You are on page 1of 3

Slujitoru (David) Iulia-Catalina – Psihologie, anul I, Evaluare continua II - Referat

Psihologia dezvoltarii
Seualitatea infantila in viziunea lui !reud
In partea a doua a lucrarii „Trei studii privind teoria sexualitatii”, axata
pe analiza sexualitatii infantile, Sigmund Freud puncteaza inca de la inceput nemultumirea pe
care o are legata de activitatea cercetatorilor dinaintea sa, care au neglijat, in mod gresit,
cercetarea sexuala axata pe copil: "O studiere temeinica a manifestarilor sexuale in
copilarie probabil ca ne-ar dezvalui trasaturile esentiale ale impulsiei sexuale, ne-ar revela
evolutia acesteia si compunerea ei din surse diferite"
1
. Astfel, el e de parere ca autorii au
acordat o atentie speciala elucidarii sexualitatii umane a zestrei ereditare, ignorand, in
mod eronat, cealalta preistorie a omului, respectiv copilaria. si!analistul pune aceasta stranie
neglijare stiintifica pe seama „amneziei infantile”, adica amnezia care „voaleaza primii ani ai
copilariei oamenilor, pana la varsta de " sau # ani”. Freud considera, insa, ca „impresiile pe
care noi le-am uitat au lasat totusi in viata noastra psihica urme foarte adanci si
determinante pentru intreaga noastra dezvoltare de mai tarziu”
2
.
$ai departe, el contureaza ta%loul aproximativ al comportamentului
sexual in perioada copilariei: „noul-nascut aduce cu sine un germene de impusluri sexuale,
care evolueaza catava vreme, pentru ca apoi sa fie supuse unei reprimari progresive”.
&ducatia, in!i%itiile sexuale si mecanismele de reactie si su%limare reusesc, insa, sa
stavileasca o parte din pornirile sexuale ale copilului.
rima forma de manifestare a sexualitatii infantile, in conceptia lui
Freud, este suptul '!edonic(nealimentar), care are ca scop o%tinerea unei placeri, constand in
suptul ritmic al unei parti a mucoasei sau a epidermei 'de exemplu, suptul degetelor). A doua
forma de manifestare la care face referire Freud este mastur%area, care a copil se manifesta pe
parcursul a trei etape: a sugarului, etapa falica '*+, ani) si pu%ertatea. -esi stia ca opinia sa va
fi considerata scandaloasa, Freud sustine ca autoerotismul e un fenomen natural.
.%iectivul sexual al copilului, spre deose%ire de scopul sexualitatii
adulte, nu este reproducerea sau placerea sexuala genitala, ci placerea pura si simpla:
„obiectivul sexual al impulsiei infantile consta in obtinerea satisfactiei printr-o excitare
adecvata a catarei sau cutarei zone erogene, alese”

&volutia lidi%inala de desfasoara pe parcursul mai multor etape, dupa
cum urmeaza
+ faza orala/
+ faza sadic+anala/
+ faza falica/
+ perioada de latenta/
0
Freud, Sigmund 1 2si!analiza si sexualitate”, &diura Stiintifica, 3ucuresti, 0445, pag. 066
7
Idem, pag. 060
*
Idem, pag. 068
+ pu%ertatea
Eta"a orala sau cani#ala$ In aceasta faza pregenitala, un o%servator atent remarca faptul ca
nou+nascutul are o placere in a suge. In afara de alimentatie, el are tot timpul tendinta de a+si
tine gura si %uzele ocupate cu ceva, iar asta ii provoaca placere. !"ctivitatea sexuala, in
acest caz, inca nu este separate de hranire, intre aceste doua activitati nefacandu-se
diferentierea. Obiectul uneia dintre activitati este si al celeilalte, obiectul sexual constand
in incorporarea obiectului, prototipul a ceea ce va fi mai tarziu identificarea, care va #uca
un rol atat de important pe plan psihic”
$
In plus, remarca Freud, in aceasta faza toate
momentele de placere sunt legate de prezenta mamei. Tot mama va fi cea care va determina
felul in care va percepe primul comportament de tip pasiv din viata lui, respectiv momentul
aparitiei dentitiei. Astfel, daca mama va renunta la alaptat din cauza muscaturilor, el va
percepe asta ca pe consecinta a agresiunii si se va simti frustrat.
Eta"a sadic-anala$ A doua faza pregenitala de%uteaza in al doilea an de viata, atunci cand se
poate o%serva ca defecatia si urinarea ii provoaca placere copilului. Freud introduce aici si
termenul de am%ivalenta, referitor la faptul ca cel mic remarca satisfactia, respectiv
nemultumirea parintilor in legatura cu momentul in care elimina fecalele. 9i%idoul, placerea
sexuala a copilului din aceasta faza se o%tine din presiunea execitata de fecale in zona
sfincterelor. !%opiii care exploateaza excitabilitatea erogena a zonei anale se tradeaza prin
aceea ca retin masele de materii fecale pana cand acumularea acestora incita puternice
contractii musculare si, strabatand pprin orificiul anal, pot sa exercite o puternica excitatie
a mucoasei. &esigur ca, pe langa senzatia dureroasa, se a#unge si la senzatia de voluptate.
'ste unul dintre cele mai semniicative semne prevestitoare ale bizareriei sau nervozitatii de
mai tarziu faptul ca un sugar refuza cu incapatanare sa-si goleasca intestinele atunci cand
e pus pe olita”
(
Freud e de parere ca nou+nascutii care se conformeaza cerintelor mamei si
eli%ereaza sfincterele atunci cand li se cere vor fi adulti seriosi, so%ri, ordonati, in vreme ce
ceilalti vor fi indisciplinati, dezordonati.
Eta"a falica$ :eprezinta faza a sexualitatii infantile, cuprinsa intre * si " ani, in care, la
am%ele sexe, pulsiunile se organizeaza in jurul falusului, respectiv lipsa acestuia. „In acest
stadiu, la am%ele sexe organul genital masculin si ce ii corespunde lui la fata do%andesc o
semnificatie care nu mai poate fi trecuta cu vederea”
"
. Atat mictiunea, cat si relatia copilului
cu mama au un rol determinant in de%utul acestei faze, in care zone erogene sunt penisul la
%aieti si clitorisul la fete. Atat fetitele, cat si %aietii, manifesta comportamente de mastur%are.
Freud catalog!eaza aceasta etapa a doua faza a mastur%arii infantile. !)imptomatologia
acestor manifestari sexuale este saracacioasa* dat fiindca aparatul sexual este inca
nedezvoltat, aparatul urinar isi asuma oarecum, de cele mai multe ori, rolul de tutore. +... ,
"ctiunea de contenire a excitatiei si de realizare a satisfactiei consta fie intr-o mangaiere
cu mana sau intr-o presiune reflexa exercitata tot cu mana, fie in strangerea coapselor si
frecarea lor reciproc +..., %opiii mici, o data ce atentia lor s-a indreptat asupra propriilor
organe genitale - de cele mai multe ori ca urmare a masturbarii - obisnuiesc sa progreseze
in acest sens fara vreo interventie straina si arata un viu interes pentru organelle sexuale
ale camarazilor”
.
In aceasta perioada, remarca Freud, se instaleaza si inceputurile
impulsiei copilului de a cunoaste, de a cerceta. si!analistul introduce in discutie mai multe
5
Idem, pag. 008
,
Idem, pag. 064
"
Freud Sigmund 1 Introducere in psi!analiza, &ditura Trei, 3ucuresti, 7665, pag. ,5,
8
Idem, pag. 00*
concepte si teorii, precum 2&nigma Sfinxului”, 2;omplexul castrarii si pizmuirea penisului”,
teoriile privind nasterea, conceptiile sadice referitoare la relatiile sexuale, precum si esecul
c!aracteristic al cercetarii sexuale intreprinse de copil. Acestea ascund, de fapt, marile
intre%ari care+l c!inuie pe copil in aceasta perioada: de unde vin copiii, cum se nasc, ce
diferente sunt intre fete si %aieti. ;opilul din aceasta faza o are in mijlocul fantasmelor sale
sexuale tot pe mama, el devenind un vo<eurist care o urmareste pe aceasta in continuu, mai
ales in camera, la %aie. In plus, copiii din perioada falica sunt si ex!i%itionisti, aratandu+si
organele genitale. Tot mama si tatal sunt si in centrul complexului .edip, definit ca
ansamblu al investirilor amoroase si ostile pe care copilul le realizeaza asupra parintilor in
timpul fazei falice
/
'dictionar, pag #50). ;omplexul oedipian al %aiatului este redus prin
simplificare la atitudinea am%ivalenta fata de tata s la tendinta strict tandra fata de mama.
rodus al fazei falice, complexul .edip este distrus de complexul de castrare, intrucat atunci
cand %aiatul a admis posi%ilitatea castrarii, se teme sa mai intre in conflict cu tatal.
Perioada de latenta se desfasoara intre " si 07, 05 ani, fiind caracterizata de declinul
sexualitatii infantile. In aceasta etapa, activitatile sexuale cunosc o diminuare progresiva, iar
sentimentele tandre iau locul dorintelor sexuale.
Pu#ertatea, ultima dintre etapele sexualitatii infantile, influenteaza major sexualitatea umana
si aduce transformari atat din punct de vedere al o%iectului 1 face trecerea de la sexualitatea
infantila autoerotica, la sexualitatea adulta, predominant o%iectala, cat si a scopului 1 de la
excitarea zonelor erogene, la activitatea genitala reproductiva.
%i#liografie
0. Freud, Sigmund 1 Introducere in psi!analiza, &ditura Trei, 3ucuresti, 7665
7. Freud, Sigmund 1 2si!analiza si sexualitate”, &diura Stiintifica, 3ucuresti, 0445
*. $arele dictionar al psi!ologiei, &ditura Trei, 3ucuresti, 766"
#
$arele dictionar al psi!ologiei, &ditura Trei, 3ucuresti, 766", pag. #50