ca Orespira<, lemnul put'ndu!se ventila iar un
perete din lemn masiv de 30 cm grosime, cum este i cazul caselor realizate de 8onCa prezinta
acelai grad de izolare ca i un perete de cărămida de ? m.
)entru ca aceste case să îi menţină pe deplin caracterul ecologic este necesar ca toate
componentele lor, precum i materialele folosite la tratarea lemnului i la finisaje să fie c't mai
naturale. +stfel, este ideal ca i ferestrele Gcu geam termopanH să fie din lemn stratificat,
termoizolaţia la e*terior să fie făcută cu material pe bază de lemn, iar la interior cu vată minerală
bazaltică Gmaterial ecologic obţinut direct din materii prime naturaleH sau alte soluţii ecologice
Gceluloză, c'nepă, l'năH, acoperiul să fie din ţiglă ceramică i să aibă piatră la fundaţie.
(encuielile i vopselele pentru e*terior vor trebui să permită trecerea vaporilor de apă Grecomandate
sunt cele pe bază de varH, iar finisajele la interior Gvopsele, lacuri etc.H să fie pe bază de apă sau
compui organici.
$e asemenea, ideal este ca amenajările i decoraţiunile de interior să aibă la bază tot materiale
naturale Gui, pardoseală, mobilier din lemn, materiale te*tile din in,bumbac etc.H. Jntegrarea în
natură i relaţia specială cu mediul ambiant completează caracterul ecologic i sănătos al caselor de
lemn.
.asa %oleta
)entru construcţia acestei locuinţe de 7= mp, al cărui proiect a fost realizat de binecunoscutul
inventator Rustin .apră, au fost folosite doar materiale de construcţie de calitate premium,
reciclabile în proportie de =7>. &ste o construcţie din lemn lamelar ce respectă principiul caselor
active. %uprafeţele vitrate ocupă 3A> din totalul suprafeţelor e*terioare.
.asa dispune de certificare de performanţă energetică clasa +, energia de care are nevoie fiind
produsă din resurse regenerabile. În plus, o soluţie high!tech de diminuare a consumului energetic,
i implicit de reducere a impactului negativ asupra mediului înconjurător, este implementarea
unui sistem computerizat demanagement energetic.
: astfel de casă care costă doar 37 000 de euro se poate comanda sub formă de Cit, iar într!o lună i
jumătate ajunge pe terenul pe care urmează a fi instalată. 1ontajul durează apro*imativ două
săptăm'ni.
.ele mai ecologice
+nul trecut, 0o,/ a realizat o listă mai e*tinsă de clădiri Gcase, blocuri de locuit i ansabluri
rezidenţiale, clădiri de birouri, pensiuni etcH care au atins niveluri mai înalte de performanţe
energetice, put'nd fi considerate clădiri verzi.
)rintre acestea se numără .lădirea Jlion 0esidences, cu o termoizolaţie specială i acces facil la
mijloace de transport, .asa +mvic de la /urlui jud. +rge Gprima casă pasivă din ţară, ziduri de 77
cm grosime ; 60 cm polistiren, rigips, cărămidă /.+ de 6A cm, vată minerală de 7 cm, vezi
fotoH, )ensiunea +tra $oftanaconstruită în mijlocul naturii cu materiale naturale, S sub păm'nt,
vezi fotoH,+nsamblul 0ezidenţial $omenii )arC JJ Gfaţadă ventilată cu izolaţie din vată minerală,
finisaje de natură organică, vezi fotoH, .asa Jnoveco Gclădire cu aport energetic de A7> din resurse
regenerabile, control automat al climatului din interior, structură de lemn, pompă de căldură,
panouri fotovoltaice, ventilaţie centralizată cu recuperarea de energie termică, vezi fotoH, +nsamblul
0ezidenţial .opou /ellvue, .omple*ul 0ezidenţial ,reen Kista Gsursă alternativă de
curentH,&vocasa %electa Gclasă energetică +, faţadă tip cortină, termosistemH, ,reenhome Gcasă
familială ce produce independent energia, grădină bioEculturi organice, pompă de căldură, panouri
fotovoltaice, acoperi verde, izolaţie c'nepă, vezi fotoH, etc.
0ealizarea unui perete din baloţi de paie de către ,rzegorz ,orsCi, iniţiatorul &arth %afe $esign
GFFF.earthsafedesign.com, tel.# 0776.7@3.07AH, în cadrul t'rgului &*po .asa 1ea ne!a oferit
posibilitatea de a ne informa mai pe larg asupra acestei tehnologii i a constata la faţa locului c'teva
dintre avantajele ei. $e altfel, &arth %afe $esign propune proiectarea i e*ecutarea de case cu
sisteme de construcţie i materiale ecologice, precum i realizare de case pasive, case inspirate din
arhitectura tradiţională, restaurare i e*tindere case vechi, acoperiuri din indrilă sau stuf, sobe de
tip rocCet i cuptoare de păm'nt tradiţionale etc.
)rivind la fotografia de debut care înfăţizează un conac impunător din ?=6A, în stil clasic cu
coloane, av'nd în prezent destinaţia de muzeu, probabil că nimeni nu i!ar imagina că este vorba
despre o clădire realizată cu tehnologia baloţilor de paie. Ti totui aceasta este realitatea. )rimele
case din baloţi de paie au fost construite în -ebrasCa, %U+, la sf'ritul secolului UJU. Unele dintre
aceste clădiri sunt funcţionale i în ziua de azi, chiar dacă au o v'rstă de ?00 de ani. În anii A0, tot în
%U+, a avut loc o renatere a tehnicilor de construcţie cu baloţi de paie, iar interesul este în
continuă cretere. Un număr din ce în ce mai mare de arhitecţi i constructori din toate colţurile
lumii aleg să lucreze cu baloţi de paie, e*periment'nd i dezvolt'nd în acelai timp noi tehnici care
folosesc acest material. În prezent, construcţii din baloţi de paie pot fi găsite i în orae precum -eF
VorC, +msterdam, 1ontreal sau /ath, fiind vorba nu doar de case particulare, ci i de magazine,
coli, secţii de poliţie, clinici, sau hoteluri. În 0om'nia, au început să fie construite c'teva case de
acest tip abia cu trei!patru ani în urmă.
%tructură
&*istă două tipuri de case din baloţi de paie# cele cu structură din lemn, unde baloţii sunt folosiţi ca
umplutură a pereţilor, i cele în care baloţii sunt elemente structurale de rezistenţă care suportă
greutatea acoperiului. (estele au arătat că un perete din baloţi de paie poate suporta o greutate de
?.000 CgEmp i o greutate a acoperiului de 700 Cg pe metru de perete. .asele din ultimul tip au în
general un singur nivel plus mansardă, însă e*istă cons!trucţii de acest gen care au chiar două etaje.
În construcţia caselor ecologice au fost testate diferite metode pentru realizarea fundaţiei,
urmărindu!se eliminarea betonului. : serie de alternative populare sunt# cauciucurile de maină
umplute cu pietri, sacii umpluţi cu păm'nt stabilizat, ori piatra sau cărămida legate cu mortar de
var.
/aloţii de paie pot fi folosiţi i pentru izolarea termică a acoperiului, fiind apoi acoperiţi fie cu
ţiglă, fie cu stuf sau indrilă. : soluţie care se armonizează foarte bine cu o casă din baloţi de paie
sunt acoperiurile vii. +cestea nu sunt doar frumoase, ci au i o serie de avantaje# oferă o izolare
termică superioară, colectează surplusul de precipitaţii, filtr'nd, în acelai timp, elementele poluante
din apă, creează un habitat natural pentru plante i insecte i contribuie la scăderea temperaturii din
mediul urban. /aloţii de paie pot fi folosiţi nu doar la interior, ca material termoizolant, ci i la
e*terior, ca suport pentru vegetaţia unui acoperi viu.
+vantaje
0ezistenţă i siguranţă. )ereţii din baloţi de paie tencuiţi au un nivel ridicat de rezistenţă la foc.
(estele de laborator au arătat că un perete din baloţi de paie tencuit cu păm'nt rezistă e*punerii la
foc deschis timp de mai bine de 3 ore. Jndicele de rezistenţă la foc stabilit în urma acestor teste este
5?30. (encuiala din păm'nt oferă protecţie nu doar împotriva focului, ci i împotriva ploii# datorită
gradului ridicat de permeabilitate, tencuiala se umezete la e*terior, însă tot datorită permeabilităţii,
se usucă foarte repede. )entru interior, în camerele e*puse la umezeală, e*istă o variantă de
tencuială specială, originară din 1aroc, numită (adelaCt Gcomercializată în 0om'nia i de
-aturalpaint, FFF.naturalpaint.roH. +a cum a fost prezentat i în paginile U(J", (adelaCtul se
poate aplica at't pe pereţi c't i pe pardoseli, căzi de baie sau blaturi de lucru, iar adăug'nd
pigmenţi naturali se poate obţine o gamă largă de culori. )ereţii din baloţi de paie au un nivel foarte
înalt de izolare termică. : casă cu astfel de pereţi este călduroasă iarna i răcoroasă vara.
(emperatura se păstrează constantă pentru mai mult timp, ceea ce înseamnă că pe termen lung aţi
putea economisi p'nă la 77> din costurile pentru încălzireaErăcirea casei. .oeficientul de
conductivitate termică W0 este 0,0@7D BEmQ.
Un alt avantaj este izolarea fonică. $atorită grosimii i structurii pereţilor, eventualele zgomote din
e*terior nu vor deranja.
.asele din baloţi de paie sunt rezistente la cutremur. )ereţii unei astfel de case sunt fle*ibili i
elastici, permiţ'nd micarea structurii fără riscul prăbuirii.
)ereţii din baloţi de paie nu atrag rozătoarele i nici insectele.
.osturi reduse. Un metru pătrat de perete din baloţi de paie costă de două ori mai puţin dec't pentru
a construi aceeai suprafaţă din materiale convenţionale precum cărămidă sau blocuri /.+ izolate
cu polistiren e*pandat. În regie proprie, baloţii de paie sunt una dintre cele mai bune soluţii. +cest
material de construcţie este uor de manevrat, sigur i accesibil oricui. &*istă de asemenea
posibilitatea de a reduce considerabil costurile de construcţie folosind ajutorul familiei, al
prietenilor sau al voluntarilor.
Un mediu de viaţă plăcut i sănătos
)ereţii din baloţi de paie tencuiţi cu păm'nt asigură un micro climat sănătos i plăcut. (encuiala de
păm'nt absoarbe vaporii de apă i reduce umezeala din interior. +tunci c'nd atmosfera devine prea
uscată, pereţii eliberează umezeala i funcţionează ca un umidificator, făc'nd aerul uor de respirat.
În plus, deoarece pereţii Orespiră<, nu vor mai fi probleme cu mucegaiul si igrasia, reduc'ndu!se
totodată riscul alergiilor. 5inisarea pereţilor cu var va crea o atmosferă mai sănătoasă faţă de
e*punerea la chimicale.
1aterialele naturale folosite în construcţia caselor din baloţi de paie permit realizarea de finisaje cu
curburi i aspect organic. ,rosimea mare a baloţilor permite sculptarea unor nie elegante i utile în
pereţi, iar tencuiala din păm'nt poate fi aplicată sub forma unor basoreliefuri decorative.
Kremea rece s!a instalat iar i poate nu aţi avut p'nă acum timp, energie i bani să luaţi măsuri
radicale pentru confortul termic din locuinţe, de e*emplu să schimbaţi sistemul de încălzire cu unul
mai potrivit i mai performant sau să investiţi într!o instalaţie care folosete energie
neconvenţională. .e este de făcutX
0ăcirea zonelor interioare se poate produce at't prin pătrunderea aerului rece de la e*terior la
interior, c't i prin scurgerea aerului cald de la interior spre e*terior, efectul fiind fenomenul de
condens, mucegai i umidificare necontrolată. -oi vă oferim peste 70 idei i ponturi, unele destul de
simple i, în orice caz care nu implică mulţi bani, cu care vă veţi putea reduce facturile la încălzire
i energie. $esigur, unele dintre acestea, mai ales cele care ţin de stilul de viaţă asigură GdoarH o
foarte mică economie. $ar adunate, toate aceste măsuri pot conduce la economii substanţiale.
.ea mai eficientă metodă pentru a realiza economii la facturile de încălzire este izolarea. +stfel,
izolaţi pereţii e*teriori, mai ales dacă aveţi camere pe colţ. )entru realizarea termosistemului,
polistirenul este cea mai comodă i simplă soluţie, însă pentru a avea efectul scontat i să respecte
standardul, la e*terior grosimea stratului trebuie să fie de min. ?0 cm i preferabil să aibă densitate
mai mare. $acă vreţi să realizaţi un confort sporit la interior, puteţi recurge la izolarea la e*terior la
soluţia plăcilor de vată bazaltică care, la aceeai grosime realizează un transfer termic asemănător,
instalarea fiind de asemenea asemănătoare.
+vantajul major constă în faptul că se realizează ventilarea faţadei iar pereţii pot să IrespireI, preţul
fiind însă sensibil mai mare. "a interior stratul izolator este indicat să aibă 7 cm grosime. În cazul în
care locuiţi la ultimul etaj, este necesar să izolaţi i tavanul. )entru case izolarea acoperiului,
tavanului i podelei este deosebit de importantă, în special prin tavan realiz'ndu!se cea mai mare
scurgere de căldură, întruc't se tie că aerul cald se ridică. +ccesul spre podul casei, dacă acesta nu
este izolat, trebuie să aibă o izolaţie cel putin egală cu a tavanului încăperii. )entru pod i în special
mansarde sunt la dispoziţie mai multe soluţii de termoizolare, de la polistiren i vată minerală Gde
sticlă sau bazalticăH, p'nă la soluţiile ecologice, care au la bază# celuloza, c'nepa sau l'na. +legerea
sau schimbarea sistemului de t'mplărie al ferestrelor cu unul de calitate din )K., aluminiu sau
lemn stratificat este de asemenea o metodă e*trem de eficientă pentru reducerea facturilor cu
încălzirea. )entru cazul apartamentelor de bloc, raportul calitateEpreţ este asigurat de t'mplăria din
)K..
Uile e*terioare se recomandă să aibă un strat de umplutură pentru izolare cu o grosime minimă de
A cm iar dacă t'mplăria este din lemn, este bine să o izolaţi cu burete adeziv, care asigură o etanare
superioară. "a fel puteţi proceda i cu ua de e*terior, pentru a nu permite pătrunderea aerului rece
în interior. $e asemenea, nu uitaţi să înlocuiţi toate geamurile sparte sau fisurate să etanaţi ramele
de la ui i ferestre, să verificaţi i apoi, în caz de necesitate, să chituiţi geamurile, dacă aveţi
t'mplăria din lemn. (ot în scop de etanare a geamului la t'mplăria din lemn, o soluţie mai elegantă
i mult mai rezistentă în timp constă în montarea unei mici baghete GplinteH din lemn în unghiul pe
care îl face linia geamului cu rama ferestrei. .hitul se usucă după c'ţiva ani i cade, provoc'ndu!se
pierderi de căldură, geamurile nefiind etanate. : a doua fereastră este obligatorie Gfereastră dublăH,
stratul de aer dintre ferestre reprezent'nd o bună izolaţie. /urlanele între ferestre vor avea rolul de a
absorbi 9frigulI. %e pot confecţiona din orice material te*til mai tare i apoi umple cu l'nă sau
resturi de fire sau materiale te*tile.
%chimbaţi!vă stilul de viaţă
Jată i c'teva metode care ţin mai mult de stilul dumneavoastră de viaţă# ţineţi uile camerelor
închise, ca să nu încălziţi inutil spaţiile de trecere GholurileH, evitaţi să uscaţi hainele pe calorifer,
deoarece veţi consuma mai multă energie pentru încălzirea camerei i, de asemenea, să puneţi
lucruri GîmbrăcăminteH sau poliţe cu rol de depozitare deasupra caloriferului. +cestea vor împiedica
o circulaţie bună a aerului cald care trebuie să aibă acces uor către zona care se dorete a se încălzi.
În plus, după cum am văzut, lucrurile, în special cele te*tile au calitatea de a acumula, ele însele,
căldura. (ot în acelai sens, evitaţi să uscaţi hainele pe calorifer, deoarece veţi consuma mai multă
energie pentru încălzirea camerei.
$acă aveţi jaluzele e*terioare sau obloane, lasaţi!le în jos atunci c'nd temperaturile sunt foarte
scăzute. $e asemenea, lăsaţi jos rulourile, roman shade!urile i chiar perdelele din faţa ferestrelor.
$acă în timpul zilei obloanele nu lasă să treacă lumina naturală, folosiţi acest procedeu măcar
noaptea. $ei par nite paleative care aduc o GpreaH mică economie, lucrurile în realitate nu stau
chiar aa. În cazul rulourilor de la ferestrele de mansardă se realizează, de e*emplu, o economie de
p'nă la 6@>N. &ste indicat ca perdelele să nu IcurgăI p'nă jos, peste calorifer, obtur'nd astfel
circulaţia i răsp'ndirea aerului cald în încăpere. )uteţi alege perdele care sunt ajung p'nă la
pervazul ferestrei. .u draperiile din faţa ferestrelor se poate proceda la fel. În cazul în care, totui,
perdelele i draperiile cad pe deasupra caloriferului, încercaţi să le prindeţi în partea de jos de sub
pervaz, astfel înc't să nu vină peste calorifer.
Jată i alte măsuri pe care le puteţi lua# înlocuiţi garniturile i armăturile defecte de pe instalaţia de
apă caldă menajeră, precum i robinetele de trecere defecte din reţeaua de distribuţie a instalaţiilor
de încălzire i cele cu dublu reglaj. $otaţi corpurile statice de la ultimul nivel cu ventile de aerisire,
spălaţi corpurile statice Gprin demontare de pe poziţieH cu jet de apă sub presiune sau chimic, pentru
eliminarea m'lului i a depunerilor de nisip, înlocuiţi radiatoarele fisurate i ţevile de distribuţie
colmatate, detartraţi conductele de distribuţie prin spălare chimică, etanaţi gurile de acces la
instalaţiile sanitare, închideţi caloriferele pe toată durata aerisirii încăperilor, i puneţi!le pe minim
atunci c'nd lipsiţi de acasă mai mult timp. $acă aveţii centrală de apartament, ar fi bine să vă luaţi
un cronotermostat. +cesta vă permite să setaţi plaje diferite de temperatură, în funcţie de programul
zilnic al familiei. +stfel, nu veţi consuma mai multă energie dec't este necesar. $acă aveţi casă,
procedaţi la automatizarea instalaţiei de încălzire i utilizarea unui injector automat. )rincipiul este
următorul# în cazul unei instalaţii care se pornete manual, o mare cantitate de combustibil se
consumă la început Gca la mainiH pentru aducerea clădirii la un nivel de încălzire normal. În cazul
folosirii unui injector automat, c'nd temperatura scade sub nivelul solicitat de consumator Gla
interiorH, senzorul comandă automat pornirea injectorului, realiz'ndu!se astfel importante economii
în situaţia în care confortul este ridicat Gconsumatorul are în casă e*act nivelul de temperatură pe
care i!l doreteH.
5olosiţi aparatele de aer condiţionat doar atunci c'nd aveţi neapărat nevoie, pentru a evita creteri
uriae la facturi. $acă le curăţaţi i le schimbaţi filtrele o dată la 60 de zile, vor fi mult mai
eficiente. $acă aveţi încălzire prin pardoseală, evitaţi să folosiţi ca acoperire a pardoselii linoleum,
mochetă sau covoare cu inserţii de cauciuc, acestea bar'nd ridicarea aerului cald în interiorul
încăperii.
)uneţi o folie refractantă sau o oglindă în spatele caloriferului. +ceasta va reflecta i va IîmpingeI
căldura spre interiorul camerei, uur'nd circulaţia aerului cald în încăpere. +cum e*istă soluţia
0eflecti*, cu izolaţie reflectorizantă multistrat superioară, din aluminiu care reflectă =7!=7> din
energia radiantă, put'nd aduce economii la căldură de 60>, soluţia fiind i foarte ieftină.
0eflecti* se poate aplica nu numai în spatele caloriferelor, ci i în mansarde i poduri Gpereţi i
tavanH, la încălzirea prin pardoseală, la tavanul fals i orice spaţiu din casă care se dorete a fi izolat,
precum i pentru izolarea conductelor i ţevilor.
.u ajutorul robinetelor termostatice se poate regla temperatura caloriferului i astfel reduce
consumul inutil de căldură, atunci c'nd este cazul Gvremea se încălzeteH. Încălzirea apartamentului
folosind ca sursă aragazul este absolut interzisă, economiile pe care credeţi că le faceţi fiind doar
iluzorii, iar eficienţa unei astfel de încălziri este cea mai mică posibilă.,'ndiţi!vă ce s!ar înt'mpla
dacă toţi locatarii din bloc ar adopta această practică# facturile vor fi mari la toţi iar încălzirea
aproape ine*istentă.
"a încălzirea locuinţei ţineţi seama de următoarele considerente#
(emperatura din baie trebuie să fie cu circa 3L. mai ridicată dec't în alte părţi ale casei, în timp ce
temperatura optimă din dormitor trebuie să fie în jur de ?A!30L.. 0educeţi temperatura în încăperile
utilizate mai rar, Ge*. garaj, pod, cămarăH precum i în anumite momente ale zilei c'nd cei din casă
sunt plecaţi, Ge*. la coalăHY
-u lăsaţi clădirea să se răcească prea mult deoarece pentru a atinge din nou temperatura dorită va
fi nevoie de mai multă energie dec't atunci c'nd menţineţi clădirea la temperatură constantă.
+erisiţi încăperile puţin, dar bine.
.ontorizarea apartamentului vă va ajuta să controlaţi mai bine e*cesul de consum. )entru
iluminarea căilor de acces sau a holurilor din casă, folosiţi corpuri de iluminat cu senzori de
micare. Înlocuiţi becurile incandescente cu becuri economice. : altă soluţie foarte bună o
reprezintă becurile cu "&$!uri, care consumă cu p'nă la A0> mai puţină energie dec't cele
incandescente convenţionale. În plus, au o durată de viaţă de cel puţin ?0 ani Gfaţă de ?!3 ani în
cazul becurilor incandescente convenţionale.
)entru iluminatul e*terior apelaţi la lămpi solare inteligente. 5olosiţi întrerupătoarele cu
potenţiometre, care vă vor ajuta să folosiţi at'ta lumină c't aveţi nevoie. &liminaţi consumul inutil
de energie prin lăsarea în priză a aparatelor electrice at't în timpul zilei, c't i noaptea Gcalculator,
televizor, încărcătorul telefonului mobilH. +cest tip de consum poate reprezenta peste 70> din
totalul energiei consumate. %coateţi deci din priză toate aparatele electrice i electrocasnice din
locuinţă.
5olosiţi aparate electrocasnice cu clasă energetică + G+Z i +ZZH, acestea av'nd un consum mai
redus de energie. .hiar dacă preţul acestora este ceva mai ridicat, totui veţi recupera aceti bani în
timp.
)lasaţi frigiderul la distanţă de sursele de căldură Garagaz, cuptorH, pentru a evita încălzirea lui.
"asaţi alimentele să se răcească înainte de a le introduce în frigider. Pineţi ua frigiderului c't mai
puţin deschisă, altfel aerul cald va pătrunde iar aparatul va merge mai mult.
&ste indicat să menţineţi frigiderul i congelatorul pline. 1'ncarea acţionează ca un izolator i
reduce timpul de răcire.
5olosiţi maina de spălat rufe i maina de spălat vase doar atunci c'nd sunt pline. %pălaţi rufele
mai puţin murdare la temperaturi mai scăzute. .u c't temperatura este mai ridicată, cu at't
consumul de energie este mai mare.
-otaţi că la spălatul manual al vaselor veţi consuma cu 67> mai multă apă dec't dacă veţi utiliza o
maină de spălat vasele.
+ceastă casă realizată de arh. +nca i +drian Jovescu, av'nd parter, etaj i mansardă, folosete
numeroase soluţii moderne de încălzire i izolare, astfel înc't proprietarii se bucură de un confort
sporit. 1ai multe informaţii găsiţi în revista $:1U% pe luna decembrie.
Kremea rece s!a instalat iar i poate nu aţi avut p'nă acum timp, energie i bani să luaţi măsuri
radicale pentru confortul termic din locuinţe, de e*emplu să schimbaţi sistemul de încălzire cu unul
mai potrivit i mai performant sau să investiţi într!o instalaţie care folosete energie
neconvenţională. .e este de făcutX
0ăcirea zonelor interioare se poate produce at't prin pătrunderea aerului rece de la e*terior la
interior, c't i prin scurgerea aerului cald de la interior spre e*terior, efectul fiind fenomenul de
condens, mucegai i umidificare necontrolată. -oi vă oferim peste 70 idei i ponturi, unele destul de
simple i, în orice caz care nu implică mulţi bani, cu care vă veţi putea reduce facturile la încălzire
i energie. $esigur, unele dintre acestea, mai ales cele care ţin de stilul de viaţă asigură GdoarH o
foarte mică economie. $ar adunate, toate aceste măsuri pot conduce la economii substanţiale.
.ea mai eficientă metodă pentru a realiza economii la facturile de încălzire este izolarea. +stfel,
izolaţi pereţii e*teriori, mai ales dacă aveţi camere pe colţ. )entru realizarea termosistemului,
polistirenul este cea mai comodă i simplă soluţie, însă pentru a avea efectul scontat i să respecte
standardul, la e*terior grosimea stratului trebuie să fie de min. ?0 cm i preferabil să aibă densitate
mai mare. $acă vreţi să realizaţi un confort sporit la interior, puteţi recurge la izolarea la e*terior la
soluţia plăcilor de vată bazaltică care, la aceeai grosime realizează un transfer termic asemănător,
instalarea fiind de asemenea asemănătoare.
+vantajul major constă în faptul că se realizează ventilarea faţadei iar pereţii pot să IrespireI, preţul
fiind însă sensibil mai mare. "a interior stratul izolator este indicat să aibă 7 cm grosime. În cazul în
care locuiţi la ultimul etaj, este necesar să izolaţi i tavanul. )entru case izolarea acoperiului,
tavanului i podelei este deosebit de importantă, în special prin tavan realiz'ndu!se cea mai mare
scurgere de căldură, întruc't se tie că aerul cald se ridică. +ccesul spre podul casei, dacă acesta nu
este izolat, trebuie să aibă o izolaţie cel putin egală cu a tavanului încăperii. )entru pod i în special
mansarde sunt la dispoziţie mai multe soluţii de termoizolare, de la polistiren i vată minerală Gde
sticlă sau bazalticăH, p'nă la soluţiile ecologice, care au la bază# celuloza, c'nepa sau l'na. +legerea
sau schimbarea sistemului de t'mplărie al ferestrelor cu unul de calitate din )K., aluminiu sau
lemn stratificat este de asemenea o metodă e*trem de eficientă pentru reducerea facturilor cu
încălzirea. )entru cazul apartamentelor de bloc, raportul calitateEpreţ este asigurat de t'mplăria din
)K..
Uile e*terioare se recomandă să aibă un strat de umplutură pentru izolare cu o grosime minimă de
A cm iar dacă t'mplăria este din lemn, este bine să o izolaţi cu burete adeziv, care asigură o etanare
superioară. "a fel puteţi proceda i cu ua de e*terior, pentru a nu permite pătrunderea aerului rece
în interior. $e asemenea, nu uitaţi să înlocuiţi toate geamurile sparte sau fisurate să etanaţi ramele
de la ui i ferestre, să verificaţi i apoi, în caz de necesitate, să chituiţi geamurile, dacă aveţi
t'mplăria din lemn. (ot în scop de etanare a geamului la t'mplăria din lemn, o soluţie mai elegantă
i mult mai rezistentă în timp constă în montarea unei mici baghete GplinteH din lemn în unghiul pe
care îl face linia geamului cu rama ferestrei. .hitul se usucă după c'ţiva ani i cade, provoc'ndu!se
pierderi de căldură, geamurile nefiind etanate. : a doua fereastră este obligatorie Gfereastră dublăH,
stratul de aer dintre ferestre reprezent'nd o bună izolaţie. /urlanele între ferestre vor avea rolul de a
absorbi 9frigulI. %e pot confecţiona din orice material te*til mai tare i apoi umple cu l'nă sau
resturi de fire sau materiale te*tile.
%chimbaţi!vă stilul de viaţă
Jată i c'teva metode care ţin mai mult de stilul dumneavoastră de viaţă# ţineţi uile camerelor
închise, ca să nu încălziţi inutil spaţiile de trecere GholurileH, evitaţi să uscaţi hainele pe calorifer,
deoarece veţi consuma mai multă energie pentru încălzirea camerei i, de asemenea, să puneţi
lucruri GîmbrăcăminteH sau poliţe cu rol de depozitare deasupra caloriferului. +cestea vor împiedica
o circulaţie bună a aerului cald care trebuie să aibă acces uor către zona care se dorete a se încălzi.
În plus, după cum am văzut, lucrurile, în special cele te*tile au calitatea de a acumula, ele însele,
căldura. (ot în acelai sens, evitaţi să uscaţi hainele pe calorifer, deoarece veţi consuma mai multă
energie pentru încălzirea camerei.
$acă aveţi jaluzele e*terioare sau obloane, lasaţi!le în jos atunci c'nd temperaturile sunt foarte
scăzute. $e asemenea, lăsaţi jos rulourile, roman shade!urile i chiar perdelele din faţa ferestrelor.
$acă în timpul zilei obloanele nu lasă să treacă lumina naturală, folosiţi acest procedeu măcar
noaptea. $ei par nite paleative care aduc o GpreaH mică economie, lucrurile în realitate nu stau
chiar aa. În cazul rulourilor de la ferestrele de mansardă se realizează, de e*emplu, o economie de
p'nă la 6@>N. &ste indicat ca perdelele să nu IcurgăI p'nă jos, peste calorifer, obtur'nd astfel
circulaţia i răsp'ndirea aerului cald în încăpere. )uteţi alege perdele care sunt ajung p'nă la
pervazul ferestrei. .u draperiile din faţa ferestrelor se poate proceda la fel. În cazul în care, totui,
perdelele i draperiile cad pe deasupra caloriferului, încercaţi să le prindeţi în partea de jos de sub
pervaz, astfel înc't să nu vină peste calorifer.
Jată i alte măsuri pe care le puteţi lua# înlocuiţi garniturile i armăturile defecte de pe instalaţia de
apă caldă menajeră, precum i robinetele de trecere defecte din reţeaua de distribuţie a instalaţiilor
de încălzire i cele cu dublu reglaj. $otaţi corpurile statice de la ultimul nivel cu ventile de aerisire,
spălaţi corpurile statice Gprin demontare de pe poziţieH cu jet de apă sub presiune sau chimic, pentru
eliminarea m'lului i a depunerilor de nisip, înlocuiţi radiatoarele fisurate i ţevile de distribuţie
colmatate, detartraţi conductele de distribuţie prin spălare chimică, etanaţi gurile de acces la
instalaţiile sanitare, închideţi caloriferele pe toată durata aerisirii încăperilor, i puneţi!le pe minim
atunci c'nd lipsiţi de acasă mai mult timp. $acă aveţii centrală de apartament, ar fi bine să vă luaţi
un cronotermostat. +cesta vă permite să setaţi plaje diferite de temperatură, în funcţie de programul
zilnic al familiei. +stfel, nu veţi consuma mai multă energie dec't este necesar. $acă aveţi casă,
procedaţi la automatizarea instalaţiei de încălzire i utilizarea unui injector automat. )rincipiul este
următorul# în cazul unei instalaţii care se pornete manual, o mare cantitate de combustibil se
consumă la început Gca la mainiH pentru aducerea clădirii la un nivel de încălzire normal. În cazul
folosirii unui injector automat, c'nd temperatura scade sub nivelul solicitat de consumator Gla
interiorH, senzorul comandă automat pornirea injectorului, realiz'ndu!se astfel importante economii
în situaţia în care confortul este ridicat Gconsumatorul are în casă e*act nivelul de temperatură pe
care i!l doreteH.
5olosiţi aparatele de aer condiţionat doar atunci c'nd aveţi neapărat nevoie, pentru a evita creteri
uriae la facturi. $acă le curăţaţi i le schimbaţi filtrele o dată la 60 de zile, vor fi mult mai
eficiente. $acă aveţi încălzire prin pardoseală, evitaţi să folosiţi ca acoperire a pardoselii linoleum,
mochetă sau covoare cu inserţii de cauciuc, acestea bar'nd ridicarea aerului cald în interiorul
încăperii.
)uneţi o folie refractantă sau o oglindă în spatele caloriferului. +ceasta va reflecta i va IîmpingeI
căldura spre interiorul camerei, uur'nd circulaţia aerului cald în încăpere. +cum e*istă soluţia
0eflecti*, cu izolaţie reflectorizantă multistrat superioară, din aluminiu care reflectă =7!=7> din
energia radiantă, put'nd aduce economii la căldură de 60>, soluţia fiind i foarte ieftină.
0eflecti* se poate aplica nu numai în spatele caloriferelor, ci i în mansarde i poduri Gpereţi i
tavanH, la încălzirea prin pardoseală, la tavanul fals i orice spaţiu din casă care se dorete a fi izolat,
precum i pentru izolarea conductelor i ţevilor.
.u ajutorul robinetelor termostatice se poate regla temperatura caloriferului i astfel reduce
consumul inutil de căldură, atunci c'nd este cazul Gvremea se încălzeteH. Încălzirea apartamentului
folosind ca sursă aragazul este absolut interzisă, economiile pe care credeţi că le faceţi fiind doar
iluzorii, iar eficienţa unei astfel de încălziri este cea mai mică posibilă.,'ndiţi!vă ce s!ar înt'mpla
dacă toţi locatarii din bloc ar adopta această practică# facturile vor fi mari la toţi iar încălzirea
aproape ine*istentă.
"a încălzirea locuinţei ţineţi seama de următoarele considerente#
(emperatura din baie trebuie să fie cu circa 3L. mai ridicată dec't în alte părţi ale casei, în timp ce
temperatura optimă din dormitor trebuie să fie în jur de ?A!30L.. 0educeţi temperatura în încăperile
utilizate mai rar, Ge*. garaj, pod, cămarăH precum i în anumite momente ale zilei c'nd cei din casă
sunt plecaţi, Ge*. la coalăHY
-u lăsaţi clădirea să se răcească prea mult deoarece pentru a atinge din nou temperatura dorită va
fi nevoie de mai multă energie dec't atunci c'nd menţineţi clădirea la temperatură constantă.
+erisiţi încăperile puţin, dar bine.
.ontorizarea apartamentului vă va ajuta să controlaţi mai bine e*cesul de consum. )entru
iluminarea căilor de acces sau a holurilor din casă, folosiţi corpuri de iluminat cu senzori de
micare. Înlocuiţi becurile incandescente cu becuri economice. : altă soluţie foarte bună o
reprezintă becurile cu "&$!uri, care consumă cu p'nă la A0> mai puţină energie dec't cele
incandescente convenţionale. În plus, au o durată de viaţă de cel puţin ?0 ani Gfaţă de ?!3 ani în
cazul becurilor incandescente convenţionale.
)entru iluminatul e*terior apelaţi la lămpi solare inteligente. 5olosiţi întrerupătoarele cu
potenţiometre, care vă vor ajuta să folosiţi at'ta lumină c't aveţi nevoie. &liminaţi consumul inutil
de energie prin lăsarea în priză a aparatelor electrice at't în timpul zilei, c't i noaptea Gcalculator,
televizor, încărcătorul telefonului mobilH. +cest tip de consum poate reprezenta peste 70> din
totalul energiei consumate. %coateţi deci din priză toate aparatele electrice i electrocasnice din
locuinţă.
5olosiţi aparate electrocasnice cu clasă energetică + G+Z i +ZZH, acestea av'nd un consum mai
redus de energie. .hiar dacă preţul acestora este ceva mai ridicat, totui veţi recupera aceti bani în
timp.
)lasaţi frigiderul la distanţă de sursele de căldură Garagaz, cuptorH, pentru a evita încălzirea lui.
"asaţi alimentele să se răcească înainte de a le introduce în frigider. Pineţi ua frigiderului c't mai
puţin deschisă, altfel aerul cald va pătrunde iar aparatul va merge mai mult.
&ste indicat să menţineţi frigiderul i congelatorul pline. 1'ncarea acţionează ca un izolator i
reduce timpul de răcire.
5olosiţi maina de spălat rufe i maina de spălat vase doar atunci c'nd sunt pline. %pălaţi rufele
mai puţin murdare la temperaturi mai scăzute. .u c't temperatura este mai ridicată, cu at't
consumul de energie este mai mare.
-otaţi că la spălatul manual al vaselor veţi consuma cu 67> mai multă apă dec't dacă veţi utiliza o
maină de spălat vasele.
+ceastă casă realizată de arh. +nca i +drian Jovescu, av'nd parter, etaj i mansardă, folosete
numeroase soluţii moderne de încălzire i izolare, astfel înc't proprietarii se bucură de un confort
sporit. 1ai multe informaţii găsiţi în revista $:1U% pe luna decembrie.
.e este, totui, energiaX +vem termenul de la filosoful grec +ristotel. $însul descrie prin energie
capacitatea unui corp de a realiza o anumită acţiune. (ermenul 9acţiune< nu semnifică neapărat o
operaţie în sens fizic ; poate fi, de e*emplu, i o acţiune interioară# energia cîmpului magnetic sau
energia cîmpului electric stocată într!un condensator. În termeni fizici, energia înseamnă abilitatea
unui sistem sau obiect de a funcţiona Ga lucraH. &nergia poate avea diferite forme# energie termică
GcăldurăH, mecanică, electrică, chimică, nucleară i altele. &nergia poate avea diferite forme# energie
termică GcăldurăH, mecanică, electrică, chimică, nucleară i altele.