You are on page 1of 51

Ghidul cadrului

didactic
2014 – 2015
Clasa I
Cuprins
Structura anuíuí școíar învățământ
prímar/preșcoíar..........................................3
Píanuí cadru pentru cíasa
I...................................................................................4
Programa școíară pentru díscípíína Comunícare în íímba
română.......................5
Programa școíară pentru díscípíína Matematícă șí expíorarea
medíuíuí...........16
Programa școíară pentru díscípíína Dezvoítare
personaíă.................................26
Píaníñcarea
caíendarístícă ..............................................................................
...33
2
Structura Anuíuí Scoíar
Învățământ prímar / preșcoíar
Conform O.M.E.N nr. 3637 / 2014, Pubíícat în Monítoruí Oñcíaí, Partea
I, nr. 484 dín 30 íuníe 2014, are 36 de săptămâní de cursurí, structurate în
două semestre. Săptămâna Scoaía Aítfeí se va desfășura în períoada 6-10
apríííe 2015.
Anuí çcoíar 2014-2015 începe pe data de 1 septembríe 2014, se
încheíe pe data de 31 august 2015 çí se structurează pe două semestre,
după cum urmează:
Semestrul I
Cursurí - íuní, 15 septembríe 2014 - vínerí, 19 decembríe 2014
În períoada 1 - 9 noíembríe 2014, cíaseíe dín învă[ământuí prímar çí
grupeíe dín învă[ământuí preçcoíar sunt în vacan[ă. Vacan[a de íarnă -
sâmbătă, 20 decembríe 2014 - dumínícă, 4 íanuaríe 2015 Cursurí - íuní, 5
íanuaríe 2015 - vínerí, 30 íanuaríe 2015 Vacan[a íntersemestríaíă -
sâmbătă, 31 íanuaríe 2015 - dumínícă, 8 februaríe 2015
Semestrul al II-lea
Cursurí - íuní, 9 februaríe 2015 - vínerí, 10 apríííe 2015 Vacan[a de
prímăvară - sâmbătă, 11 apríííe 2015 - dumínícă, 19 apríííe 2015 Cursurí -
íuní, 20 apríííe 2015 - vínerí, 19 íuníe 2015
Vacanţa de vară - sâmbătă, 20 íuníe 2015 - dumínícă, 13 septembríe
2015
3
Píanuí cadru de învățământ pentru
învățământuí prímar
Clasa I
Arii iscipline !r" de #re
$im%ă &i c#municare Comunicare în limba română 7
Limba modernă 1
'atematică &i &tiinţe ale
naturii
Matematică şi explorarea
mediului
4
(m &i s#cietate Religie 1
)ducaţie *+ică, sp#rt &i
sănătate
Educaţie fzică 2
Muzică şi mişcare 2
Arte Arte vizuale şi abilităţi practice 2
C#nsiliere &i #rientare ezvoltare per!onală 1
Număr totaí de ore trunchí comun 20
Currícuíum ía decízía çcoííí (díscípííne op[íonaíe) 0 → 1
Număr míním de ore pe săptămână 20
Număr maxím de ore pe săptămână 21
4
Ane-a nr" 2 la #rdinul ministrului educaţiei naţi#nale nr" .41/011"0."201.
'I!IS2)34$ )4CA5I)I !A5I(!A$)
6r#7rama &c#lară
pentru disciplina
C('4!ICA3) 8! $I'9A 3(':!;
Clasa I
Aprobată prín ordín aí mínístruíuí
Nr. 3418/19.03.2013
9ucure&ti, 201.
!#tă de pre+entare
5
Programa díscípííneí Comunicare în limba română este eíaborată
potrívít unuí nou m#del de pr#iectare curriculară, centrat pe
c#mpetenţe. Construc[ía programeí este reaíízată astfeí încât să
contríbuíe ía dezvoítarea proflului de "ormare aí eíevuíuí dín cícíuí prímar.
Dín perspectíva díscípííneí de studíu, oríentarea demersuíuí dídactíc
pornínd de ía competen[e permíte accentuarea scopuíuí pentru care se
înva[ă çí a dímensíuníí ac[íonaíe în formarea personaíítă[íí eíevuíuí.
Structura pr#7ramei &c#lare íncíude următoareíe eíemente:
- Notă de prezentare
- Competen[e generaíe
- Competen[e specíñce çí exempíe de actívítă[í de învă[are
- Con[ínuturí
- Sugestíí metodoíogíce
Competenţele sunt ansambíurí structurate de cunoçtín[e, abííítă[í
çí atítudíní dezvoítate prín învă[are, care permít rezoívarea unor probíeme
specíñce unuí domeníu sau a unor probíeme generaíe, în díverse contexte
partícuíare.
Competenţele generale vízate ía níveíuí díscípííneí Comunicare în
limba română |aíonează achízí[íííe eíevuíuí pentru întreguí cícíu prímar.
Competenţele specifce sunt derívate dín competen[eíe generaíe,
reprezíntă etape în dobândírea acestora çí se formează pe durata unuí an
çcoíar. Pentru reaíízarea competen[eíor specíñce, în programă sunt
propuse exempíe de actívítă[í de învă[are care vaíoríñcă experíen[a
concretă a eíevuíuí çí care íntegrează strategíí dídactíce adecvate unor
contexte de învă[are varíate.
Conţinuturile învă[ăríí se constítuíe dín ínventaruí achízí[íííor
necesare eíevuíuí pentru dobândírea competen[eíor de bază. Astfeí, eíe
sunt grupate pe următoareíe domeníí:
- Comunícare oraíă (ascuítare, vorbíre, ínterac[íune)
- Cítíre/ íectură
- Scríere/ redactare
- Eíemente de construc[íe a comunícăríí
Sugestiile metodologice íncíud strategíí dídactíce, proíectarea
actívítă[íí dídactíce, precum çí eíemente de evaíuare contínuă.
Prezenta programă çcoíară propune o o"ertă #exibilă, care permíte
cadruíuí dídactíc să modíñce, să compíeteze sau să îníocuíască actívítă[ííe
de învă[are. Se urmăreçte astfeí reaíízarea unuí demer! didactic
per!onalizat, care să asígure formarea competen[eíor prevăzute de
programă în contextuí specíñc aí ñecăreí cíase çí aí ñecăruí eíev.
Incíuderea cíaseí pregătítoare în învă[ământuí generaí çí obíígatoríu
ímpíícă o perspectívă nuan[ată a currícuíumuíuí ía acest níveí de vârstă.
Este necesară o abordare specíñcă educa[íeí tímpuríí bazată, în esen[ă, pe
!timularea învăţării prin $oc, care să ofere în aceíaçí tímp o pía|ă íargă de
díferen[íere a demersuíuí dídactíc, în func[íe de níveíuí de achízí[íí varíate
aíe eíevííor.
Currícuíumuí díscípííneí are în vedere modeíuí comunícatív-
func[íonaí, axându-se pe comunícare ca domeníu compíex ce îngíobează
6
proceseíe de receptare a mesa|uíuí oraí çí scrís precum çí ceíe de
exprímare oraíă çí scrísă. Actuaía programă çcoíară sítuează în centruí
preocupăríí saíe învă[area actívă, centrată pe eíev. Învă[area nu este un
proces pasív, care íí se întâmpíă eíevííor, cí o experíen[ă personaíă, ía care
eí trebuíe să partícípe.
Studíuí díscípííneí Comunicare în limba română, început în cíasa
pregătítoare, se contínuă până în cíasa a II-a çí asígură o dezvoítare
progresívă a competen[eíor, prín vaíoríñcarea experíen[eí specíñce vârsteí
eíevííor çí prín accentuarea dímensíunííor afectív-atítudínaíe çí ac[íonaíe
aíe formăríí personaíítă[íí eíevííor.
C#mpetenţe 7enerale
1. Receptarea de mesa|e oraíe în contexte de comunícare cunoscute
2. Exprímarea de mesa|e oraíe în díverse sítua[íí de comunícare
3. Receptarea uneí varíetă[í de mesa|e scríse, în contexte de comunícare
cunoscute
4. Redactarea de mesa|e în díverse sítua[íí de comunícare
7
C#mpetenţe speci*ce &i e-emple de activităţi de
<nvăţare
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate
- utilizarea imaginilor pentru indicarea semnificaţiei unui mesaj audiat
- realizarea unui desen care corespunde subiectului textului audiat
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba... (în acest fragment de poveste/ în acest
text !"
- selectarea unor enunţuri simple# scrise# care exprimă mesajul textului audiat# dintr$o perec%e de
enunţuri date
- formularea unor titluri potrivite textului audiat
- executarea unor comenzi/ instrucţiuni/ reguli de joc prezentate de adulţi sau copii
- jocuri de tipul: „&asme 'i culoare"# „(crisori desenate"# „)e nu se potrive'te!" etc.
- audierea unor pove'ti# descrieri# instrucţiuni 'i indicaţii 'i manifestarea unor reacţii corespunzătoare
- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori
- audierea unor povestiri simple# ilustrate# despre istoria scrisului
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate
- identificarea personajelor/ personajului unui text audiat
- oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul: „)ine! )e! )*nd! +nde! )um! De ce!"
- formularea unor întrebări 'i răspunsuri referitoare la conţinutul unui mesaj/ text audiat
- identificarea enunţurilor adevărate/ false referitoare la textul audiat
- completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat
- identificarea elementelor dintr$un text audiat care se regăsesc într$o ilustraţie corespunzătoare
textului
- sesizarea unor elemente omise din ilustraţiile corespunzătoare unor texte audiate
- asocierea unor imagini/ enunţuri cu informaţiile desprinse din discuţiile cu colegii
- stabilirea de asemănări/ deosebiri între personajele 'i/ sau înt*mplările prezentate în povestirile
audiate
- jocuri de tipul: „,ecunoa'te povestea 'i personajul"# „)e s$ar fi înt*mplat dacă.." etc.
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate
- jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/ se termină/ conţin un anumit sunet
- jocuri de tipul: „-elefonul fără fir"# „.azan"# „(unetul care se repetă"# „/ume cu silabă repetată"#
„)ompletează silaba"# „0rupează după numărul de silabe" etc.
- numărători melodice însoţite de mişcare
- analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi silabelor
- despărţirea cuvintelor în silabe# numărarea silabelor unui cuv*nt 'i reprezentarea lor prin simboluri/
semne/ jetoane/ gesturi/ bătăi din palme
- rostirea cuvintelor pe silabe în numărători sau jocuri
- stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt
- sc%imbarea sensului unui cuv*nt prin sc%imbarea unui sunet
- identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete# sunet iniţial# sunet final etc.
- numărarea cuvintelor din propoziţii de 1$2 cuvinte
- identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate# prin convenţii prestabilite: bătăi din palme#
poziţionarea de jetoane# simboluri grafice etc.
- stabilirea poziţiei 'i a ordinii cuvintelor din propoziţii de 1$2 cuvinte
- dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte
- sc%imbarea ordinii cuvintelor în propoziţie# fără a sc%imba mesajul transmis
- punerea în corespondenţă a unui cuv*nt dintr$o propoziţie cu imaginea potrivită/ corespunzătoare
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute
- formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral
- jocuri de rol de tipul vorbitor3ascultător# folosind păpu'i pe deget# pe m*nă# marionete# mă'ti etc.
- formularea unor întrebări de lămurire în urma audierii pove'tilor 'i povestirilor citite# înregistrate sau
povestite de adulţi/ copii
- emiterea unor predicţii asupra derulării evenimentelor dintr$un text audiat
8
- activităţi de tipul „'tirile zilei" („)e am făcut ieri"# în care copiii ascultă înt*mplări/ evenimente
povestite de copii sau adulţi
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni 'i filme pentru copii 'i discutarea lor
- conversaţii pe teme de interes pentru copii
- rezolvarea unor probleme la jocurile pe computer# în care instrucţiunile sunt oferite verbal
- discuţii pe marginea unor spectacole de teatru pentru copii# emisiuni radio$tv# filme etc.
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
2.1. ormularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare
- utilizarea formulelor specifice în situaţii concrete de tipul: invitaţie# urare# solicitare# prezentarea unor
scuze etc.
- jocuri de rol
- oferirea unor informaţii despre sine# despre familie# colegi# despre activităţile preferate etc.# folosind
enunţuri simple
- formularea unor întrebări 'i răspunsuri prin care se solicită lămuriri sau informaţii referitoare la
diverse teme din sfera de interes a copiilor
- exersarea unor formule de adresare# de solicitare# de mulţumire# adaptate interlocutorului
- relatarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie sau din activitatea 'colară/ a clasei
- enumerarea unor reguli de joc# a unor norme ale clasei
- formularea de enunţuri pe baza unei imagini/ suite de imagini sau folosind cuvinte date
- dialoguri în perec%e sau în grupuri mici pe teme familiare reale sau imaginate
exersarea exprimării# clare 'i corecte# 'i con'tientizarea importanţei acesteia în reu'ita comunicării
- con'tientizarea existenţei unor reguli simple de desfă'urare a sc%imburilor verbale (salutul#
prezentarea scuzelor# transmiterea mulţumirilor# formularea unei cereri# formularea unor întrebări etc.
care pot determina reu'ita comunicării
2.2. !ransmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple
- formularea unor enunţuri simple# corecte# coerente# referitoare la activităţi desfă'urate
- repovestirea clară şi cu intonaţie a unui text audiat
- exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte sau situaţii familiare
- discuţii privind comportamentul personajelor
- evidenţierea unor modele de comportament# formularea unor judecăţi de valoare faţă de faptele
personajelor
- discuţii de grup, pe subiecte familiare
- completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical# menţinerea timpului verbului
- formularea# completarea unor enunţuri orale care să conţină comparaţii între obiecte familiare
- scurte descrieri (cel puţin trei trăsături referitoare la personaje de desene animate/ benzi desenate/
persoane cunoscute (părinţi# fraţi# surori# colegi
- descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi# jocuri cunoscute
- jocuri de tipul: „)e s$ar înt*mpla dacă..."# „Dacă a' fi..."# „4ersonajul preferat"# „)ine are dreptate!"#
„)ontinuă povestea" etc.
2.3. "articiparea cu interes la dialo#uri simple, în diferite contexte de comunicare
- dialoguri în contexte reale sau simulate# pe teme familiare
- formularea unei opinii personale referitoare la un personaj/ conduita unei persoane/ o înt*mplare etc.
- jocuri de rol în contexte familiare: „5a telefon"# „4regătim o serbare"# „6n vizită" etc.
- concentrarea atenţiei pe subiectul discuţiei 'i menţinerea unei conversaţii pe diferite teme de interes
- exerciţii de primire sau de oferire a unor complimente
- jocuri de tipul: „(ă ne imaginăm"7 „)e s$ar înt*mpla dacă 8"
- formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obţinerii unor informaţii sau pentru satisfacerea
curiozităţii ()ine! +nde! )e! )*nd! De ce! )um! )e s$ar fi înt*mplat dacă..!
2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifest$nd interes %i încredere
în sine
- jocuri de recunoa'tere a unor personaje# a unor pove'ti după indicii date
- concursuri de ghicitori
- dramatizări ale unor poveşti cunoscute
- improvizarea unor povestiri plec*nd de la cuvinte alese aleatoriu# de la teme familiare copiilor
- formularea unor ipoteze privind posibilităţile de continuare ale unei înt*mplări# în vederea stimulării
spontaneităţii 'i a dezvoltării creativităţii
- realizarea 'i prezentarea unei „colecţii" de pove'ti audiate (album cu desene realizate de copil în
urma audierii textelor# însoţite sau nu de enunţuri scrise
- conversaţii în grup# pe baza unui text audiat sau a unei imagini
9
- jocuri de modificare a pove'tilor audiate: sc%imbarea succesiunii evenimentelor# modificarea finalului#
introducerea unor personaje etc.
- alcătuirea unor enunţuri orale 'i/ sau crearea de pove'ti orale pornind de la idei/ imagini date sau
desene create de copii
- jocuri de tipul: „(pune mai departe"# „)ine este personajul!"# „)ontinuă versul/ strofa"# „(pune după
mine" etc.
- crearea unor povestiri în grup# scrise apoi cu ajutorul adultului 'i ilustrate de copii
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise în contexte de
comunicare cunoscute
3.1. &itirea unor cuvinte %i propo'iţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de m$n(
- intuirea unor cuvinte însoţite de imagini corespunzătoare
- recunoaşterea literelor mari şi mici, de tipar şi de mână
- realizarea literelor mari de tipar din figuri tangram
- compunerea# la alfabetarul mobil# a unor silabe# cuvinte# propoziţii din 1$2 cuvinte
- marcarea prin colorare# subliniere# decupare# încercuire# a unor cuvinte din propoziţii solicitate de
cadrul didactic sau de elevi
- completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte
- ordonarea unor silabe dintr$o serie dată# pentru a obţine cuvinte
- citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar sau de m*nă
- citirea în ritm propriu a unor enunţuri sau texte scurte care conţin cuvinte cu structură fonetică
simplă# scrise cu litere de tipar sau de m*nă
- marcarea cuvintelor care se repetă într$un text
- citirea unor cărţi de grup (&ig$boo9s
- citirea în perec%i# citirea în lanţ# citirea 'tafetă# citirea g%idată 'i/ sau selectivă a unor cuvinte 'i
propoziţii
- realizarea unor colaje# afi'e publicitare utiliz*nd cuvinte decupate din ziare 'i reviste
- jocuri de tip „5oto"# „Domino"# „&ingo"# cu imagini# cuvinte sau simboluri
3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care pre'int( înt$mpl(ri, fenomene, evenimente
familiare
- identificarea personajelor# locului 'i timpului unei înt*mplări prezentate în textul citit
- citirea unor cuvinte cheie!
- recunoa'terea în ilustraţii a personajelor# locului# timpului 'i momentului evocat
- formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit
- asocierea unor cuvinte/ enunţuri# scrise cu litere de tipar 'i de m*nă# cu imaginile potrivite
- citirea selectivă a unor cuvinte 'i enunţuri dintr$un text scurt
- ilustrarea unor enunţuri/ fragmente de text citite
- analiza legăturii dintre text 'i imaginea care îl însoţe'te
- identificarea titlurilor potrivite unui text scurt/ unor fragmente de text
- stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje
simple
- recunoa'terea unor simboluri înt*lnite în situaţii cotidiene: : 3 metrou# 4$ parcare# ; $ informaţii#
intrare# ie'ire# farmacie# trecere de pietoni# semafor etc.
- punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele orale/ scrise indicate
- plasarea în spaţiul clasei a unor jetoane sau afi'e care transmit mesaje (reguli de conduită#
aniversări ale copiilor# mesaje ale copiilor sau ale profesorului etc.
- realizarea unor mesaje# utiliz*nd simboluri din mediul apropiat
- exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/ simboluri
- exerciţii3joc de decodare a unor felicitări# invitaţii# scrisori# în care sunt utilizate cuvinte 'i simboluri
3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de suport ima#istic
- citirea unor cărţi de grup (cărţi uria'e
- citirea individuală 'i din proprie iniţiativă a unor pove'ti# povestiri etc.
- memorare unor poezii 'i g%icitori din proprie iniţiativă
- confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare (individual 'i în grup7 realizarea „<becedarului
clasei"# folosind plan'e de colorat
- exerciţii de anticipare a evenimentelor sau a finalului unei pove'ti din care a fost citit# cu voce tare#
un fragment
- activităţi în biblioteca şcolii
- completarea unui jurnal de lectură al clasei# folosind desene 'i enunţuri scurte
10
- amenajarea 'i reactualizarea unui „colţ al cărţii" în sala de clasă
- completarea unor grafice# panouri cu titluri# personaje ale textelor citite
- observarea intuitivă a cărţilor de diverse forme# dimensiuni# grosimi# cu sau fără imagini
- observarea 'i stabilirea unor asemănări 'i diferenţe între suporturi de lectură variate (carte de
colorat# carte de pove'ti cu ilustraţii# carte ce conţine doar text# carte electronică etc.
- jocuri de rol" #a librărie!$ %oneta cu reviste! etc&
- citirea unor reviste pentru copii
!% Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
4.1. )crierea literelor de m$n(
- exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii
- modelarea din plastilină a contururilor unor litere7 decorarea literelor de m*nă 'i de tipar7
- trasarea în duct continuu a literelor de m*nă (încep*nd prin unirea punctelor care le compun
- executarea conturului unor litere# silabe# cuvinte cu degetul pe blatul mesei# în aer# pe spatele
colegului# pe %*rtie# cu pensula 'i acuarela# cu creta pe tablă# cu mar9erul pe coli mari
- scrierea literelor de m*nă# folosind diverse instrumente de scris (creion# carioca# stilou# pensulă#
cretă pe variate suporturi (foaie velină# foaie liniată# tablă etc.
- copierea# transcrierea literelor# silabelor# cuvintelor# enunţurilor din 1$2 cuvinte menţin*nd distanţa
dintre elementele grafice# dintre litere 'i dintre cuvinte
- completarea după model# cu litere de m*nă# a unor enunţuri din cuprinsul unor bilete# invitaţii#
felicitări# scurte scrisori
- exerciţii de a'ezare în pagină a datei# a titlului# a alineatelor# de păstrare a distanţei dintre cuvinte
- scrierea după dictare a literelor# silabelor# cuvintelor# propoziţiilor din 1$2 cuvinte7
- selectarea unor silabe dintr$o serie de silabe date# scrise cu litere de tipar sau de m*nă# pentru a
obţine cuvinte
- realizarea unor afi'e# etic%ete cuprinz*nd reguli de conduită# norme de lucru# îndemnuri# încurajări
etc.
- realizarea unor postere# pe diferite teme# în cadrul proiectelor# folosind imagini# cuvinte 'i propoziţii
preluate după modele
4.2. *edactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de m$n(, folosind
materiale diverse
- alcătuirea 'i scrierea unor enunţuri scurte# av*nd suport vizual
- adăugarea unor cuvinte/ semne de punctuaţie în enunţuri eliptice
- ordonarea cuvintelor care formează un enunţ 'i scrierea acestuia
- scrierea unor cuvinte# propoziţii cu ajutorul computerului
- confecţionarea unor etic%ete# afi'e# materiale necesare în activitatea zilnică
- organizarea în clasă a unui colţ/ panou# destinat transmiterii unor mesaje 'i informaţii (prin desene#
cuvinte/ enunţuri simple 'i simboluri pe o temă aleasă de copii sau referitoare la subiectul unui proiect
- personalizarea unor modele predefinite de invitaţii# felicitări# scrisori (de exemplu# scrisoare către
:o' )răciun
- jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise
4.3. Exprimarea unor idei %i sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale %i
neconvenţionale
- scrierea propriei versiuni a unei pove'ti spuse de cadrul didactic
- scrierea unor mesaje diverse# utiliz*nd cuvinte (propoziţii 'i simboluri/ desene
- redactarea# din proprie iniţiativă# a unor pove'ti# jurnale# poezii etc.# prin care copilul să î'i exprime
bucuria# tristeţea# înc*ntarea# m*ndria etc.
- realizarea unor scrisori desenate# jurnale# invitaţii la evenimente personale ori ale clasei# documente
cu valoare utilitară în cadrul clasei (orar# traseul unor excursii# %ărţi simple care să marc%eze obiective
culturale din jurul 'colii etc.
- confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare# în care se vor folosi limbaje convenţionale 'i
neconvenţionale
- prezentarea# în scris# a unor experienţe plăcute# amuzante# surprinzătoare# a unor fapte bune
11
C#nţinuturile <nvăţării
#menii
C#municare #rală =ascultare,
v#r%ire, interacţiune>
+cte de vorbire" a saluta, a se prezenta, a formula o
rugăminte, o idee/ o părere, o cerere
&uv$ntul. "ropo'iţia, Enunţul
'tilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate
(ntonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative
-ialo#ul
)ferirea unor informaţii despre" identitatea proprie,
desene animate, filme pentru copii, viaţa de şcolar,
familie, prieteni, colegi de clasă, reguli de circulaţie,
mediul social şi natural apropiat, igiena personală
*e#uli de vorbire eficient(. vorbirea pe rând,
ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii
orme ale discursului oral
*ovestirea unor întâmplări trăite
+epovestirea unor întâmplări auzite
,escrierea unui obiect/ a unei persoane
Citire0 lectură &artea
-umerotarea paginilor, direcţii de orientare în pagină
/iterele mici %i mari de tipar %i de m$n(
.rupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
+lfabetul limbii rom$ne
/itirea cuvintelor mono şi plurisilabice
0introduse progresiv1
/uvinte care conţin diftongii" oa, ea, ia, ie, ua, uă 0fără
terminologie1
/itirea propoziţiilor/ enunţurilor
/itirea textelor scurte 0de maxim 23 de cuvinte,
introduse progresiv1
4şezarea textului în pagină
%itlu& 4utor& 4lineate
Scriere0 redactare +lfabetul limbii rom$ne
#iterele mici şi mari de mână
.rupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
0rto#rafia
5crierea ortografică a cuvintelor
5crierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al titlului
5crierea cu majusculă a substantivelor proprii 0fără
terminologie1
5crierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de
litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
"unctuaţia
*unctul
5emnul întrebării
#inia de dialog
0r#ani'area textului scris
5crierea caligrafică pe liniatură tip (
*lasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor
)crierea funcţional(
/opieri& %ranscrieri 0litere, silabe, cuvinte, propoziţii,
texte de maxim 67 de cuvinte1& ,ictări
8iletul
(nvitaţia& 9elicitarea
5crisoarea& :urnalul 0text şi desene1
)crierea ima#inativ( 0texte de 6-3 enunţuri1, pornind
de la experienţe trăite
12
)lemente de c#nstrucţie a
c#municării
;ocabular
&uv$ntul< grup de sunete asociat cu un înţeles
/uvinte cu sens asemănător
/uvinte cu sens opus
/uvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit
9onetică
)unetele limbii române& 4rticularea vocalelor şi
consoanelor 0fără denumire1
)ilaba
&uv$ntul
-esp(rţirea cuvintelor în silabe intuitiv, fără
cunoaşterea regulilor
"ropo'iţia, enunţul 0fără teoretizări1
13
S4G)S2II ')2(($(GIC)
Sugestíííe metodoíogíce au roíuí de a oríenta cadruí dídactíc în
apíícarea programeí çcoíare pentru proíectarea çí deruíarea ía cíasă a
actívítă[ííor de predare-învă[are-evaíuare, în concordan[ă cu specíñcuí
acesteí díscípííne.
Copííuí va învă[a, prín metode adecvate vârsteí, ceea ce îí este
necesar pentru dezvoítarea sa armoníoasă ía această etapă de vârstă çí
pentru a face fa[ă cu succes cerín[eíor çcoíare.
La acest níveí de vârstă, cadruí dídactíc va urmărí sístematíc
reaíízarea unor conexíuní între toate díscípííneíe prevăzute în schema
orară a cíaseí respectíve, creând contexte semníñcatíve de învă[are pentru
vía[a reaíă.
Strate7ii didactice
Această etapă de çcoíarítate reprezíntă un moment ímportant pentru
stímuíarea ñexíbííítă[íí gândíríí, precum çí a creatívítă[íí eíevuíuí.
În acest sens, cadruí dídactíc va ínsísta pe trezírea ínteresuíuí
copííuíuí pentru această díscípíínă çí pe dezvoítarea încrederíí în síne.
Astfeí, |ocuí dídactíc va predomína, asígurând contextuí pentru
partícíparea actívă, índívíduaíă çí în grup, care să permítă exprímarea
ííberă a propríííor ídeí çí sentímente. Tot ceea ce se întâmpíă ía ,ora" de
Comunicare în limba română ar trebuí să se deruíeze sub forma uneí suíte
de |ocurí sau antrenamente amuzante, atât în cazuí cíaseí pregătítoare,
cât çí în cazuí cíaseíor I çí a II-a. Dín spa[íuí cíaseí nu trebuíe să íípsească
|ucăríííe. De asemenea, accentuí se va pune pe spontaneítatea çí
creatívítatea răspunsurííor çí nu pe rígurozítatea çtíín[íñcă a acestora. Prín
reíuărí succesíve çí prín utííízarea obíecteíor, copííuí a|unge să se corecteze
síngur, pe măsură ce no[íunííe devín în[eíese çí ínteríorízate. Scríerea se va
consoíída treptat, pe măsură ce se dezvoítă muscuíatura mâíníí. În cíasa
pregătítoare, scríerea semneíor grañce va începe cu exercí[íí de desenare
a unor eíemente preíuate dín medíuí încon|urător (be[íçoare, cârceí de
ví[ă-de-víe, bastoane, buííne etc.), contínuându-se apoí cu scríerea íor pe
foaíe veíínă çí pe ííníatură típ I.
Actívítatea dídactícă se va desfăçura într-o ínterac[íune permanentă
cu copííí, astfeí încât să răspundă íntereseíor acestora. Copííí vor ñ
stímuía[í să întrebe, să íntervínă, să aíbă íní[íatívă, să expríme ídeí çí
sentímente despre ceea ce înva[ă.
O aítă sugestíe metodoíogícă se referă ía foíosírea nonverbaíuíuí
pentru íntuírea concepteíor, ñe că e vorba de nume de obíecte sau de
ac[íuní, ñe că e vorba de ñítre de comunícare de típuí func[íííor
íímbíí/acteíor de vorbíre. Dacă profesoruí mímează ac[íunea de a se
rídíca/sta |os atuncí când enun[ă aceste actívítă[í, pentru eíev va ñ muít
maí cíar despre ce este vorba. În aceíaçí context, învă[area va ñ facííítată
dacă eíevíí sunt stímuía[í să combíne verbaíuí (ceea ce au receptat sau
ceea ce exprímă) cu íímba|uí corporaí, vízuaí sau muzícaí.
Foarte ímportantă este çí învă[area în context. Dezvoítarea
competen[eíor de comunícare are íoc în contexte de comunícare çí,
14
bíneîn[eíes, cu un scop ínteíígíbíí copíííor. În absen[a contextuíuí, eíevíí
a|ung să recíte doar cuvínte çí fraze memorate fără să poată să íe
transfere apoí în aíte sítua[íí. De aítfeí, orícíne înva[ă muít maí bíne dacă
în[eíege de ce înva[ă ceea ce înva[ă.
)valuarea reprezíntă o componentă organícă a procesuíuí de
învă[ământ. Se recomandă cu príorítate metode moderne de evaíuare
precum: observarea sístematícă a comportamentuíuí eíevííor, centrarea pe
progresuí personaí, autoevaíuarea, reaíízarea unor proíecte care să
vaíoríñce achízí[íííe copíííor çí să stímuíeze în aceíaçí tímp dezvoítarea de
vaíorí çí atítudíní în contexte ñreçtí, síncretíce, adaptate vârsteí. Este
recomandabíí ca evaíuarea să se reaíízeze prín raportare ía competen[eíe
specíñce, evítându-se compara[íííe între eíeví. De asemenea, evaíuarea
oríentează cadruí dídactíc în regíarea strategíííor de predare, pentru o maí
bună adecvare ía partícuíarítă[ííe índívíduaíe çí de vârstă aíe eíevííor.
Procesuí de evaíuare vaíoríñcă çí experíen[eíe de învă[are /
competen[eíe dobândíte de către copíí în contexte nonformaíe sau
ínformaíe. Rezuítateíe eíevííor vor ñ înregístrate, comunícate çí díscutate
cu părín[íí. În întreaga actívítate de învă[are çí evaíuare va ñ urmărít,
încura|at çí vaíorízat progresuí ñecăruí copíí.
Prezentăm în contínuare un exempíu de abordare íntegrată, în cadruí
căruía actívítă[ííe de învă[are au fost structurate astfeí încât să concure ía
dezvoítarea de competen[e specíñce, rămânând totodată círcumscríse
uneí teme accesíbííe çcoíaruíuí míc.
15
Ane-a nr" 2 la #rdinul ministrului educaţiei naţi#nale nr" .41/011"0."201.
'I!IS2)34$ )4CA5I)I !A5I(!A$)
6r#7rama &c#lară
pentru disciplina
'A2)'A2IC; ?I )@6$(3A3)A ')I4$4I
Clasa I
Aprobată prín ordín aí mínístruíuí
Nr. 3418/19.03.2013
9ucure&ti, 201.
!#tă de pre+entare
16
Programa díscípííneí Matematícă çí expíorarea medíuíuí este
eíaborată potrívít unuí nou modeí de proíectare currícuíară, centrat pe
competen[e. Construc[ía programeí este reaíízată astfeí încât să contríbuíe
ía dezvoítarea proñíuíuí de formare aí eíevuíuí dín cícíuí prímar. Dín
perspectíva díscípííneí de studíu, oríentarea demersuíuí dídactíc pornínd
de ía competen[e permíte accentuarea scopuíuí pentru care se înva[ă çí a
dímensíuníí ac[íonaíe în formarea personaíítă[íí eíevuíuí.
Structura programeí çcoíare íncíude următoareíe eíemente:
- Notă de prezentare
- Competen[e generaíe
- Competen[e specíñce çí exempíe de actívítă[í de învă[are
- Con[ínuturí
- Sugestíí metodoíogíce
Competen[eíe sunt ansambíurí structurate de cunoçtín[e, abííítă[í çí
atítudíní dezvoítate prín învă[are, care permít rezoívarea unor probíeme
specíñce unuí domeníu sau a unor probíeme generaíe, în contexte
partícuíare díverse.
Competen[eíe generaíe vízate ía níveíuí díscípííneí Matematícă çí
expíorarea medíuíuí |aíonează achízí[íííe de cunoaçtere çí de
comportament aíe eíevuíuí pentru întreguí cícíu prímar.
Competen[eíe specíñce sunt derívate dín competen[eíe generaíe,
reprezíntă etape în dobândírea acestora çí se formează pe durata unuí an
çcoíar. Pentru reaíízarea competen[eíor specíñce, în programă sunt
propuse exempíe de actívítă[í de învă[are care vaíoríñcă experíen[a
concretă a eíevuíuí çí care íntegrează strategíí dídactíce adecvate unor
contexte de învă[are varíate.
Con[ínuturííe învă[ăríí se constítuíe dín ínventaruí achízí[íííor
necesare eíevuíuí pentru aífabetízarea cu eíemente de bază aíe ceíor două
domeníí íntegrate. Astfeí, eíe sunt grupate pe următoareíe domeníí:
- Numere
- Fígurí çí corpurí geometríce
- Măsurărí
- Date
- Çtíín[eíe víe[íí
- Çtíín[eíe Pământuíuí
- Çtíín[e ñzíce
Sugestíííe metodoíogíce íncíud strategíí dídactíce, proíectarea
actívítă[íí dídactíce, precum çí eíemente de evaíuare contínuă.
Prezenta programă çcoíară propune o ofertă ñexíbííă, care permíte
cadruíuí dídactíc să modíñce, să compíeteze sau să îníocuíască actívítă[ííe
de învă[are exempííñcate. Se urmăreçte astfeí reaíízarea unuí demers
dídactíc personaíízat, care să asígure formarea competen[eíor prevăzute
17
de programă, în contextuí specíñc aí ñecăreí cíase çí aí ñecăruí eíev.
Incíuderea cíaseí pregătítoare în învă[ământuí generaí çí obíígatoríu
ímpíícă o perspectívă nuan[ată a currícuíumuíuí ía acest níveí de vârstă.
Este necesară o abordare specíñcă educa[íeí tímpuríí, bazată în esen[ă pe
stímuíarea învă[ăríí prín |oc, care să ofere în aceíaçí tímp o pía|ă íargă de
díferen[íere a demersuíuí dídactíc, în func[íe de níveíuí de achízí[íí varíate
aíe eíevííor. Díscípíína Matematícă çí expíorarea medíuíuí are un caracter
de noutate în raport cu díscípííneíe studíate până în prezent în cíaseíe I çí a
II-a dín învă[ământuí prímar. În píanuí-cadru de învă[ământ, díscípíína
Matematícă çí expíorarea medíuíuí face parte dín aría currícuíară
Matematícă çí Çtíín[e aíe naturíí, reaíízând o abordare íntegrată a
concepteíor specíñce domeníííor Matematícă çí Çtíín[e aíe naturíí, pentru
care sunt aíocate, ía cíasa pregătítoare çí cíasa I, 4 ore pe săptămână, íar
ía cíasa a II-a, 5 ore. Príncípaíeíe motíve care au determínat abordarea
íntegrată a matematícíí çí a unor eíemente de çtíín[e aíe naturíí în cadruí
aceíeíaçí programe sunt următoareíe:
- O învă[are hoíístícă ía această vârstă are maí muíte çanse să ñe
ínteresantă pentru eíeví, ñínd maí apropíată de uníversuí íor de
cunoaçtere.
- Contextuaíízarea învă[ăríí prín referírea ía reaíítatea încon|urătoare
sporeçte profunzímea în[eíegeríí concepteíor çí a procedurííor utííízate. -
Armonízarea ceíor două domeníí: matematícă çí çtíín[e permíte foíosírea
maí eñcíentă a tímpuíuí dídactíc çí măreçte ñexíbííítatea ínterac[íunííor.
Studíuí díscípííneí Matematícă çí expíorarea medíuíuí, început în cíasa
pregătítoare, seachízí[íí dobândíte de eíeví, prín vaíoríñcarea experíen[eí
specíñce vârsteí eíevííor, prín accentuarea dímensíunííor afectív-atítudínaíe
çí ac[íonaíe aíe formăríí personaíítă[íí eíevííor. Programa de Matematică şi
explorarea mediului pentru cíasa pregătítoare a fost structurată astfeí
încât să promoveze un demers dídactíc centrat pe dezvoítarea unor
competen[e íncípíente aíe eíevuíuí de vârstă mícă, în scopuí construíríí
bazeí pentru învă[ărí aprofundate uíteríoare.
C#mpetenţe 7enerale
1. Utííízarea numereíor în caícuíe eíementare
2. Evíden[íerea característícííor geometríce aíe unor obíecte íocaíízate în
spa[íuí încon|urător
3. Identíñcarea unor fenomene/reía[íí/ reguíarítă[í/structurí dín medíuí
apropíat
4. Generarea unor expííca[íí símpíe prín foíosírea unor eíemente de íogícă
5. Rezoívarea de probíeme pornínd de ía sortarea çí reprezentarea unor date
&% Utííízarea unor etaíoane conven[íonaíe pentru măsurărí çí estímărí
18
C#mpetenţe speci*ce &i e-emple de activităţi de
<nvăţare
1. "tili#area numerelor în calcule elementare
1.1. )crierea, citirea %i formarea numerelor p$n( la 111
- reprezentarea numerelor de două cifre cu ajutorul numărătorii de poziţionare7
- reprezentarea prin obiecte (beţi'oare# bile etc a numerelor din intervalul = $>==7
- reprezentarea zecilor prin mănunc%iuri de c*te >= beţi'oare7
- citirea numerelor de la 7 la =77$
- scrierea numerelor de la = la >==# pe reţeaua caietului de matematică7
- evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor dintr$un număr7
- numărarea obiectelor/fiinţelor din mediul apropiat
- numărare din > în ># din ? în ?# din 1 în 1 etc.# în ordine crescătoare 'i descrescătoare# cu precizarea
limitelor intervalului (de la ...p*nă la
- evidenţierea cifrei unităţilor sau a zecilor dintr$un număr (ex.: )oloraţi cifra zecilor cu ro'u7 (crieţi cu
verde cifra unităţilor7
- generarea de numere mai mici dec*t >==# ale căror cifre îndeplinesc condiţii date(ex.: precizarea
cifrei unităţilor/zecilor7
- aflarea unui număr/a unor numere respect*nd anumite condiţii (ex. „scrie cel mai mare număr mai
mic dec*t @="# „scrie toate numerele naturale de două cifre identice" etc.7
1.2. &ompararea numerelor în concentrul 1-111
- compararea unor grupuri de obiecte prin punerea elementelor unele sub altele# încercuirea părţilor
comune# punerea în corespondenţă7
- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare# utiliz*nd semnele >, ?, @7
- compararea a două numere naturale mai mici dec*t >==# atunci c*nd acestea au acela'i număr de
zeci/de unităţi# cu ajutorul mulţimilor de obiecte sau al numărătorii de poziţionare7
- identificarea numerelor pare 'i impare dintr$un 'ir (ex.: numerotarea clădirilor pe o stradă7
- identificarea „vecinilor" unui număr de la = la >==7
- identificarea numerelor pare/impare dintr$un 'ir dat7
- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.: „6ncercuiţi cu verde numerele mai mari dec*t 1A 'i
mai mici dec*t B2"7
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza algoritmului de comparare a două numere mai
mici dec*t >==7
1.3. 0rdonarea numerelor în concentrul 1 -111, folosind po'iţionarea pe axa numerelor,
estim(ri, aproxim(ri
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale prin compararea acestora două c*te
două7
- identificarea unor numere# situate într$un interval dat (ex.: „(crie trei numere mai mici dec*t ?2"7
- estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de obiecte7
- rotunjirea la zeci a unui număr dat# prin adăugarea sau eliminarea unui număr de unităţi7
- scrierea unui 'ir de numere pare/impare# av*nd date limitele intervalului7
- citirea 'i scrierea relaţiei de ordine între cardinalele a două mulţimi7
- poziţionarea pe axă a unor numere date7
1.4. Efectuarea de adun(ri %i sc(deri, mental %i în scris, în concentrul 1-111, recur#$nd frecvent
la num(rare
- numărare cu pas dat ( ex. din ? în ?# din >= în >=# folosind ca suport intuitiv obiecte sau desene7
- compunerea 'i descompunerea numerelor în concentrul = 3 >==# folosind obiecte# desene 'i numere7
- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din concentrul =$>== (ex.: 5a
piaţă# .acem ordine în bibliotecă etc.7
- adăugarea/extragerea de elemente dintr$o mulţime de obiecte# fiecare operaţie fiind însoţită de
numărarea obiectelor7
- adăugarea/extragerea de elemente dintr$o mulţime dată# pentru a obţine mulţimi „cu tot at*tea
19
elemente"7
- efectuarea de adunări 'i scăderi 'i verificarea cu obiecte sau prin operaţia inversă7
- evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate# asociativitate# element neutru# fără precizarea
terminologiei7
- găsirea "regulii" pentru o corespondenţă de următorul tip: 1CD7 BC@7 2CA
- rezolvarea de adunări 'i scăderi# mental 'i în scris# cu 'i fără trecere peste ordin# respect*nd
algoritmul 'i a'ezarea corectă a unităţilor 'i zecilor7
1.2. Efectuarea de adun(ri repetate, sc(deri repetate prin num(rare %i repre'ent(ri obiectuale în
concentrul 1-111
- adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acela'i număr de elemente7
- evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a elementelor unei mulţimi pentru determinarea
cardinalului acesteia7
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de elemente dintr$o mulţime dată (ex.: „De c*te ori
pot extrage c*te 1 bile dintr$un grup de A bile"7 „+n băieţel împarte în mod egal >= bomboane celor 2
colegi ai săi. )*te bomboane prime'te fiecare coleg!"7
- rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume/diferenţe de termeni egali (ex.: „B fraţi primesc
c*te ? mere. )*te mere au primit fraţii!"7
1.3. 4tili'area unor denumiri %i simboluri matematice 5termen, sum(, total, diferenţ(, 6, 7, 8, 9. -:
în re'olvarea %i,sau compunerea de probleme
- aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici dec*t >==7
- aflarea unui termen necunoscut# folosind metoda balanţei7
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici dec*t >== 'i
scrierea relaţiei7
- compararea a două sume# două diferenţe sau a unei sume cu o diferenţă sau cu un număr (de
exemplu# „?B E >1 B2 3 B= sau AA 1B $ 1=" etc. ' '
- transformarea unei probleme rezolvate prin sc%imbarea numerelor/ întrebării# prin înlocuirea
cuvintelor care sugerează operaţia7
- crearea unor probleme simple după imagini/ desene/ sc%eme date7
- formularea 'i rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date# de la
imagini7
- modificarea unei probleme fără ca tipul de problemă să se sc%imbe7
- transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere 'i invers7
- transformarea unei probleme prin extinderea/ reducerea numărului de operaţii7
2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor o$iecte
locali#ate în spaţiul înconjurător
2.1. 0rientarea %i mi%carea în spaţiu în raport cu repere,direcţii date folosind sinta#me de tipul.
în, pe, deasupra, dedesubt, l$n#(, în faţ(, în spate, st$n#a, dreapta, ori'ontal, vertical, oblic ,
interior, exterior,
- identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în desene/realitatea imediată# în raport cu alte
obiecte precizate7
- jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu# în raport cu alte obiecte precizate (ex.: a'ază creionul
galben în st*nga creionului ro'u7
- identificarea unor obiecte/persoane în funcţie de poziţia lor spaţială ()ine se află în faţa ta!
- realizarea unor desene simple# pe baza unor condiţii date (ex.: desenaţi un triung%i7 la st*nga
acestuia desenaţi o steluţă7 sub el desenaţi o linie orizontală7
- identificarea poziţiei verticală# orizontală sau oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în
cadrul unor desene (ex.: încercuie'te obiectele desenate în poziţie orizontală7 colorează obiectele
desenate în poziţie oblică7
- scrierea pe reţeaua de pătrăţele a caietului de matematică a liniuţelor orizontale# verticale# oblice7
- compunerea/asocierea elementelor grafice pentru obţinerea unor forme stilizate ale unor elemente
din viaţa reală7
- observarea simetriei la figurile geometrice plane# la obiecte 'i fiinţe din mediul apropiat7
- jocuri care necesită orientarea în tabele 'i folosirea cuvintelor „r*nd" 'i „coloană"7
- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri$
- construirea unor obiecte uzuale# folosind corpuri geometrice# fără utilizarea terminologiei7
- jocuri de construcţii cu obiecte cu formă geometrică# din diferite materiale7
2.2. *ecunoa%terea unor fi#uri %i corpuri #eometrice în mediul apropiat %i în repre'ent(ri plane
accesibile 5inclu'$nd desene, reproduceri de art(, repre'ent(ri sc;ematice:
- conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice plane (pătrat# triung%i# dreptung%i# cerc# cu
20
ajutorul unor 'abloanelor7
- desenarea formelor geometrice (pătrat# triung%i# dreptung%i# cerc# pe reţeaua de pătrate din caietul
de matematică7
- decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen sau colaj7
- realizarea unor colaje cu ajutorul formelor geometrice învăţate (case# castele# pomi# gărduleţe# roboţi
etc.7
- compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar pătrate sau doar cercuri etc. (ex.: un copac
stilizat# doar din cercuri 3 mari# mici# medii7
- decuparea pe contur a formelor geometrice plane de diferite dimensiuni# realizate pe diverse
suporturi (%*rtie glasată# carton7
- descrierea corpurilor geometrice: cub# cuboid# sferă# cilindru$ feţe (formă# număr7
3. %dentifcarea unor &enomene'relaţii' regularităţi'structuri din
mediul apropiat
3.1. *e'olvarea de probleme prin observarea unor re#ularit(ţi din mediul apropiat
- completarea de 'iruri de numere/obiecte ordonate mai mici dec*t >==# respect*nd reguli precizate7
- realizarea/transcrierea unor modele repetitive $ în'irarea mărgelelor# jucăriilor etc. respect*nd o
anumită regulă7
- identificarea unei zile/luni care lipse'te dintr$o serie dată (ex.: ianuarie#....# martie7 joi#...s*mbătă7
- descoperirea algoritmului de rezolvare a unor exerciţii7
- verbalizarea modului de rezolvare a unor probleme7
- inventarea unor reguli de operare 'i aplicarea lor în jocuri7
- identificarea regulii de construire a unui 'ir de numere7
- realizarea unor colaje/desene care reprezintă corpul omenesc cu principalele organe7
- recunoa'terea organelor 'i localizarea acestora folosind imagini din atlase sau mulaje7
- identificarea pe propriul corp a zonelor unde sunt amplasate anumite organe7
- stabilirea# prin observare# a principalelor structuri ale animalelor 'i plantelor7
- reprezentarea în desen a componentelor principale ale plantei7
- relaţionarea principalelor structuri ale organismului uman 'i animal cu rolurile acestora7
- relaţionarea principalelor structuri ale plantelor cu rolurile acestora7
- realizarea unor experienţe care să pună în evidenţă transformările de stare ale apei (solidificare#
topirea g%eţii# evaporare# fierbere# condensare7
- utilizarea unei lupe pentru evidenţierea căldurii primite de la (oare7
- desenarea poziţiei (oarelui dimineaţa 'i la pr*nz# la aceea'i oră 'i în raport cu acela'i reper# timp de
o săptăm*nă 'i evidenţierea regularităţilor7
- realizarea unor experienţe în scopul punerii în evidenţă a forţei gravitaţionale: căderea liberă a
diferitelor obiecte7
- realizarea unor experienţe care să pună în evidenţă propagarea sunetului prin diverse medii care$i
alterează tăria: un radio care se va acoperi cu diferite materiale $ %*rtie# ţesătură# material izolator#
vată etc.7
- producerea de sunete specifice ploii 3 picături de apă care cad# tunetul# mersul prin apă etc.7
- identificarea surselor convenţionale de energie 'i a unor surse alternative de energie7
- evidenţierea formelor de energie prin experimente simple7
- evidenţierea forţei v*ntului 'i a apei# ca surse de energie# prin utilizarea unor modele (ex.: mori'că#
roată pusă în mi'care de o apă curgătoare/ apa de la robinet1$ a modalităţilor de economisire a
energie7
- exprimarea unor opinii (acord / dezacord cu privire la anumite atitudini 'i comportamente observate
în mediul înconjurător7
- identificarea propriilor gre'eli de comportament faţă de mediul înconjurător7
3.2. <anifestarea #rijii pentru comportarea corect( în relaţie cu mediul natural
- activităţi practice de întreţinere a spaţiului verde din curtea 'colii sau a colţului verde din clasă7
- utilizarea unor unelte 'i materiale de curăţare a mediului (greblă# mănu'i de protecţie etc.7
- refolosirea unor materiale în cadrul unor activităţi (ex.: pa%arul de la iaurt pentru decorare 'i
utilizarea ca g%iveci pentru plante# folosirea unor imagini din pliantele publicitare pentru crearea unor
'iruri# pentru ilustrarea anotimpurilor etc.7
- identificarea importanţei energiei în viaţa omului,
a modalităţilor de economisire a energie7
- exprimarea unor opinii (acord / dezacord cu privire la anumite atitudini 'i comportamente observate
în mediul înconjurător7
- identificarea propriilor gre'eli de comportament faţă de mediul înconjurător7
21
!. (enerarea unor explicaţii simple prin &olosirea unor elemente de
logică
4.1. ormularea re'ultatelor unor observaţii, folosind c$ţiva termeni %tiinţifici, repre'ent(ri prin
desene %i operatorii lo#ici =%i>, =sau>, =nu>
- jocuri logico$matematice referitoare la reuniunea a două mulţimi disjuncte7
- punerea în scenă a unor probleme/situaţii problematice care folosesc operatorii logici F'i"# Fsau"# Fnu"7
- prezentarea# într$un jurnal# a propriilor observaţii referitoare la transformările apei (solidificare#
topirea g%eţii# evaporare# fierbere# condensare7
- realizarea unui jurnal desenat referitor la viaţa unei plante/animal7
- prezentarea unor fotografii/desene ale unor plante în diferite etape de dezvoltare ale acestora7
- prezentarea înregistrărilor din calendarul naturii# realizat pe o perioadă determinată de timp7#
- formularea unei concluzii în urma unor observaţii repetate: "Gi creionul# 'i cartea# 'i căţelul de plu'
cad pe 4ăm*nt/sunt atrase de 4ăm*nt" sau " 4lanta are nevoie de apă ca să trăiască" sau "(unetul
încă se aude (de'i trece prin diferite materiale" etc.7
- reprezentarea rezultatelor prin desene$
4.2. Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple
- realizarea de asociaţii între fenomene 'i cauzele posibile
- recunoa'terea cauzei care a determinat uscarea unei plante verzi ca urmare a explorării fenomenului
(lipsa de apă# lipsa luminii etc.7
- recunoa'terea efectului forţei gravitaţionale asupra corpurilor de pe 4ăm*nt 3 căderea liberă7
- realizarea unor discuţii: „)e credeţi că se înt*mplă într$o navetă spaţială!" etc.7
- recunoa'terea rolului (oarelui ca sursă de lumină 'i căldură 'i importanţa acestuia în menţinerea
vieţii7
- identificarea unui 'ir de efecte ale unei pene de curent 'i recunoa'terea nevoii de surse alternative
de energie7
- identificarea căilor de economisire a energiei electrice 'i recunoa'terea caracterului limitat al
energiilor convenţionale7
- identificarea efectelor pozitive/negative ale (oarelui asupra 4ăm*ntului7
- identificarea efectelor pozitive 'i negative produse de precipitaţii7
- organizarea unor jocuri de tip „)e s$ar înt*mpla dacă8!" 7
). Re#olvarea de pro$leme pornind de la sortarea *i repre#entarea
unor date
2.1. )ortarea %i clasificarea unor date din mediul apropiat pe ba'a a dou( criterii
- identificarea dintr$un 'ir de imagini a celor care întrunesc simultan două condiţii (ex.:animale cu
sc%elet intern 'i cu două picioare7 cu patru picioare 'i se %rănesc doar cu iarbă etc.7
- gruparea fotografiilor elevilor clasei după luna în care s$au născut 'i zodie# gen etc. 'i realizarea unui
grafic cu bare pe baza datelor colectate7
- înregistrarea observaţiilor realizate în timpul experimentelor prin desen/ prin marcarea cu diverse
simboluri a momentului în care a avut loc o anumită modificare7
- înregistrarea sc%imbărilor meteorologice în calendarul naturii utiliz*nd simboluri$desene 3 soare#
nori# precipitaţii# v*nt7
- înregistrarea vremii 'i a temperaturii (la pr*nz timp de o săptăm*nă7
- înregistrarea într$o diagramă - a resurselor convenţionale 'i neconvenţionale de energie dintr$un set
de resurse7
- înregistrarea „calificativelor" personale# pentru o activitate specifică desfă'urată într$o zi7
- ordonarea anotimpurilor pe o scală a preferinţelor (îmi place cel mai mult# îmi place mult# îmi place#
îmi place puţin7
2.2. *e'olvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau sc(dere în
concentrul 1-111, cu sprijin în obiecte, ima#ini sau repre'ent(ri sc;ematice
- identificarea semnificaţiei datelor unei probleme
- identificarea cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice (a dat# a primit# s$a spart
- rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete sau reprezentări simbolice
- rezolvarea unor probleme după imagini date
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen
- rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiilor de adunare 'i scădere în
concentrul =$>==
- organizarea datelor unei probleme în tabel
- compunerea 'i rezolvarea unor probleme# utiliz*nd date scrise într$un tabel
22
- rezolvarea de probleme în mai multe moduri
+. "tili#area unor etaloane convenţionale pentru măsurări *i estimări
3.1. 4tili'area unor m(suri neconvenţionale pentru determinarea %i compararea capacit(ţilor %i
a lun#imilor
- alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (pa%are/sticluţe de plastic etc. pentru măsurarea
capacităţii7
- măsurarea capacităţii unor vase folosind etaloane de forme 'i mărimi diferite# urmată de
consemnarea 'i discutarea rezultatelor# cu folosirea expresiilor "mai mult"# "mai puţin"#"plin"# "gol" etc.7
- realizarea unei reţete culinare simple$
- comparări de capacităţi de obiecte (de exemplu# de c*te ori se cuprinde conţinutul unui recipient într$
altul mai mare7
- ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării succesive (două c*te două a capacităţii lor7
- identificarea unor obiecte pe baza unor caracteristici privind capacitatea acestora ("plin"# "gol" etc.7
- estimarea unor mărimi ()am c*ţi pa'i sunt de la u'ă p*nă la banca ta7 6n c*te pa%are pot vărsa
sucul dintr$o sticlă de ?l!
3.2. 4tili'area unor unit(ţi de m(sur( pentru determinarea %i compararea duratelor unor
activit(ţi cotidiene
- a'ezarea unor cartona'e reprezent*nd zilele săptăm*nii# în ordinea succesiunii lor în săptăm*nă7
- precizarea lunilor specifice unui anotimp$
- identificarea datei unor evenimente din viaţa personală a copilului (ziua de na'tere# prima zi de
'coală# prima zi a vacanţei de vară # Hiua ;nternaţională a copilului# :ărţi'orul etc7
- găsirea corespondenţei dintre un eveniment 'i anotimpul în care acesta are loc (=>.=1.$:ărţi'orul$
primăvara7 ?2.>?$)răciunul$iarna etc.7
- completarea calendarului personal/ al clasei cu evenimente care au importanţă pentru copii7
- prezentarea unor evenimente/înt*mplări personale# utiliz*nd denumirile zilelor săptăm*nii 'i ale
lunilor anului7
- realizarea unui calendar personal# privind activităţile extra'colare (luni$tenis# marţi$vizitarea unui
muzeu# miercuri$efectuarea unui experiment: plantarea unei flori într$un g%iveci7
- planificarea unei activităţi în cadrul unui orar$
- planificarea /repartizarea unor responsabilităţi personale/de grup pe o perioadă determinată de timp7
- identificarea mai multor tipuri de ceas (de perete# ceasul electronic# ceasul de m*nă7
- evidenţierea asemănărilor 'i deosebirilor dintre diferitele tipuri de ceasuri (ex.: ceasul electronic nu
are ace indicatoare7
- poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe date: ")easul arată ora A fix/ A 'i jumătate"7
- realizarea unei corespondenţe între ora indicată de ceasul cu ace indicatoare 'i cel electronic7
3.3. *eali'area unor sc;imburi ec;ivalente valoric folosind repre'ent(ri convenţionale standard
%i nonstandard în probleme-joc simple de tip venituri-c;eltuieli, cu numere din concentrul 1-
111
- recunoa'terea bancnotelor de > leu# 2 lei# >= lei# 2= lei# >== lei
- recunoa'terea monedelor de > ban# 2 bani# >= bani# 2= de bani7
- sc%imbarea unui grup de monede/bancnote cu altul av*nd aceea'i valoare7
- punerea în corespondenţă: > leu 3Co p*ine7 > leu 3Co acadea etc7 2 lei 3C> suc7 2 lei 3Co revistă
- negocierea unor sc%imburi de obiecte ec%ivalente valoric (troc7
- ec%ivalarea ca valoare a unor grupuri de obiecte cu un singur obiect (1 creioane I > pix7
- jocuri: (c%imbul de cartona'e (ex.: un cartona' cu animale valorează c*t două cu fotbali'ti7
- calcularea costurilor ('i a profitului# în cazul v*nzării unor obiecte confecţionate de copii7
- adunarea 'i scăderea în limitele =$>==# folosind bancnotele 'i monedele învăţate7
- implicarea copiilor în experienţe în care să decidă singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu
suma de bani de care dispun7
- jocuri de utilizare a banilor: 5a piaţă# 5a librărie# 5a c%io'c7
- rezolvarea unor probleme legate de stabilirea unui buget pentru un scop precis7
- estimarea bugetului necesar pentru atingerea unui scop7
3.4. Identificarea unit(ţilor de m(sur( u'uale pentru lun#ime, capacitate 5centimetrul, litrul: %i a
unor instrumente adecvate
- măsurarea lungimii unor obiecte 'i exprimarea acesteia în centimetri7
- măsurarea capacităţii unor obiecte 'i exprimarea acesteia în litri7
- identificarea 'i utilizarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători (rigla#
vasul gradat7
- măsurarea unor volume/dimensiuni cu instrumente de măsură potrivite (ex.: măsurarea volumului
23
unui vas# măsurarea taliei etc.7
- compararea rezultatelor obţinute prin măsurarea dimensiunilor/capacităţii unor obiecte/vase de formă
asemănătoare7
- completarea# p*nă la egalizare# a lungimii/ capacităţii a două obiecte7
- rezolvarea de probleme practice folosind unităţile de măsură (ex.: -aie o bucată de sfoară de 2= cm
etc.# plantează bulbii la >= cm distanţă etc.7
C#nţinuturile <nvăţării
#menii
!umere ?umere naturale 1 -111.
recunoaştere, formare, citire, scriere 0cu cifre1, comparare, ordonare,
numere pare/impare"
- de la 7 la 6=
- de la 6= la =77
+dunarea %i sc(derea în concentrul 7 < =7 Avidenţierea proprietăţilor
adunării 0comutativitate, asociativitate, element neutru - fără precizarea
terminologiei1 4dunarea şi scăderea în concentrul 7 < =77, fără şi cu
trecere peste ordin
*roba adunării& *roba scăderii
"robleme care se rezolvă printr-o operaţie
*robleme care se rezolvă prin două operaţii de adunare şi/sau scădere
Ai7uri &i c#rpuri
7e#metrice
0rientare spaţial( %i locali'(ri în spaţiu
*oziţii ale unui obiect" verticală, orizontală, oblică$ interior, exterior
i#uri plane , 2-
*ătrat, dreptunghi, triunghi, cerc"
reprezentare grafică
&orpuri, 3-
/ub, cuboid, cilindru# sferă" descriere 0feţe < formă, număr1
'ăsurări /un#ime
'nităţi standard" centimetrul
0=m @ =77 cm1
(nstrumente de măsură" rigla
&apacitate
'nităţi nonstandard
'nităţi standard" litrul
!imp
)ra 0ora fixă, jumătatea de oră1,
Biua, săptămâna, luna, anul" durată
4notimpurile" durată
@ani
#eul 0= leu @ =77 de bani1$ monede şi bancnote 0maxim =77 lei1
5chimburi echivalente valoric în concentrul 7-=77
ate &olectarea, citirea %i înre#istrarea datelor
?tiinţele vieţii &orpul omenesc
5cheletul şi organe majore ale corpului 0creier, inimă, plămâni, stomac,
rinichi1$ localizare şi roluri
"lante %i animale
+olul structurilor de bază la plante
5cheletul şi organele majore la animale 0creier, inimă, plămâni, stomac,
rinichi1$ localizare şi roluri
?tiinţele
6ămBntului
Alemente intuitive privind"
"(m$ntul
%ransformări ale apei" solidificare, topire, evaporare, fierbere, condensare
4niversul
5oarele, sursă de căldură şi lumină
24
?tiinţele *+icii orţe %i mi%care
/ăderea liberă a corpurilor
25
S4G)S2II ')2(($(GIC)
Sugestíííe metodoíogíce au roíuí de a oríenta cadruí dídactíc în
apíícarea programeí çcoíare pentru proíectarea çí deruíarea ía cíasă a
actívítă[ííor de predare-învă[are-evaíuare, în concordan[ă cu specíñcuí
acesteí díscípííne íntegrate.
Eíevuí va învă[a, prín metode adecvate vârsteí, ceea ce îí este
necesar pentru dezvoítarea sa armoníoasă ía această etapă de vârstă çí
pentru a face fa[ă cu succes cerín[eíor çcoíare.
La acest níveí de vârstă, cadruí dídactíc va urmărí sístematíc
reaíízarea de conexíuní între toate díscípííneíe prevăzute în schema orară a
cíaseí respectíve, creând contexte semníñcatíve de învă[are pentru vía[a
reaíă.
Strate7ii didactice
Această etapă de çcoíarítate reprezíntă un moment ímportant pentru
stímuíarea ñexíbííítă[íí gândíríí, precum çí a creatívítă[íí eíevuíuí.
În acest sens, cadruí dídactíc va ínsísta pe trezírea ínteresuíuí
copííuíuí pentru această díscípíínă çí pe dezvoítarea încrederíí în síne.
Astfeí, |ocuí dídactíc va predomína, asígurând contextuí pentru
partícíparea actívă, índívíduaíă çí în grup, care să permítă exprímarea
ííberă a propríííor ídeí çí sentímente. De asemenea, accentuí se va pune pe
spontaneítatea çí creatívítatea răspunsurííor çí nu pe rígurozítatea
çtíín[íñcă a acestora. Prín reíuărí succesíve çí prín utííízarea obíecteíor,
eíevuí a|unge să se corecteze síngur, pe măsură ce no[íunííe devín în[eíese
çí ínteríorízate. Scríerea se va consoíída treptat, pe măsură ce se dezvoítă
muscuíatura mâíníí. Se poate începe dírect cu antrenamentuí mentaí, pe
de o parte çí cu scríerea gíobaíă a cífreí, pe de aítă parte, având în vedere
faptuí că eíevuí nu are díñcuítă[í în a reproduce forma cífreí, cí ía
încadrarea eí în pătră[eíuí cu íatura de 0,5 cm.
Actívítatea dídactícă se va desfăçura într-o ínterac[íune permanentă
cu copííí, astfeí încât să răspundă íntereseíor acestora. Copííí vor ñ
stímuía[í să întrebe, să íntervínă, să aíbă íní[íatívă, să expríme ídeí çí
sentímente despre ceea ce înva[ă.
)valuarea reprezíntă o componentă organícă a procesuíuí de
învă[ământ. Se recomandă cu príorítate metode moderne de evaíuare
precum: observarea sístematícă a comportamentuíuí eíevííor, centrarea pe
progresuí personaí, autoevaíuarea, reaíízarea unor proíecte care să
vaíoríñce achízí[íííe copíííor çí să stímuíeze în aceíaçí tímp dezvoítarea de
vaíorí çí atítudíní, în contexte ñreçtí, síncretíce, adaptate vârsteí. Este
recomandabíí ca evaíuarea să se reaíízeze prín raportare ía competen[eíe
specíñce, evítându-se compara[íííe între copíí. De asemenea, evaíuarea
oríentează cadruí dídactíc în regíarea strategíííor de predare, pentru o maí
bună adecvare ía partícuíarítă[ííe índívíduaíe çí de vârstă aíe eíevííor.
Procesuí de evaíuare va pune accent pe recunoaçterea experíen[eíor
de învă[are çí a competen[eíor dobândíte de către eíeví în contexte
nonformaíe sau ínformaíe. Rezuítateíe eíevííor vor ñ înregístrate,
26
comunícate çí díscutate cu părín[íí. În întreaga actívítate de învă[are çí
evaíuare va ñ urmărít, încura|at çí vaíorízat progresuí ñecăruí eíev.
Prezentăm în contínuare exempíe de abordare íntegrată, în cadruí
cărora actívítă[ííe de învă[are au fost structurate astfeí încât să conducă ía
dezvoítarea unor anumíte competen[e specíñce, rămânând totodată
círcumscríse uneí teme accesíbííe çcoíaruíuí míc çí reprezentatíve pentru
specíñcuí acesteí díscípííne dín píanuí de învă[ământ.
27
+nexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 341A,1B.13.2113
<I?I)!E*4/ E-4&+CIEI ?+CI0?+/E
"ro#rama %colar(
pentru disciplina
-EDE0/!+*E "E*)0?+/F
Clasa I
4probată prin ordin al ministrului
-r& 6C=D/=E&76&F7=6
28
@ucure%ti, 2113
Notă de prezentare
*rograma disciplinei Dezvoltare personală este elaborată potrivit modelului de proiectare
curricular( centrat pe competenţe& /onstrucţia programei este realizată astfel încât să
contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar& ,in perspectiva disciplinei de
studiu, demersul didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se
învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului&
Gn *lanul-cadru de învăţământ, disciplina Dezvoltare personală face parte din aria curriculară
Consiliere şi orientare, având alocate F ore pe săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe
săptămână în clasele ( şi a ((-a&
Structura programei şcolare include următoarele elemente"
- -otă de prezentare
- /ompetenţe generale
- /ompetenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- /onţinuturi
- 5ugestii metodologice&
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse&
Competenţele generale pentru disciplina Dezvoltare personală vizează achiziţiile elevului
pentru întregul interval de studiu al disciplinei&
Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din
competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora& /ompetenţele specifice sunt
corelate cu exemple de activităţi de învăţare& Axemplele de activităţi de învăţare constituie modalităţi
de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor& *rograma şcolară propune, cu
caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a
elevului şi care integrează strategii didactice& /adrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de
activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară sau de a le completa astfel încât acestea să
faciliteze un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă& 5e asigură, în acest fel, premisele
aplicării contextualizate a programei şcolare şi a proiectării unor parcursuri de învăţare adaptate
nevoilor clasei şi elevilor&
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului, organizate pe
următoarele domenii"
- 4utocunoaştere şi stil de viaţă sănătos
- ,ezvoltare emoţională şi socială
- 4specte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic&
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi
elemente de evaluare continuă&
,isciplina Dezvoltare personală este dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop
dezvoltarea capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă
interesele, aptitudinile, trăirile personale, abilităţile de relaţionare şi comunicare, reflecţiile cu privire la
învăţare& Gn cadrul disciplinei, se formează în primul rând abilităţi şi se dezvoltă atitudini, finalitatea
fiind dobândirea încrederii în sine, starea de bine a copiilor# pregătirea lor pentru viaţă si pentru viitor&
,e-a lungul anilor de studiu, toate ariile curriculare îşi asumă o parte din responsabilitatea
privind dezvoltarea personală/socială, educaţională şi de carieră a elevilor, existând astfel posibilitatea
abordării integrate a unora dintre activităţile propuse&
Gn elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate şi recomandările documentelor
internaţionale ale /onsiliului Auropei prin cele două +ezoluţii 0F77C, F77D1= care subliniază rolul
important al consilierii şi orientării ca suport concret pentru câştigarea autonomiei învăţării, pentru
deciziile cotidiene ale individului, facilitarea accesului la servicii de consiliere pentru toţi cetăţenii, de la
vârste tot mai mici&
29
&ompetenţe #enerale
1. Manífestarea ínteresuíuí pentru autocunoaçtere çí a atítudíníí
pozítíve fa[ă de síne çí fa[ă de ceííaí[í
2. Exprímarea adecvată a emo[íííor în ínterac[íunea cu copíí çí aduí[í
cunoscu[í
3. Utííízarea abííítă[ííor çí a atítudínííor specíñce învă[ăríí în context çcoíar
C#mpetenţe speci*ce &i e-emple de activităţi de
<nvăţare
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de
sine şi faţă de ceilalţi
1.1. "re'entarea unor tr(s(turi personale
elementare, în contexte variate
- crearea unor ecusoane personalizate
- crearea unor obiecte simple prin modelaj (plastilină# lut sau colaj (reviste# ziare# materiale din
natură care să exprime caracteristicile propriei persoane
- prezentarea într$un cadru inedit (podium de premiere# interviu a trei aspecte plăcute referitoare
propria persoană
- jocuri de continuare a unor fraze# pentru evidenţierea calităţilor: „Ju pot să8"# „6mi place de mine
pentru că8"# „:*ncarea mea preferată este8"# „)uloarea mea preferată este8"# „4e tine te apreciez
pentru că8"# „(unt m*ndru de mine atunci c*nd8"
- jocuri de prezentare în perec%i# în grupuri mici# în faţa clasei# a rezultatelor activităţii
- prezentarea trăsăturilor personale elementare în fi'e de lucru
1.2. Identificarea unor re#uli de i#ien( personal(
- recunoa'terea în imagini a respectării/încălcării regulilor de igienă personală
- desenarea unor personaje care respectă/ nu respectă regulile de igienă personală
- jocuri creative: F)e s$ar înt*mpla dacă nu ar exista săpunul!"# „;maginează$ţi că săpunul ar conduce
lumea"# F6n geanta ta descoperi că o periuţă de dinţi îţi vorbe'te..."
- rebusuri# concursuri despre reguli simple de igienă
- realizarea unor colaje# desene# sloganuri/cuvinte c%eie care ilustrează reguli de igienă
- fi'e de lucru pentru exersarea învăţării regulilor de igienă personală: corespondenţe# asocieri#
consecinţe# completare de obiecte care lipsesc#exprimare de opinii
- realizarea reclamelor pentru produsele de igienă preferate
2. Eprimarea adecvată a emoţiilor !n interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi
2.1. +socierea emoţiilor de ba'( cu elemente simple de limbaj nonverbal %i paraverbal
- selectarea unor imagini cu personaje care exprimă emoţii de bază (Jxemplu: <legeţi personajele
care exprimă bucurie# fericire# veselie8
- crearea unei expoziţii cu imagini/fotografii (aduse de acasă# realizate în clasă# decupate din
ziare/reviste care exprimă diferite emoţii
- recitarea unei poezii în diferite ipostaze (vesel# speriat# uimit
- propunerea unor concursuri de „4oezii 'i c*ntece cu emoţii"
- jocuri de mimă
- turul clasei: F)um te simţi astăzi!" (la începutul/finalul zilei# la începutul/finalul unei activităţi
- descrierea emoţiilor trăite în jocurile preferate
2.2. !ransmiterea unor mesaje verbale %i nonverbale simple despre propriile experienţe de
viaţ(
- prezentarea unei experienţe personale (prima zi de grădiniţă# prima zi de 'coală# zile de na'tere#
jucăria favorită# o ceartă cu un prieten/coleg# victoria/înfr*ngerea într$un joc etc.
- crearea unor scurte povestiri sau scenete %azlii# pe baza unor cuvinte c%eie: calendar# pădure#
furculiţă# z*mbet
- jocuri de mimă pentru înţelegerea unor mesaje nonverbale emiţător$receptor (mi$am făcut un
prieten# mă doare măseaua# am primit un cadou# bunicul a venit în vizită etc.
30
- verbalizarea ideilor# g*ndurilor# emoţiilor faţă de unele situaţii date
- emiterea unor afirmaţii pozitive despre sine 'i ceilalţi#
- exprimarea opiniilor despre unele situaţii de viaţă „Ju cred că..."# „6n opinia mea..."
- miniscenete cu marionete# mă'ti# vestimentaţii create de elevi
2.3. Explorarea caracteristicilor necesare pentru a fi bun prieten
- citirea 'i discutarea unor pove'ti despre prietenie# despre relaţiile existente într$un grup
- exerciţii de evidenţiere a regulilor de comportament din pove'ti/povestiri/poezii/fabule
- identificarea în imagini a comportamentelor prietenoase/ neprietenoase dintr$un grup
- crearea unor pove'ti# în ec%ipă# cu subiectul „)olegii mei/ )olegele mele"# „4rietenul meu/4rietena
mea"
- practicarea unor jocuri de prezentare a colegului/colegei
- vizionarea unor filme specifice universului copiilor# în care se relevă caracteristicile unui prieten/se
dezvoltă relaţii de prietenie
- jocuri de rol: 6n clasă# 6n parc# Hiua de na'tere# 6n vacanţă
". #tilizarea a$ilităţilor şi a atitudinilor specifice !nvăţării !n contet şcolar
3.1. Identificarea unor sarcini de lucru simple în contexte variate
- enumerarea sarcinilor de lucru ale diferitelor personaje din pove'ti# povestiri# ale persoanelor din
viaţa reală (mamă# tată# învăţătoare# bunici# director de 'coală# primar# pre'edinte# medic# actor etc.
- bifarea sarcinilor de lucru de la 'coală dintr$o listă cu diferite tipuri de sarcini (imagini# cuvinte c%eie
- jocuri de rol/ de mimă# referitoare la sarcinile de realizat într$o zi# acasă sau la 'coală
- exerciţii de apreciere a timpului de lucru (mai mult# mai puţin pentru sarcinile pe care le are de
îndeplinit la 'coală 'i acasă
- plasarea etic%etelor care conţin sarcini de lucru pe cadranul unui ceas
- organizarea unor interviuri adresate colegilor de!pre !arcinile de lucru dintr(o zi
3.2. Evidenţierea importanţei înv(ţ(rii pentru propria persoan(
- jocuri de exprimare a opiniilor personale: F4entru mine este important să învăţ deoarece8"
- monitorizarea simplă a ac%iziţiilor 'i atitudinilor specifice învăţării ()adranul învăţării: )e am aflat
nou 7 )e vreau să 'tiu 7 )e mi$a plăcut
- realizarea unor colaje despre ceea ce îi place 'i ceea ce nu îi place să înveţe la 'coală# acasă# pe
stradă# în parc# în vacanţă# la teatru# la muzeu# la televizor# pe internet etc.
- discuţii despre gre'eală ca parte a procesului de învăţare (F4utem învăţa din propriile gre'eli!"
- crearea unor refrene dedicate importanţei învăţării
- organizarea unei expoziţii cu postere sau alte obiecte pe care sunt scrise propoziţii care să exprime
importanţa învăţării
3.3. Explorarea unor meserii cunoscute sau preferate
- jocuri de rol despre meserii
- pove'ti# poezii# g%icitori# c*ntece despre meserii# susţinute de imagini
- jocuri/ g%icitori de identificare a instrumentelor specifice unor meserii
- organizarea unei expoziţii cu instrumente confecţionate# fotografii# desene sau (unde e posibil direct
cu instrumentele specifice meseriilor cunoscute
- decuparea unor informaţii despre meserii din ziare# reviste# cărţi
- prezentarea meseriilor de către speciali'ti invitaţi la clasă: medic# artist# mecanic# pictor# poliţist#
preot# zugrav# cercetător# pompier# contabil etc.
- vizite la diferite locuri de muncă ale părinţilor sau aflate în apropierea 'colii ori a locuinţei copiilor
- organizarea unor evenimente (F)arnavalul meseriilor" în care grupuri de copii promovează diferite
meserii# la care sunt invitaţi părinţi# bunici# reprezentanţi ai 'colii 'i comunităţii
31
C(!CI!4243I
-omenii )ubdomenii
4utocunoaştere şi stil
de viaţă sănătos
4utocunoaştere şi atitudine pozitivă
faţă de sine şi faţă de ceilalţi
/ine sunt euH
/aracteristici personale simple,
puncte tari şi limite observabile în
activităţile şcolare şi de timp liber
(giena personală -orme de igienă la şcoală şi acasă
(giena locuinţei, a sălii de clasă
,ezvoltare emoţională
şi socială
%răire şi manifestare emoţională,
starea de bine
Amoţii de bază 0bucurie, tristeţe,
frică, furie1 şi elemente simple de
limbaj nonverbal 0expresii faciale,
postură1 şi paraverbal 0intonaţie1
/omunicare şcolară eficientă 4bilităţi de comunicare de bază
Iesaje verbale, nonverbale,
paraverbale simple
(nteracţiuni simple cu fiinţe şi
obiecte familiare
*rietenia
/aracteristicile unui bun prieten
/e este un bun prietenH
4specte specifice ale
organizării învăţării şi
pregătirii pentru viaţă la
şcolarul mic
+utine şi sarcini de lucru 5arcini de lucru în activitatea şcolară
şi acasă" tipuri de sarcini, încadrare
în timp, finalizare
4bilităţi şi atitudini de învăţare (mportanţa învăţări
%ehnici simple de monitorizare a
achiziţiilor învăţării
Axplorarea meseriilor Ieserii cunoscute" denumire,
activităţi principale, unelte şi
instrumente, loc de desfăşurare
32
)4GE)!II <E!0-0/0GI&E
Sugestíííe metodoíogíce au roíuí de a oríenta cadruí dídactíc în
apíícarea programeí çcoíare,pentru proíectarea çí deruíarea ía cíasă a
actívítă[ííor de predare-învă[are-evaíuare, în concordan[ă cu specíñcuí
díscípííneí.
O notă aparte a díscípííneí ezvoltare per!onală este dată de
contríbu[ía ía dezvoítarea emo[íonaíă, socíaíă çí pentru caríeră a eíevuíuí.
Vaíoríñcarea experíen[eíor eíevííor fundamentează autentícítatea învă[ăríí.
Exístă o raportare permanentă ía ceea ce gândesc çí símt, precum çí ía
moduí în care se comportă eíevíí. Domeníííe tematíce aíe programeí
conferă un spa[íu generos, în care eíevíí sunt ínvíta[í să conçtíentízeze cíne
sunt, să anaíízeze emo[íííe pe care íe au, să se raporteze sănătos ía ceííaí[í
(díversítate), să ñe motíva[í să înve[e cu succes, să expíoreze ce
meseríí/profesíí íe-ar píăcea să practíce. Este ímportant de íuat în
consíderare op[íunea reaíízăríí unor actívítă[í íntegrate sau díversíñcarea/
extínderea actívítă[ííor extraçcoíare. Abííítă[ííe çí atítudínííe ,învă[ate" ía
ezvoltare per!onală reprezíntă aceíe achízí[íí transferabííe necesare
ob[íneríí succesuíuí çcoíar, în caríeră çí în vía[ă.
Strate7ii didactice
Díscípíína ezvoltare per!onală oferă un cadru semníñcatív pentru
stímuíarea ñexíbííítă[íí cognítíve çí a creatívítă[íí eíevuíuí, aceçtía ñínd
încura|a[í să adreseze întrebărí, să comuníce propríííe opíníí, să aíbă
ínterven[íí argumentate, să reñecteze asupra temeíor puse în díscu[íe, să
manífeste íní[íatívă, să expríme ídeí orígínaíe çí emo[íí autentíce despre
ceea ce înva[ă.
Regístruí compíex aí strategíííor dídactíce, organízate sub díferíte
forme, stímuíează partícíparea actívă, în mod índívíduaí sau în echípă.
Accentuí în oreíe de ezvoltare per!onală este dat de spontaneítatea çí
creatívítatea răspunsurííor eíevííor ía sarcínííe propuse. Anaíízeíe
succesíve, momenteíe de autoevaíuare çí de reñec[íe oferă copíííor cadruí
necesar pentru ínteríorízarea concepteíe tematíce, pentru dezvoítarea
încrederíí în síne, pentru conturarea perspectíveí pozítíve asupra resurseíor
personaíe, astfeí încât să facă fa[ă provocărííor çcoíare sau ceíor dín vía[a
de zí cu zí.
O aten[íe deosebítă este acordată expíorăríí íntereseíor çí exersăríí
abííítă[ííor de învă[are, ídentíñcăríí experíen[eíor anteríoare çí cunoaçteríí
açteptărííor eíevííor cu prívíre ía actívítă[ííe care urmează a ñ deruíate.
La ñnaíuí unuí moduí tematíc sau aí uneí íec[íí, eíevíí sunt ínvíta[í să
<&i e-prime em#ţiile cu prívíre ía ceea ce au descoperít sau
experímentat. Expozí[íííe, díscu[íííe pe baza portofoííuíuí sunt oportunítă[í
pentru vaíorízarea íntereseíor çí aptítudínííor personaíe. Astfeí, se creează
contextuí exprímăríí emo[íííor çí a atítudíníí eíevííor fa[ă de progresuí în
învă[are. Reñectarea ,împreună" asupra produseíor índívíduaíe sau create
în echípă contríbuíe ía de+v#ltarea c#e+iunii 7rupului. Val#ri+area
re+ultatel#r prin ac#rdarea de Deed%acE p#+itiv *ecărui elev
asi7ură cadrul pentru #ptimi+area ima7inii de sine &i de+v#ltarea
33
<ncrederii <n sine. Crearea unui climat securi+ant, de
n#netichetare, <ncuraFat#r repre+intă un aspect imp#rtant, care
depinde, <n principal, de atitudinea cadrului didactic <n relaţia cu
elevii"
Díscípíína ezvoltare per!onală este reaíízată de către cadruí
dídactíc de ía cíasă. În cazuí aprofundăríí unor teme, acesta poate coíabora
cu psíhoíoguí sau consíííeruí çcoíar pentru eñcíentízarea actívítă[ííor
deruíate, spre exempíu: consuítărí cu prívíre ía ceíe maí adecvate
modaíítă[í de íucru cu eíevíí, recomandarea unor resurse supíímentare
care pot ñ utííízate sau organízarea unor actívítă[í în parteneríat.
Impíícarea părín[ííor presupune partícíparea în actívítă[í cum ar ñ:
expozí[íí/târgurí, serbărí, concursurí, excursíí, carnavaíurí, proíecte în
echípă părín[í-copíí, díscu[íí pe baza portofoííííor eíevííor, vízíte ía íocuí de
muncă aí părín[ííor etc.
În cadruí actívítă[ííor de ezvoltare per!onală eíevíí expíorează, apoí
apíícă çí uíteríor reñectează asupra propríuíuí progres. Dín această
perspectívă, predarea se dístan[ează consíderabíí de în[eíesuí eí tradí[íonaí
de ,transmítere de cunoçtín[e". Roíuí cadruíuí dídactíc este de a organíza
çí oferí oportunítă[í de |oc çí învă[are care să-í permítă eíevuíuí să-çí
descopere çí să experímenteze propríííe abííítă[í çí atítudíní, de a
partícuíaríza çí facíííta transferuí acestora în vía[a reaíă.
Seíec[ía actívítă[ííor se va face çí în func[íe de specíñcuí íocaí,
precum çí de resurseíe materíaíe dísponíbííe.
Strategíííe dídactíce recomandate pentru oreíe de ezvoltare
per!onală sunt ceíe actívpartícípatíve.
Díscípíína are un accentuat caracter expíorator çí practíc-apíícatív,
care presupune ímpíícarea dírectă a eíevííor. Eíevíí conçtíentízează,
exersează abííítă[í çí atítudíní într-un medíu príetenos de învă[are, devín
responsabííí pentru moduí în care se ímpíícă în |ocurííe çí actívítă[ííe
propuse. Este foarte ímportant ca actívítă[ííe să-í a|ute pe copíí să se símtă
bíne, să íe píacă çí, astfeí, să ñe motíva[í íntrínsec să înve[e. Sarcínííe de
íucru pot ñ reaíízate índívíduaí, în perechí/echípă, índependent sau
facííítate de cadruí dídactíc.
34
6$A!IAICA3) (3I)!2A2IV;
?r.
crt.
4nitatea
tematic(
&ompetenţe
specifice
&onţinuturi vi'ate,activate )(pt.
?r.
ore
0b
s.
)E<E)!*4/ I
Evaluare iniţial( < probe care vizează competen ele dobândite pe parcursul clasei ( ț )1
1. !oamna
-arnic(
&/*. =&=,
=&F, =&C, F&=,
F&F, F&6, F&C,
6&F
<E<. F&=,
F&F, 6&=, C&=
3&=&
-". =&=$ F&F,
F&6$
&/*. ,in nou la coalăJ ș
@ine te-am re#(sit, coal(H ș
*ropozi ia enun iativă& 5emne de punctua ie - punctul ț ț ț
(dentificarea mesajului unui scurt text audiat& 9ormule de salut&
#inia oblică mică
*ec;i'itele colarului ș
*ropozi ia interogativă& 5emne de punctua ie < semnul întrebării ț ț
(dentificarea mesajului unui scurt text audiat
#inia oblică mare
In lumea pove tilor ș
*ropozi ia din două i trei cuvinte ț ș
Axprimarea de mesaje orale
#inia oblică mare
<a#ia )unetelor
/uvinte formate dintr-una sau mai multe silabe&
5crierea combina iilor de linii ț
)unete ma#ice
5ilaba, sunetul
5unetele !a!& 5crierea cârligului
5unetul !e!& 5crierea bastona elor ș
5unetul i!& 5crierea basona elor ș
5unetul !o!& 5crierea ovalului
5unetul !u!& 5crierea semiovalelor
In ara Juc(riilor Ț
#iterele mari i mici de tipar 0reactualizare1 ș
Alemente grafice" zălu a, nodule ul, bucla ț ț
5= - 56
=3 sept
-6 oct
=3
ore
5ă exersămJ
<E<. -in nou la coal( ș
Evaluare predictiv(
0rientare spaţial( %i locali'(ri în spaţiu
4proape/departe, interior/exterior, între, sus/jos, pe/sub/deasupra, stânga/dreapta
,imensiunile obiectelor" înalt, scund, mic/mare, îngust/lat, lung/scurt, sub ire/gros ț
i#uri plane , 2-
*ătrat, dreptunghi, triunghi, cerc" reprezentare grafică
,esenarea figurilor geometrice pe re eaua de pătrate a caietului de matematică ț
/ompunerea unui spa iu plastic folosind forme geometrice ț
4 sosit toamna
0rientare spaţial( %i locali'(ri în spaţiu
*oziţii ale unui obiect" verticală, orizontală, oblică
5crierea pe re eaua de pătră ele a caietului de matematică a linu elor orizontale, ț ț ț
verticale, oblice
<ul imi de obiecte ț
9ormarea mul imilor după diferite criterii ț
/oresponden a mul imilor& 'tilizarea expresiilor matematice !tot atâtea elemente!, ț ț
!mai multe/mai pu ine elemente! ț
Elemente intuitive privind "(m$ntul
9enomene ale naturii specifice unui anotimp
4ctivită ile oamenilor în anotimpul toamna ț
0rientarea în tabel folosind cuvintele >r$nd> i >coloan(> ș
9ructe i legume de toamnă ș
0bservarea unor re#ularit( i din mediul apropiat ț
4ctivită i umane specifice anotimpului toamna ț
*ecunoa terea fi#urilor #eometrice în repre'ent(ri plane accesibile ș
Ereau s( tiu mai multH ș
/ompunerea unui spa iu plastic folosind forme geometrice ț
(dentificarea interiorului i al exteriorului unei figuri ș
(ată ce tiuJ Avaluare ș
-". -in nou la %coal( K 4utocunoaştere şi atitudine pozitivă fa ă de sine i fa ă ț ș ț
de ceilal i ț
36
0 'i din viaţa de %colar K 5arcini de lucru în activitatea colară i acasă ș ș
2. <inte
s(n(toas(
în corp
s(n(tos
&/*" =&=,
=&F, =&6, =&C
6&=, 6&F
C&=
<E<" =&=,
=&F, =&6
6&=
-"" =&=$ F&F,
F&6$
&/*. Amo ii i sentimente ț ș
/iterele a i + ș
(dentificarea informa iilor dintr-un mesaj& /uvântul, silaba ț
/iterele m i < ș
/omprehensiunea textului& /uvântul, silaba&
:ocul silabelor
#a cules de fructe
/iterele u i 4 ș
,espăr irea cuvintelor în silabe ț
/iterele n i ? ș
9ormarea cuvintelor prin shimbarea/adăugarea unei litere
/ine sunt eu
/iterele i i I ș
)rdonarea cuvintelor în propozi ii ț
/iterele e i E ș
5crierea cu majusculă la început de propozi iei, a titlului, a substantivelor proprii ț
9ormule de prezentare
<E<. /orpul omenesc
?umerele naturale de la 1 la 11
5crierea i citirea numerelor& /ompunerea i descompunerea numerelor folosind ș ș
desene i numere ș
-umărul i cifra 7 ș
-umărul i cifra = ș
-umărul i cifra F ș
-umărul i cifra 6 ș
/orpul omenesc 05cheletul şi organe majore ale corpului 0creier, inimă, plămâni,
stomac, rinichi1$ localizare şi roluri
5ă ne păstrăm sănătateaJ
?umerele naturale de la 1 la 11
/ompararea i ordonarea numerelor& .enerarea de numere mai mari, mai mici ș
sau egale
-umărul i cifra C ș
-umărul i cifra 3 ș
5C-53
K oct-
=2 oct
67
ore
37
-umărul i cifra K ș
-umărul i cifra 2 ș
&orpul omenesc
(giena corpului& *iramida alimentelor
5ă cre tem mari i sănăto iJ ș ș ș
-umerele naturale de la 7 la =7
-umere pare, impare& (dentificarea vecinilor unui număr& /ompletarea de iruri de ș
numere
-umărul i cifra D ș
-umărul i cifra E ș
-umărul =7
&orpul omenesc
4ctivită i specifice unui stil de via ă sănătos& (giena alimenta iei& ț ț ț
(ată ce tiuJ Avaluare ș
-". In drum spre coal( K ș 4bilită i de comunicare de bază& /omunicarea prin ț
semne
)unt punctual la coal( ș - %ipuri de sarcini colare i încadrarea în timp ș ș
3. /umea
verde
&/*" =&=,
=&F, =&6, =&C
F&=, F&F, F&6,
F&C
6&=, 6&F
C&=, C&F
<E<" =&C$
=&K, F&=$ 6&=$
6&F, $ C&=,
C&F, 3&F$
-"" =&=$ F&=,
F&F, F&6$
&/*. *ădurea în timpul toamnei
+ecapitulare
#iterele a - e
/itirea i scrierea literelor, cuvintelor i propozi iilor ș ș ț
5emne de punctua ie ț
(giena clasei& (giena camerei
/iterele r i * ș
/ompletarea cuvintelor / propozi iilor lacunare ț
#inia de dialog& ,ialogul
/iterele c i & ș
&amera
)rdonarea cuvintelor în propozi ii ț
%extul& /omprehensiunea textului& 9ormularea unui răspuns
*rietenia
/iterele o i 0 ș
+mica mea
9ormularea de întrebări
52-5=7
F7 oct -
=K nov&
F3
38
5crierea cu majusculă a substantivelor proprii
)( exers(mH
*ropozi ia < ordonarea cuvintelor în propozi ie/aclătuire de propozi ii ț ț ț
)rdonarea propozi iilor într-un text ț
5crierea func ională& %ranscrierea unui dialog ț
4nimalele
/iterele l i / ș
+nimalele
5crierea cuvintelor după imagini& 4rticularea substantivelor 0intuitiv1
(dentificarea detaliilor unui mesaj scrie/comprehensiunea textului prin stabilirea
valorii de adevăr a unor enun uri ț
/iterele ( i F ș
/uvinte care con in diftongii !ua!, !uă!, !oa! ț
4 ezarea textului în pagină ș
/uvinte care au aceea i formă i în eles diferit ș ș ț
<E<. 5ă învă ăm despre planteJ ț
+dunarea %i sc(derea în concentrul 1 K 11
Avidenţierea proprietăţilor adunării 0comutativitate, asociativitate, element neutru -
fără precizarea terminologiei1
+ezolvarea unor situa ii practice de aflare a sumei/diferen ei& +ezolvarea i ț ț ș
compunerea de probleme
4dunarea cu =& 5căderea cu =
4dunarea cu F& 5căderea cu F
"lante
+olul structurilor de bază la plante
)bservarea dezvoltării unei plante
5ă ocrotim planteleJ
+dunarea %i sc(derea în concentrul 1 K 11
/ompararea a două sume, a două diferen e, a unei sume cu o diferen ă& 4flarea ț ț
numărului necunoscut
+ezolvarea unor probleme utilizând datele scrise într-un tabel
4dunarea cu 6& 5căderea cu 6
4dunarea cu C& 5căderea cu C
"lante
39
4ctivită i practice de între inere a spa iului verde ț ț ț
5fâr it de toamnă ș
+dunarea %i sc(derea în concentrul 1 K 11
(dentificarea semnifica iei datelor unei probleme& (dentificarea cuvintelor care ț
sugerează opera ii aritmetice& +ezolvarea unor probleme după imagini date ț
4dunarea cu 3& 5căderea cu 3
4dunarea cu K, 2, D, E, =7
5căderea cu K, 2, D, E, =7
Identificarea consecin elor unor fenomene ț
(nfluen a anotimpurilor în via a plantelor, animalelor i a omului ț ț ș
*rezentarea într-un jurnal a propriilor observa ii referitoarea la schimbările din ț
natură în anotimpul toamna
5ă exersămJ
(ată ce tiuJ Avaluare ș
-". &um comunic(m în clas( - /omunicare colară eficientă& 4bilită i de ș ț
comunicare de bază
"asiunile mele <*rezentarea unor trăsături personale elementare
Eacanţ( intersemestrial(. 1 noiembrie - B noiembrie
4. @ucuriile
iernii
&/*. =&=,
=&F, =&6, =&C
F&=, F&F, F&6
6&=, 6&F, 6&C
C&=, C&F$
<E<. =&C$
=&K$6&=, 6&F$
C&=$ C&F$ 3&=
-". =&=$ =&F$
F&=$ F&F$ F&6$
6&=
&/*. %radi ii i obiceiuri române ti ț ș ș
Grupurile de litere >ce> i >&e> ș
0larul
%itlul& %extul& 4lineatul
9ormularea de răspunsuri la întrebări
4 sosit iarna
/iterele s i ) ș
)crisoarea
,espăr irea cuvintelor în silabe ț
/omprehensiunea textului& %ranscriere selectivă
/iterele v i E ș
Eulcanii
4lcătuire/ordonare/completare de propozi ii& 5emne de punctua ie ț ț
/uvinte care au aceea i formă i în eles diferit ș ș ț
<E<.
5==-
5=F
=E nov-
67 nov
=7
40
4 sosit iarna
?umerele naturale 1 - 111
+ecunoaştere, formare, citire, scriere 0cu cifre1, comparare, ordonare, numere
pare/impare
-umerele naturale de la 7 la F7
Identificarea consecin elor unor fenomene ț
(nfluen a anotimpurilor în via a omului ț ț
4ctivită i umane specifice iernii ț
5ub cojocul de zăpadă
?umerele naturale 1 - 111
+ecunoaştere, formare, citire, scriere 0cu cifre1, comparare, ordonare, numere
pare/impare
-umerele naturale de la F7 la 67
Identificarea consecin elor unor fenomene ț
(nfluen a anotimpurilor în via a animalelor" hibernarea ț ț
5ă exersămJ
(ată ce tiuJ Avaluare ș
-".
"rietenia - (nteracţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare
&e este un bun prieten - (nteracţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare
2. )( octotim
planeta
"(m$ntH
&/*. =&6
F&=, F&F, F&6,
F&C
6&=, 6&F, 6&C
C&=, C&F, C&6
<E<. =&3
=&K$ 6&=$ 6&F$
C&=$ C&F$ 3&=$
3&F$
-". =&=$ =&F$
F&=$ F&F$ F&6$
6&=
&/*. +ecapitulare
#iterele a < v
orme ale discursului oral. povestirea unor întâmplări trăite, repovestirea unor
întâmplări auzite, descrierea unui obiect, a unei persoane
5crierea func ională& /opieri& %ranscrieri ț
coala ca un mu uroi Ș ș
/iterele i ș ș Ș
coala mea Ș
/uvântul& ,iminutivarea substantivelor, pluralul substantivelor 0intuitiv1
/iterele t i ! ș
/a <etro
/omprehensiunea textului
/uvinte cu sens asemănător
4ninmalele de la circ
5=6-
5=K
= dec -
=E dec
F3
ore
41
Grupul de litere >ci>, >&i>
/a circ
Axprimarea propriilor idei
,ialogul&*articiparea la dialoguri
)( exers(mH
9ormularea de întrebări
9orme ale discursului oral" descrierea unui coleg
5crierea func ională& 5crisoarea ț
<E<. /e se întâmplă cu apa în natură
?umerele naturale 1 - 111
+ecunoaştere, formare, citire, scriere 0cu cifre1, comparare, ordonare, numere
pare/impare
-umerele naturale de la 67 la =77
-umerele naturale formate din zeci
-umerele naturale formate din zeci i unită i ș ț
!ransform(ri ale apei
5olidificare, topire, evaporare, fierbere, condensare
(ată ce tiuJ Avaluare ș
,e ce se pot mi ca obiecteleH ș
+dunarea i sc(derea în concentrul 1-111 ș
4dunarea numerelor naturale de la 7 la 67 fără trecere peste ordin"
4dunarea B L '
4dunarea B' L '
4dunarea Bu L B'
or e i mi care ț ș ș
/ăderea liberă a corpurilor
Gmpingere, trac iune, alunecare ț
*ovestea soarelui
)c(derea numerelor naturale de la 1 la 31 f(r( trecere peste ordin
5căderea B' < '
5căderea B'-B'
*robleme care se rezolvă printr-o singură opera ie ț
4niversul
5oarele, sursă de energie i căldură ș
42
(ată ce tiuJ Avaluare ș
;ântul, apa, cărbunii, petrolul < surse de energie
+dunarea i sc(derea în concentrul 1-111 ș
4dunarea numerelor naturale de la 7 la 67 cu trecere peste ordin"
9ormarea zecii
4dunarea ' L '
4dunarea B'L ', B' L B'
orme i transfer de ener#ie ș
9orme de energie 0lumina, căldura, electricitatea1, surse de energie 0soarele, apa,
vântul, cărbunii, petrolul1 şi utilizări în practică
;ântul, apa, cărbunii, petrolul < surse de energie
5ă ocrotim naturaJ
+dunarea i sc(derea în concentrul 1-111 ș
5căderea numerelor naturale de la 7 la 67 cu trecere peste ordin"
5căderea B' < ', B < '
5căderea B < B'
5căderea B' < B'
&omportarea corect( în rela ie cu mediul natural ț
(mportan e energiei în via a omului& +educerea risipei de energie electrică& ț ț
+eciclarea hârtiei
+ezolvăm probleme
(ată ce tiuJ Avaluare ș
-". iecare este important < %ransmiterea unor mesaje verbale i nonverbale ș
despre propriile experien e de via ă ț ț
In familie - (dentificarea unor sarcini de lucru în contexte variate
Evenimente din via a mea ț < *rezentarea unor experien e personale ț
Eacanţ( de iarn(. 21 decembrie 2114 - 4 ianuarie 2114
3. "rim(vara
însorit(
&/*. =&6
F&=, F&F, F&6,
F&C
6&=, 6&F, 6&C
C&=, C&F, C&6$
<E<. =&3
=&K$ 6&=$ 6&F$
&/*. ,espre anotimpuri
/iterele p i " ș
0 poveste
4lcătuirea de propozi ii ț
5crierea func ională& %ranscriere selectivă ț
/iterele d i - ș
/uvinte cu în eles asemănător ț
5 =2- 5
FF
3 ian& -
67 ian&
K7
43
C&=$ C&F$ 3&=$
3&F$
-". =&=, F&=,
F&F$ F&6$ 6&=
5crierea func ională& %ranscrierea ț
/iterele î i I ș
?oapte de vis
/uvinte cu sens opus
9ormularea de răspunsuri la întrebări
5crierea func ională& 9elicitarea ț
ara mea Ț
/iterele $ i L ș
5crierea imaginativă& 4lcătuirea unui scurt text după imagini
9amilia lexicală 0intuitiv1
%impul liber
/iterele b i @ ș
4 ezarea textului în pagină ș
5crierea func ională& %ranscrierea selectivă dintr-un text ț
/iterele i ț ș Ț
,ialogul
9ormularea i scrierea întrebărilor ș
4 sosit primăvaraJ
)( exers(mH
)rdonarea propozi iilor într-un text ț
5crierea func ională& 5crisoarea ț
/iterele # i G ș
Goe
/itirea unui scurt text& )rdonarea cuvintelor în propozi ii ț
Axprimarea propriilor idei
+eînvie naturaJ
Grupurile de litere >#e= ,>Ge>
5crierea ortografică a cuvintelor
/uvinte cu în eles opus ț
5crierea imaginativă& 4lcătuirea unui scurt text cu cuvinte date
<E<.
Gnfloresc grădinile
+dunarea i sc(derea numerelor de la 1 la 111, f(r( trecere peste ordin ș
4dunarea B L B
44
5căderea B < B
4dunarea B L '
&ondi iile de via ( a unei plante 5aer, ap(, lumin(, c(ldur(: ț ț
.hiocelul
+dunarea i sc(derea numerelor de la 1 la 111, f(r( trecere peste ordin ș
4dunarea B' L '
5căderea B' < '
"lante
+olul structurilor de bază la plante 0rădăcina, tulpina1
4 sosit primăvaraJ
"lante i animale ș
*ăr ile corpului unei păsări ț
+olul structurilor de bază la plante 0frunza1
+dunarea i sc(derea numerelor de la 1 la 111, f(r( trecere peste ordin ș
4dunarea B' L B
5căderea B' < B
+dunarea i sc(derea numerelor de la 1 la 111, f(r( trecere peste ordin ș
4dunarea B' L B'
5căderea B' < B'
"lante
+olul structurilor de bază la plante 0sămân a1 ț
-". !o i oamenii au emo ii ț ț - %răire şi manifestare emoţională& Amo ii de bază ț
&um m( simt K %răire i manifestare emo ională, starea de bine ș ț
&um reac ione' în diferite situa iiM K ț ț %răire i manifestare emo ională, starea de ș ț
bine
coala mea e curat( Ș < -orme de igienă la coală ș
Eacanţ( intersemestrial(. 31 ianuarie 2112 - A februarie 2112
N. &urio'it( i ț
din lumea
animalelor
&/*. =&6
F&=, F&F, F&6
6&=, 6&F, 6&6,
C&=, C&F
<E<. =&3
=&K$ 6&=$ 6&F$
&/*. 4nimalele ne înva ă ț
/iterele ; i ; ș
"rietenii
,ialogul& #inia de dialog
/omprehensiunea textului& ;aloarea de adevăr a unui enunț
/iterele f i ș
5 F6-5
FC
E feb& <
2 mar&
F7
45
C&=$ C&F$ 3&=$
3&F$
-". =&=, F&=,
F&F$ F&6$ 6&=
urnica
/itirea unui text& 5crierea func ională& %ranscrierea comprehensivă ț
.lasul naturii
Grupurile de litere >#i>, >Gi>
5crierea corectă a cuvintelor care con in grupuri de litere ț
/uvinte cu în eles asemănător ț
/iterele j i J ș
<icul Jurjac
(dentificarea detaliilor/informa iilor dintr-un mesaj scris ț
8iodiversitatea
*ecapitulare
)( exers(mH
5crierea ortografică a cuvintelor i a grupurilor de litere ș
,ialogul& 4lcătuire de dialoguri simple întrebare < răspuns
*rimăvara în pădure
*ecapitulare
/itirea i în elegerea unui scurt text ș ț
5crierea func ională& /opieri& %ranscrieri ț
<E<.
Gn lumea gâzelor
+dunarea i sc(derea numerelor de la 1 la 111, cu trecere peste ordin ș
+dunarea cu trecere peste ordin 1 - 111
4dunarea B' L ' 0completarea zecii1
4dunarea B' L '
+nimale
)bservarea păr ilor corpului unei insecte ț
Bborul, o mi care ciudată ș
+dunarea cu trecere peste ordin 1 - 111
4dunarea B' L B'
4dunarea B L B, când suma este =77
or e i mi care ț ș ș
Bborul în lumea gâzelor
Bborul cosmic
*rimăvara la ferma de animale
46
+nimale domestice
*ăr ile corpului unui mamifer ț
+dunarea cu trecere peste ordin 1 - 111
4dunarea B' L ', când suma este =77
*rimăvara în pădure
+dunarea cu trecere peste ordin 1 - 111
4dunarea B' L B', când suma este =77
4nimale sălbatice din ara noastră ț
#a B)) < animale sălbatice din alte zone ale lumii
-".
+m #rij( de mine K -orme de igienă personală
!r(iesc s(n(tos, m(n$nc s(n(tos K 5til de via ă sănătos ț
In ara lui -in i or K Ț ț ș -orme de igienă
A. !ainele
4niversului
&/*. =&6
F&=, F&F, F&6
6&=, 6&F, 6&6
C&=, C&F
<E<.
=&3 =&K$ 6&=$
6&F$ C&=$ C&F$
3&=$ 3&F$
-". =&=, F&=,
F&F$ F&6$ 6&=$
&/*. Bborul în /osmos
Grupurile de litere >c;e> i >&;e> ș
*ac;eta
5crierea ortografică a cuvintelor
4lcătuirea de propozi ii cu cuvinte date sau după imagini ț
/iterele ' i D ș
5trada
/uvinte cu în eles asemănător ț
5crierea imaginativă& 4lcătuirea unui scurt text după imagini
Gntrebări despre natură
Grupurile de litere >c;i>, >&;i>
5crierea ortografică a cuvintelor
,ialogul
Grupurile de litere >#;e>, >G;e>
5crierea ortografică a cuvintelor
9ormularea întrebărilor i a răspunsurilor& +eguli de comunicare ș
<E<.
/e se întâmplă într-o navetă spaţialăH
)c(derea numerelor naturale de la 1 la 111 cu trecere peste ordin
5căderea B < '
5 F3 <
5 FK
E mar&
< FD
mar&
=7
47
5căderea B' < '
5căderea B' < B'
&onsecin e ale unor fenomene ț
9or a gravita ională a *ământului 0experimente simple1& Bborul în spa iu i lipsa ț ț ț ș
gravita iei ț
/ălătorie în 'nivers
4niversul
*ământul, 5oarele, #una i planetele ș
)c(derea numerelor naturale de la 1 la 111 cu trecere peste ordin
5căderea 5 < B
5căderea 5 < '
5căderea 5 < B'
-". Inv( oriunde i oric$nd cu pl(cere ț ș - (mportan a învă ării pentru propria ț ț
persoană
"rietenii mei la înv( (tur( K ț 4bilită i i atitudini de învă are ț ș ț
B. &opiii fac
lucruri
extraordina
re
&/*" =&6$
=&C$ F&=, F&F$
F&6$ F&C$ 6&=$
6&F$ C&=$ C&F$
<E<. =&3
=&K
6&=
C&=
C&F
3&F
-""=&=, F&=,
F&F$ F&6$ 6&=$
6&F, 6&6
&/*. 9apte bune, fapte rele
Grupurile de litere >#;i>, >G;i>
5crierea ortografică a cuvintelor
.hicitori i proverbe ș
%extul& 5tabilirea valorii de adevăr a enun urilor despre un text ț
<E<.
:ocuri, pasiuni i precupări ș
+dunarea i sc(derea numerelor de la 1 la 111, cu trecere peste ordin ș
4flarea numărului necunoscut
+ezolvarea de probleme simple
;reau să tiu mai multJ *robleme care se rezolvă prin două opera ii ș ț
(ată ce tiuJ Avaluare ș
-". &um s( înv( mai bine K ț %ehnici simple de monitorizare a achizi iilor ț
învă ării& )rganizarea învă ării ț ț
5 F2
67 mar&
< C apr&
3
ore
11. )urpri'ele
verii
&/*" =&6
F&=, F&F, F&6
6&=, 6&F, 6&6
&/*. 5unt atent, sunt descurcăre J ț
/iterele x i O ș
5crierea ortografică a cuvintelor
5 FD
2 apr& <
67
ore
48
C&=, C&F
<E<. =&=&,
=&F, =,6, =&C,
=&3, =&K
F&=, F&F
6&=, 6&F
C&=,CF
3&=, 3&F
K&=, K&F, K&6,
K&C
-""=&=, F&=,
F&F$ F&6$ 6&=$
6&F, 6&6
9ormularea unor mesaje orale în contexte familiare
%ranscrierea comprehensivă/selectivă dintr-un text
/iterele P i Q ș
/uvântul& *ropozi a ț
+edactarea de mesaje scurte
-e plac desenele animateJ
<E<.
4 sosit varaJ
i#uri i corpuri #eometrice ș
9iguri plane" pătrat, triunghi, dreptunghi, cercâ
/orpuri geometrice" cub, cuboid, sferă, cilindru 0descriere" fe e, formă, număr1 ț
Elemente intuitive privind "(m$ntul
9enomene ale naturii specifice unui anotimp
;ara cea rodnică
-".
+m încredere în mine K 4bilită i i atitudini de învă are& )rganizarea învă ării ț ș ț ț
<eseriile K Ieserii cunoscute, denumiri
== apr&
)( %tii mai multe, s( fii mai bunH 13- 11 aprilie
)B
Eacanţa de prim(var(. 11 aprilie - 1B aprilie 2114
)urpri'ele
verii
&/*" =&=$
=&F$ =&6$ =&C$
F&=, F&F$ F&6$
F&C$ 6&=$ 6&F$
C&=$ C&F$
<E<" =&K$
6&=$ 6&F$ 3&=$
3&=$
-"" =&=, F&=,
F&F$ F&6$ 6&=$
6&F, 6&6
&/*. /iterele R, S, T, U, V, W
5crierea func ională& /opieri& %ranscrieri ț
/artea& *ăr ile unei căr i& -umerotarea paginilor, direc ii de orientare în pagină ț ț ț
/ălătorie prin lume
<E<. <(sur(ri cu unit( i nonstandard i standard ț ș
Iăsurări pentru lungime 0unită i nonstandard, ț centimetrul, rigla1
Iăsurarea capcită ii 0unită i nonstandard, ț ț litrul1
9ructe de vară& +ezolvarea de probleme practice
5unt descurcăre J ț
5FE-
567
=C apr&
67 apr&
C7
ore
49
-"" &e tiu despre meserii K ș 4ctivită i principale, unelte/instrumente, loc de ț
desfă urare ș
&/*" =&=$
=&F$ =&C$ F&6$
F&C$ 6&=$ 6&F$
6&6$ C&=$ C&F
<E<" =&K$
F&=, F&F$ 6&=,
6&F, C&=, C&F$
3&=$ 3&F$
-". =&=, F&=,
F&F$ F&6$ 6&=$
6&F, 6&6
&/*. +lfabetul limbii rom$ne
+lfabetul (rilor ț
5crierea literelor mici i mari de mână ș
/rearea de alfabete tematice
;ine vacan a cea mareJ ț
+vionul de ;$rtie
/itirea unui text& Iarcarea imaginilor care redau informa ii din text, prin ț
colorare
<E<. <(surarea timpului
)ra, ziua& )ra fixă, jumătatea de oră
5ăptămâna, luna, anul
-
-". <eseria este br( ar( de aur K ț Axplorarea meseriilor
56= < s
6F
C mai
- =3
mai
C7
ore
&/*" =&=$
=&F$ =&C$ F&=,
F&F, F&C$ 6&=$
6&F$ C&=$ C&6
<E<$ 6&=,
6&F$ C&=, C&F$
3&=$ 3&F$ K&=,
K&F, K& 6, K&C
-". =&=, =&F,
F&=, F&F$ F&6$
6&=$ 6&F, 6&6

&/*. &ine e ti tuM ș
/ompletarea unui jurnal
"ro#ramul meu
"lanuri de vacan ( ț
5crierea imaginativă& +edactarea de mesaje scrise scurte
<E<. <(surarea valorii
#eul i banul ș
Ionede i bancnote ș
5chimburi echivalente valoric
;ine vacan a cea mareJ ț
;aloarea de adevăr a propozi iilor ț
Iăsurări
(ată ce tiuJ Avaluare ș
-". "lanurile mele de vacan ( K ț ,ezvoltarea emo ională i socială ț ș
5 66- s
6C
=D mai
- 3 iun&
67
ore
11. ?e pre#(tim *ecapitulare final( 5 63 F7
50
pentru
evaluareH
D iun&
< =E
iun&
Eacanţ( de var(
/e#end(.
&/* K /omunicare în limba română
<E< < Iatematică şi explorarea mediului
-" < ,ezvoltare personală
51