You are on page 1of 81
CAP I: Consideraţii de ordin general cu privire la infracţiunea de tâlhărie Secţiunea I: Societate. Relaţii sociale. Ordine de drept Orice societate (counitate sau colectivitate uană! presupune un contact natural "ntre e#rii săi$ "n cadrul unor relaţii sociale din cele ai diverse$ "n vederea satisfacerii unor nevoi individuale sau de grup. Sfera relaţiilor sociale care pot apărea "n cadrul interacţiunii uane este infinită %i iposi#il a fi liitată "n spaţiu$ tip sau prin voinţa oului. &ntrucât doeniul re'ervat interacţiunii sociale tinde spre atoi'are$ fapt cu atât ai pregnant cu cât nuărul indivi'ilor este ai are$ raporturile dintre indivi'i tind astfel spre ultiplicare %i diversificare$ fenoen care nu se desfă%oară nuai "n cadrul unei interacţiuni oogene$ liniare %i aronioase$ ci %i "n cadrul unor relaţii de entropie socială$ care scapă "n od natural (dar periculos! de su# controlul echili#rului %i tind spre de'ordine. Cu alte cuvinte$ de%i relaţiile dintre indivi'i au loc de regulă la adăpostul unei securităţi sociale deterinate atât de orală$ religie$ convingere$ cât %i de prescripţia legii$ e(istă un procent (un segent social! de acţiuni %i de indivi'i care se află "n afara respectivei orale (convingere! sau prescripţiei legii$ segent care )rupe* echili#rul social %i #una desfă%urare a raporturilor dintre oaeni. Re'ultă că nu toate voinţele uane iplicate "n interacţiunea reciprocă a e#rilor counităţii pot fi unifor aroni'ate$ "ntrucât "n od firesc oaenii "%i urăresc %i satisfac interesele din cele ai diverse$ care nu concordă "ntotdeauna la nivelul grupului. Acolo unde indivi'ii acţionea'ă "n vederea satisfacerii unor necesităţi considerate norale$ fire%ti$ care nu aduc atingere "n planul anifestării celorlalţi e#rii ai counităţii$ e(istă o stare de aronie socială$ un echili#rul "n planul anifestării e(terioare a indivi'ilor$ un consens care deterină o de'voltare %i o ultiplicare sănătoasă a relaţiilor uane. +ipotrivă$ acolo unde e(istă indivi'i care prin acţiunile lor aduc atingere celor ai iportante valori ale counităţii respective$ acţionând "n dispreţul aroniei grupului , %i "piedecând prin faptele lor ilicite de'voltarea echili#rată %i dura#ilă a counităţii$ se fac responsa#ili de pertur#area anifestării fire%ti a relaţiilor sociale$ de crearea unei stări de insecuritate$ deterinate de proliferarea unor acţiuni prie-dioase sau vătăătoare. &potriva acestor indivi'i se ipune o reacţie de "nlăturare a coportaentului lor antisocial$ de i'olare %i de reeducarea lor$ reacţie care intervine firesc din partea celor le'aţi "n drepturile lor de coportaentul ilicit$ reacţie care are drept scop resta#ilirea stării de echili#ru "ncălcate prin fapta antisocială %i tragerea la răspundere a celor vinovaţi. +in cele de ai sus re'ultă e(istenţa la nivelul oricărei counităţi uane (indiferent de "ntindere sau de nuărul e#rilor! a unei stări pe care o cunoa%te su# denuirea de ordine socială$ adică acel cliat (ediu social! "n care este posi#ilă de'voltarea norală a personalităţii uane$ spre satisfacerea aronioasă a tre#uinţelor fiecăruia %i crearea condiţiilor favora#ile de'voltării ateriale %i spirituale ale counităţii. Acest cliat de ordine %i securitate socială nu poate fi enţinut "ntr.o counitate organi'ată su# foră de stat decât prin interediul unor nore de drept$ care să regleente'e principalele relaţii sociale$ prin arătarea coportaentelor perise %i a celor neperise (inter'ise! de lege$ fiind su#secvent principiul unani recunoscut că )este peris tot ceea ce legea nu inter'ice e(pres*. +reptul$ ca ansa#lu de reguli de conduită$ nu poate regleenta toate relaţiile sociale$ "ntrucât nuărul acestora este infinit$ deterinat de posi#ilităţile neliitate de de'voltare a gândiri uane. +reptul regleentea'ă "nsă principalele relaţii sociale$ adică pe cele ai iportante pentru crearea stării de echili#ru$ considerate astfel de legiuitor "n ura sesi'ării necesităţilor de regleentare socială. /ste cunoscut faptul că a-oritatea covâr%itoare a relaţiilor uane se desfă%oară prin respectarea de #ună voie a regulilor de conduită$ fie că se cunoa%te caracterul sancţionator al acestora$ fie pentru că e(istă o stare de con%tiinţă a legii$ un #un siţ coun fiecăruia care.i dictea'ă ce este )drept* %i ce este )nedrept* să facă. &ncălcarea regulilor de conduită apare "ntotdeauna ca o e(cepţie %i este re'ultatul nesocotirii de către indivi'i predispu%i la un coportaent deviant a norelor de conduită$ ceea ce deterină o stare de conflict ce tre#uie dedusă -udecăţii. Societatea organi'ată statal nu ai lasă indivi'ilor li#ertatea de a alege care fore de represiune (pedepsire! sunt propice resta#ilirii echili#rului social "ncălcat$ a%a cu se 0 "ntâpla "n societatea prestatală$ unde atri#utul tragerii la răspundere aparţinea celui ai puternic sau counităţii "n ansa#lul ei. Societatea organi'ată statal regleentea'ă prin vocea legiuitorului penal care fapte sunt considerate vătăătoare pentru societate$ pedepsele considerate optie pentru resta#ilirea ordinii "ncălcate %i condiţiile de răspundere a celor vinovaţi 1 dreptul su#stanţial2 procedura prin care indivi'ii vinovaţi de săvâr%irea unor fapte incriinate sunt adu%i "n faţa organelor de stat %i condanaţi prin interediul instanţei la o pedeapsă prescrisă de lege %i individuali'ată de -udecător 1 drept procesual$ precu %i odalităţile de e(ecutare a pedepsei legal individuali'ate 1 drept e(ecuţional. Secţiunea II: Caracteri'area generală a infracţiunilor contra patrioniului 0.,. Consideraţii preliinare Iportanţa necontestată pe care o pre'intă "n societatea roânească de tran'iţie patrioniul care$ ca fascicul de interese$ se află "n acela%i plan cu drepturile fundaentale ale oului conteporan$ -ustifică de ce criele %i delictele contra patrioniului se ipun a fi a%e'ate "n sisteul părţii speciale a noului Cod Penal roân$ iediat după categoria crielor %i pedepselor contra persoanei. 3oţiunea de 4patrioniu* "n dreptul penal nu are acela%i "nţeles ca "n dreptul civil. Su# aspect civil$ patrioniul desenea'ă totalitatea drepturilor %i o#ligaţiilor cu conţinut econoic$ evalua#ile "n #ani care aparţin unei persoane , . +repturile %i o#ligaţiile patrioniale pot fi anali'ate separat$ "n individualitatea lor$ sau "n totalitatea lor$ ca o suă de valori active %i pasive$ ca universalitate -uridică aparţinând unei persoane fără considerare la individualitatea fiecărui drept %i fiecărei o#ligaţii 0 . +repturile %i o#ligaţiile fac parte din patrioniu nuai dacă au caracter patrionial$ adică dacă pot repre'enta o valoare #ănească$ deoarece patrioniul este o suă de valori$ iar nu un ansa#lu de lucruri ateriale$ corporale. 5otalitatea drepturilor "n , I.P. 6ilipescu, Drept civil. Drepturi de proprietate şi alte drepturi reale. /ditura Actai$ 7ucure%ti$ ,889$ p. :.8. 0 I.R. ;rs$ S. Angheni, Drept civil, vol. II, Drepturile reale. Teoria generală a obligaţiunilor civile$ /ditura Oscar Print$ 7ucure%ti$ ,88<$ p. ,. = e(presia lor #ănescă alcătuiesc activul patrionial$ iar totalitatea o#ligaţiilor tot "n e(presia lor #ănescă forea'ă pasivul patrionial$ astfel că patrioniul are un activ %i un pasiv = . Patrioniul nu se poate niciodată "nstrăina$ ci se transite nuai la oartea su#iectului "n oentul când voinţa care "i dă caracterul de unitate$ se stinge. Conceptul de patrioniu are un conţinut %i o sferă ult ai largă decât conceptul de proprietate$ patrioniul potrivit %tiinţelor -uridice conteporane cuprin'ând toate drepturile reale principiale (dreptul de proprietate$ u'$ a#itaţie$ servitute$ superficie! %i drepturile reale accesorii (dreptul de ga-$ de ipotecă$ privilegiile$ etc.!$ toate o#ligaţiile$ precu %i orice situaţie de fapt care pre'intă nuai o aparenţă de drept (de e(eplu$ posesia fi'ică a unui #un o#il aflat "n detenţia unei persoane!. Aceste drepturi reale principale %i accesorii presupun un su#iect activ deterinat (ut singuli! %i un su#iect pasiv nedeterinat (universal! repre'entat de una sau alta din persoanele fi'ice sau -uridice ale societăţii. +repturile reale arătate sunt opo'a#ile tuturor (erga ones! > . 3oţiunea de patrioniu "n dreptul penal are un "nţeles ai restrâns %i se referă la #unuri nu ca universalitate$ ci "n individualitatea lor suscepti#ilă de a fi apropriate de făptuitor prin i-loace frauduloase ori de a fi distruse$ tăinuite$ gestionate fraudulos etc. Infracţiunea n.ar putea fi niciodată săvâr%ită "potriva patrioniului ca universalitate de #unuri$ pentru că aceasta din ură va e(ista indiferent de nuărul sau valoarea #unurilor coponente %i chiar dacă su#iectul nu posedă niic ori are nuai datorii2 nici o persoană nu poate fi lipsită de patrioniu$ ci cel ult de unul sau ai ulte din #unurile care copun patrioniul său. +e aceea ai corect ar fi să se denuească aceste infracţiuni ca fiind "ndreptate contra #unurilor care fac parte din patrioniu decât ca infracţiuni contra patrioniului ? . Patrioniul ca universalitate fiind o a#stracţie nu poate fi stins prin faptele concrete ale unei persoane$ infracţiunea putându.se "ndrepta nuai contra unui #un patrionial. Pasivul patrionial nu pre'intă$ de regulă$ nici un interes pentru aceia care se dedau la fapte de "ncălcare a patrioniului$ chiar dacă pasivul e cuprins "n această noţiune. = I.P. 6ilipescu$ op. cit.$ p. 8. > C. 7ârsan, Drept civil. Drepturile reale principale$ /ditura @aangiu$ 7ucure%ti$ 0AA<$ p. 80. ? Bh. 3istoreanu$ A. 7oroi$ I. Colnar$ D. +o#rinoiu$ I. Pascu$ D. Ea'ăr, Drept penal, partea specială, /ditura /uropa 3ova$ 7ucure%ti$ ,888$ p. ,8= 1 ,8>. > Incriinând faptele care aduc atingere patrioniului$ legea penală are "n vedere acţiunea ilicită a făptuitorului$ iar nu po'iţia -uridică a victiei. Infractorul tre#uie să -ustifice că avea dreptul să săvâr%ească fapta care i se repro%ea'ă %i "n raport cu care organele de urărire au făcut dovada caracterului ei ilicit2 dacă victia a fost deposedată ilegal de un #un$ ea nu este ţinută să facă dovada că avea calitatea de proprietar$ posesor ori detentor legiti al #unului care i.a fost sustras$ "nsu%it sau distrus prin săvâr%irea infracţiunii. Pentru a ocroti patrioniul tre#uie apărate situaţiile de fapt e(istente$ "ntrucât orice odificare a acestora prin săvâr%irea de fapte ilicite duce la o dificilă ocrotire a entităţilor patrioniale care fac o#iectul drepturilor su#iective. +acă #unul %i.a schi#at situaţia de fapt prin "nsu%ire$ sustragere$ ascundere$ distrugere etc.$ orice valorificare a dreptului privitor la acesta devine nereali'a#ilă. +e aceea$ legea penală pedepse%te uneori chiar pe proprietar "n ca'ul "n care prin acţiunea sa contri#uie la schi#area situaţiei de fapt a unui #un al său "n dauna intereselor legitie ale altor persoane (de e(eplu$ distrugerile prevă'ute de art. 09= alin. 0.? C. pen. sau furtul incriinat "n art. 0>8alin. 0 C. Pen.!. &n categoria crielor %i delictelor contra patrioniului se află #unurile suscepti#ile a fi ocrotite prin incriinarea faptelor contra patrioniului "n raport cu forele de proprietate. Constituţia Roâniei prevede că 4proprietatea este pu#lică sau privată* 9 $ ceea ce "nseană că alte fore de proprietate sunt de neconceput. 3orele constituţionale nu enţionea'ă "n od direct categoriile de #unuri care aparţin proprietăţii private$ ci nuai pe cele care forea'ă patrioniul pu#lic. 7ogăţiile de interes pu#lic ale su#solului$ spaţiul aerian$ apele cu potenţial energetic valorifica#il$de interes naţional $ pla-ele$ area teritorială$ resursele naturale ale 'onei econoice %i ale platoului continental$ precu %i alte #unuri sta#ilite de legea organică$ fac o#iectul e(clusiv al proprietăţii pu#lice < . Prin Eegea nr. ,:F,88, privind fondul funciar sunt enuerate %i alte #unuri ce aparţin proprietăţii pu#lice. 3atura #unurilor sau afectarea lor unei utilităţi pu#lice sunt principalele criterii prevă'ute "n legile enţionate pentru deliitarea #unurilor ce aparţin proprietăţii pu#lice. 9 Constituţia Roâniei$ art. ,=9 alin.,. < Constituţia Roâniei$ art. ,=9$ alin. =. ? Statul sau unităţile adinistrativ 1 teritoriale e(ercită posesia$ folosinţa %i dispo'iţia asupra #unurilor care alcătuiesc doeniul pu#lic "n liitele %i "n condiţiile legii : . 7unurile din doeniul pu#lic pot fi date$ după ca'$ "n adinistrarea regiilor autonoe$ a prefecturilor$ a autorităţilor adinistraţiei pu#lice centrale %i locale$ a altor instituţii pu#lice de interes naţional$ -udeţean sau local 8 . +acă legea specială nu prevede altfel$ "nchirierea sau concesiunea ar putea fi făcută fie unei societăţi coerciale cu capital a-oritar de stat$ fie oricărei societăţi coerciale. Proprietatea pu#lică este inaliena#ilă$ adică #unurile din această categorie nu pot ie%i pe nici o cale din sfera proprietăţii pu#lice. 7unurile proprietate privată se identifică pe o cale indirectă$ având acest caracter toate celelalte #unuri necuprinse "n sfera proprietăţii pu#lice. Proprietatea privată o poate avea atât statul$ cât %i cetăţenii$ precu %i persoanele -uridice. 7unurile regiilor autonoe$ cu e(cepţia celor care fac parte din proprietatea pu#lică %i date lor spre adinistrare$ nu constituie proprietate de stat$ ci proprietate privată a statului. &n e(ercitarea dreptului de proprietate$ regia autonoă posedă$ folose%te %i dispune$ "n od autono$ de #unurile pe care le are "n patrioniu ,A . Art. =? din Eegea nr. =,F,88A privind societăţile coerciale arată că #unurile constituite ca aport "n societate devin proprietatea acesteia. A%adar$ #unurile regiilor autonoe %i ale societăţilor coerciale sunt proprietate privată %i nu pu#lică$ chiar dacă la o societate coercială statul deţine capitalul a-oritar. 6ac e(cepţie nuai #unurile care aparţin proprietăţii pu#lice %i care$ potrivit art. ,=9 alin. > din Constituţie$ au fost "ncredinţate regiilor autonoe spre adinistrare$ iar societăţilor coerciale su# foră de concesionare sau "nchiriere ,, . 0.0. /nuerare Infracţiunile contra patrioniului prevă'ute %i sancţionate de legea penală sunt urătoarele: furtul$ furtul calificat$ tâlhăria$ pirateria$ a#u'ul de "ncredere$ gestiunea frauduloasă$ "n%elăciunea$ delapidarea$ "nsu%irea #unului găsit$ distrugerea$ distrugerea calificată$ distrugerea din culpă$ tul#urarea de posesie %i tăinuirea. : Eegea nr. 0,=F,88: privind proprietatea pu#lică %i regiul -uridic al acesteia. 8 C. 5oa$ Drept civil. Drepturi reale$ /ditura Arguent$ 7ucure%ti$ ,888$ p. ,:8. ,A Eegea nr. ,?F,88A privind reorgani'area unităţilor econoice de stat ca regii autonoe %i societăţi coerciale$ art.?. ,, Bh. 3istoreanu$ A. 7oroi$ I. Colnar %i cola#oratorii$ op. cit.$ p. ,89 1 ,8<. 9 Infracţiunea de furt este prevă'ută "n art. 0A: Cod Penal %i constă "n )luarea unui #un o#il din posesia sau detenţia altuia$ fără consiţăântul acestuia$ "n scopul de a %i.l "nsu%i pe nedrept*. Infracţiunea de furt calificat este prevă'ută "n art. 0A8 %i este definit ca furtul săvâr%it "n "pre-urările enţionate "n acest articol. Infracţiunea de tâlhărie este prevă'ută "n art. 0,, Cod Penal %i este definită ca un furt cois cu violenţă. Prin voinţa legiuitorului$ tâlhăria este o infracţiune unică$ de%i "n conţinutul său cuprinde pe lângă acţiunea de sustragere (de furt! %i acte de violenţă$ aeninţări ori alte fore de constrângere "ndreptate "potriva persoanei$ deci este o infracţiune cople(ă. &n conte(tul acţiunilor care copun conţinutul infracţiunii de tâlhărie$ acţiunea de sustragere constituie acţiunea principală$ iar acţiunile de violenţă sau aeninţare$ de punere a victiei "n stare de neputinţă de a se apăra$ de "ntre#uinţare de astfel de i-loace după reali'area furtului pentru păstrarea #unului sustras ori pentru "nlăturarea urelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să.%i asigure scăparea$ sunt acţiuni secundare ,0 . ;nitatea legală "n care se a#sor# cele două activităţi specifice (de luare %i violenţă! este #a'ată pe re'oluţia infracţională care leagă cele două acţiuni$ re'oluţie prin care făptuitorul urăre%te scopul sustragerii unui #un o#il$ iar i-locul prin care se reali'ea'ă aceasta este violenţa ori aeninţarea care se e(ercită asupra victiei ,= . Infracţiunea de piraterie este prevă'ută "n art. 0,0 Cod penal %i constă "n )-efuirea prin acte de violenţă săvâr%ite "n scopuri personale$ de echipa-ul sau pasagerii unei nave "potriva persoanelor sau #unurilor care se găsesc pe acea navă ori "potriva altor nave$ dacă navele se află "n area li#eră sau "ntr.un loc care nu este supus -urisdicţiei nici unui stat* ,> . Infracţiunea de a#u' de "ncredere este prevă'ută "n art. 0,= Cod Penal %i constă "n )"nsu%irea unui #un o#il al altuia$ deţinut cu orice titlu$ sau dispunerea de acel #un pe nedrept ori refu'ul de a.l restitui*. ,0 Ale(andru 7oroi$ Drept penal.Partea specială$ /ditura C.@.7ecG$ 7ucuresti$ 0AA9$ p. 0,0. ,= Ilie Pascu$ Cirela Borunescu$ Drept penal – partea specială$ /ditura @aangiu$ /diţia a II.a$ 7ucure%ti$ 0AA8$ pag. 0??. ,> Ilie Pascu$ Cirela Borunescu$ op. cit.$ pag. 098. < Infracţiunea de gestiunea frauduloasă este prevă'ută "n art. 0,> Cod penal %i constă "n )pricinuirea de pagu#e unei persoane$ cu rea.credinţă$ cu oca'ia adinistrării sau conservării #unurilor acesteia$ de cel care are ori tre#uie să ai#ă gri-a adinistrării sau conservării acelor #unuri*. Infracţiunea de "n%elăciune este prevă'ută "n art. 0,? Cod penal %i constă "n )inducerea "n eroare a unei persoane$ prin pre'entarea ca adevărată a unei fapte incinoase sau ca incinoasă a unei fapte adevărate$ "n scopul de a o#ţine pentru sine sau pentru altul un folos aterial in-ust %i dacă s.a pricinuit o pagu#ă*. Infracţiunea de delapidare este prevă'ută "n art. 0,? , Cod penal %i constă "n )"nsu%irea$ folosirea sau traficarea de către un funcţionar$ "n interesul său ori pentru altul$ de #ani$ valori sau alte #unuri pe care le gestionea'ă sau adinistrea'ă*. Infracţiunea de "nsu%irea #unului găsit este prevă'ută "n art. 0,9 Cod penal %i constă "n )fapta de a nu preda "n teren de ,A 'ile un #un găsit autorităţilor sau celui care l.a pierdut sau a dispune de acel #un ca de al său*. Infracţiunea de distrugere este prevă'ută "n art. 0,< Cod penal %i constă "n )distrugerea$ degradarea ori aducerea "n stare de ne"ntre#uinţare a unui #un aparţinând altuia sau "piedicarea luării ăsurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de #un$ precu %i "nlăturarea ăsurilor luate*. Infracţiunea de distrugere calificată este prevă'ută "n art. 0,: Cod penal %i este definită ca distrugerea cu consecinţe deose#it de grave sau care a avut ca urare un de'astru. Infracţiunea de distrugere din culpă este prevă'ută "n art. 0,8 Cod penal %i constă "n )distrugerea$ degradarea ori aducerea "n stare de ne"ntre#uinţare$ din culpă$ a unui #un$ chiar dacă aparţine făptuitorului$ "n ca'ul "n care fapta este săvâr%ită prin incendiere$ e(plo'ie sau prin orice alt aseenea i-loc %i dacă re'ultă pericol pu#lic*. Infracţiunea de tul#urare de posesie este prevă'ută "n art. 00A Cod penal %i constă "n )ocuparea$ "n "ntregie sau "n parte$ a unui io#il aflat "n posesia altuia*. Infracţiunea de tăinuire este prevă'ută "n art. 00, Cod penal %i constă "n )priirea$ do#ândirea sau transforarea unui #un ori "nlesnirea valorificării acestuia$ cunoscând că #unul provine din săvâr%irea unei fapte prevă'ute de legea penală$ dacă prin aceasta s.a urărit o#ţinerea$ pentru sine ori pentru altul$ a unui folos aterial*. : 0.=. Condiţii pree(istente O#iectul -uridic coun al infracţiunilor contra patrioniului este repre'entat de valoarea socială pe care o constituie patrioniul %i ansa#lul relaţiilor sociale ce se nasc$ se desfă%oară %i se de'voltă "n legătură cu respectiva valoare socială$ "ndeose#i su# aspectul drepturilor reale privitoare la #unuri$ inclusiv su# aspectul o#ligaţiei de a enţine situaţia -uridică iniţială a #unului ce face parte din acel patrioniu ,? . ;nele infracţiuni contra patrioniului au un o#iect -uridic cople($ deoarece$ "n principal$ afectea'ă valoarea socială pe care o denui patrioniu$ iar "n secundar$ valoarea socială pe care o repre'intă viaţa$ sănătatea$ integritatea corporală$ li#ertatea persoanei ,9 . &n ca'ul infracţiunilor de tâlhărie %i de piraterie$ pe lângă relaţiile sociale cu caracter patrionial (o#iect -uridic coun!$ legea ocrote%te %i relaţiile sociale care depind$ "n evoluţia lor$ de respectarea unor atri#ute esenţiale ale persoanei$ cu sunt li#ertatea$ onoarea %i denitatea$ viaţa$ integritatea corporală$ sănătatea (o#iect -uridic special! ,< . &n ca'ul incriinărilor privitoare la faptele de a#u' de "ncredere$ gestiunea frauduloasă$ "n%elăciune %i "nsu%irea #unului găsit$ legiuitorul ocrote%te relaţiile sociale care au nevoie pentru a e(ista respectarea "ncrederii cu care oaenii operea'ă "n anuite raporturi "ntre ei cu privire la #unuri o#ile sauF%i io#ile. Infracţiunile de distrugere au ca o#iect -uridic special relaţiile sociale pentru su#'istenţă potrivit cărora nu tre#uie să se atente'e la integritatea aterială a #unurilor din orice patrioniu. Acesta este o#iectul -uridic special principal$ deoarece pentru aceste fapte regăsi %i un posi#il o#iect -uridic secundar constând "n relaţii sociale privitoare la viaţă$ integritatea corporală %i sănătatea oului ,: . O#iectul aterial al infracţiunilor contra patrioniului "l constituie #unurile o#ile sau io#ile "potriva cărora a fost orientată activitatea infracţională. &n ca'ul infracţiunilor de furt$ a#u' de "ncredere %i "nsu%irea #unului găsit$ o#iectul aterial este repre'entat de un #un o#il. ,? I. Pascu, S. Ivan, Tâlh ria, aspecte de teorie i practic judiciar ă ş ă ă, Ed. Ministerului de Interne, 1992, p. 22-23. ,9 Ale(andru 7oroi$ op. cit.$ p.,:0. ,< Ilie Pascu$ Cirela Borunescu$ op. cit.$ 0AA8$ pag. 0??. ,: Ilie Pascu$ Cirela Borunescu$ op. cit.$ pag 0??. 8 Pentru infracţiunile de tâlhărie %i piraterie$ e(istă un o#iect aterial principal$ acela%i ca %i "n ca'ul furtului$ dar care cuprinde %i o valoare concretă adiacentă constând "n atri#ute esenţiale ale persoanei (li#ertatea %i denitatea$ viaţa$ integritatea corporală %i sănătatea!. O#iectul aterial al infracţiunilor de distrugere %i tul#urarea de posesie este repre'entat de un #un o#il sau io#il$ inclusiv terenuri agricole %i silvice$ culturile agricole$ lucrările de "#unătăţiri funciare$ #ornele %i senele topografice sau geode'ice$ onuentele istorice$ ansa#lurile %i siturile arheologice$ etc. O#iectul aterial poate fi %i un "nscris care consacră un drept patrionial. ,8 Su#iectul activ la cele ai ulte dintre infracţiunile contra patrioniului poate fi orice persoană$ "n ăsura "n care legea nu prevede o calitate specială prin aceasta. Su#iectul activ "n ca'ul infracţiunilor de distrugere nu este particulari'at de lege$ dar el poate fi %i proprietarul #unului "n ca'ul "n care distrugerea intenţionată vi'ea'ă anuite #unuri prevă'ute liitativ "n art. 0,< alin. 0 %i =$ ori a produs vreuna din urările enţionate "n alin. > al aceluia%i te(t. Su#iectul activ poate fi %i coproprietarul #unului (ca'ul unei indivi'iuni sau al unei proprietăţi coune pe cote.părţi!. Ea unele infracţiuni$ cu este ca'ul delapidării sau al distrugerii din culpă$ legea sta#ile%te o calitate specială a su#iectului activ$ %i anue$ cea de funcţionar gestionar sau funcţionar adinistrator$ "n priul ca'$ ori conducător al unui i-loc de transport "n coun sau e#ru al personalului care asigură direct securitatea unor aseenea transporturi$ "n situaţia celei de.a doua infracţiuni. &n acest ca'$ fapta nu va constitui %i negli-enţă "n serviciu (concurs ideal!$ decât dacă fapta a produs %i alte urări decât cele prevă'ute "n art. 0,8 Cod Penal$ %i cu condiţia să se "ndeplinească %i celelalte trăsături esenţiale caracteristice art. 0>8 Cod penal. Calitatea specială a su#iectului activ "n ca'ul delapidării sau al distrugerii din culpă tre#uie să fie "ndeplinită inclusiv de cei care sunt coautori la aceste infracţiuni. &ntr.o proporţie senificativă$ infracţiunile contra patrioniului se săvâr%esc "n toate forele de participaţie penală$ fie su# fora coautorat.ului$ instigării sau coplicităţii. /ste posi#ilă %i participaţia iproprie$ "n ăsura "n care la intervenţia intenţionată a instigatorului sau coplicelui$ autorul a acţionat din culpă sau fără vinovăţie. ,8 D. +ongoro' %i cola#oratorii$ Noul Codul penal şi Codul penal anterior – prezentare comparativă, p.,>=. ,A Ea infracţiunile de tâlhărie sau piraterie$ coautorul e(istă chiar dacă făptuitorii au reali'at$ fiecare$ alt eleent al acţiunii cople(e infracţionale. Spre e(eplu$ unii au efectuat violenţele$ iar alţii furtul. 0A Instigatorul ca %i coplicele vor răspunde chiar dacă$ "n concret$ autorul a u'at de alte violenţe decât pe cele pe care le.au avut "n vedere participanţii. &n situaţia a#u'ului de "ncredere$ pentru coautorat se cere a fi "ndeplinită condiţia ca #unul o#il să fi fost "ncredinţat făptuitorilor$ "n gri-a lor coună. +e aseenea$ pentru gestiunea frauduloasă$ coautorat va e(ista nuai dacă făptuitorii aveau o#ligaţia coună de a adinistra sau conserva #unurile sau dacă e(ista o gestiune colectivă. Su#iectul pasiv al infracţiunilor contra patrioniu poate fi orice persoană fi'ică sau -uridică$ după ca'$ precu %i statul "n ăsura "n care #unurile asupra cărora a fost "ndreptată activitatea infracţională constituie o#iect e(clusiv al proprietăţii pu#lice. Concret$ su#iectul pasiv este persoana vătăată$ adică păgu#ită prin infracţiune. Pro#lea su#iectului pasiv poate cunoa%te unele interpretări$ "n ăsura "n care$ pe lângă su#iectul pasiv principal$ apare %i un su#iect pasiv secundar (adiacent!. Astfel$ "n ca'ul infracţiunilor de distrugere la care su#iectul pasiv principal este persoana fi'ică sau -uridică căreia "i aparţine #unul$ pute avea %i un su#iect pasiv secundar "n persoana care avea asupra #unului distrus anuite drepturi care nu pot fi valorificate$ cu este ca'ul creditului ipotecar sau al u'ufructului. &n ca'ul infracţiunilor cople(e$ cu referire la tâlhărie %i piraterie$ pornind de la particularităţile de ordin o#iectiv al acestor infracţiuni$ vor e(ista %i unele diversificări privind su#iectul lor pasiv$ atunci când$ pe lângă persoana su#iectului pasiv principal$ al cărui patrioniu a fost le'at prin violenţă$ va e(ista %i un su#iect pasiv secundar$ %i anue$ persoana fi'ică ce suportă violenţele e(ercitate de făptuitor$ chiar dacă aceasta nu a fost le'ată "n drepturile sale patrioniale 0, . Ea a-oritatea infracţiunilor contra patrioniului nu sunt "ntâlnite condiţii speciale de loc %i tip pentru e(istenţa infracţiunii. &n ca'ul furtului sau tâlhăriei$ cerinţele speciale privind locul %i tipul săvâr%irii infracţiunii pot constitui doar circustanţe de agravare a infracţiunii. 0A Revista de +rept Penal nr. 0 din ,88?$ p.,,9. 0, D. Pavel, Tâlh rie s vâr it împotriva mai multor subiec i pasivi, RDP ă ă ş ă ţ nr. 2/1995, p. 116. ,, 0.>. Structura %i conţinutul Pentru infracţiunile contra patrioniului e(istă o situaţie perisă coună$ %i anue e(istenţa #unului "n posesia sau detenţia unei persoane. Eucrurile ce nu aparţin cuiva sau cele a#andonate nu sunt prote-ate de legea penală prin aceste incriinări. &n ăsura "n care un aseenea lucru este apropiat de cineva$ el devine o entitate patrionială %i poate fi o#iect aterial al unei infracţiuni. /leentul aterial al laturii o#iective a infracţiunilor contra patrioniului se poate pre'enta fie su# fora unei acţiuni$ "n cele ai ulte ca'uri$ fie a unei inacţiuni. +in conţinutul legal al acestor infracţiuni$ se constată că unele infracţiuni au eleentul aterial su# fora unei singure acţiuni (furtul!$ altele su# fora unor acţiuni alternative (delapidarea$ distrugerea$ tăinuirea! ori cuulative (tâlhăria$ pirateria!$ iar "n alte situaţii$ acţiuni sau inacţiuni alternative ("nsu%irea #unului găsit!. &n doctrina dreptului penal s.a e(priat părerea 00 că$ "n raport de specificul fiecărei acţiuni care constituie eleentul aterial al infracţiunii$ se poate reali'a o grupare a infracţiunilor contra patrioniului "n trei ari categorii: fapte de sustragere (furtul$ tâlhăria$ pirateria %i tăinuirea!$ fapte reali'ate prin fraudă (a#u'ul de "ncredere$ gestiunea frauduloasă$ "n%elăciunea$ delapidarea %i "nsu%irea #unului găsit! %i fapte de saavolnicie (distrugerea %i tul#urarea de posesie!. ;rarea socialente periculoasă constă "n producerea unei pagu#e patrioniului unei persoane fi'ice sau -uridice private sau al unei persoane -uridice pu#lice. ;rarea iediată constă "ntr.o atingere adusă relaţiilor sociale privitoare la patrioniul persoanei vătăate 0= . &n ca'ul tâlhăriei sau al pirateriei$ fiind afectate %i alte valori sociale$ "n secundar$ va apare %i o altă urare iediată reţinută "n od adiacent de norele incriinatoare. Atunci când vor e(ista %i consecinţe su#secvente ale infracţiunii$ cu sunt urările grave sau deose#it de grave$ acestea vor fi reţinute "n conţinutul agravant al infracţiunii. Eegătura de cau'alitate ce se reali'ea'ă "ntre eleentul aterial %i urarea iediată re'ultată$ "n ca'ul anuitor infracţiuni$ din aterialitatea faptei săvâr%ite$ iar "n alte situaţii tre#uie să se dovedească prin pro#e. 00 D. +ongoro' %i cola#oratorii$ !plicaţii teoretice ale Codului penal$ vol III$ p.>>8. 0= Ale(andru 7oroi$ op. cit.$ p.,:=. ,0 Ea infracţiunile la care e(istă o urare iediată cople(ă %i raportul de cau'alitate va avea un aseenea caracter. 5oate infracţiunile contra patrioniului se săvâr%esc cu intenţie (directă sau indirectă!$ cu e(cepţia distrugerii care are ca foră de vinovăţie %i culpa. &n ca'ul unor fore agravante ale tâlhăriei sau pirateriei$ vinovăţia se poate pre'enta %i su# aspectul praeterintenţiei. ;nele fapte$ pentru a fi infracţiuni$ necesită e(istenţa %i a unor eleente deose#ite ale laturii su#iective$ cu ar fi scopul sau lipsa consiţăântului celui vătăat (e(. furt$ tâlhărie$ piraterie!$ iar la altele$ fora de vinovăţie este calificată prin reaua.credinţă (gestiunea frauduloasă!. 0.?. 6orele &n evoluţia e(ecutării lor$ infracţiunile contra patrioniului pot parcurge druul de la acte preergătoare$ la tentativă %i infracţiunea consuată (epui'ată!$ deoarece sunt infracţiuni care$ cel ai frecvent$ se săvâr%esc prin acţiune %i cu fora de vinovăţie a intenţiei. Actele preergătoare$ potrivit regulii generale$ nu sunt incriinate la aceste infracţiuni$ "n afară de ca'urile "n care ar constitui$ prin ele "nsele$ infracţiuni. Adesea$ aceste acte apar su# fora coplicităţii la una dintre infracţiunile contra patrioniului. 5entativa este incriinată$ potrivit prevederilor art. 000 Cod Penal$ nuai la unele infracţiuni considerate ca având un grad ai "nalt de pericol social (art. 0A,. 0,0$0,?$0,? , $0,: Cod Penal!. Consuarea faptelor este deterinată de specificul eleentului aterial %i al urării iediate$ de odul "n care se "ntrege%te raportul de cau'alitate. /a va fi anali'ată la fiecare infracţiune "n parte. Infracţiunile contra patrioniului$ "n raport de conţinutul lor legal$ "#racă odalităţi norative sta#ilite printr.un conţinut "nchis de incriinare sau printr.un conţinut deschis care perite %i alte odalităţi decât cele enuerate de legiuitor 0> . Codalităţile faptice pot fi de o diversitate e(cepţională. 0> Bh. 3istoreanu si cola#.$ Drept penal. Partea speciala, /ditura /uropa 3ova$ 7ucuresti$ ,888$ p.,8=. ,= 0.9. Regi sancţionator Pe o e(tindere largă a pericolului social generic$ infracţiunile contra patrioniu pot fi pedepsite alternativ cu "nchisoarea$ "n liite reduse$ %i pedeapsa aen'ii (art.0,=$0,9$0,< alin.,$ 0,8 alin. ,$ 00A alin , Cod Penal!$ ori cu pedeapsa "nchisorii ergând până la 0? de ani pentru infracţiunile "n variante agravante (art.0A8$0,,$0,0$ 0,?$ 0,? , $0,:$0,8$00A Cod Penal!. Ea unele infracţiuni "n variante agravante se prevede %i pedeapsa copleentară a inter'icerii unor drepturi (art.0A8$0,,$0,0$ 0,?$ 0,? , $0,: Cod Penal!. &n ăsura "n care sunt "ndeplinite condiţiile art. ,,: Cod Penal$ va putea fi luată %i ăsura de siguranţă a confiscării speciale. Infracţiunile contra patrioniului se urăresc$ "n regulă generală$ din oficiu. Pentru unele fapte "nsă$ urărirea se face nuai la plângerea preala#ilă a persoanei vătăate. O aseenea dispo'iţie este realistă %i ţine seaa de interesele persoanei care$ uneori$ nu consideră necesar a se sancţiona fapta penal (art.0,A$0,=$0,< alin.,$ 00A alin > Cod penal!. &n toate aceste ca'uri$ "păcarea părţilor "nlătură răspunderea penală 0? . 0.<. Aspecte criinologice Infracţiunile contra patrioniului sunt coise "n od frecvent "n actualul stat de drept$ având la #a'ă cau'e atât de ordin o#iectiv (%oa-!$ cât %i de ordin su#iectiv (de'interes "n do#ândirea celor de tre#uinţă pe cale cinstită$ dorinţa de "#ogăţire fără uncă$ carenţe "n educaţie$ etc.!. 6aptele "ndreptate "potriva patrioniului au fost incriinate %i sancţionate din cele ai vechi tipuri de legile penale. Eegea penală este cheată să apere situaţiile de fapt e(istente$ adică acestea să fie enţinute "n starea "n care se aflau până la intervenţia ilicită a unei persoane$ deoarece orice odificare a lor prin acest procedeu duce la o iposi#ilă sau dificilă ocrotire reală a entităţilor patrioniale care fac o#iectul drepturilor su#iective. Alături de celelalte i-loace de ridicare a nivelului con%tiinţei$ tre#uie să acţione'e %i legea penală %i iplicit cei cheaţi să o aplice. 0? I. Pascu, S. Ivan, op. cit., p. 45. ,> ;n rol iportant "n co#aterea infracţiunilor contra patrioniului tre#uie să.l ai#ă "n peranenţă vigilenţă %i prudenţa cetaţenilor$ căci infractorii care atacă patrioniul altora profită "n general de naivitatea victielor lor. Eipsa de gri-ă pentru adecvarea autoocrotirii$ u%urinţa "n acordarea "ncrederii unor persoane necunoscute nu nuai că "nlesnesc coiterea infracţiunilor$ dar %i creea'ă o peranentă tentativă pentru cei ispitiţi să coită astfel de infracţiuni. Prin odificările aduse Codului Penal$ prin adoptarea Eegii nr. ,>AF,889$ legiuitorul a ărit liitele pedepselor la infracţiunile contra patrioniului având "n vedere diferenţierile su# aspectul pericolului social %i al periculo'ităţii făptuitorilor$ tocai pentru ca scopul urărit de lege . prevenţia generală %i specială . să fie reali'at "n perioada actuală$ când fenoenul infracţional "n acest doeniu cunoa%te o cre%tere rapidă. Infracţiunea de tâlhărie face parte din categoria infracţiunilor cople(e$ "ntrucât e(priă un grad "nalt de duritate$ "n raport de odul de anifestare a violentei$ de la siple lovituri până la oartea victiei. +e aceea$ se ipune un trataent -uridic adecvat pentru prevenirea %i co#aterea acestui gen de fapte 09 . Se ipune o cople(itate de ăsuri pentru eradicarea acestor infracţiuni$ la nivel statal$ nu nuai intervenţia organelor de ordine %i a -ustiţiei pentru sancţionarea corespun'ătoare %i rapidă a acestor fapte. O atenţie deose#ită tre#uie acordată inorilor care pot fi atra%i ai u%or la coiterea acestor fapte %i ai ales la forarea de grupuri infracţionale. Ace%tia acţionea'ă fără a discerne faptele %i condiţiile pe care le generea'ă. ;n rol deose#it de iportant revine %i ass.ediei$ care tre#uie să cunoască anifestările de acest gen$ să ia po'iţie faţă de acestea pentru a crea o atitutidine colectivă a cetaţenilor faţă de făptuitori %i faptele lor. /ste$ de aseenea$ necesară luarea de ăsuri pentru ca pedeapsa să asigure reeducarea făptuitorilor "n locurile de detenţie$ precu %i o#servarea acestora %i după e(ecutarea pedepsei. /ste inutilă ărirea cuantuului pedepsei pentru infracţiunea de tâlhărie$ dacă "n tipul detenţiei nu se iau ăsuri ca pedeapsa să constituie un i-loc real de reeducare a făptuitorului. Se o#servă că infracţiunile de tâlhărie %i$ "n general$ toate infracţiunile se coit de persoane cu un grad scă'ut de pregătire scolară %i cu ari carenţe educative. Penitenciarele tre#uie să asigure o continuare a pregătirii profesionale a deţinuţilor$ "n 09 I.C.C.H.$ Sectia penala$ deci'ia nr.>9< din 0? ianuarie 0AA9$ III.sc-.ro ,? scopul de a.i scoate din sfera %i nivelul de cuno%tinte la care se află$ con%tienti'âdu.i "n acest fel de necesitatea reintegrării "n societate. Secţiunea a III.a: Aspecte procesuale privitoare la copetenţă Infracţiunea de tâlhărie se urăre%te %i se -udecă potrivit regulilor de procedură penală o#i%nuită. Acţiunea penală se pune "n i%care din oficiu. Chiar %i atunci când "n conţinutul cople( al tâlhăriei ar intra un furt care se urăre%te la plângerea preala#ilă a persoanei vătăate (art. 0,A Cod penal!$ urărirea penală se face din oficiu$ fiindcă tâlhăria este o infracţiune cople(ă$ unică$ cu un grad de pericol ridicat. =.,. Copetenţa organului de urărire penală Copetenţa de a efectua urărirea penală "n ca'ul infracţiunii de tâlhărie coisă "n condiţiile art. 0,,$ alin.l$ 0 %i 0J Cod Penal aparţine organului de cercetare penală al poliţiei (art. 0A< . Cod de procedură penală!. ;rărirea penală "n ca'ul coiterii infracţiunii de tâlhărie prevă'ută de art.0,,$ alin = Cod penal$ se efectuea'ă$ "n od o#ligatoriu$ de către procuror (art.0A8 Cod de procedură penală!$ a%a cu a fost regleentată prin Eegea ,>AF,889$ privind odificarea %i copletarea Codului de procedură penală$ când tâlhăria Ka produsK consecinţe deose#it de grave sau a avut ca urare oartea victiei. &n situaţia "n care organul de cercetare a constatat infracţiunea prevă'ută de art.0,,$ alin.= Cod penal$ este o#ligat să efectue'e actele de cercetare penală ce nu suferă aânare$ chiar dacă infracţiunea nu este de copetenţa sa$ lucrările "ntocite de el fiind pe deplin vala#ile. Această o#ligaţie re'idă din prevederile art.0,= Cod de procedură penală. 5ot din prevederile aceluia%i articol$ organul de cercetare penală este o#ligat să "nainte'e procurorului toate lucrările efectuate$ de "ndată. +e aseenea$ s.a preci'at că Kdacă "ntr.o cau'ă "n care potrivit art. 0A8 Cod de procedură penală$ urărirea penală se efectuea'ă de procuror "n od o#ligatoriu$ cercetarea penală a fost facută de organele de poliţie$ procurorul căruia i s.a triis apoi dosarul neprocedând decât la audierea unor artori %i la "ntocirea rechi'itoriului$ se ipune conclu'ia că pria instanţă$ "n od corect$ s.a desesi'at$ "n #a'a art. ==0 Cod de ,9 procedură penală %i a restituit cau'a procurorului pentru ca urărirea să fie facută de organul copetent K. =.0. Copetenţa instanţei de -udecată Infracţiunea de tâlhărie coisă "n condiţiile art.0,,$ alin. , Cod Penal$ se -udecă "n priă instanţă la Hudecatorie (art.0? Cod de procedură penală!. Când tâlhăria a fost coisă "n ipre-urări prevă'ute de art. 0,,$ alin 0 si 0J Cod Penal sau are urările prevă'ute de art.0,,$ alin. = Cod Penal$ copetenţa de a se -udeca "n priă instanţă aparţine 5ri#unalului (art.0<$ pct. ,$ lit. a %i # Cod de procedură penală! sau$ când este ca'ul$ 5ri#unalului Cilitar 5eritorial (art.0:$ pct.l Cod de procedură penală!. Când #unul care face o#iect al sustragerii este dintre acele aflate "n adinistrarea sau folosinţa forţelor arate$ copetenţa revine 5ri#unalului Cilitar ( art.09$ pct .0$ lit. # Cod de procedură penală!. Astfel$ din dispo'iţia art.0< %i 0: Cod de procedură penală$ re'ultă că anuite infracţiuni$ "n special acelea care prin cople(itatea pro#leelor pe care le ridică pre'intă ai ulte dificultăţi de re'olvare$ se -udecă "n priă instanţă de 5ri#unal sau de 5ri#unalul Cilitar 5eritorial. Prin urare$ ori de cate ori este vor#a de infracţiuni date "n copetenţa aterială a tri#unalului$ dacă aceste infracţiuni sunt "ndreptate "potriva #unurilor aflate "n adinistrarea sau folosinţa forţelor arate$ ele vor fi -udecate de 5ri#unalul Cilitar 5eritorial$ care este instanţa corespun'atoare "n grad a tri#unalelor. +acă "n cursul -udecăţii$ instanţa constată că acţiunea penală nu ai poate fi e(ercitată$ fiind "ntrunite cerinţele art.lA$ lit. a . e Cod de procedură penală$ va dispune achitarea confor art. ll$ pct. 0$ lit. a Cod de procedură penală. &n legătură cu acţiunea civilă "n procesul penal$ Codul de procedură penală prevede că acţiunea civilă se porne%te din oficiu când partea vătăată este o organi'aţie din cele prevă'ute "n art. ,>? Cod penal. +e aseenea$ este prevă'ută o#ligaţia instanţei de a solicita instituţiei pu#lice date cu privire la pre-udiciu$ aceasta fiind o#ligată să counice instanţei datele solicitate. Instanţa este o#ligată să se pronunţe din oficiu asupra separării pagu#ei$ chiar dacă unitatea pre-udiciată nu s.a constituit ca parte civilă (art. ,< Cod de procedură penală!. ,< =.=. Aspecte procesuale privind copunerea instanţei Infracţiunea de tâlhărie coisă "n condiţiile art. 0,,$ alin. , Cod penal se -udecă "n priă instanţă la Hudecătorie "n coplet forat dintr.un -udecător$ 5ri#unalele -udecă apelurile la infracţiunea de tâlhărie prevă'ută de art. 0,,$ alin. , Cod penal "n coplet forat din 0 -udecători$ iar Curţile de Apel -udecă recursul "n coplet forat din = -udecători. Infracţiunea de tâlhărie coisă "n condiţiile art. 0,,$ alin. 0 si = se -udecă "n priă instanţă "n coplet forat dintr.un -udecător$ iar apelurile "potriva hotărârilor pronunţate "n priă instanţă se -udecă de apel "n coplet forat din 0 -udecători. Secţiunea a ID.a: Precedente legislative privind protecţia penală a patrioniului Eegiuirile penale din cele ai vechi tipuri au incriinat %i sancţionat sever faptele săvâr%ite "potriva patrioniului. &n perioada sclavagistă erau pedepsite cu asprie furtul$ tâlhăria$ -aful2 ai puţin cunoscute erau alte fore de atingere a proprietăţii$ cu ar fi "n%elăciunea$ a#u'ul de "ncredere %i gestiunea frauduloasă care erau considerate drept delicte civile. &n perioada feudală se e(tinde treptat represiunea penală cuprin'ând "n sfera sa toate faptele prin care se puteau aduce vătăări patrioniului. +e regulă$ furturile ărunte se pedepseau cu #iciuirea$ "nsă$ la al treilea furt se aplica pedeapsa cu oartea (tres furtileus!. +acă furturile erau grave se putea aplica pedeapsa cu oartea de la priul furt. Această asprie a pedepselor arată frecvenţa infracţiunilor %i gravitatea lor2 "potriva unor aseenea fapte$ stăpânirea era silită să recurgă la cele ai inuane pedepse. Sisteele de drept penal oderne$ de%i au eliinat unele din e(agerările anterioare au enţinut un regi destul de sever pentru anuite fore de activitate infracţională ,: "ndreptate "potriva patrioniului2 totodată au e(tins cadrul incriinărilor %i la alte fapte specifice relaţiilor econoice din societatea odernă 0< . Dechile noastre legiuiri penale$ "ncepând cu pravilele lui Dasile Eupu (Cartea pentru "nvăţături$ din ,9>9! %i Catei 7asara# (&ndreptarea legii$ din ,9?0! %i sfâr%ind cu condicele penale ale lui Ale(andru Stur'a (,:09! "n Coldova %i ale lui 7ar#u Ltir#ei (,:?A! "n Cuntenia$ conţineau dispo'iţii cu privire la infracţiunile patrioniale 0: . Codul penal roân din ,:9>$ de%i copiat "n are parte după codul penal france'$ cuprindea "n capitolul referitor la 4Crie %i delicte contra proprietăţilor* nueroase incriinări inspirate de această dată din Codul penal prusac (art. =A9 1 =:A!$ privitoare la apărarea patrioniului$ enite să asigure cu i-loace ai severe ocrotirea acestuia. Codul penal roân din ,8=9 cuprindea această aterie "n Cartea II$ 5itlul MID intitulat 4Infracţiuni contra patrioniului* sisteati'at "n ? capitole astfel:cap. I 1 6urtul2 cap. II 1 5âlhăria %i pirateria2 cap. III 1 +elicte contra patrioniului prin nesocotirea "ncrederii2 cap. ID 1 Străutarea de hotare$ desfiinţarea senelor de hotar$ stricăciuni %i alte tul#urări aduse proprietăţii2 cap. D 1 Hocul de noroc$ loteria %i specula contra econoiei pu#lice. Codul penal din ,8=9 a restrâns "n liitele sale fire%ti$ toate infracţiunile contra patrioniului grupându.le pe despărtăinte "n funcţie de o#iectul -uridic. Paralel cu prevederile Codului penal din ,:9>$ cât %i de la ,8=9 au e(istat %i anuite infracţiuni contra patrioniului prevă'ute "n legi speciale$ ca de pildă$ "n Codul Hustiţiei Cilitare$ "n Codul coercial$ "n Codul silvic$ "n Codul Carinei coerciale %i altele. &n perioada anilor ,8>> .,8:8 s.au produs unele schi#ări legislative iportante "n toate doeniile dreptului. &n dreptul penal$ "n conforitate cu ideologia vreii %i cu odul de a concepe e(istenţa proprietăţii$ e(istau regleentări siilare cu ale celorlalte ţări couniste. &n acest conte(t a fost adoptat +ecretul nr. ,80F,8?A "n conţinutul căruia s.a definit noţiunea de 4o#%tesc* %i iplicit %i aceea de 4avut o#%tesc*. Prin acest act norativ a fost introdus "n 5itlul MID al Codului penal din ,8=9$ un nou capitol cu denuirea 4;nele infracţiuni contra avutului o#%tesc*$ căruia ulterior$ i s.au adus odificări$ ai ales 0< Bh. 3istoreanu$ A. 7oroi$ I. Colnar %i cola#oratorii$ op. cit.$ p. ,:8. 0: D. +ongoro'$ S. Nahane %i cola#oratorii$ op. cit.$ vol. III$ p. >?>. ,8 "n privinţa agravării pedepselor. Acest act norativ a arcat oentul "n care apare pentru pria oară o ocrotire discriinatorie a patrioniului după cu acesta era considerat 4particular* sau 4o#%tesc* 08 . Codul Penal din ,89: enţine aceea%i concepţie %i prevede "n 5itlul III infracţiunile contra avutului particular$ iar "n 5itlul ID infracţiunile contra avutului o#%tesc. Coparând aceste regleentări cu cele ale Codului Penal anterior o#servă că "n cuprinsul Codului Penal "n vigoare nuărul incriinărilor "n această aterie este ai redus ca urare a unei concentrări a acestora "n te(te corespun'ătoare$ a%a "ncât unele fapte care "n Codul Penal anterior se "ncadrau "n te(te ultiple %i diferenţiate$ "n actualul cod sunt prevă'ute "n acela%i te(t. Regleentarea distinctă a 4infracţiunilor contra avutului o#%tesc* era ne%tiinţifică %i ne-ustificată$ atâta vree cât 4infracţiunile pereche* (cu erau denuite la cel tip! aveau conţinuturi %i structuri identice$ distanţându.se doar prin natura patrioniului afectat %i prin regiul sancţionatoriu ai aspru pentru cele din ură =A . Secţiunea a D.a: /leente de drept coparat 5oate legislaţiile oderne cuprind regleentări aple ale infracţiunilor care aduc atingere proprietăţii$ consecinţă firească a iportanţei pe care o capătă relaţiile de proprietate pentru de'voltarea societăţii %i pentru stiularea interesului individului la progresul societăţii. Eegea penală france'ă$ "n Cartea a III.a$ "parte infracţiunile contra proprietăţii "n două ari categorii: . &nsu%irea frauduloasă de #unuri (furtul$ e(torcarea$ "n%elăciunea$ deturnarea de fonduri!2 . Alte atingeri aduse #unurilor (tăinuire$ distrugere$ degradare$ agresiuni contra sisteului de trataent al datelor inforatice!. Potrivit Codului Penal 6rance' (art. =,, 1 ,!$ furtul "nseană 4sustragerea frauduloasă a lucrului altuia*$ iar sustragerea "n sens propriu e definită "n doctrina penală ca 08 Bh. 3istoreanu$ A. 7oroi$ I. Colnar %i cola#oratorii$ op. cit.$ p. ,:8. =A Bh. +iaconescu, In"racţiunile #n Codul penal rom$n$ vol. I$ /ditura Oscar Print$ 7ucure%ti$ ,88<$ p. =?8. =9A. 0A actul aterial prin care are loc trecerea posesiei unui o#iect din âna deţinătorului legiti "n aceea a autorului infracţiunii. Ea lit. 4d*! art. =,,. >$ furtul e sancţionat ai grav dacă e precedat$ "nsoţit sau urat de violenţe asupra altuia$ fără ca să producă victiei o incapacitate totală de uncă. +acă furtul s.a săvâr%it cu violenţe ce au atras o incapacitate totală de uncă$ tip de cel ult : 'ile$ pedeapsa e de până la < ani "nchisoare plus A ore$ arest de la > la 9 luni sau "nchisoare până la = ani$ iar art.,9> sancţionea'ă sustragerea o#iectelor ce au o valoare deose#ită. 5âlhăria (art.,90! constă "n atacul "n scopul sustragerii unui #un$ atac săvâr%it cu folosirea sau aeninţarea cu folosirea violenţei %i se pedepse%te cu "nchisoarea "ntre = %i < ani$ cu sau fără confiscarea 0= avutului. 5âlhăria este gravă dacă se săvâr%e%te "n grup$ după o "nţelegere preala#ilă sau cu folosirea arelor sau a altor aseenea o#iecte$ pedeapsa fiind "nchisoarea "ntre < %i ,0 ani %i confiscarea avutului. 5âlhăria este ai gravă dacă este săvâr%ită de o grupare organi'ată sau de către o persoană ce a fost condanată de două sau ai ulte ori pentru furt sau "n%elăciune$ pedeapsa fiind privarea de li#ertate "ntre : %i ,? ani %i confiscarea avutului. Secţiunea a DI.a: Infracţiunea de tâlhărie confor 3oului Cod Penal (Eegea nr. 0:9 din ,< .A<.0AA8! &n 3oul Cod Penal sunt incriinate tâlhăria "n varianta tip %i tâlhăria calificată$ fiind păstrate "n are parte dispo'iţiile din Codul penal vechi$ cu preci'area că s.a renunţat la unele dintre eleentele circustanţiale de agravare prevă'ute "n vechiul cod Penal. Astfel$ art. 0=, define%te tâlhăria ca fiind "urtul săv$rşit prin #ntrebuinţarea de violenţe sau ameninţări, ori prin punerea victimei #n stare de inconştienţă sau neputinţa de a se apăra, precum şi "urtul urmat de #ntrebuinţarea unor ast"el de mi%loace pentru păstrarea bunului "urat sau pentru #nlăturarea urmelor in"racţiunii, ori pentru ca "ăptuitorul să&şi asigure scăparea,ce se pedepseşte cu #nc'isoare de la ( la ) ani şi interzicerea e!ercitării unor drepturi. Confor art. 0=0 repre'intă infracţiunea de tâlhărie calificată$ tâlhăria săvâr%ită "n urătoarele "pre-urări: a! prin folosirea unei are ori su#stanţe e(plo'ive$ narcotice sau parali'ante2 #! prin siularea de calităţi oficiale2 c! de o persoană ascată$ deghi'ată sau travestită2 d! "n tipul nopţii2 e! "ntr.un i-loc de transport sau asupra unui i-loc de transport2 f! prin violare de doiciliu sau sediu profesional$ Se pedepse%te cu "nchisoare de la = la ,A ani %i inter'icerea e(ercitării unor drepturi. Atunci când tâlhăria a avut ca urare vătăarea corporală$ pedeapsa este "nchisoarea de la ? la ,0 ani %i inter'icerea e(ercitării unor drepturi$ iar atunci când urarea este repre'entată de oartea victiei$ pedeapsa este "nchisoarea de la < la ,? ani %i inter'icerea e(ercitării unor drepturi. 0> 3oul Cod penal cuprinde o rea%e'are "n liite norale a trataentului sancţionator. &n acest sens$ practica ultiului deceniu a deonstrat că nu ărirea e(agerată a liitelor de pedeapsă este soluţia eficientă pentru co#aterea criinalităţii$ ci e(istenţa unui siste sancţionator proporţional cu gravitatea faptelor săvâr%ite$ susţinut de o aplicare proptă a acestor pedepse de către organele -udiciare. CAP II: 3oţiunea$ condiţiile pree(istente %i conţinutul constitutiv al infracţiunii de tâlhărie Secţiunea I: Conţinut legal %i caracteri'are. Infracţiunea de tâlhărie este prevă'ută "n art. 0,, Cod Penal "ntr.o variantă tip %i două variante agravante. 5âlhăria$ "n varianta tip$ constă "n )furtul săvâr%it prin "ntre#uinţarea de violenţe sau aeninţări ori prin punerea victiei "n stare de incon%tienţă sau neputinţă de a se apăra$ precu %i furtul urat de "ntre#uinţarea unor astfel de i-loace pentru păstrarea #unului furat sau pentru "nlăturarea urelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să.%i asigure scăparea*. Pria variantă agravantă a tâlhăriei e(istă când aceasta a fost săvâr%ită "n urătoarele "pre-urări (alin. 0!: . de o persoană ascată$ deghi'ată sau travestită2 . "n tipul nopţii2 . "ntr.un loc pu#lic sau "ntr.un i-loc de transport. 6apta este ai gravă dacă tâlhăria a fost săvâr%ită (alin. =!: . de două sau ai ulte persoane "preună2 . de o persoană având asupra sa o ară$ o su#stanţă narcotică sau parali'antă2 . "ntr.o locuinţă sau "n dependinţe ale acesteia2 . "n tipul unei calaităţi2 a avut vreuna din urările prevă'ute la art. ,:0 Cod Penal (vătăarea corporală gravă!. 0? 6apta pre'intă a(iu de gravitate dacă )a produs consecinţe deose#it de grave sau a avut ca urare oartea victiei*. Periculo'itatea deose#ită a acestei infracţiuni re'ultă din faptul că infractorul$ pentru a sustrage un #un o#il$ periclitea'ă valori sociale de o a(iă iportanţă cu sunt viaţa$ integritatea corporală %i sănătatea persoanei =, . Această din ură situaţie vi'ea'ă relaţii sociale pe care legiuitorul le consideră adiacente$ secundare faţă de relaţiile patrioniale care constituie o#iectul principal al faptei. Cotivul este acela că infractorul$ "n principal$ urăre%te reali'area furtului$ iar violenţa este doar un i-loc pentru "nfăptuirea acestui scop. Răâne de vă'ut dacă$ "n pre'ent$ ai pute accepta aceasă ierarhi'are a valorilor sociale ce alcătuiesc o#iectul infracţiunii$ trecând pe locul secundar valori ca viaţa$ sănătatea %i li#ertatea persoanei$ care "n orice situaţie răân a fi ai iportante decât patrioniul. Cu alte cuvinte tre#uie o#servat că infracţiunea i-loc este$ după natura ei$ ai periculoasă decât infracţiunea scop %i tocai de accea$ "n pre'ent$ tâlhăria este considerată din punct de vedere criinologic$ o infracţiune de violenţă. +e%i infractorul urăre%te o deposedare a victiei de un #un o#il$ el săvâr%e%te violenţa cu intenţie$ acceptând$ cel puţin$ consecinţele acesteia care se regăsesc "n urarea tâlhăriei. &n lipsa acţiunii adiacente$ adică atunci când s.ar constata "n concret că nu s.a cois o atare acţiune de constrângere$ fapta considerată iniţial ca infracţiune de tâlhărie va degenera "n fapta de furt siplu sau eventual calificat. Ca infracţiune "potriva patrioniului$ tâlhăria constituie cea ai gravă foră su# care se poate săvâr%i fapta de furt =0 . 5âlhăria ar fi putut$ a%adar$ figura$ cu o sancţiune ai severă$ printre ca'urile de furt calificat2 cu "nsă eleentul circustanţial de calificare$ adică acţiunea adiacentă este "ndreptată "potriva persoanei$ această interferenţă "ntre relaţii sociale diferite 1 de o parte relaţiile privind patrioniul$ de altă parte relaţiile referitoare la persoană .$ interferenţă care creea'ă anuite iplicaţii "n sfera altor infracţiuni$ s.a considerat că este prefera#il ca tâlhăria să constituie o infracţiune distinctă$ de sine stătătoare. +upă cu se o#servă$ legiuitorul consideră valorile sociale de o a(iă iportanţă ca viaţa$ integritatea corporală %i sănătatea persoanei ca fiind adiacente "n ca'ul =, B.Antoniu$ C.7ulai$ Practica %udiciara penala, vol. I$ p.,=<. =0 D. +ongoro' %i cola#oratorii "n !plicaţii teoretice$ vol. III$ op. cit.$ p. >:> 09 tâlhăriei faţă de relaţiile sociale patrioniale care constituie o#iectul principal al faptei. Se porne%te de la considerentul că infractorul$ "n principal$ urăre%te reali'area furtului$ iar violenţa este doar un i-loc pentru "nfăptuirea acestui scop == . 5âlhăria este o infracţiune cople(ă$ unică$ prin voinţa legiuitorului. &n conţinutul ei sunt "ntrunite infracţiuni distincte$ cu sunt furtul$ aeninţarea$ fapte care aduc atingere integrităţii corporale sau sănătăţii persoanei. 3e află "n faţa unor infracţiuni i-loc (violenţe! %i a unei infracţiuni scop (furtul!$ situaţie care$ "n principiu$ se re'olvă după regulile concursului de infracţiuni$ cu e(cepţia ca'urilor "n care legiuitorul prevede 1 ca "n ca'ul tâlhăriei (ca' unic! 1 aplicarea unei calificări unitare => . Secţiunea a II.a: Structura infracţiunii de tâlhărie 0.,. O#iect -uridic special. O#iect aterial &ntrucât tâlhăria este o infracţiune cople(ă$ ea are două o#iecte -uridice speciale$ unul principal %i unul secundar. O#iectul -uridic principal este acela%i cu cel al infracţiunii de furt$ respectiv relaţiile sociale privitoare la apărarea %i ocrotirea patrioniului persoanei$ iar o#iectul -uridic secundar$ adiacent$ "l constituie relaţiile sociale referitoare la apărarea integrităţii corporale$ sănătăţii$ li#ertăţii$ etc =? . &n raport cu o#iectul -uridic principal$ prin incriinarea tâlhăriei se apără situaţia de fapt pe care o au #unurile "n sfera patrionială a persoanei fi'ice sau -uridice private ori pu#lice "ndreptăţite să păstre'e la dispo'iţia sa acele #unuri. &n ceea ce prive%te o#iectul -uridic secundar$ acesta va fi deterinat de felul acţiunii adiacente: violenţe$ aeninţare %i valoare socială ocrotită %i le'ată prin această acţiune (li#ertatea$ integritatea corporală$ sănătatea$ viaţa$ onoarea persoanei!. O#iectul aterial al tâlhăriei este$ "n raport de acţiunea principală$ #unul o#il care este sustras (o#iectul aterial principal!$ iar "n raport de activitatea adiacentă este$ de regulă$ corpul persoanei "potriva căreia se e(ercită violenţa$ "nsă pot fi %i unele #unuri aflate la dispo'iţia acesteia (e(. dacă făptuitorul "i rupe hainele când o deposedea'ă de #unuri!. == I. Pascu$ S. Ivan,T$l'ăria, aspecte de teorie şi practică %udecătorească$ /ditura Cinisterului de Interne$ ,880$ p. 0A. => Ilie Pascu$ Cirela Borunescu$ op. cit.$ p. 0?<. =? I. Pascu, S. Ivan, op.cit., p. 22-23. 0< 0.0. Su#iecţii infracţiunii A. Su#iect activ nei-locit Su#iectul activ nei-locit al infracţiunii de tâlhărie$ nefiind circustanţiat de lege$ poate fi orice persoană care "ndepline%te condiţiile necesare pentru a răspunde penal %i chiar dacă aceasta va avea vreun drept asupra #unului sustras prin "ntre#uinţarea de violenţe sau aeninţări$ ori prin punerea victiei "n stare de incon%tienţă sau neputinţă de a se apăra. Ca urare$ su#iectul activ nei-locit al tâlhăriei ar putea fi "nsu%i proprietarul care săvâr%e%te acţiunea de luare$ prin "ntre#uinţarea i-loacelor prevă'ute de art. 0,, alin. (,! Cod penal$ asupra unui #un care$ "n acel oent$ se găse%te "n posesia legitiă a altei persoane. Su# aspectul participaţiei penale$ aceasta este posi#ilă atât su# fora coautoratului$ cât %i su# fora coplicităţii sau instigării. +esfă%urarea de activităţi ateriale coune %i "n reali'area aceleia%i re'oluţii infracţionale de către ai ulţi făptuitori$ fie de coautorat$ fie de coplicitate$ "n vederea săvâr%irii aceleia%i infracţiuni de tâlhărie$ ori desfă%urarea de către unii a acţiunilor violente$ iar de către alţii a acţiunilor de sustragere ("n #a'a unei "nţelegeri "nainte sta#ilite "n acest sens sau a unei conlucrări intervenite "n tipul desfă%urării acţiunilor!$ conferă calitatea de su#iect activ fiecărui participant =9 . 3u va fi "nsă su#iect activ al infracţiunii de tâlhărie$ cel care proite făptuitorului că va tăinui #unurile pe care le va sustrage de la victiă sau că va favori'a pe făptuitor %i care nu %tie că #unurile au fost o#ţinute prin e(ercitarea violenţei sau aeninţării$ acesta fiind su#iect activ al infracţiunii de furt. Prin urare$ participaţia penală la infracţiunea de tâlhărie este posi#ilă "n alte fore decât cea concoitentă cu a autorului la locul săvâr%irii faptei$ respectiv nuai "n fora instigării %i coplicităţii ateriale sau orale anterioare. Coautorat Codul penal actual nu define%te coautoratul$ dar alin.(0! al art.=: din noul Cod penal prevede că e(istă coautorat 4dacă ai ulte persoane săvâr%esc nei-locit$ "preună$ o faptă prevă'ută de legea penală$ fiecare dintre ele va fi pedepsită ca autor*. =9 Revista de +rept Penal nr.0 din ,88?$ p. ,,8.,0,. 0: +eci$ coautoratul repre'intă fora de participare "n care$ la coiterea unei fapte prevă'ută de legea penală$ %i.au adus contri#uţia "n od nei-locit două sau ai ulte persoane =< . Coautoratul nu necesită pre'enţa altor participanţi$ cu ar fi instigatori %i coplici$ "nsă nu "i e(cude "n od autoat. Coautorii sunt persoanele care au cooperat oca'ional %i "n #a'a unei legături su#iective$ cu acte de e(ecutare (nei-locit!$ la coiterea "n coun a aceleia%i infracţiuni. =: Coautoratul presupune contri#uţia a cel puţin două persoane la coiterea faptei prevă'ute de legea penală$ aceste contri#uţii repre'entând "n fapt eleentul aterial al laturii o#iective al infracţiunii. Acţiunile coautorilor de e(ecutare nei-locită a infracţiunii nu tre#uie să fie identice$ fiind necesar să se coplete'e doar "ntr.o acţiune unică. Acţiunea tre#uie coisă "preună sau "n coun$ adică persoanele respective să săvâr%ească acţiunea care face parte din latura o#iectivă a conţinutului infracţiunii. +e e(eplu$ la tâlhărie$ acela care io#ili'ea'ă victia pentru ca altul să.i sustragă #unurile aflate asupra sa este coautor. Eegătura su#iectivă poate interveni "nainte sau "n tipul e(ecutării acţiunii =8 . Inculpatul a fost condanat pentru trei infracţiuni de tâlhărie$ aflate "n concurs real2 pria infracţiune a fost "ncadrată "n prevederile art. 0,, alin., Cod penal.$ iar urătoarele două "n art.0,,$ alin 0 din acela%i cod. Instanţa de fond a reţinut că inculpatul %i un alt făptuitor (faţă de care s.a dis-uns cau'a!$ după o "nţelegere preala#ilă$ "n 'iua de < aprilie ,880$ au urărit partea vătăată pe stradă %i i.au sustras$ prin violenţă$ un ceas %i portoneul$ iar "n 'iua de : ai ,880 au sustras$ tot prin violenţă$ altor două persoane$ uneia . ceasul de la ână %i un lanţ din aur$ iar celeilalte . o#iecte de "#racăinte. Instanţa de apel a enţinut condanarea inculpatului. &potriva deci'iei instanţei de apel$ inculpatul a declarat recurs$ susţinând că "ncadrarea -uridică a faptelor este gre%ită$ deoarece$ s.a "nţeles cu celălalt făptuitor să sustragă$ prin "ntre#uinţarea de violenţe$ #unurile aflate asupra lor$ dar actele de violenţă au fost e(ercitate de cel de.al doilea făptuitor. Apărătorul inculpatului a susţinut că faptele reţinute "n sarcina acestuia nu "ntunesc eleentele constitutive ale infracţiunilor de tâlhărie. =< Ale(andru 7oroi$ Drept penal. Partea generala, /ditura C.@.7ecG$ 7ucuresti$ 0AA9$ p. 0=9. =: D. +ongoro'$ "n *. dongoroz şi colaboratorii, op.cit.$ p. ,8,. =8 D. Ponta$ +.C. +ragnea$ C.Citroi$ Drept penal. Partea generală$ /ditura @aangiu$ 7ucure ti$ 0AA9$ ș p.,?8.,9A. 08 Recursul a fost respins$ otivându.se că este lipsită de relevanţă "pre-urarea ca unul dintre făptuitori a săvâr%it actele de sustragere a #unurilor$ iar celălalt actele de violenţă2 de vree ce acţiunile lor au fost concoitente %i cooperante$ "n vederea reali'ării aceluia%i scop$ instanţele au fost "ndreptăţite să "ncadre'e faptele "n dispo'iţiile art.0,, alin., %i$ respectiv$ art.0,, alin. 0 Cod Penal. >A . +eci'ia instanţei supree este corectă2 "n spri-inul hotărârii pot fi aduse$ "nsă$ %i alte arguente$ pe lângă cele arătate "n cuprinsul ei. O priă o#servaţie este că activităţile celor doi făptuitori au fost indispensa#ile pentru atingerea scopului urărit. &n speţă$ ace%tia au avut contri#uţii cu caracter copleentar %i indivi'i#il$ actele coise de fiecare fiind deterinante "n săvâr%irea infracţiunii. Chiar dacă inculpatul a participat nuai la luarea #unurilor aflate asupra părţilor vătăate$ nu %i la e(ercitarea actelor de violenţă$ acestea fiind reali'ate de celălalt făptuitor$ instanţele au fost "ndreptăţite să reţină că %i "n acest ca' a#ii făptuitori sunt coautori la săvâr%irea infracţiunii de tâlhărie$ deoarece de esenţa coautoratului ţine cooperarea #a'ată pe o "nţelegere anterioară sau "n tipul săvâr%irii faptei 1 "nţelegere e(presă sau tacită 1 "ntre două sau ai ulte persoane care reali'ea'ă$ "n "ntregie sau "n parte$ acte nei-locite de e(ecutare a laturii o#iective a aceleia%i sau acelora%i infracţiuni. Aceste caracteristici ale coautoratului se găsesc %i "n ca'ul de faţă$ cu su#linierea că atunci când este vor#a de infracţiunea de tâlhărie nu se cere ca fiecare dintre coautori să coită acte de "nsu%ire a #unurilor$ cât %i acte de violenţă$ fiind suficient ca ei să fi participat fie la furt$ fie la agresarea părţii vătăate. Aceasta se e(plică prin faptul că infracţiunea de furt %i infracţiunea de lovire sau$ după ca'$ infracţiunea de aeninţare i%i pierd individualitatea$ autonoia. +in unirea celor două fapte penale se creea'ă o infracţiune nouă$ cople(ă$ la care latura o#iectivă a infracţiunii de furt %i latura o#iectivă a infracţiunii de lovire sunt unite prin lege. A%a cu s.a arătat$ "n ca'ul "n care la săvâr%irea infracţiunii cople(e de tâlhărie participă doi făptuitori$ ei au calitatea de coautori 1 chiar dacă unul a e(ecutat nuai acte coponenete ale infracţiunii de furt$ iar celălalt acte specifice infracţiunii de lovire sau de aininţare$ fiindcă fiecare făptuitor reali'ea'ă$ "n concret$ acte nei-locite ce ţin de e(ecutarea laturii o#iective a infracţiunii de tâlhărie. >A Curtea Suprea de Hustitie$ sectia penal$ deci'ia nr. <,8 din ,88>. =A &n practica -udiciară s.a forat$ de ultă vree$ un punct de vedere unitar "n ceea ce prive%te coautoratul "n ca'ul acestei infracţiuni. Astfel$ s.a reţinut că$ pentru a e(ista infracţiunea de tâlhărie$ este suficient dacă fiecare autor a reali'at cel puţin unul din actele care se integrea'ă "n ansa#lul celor coise de ceilalţi$ dacă ace%tia au desfă%urat "n od concordant activităţile ateriale prin care s.a reali'at infracţiunea$ "n #a'a planului conceput "n coun >, . S.a ai su#liniat că 4e(istă coautorat dacă infractorii au acţionat "preună %i dacă activităţile lor s.au desfă%urat "n od con-ugat* >0 . Sunt considerate activităţi con-ugate$ acţiunile care se copletea'ă reciproc "n vederea săvâr%irii "n coun a infracţinunii. 6aptul că inculpatul este coautor la infracţiunea de tâlhărie %i nuai autor la infracţiunea de furt$ re'ultă %i din alte considerente. Astfel$ "nsu%irea #unului părţilor vătăate$ prin e(ercitarea unor acte de violenţă asupra acestora$ transforă (agravea'ă! furtul "n tâlhărie. Infracţiunea de tâlhărie nu este nici furt$ nici violenţă sau aeninţare$ ci o infracţiune de sine stătătoare forată din două infracţiuni distincte$ furtul repre'entând fapta principală$ iar actele de violenţă$ fapta secundară. Re'ultă că furtul este infracţiunea scop$ care se reali'ea'ă cu a-utorul infracţiunii i-loc (violenţe fi'ice sau aeninţare!. &ntrucât furtul este infracţiunea scop$ aceasta "nseană că luarea #unurilor din posesia parţii vătăate ocupă locul principal "n cadrul infracţiunii de tâlhărie. +e altfel$ acest lucru e(plică %i de ce infracţiunea de tâlhărie figurea'ă "n Codul Penal "n rândul infracţiunilor contra patrioniului. Anali'ând dintr.un alt unghi se poate o#serva că infracţiunea cople(ă nu este creată prin voinţa ar#itrară a legiuitorului$ ci se "nteeia'ă pe e(istenţa legăturii o#iective %i su#iective dintre cele două infracţiuni ce intră "n copunerea infracţiunii de tâlhărie. Eegătura dintre ele este o legătura de cone(itate cau'ală$ infractiunea de furt %i infracţiunea de lovire sau cea de aeninţare fiind eleente constitutive ale infracţiunii de tâlhărie. Cele două infracţiuni iau fiinţă din aceea%i re'oluţie a infractorului$ sau a infractorilor dacă la săvâr%irea infracţiunii de tâlhărie participă$ "n calitate de coautori$ ai ulte persoane. &n ca'ul infracţiunii de tâlhărie$ făptuitorii acţionea'ă cu aceea%i foră de vinovăţie$ chiar dacă ei coit acte neoogene su# aspectul reali'ării ateriale2 acestei infracţiuni fiindu.i proprie oogenitatea po'iţiei su#iective$ participanţii săvâr%esc fapta cu >, Ale(andru 7oroi$ op. cit.$ p. 0=<. >0 5ri#unalul 7ucuresti$ sectia a II.a penala$ deci'ia nr. ,9= din ,88>$ +reptul nr.0 din ,88?$ p. 9>. =, intenţie. /ste de reţinut că nu este necesar ca "ntotdeauna "nţelegerea dintre făptuitori cu privire la odul "n care urea'ă a fi săvâr%ită infracţiunea să preceadă "nceputul de e(ecutare$ fiind posi#il ca această "nţelegere să survină %i ulterior$ "n tipul săvâr%irii infracţiunii$ deterinate de unele "pre-urări concrete "ntâlnite de făptuitori pe parcurs. &n literatura -uridică s.a ridicat$ su# acela%i aspect$ pro#lea dacă po'iţia su#iectivă tre#uie să preceadă$ o#ligatoriu$ "nceputul de e(ecutare a infracţiunii cople(e sau dacă este posi#il ca această po'iţie su#iectivă să se raporte'e$ la "nceput$ la o singură acţiune coponentă a infracţiunii cople(e$ %i apoi$ la aceasta să se adauge %i po'iţia su#iectivă raportată la a doua acţiune$ pe care făptuitorul nu o prevă'use iniţial$ atunci când a conceput săvâr%irea faptei$ "nsă care a apărut din nevoia că fapta să poată fi coisă %i să.%i atingă scopul >= . 5ranspunând la speţa dată cele arătate ai sus$ o#servă că cei doi făptuitori %i.au "părţit rolurile cu privire la odul "n care va fi săvâr%ită infracţiunea "ncă din oentul "n care au conceput.o2 astfel$ inculpatul %i.a asuat rolul să sustragă #unurile aflate asupra părţii vătăate$ iar cel de.al doilea$ a%a cu s.a arătat$ a e(ercitat actele de violenţă. /(istând o "nţelegere preala#ilă "ntre participanţi$ re'ultă că inculpatul a cunoscut %i a #eneficiat de spri-inul celui de al doilea făptuitor$ cu alte cuvinte 4furtul a fost săvâr%it prin efectul folosirii violenţei*. Prin urare$ deci'ia instanţei supree$ care a confirat soluţia celorlalte instanţe de -udecată este corectă$ inculpatul fiind coautor la săvâr%irea infracţiunii de tâlhărie. Coplicitate Confor art. 09 Cod Penal coplice este persoana care$ cu intenţie$ a-ută sau "nlesne%te "n orice od la săvâr%irea unei fapte prevă'ută de legea penală. /ste$ de aseenea coplice$ persoana care proite$ "nainte sau "n tipul săvâr%irii faptei$ că va tăinui #unurile provenite din aceasta sau că va favori'a pe făptuitor$ chiar dacă după săvâr%irea faptei proisiunea nu este "ndeplinită >> ./ste considerată o foră de participaţie indirectă "n raport cu coautoratul %i instigarea$ "ntrucât coplicele are o contri#uţie indirectă$ iediată la săvâr%irea infracţiunii >? . >= Dasile Papadopol$ +oru Pavel$ +ormele unită ii in"rac ionale #n dreptul rom$n ț ț $ Casa de editură %i presă 4Lansa* S.R.E.$ 7ucure%ti$ ,880$ p. 0A8. >> Ale(andru 7oroi$ op. cit.$ p. 0>9. >? C.tin Citrache$ C. Citrache$ Drept penal roman. Partea generală$ /ditura ;niversal Huridic$ 7ucure ti$ ș 0AA?$ p. =,0. =0 Inculpatul S.C. a fost condanat pentru săvâr%irea infracţiunii de tâlhărie prevă'ută "n art. 0,, alin. (,! %i alin. (0! lit. a! %i c! Cod Penal$ iar pe inculpatul A.6. pentru coplicitate la săvâr%irea acestei infracţiuni$ prin schi#area "ncadrării -uridice din infracţiunea de furt calificat prevă'ută "n art. 0A: alin. (,!$ art. 0A8 alin. (,! lit. a! %i i! Cod Penal >9 . Instanţa a reţinut că$ la ,, dece#rie 0AA=$ inculpatii S.C. %i A.6.$ "nsoţiţi de S.A.$ soţia celui dintâi$ au luat hotărârea de a sustrage #unuri din locuinţa părţii vătăate S.@. &n reali'area acestei hotărâri$ inculpaţii au acţionat soneria de la poarta io#ilului$ pentru a verifica pre'enţa părţii vătăate la doiciliu. &ntrucât nu a răspuns nieni$ cei doi inculpaţi s.au hotărât să pătrundă "n incinta io#ilului$ inculpatul S.C. forţând sisteul de "nchidere al porţii %i$ "preună cu inculpatul A.6. a intrat "n curtea io#ilului. S.A. a răas "n stradă pentru a supraveghea 'ona %i a anunţa telefonic pe cei doi dacă apar eventuale persoane care vor să intre "n io#il. Cu a-utorul unei suru#elniţe %i a unui levier$ inculpaţii au forţat sisteul de "nchidere a u%ii de acces "n io#il$ pătrun'ând "n interior %i fiecare dintre inculpaţi a intrat "n caere diferite$ căutând #unuri de valoare. Inculpatul S.C. a sustras sua de 9AA de ;S+$ iar inculpatul A.6. nu a găsit #unuri de valoare$ "nsă "n tip ce căuta astfel de #unuri a fost sunat de S.A.$ fapt pentru care a#ii inculpaţi au ie%it din io#il. &n faţa porţii io#ilului$ cei doi inculpaţi s.au "ntâlnit cu partea vătăată S.@. %i$ pentru a.%i asigura scăparea$ inculpatul S.C. a "pins.o$ iar aceasta s.a de'echili#rat %i a că'ut$ după care cei doi inculpaţi au fugit. +in sua sustrasă$ inculpatul S.C. i.a dat inculpatului A.6. ,9A de ;S+. Curtea de Apel Balati a respins apelul declarat de inculpatul A.6.$ "ntre altele$ cu privire la gre%ita schi#are a "ncadrării -uridice >< . Recursul declarat de inculpatul A.6.$ prin care a invocat$ "n principal$ ca'ul de casare prevă'ut "n art. =:? alin. (,! pct. ,< Codul de procedură penală$ este nefondat. &n od corect$ pria instanţă %i instanţa de apel au reţinut că fapta inculpatului A.6. "ntrune%te eleentele constitutive ale coplicităţii la infracţiunea de tâlhărie. Pentru e(istenţa coplicităţii$ "n general$ legea cere "ndeplinirea ai ultor condiţii cuulative$ %i anue prevederea de către coplice a acţiunii sau inacţiunii ce urea'ă să fie e(ecutată de autor %i a urărilor ei$ alăturarea actului coplicelui la acţiunea sau >9 5ri#unalul 7răila$ sentinţa penală nr. 089 din 0< iunie 0AA?. >< +eci'ia penală nr. ><0 din 0> noie#rie 0AA?. == inacţiunea reali'ată de autor$ acceptarea sau urărirea de către coplice a producerii urărilor prevă'ute %i contri#uţia efectivă a coplicelui la coiterea infracţiunii >: . +in odul "n care au conceput săvâr%irea infracţiunii . lăsarea "n e(teriorul io#ilului a soţiei inculpatului S.A. pentru a.i anunţa telefonic despre eventuala apariţie a parţii vătăate . re'ultă că cei doi inculpaţi au acţionat "n deplin consens$ %i nu independent unul de celălalt. Atunci când partea vătăată i.a surprins ie%ind din io#il$ inculpatul S.C.$ aflat ai aproape de aceasta$ a "#râncit.o$ trântind.o la păânt$ astfel că aândoi inculpaţii %i. au asigurat scăparea. Susţinerea inculpatului A.6.$ "n sensul că nu a prevă'ut e(ercitarea de violenţe de către celălalt inculpat$ nu poate fi acceptată$ pentru că$ dacă a%a ar fi stat lucrurile$ nu ar fi fugit$ ci ar fi "ncercat să a-ute partea vătăată. Potrivit art. 0: alin. (0! Cod penal %i practicii -udiciare "n aterie$ circustanţele "n care s.a petrecut săvâr%irea unei fapte penale$ "n speţă e(ercitarea de violenţe "n scopul asigurării scăpării din câpul infracţional$ se răsfrâng asupra tuturor participanţilor$ câtă vree a e(istat consensul tacit sau e(plicit ca aceste circustanţe să producă efecte. +in succesiunea desfă%urării activităţii infracţionale$ "ncepând cu oentul conceperii planului$ re'ultă că cei doi inculpaţi au fost peranent "n consens %i au prevă'ut odalităţi de a.%i asigura scăparea$ "ntre care %i punerea părţii vătăate "n iposi#ilitatea de a riposta ori de a.i reţine. +esistarea inculpatului A.6. de fapta săvâr%ită de inculpatul S.C. ar fi tre#uit să se producă "ntr.un tip util de la oentul coiterii tâlhăriei$ astfel "ncât instanţa să poată constata de'acordul "ntre cei doi cu privire la folosirea violenţei$ aspect caracteristic infracţiunii de tâlhărie. 6aţa de considerentele ce preced$ recursul inculpatului a fost respins. Instigarea Repre'intă fora participaţiei penale ce constă "n fapta de deterinare cu intenţie$ prin orice i-loace$ de către o persoană nuită instigator$ a altei pesoane nuită instigat$ să săvâr%ească o faptă prevă'ută de legea penală. >: Ale(andru 7oroi$ op. cit.$ p. 0>9. => Instigatorului "i aparţine hotărârea de a săvâr%i o infracţiune$ hotărâre pe care o transite altei persoane$ instigat$ care urea'ă să săvâr%ească infracţiunea. +atorită faptului că hotărârea de a săvâr%i infracţiunea aparţine instigatorului$ acesta ai este denuit %i autor oral al infracţiunii$ spre al deose#i de instigat care$ săvâr%ind fapta$ devine autorul aterial al infracţiunii. 7. Su#iectul pasiv Su#iectul pasiv al infracţiunii poate fi orice persoană faţă de care s.a săvâr%it tâlhăria$ adică persoana ale cărei #unuri au fost sustrase prin săvâr%irea tâlhăriei sau acea ori acele persoana faţă de care s.a săvâr%it nuai acţiunea adiacentă (violenţa$ aeninţarea$ etc.! ;neori poate fi "ntâlnit atât un su#iect activ principal$ cât %i un su#iect activ secundar. +e e(eplu$ "n oentul săvâr%irii infracţiunii #unul se afla "n posesia legitiă altei persoane decât proprietarul (depo'it!. +eci proprietarul #unului va fi su#iect pasiv principal$ iar posesorul #unului va fi su#iect pasiv secundar >8 . Su#iectul pasiv al infracţiunii poate fi %i persoana (sau persoanele! care$ fără a fi posesorul sau deţinătorul #unului sustras$ a fost cea asupra căreia s.a e(ercitat acţiunea secundară$ adiacentă de violenţă$ aeninţare etc. pentru ca făptuitorul să.%i păstre'e #unul ori să.%i asigure scăparea$ ori pentru a "nlătura urele infracţiunii. +e e(eplu$ când este supus violenţei$ cel care intervine pentru a opri pe făptuitor pentru a recupera #unurile ori "ncearcă să.l reţină. &n această din ură situaţie vor e(ista doi su#iecţi pasivi ai infracţiunii$ respectiv cel care era deţinătorul #unurilor furate %i cel care a suportat violenţa din partea făptuitorului$ reţinându.se %i două infracţiuni de tâlhărie "n concurs. &ntr.o opinie se consideră că prin lovirea ai ultor persoane pentru a păstra #unul sustras sau pentru a.%i asigura scăparea$ chiar dacă acţiunea de furt este una singură$ sunte "n situaţia unui concurs de infracţiuni ?A . +e aseenea$ tot concurs e(istă când prin aeninţare se sustrag #unuri de la diferite persoane (concurs ideal! sau prin constrângeri e(ecutate "n acelea%i "pre-urări se sustrag de aseenea #unuri de valoare$ #ani$ telefoane o#ile$ etc. (concurs real! ?, . >8 I. Pascu, S. Ivan, op. cit., p. 22-23. ?A C.tin Citrache$ Pluralitatea de victime #n cazul t$l'ăriei, Revista de +rept Penal nr.0 din ,88?$ p. ,,8. ?, &ntr.o speţă s.a reţinut că$ "n noaptea de 0 Soluţia pluralităţii de infracţiuni se ipune %i "n ca'ul "n care infractorul$ spre e(eplu$ printr.o singură aeninţare$ cu o ară de foc$ adresată unui nuăr are de persoane aflate "ntr.o "ncăpere$ sală de a%teptare la o unitate #ancară$ cerându.le acestora 4să nu facă nici o i%care*$ ori a%e'area la păânt* sau 4cu âinile sus* etc.$ pentru a putea sustrage #unuri de la o persoană$ sau de la ai ulte persoane ori din fi%etul unităţii #ancare$ fiindcă$ a%a cu s.a preci'at ai sus$ au fost aduse atingeri$ au fost prie-duite$ tot atâtea valori sociale câte persoane fi'ice au fost aeninţate. A decide astfel$ "n sensul de a considera că s.a săvâr%it o infracţiune unică$ "n e(eplul de ai sus$ "nseană a lipsi de apărare persoanele fi'ice puse "n astfel de situaţii$ a pune senul egalităţii "ntre periculo'itatea socială a unui infractor care a săvâr%it infracţiunea de tâlhărie e(ercitând violenţa faţă de o singură persoană %i altul care ar e(ercita violenţa faţă de ai ulte persoane ?? . +upă cu se %tie$ "n ca'ul infracţiunilor contra persoanei prevă'ute "n 5itlul II al părţii speciale (art. ,<>.0A9 Cod penal!$ pluralitatea de persoane vătăate prin aceea%i faptă$ deterină o pluralitate de infracţiuni$ cu e(cepţia infracţiunilor contra vieţii (art. ,<9 lit. # %i art.,<: alin. ?! când din pluralitatea de victie legiuitorul a creat o infracţiune unică cople(ă. ?9 +eci$ %i "n ca'ul "n care relaţiile sociale privind ocrotirea persoanei uane apar ca secundare$ adiacente$ acestea nu pot fi estopate. &n conclu'ie$ soluţia Curţii de Apel$ prin care s.a decis că "n speţă s.a reali'at o singură infracţiune de tâlhărie "ntrucât acţiunea principală 1 furtul 1 este unică$ iar su#iectul pasiv principal 1 unitatea coercială pre-udiciată 1 este unic 1 nu poate fi acceptată$ fiindcă nu ţine seaa de faptul că prin violenţă s.a adus atingere$ chiar "n su#sidiar$ integrităţii corporale a trei persoane$ valori sociale distincte ce aparţin unor titulari diferiţi. ?> De'i$ C. 7ulai$ Practica %udiciară penală, vol. I$ /ditura Acadeiei$ 7ucure%ti$ ,8::$ p. ,=<. ?? De'i$ C. 7ulai$ op. cit.$ p. ,=<. ?9 D. Papadopol$ +. Pavel$ +ormele unităţii in"racţionale #n dreptul penal roman. Casa de editură %i presă 4Lansa* S.R.E. 7ucure%ti$ ,8:0$ p. ,8=$ 0==. =: Secţiunea a III.a: Conţinutul constitutiv =.,. Eatura o#iectivă a! lementul material. Ca e(presie a caracterului de infracţiune cople(ă$ eleentul aterial al acestei infracţiuni este forat din două acţiuni corelate$ %i anue: acţiunea de furt$ fiind principală %i acţiunea de constrângere fiind o activitate adiacentă. Acţiunea principală constă$ a%adar$ "n acţiunea de furt. Ea tâlhărie$ ca %i la furt$ #unul o#il este luat$ scos din posesia patrionială a victiei fără consiţăântul acesteia. O particularitate care apare "n ca'ul tâlhăriei constă "n aceea că$ datorită folosirii de făptuitor a violenţei %i aeninţării$ luarea poate "#răca %i fora reiterii silite$ dar aparent consiţită a #unului$ efectuată de "nsu%i posesorul sau deţinătorul acestuia. Reiterea #unului de către partea vătăată$ oarecu de #ună voie$ ca urare a unei constrângeri sau aeninţări anterioare$ dar săvâr%ită iediat după ce acestea au avut loc$ va fi calificată tâlhărie %i nu %anta-. Acţiunea principală a eleentului aterial al tâlhăriei se poate reali'a su# oricare din variantele infracţiunii de furt 1 siplu sau calificat 1 cu scopul de "nsu%ire sau folosire pe nedrept. /a este reali'ată atât "n situaţia "n care furtul s.a consuat$ ipote'ă "n care tâlhăria va fi consuată$ cât %i "n "pre-urarea când furtul a răas "n fora tentativei$ ipote'ă "n care va e(ista o tentativă de tâlhărie. Pentru e(istenţa acţiunii adiacente este suficientă "ntre#uinţarea unuia dintre i-loacele enuerate de lege. +acă se folosesc cuulativ$ aceasta nu schi#ă caracterul unitar al infracţiunii$ dar această "pre-urare va fi avută "n vedere la evaluarea gradului concret de pericol social al faptei. Diolenţa$ aeninţarea sau punerea "n stare de incon%tienţă sau neputinţă de a se apăra$ reali'ea'ă activitatea secundară a eleentului aterial al infracţiunii de tâlhărie$ nuai dacă au servit ca i-loc pentru coiterea furtului sau ca i-loc de păstrare a #unului furat ori pentru a asigura scăparea făptuitorului. &ntre cele două acţiuni$ principală %i adiacentă (coponente ale eleentului aterial! e(istă o relaţie de condiţionare$ "n sensul că infracţiunea de tâlhărie e(istă nuai atunci când violenţele sunt săvâr%ite "n scopul coiterii acţiunii principale 1 furtul 1 ori pentru ca făptuitorul să păstre'e #unul sustras$ să %teargă urele infracţiunii sau să.%i =8 asigure scăparea ?< . Ori de câte ori violenţele pierd legătura cu aceste scopuri ale activităţii făptuitorului$ prevă'ute de lege$ ele nu ai pot "ntregi structura eleentului aterial al tâlhăriei. Prin violenţă$ "n sensul art. 0,, alin (,! Cod Penal se "nţelege o activitate fi'ică de natură să provoace victiei suferinţe fi'ice sau vătăări corporale ce necesită pentru vindecare cel ult 0A de 'ile (art. ,:A! sau de la 0, de 'ile la 9A de 'ile (art. ,:,!. +acă se constată că fora de vinovăţie este intenţia$ atât "n ceea ce prive%te acţiunea principală$ cât %i pe cea secundară privind violenţa$ iar urările produse corespund art ,:0 Cod Penal (vătăare corporală gravă!$ atunci vor fi aplicate regulile concursului de infracţiuni. +acă faţă de re'ultatul caracteristic vătăării corporale grave$ po'iţia su#iectivă este culpa$ atunci se va aplica art. 0,, alin. (=! lit. e!. +e o#servat că legiuitorul$ "n conţinutul incriinării faptei de tâlhărie$ enueră e(haustiv odalităţile prin care se reali'ea'ă tâlhăria. Astfel$ legea se referă la )aeninţare* "nţelegând săvâr%irea faptei incriinate "n art. ,8= Cod Penal$ la )violenţe* "nţelegând orice foră de presiune fi'ică sau psihică asupra persoanei "potriva căreia este "ndreptată$ chiar dacă acele violenţe nu s.ar "ncadra "n art. ,:A Cod penal sau art. ,8= Cod penal ?: . +acă #unul este predat făptuitorului chiar de către victiă$ dar tot datorită unei constrângeri$ fapta va constitui tâlhărie. Aceea%i soluţie se ipune atunci când "n ura violenţelor victia pierde contactul cu #unul pe care făptuitorul %i.l "nsu%e%te iediat. Diolenţa va e(ista %i atunci când #unul este suls din âna sau de pe corpul victiei %i chiar dacă victia din neputinţă$ spaiă sau din cau'a surpri'ei nu a opus re'istenţă făptuitorului. Ipactul psihologic al faptei$ suportat de victiă -ustifică pe deplin o aseenea opinie. Starea de incon%tienţă sau de neputinţă de a se apăra "n care victia se află tre#uie să fie cau'ate prin acţiunea su#iectului activ. +acă acesta din ură profită doar$ pentru a sustrtage #unul$ de o aseenea stare "n care victia se află (din otive independente de activitatea sa infracţională! fapta nu va ai fi tâlhărie$ ci furt. Diolenţele se e(ercită asupra persoanei %i nu asupra lucrului. Când "nsă violenţa asupra lucrului este$ "n realitate$ o odalitate indirectă de a constrânge victia (e(. ?< Curtea Supreă de Hustiţie$ secţia penală$ deci'ia nr. =<0: din 0AA,$ Dreptul, nr. 0 din 0AA>$ p. 099. ?: I. Pascu$ S. Ivan$ op. cit$ p.=,. >A ruperea legăturii telefonice la telefonia fi(ă$ distrugerea telefonului o#il$ deteriorarea unei a#arcaţiuni pentru a o scufunda$ etc.! pentru a reali'a furtul$ fapta va putea fi calificată ca tâlhărie. &n acest ca' este necesar ca victia să sesi'e'e acest caracter al violenţei. O condiţie esenţială pentru e(istenţa infracţiunii de tâlhărie este efectiva săvâr%ire a acţiunii adiacente. &n raport cu furtul acţiunea adiacentă tre#uie să se coită "nainte$ "n tipul sau iediat după acesta. &n literatura -uridică unii autori au e(priat opinia că violenţa nu poate precede furtul$ ci ea tre#uie să fie concoitentă ori posterioară acestuia ?8 . Alţi autori consideră că violenţa se poate săvâr%i %i anterior furtului dacă ea pregăte%te iinent posi#ilitatea producerii sustragerii$ e(istând relaţia de cone(itate dintre infracţiunea de i-loc %i infracţiunea scop 9A (de e(eplu$ făptuitorul aeninţă victia cerându.i să.i reită #unurile care le are asupra ei. Diolenţa psihică s.a e(ercitat$ "n acest ca'$ anterior "nceperii oricărui act de deposedare a victiei$ iar fapta constituie desigur o acţiune adiacentă$ inserându.se "n eleentul aterial al tâlhăriei!. +eose#irea dintre cele două opinii este nuai aparentă deoarece tâlhăria presupune prin concept ca sustragerea să ai#ă loc prin violenţă %i să e(iste relaţia de cone(itate "ntre fapta de violenţă %i cea de furt$ iar dacă se lasă victiei o pau'ă are de reflecţie "ntre oentul violenţei %i luarea #unului$ aceasta va constitui infracţiune de %anta- %i nu de tâlhărie. Infracţiunea de tâlhărie intră "n concurs cu infracţiunea de ultra- când victia este un funcţionar pu#lic care "ndepline%te o funcţie ce iplică e(erciţiul autorităţii de stat ori cu infracţiunea de ultra- contra #unelor oravuri %i tul#urarea lini%tii pu#lice$ când sunt "ndeplinite condiţiile necesare (de e(eplu$ după ce a furat anuite #unuri dintr.o instituţie pu#lică$ infractorul folose%te violenţa "potriva persoanei care asigură pa'a %i care l.a o#servat "n oentul când "ncerca să iasă din incinta instituţiei cu #unurile furate!. &n ca'ul tâlhăriei$ violenţele se pot săvâr%i nu nuai asupra persoanei păgu#ite$ ci asupra oricărei alte persoane care are posesia sau detenţia #unului sau care pă'e%te #unul ori care "ncearcă să.l "piedice pe făptuitor să săvâr%ească furtul sau să.%i asigure păstrarea #unului$ scăparea sau %tergerea urelor infracţiunii. &n oricare din situaţiile enuerate$ victia tre#uie să fie pre'entă la locul săvâr%irii faptei de furt deoarece nuai violenţele ?8 D. +ongoro'$ op. cit.$ p. >:8. 9A I.C.S.H.$ secţia penală$ deci'ia nr. ?::9 din 0AA?$ "n Dreptul, nr. 8 din 0AA?$ p. 08<. >, săvâr%ite cu această oca'ie %i "n scopurile prevă'ute de art. 0,, Cod Penal pot fi luate "n considerare pentru e(istenţa tâlhăriei. Altfel$ aceste violenţe pot constitui alte infracţiuni. 6apta de a sustrage #unuri dintr.o locuinţă$ făptuitorul fiind surprins "n oentul "n care "ncerca să părăsească locul$ având asupra sa #unurile părţii vătăate$ %i utili'area de către acesta a unui spraO parali'ant pentru a.%i asigura scăparea$ "ntrune%te eleentele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie săvâr%ită de o persoană având asupra sa o su#stanţă parali'antă$ iar nu ale tentativei la infracţiunea de furt calificat 9, . Hudecătoria One%ti a condanat pe inculpatul ;.C. pentru săvâr%irea tentativei la infracţiunea de furt calificat prevă'ută "n art. 0A raportat la art. 0A: alin. (,! %i art. 0A8 alin. (,! lit. g! %i i! Cod Penal 90 . Instanţa a reţinut că$ "n noaptea de : iunie 0AA=$ inculpatul a pătruns prin escaladare "n apartaentul părţii vătăate. Intrând "n locuinţă$ partea vătăată a surprins pe inculpat "n tip ce se "ndrepta spre u%ă$ cu o geantă de voia- "n care adunase ai ulte #unuri. Pentru a.%i asigura scăparea$ inculpatul a pulveri'at spre partea vătăată din conţinutul unui spraO parali'ant. Apelul %i recursul inculpatului$ prin care a solicitat reducerea pedepsei %i aplicarea prevederilor art. :, Cod Penal$ au fost respinse 9= . Recursul "n anulare declarat "n cau'ă$ cu privire la "ncadrarea -uridică dată faptei "n prevederile art. 0A raportat la art. 0A: alin. (,! %i art. 0A8 alin. (,! lit. g! %i i! Cod Penal$ "n loc de art. 0,, alin. (0 , ! lit. #! Cod Penal$ este fondat. A%a cu re'ultă din pro#ele adinistrate "n cau'ă$ "n oentul surprinderii sale "n apartaent$ inculpatul avea asupra sa o geantă de voia- cu #unuri sustrase %i se pregătea să părăsească locuinţa. &n acest stadiu al e(ecutării eleentul aterial al laturii o#iective a infracţiunii de furt este reali'at$ inculpatul reu%ind să deposede'e partea vătăată de #unuri "nsu%indu.le. A%a fiind$ fapta inculpatului$ până "n oentul surprinderii sale$ reali'ea'ă conţinutul infracţiunii consuate de furt. 9, I.C.C.H.$ secţia penală$ deci'ia nr. 0<,< din ,8 ai 0AA>. 90 Sentinţa penală nr. 9=9 din ,> iulie 0AA=. 9= 5ri#unalul 7acau$ deci'ia penală nr. 8:A din ,, august 0AA=$Curtea de Apel 7acau$ deci'ia penală nr. 9?< din 8 octo#rie 0AA=. >0 +in acelea%i pro#e re'ultă că$ pentru a.%i asigura scăparea$ inculpatul a pulveri'at o su#stanţă parali'antă asupra părţii vătăate$ "n scopul de a scăpa %i de a păstra #unurile furate. Aceste acte de constrângere$ "n fora violenţei$ se află "n legătură directă cu acţiunea de furt$ reali'ând astfel conţinutul infracţiunii cople(e de tâlhărie. 6olosindu.se "n reali'area actelor de violenţă de o su#stanţă cu efect parali'ant$ "n cau'ă sunt incidente prevederile art. 0,, alin. (0 , ! lit. #! Cod penal privind tâlhăria săvâr%ită de o persoană având asupra sa o aseenea su#stanţă. &n consecinţă$ recursul "n anulare a fost adis %i s.a dispus schi#area "ncadrării -uridice din tentativa la infracţiunea de furt calificat$ "n aceea de tâlhărie prevă'ută "n art. 0,, alin. (0 , ! lit. #! Cod penal. ,ovirea persoanei vătămate a"late #n stradă #n scopul de a o %e"ui, negăsirea unor bunuri asupra ei şi "uga acesteia spre a se salva, urmată de #ndată de sustragerea unor bunuri din autoturismul persoanei vătămate a"lat #n apropiere constituie in"racţiunea comple!ă de t$l'ărie, iar nu tentativă de t$l'ărie #n prima "ază şi "urt #n cea de&a doua, deoarece "apta are caracterul unei in"racţiuni unice #n raport cu persoana victimei, cu timpul şi locul săv$rşirii "aptei şi cu scopul urmărit de "ăptuitor 64 . Inculpatul I.+. a fost condanat pentru săvâr%irea tentativei la infracţiunea de tâlhărie %i a coplicităţii la infracţiunea de furt calificat$ iar pe inculpatul 7.C. pentru coplicitate la tentativa de tâlhărie %i furt calificat$ prin schi#area "ncadrării -uridice din infracţiunea de tâlhărie pentru a#ii inculpaţi 9? . S.a reţinut că$ la 0= iulie 0AA0$ inculpaţii au lovit partea vătăată %i au căutat dacă are #ani asupra ei. Aceasta a reu%it să fugă$ iar inculpaţii au ers la autoturisul din care partea vătăată co#orâse$ au sustras de acolo #orseta acesteia$ "părţind conţinutul. Instanţă a considerat că pria faptă a inculpaţilor constituie tentativă la tâlhărie$ respectiv coplicitate la aceasta$ iar sustragerea din autoturis a fost considerată furt$ respectiv coplicitate la aceasta. Curtea de -pel .ucureşti, secţia a II&a penală, prin decizia nr. /01 din ( iunie (22/ a admis apelul procurorului, a sc'imbat #ncadrarea %uridică dată "aptelor şi a condamnat pe inculpaţi pentru săv$rşirea in"racţiunii de t$l'ărie. 9> I.C.C.H.$ sentinţa penală$ deci'ia nr. ?::9 din ,A noie#rie 0AA> 9? 5ri#unalul 7ucure%ti$ secţia a II.a penală$ sentinţa nr. ,A?A din ,> noie#rie 0AA= >= Recursurile declarate de inculpaţi sunt nefondate. Potrivit art. 0,, C. pen.$ furtul săvâr%it prin violenţă constituie infracţiunea de tâlhărie. &n speţă$ nu se poate disocia activitatea inculpaţilor de lovire de cea de "nsu%ire a #unurilor$ faţă de odul cu au acţionat %i perioada scurtă de tip "ntre lovire %i furt$ cu nici po'iţia lor psihică$ din oent ce partea vătăată nu ai avea posesia #unurilor$ găsindu.%i refugiu "n scara unui #loc$ "n ura agresiunii. &n consecinţă$ "ncadrarea -uridică dată faptei de către instanţa de apel este "n concordanţă cu pro#ele adinistrate %i "ntrune%te eleentele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie$ otiv pentru care recursul inculpaţilor a fost respins. #! 3rmarea imediată. ;rarea constă$ ca %i la infracţiunile de furt$ "n trecerea #unului din stăpânirea de fapt a posesorului sau detentorului "n cea a făptuitorului. Acest re'ultat se reali'ea'ă prin acţiunea principală care intră "n coponenţa eleentului aterial al infracţiunii de tâlhărie 99 . &n ceea ce prive%te urarea acţiunii adiacente$ ea varia'ă "n raport cu i-loacele folosite pentru reali'area acesteia. &n unele odalităţi agravante ale tâlhăriei urarea iediată adiacentă constă "n vătăarea gravă ori "n oartea victiei sau "n producerea unor consecinţe deose#it de grave (pertur#area activităţii unor instituţii sau agenţi econoici!. c! ,egătura de cauzalitate. &ntre acţiunea incriinată %i re'ultatul produs tre#uie să e(iste o legătură de cau'alitate atât su# aspectul acţiunii principale$ cât %i a celei adiacente$ infracţiunea din acest punct de vedere fiind una de re'ultat. =.0. Eatura su#iectivă Infracţiunea de tâlhărie se săvâr%e%te cu intenţie directă$ deoarece făptuitorul vrea să săvâr%ească furtul prin violenţă sau aeninţare$ ori prin punerea victiei "n stare de incon%tienţă sau neputinţă a victiei de a se apăra %i$ de aseenea$ prevede %i dore%te să folosească aceste i-loace pentru a păstra #unul sustras ori pentru a %terge urele infracţiunii$ ori pentru a.%i asigura scăparea. 99 Ilie Pascu$ Cirela Borunescu$ op. cit.$ p. 09A.09,. >> 6iind o acţiune cople(ă$ intenţia făptuitorului tre#uie să e(iste atât "n raport cu acţiunea principală$ respectiv acţiunea de furt$ de sustragere$ cât %i "n raport de acţiunea adiacentă de e(ercitare de violenţe$ aeninţări$ etc.$ deci tre#uie să e(iste intenţia calificată$ specifică de a coite sustragerea prin folosirea constrângerii "n odurile pre'entate. @otărârea făptuitorului de a săvâr%i tâlhăria poate fi luată de la "nceput sau poate să apară "n tipul săvâr%irii sau după consuarea furtului$ "n funcţie de intervenţia unor "pre-urări pe care acesta nu le.a avut "n vedere (de e(eplu$ "potriva victiei!. +upă cu s.a preci'at$ nu "ntotdeauna făptuitorul dore%te săvâr%irea unei infracţiuni de tâlhărie. +e cele ai ulte ori făptuitorul săvâr%e%te un furt$ fiind nevoit să folosească violenţa după ce furtul s.a consuat. Intenţia de a săvâr%i tâlhăria poate apărea chiar "n oentul "n care condiţiile o#iective pe care făptuitorul le.a avut "n vedere s.au schi#at (de e(eplu$ pătrunde "ntr. un apartaent dar acolo$ găsind o persoană$ "ntre#uinţea'ă violenţa pentru a o deposeda de #unuri! 9< . +ar se poate "ntăpla ca de la "nceput făptuitorul să prevadă că se va săvâr%i un furt prin violenţă$ "n acest ca' intenţia fiind iniţială %i nu survenită$ "n ccea ce prive%te săvâr%irea infracţiunii de tâlhărie. &n ca'ul "n care furtul a fost urat de folosirea unuia dintre i-loacele indicate "n art. 0,, Cod Penal$ re'oluţia făptuitorului de a săvâr%i tâlhăria apare de regulă$ după consuarea furtului$ deoarece nuai "n ăsura "n care intervine o persoană pentru a.l prinde$ făptuitorul se hotără%te să folosească violenţa ori aeninţarea. Eatura su#iectivă nu se reduce la infracţiunea de tâlhărie nuai la intenţie. Eegea prevede %i un scop al faptei$ la care se raportea'ă "n special acţiunea adiacentă (infracţiunea i-loc!. Scopul violenţelor tre#uie să.l constituie "ntotdeauna furtul sau$ după săvâr%irea acestei infracţiuni$ alternativ$ păstrarea #unului sustras$ %tergerea urelor infracţiunii ori scăparea agentului de urărire. Diolenţele e(ercitate "n alt scop decât cel liitativ prevă'ut de lege nu ai pot constitui acţiunea adiacentă al eleentului aterial al tâlhăriei 9: . 9< I.C.C.H.$ secţia penală$ deci'ia nr.90=9 din 0AA>. 9: C.A. Suceava$ secţia penală$ deci'ia nr.0>0 din ,888$ in Revista de +rept Penal nr. 0F0AA,$ p.,:=.,:>. >? 3u este necesar ca scopul prevă'ut de lege să se %i reali'e'e efectiv. /ste suficient că el a fost urărit de făptuitor. &n situaţia "n care intenţia de deposedare a victiei de un #un survine posterior efectuării unor violenţe "n alt scop decât aceala de furt$ fapta va constitui totu%i tâlhărie. Aceasta deoarece "ntre sustragere %i violenţele care au precedat.o e(istă un raport de cau'alitate$ al cărui aspect o#iectiv constă "n aceea că deposedarea a fost "nlesnită$ favori'ată de violenţă. +in punct de vedere su#iectiv$ hotărând spontan să sustragă un #un victiei pe care "n preala#il a constrâns.o$ făptuitorul creea'ă o legătură o#iectivă %i su#iectivă "ntre violenţă %i sustragere$ care transforă violenţa "ntr.un i-loc de reali'area furtului. - "ortiori soluţia se ipune atunci când intenţia de sustragere a survenit pe parcursul e(ercitării violenţelor care$ iniţial$ aveau altă finalitate. Hurisprudenţa pre'intă astfel de situaţii. &n ca'ul "n care "ntre autor %i victiă pree(istă anuite litigii de ordin patrionial$ fapta nu va fi tâlhărie deoarece$ cu toate că s.au folosit violenţele$ nu e(istă$ din partea autorului$ scopul "nsu%irii (caracteristic furtului!. Ca atare$ fapta va prii altă calificare penală "n raport cu natura %i gravitatea violenţelor e(ercitate de făptuitor. +in punct de vedere su#iectiv$ la variantele agravante ale tâlhăriei care a avut avut ca urare o vătăare corporală gravă sau oartea victiei$ este iplicită$ ca foră de vinovăţie$ praeterintenţia. Prin sentinţa 5ri#unalului +â#oviţa$ inculpatul +.B. a fost condanat pentru săvâr%irea a două infracţiuni de furt calificat prevă'ute "n art. 0A: alin. (,! raportat la art. 0A8 alin. (,! lit. #!$ e! %i g! Cod penal$ prin schi#area "ncadrării -uridice din infracţiunea de tâlhărie prevă'ută "n art. 0,, alin. (0! lit. #! %i c! %i alin. (0 , ! lit. #! din acela%i cod 98 . &n #a'a art. ,, pct. 0 lit. #! raportat la art. ,A alin. (,! lit. f! Cod de procedură penală s.a "ncetat procesul penal pentru infracţiunile prevă'ute "n art. ,:A alin. (,! %i "n art. ,:A alin. (0! C. pen. Instanţa a reţinut că$ "n seara 'ilei de 09 ianuarie 0AA=$ pe stradă$ inculpatul a avut o altercaţie cu R.A. care$ de teaă$ a fugit. 98 5ri#unalul +â#oviţa$ sentinţa penală nr. ?0> din ,< noie#rie 0AA=. >9 Inculpatul a intrat "n restaurantul din apropiere cre'ând că R.A. se află acolo. &n local$ inculpatul a repro%at unor consuatori că au #ăut "preună cu R.A. %i a lovit cu cuţitul două persoane care au părăsit localul. +e pe asa celor doi consuatori inculpatul %i.a "nsu%it o #ancnotă de ,AA.AAA de lei %i un pachet de ţigări. &n ura loviturilor aplicate de către inculpat$ 3.3. %i B.C. au suferit le'iuni pentru vindecarea cărora au fost necesare ?.< 'ile de "ngri-iri edicale. Curtea de Apel Ploie%ti a adis apelul declarat de procuror$ a schi#at "ncadrarea -uridică din infracţiunile de furt calificat %i lovire "n infracţiunea de tâlhărie prevă'ută "n art. 0,, alin. (0! lit. #! %i c! %i alin. (0 , ! lit. #! Cod penal %i "n #a'a acestor te(te de lege a condanat pe inculpat 9 din 8 fe#ruarie 0AA>. >< A%a fiind$ corect pria instanţă a "ncadrat faptele "n câte două infracţiuni de furt calificat %i de lovire a părţilor vătăate2 constatând că acestea nu au forulat plângeri$ a "ncetat procesul penal potrivit legii. Sentinţa fiind$ deci$ legală %i teeinică$ iar deci'ia instanţei de apel gre%ită "n drept$ recursul inculpatului a fost adis$ s.a casat deci'ia atacată %i s.a enţinut sentinţa pronunţată de tri#unal deoarece infracţiunea de tâlhărie se caracteri'ea'ă$ su# raport su#iectiv$ prin scopul "n care făptuitorul "ntre#uinţea'ă violenţa sau aeninţarea: săvâr%irea furtului$ "nlăturarea urelor infracţiunii sau asigurarea scăpării <, . &n ca'ul "n care prin violenţe sau aeninţări nu se urăre%te un atare scop$ dar după agresarea persoanei vătăate făptuitorul sustrage #unuri ale acesteia$ "n #a'a unei re'oluţii distincte$ intervenite ulterior agresiunii$ faptele constituie infracţiunea de furt "n concurs real cu una din infracţiunile contra persoanei prevă'ute de lege. &nţelegerea "ntre două persoane de a sustrage un #un aflat asupra uneia dintre ele$ dar aparţinând altuia$ prin siularea unei agresiuni asupra acesteia %i luarea #unului de cea de.a doua constituie infracţiunea de furt$ iar nu aceea de tâlhărie$ "nsu%irea nefiind săvâr%ită printr.o agresiune reală asupra unei persoane vătăate <0 . Prin sentinţa nr. >:9 din ,8 ai 0AA=$ 5ri#unalul 7ucure%ti$ secţia I penală$ a condanat pe inculpaţii C.B. %i I.R. pentru săvâr%irea infracţiunii de tâlhărie prevă'ută "n art. 0,, alin. (0! lit. a! %i e! C. pen.$ respectiv a coplicităţii la această infracţiune. Instanţa a reţinut că$ la ,0 aprilie 0AA,$ S./.$ conta#ilă la SC )C*$ s.a deplasat la #ancă pentru a ridica #anii pentru salarii "preună cu inculpatul I.R. agent de pa'ă$ %ofer "nsoţitor pentru aseenea transporturi. Ea sediul #ăncii$ după "ncasarea suei de =?A de ilioane de lei$ inculpatul a a%e'at #ani "ntr.o saco%ă$ ergând apoi "preună cu conta#ila spre locul unde se afla autoturisul. &n tip ce inculpatul "ncerca să deschidă portiera$ s.a apropiat o persoană care a lovit pe I.R. cu pala peste faţă$ iar după ce acesta a că'ut$ i.a suls saco%a cu #anii din ână %i a fugit. &n ura cercetărilor s.a sta#ilit că "ntre inculpatul I.R. %i inculpatul C.B.$ care a luat #anii$ a e(istat o "nţelegere "n vederea sustragerii acestora. <, I.C.C.H.$ secţia penală$ deci'ia nr. 0,. <0 I.C.C.H.$ secţia penală$ deci'ia nr. 90=9 din 0> noie#rie 0AA>. >: Curtea de Apel 7ucure%ti$ secţia I penală$ prin deci'ia nr. ?<9 din 8 august 0AA>$ a respins apelurile declarate de procuror %i de inculpaţi. &potriva hotărârilor pronunţate "n cau'ă procurorul a declarat recurs$ susţinând că fapta tre#uia "ncadrată ca furt calificat$ iar nu ca tâlhărie. Recursul este fondat. +in pro#ele adinistrate re'ultă că inculpatul I.R. a counicat celuilalt inculpat că urea'ă să se deplase'e la #ancă să ridice o iportantă suă de #ani$ cei doi luând legătura prin telefon %i "n tipul deplasării spre #ancă. După #ncasarea banilor, simul$nd că #l atacă pe I.4., inculpatul 5.6. i&a aplicat o lovitură cu palma peste "aţă, acesta căzut, iar el i&a smuls sacoşa cu bani şi a "ugit. 7n următoarele zile inculpaţii au #mpărţit banii sustraşi. A%adar$ pe #a'a "nţelegerii sta#ilite "ntre cei doi inculpaţi$ C.B. a sustras cele =?A ilioane de lei fiind a-utat de inculpatul I.R. 6apta celor doi inculpaţi constituie infracţiunea de furt calificat săvâr%ită de unul "n calitate de autor$ iar celălalt "n calitate de coplice. Pentru e(istenţa infracţiunii de tâlhărie$ reţinută de pria instanţă %i cea de apel$ se cere ca violenţele să fie e(ercitate asupra persoanei vătăate2 or$ "n speţă$ inculpaţii au siulat că unul "l love%te pe celălalt$ "ncercând prin aceasta să "piedice sta#ilirea realităţii$ identificarea făptuitorilor %i recuperarea pre-udiciului. Inculpaţii "nţelegându.se să "nscene'e furtul prin violenţă$ nu se poate reţine ca reală una din acţiunile specifice infracţiunii cople(e de tâlhărie$ ci nuai a infracţiunii de furt calificat prevă'ută "n art. 0A: alin. (,! raportat la art. 0A8 alin. (,! lit. a! %i e! C. pen. &n consecinţă recursul procurorului a fost adis$ s.au casat hotărârile atacate$ s.a schi#at "ncadrarea -uridică "n sensul considerentelor ce preced %i s.a dispus condanarea inculpaţilor potrivit noii "ncadrări. CAP III: Dariantele agravante$ forele %i sancţionarea infracţiunii de tâlhărie Secţiunea I: Dariante agravante Infracţiunea de tâlhărie este suscepti#ilă de ai ulte odalităţi norative cărora poate să le corespundă o varietate de odalităţi faptice "n raport cu acţiunea principală >8 (furtul!$ ca %i cu acţiunea adiacentă (violenţa!$ "n funcţie de i-loacele folosite. /valuarea gradului de pericol social al fiecărei odalităţi faptice este lăsată la latitudinea instanţei de -udecată "n cadrul procesului de individuali'are -udecătorească <= . Circustanţele de agravare ale infracţiunii de tâlhărie sunt coune cu cele ale infracţiunii de furt$ cu enţiunea că tâlhăria care a fost săvâr%ită "ntr.o locuinţă sau "n dependinţele acesteia este o circustanţă de agravare specifică infracţiunii de tâlhărie pe care nu o regăsi %i la infracţiunea de furt. 5âlhăria este incriinată "n variantă siplă prevă'ută "n alin., al art. 0,, %i "n variante agravante prevă'ute "n alin. 0$ 0J$ %i = ale aceluia%i articol. &n alin. 0 "pre-urările care agravea'ă răspunderea penală intervin atunci când fapta este coisă: a! de o persoană ascată$ deghi'ată sau travestită2 #! "n tipul nopţii2 c! "ntr.un loc pu#lic sau "ntr.un i-loc de transport. Confor alin. 0J constituie variante agravante ale infracţiunii de tâlhărie dacă tâlhăria a fost săvâr%ită: a! de două sau ai ulte persoane "preună2 #! de o persoană având asupra sa o ară$ o su#stanţă narcotică ori parali'antă2 c! "ntr.o locuinţă sau "n dependinţele acesteia2 d! "n tipul unei calaităţi2 e! a avut vreuna din urările arătate "n art. ,:0. Cea de.a doua variantă agravantă a tâlhăriei$ prevă'ută "n a lin. = se poate reali'a "n două "pre-urări$ %i anue atunci când tâlhăria a produs consecinţe deose#it de grave sau a avut ca urare oartea victiei. +apta este comisă de o persoană mascată, deg'izată sau travestită Cascarea "nseană pre'entarea feţei sau a unei părţi a ei "n alt od decât ea este "n realitate. <= Ilie Pascu$ Cirela Borunescu$ op. cit.$ p. 0?<. ?A +eghi'area are o referinţă ai largă decât ascarea. /a poate privi "ntregul corp al persoanei sau nuai o parte (oricare! a acestuia. Spre e(eplu$ făptuitorul "%i face de nerecunoscut (total sau parţial! ersul$ vocea$ privirea. 5ravestirea conţine$ "n esenţă$ intenţia făptuitorului de a trece drept altcineva decât este (dacă este #ăr#at "ncearcă să treacă drept feeie sau poartă "nsene vi'i#ile a unei profesii pe care nu o are!. 5oate cele trei iposta'e au un nuitor coun care are atât un aspect o#iectiv cât %i unul su#iectiv. Pe de o parte este vor#a de o ascundere a "nfăţi%ării fi'ice a individului$ iar pe de altă parte$ e(istă intenţia de inducere "n eroare a victiei sau oricărei persoane suscepti#ile de a 'ădărnici tâlhăria. &pre-urarea care conferă tâlhăriei un caracter ai grav este pericolul pe care "l repre'intă făptuitorul. Acesta operea'ă de a%a anieră "ncât să intiide'e %i să "nfrico%e'e victia$ având "n acela%i tip o stare de spirit superioară$ %tiind că va fi ai greu de recunoscut %i identificat <> . +apta este comisă #n timpul nopţii 5âlhăria săvâr%ită "n această durată de tip este considerată cu circustanţe agravante deoarece pre'intă un pericol social ai are decât tâlhăria săvâr%ită "n tipul 'ilei. Su# protecţia "ntunericului făptuitorul se poate apropia ai u%or$ fără să fie vă'ut Ilie Pascu$ Cirela Borunescu$ op. cit.$ p. 09,. <:. <: Ion Pascu$ Cirela Borunescu$ op. cit.$ p. 00A. ?0 d. "ntr.o adunare sau reuniune de ai ulte persoane$ cu e(cepţia reuniunilor care pot fi considerate că au caracter de failie$ datorită naturii dintre persoanele participante. &pre-urarea calificată va e(ista ori de câte ori tâlhăria a fost săvâr%ită "ntr.un loc care este peranent accesi#il pu#licului (stră'i$ pieţe$ gări$ parcuri! %i condiţionată de pre'enţa a două sau ai ulte persoane "n nuărul cărora nu este cuprins %i făptuitorul$ când furtul a fost săvâr%it "ntr.un loc oca'ional accesi#il (teatru$ cineatograf$ %coli! <8 . Agravarea se -ustifică prin aceea că locurile pu#lice oferă nueroase %i reale facilităţi pentru făptuitor$ deoarece capacitatea victielor de a supraveghea #unul este ai redusă$ iar infractorul se poate apropia ai u%or de victiă$ de aseenea$ el poate fi ai greu urărit %i identificat. &n plus$ tâlhăria coisă "n loc pu#lic evidenţia'ă o periculo'itate sporită %i datorită ecoului faptei$ a stării de nesiguranţă pe care o resit persoanele fi'ice "potriva unor astfel de fapte. Săvâr%irea tâlhăriei "ntr.un i-loc de transport necesită preci'area că$ dacă la furtul calificat această agravantă e(istă atunci când fapta se săvâr%e%te "ntr.un i-loc de transport "n coun$ "n ca'ul tâlhăriei această agravantă e(istă când fapta se săvâr%e%te "n orice i-loc de transport. Această preci'are este necesară pentru a se releva faptul că protecţia penală "n raport cu această infracţiune ai gravă (tâlhăria! este %i ai e(tinsă prin "pre-urarea de agravare care duce la sancţionarea ai aspră a faptelor de tâlhărie care se coit "n oricare i-loace de transport$ respectiv atât cele care transportă persoane "n coun sau individual$ cât %i cele care transportă doar #unuri. &n ca'ul tâlhăriei coisă "ntr.un i-loc de transport circustanţele agravante sunt date de condiţiile de deplasare cu un i-loc de transport$ agloeraţia "n trafic$ flu(ul are de călători pentru i-loacele de transport "n coun coro#orat cu posi#ilitatea redusă de supraveghere a #unurilor. +apta este comisă de două sau mai multe persoane #mpreună Prin tâlhăria săvâr%ită de două sau ai ulte persoane "preună se "nţelege$ "n sens larg$ tâlhăria săvâr%ită de doi sau ai ulţi participanţi$ autori$ instigatori %i coplici$ din care cel puţin unul este autor. <8 D. +ongoro', op. cit.$ p. ><<. ?= Circustanţele agravante constau "n periculo'itatea sporită care este dată de faptul că$ acţiunea de conlucrare a ai ultor persoane contri#uie la "ntărirea re'oluţiei acestora de a săvâr%i infracţiunea$ ăre%te forţa de intervenţie a făptuitorilor$ le dă ai ultă "ndră'neală %i creea'ă condiţii favora#ile care le pot perite ascunderea #unurilor ori care pot ic%ora sau chiar anihila posi#ilităţile de apărare ale posesorului sau detentorului "potriva acestei activităţi infracţionale "ndreptate "potriva #unurilor sale :A . Eegea prevede ca pentru e(istenţa acestui eleent circustanţial este necesar ca aceste persoane să fi săvâr%it fapta "preună. Aceasta presupune ca făptuitorii să fi acţionat efectiv %i concoitent "n oentul săvâr%irii infracţiunii. &n -urisprudenţă s.a apreciat că e(istă infracţiune săvâr%ită de două sau ai ulte persoane chiar dacă$ după coiterea faptei$ fiecare dintre participanţi a transportat sigur #unurile sustrase. Această agravantă este opera#ilă nuai "n ca'ul unei activităţi concoitente a participanţilor %i e(istenţa unui o#iect coun asupra căruia se e(ercită această activitate. 3u este necesar$ "nsă$ ca fiecare cantitate de #unuri sustrase să fie re'ultatul activităţii delictuoase a tuturor participanţilor %i nici ca #unurile sustrase să fie adunate "preună %i apoi "părţite "ntre făptuitori. &n acela%i tip$ infracţiunea se consideră săvâr%ită de două sau ai ulte persoane "preună nuai atunci când acţiunea infracţională a coinculpaţilor este siultană$ indiferent dacă unul are calitatea de autor$ iar celălalt de coplice. 3u poate fi opera#ilă această agravantă atunci când$ după o "nţelegere preala#ilă$ nuai unul dintre inculpaţi a săvâr%it infracţiunea$ iar ceilalţi s.au deplasat "n altă parte$ nefiind pre'enţi la locul faptei %i neefectuând acţiuni coune %i siultane pentru săvâr%irea infracţiunii. Activitatea celor care nu au fost pre'enţi la locul faptei de a prii$ ulterior$ din #unurile sustrase poate fi considerată coplicitate la săvâr%irea infracţiunii$ dacă se dovede%te e(istenţa unei "nţelegeri anterioare. &n ca' contar$ vor fi "ntrunite eleentele constitutive ale infracţiunii de tăinuire. &n doctrina %i -urisprudenţa penală s.a decis$ "n od constant$ că agravanta va e(ista chiar dacă unii din făptuitori nu răspund penal$ e(istând un raport cu ei$ o cau'ă care "nlătură caracterul penal al faptei (eroare de fapt$ inoritate$ iresponsa#ilitate!$ deoarece această "pre-urare agravantă are un caracter o#iectiv (de e(eplu: tâlhăria săvâr%ită de un :A Ilie Pascu$ Cirela Borunescu$ op. cit.$ p. 09,. 099. ?> a-or "preună cu un inor constituie o tâlhărie săvâr%ită de două persoane "preună$ chiar dacă inorul nu a fost triis "n -udecată$ fiind lipsit de discernăânt!. &ntr.o astfel se situaţie vor fi operate %i dispo'iţiile cu caracter agravant ale art. . := C.A. 7ucure%ti$ secţia a II.a penală$ deci'ia nr. =>= din ,88: "n Culegere de practică %udiciară #n materie penală pe anul 0889$ /ditura All 7ecG$ 7ucure ti$ ,888$ p. 0:8. ș ?9 Prin )dependinţe* se "nţelege locurile accesorii ale locuinţei cu ar fi #ucătăria$ căara$ pivniţa$ aga'ia$ terasa$ etc.$ deci locuri care "ntregesc folosirea locuinţei. &n ăsura "n care pătrunderea ilegală "n locuinţă constituie o agravantă a tâlhăriei$ fapta de violare de doiciliu este a#sor#ită "n conţinutul acestei odalităţi agravante a tâlhăriei$ fiind e(clus concursul de infracţiuni. Pentru o protecţie egală a patrioniului$ indiferent că aparţine unei persoane fi'ice sau -uridice$ se ipune 1 de lege ferenda 1 instituirea protecţiei penale$ "n od egal$ %i cu atât ai necesar$ %i "n favoarea persoanelor -uridice$ a autorităţilor pu#lice$ instituţiilor pu#lice$ instituţiilor sau altor persoane -uridice de interes pu#lic$ dintre cele prevă'ute la art. ,?8 Cod penal :> . +apta este comisă #n timpul unei calamităţi Aplicarea agravantei prevă'ute de art.0,, alin.0J lit. d! Cod penal are loc atunci când tâlhăria este săvâr%ită pe perioada cât durea'ă situaţia creată de un cutreur puternic$ de o inundaţie cu urări foarte grave$ de alunecarea unei suprafeţe "ntinse de teren pe care sunt locuinţe sau din prea-a acestora$ de o epideie gravă$ un accident aerian$ naval$ feroviar sau rutier având consecinţe deose#ite$ precu %i "n alte situaţii$ pe care legea penală le cuprinde su# denuirea de calaităţi. &n tipul unei calaităţi$ viaţa %i patrioniul oaenilor sunt ult ai vulnera#ile la acţiunile infractorilor. Ace%tia au condiţii favora#ile de săvâr%ire a faptelor penale deoarece forţa pu#lică$ autoritatea este pertur#ată (uneori coplet anihilată! de de'astrul respectiv$ "n%i%i oaenii nefiind "n stare să se prote-e'e a%a cu o fac "n situaţii norale. Aceste situaţii pre'intă un grad sporit de pericol social$ deoarece$ "n tipul unor aseenea eveniente$ gri-a este "ndreptată cu precădere pentru salvarea de vieţi oene%ti$ iar ăsurile de pa'ă a #unurilor lipsesc ori sunt ult reduse. 6aptele de tâlhărie "n aceste condiţii evidenţia'ă o con%tiinţă scă'ută a infractorului$ ceea ce -ustifică sancţionarea ai aspră a infracţiunii de tâlhărie coisă "n aseenea "pre-urări. 6apta tre#uie să se situe'e "n od real "n tipul calaităţii. Prin )tip de calaitate* se "nţelege perioada de tip "n care efectiv se desfă%oară calaitatea$ cu preci'area că aceasta nu e o cerinţă de tip$ chiar dacă se utili'ea'ă e(presia )tip de :> 5ri#unalul 7ucure%ti$ sentinţa penală nr.0>= din 0AAA$ "n Culegre de practică %udiciară (222$ p. ,:A.,:,. ?< calaitate*$ ci este o cerinţă de "pre-urare "n care este săvâr%ită infracţiunea de tâlhărie. 3u este relevantă$ su# acest aspect$ când anue autoritatea copetentă a declarat oficial instalarea calaităţii. +e regulă$ această declaraţie se produce la un interval de tip ai ult sau ai puţin "ndelungat de la "nceperea$ "n fapt$ a stării de calaitate. Or$ săvâr%irea faptei "nainte de o aseenea declaraţie$ dar după declan%area fenoenului o#iectiv al catastrofei$ atrage incidenţa art.0,, alin.0J lit. d! Cod Penal :? . +apta comisă a avut vreuna din urmările arătate #n art. 09( Cod penal. Această "pre-urare de agravare are la #a'ă consecinţele acţiunii adiacente$ respectiv a actelor de violenţă e(ercitate asupra victiei$ pentru reu%ita acţiunii principale de luare a #unului$ dacă acestea au produs urările prevă'ute de art. ,:0 Cod penal (vătăare corporală care necesită pentru vindecare ai ult de 9A de 'ile de "ngri-iri edicale ori pierderea unui siţ sau organ$ "ncetarea funcţionării acestora$ o infiritate peranentă fi'ică sau psihică$ sluţirea$ avortul ori punerea "n prie-die a vieţii persoanei! :9 . Pentru e(istenţa acestei agravante$ pe lângă consecinţele arătate$ este necesar ca aceste consecinţe să se fi produs su# fora de vinovăţie a praeterintenţiei$ respectiv făptuitorul să fi acţionat cu intenţie "n ceea ce prive%te săvâr%irea infracţiunii de tâlhărie (atât pentru infracţiunea de sustragere cât %i pentru cea de violenţă! %i să fie$ "n acela%i tip$ "n culpă "n ceea ce prive%te urarea ai gravă care s.a produs. +e pildă$ făptuitorul love%te victia pentru a "ndepărta opunerea acesteia$ "nsă se produc consecinţele prevă'ute de art. ,:0 Cod penal pe care nu le.a urărit ori nu le.a acceptat$ socotind fără teei că nu se vor produce (u%urinţă!$ fie nu le.a prevă'ut$ de%i tre#uia %i putea să le prevadă (negli-enţă!. &n a#ele ipote'e$ urările ai grave ale loviturii "i sunt iputa#ile făptuitorului$ "n cadrul agravantei enţionate$ cu titlul de culpă. &n situaţia "n care făptuitorul$ cu prile-ul e(ecutării faptei de furt$ e(ercită violenţa cu intenţia de a produce urările prevă'ute de art. ,:0 Cod penal$ acesta va răspunde pentru infracţiunea de tâlhărie$ "n concurs cu infracţiunea de vătăare corporală gravă. :< :? Ilie Pascu$ Cirela Borunescu$ op. cit.$ p. 09>. :9 Ion Pascu$ Cirela Borunescu$ op. cit.$ p. 09?. :< D. +ongoro'$ op. cit.$ p. >8=. ?: +apta comisă a produs consecinţe deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei. Această agravantă vi'ea'ă$ "n priul rând$ re'ultatul acţiunii principale a tâlhăriei$ %i anue$ cea de furt. Confor art. ,>9 Cod penal$ prin consecinţe deose#it de grave se "nţelege o pagu#ă aterială ai are de ,AA.AAA lei RO3 :: sau o pertur#are deose#it de gravă a activităţii cau'ată unei autorităţi pu#lice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. ,>? Cod penal ori altei persoane -uridice sau fi'ice. Prin urare$ consecinţele produse vor fi deose#it de grave pentru su#iectul pasiv prin producerea unei pagu#e ateriale care să depă%ească valoarea de 0AA.AAA lei RO3$ dar$ alternativ$ s.a sta#ilit %i o altă "pre-urare de agravare deterinată de anuite urări negative care să ducă la pertur#area deose#it de gravă a activităţii unei persoane fi'ice sau -uridice$ respectiv$ urarea săvâr%irii infracţiunii să periclite'e activitatea acestora "n a%a ăsură "ncât să le fie aeninţată "nsă%i e(istenţa ("n ca'ul persoanelor -uridice! sau poate duce la "ncetarea. Această a doua consecinţă nu este condiţionată de circustanţierea pagu#ei la valoarea de ,AA.AAA lei RO3$ ci$ chiar când pagu#a produsă este ai ică$ "n raport de patrioniul persoanei fi'ice sau -uridice$ de re'ultatul deose#it de grav pentru activitatea acesteia$ "pre-urartea de agravare va putea e(ista$ aprecierea ei fiind o sarcină %i totodată un atri#ut e(clusiv al instanţei de -udecată. &n evaluarea pagu#ei ateriale instanţa de -udecată va avea "n vedere valoarea econoică a #unurilor ce fac o#iectul aterial al tâlhăriei e(istentă "n oentul coiterii faptei %i nu "n cel al -udecării infractorului. Pentru a se reţine tâlhăria "n această odalitate de agravare este necesar ca urarea 1 oartea victiei 1 să fie praeterintenţionată$ adică să se fi produs prin depă%irea intenţiei făptuitorului$ dar iputa#ilă acestuia ca re'ultat al culpei sale. +e e(eplu$ fapta va fi "ncadrată ca tâlhărie care a avut ca urare oartea victiei "n ipote'a "n care făptuitorul$ pentru a lua ori enţine #unul$ folose%te violenţa asupra victiei$ iar aceasta "n ura actului de lovire se de'echili#rea'ă %i "n cădere se love%te cu capul de #ordură %i decedea'ă. &n ca'ul "n care actele de violenţă au fost săvâr%ite cu intenţie (directă sau indirectă!$ de a ucide victia pentru a sustrage un #un$ iar scopul a fost reali'at$ "n sarcina :: valoare sta#ilită prin O.;.B. nr. 0A< din ,?.,,.0AAA. ?8 făptuitorului se va reţine un concurs de infracţiuni: oor deose#it de grav consuat %i tâlhărie. 5âlhăria "ntr.o aseenea situaţie va fi "n varianta siplă deoarece$ din oent ce s.a reţinut că victia a fost ucisă cu intenţie$ nu se ai poate reţine că oartea victiei s.a produs din culpă (condiţia "ncadrării "n tâlhărie ce a avut ca urare oartea victiei!. Secţiunea a II.a: 6orele infracţiunii de tâlhărie 0.,. Acte preergătoare Infracţiunea de tâlhărie$ fiind o infracţiune coisivă %i intenţionată$ este suscepti#ilă de o desfă%urare "n tip. Astfel$ sunt posi#ile actele preergătoare atât "n raport cu acţiunea principală$ cât %i cu cea adiacentă$ ele pot fi de natură aterială (de e(eplu$ procură i-loace ca are$ narcotice$ pentru e(ercitarea violenţei$ aeninţării! sau orale (culege anuite date sau inforaţii cu privire la locul săvâr%irii faptei sau despre victiă! :8 . Actele preergătoare nu sunt incriinate. &n ca'ul "n care s.au efectuat acte preergătoare de către autorul infracţiunii$ ele se vor a#sor#i "n activitatea infracţională a făptuitorului %i vor avea relevanţă "n sta#ilirea "n concret a pericolului social al faptei. +acă actele preergătoare au fost efectuate de o altă persoană %i folosite de autor la săvâr%irea infracţiunii$ ele vor deveni acte de coplicitate anterioară la coiterea tâlhăriei$ căpătând relevanţă -uridică "n oentul săvâr%irii faptei. 0.0. 5entativa 5entativa presupune o e(ecutare incopletă a faptei$ adică o "ncercare de a săvâr%i infracţiunea. 5entativa apare ca o foră iperfectă a faptei (deoarece nu s.a finali'at prin consuare!$ reflectând un de'acord "ntre latura su#iectivă (intenţia de a coite o faptă consuată! %i latura o#iectivă$ adică ce s.a reali'at efectiv. 5entativa este fora de infracţiune care se situea'ă "n fa'a de e(ecutare a infracţiunii$ "ntre "nceputul e(ecutării acţiunii ce constituie eleentul aterial al laturii o#iective %i producerea re'ultatului socialente periculos. 8A +in punct de vedere o#iectiv$ tentativa apare ca un act de e(ecutare urat de o consecinţă iediată "n realitatea o#iectivă$ iar din punct de vedere su#iectiv$ tentativa :8 Ilie Pascu$ Cirela Borunescu$ op. cit.$ p. 0>?. 8A C.tin Citrache$ C. 5itrac'e, op. cit.$ p. 0=>.0><. 9A presupune acelea%i eleente psihologice ca %i infracţiunea consuată$ "nsă diferenţa faţă de aceasta (infracţiunea tip! constă "n apariţia anuitor cau'e ("pre-urări! care nu ai conduc la re'ultatul dorit de făptuitor. Condiţiile tentativei re'ultă din definiţia legală %i se referă la: . e(istenţa unei hotărâri de a săvâr%i o infracţiune2 . re'oluţia infracţională să fie pusă "n e(ecutare2 . e(ecutarea să fie "ntreruptă ori să nu.%i producă efectul. Ea infracţiunea de tâlhărie$ tentativa este posi#ilă$ iar legea prevede sancţionarea ei (art. 000 Cod penal!. /ste posi#ilă tentativa "ntreruptă sau iproprie ori relativ iposi#ilă$"nsă nu este posi#ilă tentativa perfectă. 5entativa "ntreruptă constă "n punerea "n e(ecutare a hotărârii de a săvâr%i infracţiunea$ e(ecutare care se "ntrerupe %i re'ultatul nu se produce. 5entativa perfectă constă "n punerea "n e(ecutare a hotărârii de a săvâr%i infracţiunea$ e(ecutare care a fost dusă până la capăt$ dar re'ultatul nu se produce. 5entativa la tâlhărie este$ "n realitate$ tentativa de furt$ la care se adaugă acţiunea adiacentă$ care tre#uie să se reali'e'e efectiv. /(istă tentativă %i atunci când$ după săvâr%irea unei tentative de furt$ făptuitorul "ntr#uinţea'ă violenţa pentru a.%i asigura scăparea sau pentru a %terge urele faptelor sale. +acă violenţele s.au efectuat$ tentativa de tâlhărie e(istă chiar dacă o#iectul a cărui sustragere se urărea nu se găsea la locul săvâr%irii faptei. Poate fi tentativă de tâlhărie %i violenţa e(ercitată "n scopul folosirii pe nedrept a unui autovehicul. 8, 5entativa la infracţiunea de tâlhărie e(istă atunci când făptuitorul a "nceput e(ecutarea furtului prin violenţă$ aeninţare etc.$ "nsă nu s.a reu%it "nsu%irea #unului datorită intervenţiei ori opo'iţiei posesorului sau deţinătorului #unului ori altei persoane$ ori când după e(ercitarea acţiunilor violente contra victiei nu s.a reu%it deposedarea de #un pentru că acesta nu se găsea la victiă sau "n locul "n care se credea de făptuitor că e(istă. &n consecinţă$ fapta inculpatului care$ fiind surprins de persoana vătăată după ce.i forţase portiera autoturisului "n scopul de a.%i "nsu%i unele lucruri pentru a.%i asigura scăparea$ a folosit "potriva acestuia un spraO cu efect parali'ant$ constituie tentativă la 8, C. 7ulai$ op.cit., p. 00A. 9, infracţiunea de tâlhărie prevă'ută "n art. 0A co#inat cu art.0, raportat la art.0,,$ alin. , . Cod Penal. /(istă tentative de tâlhărie %i atunci când acţiunea de furt a fost "ntreruptă$ iar făptuitorul a "ntre#uinţat acte de constrângere pentru a "nlătura unele infracţiuni ori pentru a.%i asigura scăparea 80 . Cu privire la aceasta$ instanţa supreă a preci'at că Kdacă după ce a "ncercat să deposede'e$ prin violenţă$ o persoană$ de un #un al său$ fără "nsă a reu%i$ infractorul a "ntre#uinţat violenţa faţă de una din persoanele care.l urăreau$ vătăându.i integritatea corporală pentru a.%i asigura scăparea$ nu ne află "n faţa unui concurs de infracţiuni . tentative de tâlhărie %i vătăare corporală . ci nuai a unei infracţiuni unice$ cople(e: tentative la infracţiunea de tâlhărie "n fora agravată prevă'ută de art. 0A co#inat cu art. 0, raportat la art. 0,, alin. 0 . Cod Penal. Infracţiunea de tâlhărie poate fi coisă "n fora tentativei %i atunci când acţiunea de sustragere este "ndreptată "potriva avutului pu#lic. Astfel$ fapta inculpatului$ care "n oentul când "ncepuse să transporte #unurile pe care intenţiona să le "nsu%ească "n vederea scoaterii lor din incinta unităţii$ a fost surprins de pa'nic %i l.a lovit pe acesta pentru a scăpa$ constituie tentativă la infracţiunea de tâlhărie. &n practica -udiciară %i "n literatura -uridiară$ o pro#leă controversată a fost cea a "ncadrării -uridice a faptei "n situaţia "n care autorul faptei de tâlhărie care a avut ca urare oartea victiei$ fiind surprins de acesta "n oentul "n care sustrăgea #unul$ a lovit.o "n scopul efectuării acţiunii de luare a #unului sau pentru a.%i asigura scăparea$ iar "n ura violenţelor e(ercitate (lovire!$ victia a decedat iar făptuitorul a renunţat la luarea o#iectului de teaa de a nu fi surprins de alte persoane care se alaraseră. &n această privinţă s.au e(priat ai ulte opinii$ instanţa supreă sta#ilind că atâta vree cât s.a produs urarea ai gravă . oartea victiei . nu ai are relevanţă$ su# aspectul "ncadrării -uridice$ dacă furtul s.a consuat sau nu. 5entativa la infracţiunea de tâlhărie$ care a avut ca urare oartea victiei$ fiind o infracţiune praeterintentionaţa$ unică prin voinţa legiuitorului$ nu poate fi descopusă "n părţi coponente$ eleentul de agravare al infracţiunii constituindu.l tocai re'ultatul ai grav$ produs fără intenţie$ iar nu cel ai putin grav urărit de făptuitor 8= . 80 Oliviu Augustin Stoicai$ op. cit.$ pag. ,9A. 8= Bheorghe 3istoreanu si colectivu l . +rept penal$ Partea speciala$ voI. ,$ /ditura /uropa 3ova$ 7ucure ti ș 90 Pentru ca infracţiunea cople(ă de tâlhărie să fie consuată$ se cere ca principala sa coponentă$ furtul$ să se fi epui'at prin "nsu%irea #unului2 dacă acţiunea de luare a #unului din posesia sau detenţia altuia a fost "ntreruptă$ răânând "n fa'a de tentativă$ iar coponenta sa adiacentă$ "ntre#uinţarea de violenţe sau aeninţări s.a consuat$ fapta$ "n "ntregul ei$ constituie tentativă la infracţiunea de tâlhărie 8> . 5ri#unalul 7acău a condanat pe inculpatul B.C. pentru săvâr%irea tentativei la infracţiunea de tălhărie prevă'ută "n art.0A raportat la art.0,, alin.0 lit.a! %i f! Cod Penal.$ "n ura schi#ării "ncadrării -uridice din infracţiunea consuată de tâlhărie 8? . Instanţa a reţinut că$ la > octo#rie 0AAA$ inculpatul a pătruns prin efracţie "n locuinţa părţii vătăate$ căutând lucruri de valoare "n sertare %i dulapuri$ pentru a le fura. &n tip ce inculpatul se afla "n apartaent$ a sosit acasă partea vătăată "nsoţită de o altă persoană. Pgootul produs de "ncercarea acestora de a descuia u%a a alertat pe inculpat care a voit să iasă din locuinţă$ dar persoanele de afară au #locat u%a pentru a nu perite inculpatului să plece. &n această situaţie s.a produs o "ncăierare$ "n cursul căreia partea vătăată a fost lovită de inculpat$ suferind o fractură la picior. Curtea de Apel 7acău$ secţia penală$ prin deci'ia nr.,?? din 08 ai 0AA,$ a adis apelul procurorului %i a a-orat pedeapsa2 susţinerea din recurs că fapta constituie infracţiune consuată de tâlhărie$ iar nu tentativă$ nu a fost priită. Recursul declarat de procuror este "nteeiat "n ceea ce prive%te individuali'area pedepsei$ dar critica referitoare la "ncadrarea -uridică a faptei nu este fondată. &n conforitate cu prevederile art.0A alin., Cod penal$ tentativa constă "n punerea "n e(ecutare a hotărârii de a săvâr%i infracţiunea$ e(ecutare care a fost "ntreruptă. Potrivit art.0,, alin., din acela%i cod$ constituie infracţiunea de tâlhărie$ "ntre altele$ furtul urat de "ntre#uinţarea de violenţe sau aeninţări pentru păstrarea #unului furat sau pentru "nlăturarea urelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să.%i asigure scăparea. +in e(ainarea acestor te(te se constată că infracţiunea de tâlhărie este consuată când e(ecutarea acţiunii principale$ de furt$ a fost consuată. 8> I.C.C.H.$ secţia penală$ deci'ia nr. ,0A> din 9 artie 0AA0. 8? 5ri#unalul 7acău$ sentinţa penală nr.0< din : fe#ruarie 0AA,. 9= Când după "ntreruperea e(ecutării acţiunii principale de furt$ răasă "n fa'ă de tentativă$ făptuitorul "ntre#uinţea'ă violenţa sau aeninţarea pentru asigurarea scăpării$ fapta constituie$ "n "ntregul său$ tentativă la infracţiunea cople(ă de tâlhărie. &n cau'ă$ a%a cu re'ultă din pro#e$ inculpatul$ după ce a pătruns prin efracţie$ "n scopul de a fura$ "n locuinţa persoanei vătăate %i a răvă%it lucrurile din casă "n căutarea unor valori$ fără a.%i apropria vreunul dintre #unuri$ activitatea de e(ecutare a furtului fiind "ntreruptă de apariţia părţii vătăate asupra căreia a e(ercitat violenţe pentru asigurarea scăpării prin fugă$ fapta săvâr%ită a fost corect "ncadrată de instanţe ca tentativă la infracţiunea de tâlhărie. Susţinerea din recursul procurorului$ "n sensul că prin utarea unor lucruri de la locul lor furtul s.ar fi consuat nu poate fi priită$ de vree ce$ a%a cu s.a arătat$ nici unul din acestea nu a intrat "n stăpânirea sa. Constatându.se că pedeapsa aplicată inculpatului este prea u%oară$ recursul procurorului a fost adis nuai pentru acest otiv$ dispunându.se a-orarea pedepsei de la ? la < ani "nchisoare. Sulgerea unui lanţ de la gâtul părţii vătăate constituie infracţiunea de tâlhărie "n fora consuată$ iar nu tentativă la infracţiunea de tâlhărie$ deoarece furtul$ care constituie acţiunea principală a infracţiunii de tâlhărie$ s.a consuat "n oentul "n care inculpatul a suls lanţul de la gâtul părţii vătăate$ chiar dacă #unurile sustrase nu au fost găsite asupra inculpatului$ ci pe caldarâ$ la locul săvâr%irii faptei 89 . Prin sentinţa nr. <>9 din 0< ai 0AA>$ 5ri#unalul 7ucure%ti$ secţia a II.a penală$ a condanat pe inculpatul 6.I.$ "ntre altele$ pentru săvâr%irea infracţiunii de tâlhărie prevă'ută "n art. 0,, alin. (0! lit. #! %i c! Cod penal Instanţa a reţinut că$ la 0: ai 0AA=$ "n -urul orelor ,, AA $ "n tip ce partea vătăată se deplasa pe o alee$ inculpatul a io#ili'at.o %i i.a suls de la gât un lanţ din aur pe care se aflau %i alte #i-uterii din aur %i argint. Ea strigătele părţii vătăate$ inculpatul a fost io#ili'at de un artor$ fiind reţinut până la sosirea organelor de poliţie$ iar #i-uteriile sulse de la gâtul părţii vătăate au fost găsite pe caldarâ %i recuperate de aceasta. 89 I.C.C.H.$ secţia penală$ deci'ia ?9A, din 08 octo#rie 0AA>. 9> Curtea de Apel 7ucure%ti a adis apelurile declarate de procuror %i de inculpat cu aplicarea pedepsei copleentare a inter'icerii drepturilor prevă'ute "n art. 9> lit. a! %i #! Cod penal nuai pe lângă pedeapsa aplicată pentru săvâr%irea infracţiunii de tâlhărie 8< . Recursul declarat de inculpat$ prin care s.a cerut schi#area "ncadrării -uridice "n tentativă la infracţiunea de tâlhărie$ este nefondat. 6apta săvâr%ită de inculpat constituie infracţiunea de tâlhărie "n fora consuată$ iar nu tentativă la această infracţiune$ "ntrucât furtul$ care constituie acţiunea principală a infracţiunii de tâlhărie$ s.a consuat "n oentul "n care inculpatul a suls lanţul de la gâtul părţii vătăate. &pre-urarea că lucrurile sustrase au fost găsite că'ute$ la locul săvâr%irii faptei$ iar nu asupra inculpatului$ este lipsită de relevanţă -uridică pentru "ncadrarea -uridică a faptei$ deoarece aruncarea #unurilor sustrase este o activitate ulterioară consuării furtului. Prin urare$ furtul nu a răas "n fa'ă de tentativă$ ci s.a consuat "n oentul "n care lanţul a fost suls de la gâtul părţii vătăate$ iar prin sulgerea lanţului$ care constituie un act de violenţă$ s.a reali'at %i acţiunea adiacentă a infracţiunii de tâlhăriei. &ncadrarea -uridică dată faptei fiind corectă$ recursul a fost respins. 0.=. Consuarea infracţiunii de tâlhărie Infracţiunea consuată face parte din ultia fa'ă a desfă%urării activităţii infracţionale$ atunci când actele de e(ecutare sunt duse până la capăt %i este reali'at integral conţinutul infracţiunii$ atât su# aspectul laturii su#iective$ cât %i al laturii o#iective. Infracţiunea consuată repre'intă astfel fora tipică sau perfectă a infracţiunii$ a%a cu este aceasta regleentată "n nora de incriinare$ atragând "ntotdeauna răspunderea penală. &n ca'ul infracţiunilor ateriale sau de re'ultat$ infracţiunea este consuată "n oentul producerii re'ultatului$ ca urare a actului de conduită inter'is de lege$ pe când "n ca'ul infracţiunilor de pericol$ acestea sunt consuate chiar din oentul efectuării actului de conduită inter'is de lege$ care coincide cu producerea stării de pericol. Infracţiunea de tâlhărie se consuă când e(ecutarea acţiunii principale (furtul! s.a desfă%urat coplet %i s.a produs urarea iediată prin interediul acţiunii adiacente$ adică 8< C.A. 7ucure%ti$ secţia a II.a penală$ deci'ia nr. ?>? din 00 iulie 0AA>. 9? prin "ntre#uinţarea de violenţă sau aeninţare ori prin punerea victiei "n stare de incon%tienţă sau "n iposi#ilitatea de a se apăra. +acă acţiunea principală s.a consuat fără ca făptuitorul să fi avut nevoie de a recurge la acţiunea adiacentă$ fapta consuată este furt$ %i nu tâlhărie. 8: Infracţiunea se consuă %i "n ca'ul când făptuitorul$ după săvâr%irea furtului fără violenţă$ a folosit acest i-loc pentru a.%i asigura scăparea ori pentru a păstra #unul furat sau a %terge urele infracţiunii. 3u interesea'ă dacă "n final scopul a fost reali'at$ deoarece scopul este privit ca finalitate a acţiunii %i nu ca re'ultat al acesteia. 3u are relevanţă faptul că autorul nu a reu%it să păstre'e #unul$ din oent ce "nsu%irea acestuia a avut loc. &n ca'ul coautoratului "nsu%irea #unului efectuată nuai de către unul dintre infractori face ca tâlhăria să ai#ă fora consuată. &n ca'ul odalităţii agravate$ tâlhăria va fi considerată consuată dacă s.au produs$ ca urare a acţiunii adiacente$ re'ultatele cerute de nora de incriinare: vătăare corporală gravă$ oartea victiei$ consecinţe deose#it de grave. 0.>. /pui'area infracţiunii de tâlhărie Atunci când urarea iediată (re'ultatul propus! se aplifică$ datorită unor "pre-urări pe care autorul nu le.a avut "n vedere$ re'ultatului iniţial "i corespunde infracţiunea consuată$ iar re'ultatului final "i corespunde infracţiunea epui'ată$ ce are "n vedere ultiul re'ultat produs de actele de e(ecutare efectuate iniţial. Infracţiunea epui'ată presupune a%adar prelungirea "n tip a infracţiunii după oentul consuării acesteia (din cau'a agravării re'ultatului sau continuării activităţii infracţionale!$ fapt care se traduce "ntr.o vătăare ai intensă a valorii sociale ocrotite$ de unde %i necesitatea unei sancţiunii ai aspre. Infracţiunea de tâlhărie$ ca %i furtul$ este suscepti#ilă de activitate infracţională prelungită "n tip$ după atingerea oentului consuativ %i deci$ de eventuala aplificare a urărilor iediate. &n ăsura "n care durea'ă acţiunea adiacentă$ de "ntre#uinţare a i-loacelor de constrângere$ "n aceea%i ăsură poate fi prelungită prin acte succesive o sustragere$ acţiunea principală %i deci$ fapta de tâlhărie. Alteori$ acţiunea adiacentă poate produce urări de o gravitate progresivă (vătăări grave$ oartea victiei! %i deci$ de natură să odifice progresul$ gradul de 8: D. +ongoro'$ op. cit., p. >8,. 99 pericol social concret al tâlhăriei$ "n acest ca'$ procesul cau'al al activităţii infracţionale se prelunge%te "n tip 88 . &n fora prevă'ută "n art. 0,, alin. (>! se prevede că fapta este ai gravă dacă a produs consecinţe deose#it de grave. Su# raportul urăririi produse$ aceasta se poate aplifica progresiv$ trecându.se de la o priă "ncadrare -uridică Qart.0,, alin (,!R la altă "ncadrare -udiciară ai gravă Qart.0,, alin (>!R. &n ca'ul unor unor asfel de prelungiri$ fapta de tâlhărie se consideră epui'ată atunci când au "ncetat actele successive "n efectuarea acţiunii principale sau când au "ncetat urările acţiunii adiacente. Secţiunea a III.a: Sancţionarea infracţiunii de tâlhărie 5âlhăria "n varianta tip (siplă!$ prevă'ută "n art. 0,, alin. (,! Cod penal se pedepse%te cu "nchisoare de la = la ,: ani. 5âlhăria este incriinată %i "n variante agravante prevă'ute "n alin. 0$ 0J %i = ale aceluia%i articol. &n alin.0 "pre-urările care agravea'ă răspunderea penală intervin atunci când fapta este coisă: a! de o persoană ascată$ deghi'ată sau travestită2 #! "n tipul nopţii2 c! "ntr.un loc pu#lic sau "ntr.un i-loc de transport. Pedeapsa este "nchisoare de la ? la 0A de ani. Confor alin. 0J pedeapsa este "nchisoare de la < la 0A de ani$ dacă tâlhăria a fost săvâr%ită: a! de două sau ai ulte persoane "preună2 #! de o persoană având asupra sa o ară$ osu#stanţă narcotică ori parali'antă2 c! "ntr.o locuinţă sau "n dependinţe ale acesteia2 d! "n tipul unei calaităţi2 e! a avut vreuna din urările arătate "n art. ,:0. 88 D. +ongoro' %i cola#oratorii$ op. cit.$ p. >80. 9< Cea de.a două variantă agravată a tâlhăriei$ prevă'ută "n alin. =$ %i anue atunci când tâlhăria a produs consecinţe deose#it de grave sau a avut ca urare oartea victiei$ se sancţionea'ă cu "nchisoare de la ,? la 0? de ani %i inter'icerea unor drepturi. 5ri#unalul Constanţa a condanat pe inculpatul B.C. la : ani "nchisoare pentru săvâr%irea infracţiunii de tâlhărie$ prevă'ută de art.0,, alin.0 lit.c! %i alin.0 , lit.#!$ cu aplicarea art.=< lit.a! Cod Penal ,AA . Pentru a pronunţa această hotărâre$ pria instanţă a reţinut$ "n fapt$ urătoarele: după li#erarea condiţionată din penitenciar din e(ecutarea unei pedepse privative de li#ertate$ inculpatul B.C. s.a sta#ilit "n ora%ul Ovidiu. &ntrucât nu avea un loc de uncă$ inculpatul frecventa localurile %i alte locuri unde intra "n contact cu persoane care$ ca %i el$ duceau un trai para'itar. Pe acest fond$ "n 'iua de 00 septe#rie 0AA0$ inculpatul s.a oprit lângă o ghenă de gunoi$ situată pe str.6ăt.6ruos din unicipiul Constanţa$ unde ai ulte persoane$ "ntre care %i partea vătăată$ inor$ handicapat$ consuau #ere. &n acea 'i$ inculpatul$ purta peste căa%ă o vestă cu care asca un pistol cu aer copriat$ ce.l avea la #râu. Pentru a.%i da iportanţă$ cu o ână a "ndepărtat vesta pentru a se vedea pistolul$ iar cu cealaltă a luat o sticlă cu #ere din care a #ăut$ fără a cere perisiunea$ după care a restituit.o. &n continuare$ inculpatul a cerut celor de faţă ţigări %i #ani %i "ntrucât nici unul nu a dat curs cererii sale a scos pistolul din toc %i i.a aeninţat. +e teaă$ nuiţii C.C.C. %i P.C. au fugit$ răânând doar partea vătăată. Inculpatul$ a controlat partea vătăată prin #u'unare %i "n loc de #ani a găsit un -oc ecanic pe care %i l.a "nsu%it$ după care a plecat. Partea vătăată a alergat după inculpat pentru a.%i recupera -ocul$ lucru pe care nu l.a reali'at$ dar "ntâlnind un lucrător de poliţie l.a sesi'at despre cele "ntâplate. &n cele din ură$ inculpatul a fost depistat de organele de poliţie %i cercetat pentru coiterea infracţiunii de tâlhărie. &potriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul pe care a criticat.o$ "n principal cu privire la gre%ita sa condanare$ susţinând că fapta nu "ntrune%te eleentele nici unei ,AA 5ri#unalul Constanţa$ sentinţa penală nr.=A, din 8 ai 0AA=. 9: fapte penale$ "ntrucât "i lipse%te unul din eleentele constitutive %i anue$ vinovăţia$ otiv pentru care a solicitat a se dispune achitarea$ iar "n su#sidiar$ cu privire la "ncadrarea -uridică a faptei care ar putea "ntruni eleentele constitutive ale infracţiunii de furt calificat. Curtea de Apel Constanţa a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat ,A, . &n otivarea deci'iei$ instanţa de apel a arătat că apărările inculpatului au fost verificate "n fa'a de de urărire penală %i de către instanţa de fond$ fiind "nlăturate de declaraţiile părţii vătăate %i ale artorilor din care re'ultă că acesta a scos ara pe care o purta la vedere pentru a ipresiona %i intiida pe partea vătăată$ folosind totodată %i aeninţări la adresa acesteia. S.a ai arătat că$ procedând "n acest fel$ este evident că fapta coisă de inculpat "ntrune%te eleentele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie %i nu de furt a%a cu a susţinut$ deoarece deposedarea părţii vătăate de -ocul ecanic s.a făcut prin e(ercitarea asupra acesteia de acte de aeninţare. Cu privire la pedeapsa aplicată$ s.a arătat că aceasta a fost -ust individuali'ată$ la do'area acesteia avându.se "n vedere$ pe lângă gradul de pericol social al faptei %i persoana inculpatului care nu este pentru pria dată "n conflict cu legea. +eci'ia curţii de apel a fost atacată cu recurs de către inculpatul B.C.$ cu privire la gre%ita sa condanare$ solicitând a se dispune achitarea$ "ntrucât faptei "i lipse%te unul din eleentele constitutive %i anue$ vinovăţia$ iar prin apărător %i cu privire la pedeapsa aplicată pe care o consideră prea severă. Derificând actele %i lucrările de la dosar se constată că$ atât instanţa de fond cât %i cea de apel au reţinut o corectă situaţie de fapt$ confirată de pro#ele adinistrate "n cau'ă$ "ncadrând fapta "n te(tele de lege corespun'ătoare$ pentru care i.a aplicat inculpatului o pedeapsă -ust individuali'ată cu respectarea prevederilor art.<0 %i ?0 Cod penal ,A0 . Susţinerea inculpatului$ "n sensul că nu se face vinovat de coiterea infracţiunii de tâlhărie pe considerentul că faptei "i lipse%te unul din eleentele constitutive$ %i anue intenţia$ este nefondată$ deoarece fapta inculpatului de a folosi acte de aeninţare asupra părţii vătăate pentru a.i da #ani %i sustragerea de la acesta a unui -oc ecanic$ "ntrune%te ,A, C.A. Constanţa$ deci'ia penală nr.00:FP din ,A iulie 0AA=. ,A0 I.C.C.H.$ secţia penală$ deci'ia ,> din 9 ianuarie 0AA>. 98 eleentele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie$ intenţia lui de a săvâr%i această faptă fiind anifestă. Cât prive%te pedeapsa aplicată$ de : ani "nchisoare$ cu nuai , an peste liita iniă prevă'ută de te(tul de lege incriinator$ "n condiţiile "n care acesta nu a recunoscut coiterea faptei %i are statutul de recidivist$ nu poate fi considerată ca fiind severă$ ţinând seaa că a(iul ce se putea aplica era de până la ,? ani "nchisoare$ cu posi#ilitatea aplicării unui spor de pedeapsă pentru e(istenţa stării de recidivă. Ea do'area pedepsei s.a avut "nsă "n vedere faptul că o#iectul infracţiunii de tâlhărie l.a constituit un #un cu o valoare redusă. Recursul declarat de inculpat a fost respins ca nefondat. CAP ID: Corelaţii "ntre infracţiunea de tâlhărie %i alte infracţiuni. Secţiunea I: Criterii distinctive "ntre tâlhărie %i furt. 5ri#unalului Arad a condanat inculpatul P.A.I. pentru săvâr%irea infracţiunii de tâlhărie prevă'ută de art. 0,, alin. 0 lit. e$ cu aplicarea art. =< lit.aC.pen ,A= . &n fapt$ s.a reţinut că$ "n 'iua de =A.A?.,88<$ inculpatul a suls #icicleta din ainile unui inor$ in tip ce acesta o spăla la o popă de apă$ plecând cu ea$ după care a vândut. o unei persoane necunoscute. Apelul declarat de inculpat a fost respins ,A> . Inculpatul a declarat recurs$ solicitând schi#area "ncadrării -uridice "n infracţiunea de furt. Recursul nu este fondat. Art. 0,, alin. , C.pen.$ prevede că infracţiunea de tâlhărie constă$ "ntre altele$ "n furtul săvâr%it prin "ntre#uinţare de violenţe sau aeninţări. Sulgerea #icicletei din âinile inorului este un act de violenţă$ astfel că fapta inculpatului "ntrune%te eleentele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie %i nu doar pe cele ,A= 5ri#unalului Arad$ sentinţa penală nr. ,0, din ,9.A?.,88:. ,A> C.A.5ii%oara$ deci'ia penală nr. >?9 din A?.,,.,88:. AA.AAAdelei. Părţile vătăate au refu'at să continue deplasarea$ spunând că vor achita sua de 0?.AAA de lei cu s.a convenit2 "n oentul "n care au intenţionat să co#oare din a%ină au constatat că sisteul de "nchidere al portierelor era #locat. &n acel oent$ pe un ton ridicat$ inculpatul le.a cerut sua de >AA.AAA de lei$ spunându.le ca nu pot ie%i din autoturis până nu vor achita #anii. Su# aceasta presiune$ părţile vătăate au acceptat$ de teaa$ să.i dea această suă2 pentru a le perite să plece$ ,A? 5ri#unalul +ol-$sentinţa penală nr.0?? din ,: artie 0AA>. <, inculpatul le.a ai cerut ,?A.AAA de lei$ spunându.le că tre#uie să plătească %i staţionarea autoturisului cu otorul pornit. 3uai dupa ce a priit si această suă %i vă'ând că una dintre parţile vătăate a "nceput să plângă$ inculpatul a de#locat sisteul de "nchidere al portierelor. &n 'iua de ,0 septe#rie 0AA=$ au apelat la serviciile inculpatului părţile vataate C.I. si B.C. A-un%i la destinatie$ inculpatul le.a cerut celor doi pasageri sua de =?A.AAA de lei %i fiindcă ace%tia au refu'at$ spunând că preţul este e(agerat$ a pornit autoturisul %i s.a deplasat "ntr.un alt cartier$ unde le.a arătat că aparatul de ta(at indică sua de C. pen. a contopit pedepsele aplicate urând să e(ecute 0 ani "nchisoare pentru săvâr%irea infracţiunilor de tâlhărie. Recursul declarat de inculpat este nefondat. &n 'iua de 0< octo#rie 0AA0$ părţile vătăate 7.+. si S.I.$ inori$ fiind ţinute câteva inute "n autoturis cu portierele #locate printr.o coandă la dispo'iţia e(clusivă a inculpatului %i presaţi să achite sua de >AA.AAA de lei pentru o parte din cursa$ la care s.au adaugat ,?A.AAA de lei pentru staţionare$ s.au siţit aeninţate %i "n iposi#ilitate de a se apăra$ condiţii "n care au acceptat să reită inculpatului suele solicitate pentru a putea ,A9 C.A.Craiova$ deci'ia penală nr.=== din 0 iulie 0AA>. <0 co#or" din a%ină. &n această situaţie se constată că inculpatul a acţionat "n scopul de a "nsu%i pe nedrept acele sue de #ani$ deposedarea părţilor vătăate făcându.se prin i-loace violente$ eleentele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie fiind "ntrunite. Pentru e(istenţa infracţiunii de "n%elăciune se cere$ su# aspectul laturii o#iective$ ca inculpatul să fi săvâr%it o acţiune de inducere "n eroare a altei persoane prin orice i-loace %i$ ca urare a acestei activităţi$ cel aăgit să fi luat o deci'ie cu caracter patrionial păgu#itoare. &n cau'a de faţă părţile vătăate nu au luat o aseenea deci'ie$ ci au reis inculpatului o suă de #ani su# aeninţarea cu acte de violenţă. &n acela%i od a procedat inculpatul %i "n 'iua de ,0 septe#rie 0AA=$ "n dauna părţilor vătăate B.C. si C.A. astfel ca$ "n od corect$ instanta de apel a dispus condanarea lui %i pentru aceasta fapta. Constatându.se că deci'ia instanţei de apel este legală si teeinică$ recursul inculpatului a fost respins. Secţiunea a ID.a: Recurs "n interesul legii privind e(istenţa unui concurs de infracţiuni "ntre violarea de doiciliu %i tâlhărie. Repre'entanta procurorului general al Parchetului de pe lângă &nalta Curte de Casaţie %i Hustiţie a susţinut recursul "n interesul legii$ cerând să fie adis "n sensul de a se sta#ili că$ "n raport cu prevederile art. 0,, alin. 0 , lit. c! din Codul Penal$ infracţiunea de violare de doiciliu se regăse%te ca eleent circustanţial de agravare "n conţinutul infracţiunii de tâlhărie coisă "ntr.o locuinţă sau "n dependinţe ale acesteia$ care este o infracţiune cople(ă. Relevând totodată că atât curtea$ cât %i locul "pre-uit ce ţine de doiciliul persoanei nu intră "n sfera noţiunilor de locuinţă sau dependinţă la care se referă agravanta regleentată "n cuprinsul art. 0,, alin. 0 , lit. c! din Codul Penal$ a cerut să se decidă că$ "n ca'ul pătrunderii fără drept "n una din acestea$ se săvâr%e%te infracţiunea de violare de doiciliu$ care nu ai poate fi a#sor#ită "n conţinutul infracţiunii de tâlhărie$ astfel că$ "n ipote'a coiterii acestor două activităţi distincte de către aceea%i persoană$ tre#uie să se reţină a#ele infracţiuni "n concurs real. <= &nsă "n practica instanţelor -udecătore%ti nu e(istă un punct de vedere unitar cu privire la "ncadrarea -uridică a faptei de pătrundere$ "n orice od$ "ntr.o locuinţă sau dependinţe ale acesteia$ urată de săvâr%irea unei tâlhării. Astfel$ unele instanţe s.au pronunţat "n sensul că infracţiunea de violare de doiciliu$ constând "n pătrunderea fără drept "ntr.o locuinţă sau dependinţe ale acesteia$ este a#sor#ită "n infracţiunea de tâlhărie$ prevă'ută "n art. 0,, alin. 0 , lit. c! din Codul penal$ săvâr%ită cu acela%i prile-. S.a otivat că "ntr.un atare ca' e(istă o infracţiune unică de tâlhărie$ cople(ă$ "ntrucât infracţiunea de violare de doiciliu$ săvâr%ită su# fora pătrunderii fără drept "ntr. o locuinţă sau "n dependinţe ale acesteia$ este regleentată %i ca circustanţă de agravare a infracţiunii de tâlhărie$ "n cuprinsul prevederilor art. 0,, alin. 0 , lit. c! din Codul penal. Alte instanţe$ dipotrivă$ s.au pronunţat "n sensul că fapta de pătrundere$ "n orice od$ "ntr.o locuinţă sau dependinţe ale acesteia$ urată de săvâr%irea "n acel loc a unei tâlhării$ constituie atât infracţiunea de violare de doiciliu$ prevă'ută "n art. ,80 din Codul penal$ cât %i infracţiunea de tâlhărie$ prevă'ută "n art. 0,, alin. 0 , lit. c! din Codul penal$ aflate "n concurs real. S.a considerat că sunt aplica#ile dispo'iţiile art. == lit. a! din Codul Penal$ referitoare la concursul real de infracţiuni$ ori de câte ori tâlhăria este săvâr%ită "ntr.o locuinţă sau dependinţe ale acesteia$ "n ura coiterii infracţiunii de violare de doiciliu prin pătrunderea fără drept "n unul din acele locuri$ deoarece atât activităţile desfă%urate$ cât %i re'oluţiile infracţionale sunt distincte %i vi'ea'ă dispo'iţii de "ncadrare diferite. Aceste din ură instanţe au interpretat %i aplicat corect dispo'iţiile legii. &n cuprinsul art. 0,, din Codul penal este incriinată la alin. ,$ tâlhăria săvâr%ită "n fora sa tipică$ preci'ându.se că aceasta constă fie "n Kfurtul săvâr%it prin "ntre#uinţare de violenţe sau aeninţări ori prin punerea victiei "n stare de incon%tienţă sau neputinţă de a se apăraK$ fie "n Kfurtul urat de "ntre#uinţarea unor astfel de i-loace pentru păstrarea #unului furat sau pentru "nlăturarea urelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să.%i asigure scăpareaK. Această infracţiune$ al cărei caracter cople( reiese din regleentarea enţionată$ poate fi săvâr%ită %i "n odalităţile agravate prevă'ute la alin. 0$ 0 , %i = din acela%i articol. <> ;na dintre odalităţile agravate este %i aceea a săvâr%irii infracţiunii de tâlhărie "n condiţiile arătate la art. 0,, alin. 0 , lit. c! din Codul Penal$ adică K"ntr.o locuinţă sau "n dependinţe ale acesteiaK. &n a#senţa unei distincţii legale referitoare la odul "n care autorul tâlhăriei a a-uns "ntr.o locuinţă sau dependinţă a acesteia$ de unde "%i "nsu%e%te #unul prin e(ercitare de violenţe sau aeninţări$ tre#uie adis că această agravantă se reali'ea'ă atât "n ca'ul "n care autorul tâlhăriei accede "n od legal "n locuinţa sau dependinţa respectivă$ cât %i atunci când a-unge "n acel loc prin pătrundere fără drept$ "n condiţiile regleentate prin art. ,80 din Codul Penal$ privind infracţiunea de violare de doiciliu. A%adar$ "n ipote'a "n care autorul tâlhăriei se află "n locuinţa sau dependinţa din care "%i "nsu%e%te #unul$ prin e(ercitare de violenţe sau aeninţări$ fără să fi "ncălcat "n preala#il prevederile art. ,80 din Codul Penal$ referitoare la săvâr%irea infracţiunii de violare de doiciliu$ fapta sa nu va constitui decât infracţiunea unică de tâlhărie$ "n foră calificată$ prevă'ută "n art. 0,, alin. 0 , din Codul Penal. +acă "nsă infracţiunea de tâlhărie coisă "n circustanţele prevă'ute "n art. 0,, alin. 0 , lit. c! din Codul Penal este precedată de infracţiunea de violare de doiciliu$ săvâr%ită de autor pentru a a-unge "n locuinţa sau dependinţa de unde ulterior "%i "nsu%e%te un #un prin e(ercitare de violenţe sa "n alte odalităţi specifice coiterii unei tâlhării$ atunci aceste două fapte consecutive$ de "ncălcare a unor dispo'iţii diferite ale legii penale$ nu pot fi considerate decât concurente$ "n sensul dispo'iţiilor art. == lit. a! din Codul Penal. &n acest sens$ este de o#servat că prin te(tul de lege arătat$ "n cuprinsul căruia este regleentat concursul real de infracţiuni$ se prevede că e(istă concurs de infracţiuni Kcând două sau ai ulte infracţiuni au fost săvâr%ite de aceea%i persoană$ "nainte de a fi condanată definitiv pentru vreuna dintre ele$ Q...R chiar dacă una dintre infracţiuni a fost coisă pentru săvâr%irea sau ascunderea alte infracţiuniK. Ca atare$ este evident că fapta de pătrundere fără drept$ "n orice od$ "ntr.o locuinţă sau dependinţe ale acesteia$ urată de săvâr%irea unei tâlhării$ constituie un concurs real "ntre infracţiunea de violare de doiciliu$ prevă'ută de art. ,80 din Codul penal$ %i infracţiunea de tâlhărie$ prevă'ută de art. 0,, alin. 0 , lit. c! din Codul penal. 5ot "n această aterie s.a ai constatat că instanţele -udecătore%ti nu au un punct de vedere unitar nici "n legătură cu "ncadrarea -uridică a faptei de pătrundere$ "n orice od$ F0AA> privind reorgani'area -udiciară$ repu#licată$ precu %i ale art. >,> 0 din Codul de procedură penală$ urea'ă a se adite recursul "n interesul legii$ declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă &nalta Curte de Casaţie %i Hustiţie$ %i a se sta#ili: ,. 6apta de pătrundere$ "n orice od$ "ntr.o locuinţă sau dependinţe ale acesteia$ urată de săvâr%irea unei tâlhării constituie un concurs real "ntre infracţiunea de violare de doiciliu prevă'ută de art. ,80 din Codul Penal %i infracţiunea de tâlhărie prevă'ută de art. 0,, alin. 0 , lit. c! din Codul Penal. 0. 6apta de pătrundere$ "n orice od$ "ntr.o curte sau "ntr.un loc "pre-uit ce ţine de doiciliul persoanei$ urată de săvâr%irea unei tâlhării constituie un concurs real "ntre infracţiunea de violare de doiciliu prevă'ută de art. ,80 din Codul Penal %i infracţiunea de tâlhărie prevă'ută de art. 0,, din Codul Penal$ cu e(cepţia circustanţei incriinate "n art. 0,, alin. 0 , lit. c! din Codul Penal. << DECLARATIE DE ONESTITATE Su#senata Stanescu Ba#riela$fiica lui Aurel si /caterina$identificat cu CI seria O5$ nr >0,>:0$eli#erat de SPCE/P Slatina$la data de ,<.A9.0AA8$ C3P 0:=A>000:>?<>$declar pe propria raspundere ca la conceperea lucrarii de disertatie cu titlul 5AE@ARIA$su# conducerea stiintifica a donului Ale(andru 7oroi nu a folosit alte surse decat cele entionate in #i#liografie$lucrarea ii apartine in intregie si a fost redactata cu respectarea stricta a regulilor de evitare a plagiatului. <: +ata A7SOED/35$ S5A3/SC; BA7RI/EA 7I7EIOBRA6I/ ,. I.P. 6ilipescu, Drept civil. Drepturi de proprietate şi alte drepturi reale. /ditura Actai$ 7ucure%ti$ ,889 0. I.R. ;rs$ S. Angheni, Drept civil, vol. II, Drepturile reale. Teoria generală a obligaţiunilor civile$ /ditura Oscar Print$ 7ucure%ti$ ,88< =. C. 7ârsan, Drept civil. Drepturile reale principale$ /ditura @aangiu$ 7ucure%ti$ 0AA< >. Bh. 3istoreanu$ A. 7oroi$ I. Colnar$ D. +o#rinoiu$ I. Pascu$ D. Ea'ăr, Drept penal, partea specială$ /ditura /uropa 3ova$ 7ucure%ti$ ,888 ?. Constituţia Roâniei 9. Eegea nr. 0,=F,88: privind proprietatea pu#lică %i regiul -uridic al acesteia. <. C. 5oa$ Drept civil. Drepturi reale$ /ditura Arguent$ 7ucure%ti$ ,888 :. Eegea nr. ,?F,88A privind reorgani'area unităţilor econoice de stat ca regii autonoe %i societăţi coerciale 8. Ale(andru 7oroi$ Drept penal.Partea specială$ /ditura C.@.7ecG$ 7ucuresti$ 0AA9 ,A. Ilie Pascu$ Cirela Borunescu$ Drept penal – partea specială$ /ditura @aangiu$ /diţia a II.a$ 7ucure%ti$ 0AA8 ,,. I. Pascu$ S. Ivan$ T$l'ăria, aspecte de teorie şi practică %udiciară$ /ditura Cinisterului de Interne$ ,880 <8 ,0. D. +ongoro' %i cola#oratorii$ Noul Codul penal şi Codul penal anterior – prezentare comparativă ,=. Revista de +rept Penal nr. 0 din ,88? ,>. +. Pavel$ T$l'ărie săv$rşită #mpotriva mai multor subiecţi pasivi, 4DP nr. 0F,88? ,?. D. +ongoro' %i cola#oratorii$ !plicaţii teoretice ale Codului penal$ vol III ,9. I.C.C.H.$ Sectia penala$ deci'ia nr.>9< din 0? ianuarie 0AA9$ III.sc-.ro ,<. Bh. +iaconescu, In"racţiunile #n Codul penal rom$n$ vol. I$ /ditura Oscar Print$ 7ucure%ti$ ,88<. ,:. B.Antoniu$ C.7ulai$ Practica %udiciara penala, vol.I ,8. Revista de +rept Penal nr.0 din ,88? 0A. Ale(andru 7oroi$ Drept penal. Partea generala, /ditura C.@.7ecG$ 7ucuresti$ 0AA9 0,. D. Ponta$ +.C. +ragnea$ C.Citroi$ Drept penal. Partea generală$ /ditura @aangiu$ 7ucure%ti$ 0AA9 00. Curtea Suprea de Hustitie$ sectia penal$ deci'ia nr. <,8 din ,88> 0=. 5ri#unalul 7ucure%ti$ sectia a II.a penală$ deci'ia nr. ,9= din ,88>$ +reptul nr.0 din ,88? 0>. Dasile Papadopol$ +oru Pavel$ +ormele unităţii in"racţionale #n dreptul rom$n$ Casa de editură %i presă 4Lansa* S.R.E.$ 7ucure%ti$ ,880. 0?. C.tin Citrache$ C. Citrache$ Drept penal roman. Partea generală$ /ditura ;niversal Huridic$ 7ucure%ti$ 0AA? 09. 5ri#unalul 7răila$ sentinţa penală nr. 089 din 0< iunie 0AA? 0<. +eci'ia penală nr. ><0 din 0> noie#rie 0AA? 0:. C.tin Citrache$ Pluralitatea de victime #n cazul t$l'ăriei, Revista de +rept Penal nr.0 din ,88? 08. C. 7ulai$ Practica %udiciară penală, vol. I$ /ditura Acadeiei$ 7ucure%ti$ ,8:: =A. Curtea Supreă de Hustiţie$ secţia penală$ deci'ia nr. =<0: din 0AA,$ Dreptul, nr. 0 din 0AA> =,. I.C.S.H.$ secţia penală$ deci'ia nr. ?::9 din 0AA?$ "n Dreptul, nr. 8 din 0AA? =0. I.C.C.H.$ secţia penală$ deci'ia nr. 0<,< din ,8 ai 0AA> ==. 5ri#unalul 7acău$ deci'ia penală nr. 8:A din ,, august 0AA=$ Curtea de Apel 7acău$ =>. I.C.C.H.$ sentinţa penală$ deci'ia nr. ?::9 din ,A noie#rie 0AA> :A =?. 5ri#unalul 7ucure%ti$ secţia a II.a penală$ sentinţa nr. ,A?A din ,> noie#rie 0AA= =9. I.C.C.H.$ secţia penală$ deci'ia nr.90=9 din 0AA> =<. C.A. Suceava$ secţia penală$ deci'ia nr.0>0 din ,888$ in Revista de +rept Penal nr. 0F0AA, =:. 5ri#unalul +â#oviţa$ sentinţa penală nr. ?0> din ,< noie#rie 0AA= =8. C.A. Ploie%ti$ deci'ia penală nr. >9 din 8 fe#ruarie 0AA> >A. I.C.C.H.$ secţia penală$ deci'ia nr. 0, >,. I.C.C.H.$ secţia penală$ deci'ia nr. 90=9 din 0> noie#rie 0AA>. >0. C.A. 7ucure%ti$ secţia I penală$ deci'ia nr. 0 din 0AAA "n Culegere de practică %udiciară #n materie penală pe anul (222$ /ditura Rosetti$ 7ucure%ti$ 0AA0 >=. C.A. 7ucure%ti$ secţia a II.a penală$ deci'ia nr. =>= din ,88: "n Culegere de practică %udiciară #n materie penală pe anul 0889$ /ditura All 7ecG$ 7ucure%ti$ ,888 >>. 5ri#unalul 7ucure%ti$ sentinţa penală nr.0>= din 0AAA$ "n Culegre de practică %udiciară (222 >?. O.;.B. nr. 0A< din ,?.,,.0AAA >9. I.C.C.H.$ secţia penală$ deci'ia nr. ,0A> din 9 artie 0AA0 ><. 5ri#unalul 7acău$ sentinţa penală nr.0< din : fe#ruarie 0AA, >:. I.C.C.H.$ secţia penală$ deci'ia ?9A, din 08 octo#rie 0AA> ,. >8. C.A. 7ucure%ti$ secţia a II.a penală$ deci'ia nr. ?>? din 00 iulie 0AA> ?A. 5ri#unalul Constanţa$ sentinţa penală nr.=A, din 8 ai 0AA= ?,. C.A. Constanţa$ deci'ia penală nr.00:FP din ,A iulie 0AA= ?0. I.C.C.H.$ secţia penală$ deci'ia ,> din 9 ianuarie 0AA> ?=. 5ri#unalului Arad$ sentinţa penală nr. ,0, din ,9.A?.,88: ?>. 5ri#unalul +ol-$sentinţa penală nr.0?? din ,: artie 0AA> ??. C.A.Craiova$ deci'ia penală nr.=== din 0 iulie 0AA> :,