You are on page 1of 72

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru

Dezvoltarea Resurselor Umane 200720!"
#$a prioritar% !& 'Educaţia (i formarea profesional% )n spri*inul cre(terii economice (i dezvolt%rii
societ%ţii +azate pe cunoa(tere,
Domeniul ma*or de intervenţie !&"& 'Dezvoltarea resurselor umane din educaţie (i formare,
-itlul proiectului. „Paşaport pentru catedră”
/eneficiar. 0nspectoratul 1colar 2udeţean Satu 3are
4um%r de identificare al contractului. POSDRU5675!&"5S578792

Programul de formare continuă
MANAGEMENT ŞI MEDIERE N GR!P!" ED!#A$I%NA"



Modulul III
Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de
ele*i


+!P%RT DE #!R+
3aterial ela+orat )n cadrul proiectului Paşaport pentru catedră:
0D 78792
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
#uprin&
,-.- Rolul autocunoaşterii )n ge&tionarea conflictelor-----------------------------------------------/
!
Aptitudini şi deprinderi
de0-
0o1&er*area
&u1iecti*ă
0-munca )n
ec2ipă
0intercunoaştere
0 alegerea
metodei potri*ite
0autocunoaştere
0-comunicare
0anali(ă şi
cercetare
0 management
eficient al &inelui
0 management
eficient al
conflictului
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
,-.-.- Raportul cu &tima de &ine&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne cunoaştem&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne acceptăm&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&9
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să fim sinceri cu noi înşine&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&9
,-.-3- Raportul cu ac'iunea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să acţionăm&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să reducem la tăcere criticul interior&&&&&&&7
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să administrăm eşecul&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7
,-.-,- Raportul cu ceilal'i&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&6
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne afirmăm&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&6
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să fim empatici&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&6
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne bazăm pe susţinerea socială&&&&&&&&&&&6
,-3- Rolul intercunoaşterii )n ge&tionarea conflictelor---------------------------------------------.4
,-3-.- +u1iecti*itate *&- %1iecti*itate&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!0
Observare şi inferenţa&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!0
Obiectivitatea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!0
Subiectivitatea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!0
,-3-3- #ompeten'a cadrului didactic referitor la autocunoaştere şi intercunoaştere&&&&&&&&&&&&&&!!
Aptitudinile şi abilităţile (deprinderile) personale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!!
unoaşterea elevului: competenţă cheie în activitatea didactică&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!2
,-3-,- Pre5udecă'i şi &tereotipuri&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!"
!re"udecăţi# stereotipuri şi discriminare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!"
,-3-/- Grupul- +intalitatea grupului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!8
Structura clasei de elevi&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!8
$enomenele de %rup şi sintalitatea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!7
aracteristicile de personalitate&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!7
&emperamentul&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&20
,-,- Rolul comunicării şi a&cultării )n ge&tionarea conflictelor-------------------------------3/
,-,-.- Elemente generale ale comunicării interper&onale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&28
$uncţiile comunicării&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&28
Modele de comunicare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&27
'ivele de comunicare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&29
$orme ale comunicării&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&27
,-,-3- Ameliorarea comunicării didactice )n mediul educa'ional&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"0
Obstacolele din cale comunicării eficiente&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"0
Modalităţi de ameliorare a comunicării didactice&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"!
(loca"e şi bariere în comunicare ) *eacţii care blochează comunicarea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"8
Metode de a depăşi obstacolele care stau în cale comunicării didactice&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"7
,-,-3-.- A&cultarea acti*ă 6 o modalitate de a depăşi o1&tacolele din calea comunicării&&&&&"7
Strate%ii de ascultare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"7
,-,-3-3- !tili(area adec*ată a lim1a5ului non7*er1al şi *er1al7 o modalitate de a depăşi
o1&tacolele din calea comunicării&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&";
+imba" corporal# elementele comunicării didactice , mana%eriale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&";
$olosirea limba"ului nonverbal&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&8!
omunicarea nonverbală prin spaţiu sau teritoriu&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&82
-miterea atentă a mesa"elor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&8"
2
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
omunicare asertivă# conduita asertivă&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&87
,-/- 8Apari'ia9 conflictelor )n şcoală--------------------------------------------------------------------------:.
,-/-.- #onflictul; defini'ie< &emnifica'ie< dinamică<&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7!
etiologia< tipuri< etape&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7!
onflictul&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7!
Semnificaţia conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7!
.inamica conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&72
-fectele conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&72
-tiolo%ia relaţiilor conflictuale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&72
Sursele conflictelor şcolare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7"
&ipuri de conflicte&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&78
-tapele conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&78
,-/-3- #onflictul; pre(um'ii< amplificare< &til de a1ordare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&77
$actori de escaladare şi diminuare a conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&77
,-:- Modalită'i de ge&tionare a conflictelor din şcoală--------------------------------------------:=
,-:-.- Ieşirea din &itua'ia conflictuală&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&79
/estionarea conflictelor în diferite situaţii şcolare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&79
,-:-3- +trategii de re(ol*are a conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&79
Medierea şi colaborarea în %estionarea conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&79
orespondenţa între diferite situaţii conflictuale înt0lnite în şcoală şi tehnicile de
comunicare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&76
Aptitudini implicate în rezolvarea conflictului: Abilităţi model&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7;
Modelul circular de dezvoltare şi stin%ere a conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7;
'e%ocierea în %estionarea conflictelor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&90
*olul ar%umentării în rezolvarea conflictelor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&9!
,-:-,- Indi*idualitate şi model comportamental )n &itua'ii conflictuale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&92
1ncrederea# neîncrederea şi %estiunea acestora în conflicte&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&92
Mana%ementul încrederii şi neîncrederii în conflicte&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&92
2tilizarea puterii pentru evitarea şi rezolvarea conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&9"
Mituri ale puterii în situaţiile conflictuale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&97
/estiunea a%resivităţii în prevenţia şi rezolvarea conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&97
Strate%iile de rezolvare a conflictelor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&97
Stilul personal în abordarea unor conflicte este rezultatul com+inaţiei a dou% varia+ile.&&&&&&99
Soluţionarea conflictelor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&97
Stadii ale rezolvării conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&97
>i1liografie------------------------------------------------------------------------------------------------------------------?4
"
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
,-.- Rolul autocunoaşterii )n ge&tionarea conflictelor
Prima )ntre+are pe care o formul%m dup% citirea acestui titlu ar fi. <a ce ne a*ut%
autocunoa(terea )n gestionarea conflictelor= R%spunsurile oferite la aceast% )ntre+are sper%m s% fie
conving%toare.
o #utocunoa(terea contri+uie la evitarea declan(%rii automate a unor r%spunsuri: reacţii
presta+ilite de care suntem sau nu con(tienţi
o #utocunoa(terea contri+uie la )nţelegerea faptului c% avem mai multe opţiuni la
dispoziţie (i c% ne putem modifica comportamentul care produce un efect negativ
asupra altora: dar: poate )n mod surprinz%tor: (i asupra noastr%&
o #utocunoa(terea contri+ui la preluarea controlului >asupra propriilor resurse (i asupra
propriului potenţial? )n cazul e$istenţei unei pro+leme
#utocunoa(terea ne o+lig% la un e$erciţiu de sinceritate cu noi )n(ine com+%t@nd astfel ideea
preconceput% conform c%reia ma*orit%ţii dintre noi ne place s% credem c% suntem )ntro stare de
ecAili+ru interior cvasipermanent& Bom fi astfel determinaţi s% identific%m pro+lemele interne
potenţial generatoare de pro+leme e$terne )n interacţiunea noastr% cu mediul& O astfel de pro+lem%
intern% ar putea fi un nivel al stimei de sine mai sc%zut&
Eforturile fiec%rui om de a(i cre(te stima de sine se grupeaz% )n trei domenii principale:
fiecare dintre ele fiind compus din trei dimensiuni specifice: care sunt numite Cmodalit%ţi, )n cadrul
secvenţei de formare&
Dele nou% soluţii de cre(tere a stimei de sine >#ndre: <elord: 200"? sunt prezentate )n ta+el.
Domeniul 3odalit%ţile
Raportul cu stima de sine
!& # ne cunoa(te
!& # ne accepta
2& # fi sinceri cu noi )n(ine
Raportul cu acţiunea "& # acţiona
8& # reduce la t%cere criticul interioar%
7& # accepta e(ecul
Raportul cu ceilalţi 9& # ne afirma
7& # fi empatici
6& # ne +aza pe susţinerea social%
&abelul nr343: ele nouă soluţii de creştere al nivelului stimei de sine
8
5unoaşte)te pe tine însuţi6
Socrate
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
,-.-.- Raportul cu &tima de &ine
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne cunoaştem
Este prima regul% )n materie de stim% de sine& Ea se refer% (i la concepţia despre propria
persoan% (i la maniera )n care apar )n faţa altora& 4u este vor+a aici de a te pierde )n introspecţie: ci
mai ales de a lua cuno(tinţ% de propriile capacit%ţi (i limite&
Un instrument de reflecţie asupra sinelui este Cfereastra 2oAari, care este u(or de utilizat& El
postuleaz% e$istenţa a patru mari domenii referitoare la cunoa(terea de sine.
• Domeniul pu+lic E ceea ce este cunoscut at@t de noi c@t (i de antura*ul nostru& E$emplu. se
spune despre mine c% sunt fidel prietenilor mei& 1i servia+il& E adev%rat: sunt de acord&
• Pata oar+% E este vor+a de ceea ce (tiu ceilalţi despre noi: dar de care nu suntem )n mod
clar con(tienţi& E$emplu. sunteţi o persoan% inteligent%: dar prea )ndoielnic%&
• Domeniul ascuns E cuprinde tot ceea ce cunoa(tem despre noi: dar ceilalţi ignor%&
E$emplu. sunt foarte gelos& 1i deloc sigur pe mine. )n )n spatele aerelor mele de persoan%
)n largul ei (i destins%: m% )ndoiesc de mine )n permanenţ% (i ascund cu gri*% asta de
ceilalţi&
• Domeniul necunoscut E includem aici tot ceea ce persoana nu a descoperit despre sine (i
nici antura*ul s%u nu intuie(te& E$emplu. mi sau )ncredinţat responsa+ilit%ţi (i miam dat
seama c% )mi place: c% eram capa+il s% devin lider&
#eea ce ştim #eea ce nu ştim
Deea ce (tiu alţii Domeniu pu+lic Pata oar+%
Deea ce nu (tiu alţii Domeniu ascuns Domeniu necunoscut
&abelul nr373: $ereastra lui 8ohari
Se consider% c% orice lucru pe care )l facem cu scopul de a e$tinde Cdomeniul pu+lic,: ne va
)m+un%t%ţi stima de sine& Pentru a realiza aceast% e$tindere tre+uie.
 s% transform%m pata oar+% )n domeniul pu+lic
 s% transform%m domeniul ascuns )n domeniul pu+lic
 s% transform%m domeniul necunoscutului )n domeniul pu+lic
7
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne acceptăm
S% ne cunoa(tem nu este dec@t o prim% etap%& De s% facem apoi cu defectele (i limitele pe care
leam identificat= Dontrar faţ% de ceea ce credem uneori: nu este necesar s% fim f%r% defecte pentru a
avea o +un% stim% de sine& Din contr%: tre+uie s% fim capa+ili s% le asum%m sau s% le scAim+%m&
Dum se e$plic% faptul c% anumite persoane )(i asum% defectele: )n timp ce altora le provoac% un
sentiment de ru(ine at@t de puternic: )nc@t Csfredele(te amorul propriu (i stima de sine,=
Ru(inea este cea care transform% con(tiinţa unui defect )n comple$& E$emplu. dac% nu (tim s%
dans%m (i ne invit% cineva: ni se ofer% o alternativ%. fie ne este ru(ine (i nu recunoa(tem: invent@nd
un prete$t oarecare& #par trei inconveniente: totu(i. nu ne simţim )n largul vostru: persoana care ne
invit% se poate simţi inconforta+il: (i nu vom )nv%ţa s% dans%mF cealalt% opţiune pe care o avem este
s% m%rturisim c% nu (tim s% dans%m: iar lucrurile se inverseaz%. suntem mai calmi: interlocutorul
)nţelege (i poate cAiar s% propun% s% ne a*ute s% )nv%ţ%m&
Dei mai +uni aliaţi ai ru(inii sunt t%cerea (i solitudinea& 0mediat ce am Aot%r@t s% vor+im unei
persoane anume despre ceea ce ne provoac% ru(ine: am f%cut ceea ce era esenţial pe aceast% cale&
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să fim sinceri cu noi înşine
Uneori suntem tentaţi s% recurgem la mici trucuri pentru a ne minţi: pentru ane ap%ra: cel
puţin pentru scurt timp: stima de sine& Unul dintre cele mai frecvente mecanisme era negarea&
E$emplu. sunteţi )ntro ma(in% pe care (oferul o conduce prea repede faţ% de gustul vostru& B%
este team%: dar nu )ndr%zniţi s% o spuneţi& 1oferul simte apreAensiunea voastr% (i v% )ntrea+%. Csper
c% nu v% este team%=, De r%spundeţi=
Putem avea de multe ori tentaţia de a ne nega emoţiile: din cauza stimei de sine sc%zute. a nu
recunoa(te c% ne este team%: c% suntem tri(ti sau c% suntem contrariaţi de ceva face parte din
convenienţele sociale& Dar: )n spatele acestor convenienţe: se g%sesc foarte des pro+leme ale stimei
de sine. nu dorim s% pierdem prestigiul recunosc@ndune emoţiile& Putem o+serva dou% reacţii de
negare a evenimentelor ce ne ameninţ% stima de sine: una ar fi a nu ne asuma emoţiile negative (i
cealalt% a nu ne asuma dorinţa de a scAim+a situaţia&
A nu ne asumaemoţiile negative A nu ne asuma dorinţade a schimba situaţiile
C4u sunt )nfuriat, C#stai viaţa,
C4u sunt decepţionat, C-re+uie s% ne adapt%m,
C4u sunt nelini(tit, C#sta este,
&abelul nr393: *eacţii de ne%are a evenimentelor ce ne ameninţă stima de sine
,-.-3- Raportul cu ac'iunea
9
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să acţionăm
#cţiunile sunt 'gimnastica, de )ntreţinere a stimei de sine& Desigur: marile reu(ite cresc stima
de sine: dar nu avem parte )n fiecare zi de succese profesionale: sentimentale sau sportive& Gn
scAim+: viaţa de zi cu zi ne furnizeaz% o mulţime de o+iective: cAiar modeste: care: odat% atinse: ne
permit s% simţim o ameliorare a stimei noastre de sine&
-re+uie s% evit%m folosirea acestor mici activit%ţi (i s% ocolim sarcinile importante sau
urgente& Un alt fel de a acţiona este de a deveni e$pert )ntrun domeniu& Reg%sim acest sfat )n multe
din tratatele despre stima de sine sau despre starea de +ine interioar%& Practicarea regulat% a unui
Ao++H sau a unei pasiuni pare s% fac% +ine stimei de sine: amelior@nd sentimentul de incompetenţ%
personal%&
Pentru a ne scAim+a: este indispensa+il s% acţion%m: cAiar prin participare la cursuri de
formare& -otul )ncepe printro modificare concret% a comportamentului&
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să reducem la tăcere criticul interior
Driticul interior este prezentat de toate g@ndurile a priori critice pe care ni le adres%m& Este
vor+a adesea de un discurs parental interiorizat: consecinţ% a ceea ce am auzit c@nd eram copii&
E$ist% numeroase modalit%ţi de manifestare a criticului interior (i a impactului s%u asupra stimei de
sine&
Pentru a face faţ% criticului interior: participanţii vor deveni con(tienţi de e$istenţa sa&
#ceasta presupune s% )nţelegem c% dificult%ţile nu provin doar din sarcina pe care o avem de
)ntreprins: ci (i din pro+lemele noastre legate de stima de sine&
Fiecare dintre noi poate s% )(i )ntocmeasc% anumite )ntre+%ri ce poate s% le pun% pentru a
lupta )mpotriva criticului nostru interior&
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să administrăm eşecul
E(ecul este o parte din victorie& Gn general nim%nui nui place e(ecul& Ori: pentru a ne
scAim+a: tre+uie s% acţion%m: deci s% ne asum%m riscul de a e(ua& 4u e(ecul tre+uie acceptat: ci
7
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
ideea de e(ec& Participanţii vor descoperi ni(te metode prin care )(i pot administra mai +ine
e(ecurile: cum ar fi s% nu vad% lucrurile doar )n al+negru: s% )(i aminteasc% c% toat% lumea a e(uat:
e(ueaz% (i va e(ua (i s% trag% )nv%ţ%minte din e(ecuri&
,-.-,- Raportul cu ceilal'i
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne afirmăm
#firmarea de sine este capacitatea de a e$prima ceea ce g@ndim: ceea ce vedem: ceea ce
simţim: respect@nd )n acela(i timp ceea ce g@nde(te: vrea: simte cel%lalt& Este puterea de a spune
Cnu, f%r% agresivitate: de a cere f%r% a ne scuza mereu: a r%spunde calm la critic%&
#tunci c@nd nu ne putem afirma: recurgem la alte comportamente relaţionale: cum ar fi
comportamentul inAi+at sau comportamentul agresiv& Stima de sine va cre(te inevita+il dac% )nv%ţ%m
s% ne afirm%m& >se va reveni la acest aspect la capitolul "&"&?
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să fim empatici
Empatia este capacitatea de asculta (i de a simţi punctul de vedere al celorlalţi: a c%uta s% )i
)nţelegem (i s% le respect%m cAiar dac% nu suntem total de acord cu ei& Empatia autentic% este un
motor puternic pentru dezvoltarea stimei de sine& Ea ne permite s% r%m@nem aproape de ceilalţi (i s%
fim apreciaţi de ei& Ea ne permite )n acela(i timp s% ne afirm%m mai u(or. punctele noastre de vedere
vor fi ascultate mai u(or dac% neam ar%tat capa+ili s% ascult%m ceea ce ni sa spus&
Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne bazăm pe susţinerea socială
Susţinerea social%: este constituit% din ansam+lul relaţiilor pe care le )ntreţinem cu persoanele
din antura*ul nostru (i din a*utorul pe care )l o+ţinem din ele&
-eoreticienii spun adesea c% ea se compune din patru Cingrediente,. susţinerea stimei:
susţinerea afectiv%: susţinerea material%: susţinerea informativ%&
3odalit%ţi de dezvoltare a susţinerii sociale ar fi s% nu ezit%m s% cerem susţinerea dar s%
accept%m dac% nu ni se poate oferi pe moment sau s% activ%m (i s% diversific%m cu regularitate
6
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
reţeaua noastr% social%& #propiaţii nu sunt singurele persoane de la care primim susţinerea social%&
Se consider% c% e$ist% trei cercuri concentrice. persoane intime: colegii (i camarazii: cuno(tinţele&
#ceste trei categorii sunt importante )n diverse grade&
Sintetiz@nd elementele definitorii ale tuturor dimensiunilor ce contureaz% comple$itatea
imaginii de sine se poate contura portretul persoanei cu o imagine de sine pozitiv%.
 Domunic% cu u(urinţ% cu ceilalţi
 Dunoa(te posi+ilit%ţile (i limitele de care dispune
 Gţi cunoa(te drepturile (i (tie s% le foloseasc%
 Este optimist%: activ%: )ncrez%toare )n propriile forţe
 4u se las% descura*at% de e(ecuri
 G(i asum% responsa+ilitatea pentru faptele sale
 G(i e$prim% propriile opinii
 4u are comple$e faţ% de ceilalţi
 #ccept% scAim+%rile
 Este dispus s% )nveţe
 #ccept% cu u(urinţ% valorile altora: f%r% a renunţa la propriile valori
 Dezvolt% relaţii pozitive cu cei din *ur
 Se apropie de oamenii care au )ncredere )n ea
;
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
,-3- Rolul intercunoaşterii )n ge&tionarea conflictelor
,-3-.- +u1iecti*itate *&- %1iecti*itate
Observare şi inferenţa
O *udecat% s%n%toasa presupune o distincţie clar% )ntre dou% genuri de idei pe care le putem
avea despre lumea e$terioar%& Gn general: ele se numesc o+servaţii (i inferenţe&
O+servaţiile rezult% din percepţia personal%& Pentru a o+serva ceva: tre+uie s% vedem: simţim:
auzim: gust%m&
0nferenţele sunt ni(te decizii privind semnificaţiile o+servaţiilor noastre&
#ceste dou% moduri de a g@ndi sunt indispensa+ile +unei noastre funcţion%ri: dar: c@nd apar
confuzii )ntre ele: se pertur+eaz% )ntreaga *udecat%&
Fiecare om are >(i este? o reţea neuronal%: creierul: care prime(te informaţii din lumea
)ncon*ur%toare prin intermediul organelor de simţ >input? (i acţioneaz% asupra acesteia prin
intermediul efectorilor >output?&
Obiectivitatea
Fapte. Oamenii primesc informaţii din lumea )ncon*ur%toare prin intermediul simţurilor (i al
aparatelor de detecţie pe care leau construit& #cestea sunt faptele: iar enunţarea faptelor: a evidenţei
e$perimentale este prima definiţie a o+iectivit%ţii& Deea ce se poate determina prin e$perimente
>m%sur%tori? este prin definiţie o+iectiv: iar m%sur%torile pot fi corecte sau nu&
-eorii. Faptele primite iniţial nu sunt suficiente pentru a ne forma o imagine relevant% asupra
lumii )n care tr%im: a(a c% pe +aza unor fapte de*a e$istente reţeaua neuronal% poate )ncerca s%
determine alte fapte&
3etodele folosite sunt raţiunea: logica: metoda (tiinţific% )n general: care ne a*ut% cu un grad
mare de precizie s% facem predicţii cu privire la alte fapte: predicţii care pot fi testate )n mod
o+iectiv prin m%sur%tori ulterioare
Subiectivitatea
!0
:-şti uneori at0t de deosebit de tine însuţi#
precum eşti de deosebit faţă de alţii36
Fr& de la RocAefoucauld
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Su+iectivitatea se refer% la *udec%ţi de valoare: dar scopul evalu%rilor pe care le face reţeaua
neuronal% este de procesare a informaţiilor (i de emiterea comenzilor prin care organismul s% a*ung%
din starea # >starea curent%? )n starea / >scopul?&
Definiţia *udec%ţilor de valoare este a(adar atingerea scopului& Prin definiţie I+ineI )nseamn%
s% a*ungi )n starea /: iar Ir%uI )nseamn% s% nu a*ungi acolo&
De e$emplu.
Starea #. Un profesor este implicat )ntrun conflict cu un elev pentru c% elevul r%spunde
o+raznic la ore&
Starea /. Dadrul didactic a rezolvat conflictul&
Gn mod ar+itrar: reţeaua )(i fi$eaz% ca scop a*ungerea )n starea /: adic% define(te drept I+ineI
starea )n care omul este lini(tit& 3otivaţia poate fi reg%sit% )n psiAologie E conflictul nerezolvat are o
influenţ% stresant% asupra acestui individ deci este una ar+itrar%&
Pentru a se a*unge din # )n / de fapt acţiunea poate fi )mp%rţit% )n mai multe etape: fiecare
fiind catalogat% drept C+un%,& Dac% omul va reu(i s% pedepseasc% elevul cu care a intrat )n conflict:
el va cataloga aceast% rezolvare drept I+un%I: atunci pentru el va fi bine& Scopul elevului este )ns%
scAim+area: deci prin definiţie binele profesorului poate fi răul elevului3
2udec%ţile de valoare pot fi reduse la *udec%ţi de ;bine; (i de ;rău;: care sunt cum sunt prin
definiţie: )n funcţie de efectul pe care )l au asupra scopului dat: )ntotdeauna definit drept ;bun;&
<a conflictele de interese a*ungem: dac% evalu%m o acţiune at@t c@t (i rea )n acela(i timp&
,-3-3- #ompeten'a cadrului didactic referitor la autocunoaştere şi intercunoaştere
Aptitudinile şi abilităţile (deprinderile) personale
#ptitudinea reprezint% potenţialul unei persoane de a )nv%ţa (i o+ţine performanţ% )ntrun
anumit domeniu& Dezvoltat% prin )nv%ţare (i e$ersare: aptitudinea devine a+ilitate: iar plin aplicare )n
practic% (i automatizat%: a+ilitatea devine deprindere& #ceast% )nl%nţuire de transform%ri ilustreaz%
procesul prin care aptitudinea devine operaţional%: transform@nduse din potenţial )n realitate&
Orice )nsu(ire sau proces psiAic privit din perspectiva randamentului devine aptitudine& Spre
e$emplu: percepţia detaliilor: memoria: spiritul de o+servaţie sunt considerate aptitudini: atunci c@nd
ele constituie premise pentru realizarea cu succes a unor activit%ţi& Una din clasific%rile cele mai
reale a aptitudinilor umane este clasificarea lui FleisAman >2006?& Din aceast% list% fac parte.
!!
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
- compreAensiunea lim+a*ului oral (i scris:
- e$primarea oral% (i scris%:
- fluenţa ideilor:
- sensi+ilitatea la pro+leme:
- aptitudine numeric%:
- capacitatea memoriei:
- fle$i+ilitate )n clasificare:
- orientare )n spaţiu:
- vitez% perceptiv%:
- coordonarea mem+relor:
- atenţie distri+utiv%:
- forţa static%:
- reprezentare spaţial%:
- de$teritate manual%&
unoaşterea elevului: competenţă cheie în activitatea didactică
unoaşterea clasei de elevi este unul dintre cele mai importante demersuri pe care profesorul
le desf%(oar%&
-eAnici de cunoa(tere a colectivului de elevi >4icola?.
!& -eAnica studierii transversale sau structurale:
2& -eAnica studierii longitudinale sau dinamice&
"& -eAnicile sociometrice. Sociometria se ocup% de studiul relaţiilor interpersonale:
sta+ilite )n cadrul unui grup social& Dele mai cunoscute metode sociometrice sunt. testul
sociometric: matricea alegerilor5respingerilor: indicii sociometrici: sociograma: cadranele
sociometrice: metoda aprecierii o+iective a personalit%ţii
3i*loace >metode? de cunoa(tere a colectivului de elevi.
 O+servaţia psiAosociala
 DAestionarul:
 3etoda e$perimentului
 3etoda sc%rilor de opinii (i atitudini >sc%ri de apreciere?
!2
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
,-3-,- Pre5udecă'i şi &tereotipuri
!re"udecăţi# stereotipuri şi discriminare
Donceptele cAeie ale acestei teme sunt pre*udecata J o opinie: adeseori nefavora+il%:
despre un anumit lucru: despre o persoan% sau despre un grup: care se formeaz% )nainte de
e$plorarea tuturor aspectelor legate de acea pro+lem%: persoan%: de acel grupF discriminarea J
acţiunea de a trata pe cineva diferit: pe +aza v@rstei: religiei: apartenenţei etnice: cet%ţeniei:
Aandicapului: se$ului: clasei sociale: raseiF stereotipul J credinţa c% un grup de oameni posed%
anumite tr%s%turi comune: f%r% a accepta diferenţele individuale&
Kalter <ippmann >!;20? a folosit termenul de stereotip pentru a descrie felul )n care oamenii
)(i pun semenii )n diverse categorii dup% anumite caracteristici ale acestora&
# crea stereotipuri este o funcţie naturala a creierului nostru: prin care simplific%m realitatea
comple$%: pentru ca mintea (i corpul nostru s% dezvolte r%spunsuri automate la stimuli similari&
Stereotipia: )n relaţiile sociale: are o funcţie util%. prin clasificarea indivizilor le putem
anticipa comportamentul (i planifica reacţiile&
.ar a crea stereotipuri poate fi periculos& Stereotipurile culturale conduc la pre*udecat%: la
opinii negative despre ceilalţi& Stereotipurile (i pre*udec%ţile sunt o+stacole ma*ore )n comunicare (i
pot fi cauzele unor acţiuni (i emoţii negative& Pre*udec%ţile care sunt +azate pe simplificarea oric%rei
rase de oameni )ntrun stereotip )ngust (i negativ: pot avea consecinţe de genul discrimin%rii& Deseori
oamenii au stereotipuri legate de v@rst%: se$: ras%: religie: vocaţie: naţionalitate: locuri (i lucruri&
Stereotipurile au urm%toarele caracteristici principale.
Sunt mult mai simple dec@t realitatea&
Se o+ţin mai degra+% de la 'mediatori culturali,: dec@t prin proprie e$perienţ%&
Sunt false prin )ns%(i natura lor&
#tunci c@nd sunt do+@ndite )n copil%rie sunt foarte greu de scAim+at (i r%m@n cu
)nc%p%ţinare )n mintea noastr%: color@nd percepţiile (i comportamentele noastre&
Discriminarea reprezint% o form% de manifestare comportamental%: pre*udecata reprezint% o
atitudine negativ% faţ% de fiecare mem+ru al unui grup: care este motivat% doar de apartenenţa
acestuia la grup >#llport: !;76?& Discriminarea este legat% de stereotipuri: care reprezint%
componenta negativ% a pre*udec%ţii >Dora Dopozzo: DAiara Bolpato: !;;9?& #cestea reprezint% o
!"
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
structur% cognitiv% sta+il% (i relativ rigid% (i a*ut% la menţinerea atitudinii negative (i la perpetuarea
comportamentelor diferenţiate&
1tiinţele sociale au oferit e$plicaţii alternative pentru practicarea discrimin%rii&
-eoriile care pun accentul pe stratificarea social%
-eoria conflictelor reale ela+orata de SAerif >!;79?
Pentru reducerea discrimin%rii au fost dezvoltate o serie de strategii menite s% asigure
egalitatea de (anse cum ar fi Acţiune Afirmativă: care )n 3area /ritanie este cunoscut% su+
denumirea de .iscriminare !ozitivă&
Pentru a sc%pa de stereotipurile din viaţa noastr%: ar tre+ui.
- S% ne concentram pe fiecare persoan% )n parte ca individ&
- S% fim mai atenţi la stereotipuri (i la cum acestea ne pot influenţa atunci c@nd
interacţion%m cu alţii&
- S% ne amintim ca ar putea e$ista mai multe diferenţe )n cadrul unui grup: dec@t )ntre
grupuri&
- S% admitem c% facem cu toţii parte simultan din mai multe grupuri (i c% nici unul
dintre aceste grupuri nu poate e$plica )n totalitate ceea ce suntem&
- Sa )nv%ţ%m s% privim lucrurile (i din perspectiva celuilalt&
- S% adopt%m o atitudine mai umil% c@nd e vor+a de o+iectivitatea *udec%ţii noastre&
- S% fim dispuţi s% )nv%ţ%m mai multe despre cultura (i profilul persoanelor care sunt
diferite de noi
,-3-/- Grupul- +intalitatea grupului
Structura clasei de elevi
Structura este organizarea intern%: modelul comportamental (i continua adaptare a modelului
la cerinţe )n funcţie de natura grupului concret&
Organizarea clasei de elevi poate fi privita din trei perspective.
a& Din punct de vedere structural clasa de elevi este reprezentata de ansam+lul statusurilor
de rol formale si informale cristalizate: ca urmare a activit%ţii desf%(urate&
!8
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
+& Dele mai importante funcţii ale clasei de elevi sunt cele de )nv%ţare: socializare: integrare a
elevilor )n colectiv: )n grup&
c& Din punct de vedere procesual principalele componente ale clasei de elevi ca grup mic:
restr@ns sau primar sunt.
structura de sarcina sau de activitate: care este data de modelul rolurilor pe care le au
mem+rii grupului sau unele su+grupuri
structura de putere care reflecta poziţiile mem+rilor si relaţiile dintre aceste poziţii
structura de comunicare sau totalitatea reţelelor de comunicare din grup&
Dar grupul se structureaz% treptat )n evoluţia sa atunci c@nd a*unge sa )ndeplineasc% o serie de
criterii care se refera la apartenenţa perceputa la grup a mem+rilor s%i.
orice mem+ru al grupului tre+uie sa cuprind% )n c@mpul sau psiAologic ansam+lul celorlalţi
mem+ri: consideraţi )n calitate de grup:
mem+rii grupului tre+uie sa fie uniţi unii cu alţii printrun sistem de interacţiuni dinamice:
determinate de relaţiile orizontale si verticale: cAiar de apariţia su+grupurilor&
Gn planul real: al e$istentei grupului Einclusiv al clasei de elevi structurile si procesele de
grup se o+iectiveaz% )n fenomene de grup&
$enomenele de %rup şi sintalitatea
Fenomenele de grup au fost clasificate de psiAosociologi )n.
!& stilul de conducere leadersAip
2& climatul psiAosocial al grupului
"& moralul grupului
8& coeziunea
7& conformismul (i devianţa
9& conflictele intergrupale
Sar putea restr@nge cunoa(terea grupului social la cunoa(terea personalit%ţilor din care este
constituit: dar grupul: sau clasa de elevi nu este o simpl% reuniune de indivizi: mulţimea
interacţiunilor dintre ei conduc la apariţia unei realit%ţi psiAosociale cu un conţinut (i dinamic%
proprie: e$primate cu a*utorul conceptului de sintalitate3 #(a dup% cum personalitatea unui om nu
rezult% dintro simpl% )nsumare a tr%s%turilor sale: tot a(a sintalitatea grupului nu se constituie dintro
simpl% al%turare de manifest%ri individuale& Este necesar ca pentru cunoa(terea grupului s% ne
!7
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
ridic%m de la individual la psiAosocial: nu ca fiinţe izolate: ci )n calitate de coparticipanţi la
realizarea unei activit%ţi sociale&
Se poate spune astfel: c% o+iectivul cunoa(terii grupului social tre+uie s% fie sintalitatea lui&
Privind lucrurile prin analogie cu ceea ce se )nt@mpl% pe planul personalit%ţii vom preciza c%
sintalitatea se constituie din modul )n care diferite tr%s%turi ale grupului se e$prim% (i se coreleaz% )n
cadrul unui grup concret: conferindui acestuia anumite dominante prin care se deta(eaz% (i
diferenţiaz% de alte grupuri&
Dunoa(terea sintalit%ţii necesit% un efort de p%trundere )n mecanismele de constituire (i
funcţionare a constelaţiei tr%s%turilor proprii unui grup: )ntrun conte$t situaţional concret: care )(i
pun amprenta asupra realiz%rii o+iectivelor urm%rite&
-r%s%turile pot fi sistematizate )n urm%toarele categorii.
• Descrierea diferitelor particularit%ţi structurale ale grupului. surprinderea
interacţiunilor dintre mem+rii grupului: a configuraţiei de ansam+lu ce se constituie
)n interiorul s%u )n funcţie de interdependenţa rolurilor pe care ei le e$ercit% (i a
conţinutului informaţional care circul% prin intermediul reţelelor de comunicare ce se
instituie aici& Dup% cum se (tie: aceast% configuraţie )m+rac% mai multe variante >de
comunicare: formal%: informal%: etc&?& De fiecare dat% urmeaz% s% vedem prin ce se
caracterizeaz% asemenea variante structurale (i cum se coreleaz% ele pe parcursul
e$istenţei grupului&
• Statusul fiec%rui mem+ru )n interiorul grupului (i a semnificaţiei pe care o are asupra
structurii de ansam+lu a grupului. detectarea poziţiei (i atitudinii grupului: a relaţiilor
dintre liderii formali (i cei informali: dintre alte categorii de lideri& Este important de
urm%rit aportul fiec%rui mem+ru la menţinerea structurii grupului c@t (i a
comportamentului s%u ca un tot unitar&
• 0dentificarea (i )nţelegerea motivaţiilor acţiunii grupului )n direcţia menţinerii sale ca
unitate social% (i concentrat% asupra realiz%rii o+iectivelor propuse&
• Surprinderea unor aspecte privitoare la coeziunea grupului. multitudinea forţelor care
faciliteaz% convergenţa dintre mem+rii clasei )n vederea particip%rii lor la viaţa (i
activitatea ce se desf%(oar% )n (coal%& #ceste forţe interne se refer% at@t la natura
factorilor socioafectivi implicaţi )n procesul de interacţiune: c@t (i la modul )n care se
produce distri+uirea (i investirea cu roluri )n interiorul grupului: aspect care vizeaz%
!9
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
anumite tendinţe de polarizare (i constituire a unor su+grupuri: indiciu al ad@ncirii
tensiunilor interne (i al sl%+irii coeziunii grupului: ceea ce poate fi un prete$t pentru
eventuale conflicte&
• 3oralul sau climatul grupului. normele (i valorile acceptate la nivelul grupului care
)(i pun amprenta asupra funcţion%rii relaţiilor interpersonale dintre elevii clasei&
#stfel: un climat se )ntemeiaz% pe cooperare: receptivitate (i preocupare faţ% de
pro+lemele socioumane: )n timp ce un climat negativ este dominat de tensiuni (i
animozit%ţi: lips% de cooperare (i indiferenţ% faţ% de solicit%rile concrete ale colegilor
sau ale cadrelor didactice&
• Dinamica grupului. surprinderea dimensiunii temporale a grupului: incluz@nd
totalitatea transform%rilor ce se produc )n interiorul s%u: transform%ri care )i imprim%
o anumit% traiectorie& Este vor+a de aspectul procesual: rezultat al unor contradicţii
interne care )(i au originea )n diferite mo+iluri: tendinţe (i aspiraţii ce funcţioneaz% la
acest nivel&
Pentru cunoa(terea acestor parametri: a(a cum se manifest% ei )ntro clas% de elevi concret: se
poate apela la numeroase metode (i teAnici de cunoa(tere& 3ulte dintre ele sunt adapt%ri ale celor
folosite pentru cunoa(terea psiAoindividual%: altele sunt destinate )n mod special particularit%ţilor
fenomenelor de grup&
Dunoa(terea grupului (i a personalit%ţii fiec%rui mem+ru al s%u nu constituie dou% acţiuni
paralele sau independente una de alta: fiecare are )ns% specificul s%u& Din moment ce sintalitatea
rezult% din convieţuirea unor indivizi concreţi: informaţiile privitoare la personalitatea acestora sunt
indispensa+ile pentru e$plicarea (i )nţelegerea fenomenelor de grup& Deose+irea calitativ% dintre
personalitate (i sintalitate se manifest% pe fondul unit%ţii lor: ca fenomen emergent sintalitatea
rezult% din sinteza interacţiunii unor personalit%ţi: )n timp ce acestea: la r@ndul lor: imprim% un
anumit tonus (i o anumit% coloratur% celei dint@i& Du c@t vom reu(i s% cunoa(tem mai +ine
personalitatea elevilor: cu at@t vom putea interpreta mai fin (i profund unele manifest%ri ale
sintalit%ţii (i cu c@t le vom cunoa(te mai +ine pe acestea din urm% cu at@t vom )nţelege mai +ine
unele aspecte ale comportamentelor individuale ale elevilor no(tri&
aracteristicile de personalitate
!7
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Daracteristicile de personalitate reprezint% patternuri tipice de g@ndire: comportament:
afectivitate (i relaţionare pe care le manifest% o persoan%&
Simţul comun spune c% personalitatea este varia+il% central%: determinant% )n alegerea (i
adaptarea la carier%& Dercet%rile )ns% nu au confirmat relaţia direct% dintre anumite caracteristici de
personalitate (i ocupaţii&
3ediile educaţionale (i de munc% accept% o diversitate de ' tipuri, de personalitate& Persoane
cu caracteristici de personalitate similare pot s% ai+% performanţe +une (i s% fie mulţumiţi )n ocupaţii
diferite: a(a cum persoane cu caracteristici diferite pot s% prefere aceea(i ocupaţie sau ocupaţii foarte
similare& #ceasta deoarece comportamentul nostru este determinat nu doar de caracteristicile noastre
personale: ci (i de caracteristicile mediului )n care se desf%(oar%&
2ung a descris caracteristicile psiAice individuale )n funcţie de orientarea preponderent%
)nspre lume sau )nspre sine: delimit@nd astfel e$trovertitul (i introvertitul&
• E$trovertitul. este animat de interesul pentru lumea e$terioar%: pentru persoane (i o+iecte:
este socia+il: comunicativ: cu iniţiativ%& #re un deose+it simţ practic (i se adapteaz% u(or
unor noi condiţii de viaţ%&
• 0ntrovertitul. )(i canalizeaz% energia spre propriile idei: spre lumea sa l%untric%: construindu
(i un +ogat univers interior& Dispune de o +un% atenţie interioar%: g@ndire a+stract% (i
profund%: Aot%r@re: manifest@nd tendinţe de izolare (i an$ietate& 0ntrovertitul nu cultiv%
relaţiile sociale: este o fire contemplativ%: rezervat%: lipsit% de )ncredere de sine&
• 0ntermediar. )ntre cele dou% categorii este am+ivertul: care )mprumuta caracteristici (i de la
e$trovertit (i de la introvertit&
<u@nd astea )n considerare: o modalitate eficient% de a descrie caracteristicile de
personalitate este evaluarea acestora pe patru dimensiuni +ipolare >numit% tipologia lui 2ung?.
- Atitudinea %enerală faţă de lume.
 este orientat spre lumea e$terioar%: a oamenilor (i lucrurilor. e<travert
 este orientat spre lumea intern%: a ideilor (i reacţiilor interne. introvert
- Obţinerea informaţiei.
 pe +aza simţurilor sale (i se focalizeaz% pe fapte (i date. senzitiv
!6
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
 pe +aza intuiţiei (i se focalizeaz% pe posi+ilit%ţi (i presupoziţii. intuitiv
- Modul de evaluare a informaţiei.
 proceseaz% (i evalueaz% informaţia +az@nduse logic% (i raţionament. %0nditor
 se +azeaz% pe valorile personale (i efectul asupra altora. sentimental
- 2tilizarea informaţiilor.
 ia decizii rapide pentru a a*unge mai repede la rezultat. raţional
 am@n% decizia pentru a o+ţine mai multe informaţii. perceptiv
Lolland prezint% (i el o tipologie a caracteristicilor de personalitate pornind de la cele 9 tipuri
propuse de el. Realist: 0nvestigativ: #rtistic: Social: Gntreprinz%tor: Donvenţional&
!;
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
&emperamentul
-emperamentul este un ansam+lu de elemente +iologice care: )mpreun% cu factorii
psiAologici: constituie personalitateaF este latura energetic% (i dinamic% a personalit%ţiiF este
preponderent )nn%scut&
# cunoa(te tr%s%turile elevilor no(tri este un demers comple$& Gn spri*inul )nţelegerii: putem
o+serva aspecte legate de )nf%ţi(area lor: de e$presiile feţei: gradul de activism: rapiditatea cu care
acţioneaz% la stimul%rile e$terne: implicarea )n sarcini care solicit% un efort susţinut: modul cum
reacţioneaz% faţ% de semenii s%i&
#d@ncirea procesului de cunoa(tere se +azeaz% pe o+servaţia c% personalitatea se
structureaz% )n *urul unor caracteristici dominante: o parte )nn%scute: o parte do+@ndite& Dac% ne
referim la cele preponderent ereditare: vor+im despre temperament: iar dac% ne referim la cele
construite sociocultural: vor+im despre caracter& Gntre cele dou% noţiuni se pot face confuzii: mai ales
ca )n ansam+lul personalit%ţii ele se afl% )n interdependenţ%&
Ru+instein spune c% temperamentul este latura dinamicoenergetic% a personalit%ţii:
manifest@nduse ca nivel energetic: ca mod de desc%rcare (i acumulare a energiei (i prin dinamic%
>iute: lent: mo+il: rigid?& #llport susţine c% temperamentul vizeaz% fenomene caracteristice unui
individ: reactivitatea la stimuli emoţionali: forţa (i rapiditatea r%spunsurilor& De asemenea:
temperamentul implic% (i dispoziţia afectiv% persistent% a persoanei& #fectivitatea este un parametru
important )n conturarea temperamentului: descriindul prin identificarea tonusului afectiv: a
sta+ilit%ţii (i profunzimii tr%irilor& Particularit%ţile temperamentale se constituie ca o consecinţ% a
activit%ţii nervoase superioare& Se presupune c% temperamentul nu se scAim+% )n mod radical: dar se
vor+e(te de o evoluţie temperamental%: prin influenţele pe care personalitatea le sufer%: )n ansam+lul
ei& Dezvoltarea unor aptitudini: do+@ndirea unor deprinderi: formarea unor tr%s%turi de caracter: +ine
articulate educaţional: pot masca determin%rile temperamentale&
&ipuri de temperament
-emperamentul fiec%rui om este un fapt singular: )n m%sura )n care fiecare om este unic&
Din necesit%ţi de cunoa(tere sau f%cut comparaţii (i diferenţieri )ntre diversele aspecte
temperamentale ale oamenilor: ceea ce a condus la variate tipologii&
20
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Gnc% din anticAitate: Lippocrate (i Malen distingeau patru temperamente fundamentale.
coleric: sangvinic: flegmatic (i melancolic& #cestea rezultau din amestecarea celor patru umori
>su+stanţe fluide? din organism. +ila gal+en%: s@ngele: flegma (i +ila neagr%& Sau sta+ilit
corespondente cu elementele fundamentale: aerul: apa: focul (i p%m@ntul: +a cAiar (i cu
anotimpurile& #stfel.
• Dolericul este determinat de +ila gal+en%: reprezentat de foc: plin de c%ldur% (i mistuitor ca
vara&
• Sangvinicul se distinge prin predominarea s@ngelui: este asociat aerului: este violent (i
nesta+il ca prim%vara&
• Flegmaticul este pus )n leg%tura cu flegma : cu apa (i umiditatea iernii&
• 3elancolicul este dominat de +ila neagr%: ilustrat prin p%m@nt (i toamna&
Fiecare tip prezint% tr%s%turi pozitive: apreciate ca avanta*oase: (i tr%s%turi negative: puţin
mai dezavanta*oase pentru individ& Descrierea tr%s%turilor temperamentelor se afl% )n urm%torul
ta+el.
-r%s%turi apreciate ca fiind pozitive -r%s%turi apreciate ca fiind negative
Doleric
• voinţ% accentuat%
• procese afective intense
• +og%ţia (i intensitatea
reacţiilor
• pasionalitatea
• e$cita+ilitate
• irita+ilitate
• agresivitate
• inegalitatea tr%irilor
Sangvinic
• socia+ilitate
• +un% dispoziţie
• reactivitate accentuat%
• dinamism
• fluctuaţia (i inegalitatea
tr%irilor
• mulţumirea de sine
• superficialitate
• sugesti+ilitate
• inconstanţ%
3elancolic
• procese afective intense (i
dura+ile
• s@rguinţa
• adapta+ilitate (i mo+ilitate
redus%
• predispoziţii spre an$ietate
2!
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
• perseverenţa
• responsa+ilitate (i simt al datoriei
• ne)ncredere )n sine
• pesimism&
Flegmatic
• toleranţ%
• r%+dare
• perseverenţ%
• ecAili+ru
• reactivitate redus%
• adapta+ilitate dificil%
• monotonie afectiv%
• inclinaţie spre stereotipie
&abelul nr3=3: &răsăturile temeparamentelor
#tenţia psiAologilor asupra modului cum oamenii pot fi comparaţi )ntre ei (i pornind de aici
grupaţi )n anumite clase cu caracteristici comune a conturat un gen aparte de a+ordare a
personalit%ţii. abordarea nometetică3 Unul dintre cei mai de seam% reprezentanţi ai acestui gen este
EHsencN& El a adoptat varianta prelev%rii de e(antioane din diferite aspecte ale comportamentului
unei persoane: pun@nd )ntre+%ri despre comportamentul o+i(nuit& EHsencN a sta+ilit c% e$ist% dou%
dimensiuni fundamentale ale personalit%ţii: e<troversiunea (i nevrozismul&
Distincţia )ntre introversiune (i e$troversiune o f%cuse 2ung: doar c% EHsencN a ar%tat c%
indivizii se distri+uie dea lungul unei a$e introversie e$troversie: cei mai mulţi av@nd at@t tendinţe
introverte c@t (i e$troverte&
-<troversiunea este determinat% de starea general% de e$citaţie a corte$ului cere+ral&
E$trovertiţii mo(tenesc un sistem nervos puternic# iar introvertiţii au un sistem nervos delicat&
# doua a$% corespunde nevrozismului desemn@nd at@t insta+ilitatea emoţional% c@t (i
Aiperactivitatea&
4evrozismul se e$plic% pe +aza modului )n care sistemul nervos r%spunde la stres: unele
persoane reacţion@nd mai puternic la evenimentele stresante dec@t altele& Persoanele cu reacţii mai
lente (i mai sla+e tind spre sta+ilitate&
Fiecare factor principal este compus din c@ţiva factori secundari& Pentru e$trovertit: factorii
secundari sunt. dinamismul: socia+ilitatea: disponi+ilitatea de asumare a riscurilor: impulsivitatea:
e$presivitatea: cAi+zuinţa (i responsa+ilitatea& Pentru nevrotici: factorii secundari sunt. respectul de
sine: +ucuria: teama: o+sesivitatea: autonomia: ipoAondria (i vinov%ţia&
E$troversiunea (i nevrozismul sunt interdependente& Pot e$ista introvertiţi nevrotici sau
e$trovertiţi nevroticiF introvertiţi sta+ili sau e$trovertiţi sta+ili& EHsencN a ad%ugat ulterior o a treia
22
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
dimensiune: psihoza: ca un factor distinct: care are drept caracteristici. singur%tatea: insensi+ilitatea:
indiferenţ% faţ% de alţii: nonconformismul: opoziţia faţ% de practicile sociale (i lipsa de con(tiinţ%&
EHsencN a )ncercat s% pun% )n relaţie factorii din teoria sa cu tipologiile vecAi: ale lui
Lippocrate (i Malen&
Estim%rile asupra temperamentului sunt de multe ori realizate in funcţie de gradul de
impresiona+ilitate pe care )l au anumite situaţii asupra noastr%& Dac% de e$emplu: o persoan% a fost
cuprins% de m@nie la un moment dat: imediat apare tendinţa de a o eticAeta drept coleric%&
Dispoziţiile nostalgice sunt atri+uite firilor melancolice& Un om r%+d%tor va fi considerat flegmatic:
iar activismul optimist va fi pus pe seama sangvinicului& Se pierde din vedere: de asemenea: )ntrun
mod simplificator: aportul socialului in modelarea temperamentului&
2"
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
,-,- Rolul comunicării şi a&cultării )n ge&tionarea conflictelor
,-,-.- Elemente generale ale comunicării interper&onale
$uncţiile comunicării
Principala funcţie a comunic%rii este aceea de a e$prima g@ndurile (i sentimentele& <a nivel
interpersonal (i la nivel social: )n sfera pu+lic% (i )n sfera privat%: comunicarea r%spunde unor nevoi
(i )ndepline(te anumite funcţii: c%rora diferiţi autori leau consacrat diverse clasific%ri& O sintez% a
acestora este oferit% de #ngAel >200"?: care spune c% fiinţele umane comunic% pentru.
o a informa (i a se informa. Gn orice comunitate: familial%: (colar%: profesional%: )n orice spaţiu
al comunic%rii indivizii fac )n permanenţ% scAim+ de informaţii: f%r% de care nu se pot
orienta: nu se pot integra )n grupuri: nu pot rezolva nici una dintre pro+lemele vieţii curente
(i: evident nu pot sta+ili nici un fel de relaţii cu semenii lor&
o a convinge >a se convinge?. Orice informaţie se 'a(eaz%, )ntrun sistem format din
asam+larea altor informaţii: sistem ce implic% relaţii )ntre acestea&
o a provoca o acţiune: o reacţie. Domunic%m )ntotdeauna scont@nd pe un anumit efect:
indiferent c% spunem unui copil. 'nu atinge priza,& Da )ndemn sau ca interdicţie:
comunicarea vizeaz% o scAim+are de stare: )n interesul propriu sau )n interesul altcuiva: ori )n
interesul am+elor persoane >sau )n interes pu+lic: )n cazul comunic%rii de mas%?&
o a se face )nţelese. Domunicarea are ca scop )nţelegerea: punerea )n comun& Gnţelegerea
comport% un element cognitiv (i unul afectiv: precum (i recunoa(terea paradigmelor: adic% a
structurilor g@ndirii care ne conduc pe noi (i pe ceilalţi&
o a se face acceptate. Domunicarea ne permite acomodarea )n orice grup mai mic sau mai
mare: cu identitate care ne este recunoscut% (i pe care neo afirm%m&
o a amuza (i a se amuza. PsiAologia uman% implic% nevoi multiple: )ntre care aceea de
divertisment&
o a afirma (i a se afirma. Domunicarea serve(te la ai impresiona pe cei din *ur: afirm@nd
personalitatea celui care comunic%&
28
:omunicarea înseamnă putere3 ei
care îi stăp0nesc modul de utilizare# pot
schimba modul in care percep lumea şi
modul în care sunt ei înşişi percepuţi de
lume6
#ntAonH Ro++ins
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
o a eli+era tensiuni. Fiinţele umane: ca (i animalele: e$teriorizeaz% prin comunicare +ucuria:
frica: enervarea: nelini(tea: cele mai diverse st%ri de spirit e$primate direct sau indirect: ca
rezultat al unei nevoi irepresi+ile )n st%rile sau momentele de concentrare a sentimentelor&
Modele de comunicare
Oamenii (tiu c% succesul lor depinde )n mare m%sur% de a+ilitatea lor de a comunica: dar ei
nu (tiu ce )nseamn% o comunicare perfectă şi eficientă3 Unii afirm% c% dac%: elevii sar )nţelege +ine
profesorii: managementul claselor ar funcţiona mai u(or& -otu(i Cne)nţelegerile, sar putea dovedi
utile: precum )n cazul elevului care percepe critica sarcastic% a unui profesor ca pe o sugestie simpl%&
O asemenea ne)nţelegere ar putea menţine temporar Cpacea,& Gn general: comportamentele
comunicaţionale ale profesorilor se circumscriu unuia dintre urm%toarele modele. modelul să%eata (i
modelul dans3
Modelul să%eată corespunde scAemei SAannonKeaver a comunic%rii conform c%reia
partenerii au roluri +ine definite >emiţ%tor (i receptor? iar receptorul percepe mesa*ul e$act )n forma
(i cu conţinutul dorit de emiţ%tor&
$i%3 nr34: (ucla de feedbac> ) Adaptare după modelul Shannon , ?eaver
Se o+serv% c% )n aceast% scAem% singura form% a retroacţiunii comunic%rii este 'feed+acN,
ulF studiile recente au ar%tat )ns% c% putem vor+i (i de o retroacţiune de tip 'feedforOard,& Diferenţa
dintre cele dou% noţiuni este urm%toarea. feed+acNul intr% )n funcţiune dup% atingerea finalit%ţii:
oferind informaţii asupra felului cum a fost receptat mesa*ul >flu$ul informaţional ce porne(te de la
receptor la emiţ%tor? (i asupra felului cum tre+uie receptat mesa*ul >flu$ul informaţional se porne(te
de la emiţ%tor la receptor?F feedforOardul intr% )n funcţiune preventiv: anticip@nd o anumit%
27
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
evoluţie (i pe +aza acestei anticip%ri persoana acţioneaz% pentru a )m+un%t%ţi (ansele de a atinge
o+iectivele dorite&
Modelul dans< a(a cum arat% (i numele: este )ntemeiat pe o comparaţie )ntre dans (i
comunicare: )ntre cele dou% tipuri de interacţiuni e$ist@nd numeroase asem%n%ri& 0at% doar c@teva:
dintre cele mai importante.
o Domunicarea e folosit% )n scopuri multipleF
o Domunicarea implic% o +un% coordonare a )nţelesurilorF
o Domunicarea presupune capacitatea de a anticipa reacţiile celorlalţiF
o D@nd comunicarea se )ntrerupe: nu e )ntotdeauna rezultatul ne)nţelegerilor: ci mai
degra+% fiindc% unul din parteneri nu are capacitatea de a prevedea reacţiile celuilalt&
o Domunicarea e guvernat% de reguliF
o E$ist% dou% tipuri de reguli care funcţioneaz% )n conversaţii E reguli de interpretare (i
reguli de reglare&
o Domunicatorii deţin un repertoriu de a+ilitaţi care pot trece dincolo de nivelul con(tientF
o Domunicarea: poate fi privit% ca o activitate scAematizat%F
o Reu(ita )n comunicare: e o funcţie a gradului de coordonare: a modului )n care (ti s% te
adaptezi la mediu (i la partener&
'ivele de comunicare
Bor+im de e$istenţa a 7 nivele de comunicare: (i anume. comunicarea intrapersonal%:
comunicarea interpersonal%: comunicarea de grup: comunicarea de mas%: comunicarea pu+lic% sau
mediatic%&
omunicarea intrapersonală este comunicarea )n (i c%tre sine& #ceast% comunicare este un
real proces de comunicare: cAiar dac% emiţ%torul (i receptorul este acela(i: iar codificarea (i
decodificarea mesa*elor nu este a+solut necesar%&
omunicarea interpersonală este cea mai important% form% de comunicare (i cel mai des
folosit%& Ea este +aza e$istenţei sociale a omului: (i nu poate fi evitat%& Domunicarea interpersonal%
29
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
se refer% la comunicarea faţ% )n faţ%& Este un tip de comunicare important )n relaţiile interpersonale:
)n sta+ilirea de relaţii: leg%turi:etc&
omunicarea de %rup este tot un tip de comunicare: dar care se deruleaz% )n colectivit%ţi
umane restr@nse (i permite scAim+uri de idei (i emoţii: discuţii: rezolv%ri de pro+leme: aplanare de
conflicte: etc&
Balenţa )n comunicare reprezint% num%rul de persoane cu care un individ poate comunica >la
receptare sau la emitere?& Dintro perspectiv% informaţional%: grupurile sunt de doua tipuri. grup
egalitar (i grup ierarAizat& Gntrun grup: ierarAia se sta+ile(te pe +aza +ilanţului informaţional al
fiec%rui individ: +ilanţul fiind diferenţa dintre influentele pe care le prime(te individul (i cele pe care
le e$ercit% acesta& D@nd +ilanţul este egal pentru toţi mem+rii grupului: grupul este egalitar: iar dac%
+ilanţul este diferit: grupul este ierarAizat&
omunicarea de masă presupune un produc%tor instituţionalizat de mesa*e scrise: vor+ite:
vizuale sau audiovizuale: care se adreseaz% unui pu+lic variat (i numeros& #cest tip de comunicare
nu +eneficiaz% de un feed+acN eficient&
omunicarea publică sau mediatică este o form% specializat% a comunic%rii interumane care
are r%d%cinile )n retorica antic%& -r%s%tura esenţial% a comunic%rii pu+lice este aceea de a acţiona la
nivelul reprezent%rilor sociale (i de a permite o modificare rapid% a discursurilor pu+liceF ea difer% )n
mod esenţial de alte tipuri de comunicare prin finalitatea sa&
$orme ale comunicării
Domunicarea se poate manifesta su+ mai multe forme: printre care e$ist% comunicare
ver+al%: comunicare scris%: comunicare oral%: comunicare nonver+al%: paralim+a*&
omunicarea verbală se realizeaz% prin lim+a*: care reprezint% un ritual care se petrece
atunci c@nd ne afl%m )ntrun anumit mediu )n care un r%spuns convenţional este a(teptat de la noi&
Spre e$emplu: cineva care merge la o nunt% va ura Icas% de piatr%I: iar cineva care merge la o
)nmorm@ntare va spune IDumnezeu s% )! odiAneasc%I: (i nu invers& #ceste ritualuri ale lim+a*ului
sunt )nv%ţate din copil%rie: deoarece ele depind de anumite o+iceiuri raportate la o anumit% cultur% (i
comunitateF totodat%: sunt )nv%ţate o+iceiurile de lim+a* corecte (i incorecte >spre e$emplu: cuvintele
27
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
indecente pe care copilul le folose(te pentru prima dat% sunt reprimate sever de c%tre p%rinţi?&
Ulterior: individul )nvaţ% s% foloseasc% cuvintele )n funcţie de mediul )n care se afl%& Este un prim
pas )n direcţia specializ%rii lim+a*ului& Gn timp: )n funcţie de diferitele cuno(tinţe asimilate: persoana
poate utiliza tipuri diferite de lim+a*: mai redus sau mai )nalt specializate& M@ndirea (i lim+a*ul se
dezvolt% )mpreun%& #(a cum modul de a g@ndi al fiec%rei persoane este unic: (i modul de a vor+i este
unic& #ceast% unicitate a lim+a*ului legat% de fiecare persoan% )n parte poate fi )nglo+at% su+
denumirea de stil ver+al& De altfel: stilul este un indicator al persoanei )n integralitatea sa&
omunicarea scrisă poate avea o dominant% intrapersonal%: dar (i una interpersonal%& Gntro
comunicare scris% se folosesc de o+icei c@teva elemente precum. folosirea frazelor cu o lungime
medie >!720 de cuvinte?: a paragrafelor centrate asupra unei singure idei: a cuvintelor )nţelese cu
siguranţ% de receptorF evitarea e$prim%rii comune: tipic% lim+a*ului oral: a cuvintelor inutile:
redundanteF alegerea cuvintelor )nc%rcate de afectivitate optim% )n conte$tul pedagogic creat: a
e$presiilor afirmative: toate acestea fiind elemente utile intro integrare eficace )ntre suportul scris (i
cel oral )n cadrul comunic%rii didactice&
Domunicarea scris% are c@teva avanta*e.
!? dura+ilitatea )n raport cu forma oral% a comunic%riiF
2? te$tul poate fi v%zut5citit de mai multe persoaneF
"? poate fi citit la un moment potrivit (i poate fi recitit etc&
Pa(ii parcur(i )n realizarea comunicării scrise sunt similari celor din structurarea unui
discurs. e$ista o faz% de preg%tire >sta+ilirea o+iectivelor: a rolului (i a audienţei cei care vor citi
te$tul a punctelorcAeie pe care dorim s% le reţin% ace(tia din urm%? (i o faz% de redactare >ideile
principale sunt dezvoltate urm%rind o serie de indicatori precum. claritate: credi+ilitate: concizie:
folosind cele trei p%rţi ale unei redact%ri. introducere: cuprins (i )ncAeiere&
omunicarea non verbală o )nsoţe(te pe cea ver+al%: defininduse )n relaţie cu aceasta )ntr
un mod aparte: )n sensul spri*inului pe care ea )l furnizeaz% prin elementele de )nt%rire: nuanţare (i
motivare a mesa*ului&
26
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Dea mai )nt@lnit% modalitate de comunicare este comunicarea orală: care reprezint% un
instrument prin care avem acces la studiul altor forme (i procese de comunicare. IPrincipalul mi*loc
al comunic%rii umane este lim+a vor+it%: at@t )n sensul priorit%ţii istorice: c@t (i pentru c% este forma
de comunicare cea mai frecvent utilizat% (i care ofer% modelul pentru alte forme de comunicareI&
<im+a are un caracter convenţional: se spri*in% integral pe acordul implicit (i informal al
utilizatorilor de a respecta regulile interne ale acesteia privind at@t utilizarea: c@t (i semnificaţia&
Unii autori nu fac distincţie )ntre comunicarea ver+al% (i cea oral%&
omunicarea paraverbală
3esa*ele implicite ale paralim+a*ului reprezint% semnificaţiile adiţionale: conotaţiile cuvintelor
(i se manifest% at@t )n lim+a*ul oral c@t (i )n cel scris.
P în limba"ul oral se recunoa(te prin.
Q efectele ver+omotorii. ritm: de+it: su+linierea unor cuvinte etc&F
Q efectele vocii. modelarea )n%lţimii: variaţiile intensit%ţii: variaţiile tim+ruluiF
Q alegerea cuvintelor: frazelor: efectele de sonorizare a acestora: operarea cu du+lu sens&
P în limba"ul scris: se transmit informaţii adiţionale prin.
Q A@rtia utilizat%F
Q formatF
Q culoriF
Q ilustraţiiF
Q punerea )n pagin%&
Paralim+a*ul este destul de corect receptat de ascult%tori& Sa constatat e$perimental c% gradul de
corectitudine )n estimarea emoţiilor vor+itorului numai din indicaţiile paralim+a*ului >din )nregistr%ri
pe +and%? este de 70R& Sau avut )n vedere afecţiunea: amuzamentul: admiraţia: dezgustul (i teama&
0ndiciile au constat )n intensitate: )n%lţimea sunetului: frecvenţ%: ritm: infle$iuni ale vocii etc& Du
e$cepţia unor cazuri patologice: oamenii utilizeaz% toat% gama de infle$iuni&
Paralim+a*ul ne ofer% anumite informaţii practice.
P )n conversaţia cu cineva vom fi atenţi la felul cum spune: nu la ceea ce spune. o zical% afirm% c%
'tonul face muzica,: de aceea o adolescent% poate e$ulta de emoţie sau poate face o depresie dac% o
persoan% semnificativ% pentru ea )i spune 'Ur@toS,: )ntrun sens sau )n cel%laltF
2;
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
P s% ţinem cont de informaţiile involuntare pe care ni le transmite vor+irea interlocutorului privind
emoţiile sale de afecţiune: amuzament: admiraţie: dezgust: team%: ru(ineF
P dac% interlocutorul face mai multe gre(eli de e$primare: se +@l+@ie: repet% cuvinte: )nseamn% c%
este furios sau )ngri*oratF
P c@nd emite mai mulţi de '))),: '%%%, dec@t de o+icei: deducem c% nu este sigur de ceea ce spune
sau are )ndoieli c% )l vom credeF
P t%cerea celuilalt )n timpul unei conversaţii ne poate 'spune, foarte multe despre el. se g@nde(te
intens la ceva: este sau nu este de acord cu noi: ne )ncura*eaz% s% continu%m: se simte vinovat: nu
)nţelege despre ce vor+im: ne sfideaz% ori poate ne ignor%: nul intereseaz% ceea ce vor+im&
,-,-3- Ameliorarea comunicării didactice )n mediul educa'ional
Obstacolele din cale comunicării eficiente
O+stacolele care stau )n calea comunic%rii eficiente: provin din.
o 3odul )n care mintea uman% funcţioneaz%
o Domportamentele emiţ%torului
o Domportamentele receptorului
43 Modul în care mintea umană :funcţionează6
• Percepţiile noastre asupra realit%ţii. reprezint% propria noastr% realitate si se formeaz%
)n trei etape.
a& Dolect%m informaţii
+& #(ez%m informaţiile )n categorii
c& Dre%m propria noastr% realitate
• Stereotipuri (i pre*udec%ţi
• Percepţiile noastre asupra relaţiilor
• Perspective diferite
• Diferenţa )ntre se$e
73 omportamentele emiţătorului
• #tri+uie sensuri diferite cuvintelor
• #scunde sentimentele (i a g@ndurile
"0
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
• Emiţ%torul poate fi or+ la emoţii
93 omportamentele receptorului
• #ude prin propriile sale filtre
• #tenţia receptorilor poate fi cu u(urinţ% distras%
• Pot ap%rea reacţii care +locAeaz% comunicarea E +ariere
Modalităţi de ameliorare a comunicării didactice
Regulile minimale ale unei comunic%ri didactice eficiente sunt.
• Orientare pozitiv% a comunic%rii.
• Evitarea suprapunerilor: interferenţelor )n emiterea de mesa*eF
• Doncordanţa comunic%rii ver+ale cu cea nonver+al%F
• Facilitarea feed+acNului sau verificarea )nţelegerii mesa*uluiF
• E$cluderea a+uzului emoţionalF
• Evitarea am+iguit%ţilor: incertitudinilorF
• Stimularea emiterii de alternative&
Gn procesul comunic%rii tre+uie respectate c@teva principii de +az%.
• Dezarmarea.
# dezarma interlocutorul )nseamn% a fi cel puţin parţial de acord cu afirmaţiile sale atunci c@nd acesta
acuz%: atac%: accept@nd prin aceasta ca orice acuzaţie conţine cel puţin o p%rticic% de adev%r& #ceast%
manier% de a proceda nu reprezint% o capitulare definitiv% )n faţa interlocutorului: ci serve(te
aducerii discuţiei pe terenul ascult%rii (i al respectului reciproc&
• Empatia
E$ist% empatie atunci c@nd.
o )l respect%m pe cel%laltF
o ne preţuim opiniile reciprocF
o nu avem nevoie de formalitate cu persoana respectiv%F
o ne vom ierta dac% gre(imF
o ne simţim descAi(i faţ% de cel%laltF
o nu tre+uie s% fim perfecţi )n prezenţa lorF
"!
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
o nu ne va ignora )n ceea ce are de g@nd s% fac%F
o ne respect%m
o credem unii )n alţiiF
o ne cerem sfatul reciprocF
o ne povestim despre preocup%rile noastreF
o ne simţim +ine )mpreun%F
o discut%mF
o )i )nţelegem punctul de vedere cAiar (i atunci c@nd nu suntem de acord cu el 5eaF
• Fle$i+ilitatea
Fle$i+ilitatea )nseamn% supleţe spiritual% )n privinţa e$prim%rii (i a punerii )n valoare a ideilor (i
sentimentelor & # fi fle$i+il )nseamn% a nu porni de la premisa c% interlocutorul nu are dreptate (i c%
viziunea dumneavoastr% asupra pro+lemei este singura care merit% atenţie& Este recomanda+il s% ne
prezent%m punctul de vedere )n termeni cump%taţi: pentru al determina (i pe interlocutor s% adopte
la r@ndul s%u un ton mai conciliant& Gn practic%:aceast% ponderare a ideilor (i a sentimentelor pe care
le e$primaţi faţ% de cel%lalt se traduce prin e$presii de genul. Cam impresia c%C: 'mi se pare c%,:
'dup% p%rerea meaC: C am sentimentul c% C : Cmiar place s%,:,a( fi foarte fericit s%,:etc&
Fle$i+ilitatea )n e$primare poate s% conduc% la acceptarea reciproc% a unor compromisuri pentru
p%strarea relaţiei: sau la ruperea relaţiei atunci c@nd deose+irile dintre protagoni(ti sunt prea mari:
dar cu p%strarea respectului reciproc&
• Dentrarea
Gntro discuţie av@nd drept scop l%murirea unor ne)nţelegeri este recomandat s% nu ne l%s%m antrenaţi
de pro+leme m%runte: ci s% c%utam s% a*ungem la miezul pro+lemei& Dalea cea mai elegant% de
g%sire a unui drum pentru rezolvarea ne)nţelegerilor este a desprinde concluziile asupra a ceea ce nu
merge acum: a discuta cauza ne)nţelegerilor (i a c%uta )mpreun% soluţia
• #utenticitatea >sinceritatea?
#rta de a comunica este arta de a spune adev%rul: altfel vom pierde capitalul de )ncredere care nea
fost acordat& Este de dorit ca transparenţa s% se aplice la toate nivelele de comunicare.
• g@ndurile. a spune celuilalt ce g@nde(ti cu adev%rat: cu riscul de a demonstra puţin%
diplomaţieF
• sentimentele. a e$prima limpede ce simţim )n leg%tur% cu cel%lalt (i cu conflictul care apareF
"2
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
• intenţiile. a (ti cu precizie ce dorim s% o+ţinem )ntro discuţie (i a ne e$prima dorinţa f%r%
ecAivoc&
• #precierea
Gntro disput% cu un interlocutor pentru care nutrim sentimente de respect este esenţial s% )l
)n(tiinţ%m c% ceea ce ne indispune la el sunt purt%rile lui: ideile sau sentimentele lui:dar c% )l
respect%m ca persoan%& Gn felul acesta: )i vom reda )ncrederea )n leg%tur% cu utilitatea (i posi+ilit%ţile
unui dialog descAis (i sincer: iar relaţia se va putea re)nnoda pe +aze mai s%n%toase&
<iteratura de specialitate menţioneaz% ca modalit%ţi de ameliorare ale comunic%rii.
o 3esa*ele la persoana 0
Spre deose+ire de formul%rile acuzatoare la persoana a 00a >'-u niciodat% nu )nveţiT,?: formul%rile
la persoana 0 sunt mai puţin ameninţ%toare: sunt descriptive:vor+itorul e$prim@nd ceea ce simte (i
g@nde(te& E$primarea sentimentelor (i p%rerilor pozitive ale unei persoane sunt clare (i u(or de
)nţeles: reduc tensiunile (i p%streaz% relaţiile dintre oameni: descAid o cale de comunicare sincer%
conduc@nd: )n final: la scAim+area persoanei&
o 3esa*e de e$primare. comunicarea ideilor: acţiunilor: atitudinilor tre+uie )nsoţit% )n
permanenţ% de capacitatea de empatizare&
o 3esa*ele de r%spuns. comunicarea ideilor: acţiunilor tre+uie urmate de o e$plicaţie&
o 3esa*e de prevenire. informeaz% asupra dorinţelor: intenţiilor: motivaţiilor&
o 3esa*e de confruntare. e$prim% sentimentele faţ% de atitudinea unei persoane&
o 3esa*e de apreciere. moduri de a e$prima sentimente pozitive faţ% de o persoan%&
o E$plorarea alternativelor. nu tre+uie confundat% cu oferirea de sfaturi sau soluţiiF
modalit%ţile de e$plorare a alternativelor sunt.
• #scultarea refle$iv% a*ut% la )nţelegerea (i clarificarea sentimentelor copilului
>'3i se pare c% te deran*eaz%T,?
• Utilizarea +rainstormingului pentru e$plorarea alternativelor >'Dare ar fi
alternativele acestei pro+lemeT,?
• #sistarea copilului (i adolescentului )n alegerea soluţiei optime >'Dare dintre
soluţii crezi c% ar fi cea mai +un% =,?F
• Discutarea posi+ilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alterative >'De crezi
c% sar putea )nt@mpla dac% faci a(a cum spui =,?F
""
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
• O+ţinerea unui anga*ament din partea copilului >'De decizie ai luat =,?F
• Planificarea pentru evaluare >'D@nd vom discuta din nou despre lucrul
acesta =,?F
• 0dentificarea avanta*elor (i dezavanta*elor opţiunilor
o Dezvoltarea e$prim%rii emoţionale prin.
• 0dentificarea (i recunoa(terea diferitelor tipuri de emoţii >e$erciţii de
e$primare ver+al% a emoţiei: de asociere a st%rii su+iective cu eticAeta ver+al%
a emoţiei: etc& ?F
• Dontracararea miturilor emoţiilor >con(tientizarea miturilor legate de
emoţii:identificarea situaţiilor )n care comportamentul este influenţat de aceste
mituri: identificarea modalit%ţilor de reducere a impactului acestora?F
• 0dentificarea evenimentelor sau situaţiilor care declan(eaz% emoţia
>e$erciţii de asociere a unor evenimente cu emoţiile: )nţelegerea diferitelor
efecte ale situaţiilor sau evenimentelor asupra st%rii emoţionale: )nţelegerea
modului de interpretare a evenimentelor declan(atoare de emoţii:etc&?F
• 0dentificarea modalit%ţilor de e$primare comportamental% a emoţiei
>recunoa(terea reacţiilor comportamentale ale emoţiilor: diferenţierea dintre
emoţie (i comportament: con(tientizarea relaţiei dintre g@nd E emoţie
comportament?F
• Gnv%ţarea lim+a*ului emoţiilorF
• #cceptarea responsa+ilit%ţii pentru ceea ce simţi&
o Dlarificarea diferenţelor dintre nevoile copilului (i cele ale adultului: dar (i
identificarea c%ror nevoi )i r%spunde modul )n care adultul comunic% cu copilul&
(loca"e şi bariere în comunicare ) *eacţii care blochează comunicarea
Deseori: receptorii reacţioneaz% )n moduri care conduc la +locarea comunic%rii: cre(terea
distanţei emoţionale )ntre oameni (i descre(terea eficienţei celorlalţi de a rezolva pro+lemele&
#ceste reacţii au fost )mp%rţite )n trei mari categorii.
 Emiterea de *udec%ţi privind o alt% persoan%
o Dritica
"8
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
3ulţi dintre noi cred c% f%r% a fi critic: cealalt% persoan% nu se va scAim+a
niciodat%& 1i mai cred c% este responsa+ilitatea lor s% fac% o evaluare negativ%
a acţiunilor sau atitudinilor altei persoane (i s% io aduc% la cuno(tinţa&
o EticAetarea
Gn faţa noastr% nu mai e o persoan%: ci doar un anumit tip de persoan%. Ceşti
doar un alt bărbat insensibil,& EticAetarea: )n*osirea celeilalte persoane ne
)mpiedic% s% cunoa(tem cu adev%rat cealalt% persoan%&
o Diagnosticarea
De cate ori am auzit :te pot citi ca pe o carte,& 4e aducem aminte pro+a+il
cum comunicarea: dintre noi (i cel care se laud% c% ne poate pune un
diagnostic: a fost +locat%&
 Oferirea de soluţii
o # da ordine
O comand% este o soluţie aplicat% cu forţa (i susţinut% de forţ%& Gn astfel de
situaţii: oamenii se pot pune )n defensiv% (i pot c%p%ta resentimente& Sa+ota*ul
ar putea s% fie un rezultat al rezistentei in e$ecutarea comenzii& Domanda
implica presupunerea c% *udecata celuilalt nu e +un% (i astfel poate afecta
respectul de sine a persoanei respective&
o #meninţarea
O ameninţare este o soluţie aplicat%: care insist% pe pedeapsa care urmeaz% in
cazul )n care soluţia nu va fi corect implementat%& #meninţ%rile produc acela(i
tip de sentimente negative ca acelea provocate de comand%. Cvei face ce îţi
spun# dacă nu333336
o 3orala
3ultor persoane le place s%(i argumenteze soluţia prin forţa autorit%ţii morale
sau teologice pe care o au. Ceste corect să facem ceea ce facem6@ 5ar trebui
să)i spui că îţi pare rău63 3orala creeaz% sentimente de nelini(te: stimuleaz%
resentimentele (i +locAeaz% e$primarea sincer% a celeilalte persoane&
o Sfaturile
"7
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Darea unui sfat este o capcan% )nt@lnit% frecvent atunci c@nd cineva ne
vor+e(te de pro+lemele sale& Dar: ce este )n neregul% cu darea unui sfat=
Deseori: datul unui sfat este perceput de c%tre cealalt% persoan% ca o insult% la
inteligenţa sa& 1i asta: deoarece presupune o lips% de )ncredere )n capacitatea
persoanei respective de asi putea rezolva singur% pro+lemele& 1i: arareori:
sf%tuitorul )nţelege implicaţiile gestului s%u& Sf%tuitorul pare s% nu )(i dea
seama de comple$itatea situaţiei si a sentimentelor care sunt ascunse su+
suprafaţa lucrurilor&
 Evitarea preocup%rilor celuilalt
o Devierea de la su+iect
Una din modalit%ţile cele mai frecvente de a scAim+a o conversaţie de la
preocup%rile celeilalte persoane c%tre propria preocupare se nume(te deviere&
Devierea apare atunci c@nd oamenilor le lipsesc a+ilit%ţile de a asculta
eficient& Gn alte situaţii: devierea de la su+iect apare atunci c@nd oamenii se
simt inconforta+il in prezenta emoţiilor care se nasc )n timpul conversaţiei&
o #rgumentul logic
#tunci c@nd persoanele sunt stresate sau c@nd sunt in conflict: a oferi soluţii
logice poate fi frustrant& <ogica se +azeaz% pe fapte (i evit% analiza
sentimentelor& -otu(i: sentimentele pot s% fie cAiar principalul su+iect al
stresului sau al conflictului& Folosirea logicii: cAiar dac% este nevoie cu
adev%rat de ea: poate fi riscanta si poate +loca comunicarea&
Urm%torul ta+el conţine ni(te e$emple de modalit%ţi ineficiente de comunicare )n mediul
educaţional.
Comunicare
ineficientă
.escrierea modalităţii
-<emple
Critica Evaluarea negativ% a celeilalte
persoane a atitudinilor sau acţiunilor
sale&
'-u e(ti de vin% tu e(ti singurul
vinovat pentru dezastrul )n care te
afli&,
"9
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Etichetarea Folosirea eticAetelor )n
caracterizarea unei persoane&
'De prostieS Bor+e(ti ca un copil
micS,
'E(ti e$act ca toţi ceilalţi& -oţi sunteţi
ni(te insensi+ili&,
Lauda
evaluativă
# evalua )n termeni generali o alt%
persoan%: acţiunile sau atitudinile ei&
' Gntotdeauna ai fost o fat% +un%S 4ui
a(a c% m% vei a*uta la e$amen=,
Oferirea de
sfaturi
# oferi soluţii la pro+lemele
celeilalte persoane&
' Dac% a( fi )n locul t%u: cu siguranţ%
la( refuza&,
Folosirea
excesivă/
nepotrivită a
întrebărilor
Gntre+%rile )ncAise sunt de cele mai
multe ori +ariere )n comunicareF se
poate r%spunde la ele printrun
singur cuv@nt&
' D@nd sa )nt@mplat asta=,
' Regreţi cele )nt@mplate=,
A da ordine # ordona unei alte persoane s% fac%
ceea ce vrei tu s% fac%&
'F%ţi tema imediatS,
'De ce= Pentru c% am spus euS,
Ameninţări Gncercarea de a comanda acţiunile
celeilalte persoane prin ameninţarea
ei cu privire la consecinţele negative
care vor ap%rea &
'O vei face sau dac% nu T ,
'Dac% nu faci ceţi spun eu: atunciT,
orali!area # spune unei alte persoane ce ar
trebui să facă& '# ţine predici, unei
alte persoane&
'-re+uie s%ţi ceri scuze de la el&,
' #r tre+ui s%T,
Abaterea Distragerea de la interesele celeilalte
persoane&
'4u te mai g@ndi la ce sa )nt@mplat&
Lai s% vor+im despre ceva mai
pl%cut&,
Argumentare
a logică
impusă
Gncercarea de a convinge cealalt%
persoan% prin argumentare logic%
sau dovezi logice: f%r% a ţine cont de
factorii emoţionali implicaţi&
'Uite cum stau lucrurileF dac% nu ai fi
f%cut U: ai fi putut merge )n
e$cursie,&
&abelul nr3A: Modalităţi ineficiente de comunicare
etode de a depă"i obstacolele care stau în cale comunicării didactice
,-,-3-.- A&cultarea acti*ă 6 o modalitate de a depăşi o1&tacolele din calea comunicării
Strate%ii de ascultare
"7
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
#scultatul sar putea s% fie una din a+ilit%ţile cele mai importante de comunicare: deoarece
petrecem mai mult timp ascult@nd: dec@t f%c@nd orice altceva. un studiu a ar%tat c% 70R din timpul
c@t suntem tre*i comunic%m: din care prin scris ;R: citit !9R: vor+it "0R (i ascultat 87R&
Din p%cate: puţini oameni sunt +uni ascult%tori& #scultatul este mult mai mult dec@t auzitul
cu propriile noastre urecAi& #scultatul este o com+inaţie )ntre a auzi ceea ce cealalt% persoan% spune
(i implicarea noastr% )n a )nţelege ceea ce persoana respectiv% spune&
#scultatul activ este o modalitate de a asculta (i de a r%spunde celeilalte persoane: care duce
la )m+un%t%ţirea )nţelegerii reciproce (i la dep%(irea o+stacolelor care stau )n calea )n comunic%rii&
E$ist% diferite metode ale ascult%rii active.
onfirmările includ semnale ver+ale: vizuale (i nonver+ale: precum (i sunete care )l fac pe
vor+itor s% )nţeleag% c% )l ascult%m cu interes (i cu respect: cum ar fi. semne din cap: )nclinarea
corpului: contactul vizual: cuvinte cum ar fi Cah# da# cu adevăratB6# Cspune)mi mai multe6# : te
aud# aşa deci6#6 prin urmare6# :vad6# :da63
&ăcere atentă: C-%cerea e de aur: cuvintele sunt de argint,& # p%stra t%cerea este dificil: dar
atunci c@nd reu(im: suntem capa+ili s% afl%m mai multe informaţii de la vor+itor& 3a*oritatea celor
care ascult% nu se simt conforta+il atunci c@nd tac dar: )n timpul )n care nu vor+esc: )n loc s% )(i lase
mintea s% le um+le prin alte p%rţi: ar tre+ui.
a? s% o+serve e$presia facial% a vor+itorului: atitudinea (i gesturile sale: (i s% )ncerce s% le
interpreteze
+? s% )(i imagineze ceea ce vor+itorul simte
c? s% Aot%rasc% care este cel mai +un r%spuns de dat&
1ntrebări: 0deea de apune )ntre+%ri pare s% intre )n contradicţie cu ideea de a asculta& Dar: un
ascult%tor activ pune )ntre+%ri tocmai pentru a ar%ta vor+itorului interesul s%u )n ce prive(te.
o ceea ce vor+itorul a spus
o de a (ti mai multe: pentru a )nţelege mai +ine punctul de vedere al vor+itorului&
Gntre+%rile descAise sunt prefera+ile celor )ncAise: deoarece dau posi+ilitatea vor+itorului de a
se descAide: de a e$plora g@ndurile (i sentimentele sale& De asemenea: este important de a pune
)ntre+%ri c@te una pe r@nd&
"6
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
!arafrazarea se concentreaz% pe conţinutul transmis de vor+itor: f%c@nd rezumatul a ceea ce a
spus: tocmai pentru a l%muri (i a confirma )nţelegerea corect% a celor transmise& Pa(ii unui proces de
parafrazare sunt.
o Daţi posi+ilitatea vor+itorului s% termine ce are de spus&
o Reformulaţi: cu propriile cuvinte: ce credeţi c% vor+itorul a spus&
o Dac% vor+itorul v% confirm% )nţelegerea: continuaţi conversaţia
o Dac% vor+itorul v% indic% c% aţi )nţeles gre(it: rugaţi vor+itorul s% repete& C4u am
)nţeles: vrei s% repetaţi ce aţi spus=,
*eflectarea sentimentelor implic% reflectarea emoţiilor vor+itorului pe care ea sau el le
comunic%& 4u pierdeţi dimensiunea emoţional% a unei conversaţii: prin concentrarea )n e$clusivitate
pe conţinut& Gncura*aţi vor+itorul s% vor+easc% despre sentimentele sale acestea pot fi +ucurie:
tristeţe: frustrare: furie sau durere& Reflectarea sentimentelor )l va a*uta pe vor+itor s% )(i )nţeleag%
propriile emoţii (i s% g%seasc% calea spre rezolvarea unei pro+leme& Pentru a )nţelege (i a reflecta
sentimente.
o O+servaţi cuvintele despre sentimente pe care vor+itorul le folose(te
o Dac% vor+itorul nu folose(te deloc cuvintele care s% e$prime sentimentele (i asta
deoarece suprimarea sentimentelor este at@t de larg r%sp@ndit% )n cultura noastr%:
concentraţiv% pe conţinut (i )ntre+aţiv%. .acă aş fi trecut printr)o e<perienţă
similară şi dacă aş spune şi aş face următoarele lucruri# ce aş simţiB
o O+servaţi lim+a*ul corpului. e$presia feţei: tonul vocii: gesturile (i poziţia corpului
*eflectarea înţelesului: Din moment ce o persoan% (tie cum s% reflecte sentimentele (i
conţinutul separat: este relativ u(or s% le pui pe am@ndou% )ntro reflecţie cuprinz%toare& #r fi de
folos dac% aţi folosi formula. 5&u simţi (introduceţi sentimentul în cauză) deoarece (introduceţi
evenimentul sau alt conţinut asociat cu sentimentul respectiv )63
O reflecţie care sumarizează este o declaraţie pe scurt a principalelor teme (i sentimente pe
care vor+itorul lea e$primat dea lungul unei discuţii& O sumarizare eficient% poate a*uta vor+itorul
s% ai+% o coerenţ% mai mare: o mai +un% )nţelegere a situaţiei (i puterea de a trage concluzii&
,-,-3-3- !tili(area adec*ată a lim1a5ului non7*er1al şi *er1al7 o modalitate de a depăşi
o1&tacolele din calea comunicării
+imba" corporal# elementele comunicării didactice , mana%eriale
";
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
De la )nceputul omenirii: comunicarea nonver+al% sau lim+a*ul corpului a fost o modalitate
de comunicare interpersonal% folosita cu mult )naintea vor+irii& Dar: doar )n trecutul recent:
cercet%torii )n comportamentul uman au )nceput s% fac% o+servaţii sistematice asupra )nţelesului
semnalelor nonver+ale&
Gntrun mesa*: cuvintele sunt purt%toare eficiente de informaţii faptice& Donţinutul unei
conversaţii poate fi important& Dar: doar atunci c@nd sunt implicate si sentimente: conţinutul
capteaz% cu adev%rat atenţia& De cele mai multe ori: mesa*ul: fapta (i sentimentul )mpreun%: sunt
e$primate prin elemente nonver+ale&
Domunicarea nonver+al% este cumulul de mesa*e: care nu sunt e$primate prin cuvinte (i care
pot fi decodificate: cre@nd )nţelesuri- #ceste semnale pot repeta: contrazice: )nlocui: completa sau
accentua mesa*ul transmis prin cuvinte&
0mportanţa comunic%rii nonver+ale a fost demonstrat% )n !;97 de c%tre 3eAra+ian& Gn urma
unui studiu: acesta a a*uns la concluzia c% numai 7R din mesa* este transmis prin comunicare
ver+al% )n timp ce "6R este transmis pe cale vocal% (i 77R prin lim+a*ul corpului&
3esa*ele comunic%rii nonver+ale sunt transmise prin mimic%: privire: gesturi (i prin
elementele de paralim+a*&
# fi capa+ili s% citim lim+a*ul corpului este una din a+ilit%ţile cele mai importante ale unei
comunic%ri eficiente& Pentru a face acest lucru: tre+uie s% ţinem cont de urm%torii factori cAeie.
o imica reprezint% modul )n care tr%s%turile feţei redau tr%irile unei persoane&
o C0mbetul este un element care a*ut% vor+itorul s% atrag% +un%voinţa interlocutorului:
deoarece transmite prietenie: apropiere (i siguranţ% de sine&
o 1ncruntarea transmite concentrare: atenţie ma$im% dar (i )ncordare (i rigiditate
o *ictusul >scAimonosirea fetei? induce ideea de nesiguranţ%& 0nterlocutorul tinde s% cread% c%
cel care vor+e(te nu spune adev%rul sau nu cunoa(te tema despre care vor+e(te&
o !rivirea este un factor important al lim+a*ului nonver+al: ea fiind (i modalitatea prin care se
p%streaz% leg%tura dintre vor+itor (i pu+lic& Faptul c% privirea nu este )ndreptat% spre
partenerul de discuţii induce sentimentul de nesiguranţ% (i de ascunderea adev%rului&
o ontactul vizual permanent este decisiv pentru c@(tigarea +un%voinţei (i a )ncrederii-
80
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
o #estica "i postura. <ipsa gesturilor face ca mesa*ul s% piard% din dinamism (i s% devin%
plictisitor& Pe de alt% parte: utilizarea e$cesiv% a acestora induce celorlalţi o stare de agitaţie&
o Evitarea gesturilor agresive >m@inile ţinute )n (olduri: )ndreptarea degetului ar%t%tor c%tre
auditor?: nervoase >pocnitul din degete? sau a celor care denot% indecizie sau nesiguranţ%
>*ocul cu diferite o+iecte: trecerea m@inii prin p%r: sau aran*area p%rului? face mai sigur%
o+ţinerea unui rezultat pozitiv& Postura ferm%: dar nu rigid%: a vor+itorului ofer% un plus de
siguranţa celor spuse&
o -lementele de paralimba" constituie o alt% component% de +az% a lim+a*ului nonver+al& Ele
presupun utilizarea modalit%ţilor de e$primare vocal% pentru a da anumite )nţelesuri
cuvintelor.
 &onul este infle$iunea vocii pe care o folose(te un vor+itor& El poate fi calm:
agresiv: pedant: nervos: cald: rece etc& Pentru a avea succes: este prefera+il s%
se foloseasc% un ton calm (i sigur: dar care s% nu fie uniform& ScAim+%rile
tonului sunt importante: deoarece ele rup monotonia& De e$emplu: trecerea de
la un ton calm la un ton entuziast nu poate fi sc%pat%: rezult@nd o atenţie
sporit% din partea auditoriului&
 *itmul vor+irii reprezint% felul )n care alterneaz% cuvintele accentuate cu cele
neaccentuate (i frecvenţa acestora& El este ales )n funcţie de ceea ce se dore(te
s% se comunice&
 Dolumul este intensitatea vocii pe care )l are un vor+itor& Del care comunic%
tre+uie s% vor+easc% suficient de tare pentru a fi auzit de toţi& Dar totodat% un
volum foarte ridicat poate fi perceput ca o agresiune de cei din *ur&
Folosirea limba$ului nonverbal
#v@nd in vedere ca are mai multe elemente care )l compun: lim+a*ul nonver+al ofer% mai multe
posi+ilit%ţi de captare a atenţiei& Orice gest (ocant: orice infle$iune a vocii sau rupere de ritm atrag
atenţia&
/estica ofer% nenum%rate c%i de captare a atenţiei& O simpla +%taie din palme sau pocnirea
din degete sunt gesturi care nu sunt )nt@lnite in mod uzual la un vor+itor& Din acest motiv: ele au
rolul de a aduce un lucru nou: atractiv& 0n momentul folosirii gesturilor pentru a atrage atenţia tre+uie
8!
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
sa se ia in calcul si ceea ce se spune in acel moment: pentru a nu crea contradicţii& De asemenea: este
important ca gestul sa nu fie e$agerat: ostentativ sau *ignitor&
Mimica poate fi un element important at@t pentru captarea atenţiei cat si pentru p%strarea
acesteia: mai ales atunci c@nd pu+licul este suficient de aproape pentru a o+serva tr%s%turile
vor+itorului& O )ncruntare u(oara sau un rictus le*er trezesc interesul: cAiar daca in mod uzual nu sunt
lucruri de dorit intrun discurs& -ocmai lipsa de dezira+ilitate le face sa fie atractive: insa orice
accentuare a lor poate st@rni nervozitate si reacţii adverse&
*uperile de ritm ofer% posi+ilit%ţi mari de atragere a pu+licului& F%r% a interveni +rusc: ele
accentueaz% importanta anumitor parţi ale discursului& ScAim+area de ritm se face treptat pentru a nu
deran*a: dar nu foarte lent: pentru a putea fi perceputa&
reşterea sau scăderea volumului este una dintre cele mai u(oare posi+ilit%ţi de captare a
atenţiei& F%r% a c%dea in e$treme >pu+licul tre+uie sa aud% tot ce se spune: dar nu tre+uie agresat prin
strigate? vor+itorul poate accentua ceea ce este important&
&onul folosit este: de asemenea: o arma a vor+itorului& Gntreruperea momentelor de vor+ire pe
un ton entuziast cu momente in care este folosit un ton calm atrage atenţia asupra acestora din urma&
Similar se )nt@mpla cu oricare intercalare de tonuri: accentul fiind pus pe vor+irea pe un ton diferit
de cel pe care vor+itorul )l utilizeaz% in mod uzual&
Momentele de tăcere capteaz% atenţia intrun mod specific& O pauza +ine calculata are rolul
de a trezi in r@ndul pu+licului o u(oar% nelini(te: )ntruc@t pentru moment se da senzaţia de pierdere a
controlului& 0mportant este ca in aceste momente de pauza auditoriul devine curios: dorind sa (tie ce
se )nt@mpla& Este esenţial ca pauza sa nu fie prea lunga pentru a nu induce sentimentul de
nesiguranţ%: dar nici prea scurta pentru a trezi curiozitatea si sentimentul ca ceva urmeaz% sa se
)nt@mple&
Strategiile de captare a atenţiei pot fi folosite si )mpreun%: acest fapt cresc@nd mar*a de
siguranţa a atingerii scopului propus& De asemenea: ele au doar rolul de a accentua anumite
momente& Utilizarea e$agerata a acestor teAnici risca sa provoace senzaţia de agresivitate&
omunicarea nonverbală prin spaţiu sau teritoriu
82
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Omul este e$trem de gri*uliu cu spaţiul )n care tr%ie(te& El )(i delimiteaz% (i amena*eaz%
teritoriul )n funcţie de nevoi (i )mpre*ur%ri& -ocmai modul de delimitare (i amena*are a spaţiului
'comunic%, multe informaţii despre individ& Potrivit perspectivei sociologice (i antropologice trasate
de 3orris: pot fi desprinse trei tipuri de teritorii. tri+ale: familiale: personale& Dintro perspectiv%
psiAologic% (i psiAosocial% )n centru atenţiei apare mai ales de ultimul tip de teritoriu: str@ns legat de
particularit%ţile psiAice ale omului&
Studiul relaţiilor spaţiale: ca mod de comunicare: revine unei (tiinţe numite pro<emica3
Printre pro+lemele studiate de ea putem enumera. *ocul teritoriilor: maniera de a percepe spaţiul )n
diferite culturi: efectele sim+olice ale aspectelor spaţiale: distanţele fizice ale comunic%rii&
EdOard -& Lall e$celeaz% )n studiul rolului distanţelor spaţiale )n comunicare& Dup% el:
e$ist% patru tipuri de distanţe >intim%: personal%: social%: pu+lic%? ce regleaz% comunicarea )n funcţie
de respectarea sau )nc%lcarea lor fiecare dintre ele se asociaz% diferit cu celelalte categorii de
mi*loace ale comunic%rii.
P distanţa intimă. corp la corp sau ma$imum !780 cm >vocea are un rol minor E se e$prim%
involuntar unele vocale E (i accept%m numai persoanele foarte apropriate. parteneri: p%rinţi: fraţi?F
P distanţa personală. 8777 cm: p@n% la ma$im !27 cm >vocea este normal%: familiar% (i accept%m
persoanele familiare nou% . prieteni: colegi: cunoscuţi?F
P distanţa socială. !272!0 cm: un ma$im de 2!0"90 cm >distanţ% pe care o impunem )n
scAim+urile sociale cu persoanele noi pe care le cunoa(tem: iar vocea este plin% (i distinct%: mai
intens%?F
P distanţa publică. ":907:70 m (i cu un minimum de peste 7:70 m >este spaţiul )n care accept%m
orice persoan% necunoscut%: iar discursul este formalizat: gesturile stereotipeF interlocutorul devine
un simplu spectator (i comunicarea un spectacol?&
-miterea atentă a mesa"elor
Da vor+itor atunci c@nd trimiteţi un mesa* ar tre+ui.
• S% (tiţi ceea ce doriţi s% spuneţi (i s% o faceţi de o manier% clar%: cu respect (i sensi+ilitate faţ% de
ascult%tor&
• Berificaţi sau construiţi o )nţelegere comun% asupra cuvintelor pe care le folosiţi: deoarece
cuvintele pot avea sensuri diferite pentru oameni diferiţi: )n special dac% ace(tia provin din
culturi (i medii educaţionale diferite&
8"
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
• Folosiţi un lim+a* care duce la sc%derea tensiunii: rezistaţi tentaţiei de a face atacuri la persoan%
(i acuzaţii: prin )nlocuirea acuzatorului tu: cu declaraţii mai puţin provocatoare de tip eu3
O+servaţi diferenţa )ntre urm%toarele propoziţii.
Am sentimentul că nu am fost înţeles3
&u chiar nu mă asculţi3
.eclaraţiile de tip tu dau sentimentul unei acuze: a unui atac: dau sentimentul de manipulare (i
pedepsire: de )ncercare de a scAim+a comportamentul celeilalte persoane&
.eclaraţiile de tip eu vor+esc de propria e$perienţ%: f%r% a ataca sau a critica pe alţii: doar pentru
c% ace(tia nu r%spund la propriile tale nevoi& #ceste declaraţii pot opri escaladarea ostil% a unui
proces: cl%dind )ncrederea (i sensi+ilitatea& Presupunerea este c% dac% oamenii v%d ceea ce e(ti tu cu
adev%rat: ceea ce simţi cu adev%rat sau ceea ce dore(ti cu adev%rat: atunci ei vor )ncerca s% r%spund%
de o manier% corespunz%toare&
• Gncercaţi s% v% )nţelegeţi sentimentele: s% v% e$primaţi emoţiile (i g@ndurile prin cuvinte
potrivite: prin acţiuni corespunz%toare: printrun comportament asertiv&
• Percepeţi relaţiile cu cealalt% persoan% ca fiind relaţii )ntre doi adulţi: cAiar dac% interlocutorul
este un adolescent&
88
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
omunicare asertivă# conduita asertivă
Vilnic suntem confruntaţi cu situaţii care ne solicit% s% lu%m atitudine& Se a+uzeaz% de timpul
nostru: nu o+ţinem ceea ce dorim: nu ni se ofer% spri*inul pe care )l merit%m: nu ni se respect%
drepturile&
omunicarea asertivă poate fi o soluţie E aceasta vizeaz% capacitatea de a e$prima propriile
tr%iri (i opţiuni )ntro manier% )n care stima de sine (i a celorlalţi s% nu fie lezate& O persoan% care
deţine aceast% competenţ% comunicaţional% (tie (i poate s%(i e$prime dorinţele: s% spun% ce
g@nde(te: s% refuze: s% rezolve conflicte )ntro manier% ferm% dar f%r% s%(i *igneasc% interlocutorii:
menţin@ndu(i: )n acela(i timp: controlul asupra focarelor conflictuale&
-a+elul prezint% o analiz% comparativ% a trei tipuri de comportamente care au o mare
incidenţ% asupra calit%ţii procesului de comunicare interpersonal% &
#omportamentul
pa&i*
#omportamentul
a&erti*
#omportamentul
agre&i*
#aracteri&tici 4u )(i e$prim%
emoţiile: nevoile:
drepturile si
opiniile:
e$agereaz%
importanţa
emoţiilor:
nevoilor:
drepturilor (i
opiniilor celorlalţi&
G(i e$prim%
emoţiile: nevoile:
drepturile si
opiniile:
respect@nd )n
acela(i timp (i pe a
celorlalţi&
G(i e$prim%
emoţiile: nevoile:
drepturile (i
opiniile f%r%
respect pentru ale
celorlalţi&
Emoţii G(i interiorizeaz%
emoţiile sau le
e$prim% )ntro
manier% indirect%
sau inutil%&
Este capa+il s%(i
e$prime emoţiile
)ntro manier%
direct%: onest% (i
adecvat%&
G(i e$prim%
emoţiile )ntro
manier% inadecvat%
>cu furie (i
ameninţ%ri?
Ne*oi #cord% tot timpul
atenţie nevoilor
celorlalţi: pe care
#tunci c@nd
nevoile sale nu
sunt satisf%cute: se
4evoile sale sunt
mai importante
dec@t ale altcuiva&
87
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
le consider% mai
importante&
va simţi
neapreciat: respins
sau trist&
4evoile celorlalţi
sunt ignorate&
Drepturi #ltcineva are
drepturi: iar
persoana nu )(i
recunoa(te
acelea(i privilegii&
G(i recunoa(te
drepturile esenţiale
si este capa+il s%
le susţin%& Gn egal%
m%sur% respect%
drepturile
celorlalţi si nu le
)ncalc%&
G(i susţine
drepturile: dar le
)ncalc% pe ale
celorlalţi&
%pinii Donsider% c% nu
are nimic
important de spus:
iar ceilalţi au
)ntotdeauna
dreptate& Se teme
s% e$prime ceea ce
g@nde(te pentru ca
poate fi luat )n r@s&
G(i e$prim%
p%rerile (i
consider% c% poate
contri+ui cu
punctele de vedere
proprii la
rezolvarea
pro+lemelor
)mpreun% cu alte
persoane&
0deile sale
conteaz% cel mai
mult: iar ale
celorlalţi nu
)nseamn% dec@t
foarte puţin sau
cAiar nimic&
+cop Scopul
comportamentului
pasiv este s% evite
)ntotdeauna
conflictele (i s% le
fac% celorlalţi pe
plac&
Scopul
comportamentului
asertiv nu este
c@(tigul: ci s% fie
capa+il s% simt% c%
spune e$act ceea
ce dorea s% spun%&
Scopul
comportamentului
agresiv este s%
c@(tige: dac% este
nevoie: )n
detrimentul
celorlalţi&
Efecte !e termen scurt
 scade an$ietatea
 evit% sentimentul
de vinov%ţie:
O persoan%
asertiv% cere ceva
ce dore(te.
 direct (i descAis
!e termen scurt
 eli+erarea
tensiunii
 sentimentul
89
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
suferinţ% (i
sacrificiu
!e termen lun%
 stima de sine
sc%zut%
 tensiuni
interioare care duc
la stres: furie:
depresie
 afectarea st%rii
de s%n%tate
 iritarea celorlalţi
 lipsa de respect
din partea
celorlalţi
 adecvat:
respect@nd
propriile opinii (i
drepturi:
a(tept@nd ca (i
ceilalţi s% fac%
acela(i lucru&
 cu )ncredere: f%r%
an$ietate
O persoan%
asertiv%.
 nu )ncalc%
drepturile
celorlalţi
 nu va
a(tepta ca ceilalţi
sa gAiceasc% ceea
ce dore(te
 nu va fi
an$ioas% (i nu va
evita situaţiile
dificile
(eneficiul ma"or
este creşterea
încrederii în sine
şi respectul faţă de
ceilalţi3
de
putere
!e termen lun%
 sentimentul
de vinov%ţie (i
ru(ine
 ceilalţi sunt
responsa+ili
pentru propriul
comportament
 scade stima
de sine
 resentiment
e )n *urul
persoanei
agresive
&abelul nr3E3: Analiza comparativă a celor trei comportamente
#sumarea unei conduite pasive nu aplaneaz% conflictele )n mod autentic& Gn acest caz:
este vor+a mai mult despre o am@nare a e$prim%rii propriilor opinii (i sentimente (i a lu%rii unor
decizii importante pentru viaţa noastr%& #vanta*ul pe termen scurt se )ntoarce: )n timp: )mpotriva
noastr%& Dac%: )n cadrul unei relaţii: avem )n spate o )ntreag% istorie de implicare pasiv% din
87
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
partea noastr% )n luarea deciziilor: este posi+il ca: )n momentul )n care lu%m atitudine )n leg%tur%
cu lucrurile care ne privesc personal: partenerii no(tri: nefiind )nv%ţaţi cu un astfel de
comportament: s% nu ne mai accepte implicarea& Este momentul )n care toate tensiunile
acumulate ies la suprafaţa (i relaţia )ns%(i are de suferit& #sumarea unei conduite ostile ne
scute(te: aparent: de mari frustr%ri pentru c% ne folosim de ceilalţi c@t putem de mult (i elimin%m
+rutal orice focar de tensiune (i conflict& Pro+lema apare ulterior E vom sesiza c% o astfel de
conduit% ostil% nu pate fi asumat% )n orice tip de situaţie formal%: motiv de disfuncţii )n integrarea
profesional%: spre e$emplu: (i c% cei de *ur vor )ncepe s% ne evite& Biaţa noastr% de relaţie va avea
)n acest caz de suferit&
#sertivitatea nu presupune nici renunţare nici lips% de com+ativitate& R%spunsul asertiv nu
este )ntotdeauna u(or& El reclam% adesea o alegere con(tient%: un mare grad de fle$i+ilitate (i
a+ilitate: cura* (i )ncredere )n procesul comunic%rii&
Dornelius (i Faire >!;;9? prezint% )n lucrarea lor C1tiinţa rezolv%rii conflictelor, o serie de
strategii sigure pentru a a*unge la o comunicare asertiv%& Gn viziunea lor: atunci c@nd vrem s%
spunem ceva cuiva: dar nu dorim s%l determin%m s% treac% )n defensiv%: formularea unei propoziţii
care )ncepe cu CEU, ar putea fi o soluţie& Utilizarea aserţiunii EU se +azeaz% pe un algoritm simplu
(i vizeaz% urm%toarele etape.
!& #cţiunea C%nd &
2& R%spunsul nostru simt &
"& Rezultatul preferat de noi "i ceea ce a" vrea este ca eu &
43 Acţiunea
#ceast% etap% se refer% la formularea pro+lemei: mai precis a motivului care ne deran*eaz% (i
ne determin% s% reacţion%m )ntro manier% dezira+il%& Descrierea acestor fapte comise de cei din
*urul nostru tre+uie s% fie c@t mai impersonal%: mai puţin )nc%rcat% de mesa*e de natur% afectiv%&
*eferirea la acţiune tre+uie s% se rezume la o descrierea faptic% a ceea ce sa )nt@mplat (i nu
la o interpretare a noastr% sau a altcuiva despre cele petrecute&
*eferirile ostile la faptele care ne creeaz% pro+leme constituie un )nceput r%u pentru c% este
posi+il ca cealalt% persoan% s% devin% mult prea ocupat% cu ap%rarea de sine pentru a mai auzi restul
spuselor noastre&
0nd îţi laşi resturile împrăştiate pe biroul meu F
0nd nici măcar nu te sinchiseşti să)mi spui că îmi aduci un invitat la masă F
86
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
*eferirile impersonale: neutre din punct de vedere afectiv sunt o soluţie sigur% pentru a
comunica asertiv&
0nd sunt lăsate h0rtii pe biroul meu F
0nd aud un ton ridicat F
*eferirile )n care predicatul propoziţiei se focalizeaz% pe ceea ce reprezintă problema pentru
noi sunt: la fel: foarte greu de respins de c@tre interlocutor&
0nd sunt nevoit să îmi pun h0rtiile în ordine după altcineva F
0nd aud pe cineva ţip0nd la mine F
73 *ăspunsul nostru
R%spunsul nostru la acţiunea care nea creat pro+leme poate fi su+ forma unei emoţii sau a
unui impuls& Foarte important% este (i tonalitatea r%spunsului& Formul%ri ca cele care urmeaz% este de
dorit s% le evit%m.
M)ai făcut să %reşesc
M)a indispus
Mi)a rănit sentimentele
Dei care sunt acuzaţi de felul )n care ne simţim pot trece )n defensiv% (i resping acuzaţiile cu
formule de genul.
.acă te înfurii# te priveşteG
'u este vina mea că te supără orice fleac3
Gn aceste condiţii putem )nt@mpina mult% adversitate inutil%& Este important ca aserţiunile
noastre de tip W EU X s% fie curate: adic% s% nu conţin% nici un repro( descAis sau implicit& D@nd
formulaţi o aserţiune de acest tip v% asumaţi dreptul de a spune e$act ceea ce simţiţi E aveţi )ns% gri*%
s% nui )nvinuiţi pe ceilalţi&
93 *ezultatul preferat de noi
Rezultatul preferat se formuleaz% )n termeni neutri (i tre+uie s% fie o apreciere curat%: clar%
din partea noastr% asupra lucrurilor (i a modului )n care near pl%cea ca acestea s% se prezinte&
Referire nerecomandat%: Mi)ar placeHaş vrea să mă a"uţi la FFF3
D@nd le spunem oamenilor ce ar tre+ui s% fac%: de o+icei: se )mpotrivesc& Dac% nu se simt
li+eri s% aleag%: se opun sugestiei noastre tocmai pentru c% independenţa este at@t de important%
pentru noi toţi& Deseori: tocmai aceast% nevoie nesatisf%cut% st% la +aza comportamentului re+el al
adolescenţilor& E$pectanţa suscit% opoziţiaS
8;
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Soluţia. Mi)ar place să fiu a"utată la FFF
Este +ine s% l%s%m c@t mai multe posi+ilit%ţi interlocutorului& Dac% suntem foarte e$pliciţi )n
leg%tur% cu ceea ce am vrea s% facem: cel%lalt va vedea cine ne poate a*uta (i cum anume&
Dac% simţim c% este cazul putem ad%uga aici c@teva e$plicaţii suplimentare& #cestea au rolul
de aEl determina pe cel%lalt s% )nţeleag% mai +ine efectul pe care )l are pro+lema )n cauz% asupra
noastr% (i consecinţele care decurg& E$plicaţiile )ncura*eaz% )nţelegerea (i iniţiativa )n plan personal&
3ulţi copii independenţi (i )nc%p%ţ@naţi sunt dispu(i s% coopereze c@nd )nţeleg +ine raţiunea unei
numite reguli sau solicit%ri&
#serţiunea de tip WEU X este un )nceput al conversaţiei: nu o concluzie& Este un descAiz%tor
al comunic%rii oneste (i al posi+ilit%ţilor de a )m+un%t%ţi o relaţie& #ceasta nu are ca efect
determinarea celuilalt s% repare situaţia ci s% afle ce simţim (i de ce avem nevoie& 4u este cazul s% ne
a(tept%m ca el s% )nl%ture pe loc ceea ce ne deran*eaz% (i nici s% r%spund% imediat&
70
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
,-/- 8Apari'ia9 conflictelor )n şcoală
,-/-.- #onflictul; defini'ie< &emnifica'ie< dinamică<
etiologia< tipuri< etape
onflictul
onflictul apare ca urmare a tendinţei uneia din p%rţile implicate: persoan% sau grup de
persoane: de a(i impune punctul de vedere: sau interesele proprii&
Gn forma sa clasic%: implic% atitudini (i comportamente antagonice& Gn accepţiunea actual%:
conflictul )n sine nu este nedorit: ci este considerat un fenomen care are efecte constructive sau
destructive: )n funcţie de fiecare situaţie concret%: asupra peroanelor5grupurilor implicate: dar (i
asupra instituţiei din care fac parte& Gn general: efectele destructive ale conflictului sunt evidente:
cele constructive fiind: de regul%: mai greu de identificat& Este important% recunoa(terea efectelor
+enefice (i valorificarea lor.
- conflictul este energizantF
- un conflict structural sau strategic necesit% c%utarea unei soluţii )n vederea realiz%rii sarciniiF
- conflictul este o form% de comunicare: )n rezolvarea c%ruia sunt implicate variate canale de
comunicareF
- conflictul poate fi Csupapa, de eliminare a tensiunilor acumulateF
- conflictul poate fi o e$perienţ% educativ%F participanţii devin mai responsa+ili: mai
)nţeleg%tori faţ% de pro+lemele oponenţilor lor&
Semnificaţia conflictului
Donflictul ne asigur% c% sunt luate )n considerare toate alternativele: cu plusurile (i
minusurile lor& De asemenea conflictul poate fi o stare creat% pentru c% alternativa aleas% este testat%
preliminar pentru a ne asigura c% au fost luate )n consideraţie toate aspectele& #+senţa conflictului
poate )nsemna.
- renunţarea la responsa+ilitateF
- lipsa interesuluiF
- comoditate&
7!
:ăutaţi un teren de înţele%ere3
1ntrebaţi)vă: chiar vorbesc în
numele celuilalt# sau încerc pur
şi simplu să)mi "ustific poziţiaB6
Kalter
#nderson
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
.inamica conflictului
Gn scopul folosirii constructive a conflictelor >transformarea lor din o+stacole )n oportunit%ţi?
este necesar% studierea mecanismului de apariţie a conflictelor: precum (i pe cel al dezvolt%rii lor&
Donflictele pot apare la orice nivel al organizaţiei: )ntre indivizi: grupuri: sau cAiar intrapersonal
>)ntre roluri?& <eOin >!;"7? vor+e(te despre trei tipuri de conflicte intrapersonale.
individul discerne )ntre dou% persoane: concurente )n aceea(i curs% >managerul care decide
)ntre doi candidaţi pentru aceea(i slu*+%?F
individul pune )n +alanţ% consecinţele pozitive (i negative ale procesului > alege o anumit%
slu*+% pentru c% (ansele de promovare sunt mai mari: de(i cealalt% )i oferea mai mult%
siguranţ%?F
individul tre+uie s% opteze )ntre dou% rute negative > )n situaţie de criz% E opteaz% pentru
)ntreruperea temporar% a unui proiect sau continuarea lui cu finanţare redus%?&
-fectele conflictului
Efecte funcţionale. materializate )ntro mai +un% )nţelegere a surselor conflictuale: o )m+un%t%ţire a
sistemului de decizie: dezvoltare a creativit%ţii: sporirea spiritului novator )n rezolvarea pro+lemelor:
a )ncrederii )n sineF
Efecte disfuncţionale. menţinerea furiei: frustr%rii: ostilit%ţii: reducerea comunic%rii (i
deteriorarea spiritului de ecAip%
-tiolo%ia relaţiilor conflictuale
Sursele conflictelor sunt variate: aici vom aminti doar c@teva dintre ele.
o nevoi umane ne)mplinite. multe conflicte care nu pot fi soluţionate sunt cauzate de negli*area
nevoilor umane fundamentaleF
o identitate. conflictele pot fi cauzate de sentimentul ameninţ%rii identit%ţii& 0dentit%ţile se
construiesc )n funcţie de tr%s%turile de personalitate (i e$perienţele personale& Donflictele de
72
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
identitate apar atunci c@nd oamenii simt c% le este ameninţat sinele sau simt c% nu li se acord%
legitimitate (i respect&
o aspecte morale. acest tip de conflicte rezult% din confruntarea )ntre puncte de vederi diferite.
noţiunile de dreptate: de +ine: viziunile asupra celui mai +un mod de viaţ% pe care unii le
consider% valoroase (i esenţiale pot fi radical diferite de cele ale unei alte persoane& Dei
implicaţi )ntrun conflict moral a*ung s% considere c% perpetuarea conflictului este o
cAestiune esenţial% deoarece le )nt%re(te identitatea: statutul (i puterea&
o dreptate (i drepturi. oamenii nu doresc s% fac% compromisuri de nici un fel )n ce prive(te
dreptatea (i drepturile lor de aceea nemulţumirile de acest gen pot cauza conflicte ne
soluţiona+ile& Sentimentul nedrept%ţii poate duce de multe ori la agresiune iar oamenii
apeleaz% la acestea ca (i cum ar fi unica soluţie pentru a(i asigura )mplinirea nevoilor
fundamentale: pentru a(i repara nedreptatea suferit% (i a intra )n drepturile care consider% ei
c% li se cuvin&
Din punctul de vedere al instituţiilor: cauzele se pot restr@nge la.
o diferenţele de opinii privind o+iectivele prioritare (i modalit%ţile de realizare a unor sarciniiF
o percepţiile gre(ite ale unor situaţii datorit% unor pre*udec%ţi: convingeri (i sau intereseF
o lipsa de comunicare sau comunicarea defectuoas%F
o competiţia pentru resursele limitate disponi+ile la nivelul instituţiei sau a claseiF
o diferenţele de putere: statut (i cultur% de la nivelul instituţiei sau a claseiF
o competiţia pentru supremaţieF
o diferenţele de criterii utilizate pentru definirea performanţeiF
o am+iguitatea )n definirea domeniului de autoritate (i responsa+ilitate&
Sursele conflictelor şcolare
Donflictele sunt: )n general: o realitate a vieţii (colare& Ele izvor%sc din surse.asem%n%toare
ca orice conflict.
!& 1ncălcarea nevoilor fundamentale ale omului: li+ertatea: afirmarea: succesul >)nc%lcarea
lor genereaz% conflicte?: cunoa(terea: acţiuneaF
2& Dalorile (morale# sociale# profesionale) diferite: profesorul si (colarul aparţin unor timpuri
diferiteF au credinţe diferite: g@ndesc diferit: raport@nduse la valori diferite: au culturi diferiteF
7"
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
"& !ercepţii diferite asupra realităţii: c@nd oamenii v%d diferit un anumit lucru sau g@ndesc
diferit despre el: pot apare situaţii conflictualeF
8& Interese diferite: determina preocup%ri diferite: e$plicaţii diferiteF
7& *esurse limitate: gen spaţii: logistic%: timp: disponi+ilitate E altereaz% relaţia profesor E
elevF
9& 'evoi psiholo%ice: respectul de sine: sta+ilitatea intrapsiAic% >lini(tea interioar%?: +una
)nţelegere: afecţiunea: fericirea& #lterarea acestor nevoi atrage apariţia conflictelor interioare: care
pot provoca conflicte cu ceilalţi actori educaţionali&
&ipuri de conflicte
Din punct de vedere al esenţei lor conflictele pot fi.
esenţiale >de su+stanţ%? generate de e$istenţa unor o+iective diferiteF
afective: generate de st%ri emoţionale care vizeaz% relaţiile interpersonaleF
de manipulareF
pseudoconflicte&
Din punct de vedere al su+iecţilor aflaţi )n conflict pot e$ista urm%toarele categorii de conflicte.
conflictul individual interiorF
conflictul dintre indivizi din acela(i grupF
din grupuri diferiteF
din organizaţii diferiteF
conflictul dintre indivizi (i grupuriF
conflictul intergrupuriF
conflictul dintre organizaţii&
O alt% clasificare se poate face pe criteriul efectelor generale ale acestora: )n.
distructiveF
+enefice&
-tapele conflictului
0ndiferent de nivelul sau sursa care )l genereaz%: conflictul reprezint% o succesiune de etape&
Etapa 0. Donflictul este )n stare latent%&
78
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Etapa a 00a. Donflictul este perceput de cel puţin una din p%rţile implicateF
Etapa a 000a. Donflictul trece din sfera cognitiv% 5 afectiv% )n cea de acţiuneF
Etapa a 0Ba. Se )nregistreaz% efectele conflictului. confruntarea ia sf@r(it: prin soluţionare sau
prin reprimareF se sta+ilesc noi condiţii care duc fie la cola+orare eficient%: fie la un nou
conflict care poate fi mai violent dec@t primul&
,-/-3- #onflictul; pre(um'ii< amplificare< &til de a1ordare
$actori de escaladare şi diminuare a conflictului
Un conflict va fi accentuat daca. Un conflict va fi diminuat daca.
!& Dealalt% parte este considerat% din start un
inamic sau o persoan% rea >idei preconcepute?
!& Persoanele implicate sunt de +un% credinţ%:
imparţiale (i capa+ile s% asculte activ&
2& Se implic% E direct sau indirect E alte
persoane >diriginte: director: alţi profesori:
alţi elevi?
2& P%rţile se concentreaz% e$clusiv asupra
pro+lemelor aflate )n discuţie si nu procedeaz%
la eticAet%ri&
"& Una sau am+ele persoane se simt
ameninţate de cealalt% parte >f%r% posi+ilitate
de reacţie? >e$ist% o ne)ncredere reciproc%?
"& Se renunţ% la ameninţ%ri sau E dac% de*a au
fost prefaţate E sunt la timp retrase >eventual
cu scuze?
8& P%rţile nu sunt interesate s% menţin% o
relaţie& Sunt c%l%uzite doar de propriul interes
(i atingerea acestea >dezinteres pentru relaţie?
8& Persoanele implicate au cooperat )n trecut (i
vor s% continue relaţia
7& Pro+lemele implicate )n conflict sunt )n
mod e$agerat notate ca e$trem de importante
>neconcordant cu realitatea? >percepţia fals%:
incorect% a realit%ţii?
7& 0nteresele E de(i diferite E sunt posi+ile de
negociat )n mod amia+il
9& E$ist% o lips% de a+ilit%ţi de rezolvare a
conflictului
9& Persoanele implicate accept% a*utor e$tern
pentru rezolvarea conflictului
&abelul nr3J3: $actori de escaladare şi diminuare ale conflictelor
77
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
,-:- Modalită'i de ge&tionare a conflictelor din şcoală
,-:-.- Ieşirea din &itua'ia conflictuală
/estionarea conflictelor în diferite situaţii şcolare
Emil Stan consider% c% motivarea elevilor poate fi o strategie de rezolvare a conflictelor (colare&
#ceast% acţiune presupune din partea profesorului anumite demersuri.
s% formuleze a(tept%ri ma$ime )nY raport cu eleviiF
s% ofere: prin e$emplul propriu: un model pentru comportamentele diferiteF
s% sta+ileasc% o atmosfera pozitiva: de empatie: pentru fiecare elev )n parteF
s% implice elevii )n mod activ )n lecţieF
s% releve foarte clar ca merita sa )nveţe si de ceF
s% cultive )ncrederea )n sine a elevilorF
s% utilizeze interesele si cuno(tinţeleY anterioare ale elevilorF
s% utilizeze ideile elevilorFY
s% utilizeze curiozitateaY naturala a elevilorF
s% promoveze elevii: sai activeze prin solicit%ri la care tre+uie sa r%spund%F
s% utilizeze )nt@lnirile si discuţiileY de tipul Cfata )n fata,: pentru a depista comportamentele
dezagrea+ileF
s% utilizeze instruirea individualaF
s% utilizeze cu gri*a competiţiaF
s% reduc% an$ietatea elevilor&
,-:-3- +trategii de re(ol*are a conflictului
Medierea şi colaborarea în %estionarea conflictului
3ecanismul medierii este universalF )n lume e$ist% mai multe forme ale medierii funcţie de
tipul conflictelor si mediul lor& 3edierea ofer% acceptarea realit%ţii diferitelor grade de violenţ% (i
este o )nt@lnire cu ' dezordinea,F urm%re(te descoperirea fiec%ruia dintre noi: ea fiind o cale )n care
fiecare pas se integreaz% )n viitor: unde memoria *oac% un rol important )n a+ordarea responsa+il%
la nivel mintal : a identific%rii sinelui& 3edierea este o )mp%rt%(ire a realit%ţilor )nt@lnite (i e$prim%
reflecţia sentimentelor: a elementelor simţite: nu g@ndite& 3edierea este un proces care duce la
posi+ilitatea su+stituirii mentale a unei persoane (i a prelu%rii sentimentelor: )n mod neutru: f%r%
79
:onflictul în sine nu este o
problemă@ problema este
conflictul nerezolvat3,
SlaiNeu (i Lasson
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
*udecarea sau impunerea unei viziuni: prin acceptarea evoluţiei celuilalt: conferind demnitate (i
respect&
3edierea unui conflict de anvergur% poate dura (i dou% ore: iar va implica.
rolul Coglinzilor,
comunicarea p%rţilor
rolul Cm%(tilor,
Eli+erarea: a+ordarea prin mediere duce la descoperirea r%d%cinilor conflictului (i aflarea
r%spunsurilor& P%rţile implicate )n conflict accept% aceast% soluţieF ei nu vor c%uta rezolvarea )n alt%
parte&
3ediatorul doar faciliteaz% dialogul pentru a a*unge la declan(area mecanismului&
3edierea are trei faze.
teoria >la )nceput?: c@nd fiecare e$plic% punctul de vedere
confruntarea >criza?: c@nd este acceptat% suferinţa
transformarea: c@nd sunt induse sentimentele 5 emoţiile
Medierea )n situaţii dificile este +ine s% se fac% de c%tre o comisie de minim " persoane: cu
roluri diferite.
prime(te5 introduce p%rţile conflictuale )n procesul medierii
rezum% conflictul conform prezent%rilor p%rţilor conflictuale
reflect% emoţiile celor implicaţi )n cadru organizat: faţ% )n faţ% cu p%rţile aflate )n conflict&
O+iectul conflictului este ca v@rful unui ais+erg& 3edierea se concentreaz% pe )nţelegerea (i
descrierea p%rţii de su+ ap% a Cais+ergului,: prin trei pa(i importanţi E pornind de la soma >instinct?:
prin psiAic >emoţii?: a*ung@nd la a+solut >spirit?&
3edierea este un proces sistematic )n care toate persoanele sunt respectate& O comunicare
mai +un% duce la relaţii mai +une& Procesul se dovede(te eficient nu numai )n cazul conflictului
imediat: ci (i )n ameliorarea )n timp a relaţiilor dintre persoanele aflate )n conflict& 3a*oritatea
conceptelor medierii se pot )nv%ţa prin *oc (i prin strategii de )nv%ţare e$perienţial%&
Un mediator competent.
ascult% am+ele versiuni dar nu *udec% cine are dreptate sau nu
creeaz% o atmosfer% )n care cei implicaţi )(i pot e$prima sentimentele
faciliteaz% comunicarea
77
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
orespondenţa între diferite situaţii conflictuale înt0lnite în şcoală şi tehnicile de comunicare
#naliza oric%rui conflict (colar arat% c% orice situaţie de comunicare )nc%rcat% cu o tensiune este
dependent% de trei factori.
sursa >emiţ%torul?
mesa*ul
mediul (i canalele de comunicare
Strategiile de comunicare pentru care opteaz% emiţ%torul sunt de dou% feluri.
strate%ii de informare: profesorul E emiţ%tor dore(te ca elevul E receptor s% cunoasc% (i s%
)nţeleag% care sunt modalit%ţile de resta+ilire a relaţiei&
Ystrate%ii de convin%ere# cu pronunţat% tent% persuasiv%: care presupune rezolvarea pa(nic% a
conflictului&
-miţătorul E sursa poate s% )ntreprind% urm%toarele acţiuni.
s% informeze pe partener despre scopul demersuluiF
s% identifice rapid eventualele +ariere de comunicare (i s% acţioneze )n direcţie )ndep%rt%rii
lorF
s% r%spund%Y oportun (i sincer la )ntre+%rile receptorului5lorF
s% propun% soluţii de rezolvare a conflictului (i s% le argumentezeF
dac% e necesar: s% propun% prezenţa unui mediatorF
s% asculte activ&
Gn situaţii de conflict: comunicarea profesorelev este dependent% de precizia (i acurateţea
mesa*ului& Mesa"ul are semnificaţie (i este complet numai dac% este coro+orat cu lim+a*ul folosit:
filtrele (i pertur+aţiile din comunicare: cu mediul (i canalele de comunicare& Pentru mesa* sunt
importante.
reacţia receptorului faţ% de mesa*F
autoritatea (i credi+ilitatea emiţ%toruluiF
situaţiile controversate )n care se pot plasa emiţ%torul (i receptorul: situaţii care pot duce la
compromis&
Gn situaţie de conflict: comunicarea este eficient% dac% posi+ilit%ţile asigurate de canale sunt
mari: deoarece este necesar ca receptorii s% cunoasc% informaţia (i s% o propage mai departe: timpul
alocat rezolv%rii conflictului poate fi scurt (i se pot impune dez+ateri: negocieri&
76
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Aptitudini implicate în rezolvarea conflictului: Abilităţi model
.omeniul unoştinţe# abilităţi# atitudini necesare pentru rezolvarea
conflictului
Don(tiinţa de
sine
Recunoa(terea (i identificarea sentimentelorF
Definirea pro+lemei >Im% simtTT: deoarece &&&&I?F
Recunoa(terea (i asumarea responsa+ilit%ţii unde este cazul
>poziţie de control?&
Empatie
Recunoa(terea (i identificarea sentimentelor altor persoaneF
#+ilitatea de a vedea situaţia din punctual de vedere al altei
persoaneF
#+ilitatea de a )nţelege de ce o alt% persoan% sar fi putut comporta
a(a cum a f%cutoF
Gnţelegerea faptului c% orice rezultat la care sa a*uns de comun
acord este )n +eneficiul tuturor p%rţilor implicate&
Sentimente
Dapacitatea de a se calma c@nd e furiosF
#(teptarea r@ndului nu )ntrerupe
3otivaţia
Dorinţa de a rezolve conflictul
Dapacitatea de a identifica Iceea ce dore(te s% se )nt@mpleIF
D%utarea (i g%sirea unui plan de rezolvare a conflictului singur
sau )mpreun% cu cealalt% persoan%
Dapacitatea de a dep%(i o+stacolele ap%rute )n realizarea planului
#+ilit%ţi
sociale
/une deprinderi de ascultare activ%
#sertivitateaF
# (tii cum se cer scuze (i cum s% accept% scuzele
&abelul nr3K: Aptitudini implicate în rezolvarea conflictelor
Modelul circular de dezvoltare şi stin%ere a conflictului
#cest model: )n cazul grupurilor mici: cum pot fi considerate grupurile de elevi din clasele pe
care le conducem: presupune c@teva etape distincte .
!& dezacordul. apariţia primelor semnale nonver+ale: atitudini (i comportamente care sunt
menite s% e$prime frustrarea p%rţilor& Dac% p%rţile le recunosc: pro+lemele pot fi discutate: clarificate
(i rezolvate&
2& confruntarea >+azat% pe generarea cresc@nd% a tensiunii?. Dac% ne)nţelegerile nu sunt
rezolvate: tensiunea cre(te (i p%rţile )ncep s% )(i e$prime ver+al sentimentele (i poziţiile )n timpul
7;
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
disputelor& Dac% p%rţile sunt descAise s% se asculte (i s% comunice eficient: pro+lemele pot fi
discutate: clarificate (i rezolvate&
"& escaladarea. tensiunea cre(te: comunicarea dintre p%rţi devine tot mai dificil%& Donflictul
se poate e$tinde: implic@nd tot mai multe persoane: care sunt de partea uneia sau alteia dintre p%rţile
implicate (i apar tot mai multe pro+leme& P%rţile se polarizeaz% (i se concentreaz% pe atingerea
scopurilor proprii: fiind surde (i oar+e la interesele celeilalte p%rţi& P%rţile pot )ncerca din nou s%
rezolve disputa (i s% negocieze&
8& deescaladarea. dac% p%rţile e(ueaz% )n rezolvarea conflictului: situaţia se poate )nr%ut%ţi&
P%rţile a*ung la nivelul la care se separ%: comunicarea este )ntrerupt% (i nu mai pot vor+i unii cu alţii&
7& rezolvarea. Gn aceast% etap% intervine o a treia parte Emediator: facilitator: ar+itru sau
*udec%tor (i a*ut% la rezolvarea conflictului prin mi*loace pa(nice
9& rutina de interacţiune )n grup
Donflictele au un ciclu propriu de viaţ%. se nasc: pot a*unge la intensitate ma$ima (i apoi
mor: l%s@nd in urma lor seminţele unui nou )nceput&
Donflictele pot escalada: pot trece de la primele semnale p@n% la stadiul de violenţ% mult mai
rapid si mai u(or dec@t pot deescalada: dup% ce violenţa a avut loc& Donflictele evolueaz% foarte rar
de la fazele de )nceput la fazele violente )ntrun mod +rusc& Ele evolueaz% )n mod gradat: )n etape&
'e%ocierea în %estionarea conflictelor
'e%ocierea este o procedur% de rezolvare efectiv% dar (i Ionora+il%I a situaţiilor conflictuale&
Scopul principal al negocierii este rezolvarea sau prevenirea unor situaţii conflictuale&
4egocierea poate fi definit% ca interacţiune )ntre grupuri (i5sau persoane cu interese (i
o+iective iniţiale divergente: care vizeaz%: dup% discutarea (i confruntarea poziţiilor: o+ţinerea unui
acord (i luarea unor decizii comune&
Persoanele sau grupurile care negociaz% sunt parteneri (i nu oponenţi
Preg%tirea negocierii vizeaz% trei Izone de ma*ore de interesI care se cer clarificate.
InoiI. o+iectivele proprii: sta+ilite c@t mai precis (i mai realist: nu numai pe
+aza constr@ngerilor imediate ci (i pe termen mediuF punctele tari (i sl%+iciunileF
compromisul considerat ca optimF resursele: argumentele (i mi*loacele de presiune
ce pot fi utilizate&
90
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
IpartenerulI. interesele specificeF ce poate pierde sau c@(tigaF adev%ratele lui
nevoiF punctele tari (i sl%+iciunileF argumentele: resursele (i mi*loacele de presiune
de care dispune&
IprocesulI. tacticile ce pot fi folosite (i IcapcaneleI de evitatF gestiunea
timpuluiF argumentele (i atitudinile utiliza+ile )n construirea sinergiei&
Un +un negociator respect% re%ulile procedurale >3& ScAerer?.
asigur% o +un% )nţelegere reciproc%: verificat% permanent pe parcursul negocieriiF
spune ceea ce crede: f%r% pre*udec%ţi referitoare la intenţiile parteneruluiF
e$prim% nevoile: interesele: cAiar (i sentimentele personale: f%r% a scoate )n
evidenţ% divergenţele de opinieF
a+ordeaz% punctele negocia+ile (i evit% pe cele nenegocia+ileF
se pune: permanent: I)n pieleaI parteneruluiF
evit% furia (i orice e$presie emoţional% intens%F
este capa+il s% reformuleze ideile e$primate: pentru a facilita descoperirea punctelor
comuneF
critic% ce spun oamenii (i nu ceea ce sunt eiF
caut% (i g%se(te soluţii de c@(tig mutual&
*olul ar%umentării în rezolvarea conflictelor
Gntre parteneri: ar%umentarea devine necesar% atunci c@nd o parte dore(te s% Iconstruiasc%I
)n mintea celeilalte o convingere care s% declan(eze comportamentul a(teptat de la ea& #ltfel spus:
dac% un partener are o idee sau o opinie proprie: atunci )ncearc% s% o+ţin% adeziunea (i asentimentul
celorlalţi la propria sa idee: opinie: poziţie& Deci: argumentaţia constituie elementulcAeie al oric%rui
proces de negociere sau mediere& Gn conflicte: argumentarea constituie procedeul de +az% )n
susţinerea intereselor (i o+iectivelor p%rţilor implicate )n conflict&
#rgumentarea nu se +azeaz% doar pe logic%: ci parţial pe a+ord%ri raţionale (i parţial pe
a+ord%ri afective& #rgumentaţia emoţionala nu se +azeaz% doar pe nivelul aparent al comunic%rii
ver+ale: ci apeleaz% la sentimente: entuziasm (i afecţiune& Forţa argumentelor depinde de
credi+ilitatea premizelor (i de validitatea raţionamentului& Diversitatea situaţiilor poate fi sursa
pentru ni(te emoţii fundamentale: care se pot com+ina )ntre ele. +ucurie: teama: tristeţe (i m@nie
9!
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
,-:-,- Indi*idualitate şi model comportamental )n &itua'ii conflictuale
Domportamentul unei persoane )ntrun conflict poate avea dou% roluri.
 e$primarea conflictului: a emoţiilor implicate
 satisfacerea nevoilor
#cţiunile pot )m+r%ca o diversitate de manifest%ri: de la )ncercarea de a face ceva )n
dezavanta*ul celuilalt: la e$ercitarea puterii: p@n% la violenţ% (i distrugere sau: dimpotriv%: la
caracterul conciliant: constructiv (i prietenos&
#cţiunea poate avea un caracter constructiv cooperant: ori dimpotriv%: distructiv 5competitiv&
1ncrederea# neîncrederea şi %estiunea acestora în conflicte
Gncrederea a fost recunoscut% ca un element cAeie )n rezolvarea cu succes a conflictelor: ea
fiind asociat% cu cre(terea cooper%rii: )mp%rt%(irea informaţiei (i rezolvarea de pro+leme& Dac%
oamenii au )ncredere unii )n ceilalţi: )(i pot rezolva conflictele cu u(urinţ%: )n caz contrar conflictul
devine distructiv iar rezolvarea cu at@t mai dificil%&
Mana%ementul încrederii şi neîncrederii în conflicte
Gncrederea )ntre indivizi face rezolvarea conflictului mai u(oar% (i mai eficient%& O persoan%
care are )ncredere )n alta va crede promisiunea celuilalt c% va acţiona )n +aza unor intenţii +une (i va
c%uta modalit%ţi productive de a rezolva conflictul&
4ivelul )ncrederii sau ne)ncrederii are un rol definitoriu pentru dinamica conflictelor
emergente& Gncrederea este de cele mai multe ori prima pierdere )ntrun conflict& Pe m%sur% ce
conflictul escaladeaz%: )ncrederea scade (i ne)ncrederea cre(te& Du c@t se dezvolt% mai mult
ne)ncrederea: cu at@t partenerii se concentreaz% mai mult pe autoap%rare sau pe ideea de a c@(tiga:
am+ele comportamente duc la cre(terea ne)ncrederii (i diminuarea acţiunilor ce ar putea reconstrui
)ncrederea&
Drearea )ncrederii )ntro relaţie este )n primul r@nd o cAestiune de cre(tere a )ncrederii
calculate: prin anumite strategii. p%rţile tre+uie s% acţioneze consecvent (i onest: s% respecte
termenele (i anga*amentele (i s% fac% acest lucru permanent dea lungul timpului: sau )n diferite arii
ale interacţiunii cu cel%lalt&
92
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Gncrederea +azat% pe identificare consolideaz% (i mai mult relaţia& Daca partenerii se percep
ca av@nd scopuri: valori (i identit%ţi comune: sunt motivaţi s% susţin% relaţia (i s% g%seasc% metode
concrete de a rezolva conflictul astfel )nc@t sa nu deterioreze relaţia&
Relaţiile caracterizate de ne)ncredere sunt )nc%rcate de conflicte (i fiecare conflict
alimenteaz% ne)ncrederea: cre@nduse un cerc vicios& Fiecare persoan% se a(teapt% la ce este mai r%u
din partea celuilalt (i comportamentul acestuia )i confirm% cele mai rele a(tept%ri: ceea ce deseori
duce la o ad@ncire (i mai mare a conflictului&
3a*oritatea relaţiilor conţin elemente de )ncredere sau ne)ncredere& Da (i rezultat: avem at@t
sentimente pozitive c@t (i sentimente negative pentru ceilalţi: ceea ce poate produce un conflict la
nivel intrapsiAic: denumit (i conflict am+ivalent& Stadiile am+ivalenţei se caracterizeaz% prin
elemente de )ncredere (i ne)ncredere faţ% de cel%laltF conflictul intern creat de aceast% am+ivalenţ%
duce la su+minarea a(tept%rilor faţ% de comportamentul celuilalt (i oarecum o+lig% la evaluarea
fiec%rei acţiuni a celuilalt cu scopul de a determina unde ar tre+ui s% fie )ncadrat%. la )ncredere sau
ne)ncredere& #m+ivalenţa poate determina oamenii s% ai+% dificult%ţi )n acţiunile urm%toare: sau s%
(i modifice strategiile de relaţionare cu ceilalţi& De aceea: conflictul intern al persoanei )ntre
)ncredere (i ne)ncredere afecteaz% modul )n care aceasta gestioneaz% conflictul cu cealalt% persoan%&
Recl%direa )ncrederii este deseori un element cAeie al rezolv%rii conflictului& De(i
rec@(tigarea )ncrederii este necesar% pentru rezolvarea pe termen lung a conflictului: a+ordarea (i
gestionarea ne)ncrederii poate fi cea mai eficient% strategie pentru st%p@nirea pe termen scurt a
conflictului&
2tilizarea puterii pentru evitarea şi rezolvarea conflictului
D@nd oamenii sunt )n conflict: intr% )n *oc (i puterea lor: fie c% ei intenţioneaz% acest lucru
sau nu& Pentru ca un conflict s% se produc%: toţi cei implicaţi tre+uie s% ai+% o anumit% putere >C+az%
a puterii,?& Donflictul nu poate e$ista: cel puţin la dimensiunea comportamental%: dac% o parte
domin% complet cealalt% parte& Dac% puterile sunt ecAili+rate >)n realitate sau doar percepute?: sunt
posi+ile strategiile alianţei: dar dezecAili+rul puterilor )ncura*eaz% strategiile de opoziţie: cel mai
puternic poate tinde s% )(i impun% poziţia&
Se cunosc trei moduri de +az% )n care este utilizat% puterea >/laine: 200!? )n situaţiile
conflictuale E (i nu numai.
9"
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
!& metoda normativă de aplicare a puterii. apelul la valorile (i credinţele oamenilor (i utilizarea
sim+olurilor normative
2& metoda utilitară: apelul la interesele celorlalţi: sau indicarea unor +eneficii palpa+ile pe care
ceilalţi le vor o+ţine dac% vor da curs dorinţelor celuilalt
"& metoda coercitivă: forţarea celuilalt pentru a o+ţine acordul s%u: ameninţ@ndul cu sancţiuni
puternice sau manipularea mediului e$tern pentru ai r%pi li+ertatea alegerii
#ceste metode pot fi numite persuasiune# recompens% (i pedeaps%&
Opţiunea pe care o avem )ntrun conflict nu este pentru sau )mpotriva utiliz%rii puterii: ci E de
cele mai multe ori pentru modul )n care o utiliz%m& Oamenii )ncep de o+icei prin distri+uirea
puterii >competiţie: confruntare? )nainte de a e$plora suficient de mult posi+ilitatea unui rezultat
integrativ >cooperant?& Provocarea const% )n a g%si moduri de redirecţionare: de la a g@ndi )n termeni
de putere integrativ%& Pentru a descrie aceast% redirecţionare: se poate utiliza metafora #iNido: )n
care lupt%torul nu se )mpotrive(te mi(c%rii agresorului: ci )i preia energia (i )i scAim+% sau )ntoarce
orientarea&
3oduri de utilizare a puterii )n conflict.
o voluntar sau incon(tient
o cola+orativ sau coercitiv
o evident sau implicit
Recomand%ri de utilizare a puterii )n situaţiile conflictuale.
o su+til >f%r% ca ceilalţi s% )(i dea seama?
o indirect >prin su+stitutul puterii?:
o prin ameninţ%ri gradual >dar strict f%r% a+uzuri?: pentru a nu determina la
cealalt% persoan% un r%spuns reactiv&
#deseori: tre+uie s% admitem: )nsu(i scopul conflictului poate fi sporirea puterii&
Puterea opţiunilor este +iunivoc%. pe de o parte: puterea oamenilor determin% num%rul de
opţiuni disponi+ile: dar (i invers: opţiunile pe care le are definesc puterea individului& #desea: cel
mai +un mod de a ne consolida puterea )ntrun conflict este de a dezvolta variante opţionale&
Evoluţia conflictului poate fi influenţat% prin calea integrativ% sau distri+utiv% spre care ne
)ndrept%m pentru dezvoltarea opţiunilor&
Mituri ale puterii în situaţiile conflictuale
98
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Oamenii presupun )n mod eronat ca nu deţin puterea sau c% au o putere inferioar% celorlalţi&
Este gre(it% credinţa c% puterea poate fi ecAili+rat%& Gn loc s% ne g@ndim c% oamenii au nevoie de o
ecAivalenţ% sau egalitate a puterii: mai degra+% neam putea g@ndi c% oamenii au nevoie de o +az%
adecvat% a puterii pentru a intra )n conflicte cu anumite (anseF reu(ita sau e(ecul va depinde: )n
continuare: de persoana implicat%&
Puterea nu e o cantitate fi$% )ntro relaţie. cu c@t cel%lalt deţine mai mult% putere: cu at@t
puterea noastr% se )mpuţineaz%& De fapt: am+ele puteri >a noastr% (i a adversarului? pot creste )n
paralel&
/estiunea a%resivităţii în prevenţia şi rezolvarea conflictului
omportamentul a%resiv desemneaz% toate actele de ameninţare (i atac care survin )n
situaţiile de rivalitate&
Gntre agresivitate (i conflict e$ist% o relaţie reciproc%& #gresivitatea este fie cauza: fie
rezultatul conflictului& Gn termenii conflictului: agresivitatea apare ca o modalitate conflictuala de
relaţionare cu mediul: fie )n plan concret E al acţiunii: fie )n plan imaginar: fantasmatic&
Dert este: c% agresivitatea are o intenţie nociv%: ostil%: )ndreptat% asupra celeilalte persoane&
Prin definirea celor doi oponenţi implicaţi )n conflict drept su+iect (i o+iect al unei acţiuni: se
su+liniaz% latura su+iectiv% a conflictualit%ţii: )n care un rol fundamental )i revine investirii
o+iectului cu o semnificaţie anume& #ceasta motiveaz% intenţia nociv% (i finalitatea agresiunii&
3anagementul agresivit%ţii (i violentei tre+uie a+ordat at@t formativ: prin intermediul orelor de
dirigenţie: c@t (i ca intervenţie punctual% )n prevenirea (i gestiunea violentei& <a r@ndul lor: am+ele
a+ord%ri se refer% at@t la indivizii direct implicaţi: c@t (i la terţa parte&
Pe de alt% parte sunt important de amintit (i ţinut cont )n gestionarea conflictelor (i de
fundamentele afective individuale ale fiec%rei persoane implicate )ntrun conflict. furia: frica:
vinov%ţia: ru(inea: umilirea sau respectul (i recunoa(terea&
Strate%iile de rezolvare a conflictelor
#cestea se )mpart )n dou% categorii mari.
!& Strategii pe termen scurt.
arbitrarea de c%tre o comisie de ar+itra* a c%rei Aot%r@re este definitiv%
97
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
persuasiune. )ncercarea de convingere a unei p%rţi s% renunţe la poziţia saF
constr0n%ereaF
cumpărarea@
2& Strategii pe termen lung.
separarea@
medierea@
apelulF
confruntarea
O alt% )mp%rţire a formelor de intervenţie propune patru tipuri principale de strategii >unele
se suprapun cu cele de mai sus?. negocierea: medierea: facilitarea (i ar+itra*ul&
#legerea strategiei optime de management al conflictului tre+uie s% ai+% )n vedere urm%torii
factori.
seriozitatea conflictuluiF
cAestiunea timpului >dac% tre+uie rezolvat urgent sau nu?F
rezultatul considerat adecvatF
puterea de care +eneficiaz% managerulF
preferinţele personaleF
atuurile (i sl%+iciunile pe care le manifest% )n a+ordarea conflictului
Stilul personal în abordarea unor conflicte este rezultatul com+inaţiei a dou% varia+ile.
m%sura )n care ne luptam pentru interesele noastre
m%sura )n care lu%m )n considerare interesele celorlalţi
<u@nd )n considerare com+inaţia acestora: -Aomas identific% cinci metode de soluţionare a
conflictelor. evitare: cola+orare: competiţie: compromis (i acomodare&
#lţi autori susţin c% )n managementul conflictelor pot fi utilizate urm%toarele strategii.
0gnorarea conflictului 6 dac% e$ist% pericolul unui conflict distructiv: incapacitatea
managerului de al a+orda poate fi interpretat% drept o escAivare de la responsa+ilit%ţile
manageriale&
-olerarea conflictului 6 dac% conflictul nu este foarte puternic (i se consider% c% va duce la
cre(terea performanţelor organizaţionale el poate fi toleratF responsa+ilitatea managerului
este de a ţine )n permanenţ% su+ o+servaţie conflictul pentru ca acesta s% nu devin% distructiv&
99
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Gn literatura de specialitate mai pot fi )nt@lnite urm%toarele a+ord%ri )n vederea soluţion%rii
conflictelor: din perspectiva acţiunii celui care conduce instituţia sau grupul.
*etra%erea. directorul sau dirigintele nu manifest% interes pentru soluţionarea conflictului (i
prefer% s% nu se impliceF
Aplanarea: reprezint% strategia folosit% de aceia care caut% apro+area celor din *ur: )n loc s%
caute ca o+iectivele instituţionale s% fie atinseF
$orţarea: este a+ordarea persoanei care dore(te cu orice preţ s% realizeze o+iectivele propuse
(i va apela la constr@ngere: uz@nd e$agerat de puterea cu care a fost investit&
ompromisul: se afl%: ca atitudine: )ntre cea de a doua (i cea de a treia form% de strategie:
adeseori fiind atins prin negocieri&
onfruntarea: este singura a+ordare care poate duce la rezolvarea definitiv% a conflictului:
lu@nd )n considerare at@t nevoia de a realiza o+iectivele c@t (i pe aceea de cooperare
interuman%&
Soluţionarea conflictelor
Dac% dorim s% rezolv%m un conflict cu succes: tre+uie s% parcurgem urm%toarele faze .
recunoa(terea e$istenţei conflictului F
identificarea cauzei conflictului F
adoptarea deciziei de confruntare F
confruntarea primar% propriuzisa F
evaluarea rezultatelor parţiale F
adoptarea unei decizii pentru faza secundar% a confrunt%rii F
confruntarea principal% F
evaluarea rezultatelor
Stadii ale rezolvării conflictului Diana Francis a conceput o diagram% care descrie etapele (i
procesele ce tre+uie parcurse.
97
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
$i%3 nr37: -tapele şi procesele de transformare a conflictelor# după .iana $rancis
Diagrama de mai sus descrie diversele etape >casete ovale? (i procese >casete dreptungAiulare? ale
conflictului ce pot fi utilizate în vederea rezolv%rii acestuia& Diagrama sugereaz% o ordine
cronologic% a evenimentelor: dar procesele de soluţionare a conflictelor nu se succed )ntro ordine
clar% (i fi$%& Pot e$ista regresii care vor solicita testarea unor noi a+ord%ri >semnalare prin s%geţi
întoarse?& Gn viaţa real%: etapele (i procesele nu sunt complet deslu(ite (i separate& #ctori diferiţi vor
utiliza procese diferite în paralel pro+a+il în acela(i timp unii cu ceilalţi: poate pentru c% au
început s% lucreze de la segmente diferite ale conflictului& Gn unele cazuri: sa dovedit c% este e$trem
de important s% se )nceap% cu 'înfruntarea trecutului,: cu mult timp înainte ca negocierile s% devin%
posi+ile& #stfel: se o+ţine e$perienţ%: leg%turi (i cuno(tinţe care sunt utile în continuare& Diagrama
)ncepe prin a menţiona o situaţie )n care factorul declan(ator este at@t de mare )nc@t conflictul este
ascuns sau latent: persoana r%m@n@nd pasiv% în faţa a cea ce se )nt@mpl%& Pentru a scAim+a aceast%
stare: indivizii tre+uie s% înceap% a reflecta: înţelege (i articula ceea ce se )nt@mpl%& Procesul ca atare
96
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
a fost denumit 'con(tientizare,& Dac% reu(e(te s% genereze suficient% Aot%r@re: procesul va duce la
formarea unor atitudini ce vor aduce scAim+area&
#nga*amentul )n vederea transform%rii conflictului presupune optarea pentru alternativele
nonviolente& Pe m%sura ce atitudinea persoanei se scAim+%: ea poate fi perceput% ca o ameninţare de
Coponent,: iar confruntarea descAis% devine inevita+il%& Donfruntarea poate include m%suri
represive& În timpul etapei de conflict descAis: relaţia de putere dintre adversari se va scAim+a ca
urmare a confrunt%rii descAise& Odat% ce persoanele oprimate consider% c% (iau sporit suficient
puterea: se pot a(tepta s% fie luate în serios: ca parteneri de dialog& În aceast% etap%: este posi+il%
începerea proceselor grupate su+ numele de rezoluţia conflictului: prin care se reia comunicarea:
întro anumit% m%sur%: (i se a*unge la soluţionare&
0ntervenţiile pot a*uta p%rţile implicate de e$emplu: prin mediere s% se preg%teasc% pentru
negociere (i s% desf%(oare negocierea ele )nsele& 0ar prin dialog situaţia poate fi destins% parţial: se
poate genera mai mult% speranţ% (i )ncredere: se pot desfiinţa unele pre*udec%ţi: ceea ce faciliteaz%
a*ungerea la unele acorduri& Dup% )ncAeierea acordurilor: poate )ncepe procesul de vindecare a
eventualelor daune psiAologice: daune ce au fost provocate de conflict (i de cauzele sale&
9;
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
>i1liografie
#l+u: D&. #rma psiAologic% )ntre limite (i performanţe: /ucure(ti: Editura 3inisterului 0nternelor (i
Reformei #dministrative: 2006F
Ficeac: /&. -eAnici de manipulare: /ucure(ti: Editura 4emira: !;;6F
S)ntion: F&. Dinamica grupurilor: Donstanţa: Editura Ovidius UniversitH Press: 2007F
StoicaDonstantin: #&: 4eculau: #& >coord&?. PsiAologia rezolv%rii conflictului: 0a(i: Editura
Polirom:!;;6F
#+ric: 2&D&. PsiAologia comunic%rii. teorii (i metode: Editura Polirom: 0a(i: 2002
#mado: M&F PsiAologia comunic%rii )n grupuri: Editura Polirom: 0a(i: 2007&
/ol+oceanu: #&. PsiAologia comunic%rii: Univers Pedagogic: 2007&
Dameron: 3&. Domunicarea prin gesturi (i atitudini . Dum s% )nveţi lim+a*ul trupului: Editura
Polirom: 0a(i: 2007
Doman: D&.Domunicarea de criz%. -eAnici (i strategii: Editura Polirom: 0a(i: 200;
M@rleanu: D&: <upu(oru: D&: <upa(cu: <&: 1oitu: <& >coord&?. Domunicare (i educaţie: 0a(i: Ed& ISpiru
LaretI: !;;9
Mavriliuc: #&. De la relaţiile interpersonale la comunicarea social%. PsiAologia social% (i stadiile
progresive ale articul%rii sinelui: Editura Polirom: 0a(i: 2009&
0aco+: <&. Dercetarea comunic%rii ast%zi )n PsiAologie social%. #specte contemporane: 0a(i: !;;9
<acom+e: F&. Rezolvarea dificult%ţilor de comunicare: Editura Polirom: 0a(i: 2007
<i+aert: -&. Planul de comunicare. Dum s%ţi define(ti (i s%ţi organizezi strategia de comunicare:
Editura Polirom: 0a(i: 200;&
P@ni(oar%: 0&O&. Domunicarea eficient%: Editura Polirom: 0a(i: 2008
Pot)ng: #&. /loca*ele comunic%rii: Didactica Pro: 2008 E 4r 2 >28?
Salome: 2&. Dac% ma( asculta& ma( )nţelege: Editura Durtea BecAe: /ucure(ti: 2002
Stanton: 4&. Domunicarea: Editura Soc& 1t& (i -eAnic%: 0a(i: !;;7&
SAapiro: D&. Donflictele (i comunicarea: Editura #RD: !;;6
/o*a: #&: 0onescu: 3&>coord&?. Formarea competenţelor de management al clasei de elevi )n perioada
preg%tirii iniţiale a cadrelor didactice: tez% de doctorat: Universitatea /a+e(/olHai:
Dlu*4apoca: 20!!
Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare <ocal%. De este comunicarea interpersonal%: +ro(ur%
70
3odulul 000& Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i
Suport de curs
Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare <ocal%. Berificaţiv% prezumţiile asupra conflictelor: +ro(ur%
Dio+anu: O&. Domunicarea didactic%: desc%rcat de pe
Attp.55OOO&+i+liotecadigitala&ase&ro5+i+lioteca5carte2&asp=idZ2!9[id+Z
3anagementul clasei de elevi E desc%rcat de pe OOO&scri+d&ro
0osifescu: 1&. 4egociere (i managementul conflictelor: suport de curs: Fortius: 2009
0ucu: R&. 3anagementul clasei de elevi: #plicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criz% educaţional%:
Editura Polirom: 2009
DeutscA: 3 &. PsiAologia rezolv%rii conflictului: Editura -eora: /ucure(ti: !;;9
Mrant: K&. Rezolvarea conflictelor: editura -eora: /ucuresti:!;;6
Mliga: <&>coord&?. 3anagementul conflictului E gAid: -ipogrup press: /uz%u: 200!
Darcea: 3&. Dunoa(terea psiAopedagogic% a persoanei: manual de )nv%ţare autonom% instituţional
asistat%: Editura 'MA& #sacAi, Dolecţia 1tiinţele Educaţiei: 200"
3iscAnicN: R&. -ransformarea nonviolent% a conflictelor 3anual de training pentru un curs de
formare a formatorilor: Pu+licat de. Dentre for -raining and 4etOorNing in 4onviolent
#ctionF \URBE KustroO: Partners for Democratic DAange Slovacia >PDDS?: Divilian
Defence ResearcA Denter >DSDD?: 0nternational FelloOsAip for Reconciliation >0FOR?:
0nstitutul Rom@n pentru #cţiune: 0nstruire (i Dercetare )n domeniul P%cii >P#-R0R?:
/ratislava E Slovacia: 20072009
-ripon: D&. 3anagementul conflictelor (i teAnici de negociere: suport de curs: Universitatea /a+e(
/olHai Dlu* 4apoca: 200;
StoicaDonstantin: #&. Fundamente teoretice ale conflcitului: suport de curs 3asterat PsiAologia
medierii conflictelor: Universitatea C#l& 0& Duza, 0a(i: 2006200;
Dornelius: L& (i Faire: S&. 1tiinţa rezolv%rii conflictelor: Ed& 1tiinţa (i -eAnica: /ucure(ti:!;;9
3aHer: /&. -Ae DHnamics of Donflict Resolution& # Practitioner]s Muide: 2osseH /ass: # KileH
DompanH: San Francisco: 2000
<elord# F& (i #ndr^# D&: Dum s% ne e$prim%m emoţiile (i sentimentele: Editura -rei: /ucure(ti: 200"
FleisAman: E&. MAidul aptitudinilor umane: Editura Sinapsis: 2006
Silva(: #&. Fundamentele pedagogiei (i teoria (i metodologia curriculumului: curs pentru uzul
studenţilor: Universitatea Petru 3aior: 2006
7!