You are on page 1of 131

FUNDAMENTELE ECONOMICE ALE INVESTIŢIILOR

CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................................................3
CAP. 1. INVESTIŢIILE ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ..................................4
1.1. Conceptul de investiţii...................................................................................................................4
1.2. Clasificarea investiţiilor.................................................................................................................8
1.3. Investiţiile şi strategia întreprinderii............................................................................................11
1.4. Proiecte de investiţii şi programe de investiţii.............................................................................13
1.5. Caracteristici ale investiţiilor.......................................................................................................15
CAP. 2. SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR.........................................................19
2.1. urse interne de finanţare............................................................................................................1!
2.2. urse e"terne de finanţare............................................................................................................21
2.3. #rganisme financiare internaţionale............................................................................................22
2.4. $easing%ul &credit%'ail(................................................................................................................2)
2.5. tructura de finanţare a investiţiilor............................................................................................2*
CAP. 3. EFICIENŢA ECONOMICĂ ŞI DECIZIA DE INVESTIŢII.........................................30
3.1. Conceptul de eficienţ+.................................................................................................................3,
3.2. Procedura de selecţie a proiectelor de investiţii..........................................................................33
3.3. -valuarea şi anali.a proiectelor de investiţii...............................................................................3*
CAP. 4. INDICATORI STATICI DE EVALUARE A EFICIENŢEI ECONOMICE A
INVESTIŢIILOR.............................................................................................................................39
4.1. Indicatori cu caracter general......................................................................................................3!
4.2. Indicatori de 'a.+.........................................................................................................................41
4.3. /plicaţie practic+.........................................................................................................................4*
CAP. 5. METODE FINANCIARE DE EVALUARE A PROIECTELOR DE INVESTIŢII.
INFLUENŢA FACTORULUI TIMP ASUPRA PROCESULUI INVESTIŢIONAL.................54
5.1. Influenţa factorului timp asupra investiţiilor în perioada de edificare a o'iectivului.................54
5.2. /plicaţie practic+.........................................................................................................................58
5.3. 0e1nica discont+rii. Calculul principalilor indicatori dinamici ai eficienţei
economice a investiţiilor..............................................................................................................5!
5.4. 2omente de referinţ+ ale actuali.+rii..........................................................................................)3
5.4.1. Actualizarea la momentul luării deciziei (m)...............................................................)3
5.4.2. Actualizarea la momentul începerii lucrărilor de investiţii (n)....................................))
5.4.3. Actualizarea la momentul punerii în funcţiune a noului obiectiv (p)...........................)8
5.4.4. Actualizarea la momentul scoaterii din funcţiune a capitalului fi (v)........................)!
5.5. Indicatorii 3+ncii 2ondiale.........................................................................................................*1
5.5.1. An!a"amentul de capital...............................................................................................*1
5.5.2. #aportul dintre veniturile totale actualizate $i costurile totale actualizate.................*2
5.5.3. %enitul net actualizat (valoarea actualizată netă totală).............................................*4
5.5.4. &ndicele de profitabilitate.............................................................................................*8
5.5.5. #ata internă de rentabilitate a unui proiect de investiţii (#&#)....................................*8
5.5.'. (ursul de revenire net actualizat ()estul *runo)..........................................................8,
5.!. /plicaţie practic+.........................................................................................................................81
CAP. 6. ELAORAREA ŞI FUNDAMENTAREA ECONOMICĂ A PROIECTELOR DE
INVESTIŢII PE AZA STUDIILOR DE FEZAILITATE........................................................!"
).1. Concept........................................................................................................................................8*
).2. 2etodologii de ela'orare a studiului de fe.a'ilitate...................................................................8!
).3. -lementele principale ale studiului de fe.a'ilitate......................................................................!1
CAP. ". RISCUL ŞI DECIZIA DE INVESTIŢII...........................................................................9"
*.1. Conceptul de risc.........................................................................................................................!*
*.2. -valuarea riscului......................................................................................................................1,,
RĂSPUNSURILE TESTELOR DE CONTROL ŞI EVALUARE.............................................105
TESTE #RILĂ...............................................................................................................................11"
RĂSPUNSURILE TESTELOR #RILĂ......................................................................................129
MIC DICŢIONAR DE TERMENI UTILIZAŢI $N FUNDAMENTAREA INVESTIŢIILOR
..........................................................................................................................................................130
ILIO#RAFIE...............................................................-44#45 3##62/46 7#0 8-9I7-8.
2
INTRODUCERE
Pre.entul curs se adresea.+: în primul r;nd: studenţilor de la 9acultatea de <tiinţe
-conomice şi /dministraţie Pu'lic+: toate speciali.+rile: forma de înv+ţ+m;nt la distanţ+: cu scopul
de a oferi acestora un prim pac1et de informaţii referitoare la pro'lemele de 'a.+ ale 9undamentelor
economice ale investiţiilor.
Investiţiile =oac+ rolul de element generator în orice activitate economic+: ceea ce face ca o
firm+ s+ se nasc+: s+%şi desf+şoare activitatea sau s+ moderni.e.e şi s+ de.volte capacitatea de
producţie.
$ucrarea este structurat+ pe şapte capitole: cuprin.;nd elemente teoretice şi aplicaţii
practice. Capitolul I intitulat >&nvestiţiile $i dezvoltarea economico+socială? pre.int+ aspectele
introductive ale noţiunii de investiţie: cu accent pe noţiunea de investiţii la nivelul firmei. @n al
doilea capitol sunt pre.entate sursele de finanţare ale investiţiilor: trat;nd sursele interne şi e"terne
ale investiţiilor: dar şi pro'lema leasing%ului şi evidenţierea structurii de finanţare a investiţiilor. An
su'capitol este dedicat şi organismelor financiare internaţionale. Capitolul al treilea: intitulat
>,ficienţa economică în luarea deciziei de investiţii? pre.int+ conceptul de eficienţ+: procedura de
selecţie a proiectelor de investiţii la nivelul firmei şi elemente introductive: selective privind
evaluarea şi anali.a proiectelor de investiţii. @n capitolul patru >&ndicatori statici de evaluare a
eficienţei economice a investiţiilor? sunt pre.entaţiB indicatorii cu caracter general şi indicatorii de
'a.+. Capitolul cinci intitulat >-etode financiare de evaluare a proiectelor de investiţii? pre.int+
succesivB
– indicatorii imo'ili.+rilor din investiţii sau influenţa factorului timp în perioada edific+rii
o'iectivului de investiţii: împreun+ cu o aplicaţie practic+C
– te1nica actuali.+rii şi momentele de referinţ+ ale actuali.+riiC
– indicatorii folosiţi de 3anca 2ondial+ atunci c;nd se solicit+ un credit pentru investiţiiC
– o aplicaţie practic+ privind indicatorii 3+ncii 2ondiale.
@n capitolul şase este pre.entat conceptul de studiu de fe.a'ilitate cu aplica'ilitate la deci.ia
de investiţii. /lte su'iecte sunt cele referitoare la metodologia de evaluare a studiilor de fe.a'ilitate
şi elementele pe care tre'uie s+ le cuprind+ un studiu de fe.a'ilitate. Capitolul al şaptelea intitulat
>#iscul $i decizia de investiţii? tratea.+ conceptul de risc: împreun+ cu noţiuni de evaluare a
riscurilor şi de introducere a evalu+rii riscului la nivel de firm+.
$ucrarea se spri=in+ pe o 'i'liografie ampl+ în domeniul investiţiilor: al eficienţei economic:
al lu+rii deci.iilor: în management şi teorii economice: at;t în lim'a rom;n+: c;t şi în lim'ile
engle.+ şi france.+. 7otele 'i'liografice au rolul de a indica sursele folosite în ela'orarea lucr+rii:
dar şi de a invita studenţii şi specialiştii: c+rora li se adresea.+: s+ continue şi s+ aprofunde.e studiul
acestui domeniul.
3
CAP. 1. INVESTIŢIILE ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ
#ezumat
&nvestiţiile reprezintă factorul primordial al dezvoltării economiei. iar înţele!erea
conceptului de investiţii va fi prima problemă abordată. /e asemenea. este necesară o clasificare
bine fundamentată a investiţiilor. precum $i impactul realizării unei investiţii asupra strate!iei unei
întreprinderi.
0n ultima parte a acestui capitol sunt definite noţiunile de proiect de investiţii $i pro!ram de
investiţii. precum $i evidenţierea caracteristicilor investiţiilor.
1.1. Conceptul de investiţii
Investiţiile repre.int+ factorul primordial în strategia de.volt+rii economiei naţionale: a
tuturor ramurilor şi domeniilor de activitate: a sporirii veniturilor: condiţie a creşterii nivelului de
trai D*E.
#rient+rile şi o'iectivele cercet+rii economice: în etapa actual+: acord+ o atenţie deose'it+
domeniului investiţiilor.
Conceptul de investiţie a fost şi este de.'+tut în teoria economic+ din toate ţ+rile: fiind
e"primate mai multe opinii cu privire la conţinutul şi sfera de cuprindere a acestora.
/ccepţiunea cea mai des înt;lnit+ pentru definirea investiţiilor este aceea de c1eltuial+ sau
plasament de sume '+neşti la un moment iniţial: pentru a o'ţine efecte ulterioare: iar numeroşi
economişti: din diverse ţ+ri: au c+utat s+ surprind+ c;t mai multe aspecte legate de conţinutul şi
mecanismul investiţiilor.
An prim aspect în definirea investiţiilor se refer+ la faptul c+ acestea sunt opusul consumului
imediat: care înseamn+ distrugerea unei p+rţi din valoarea creat+: în fapt: distrugerea de avuţie:
investiţiile urm+rind tocmai contrariul. @n modelele de creştere economic+ ale lui 6eFnes: Garrod:
8omar: investiţiile sunt considerate ca fiind egale cu economiile.
-conomistul france. P. /ftalion afirm+ c+ investiţiile repre.int+ renunţarea la sursele '+neşti
lic1ide actuale contra speranţelor în o'ţinerea unor resurse viitoare: evident mai mari: care vor fi
o'ţinute în timp.
# definiţie mai concret+ este dat+ de P. 2asse D1!E: care consider+ c+ investiţiile repre.int+ o
c1eltuial+ actual+: cert+: reali.at+ pentru o'ţinerea >unor efecte viitoare: de cele mai multe ori
incerte?. P. 2asse sta'ileşte patru elemente esenţiale pentru o investiţieB
 u'iectul: repre.entat de cel care investeşte &persoan+ fi.ic+ sau =uridic+(C
 #'iectul: repre.ent;nd lucrul: întreprinderea: firma: utila=ul etc.: deci modul în care se
concreti.ea.+ investiţiaC
 Costul: repre.ent;nd efortul suplimentar: cert: actual consumat pentru o'ţinerea acelui
o'iect concretC
 -fectele valorice: re.ultate prin reali.area investiţiei: care se o'ţin în viitor şi repre.int+
în realitate: o speranţ+ mai mult sau mai puţin cert+.
Peumans D25E arat+ c+ a investi repre.int+ a do';ndi 'unuri concrete: a pl+ti a.i un cost în
vederea o'ţinerii de venituri viitoare: renunţarea la o satisfacţie cert+ imediat+ în favoarea unei serii
de speranţe reparti.ate în timp.
# alt+ definiţie dat+ de economiştii ruşi şi americani su'linia.+ c+ nu este suficient+
considerarea investiţilor ca o simpl+ c1eltuial+: ci tre'uie avute în vedere dou+ sensuri pentru o mai
corect+ delimitare a noţiunii de investiţie şi anumeB
a. investiţia este o c1eltuial+: repre.ent;nd o surs+ financiar+ avansat+ şi consumat+ în
pre.ent pentru a o'ţine efecte viitoareC
4
'. investiţia este în acelaşi timp: o acţiune: o lucrare concreti.at+ în utila=e: construcţii etc.:
deci: multitudinea de active fi"e şi circulante prin care se o'ţin întreprinderi noi: se moderni.ea.+:
se reutilea.+ sau se de.volt+ cele e"istente.
Cu alte cuvinte: investiţia tre'uie anali.at+ su' un du'lu aspectB
− financiarC
− material sau fi.ic:
iar necorelarea celor dou+ elemente face: practic nereali.a'il+ o investiţie.
@n 4om;nia noţiunea de investiţie are dou+ accepţiuniB
• în sens lar!. investiţiile sunt definite ca plasarea unor sume de 'ani în diferite domeniiB
economic: social: cultural: administrativ: militar etc.: pentru a construi şi ac1i.iţiona utila=e:
instalaţii: cl+diri: pentru a preg+ti personal: în vederea reali.+rii de noi te1nologii etc.: dar şi pentru
1;rtii de valoare: anga=amente în operaţii comerciale: 'ancare sau operaţii de 'urs+: inclusiv operaţii
speculativeC
• în sens restr1ns. din punct de vedere economic: investiţiile se refer+ doar la c1eltuielile
prin care se creea.+ sau se ac1i.iţionea.+ noi capitaluri fi"e şi circulante: productive şi
neproductive: pentru înlocuirea: moderni.area sau de.voltarea unor active fi"e e"istente în
economie.
-"ist+ mai multe moduri de a'ordare a investiţiilor &figura nr. 1(B
2i!ura nr. 1 3 )ipuri de abordare a investiţiilor
1. Abordarea contabilă $i "uridică 3 consider+ investiţiile ca fiind similare cu imo'ili.+rile:
înţelese ca 'unuri mo'ile sau imo'ile: corporale sau necorporale: ac1i.iţionate sau create pentru
o întreprindere: destinate s+ r+m;n+ dura'ile: deci s+ se materiali.e.e în îns+şi întreprinderea
respectiv+. -le pot fi: la r;ndul lor: departa=ate astfelB
• Imo'ili.+ri legate de e"ploatareC
• Imo'ili.+ri în afara e"ploat+rii sau care nu sunt direct productive: ele r+spun.;nd altor
preocup+ri.
/ceast+ înţelegere a noţiunii de investiţii pre.int+ un du'lu înţeles. Pe de o parte: permite
suprapunerea unei vi.iuni conta'ile şi a unei vi.iuni =uridice asupra investiţiilor pentru c+: în aceste
dou+ optici: nu sunt reţinute dec;t elementele patrimoniale. Pe de alt+ parte: poate fi aplicat+ cu
uşurinţ+ &în momentul anali.ei 'ilanţului: mai ales( întruc;t pre.int+ un caracter o'iectiv
indiscuta'il: atestat de evidenţa conta'il+.
0otuşi: o astfel de accepţiune a noţiunii de investiţii pre.int+ un caracter restrictiv: deoarece
nu permite luarea în calcul a investiţiilor care nu au incidenţ+ asupra activului întreprinderii sau care
nu se pretea.+ la o evaluare '+neasc+ e"plicit+. /ceast+ vi.iune patrimonial+ a investiţiilor e"clude
de fapt toate c1eltuielile care cresc potenţialul viitor al întreprinderii f+r+ s+ afecte.e valoarea unui
anumit activ. /stfel: o campanie pu'licitar+ f+cut+ pentru a lansa o marc+ sau un produs nu poate fi
considerat+ o >investiţie pu'licitar+?. # important+ operaţie de preg+tire profesional+ care vi.ea.+
de.voltarea în timp a calific+rii şi a potenţialului salariaţilor nu poate fi considerat+ o >investiţie de
calificare?. tudiile şi modific+rile costisitoare f+cute cu privire la organi.area muncii: a
procedeelor sau a serviciilor nu pot fi considerate ca >investiţii de organi.are?.
5
Investiţii
/'ord+ri simple
/'ord+ri comple"e
/'ordarea
conta'il+
/'ordarea
=uridic+
/'ordarea
strict monetar+
/'ordarea
psi1ologic+
/'ordarea
economic+
/'ordarea
social+
8in aceast+ perspectiv+ =uridic+ şi conta'il+: orice c1eltuial+ care nu are incidenţ+
patrimonial+ direct+ nu este considerat+ investiţie: c1iar dac+ aceasta sporeşte în timp potenţialul şi
performanţele întreprinderii. tudii economice recente evaluea.+ la circa 4,H partea investiţiilor
patrimoniale în efortul glo'al de investiţii al întreprinderii şi su'linia.+ astfel rolul determinant: de
),H al investiţiilor >nemateriale? care nu se reg+sesc în ac1i.iţii de simple elemente de activ D34E.
2. Abordarea economică 3 consider+ investiţiile ca fiind toate sacrificiile f+cute a.i în
speranţa o'ţinerii în viitor a unor re.ultate: al c+ror nivel total va fi superior c1eltuielilor iniţiale.
8eci: spre deose'ire de simpla înregistrare conta'il+: definirea economic+ ţine seama de o serie de
aspecte importante: precumB
• influenţa factorului timpC
• noţiunile de randament şi eficienţ+ a operaţiilor economiceC
• riscuri legate de viitor.
8e asemenea: o investiţie poate fi repre.entat+ la fel de 'ine printr%o ac1i.iţie de 'unuri: de
ec1ipament: dar şi prin c1eltuieli pentru o campanie pu'licitar+: pentru ela'orarea unui produs nou:
pentru un program de cercetare%de.voltare.
3. Abordarea financiară 3 este mai puţin restrictiv+ astfel c+: o investiţie este un ansam'lu
de c1eltuieli ce va genera: pe o perioad+ lung+: venituri sau economii: care s+ ram'urse.e sau s+
recupere.e c1eltuielile iniţiale. 9aţ+ de definirea economic+: din punct de vedere financiar se are
permanent în vedere acoperirea nevoii de fonduri de e"ploatare generate de diferite tipuri de
investiţii.
4ecurgerea la o anali.+ e"clusiv monetar+ permite s+ distingem tipurile de proiecte definite
prin modul de succesiune a flu"urilor monetare pe care le determin+.
Anele proiecte cer o anumit+ m+rime a fondurilor alocate şi determin+ o anumit+ m+rime a
re.ultatelor o'ţinute: re.ultate care se o'ţin în totalitate într%un moment final: la o anumit+ dat+.
Proiecte de acest tip sunt relativ rare în industrie. @n sc1im' investiţiile financiare furni.ea.+
numeroase e"emple de acest fel.
8e asemenea: e"ist+ proiecte care cer o anumit+ m+rime a fondurilor investite: dar
antrenea.+ încas+ri eşalonate. 7umeroase investiţii în ec1ipament industrial ilustrea.+ acest ca..
)
t
1
t
2
I
t
n
&I(
I

t
,
C
&J(
/lte proiecte reclam+ o investiţie eşalonat+ a fondurilor dar determin+ toate încas+rile la o
anumit+ dat+B ansam'luri industriale: comple"e livrate la c1eie: pot fi e"emple în acest fel.
@n sf;rşit: unele proiecte necesit+ c1eltuieli eşalonate şi determin+ încas+ri de asemenea
eşalonate. -ste ca.ul ma=orit+ţii investiţiilor industriale sau a investiţiilor din infrastructur+ care
implic+ aloc+ri de fonduri pe mai mulţi ani înainte de punerea în e"ploatare total+ sau parţial+ a
o'iectivelor.
4. Abordarea psi4olo!ică J pune accent pe intuiţia individului sau a firmei care investeşte.
e insist+ asupra faptului c+ investiţia conduce la decalarea consumului în timp.
8in aceast+ perspectiv+: investiţia înseamn+ renunţarea la 'unuri imediate în sc1im'ul
'unurilor viitoare. /ceast+ formulare pre.int+ >contradicţia psi1ologic+? la care este supus
investitorul: constr;ns s+ confrunte resursele imediate pe care le%ar anga=a cu ram'urs+rile viitoare
şi incerte la care sper+.
/tunci c;nd este vor'a de investiţii: înt;lnim de multe ori termenul de >speculaţie?.
-conomistul american Killiam 1arpe spune c+ oamenii de afaceri americani o'işnuiesc s+%şi
etic1ete.e prietenii drept investitori: iar duşmanii drept >speculatori?.
unt economişti care susţin c+ nu e"ist+ nici o diferenţ+ de esenţ+ între cele dou+ concepte.
0otuşi: speculatorul repre.int+ un tip aparte de investitor care se individuali.ea.+ printr%un
comportament specific D22EB
 speculatorul are o atitudine diferit+ faţ+ de risc: în comparaţie cu investitorul o'işnuitB primul
este atras puternic de investiţiile cu risc deose'it de mare: cel de%al doilea prefer+ un risc c;t mai
sc+.utC
 din aceast+ atitudine re.ult+ c+ speculatorul mi.ea.+ pe un profit anormal de mare:
corespun.+tor cu riscul pe care şi%l asum+: în timp ce investitorul o'işnuit contea.+ pe un profit
normal de mareC
 speculatorul acţionea.+ mai mult pe termen scurt: în timp ce pentru o investiţie o'işnuit+
ori.ontul de timp este relativ mai mareC
*
t
,
t
1
t
2
I t
n
&I(
I


C
&J(
t
,
t
1
t
2
I t
n
&J( &J( &J(
&I(
I

C
&J(
t
,
I t
1
I t
2
I t
n
&J( &J( &J(
&I(
I

C
&J(
 în timp ce ma=oritatea agenţilor economici consider+ c+ informaţiile şi semnalele furni.ate de
c+tre piaţ+ sunt corect interpretate de c+tre toţi: speculatorul crede c+ are un avanta=
informaţional faţ+ de ceilalţi: anticip;nd o evoluţie pe care alţii nu o întrev+d. peculaţia este
deci încercarea de a fructifica pre.umatul avanta= de informaţie.
Contrar aparenţelor: speculatorul nu este un factor de de.ec1ili'ru al pieţei: ci dimpotriv+:
un puternic factor de ec1ili'ru. 8ac+ nu ar e"ista agenţi economici care s+ preia riscul pe care alţii îl
evit+ D2)E: mecanismele economice ar avea tendinţa de 'locare. Prin speculaţie are loc redistri'uirea
stimulentelor legate de risc.
9aţ+ de aceste a'ord+ri: pot fi urm+rite şi alte elemente: cum suntB ameliorarea condiţiilor de
munc+: efectele asupra concurenţei &efecte ofensive şi efecte defensive(: ameliorarea po.iţiei pe
piaţ+: relaţia cu progresul te1nic: incidentele strategice etc. /'ordarea unei investiţii su' diferitele ei
aspecte te1nice: economice: sociale: financiare: poart+ denumirea de a'ordare multicriterial+.
@n conclu.ie: investiţiile repre.int+ c1eltuielile financiare: materiale şi umane efectuate în
diferite domenii &cum sunt cele economice: administrative: sociale: culturale: militare etc.( pentru
ac1i.iţionarea sau reali.area de active fi"e şi circulante noi sau moderni.area celor e"istente: în
vederea o'ţinerii ulterioare a unui flu" de lic1idit+ţi şi av;nd drept scop creşterea avuţiei aparţin;nd
unor persoane fi.ice sau =uridice.
@n economia de piaţ+ se vor'eşte şi de un proces invers J de.investiţia D34E prin care se
transform+ active în lic1idit+ţi: folosite fie pentru returnarea lor unor investitori care se retrag din
afaceri: fie pentru a fi reinvestite în alte afaceri şi: în acest ca.: de.investiţia nu este sinonim+ cu
consumul: ea servind în continuare activit+ţii de investiţii.
Ceea ce tre'uie reţinut este faptul c+ investiţiile repre.int+ suportul material al de.volt+rii
economico%sociale a ţ+rii. Prin ele se asigur+ sporirea capitalului fi": creşterea randamentului te1nic
şi economic al celui e"istent: dar şi crearea de noi locuri de munc+. @n acest conte"t: investiţiile
repre.int+ elementul decisiv al creşterii economice: al promov+rii factorilor intensivi: calitativi şi de
eficienţ+.
1.2. Clasificarea investiţiilor
7ecesitatea fundament+rii eficienţei economice a investiţiilor presupune aprofundarea
pro'lemelor metodologice şi teoretice cu privire la clasificarea investiţiilor. tructurarea poate fi
reali.at+ în funcţie de modul în care este privit+ şi definit+ investiţia şi anume ca o c1eltuial+ sau ca
o materiali.are a acestei c1eltuieli. Pe l;ng+ aceste dou+ accepţiuni: investiţiile pot fi grupate şi în
funcţie de sursa de finanţare a c1eltuielilor.
8eose'im urm+toarele criteriiB
1. D%&' ()*%+) *,-(./.012'3 1(4,5*1611/, &.* 71 D*EB
a( investiţii pentru lucr+ri de construcţii%monta= care constau în e"ecutarea construcţiilor
considerate mi=loace fi"e pentru reali.area producţiei: dar şi în monta=ul utila=elorC
'( investiţii pentru cump+rarea utila=elor necesare reali.+rii producţieiC
c( investiţii pentru lucr+ri geologiceC
d( investiţii pentru studii: cercet+ri: proiect+ri şi preg+tirea personalului: precum şi alte
investiţii necesare acoperirii unor c1eltuieli speciale ap+rute odat+ cu reali.area
o'iectivului de investiţii &amena=+ri de terenuri: participare la licitaţii etc.(.
2. D%&' 2)+)2*,+%/ 1(4,5*1611/.+3 8(*9/(1:B
a( investiţii în sfera productiv+: care pot fiB
a1. investiţii de înlocuire: care au ca destinaţie înlocuirea activelor fi"e datorit+ u.urii fi.ice
şi moraleC
a2. investiţii de moderni.are care au rolul de a asigura condiţiile de reducere a costurilor de
producţie şi a creşterii productivit+ţiiC
8
a3. investiţii de de.voltare care au drept scop creşterea capacit+ţilor de producţie &e"tinderea
sau de.voltarea întreprinderilor e"istente: crearea de noi întreprinderi etc.( ca urmare a
creşterii cererii pentru produsele e"istente sau pentru lansarea de noi produseC
a4. investiţii strategice care cuprind c1eltuielile cu cercetarea ştiinţific+ şi cele de natur+
social+ pentru personalul anga=at în unit+ţile productive şi care au ca o'iect reducerea
riscului din cele dou+ domenii amintite.
'( investiţii în sfera neproductiv+: care se reali.ea.+ în înv+ţ+m;nt: cultur+ şi art+: ştiinţ+:
s+n+tate şi asistenţ+ social+.
@n teoria economic+ se utili.ea.+ des noţiunile de investiţii de înlocuire şi investiţiile de
de.voltare: dar în practic+ este dificil+ departa=area lor: at;t ca surse de reali.are: c;t şi din punct de
vedere al efectelor o'ţinute. /stfel: orice investiţie de înlocuire produce modific+ri specifice
investiţiilor de de.voltare sau noi şi orice investiţie de de.voltare presupune cel puţin o investiţie de
înlocuire.
@n legislaţia rom;neasc+ nu se face o delimitare clar+ între investiţiile de moderni.are: de
de.voltare şi celelalte categorii de investiţii.
@n literatura de specialitate D2!E: D31E distincţia este clar+: din punct de vedere al elementelor
pe care le conţin şi din punctul de vedere al modului în care poate fi evaluat proiectul respectiv.
/stfel: o investiţie de moderni.are are în vedere doar ameliorarea condiţiilor de producţie cu
sau f+r+ modificarea volumului producţiei. 8e aici: re.ultatul este de a o'ţine o economie la
costurile de producţie şi îm'un+t+ţirea renta'ilit+ţii activelor întreprinderii.
@ntr%o alt+ accepţiune: investiţiilor de moderni.are le sunt asimilate şi cele de înlocuireC
acestea vi.;nd înlocuirea şi revi.uirea ec1ipamentelor te1nice: u.ate din punct de vedere fi.ic şi
moral.
Investiţiile de moderni.are pre.int+ o serie de avanta=e: printre care mai importante sunt
urm+toarele D3)EB
– pornesc de la o 'a.+ te1nico%material+ e"istent+C
– durata reali.+rii investiţiei este mic+C
− creşte gradul de fia'ilitate şi mentena'ilitate: concomitent cu prelungirea duratei de viaţ+
a utila=elorC
– efortul investiţional este orientat spre ec1ipamentul de producţie şi mai puţin spre alte
investiţii cone"e şi colaterale.
8eci.ia privind reali.area proiectului de moderni.are se pretea.+ unei anali.e financiare.
C1eltuielile de investiţii şi economiile la costurile de e"ploatare sau creşterea productivit+ţii sunt
cunoscute sau pot fi estimate de c+tre întreprindere.
Investiţiile de de.voltare sau e"pansiune se refer+ la toate investiţiile întreprinderii care
contri'uie la de.voltarea activit+ţii sale şi care au drept scop creşterea capacit+ţii de producţie a
unei firme: creştere determinat+ de modificarea cererii pentru produsele firmei sau lansarea de
produse noi. <i acestea sunt legate de investiţii reali.ate în perioade precedente şi pre.int+ o serie de
avanta=e D2!E: care constau înB
– e"istenţa investiţiilor colaterale: care se materiali.ea.+ în utilit+ţiC
– e"istenţa surselor de materii primeC
– e"istenţa unui personal calificat: cu o anumit+ e"perienţ+ şi tradiţie etc.
/ceste investiţii se refer+ la proiecte vi.;nd capacitatea de producţie a întreprinderii:
ac1i.iţionarea de societ+ţi mici: e"terioare: care posed+ unit+ţi de producţie necesare e"pansiunii
întreprinderii: modificarea structurii sortimentale a producţiei: creşteri suplimentare ale producţiei:
lans+ri de produse noi etc. 8in punct de vedere al naturii lor: aceste investiţii se pretea.+ cel mai
'ine la evaluarea renta'ilit+ţii financiare.
An proiect de moderni.are%de.voltare poate şi tre'uie s+ cuprind+ şi investiţii umane.
/cestea se refer+ la deci.ia de a anga=a noi specialişti sau de perfecţionare a celor e"istenţi.
4ecrutarea de noi cadre este o investiţie important+ din punctul de vedere al costurilor pe care le
presupune. /ceste investiţii nu apar în nici un 'ilanţ conta'il şi este greu ca o întreprindere s+ ia în
acest domeniu o deci.ie investiţional+: astfel înc;t nu poate fi formulat+ şi nici estimat+ precis
!
renta'ilitatea unei asemenea investiţii care: de fapt: are caracter o'ligatoriu. /cest aspect nu se
pretea.+ la anali.e de renta'ilitate financiar+: deoarece elementele necesare sunt mai greu de
evaluat.
3. D%&' ()*%+) /.+3 1(4,5*1611/, 5%(*B
a( investiţii care se materiali.ea.+ şi se reg+sesc în capitalul fi" şi circulant al firmei: cum
ar fi investiţiile corporale care cuprind terenurile şi mi=loacele fi"eC
'( investiţii care nu se materiali.ea.+ şi nu m+resc valoarea capitalului fi" şi circulant care
pot fiB
'1( investiţii necorporale: care cuprind c1eltuielile de constituire: de cercetare: de.voltare%
proiectare şi alte imo'ili.+ri necorporaleC
'2( investiţii financiare care cuprind titlurile de participare şi alte titluri de valoare.
4. D%&' 5%+5) ;, 71()(6)+,3 &%*,: 8(*9/(1B
a( investiţii reali.ate din sursele proprii ale unei firme: care pot fiB
– amorti.areaC
– capitali.area profiturilorC
– atragerea economiilor altor persoane prin emiterea de acţiuni noi sau prin
mo'ili.area resurselor.
'( investiţii reali.ate din surse atrase sau împrumutate: prin intermediul unor credite interne
sau e"terne.
5. D%&' +152%/ )5.21)* &+.1,2*%/%1 ;, 1(4,5*161,3 1(4,5*1611/, 5%(*B
a( cu risc minim sau .ero: de genul plasamentelor în o'ligaţiuniC
'( cu risc redus: ca.ul investiţiilor de înlocuireC
c( cu risc mediu: în ca.ul investiţiilor de moderni.areC
d( cu risc ridicat şi foarte ridicat pentru investiţiile de de.voltare sau de cercetare%
de.voltare.
). D%&' :.;%/ ;, +,)/1<)+, ) /%2+'+1/.+3 8(*9/(1:B
a( investiţii în antrepri.+: adic+ lucr+rile sunt reali.ate de o firm+ speciali.at+ şi nu de
agentul economic în cau.+C
'( investiţii în regie: în care lucr+rile mai puţin speciali.ate: sunt reali.ate cu forţe proprii
de agentul economic.
*. U( /.2 )&)+*, 8( (.61%(1/, 1(4,5*161.()/, 8/ .2%&' *+,1 2)*,0.+11 ;, 1(4,5*1611B
a( investiţii directeC
'( investiţii colateraleC
c( investiţii cone"e.
/cestea ţin seama c+: în economia naţional+ şi c1iar mondial+: orice investiţie este
complementar+ investiţiilor din alte domenii: deoarece indiferent de gradul de li'eralism economic
practicat: e"ist+ o multitudine de cone"iuni şi interferenţe între agenţii economici.
a( &nvestiţia directă &de 'a.+(: cuprinde totalitatea c1eltuielilor prev+.ute în documentaţia
previ.ionat+ de un agent economic în vederea reali.+rii nemi=locite a unor o'iective de investiţii
noi: înlocuirea: moderni.area sau de.voltarea unor întreprinderi de=a e"istente în diferite ramuri ale
economiei. 8eci: fiecare agent economic reali.ea.+ o investiţie direct+: dar care: pentru a fi
finali.at+ şi pentru a fi e"ploatat+: tre'uie s+ intre în relaţii cu alţi agenţi economici. 8in acest punct
de vedere: se aprecia.+ c+ orice investiţie direct+ generea.+ anumite investiţii colaterale şi cone"e.
'( &nvestiţia colaterală cuprinde c1eltuielile pentru efectuarea unor lucr+ri legate teritorial şi
funcţional de o anumit+ investiţie direct+ şi se refer+ concret laB construirea de conducte pentru
alimentarea cu ap+: ga.e: canali.are: energie termic+: linii de transport a energiei electrice: reţele de
telecomunicaţii: inclusiv racordurile la reţele pu'lice: c+i şi drumuri de acces etc.: necesare punerii
în funcţiune şi e"ploat+rii capitalului fi" creat prin investiţia direct+ sau de 'a.+.
1,
/tunci c;nd investiţia colateral+ deserveşte mai mulţi agenţi economici sau se reali.ea.+ în
comun: aceast+ investiţie se poate ad+uga în cote p+rţi la investiţia total+ suportat+ de fiecare agent
economic.
c( &nvestiţia coneă repre.int+ c1eltuielile de investiţii: necesare a se efectua în alte ramuri
sau domenii pentru a putea pune la dispo.iţia investiţiei directe sau de 'a.+ utila=e: materii prime:
com'usti'ili: energie: c+i de comunicaţii: dot+ri social culturale etc. Investiţiile cone"e nu se includ
în valoarea total+ a o'iectului re.ultat din investiţia direct+: deoarece ele repre.int+ investiţii directe
în domeniul în care se reali.ea.+. Ca e"cepţie: se includ în investiţia total+ acele investiţii cone"e
care nu produc efecte economice pe 'a.a c+rora s+ se recupere.e.
Identificarea investiţiilor directe: colaterale şi cone"e repre.int+ un aspect comple" al teoriei
privind eficienţa economic+ a investiţiilor: at;t la nivel macroeconomic: c;t şi la nivel
microeconomic.
8. D1( &%(2* ;, 4,;,+, )/ &1,6,1 71()(21)+,3 ,=15*' *+,1 2)*,0.+11 ;, 1(4,5*1611B
a( investiţii pentru afaceri. care constau în c1eltuieli pentru maşini: utila=e: dot+ri ale unei
societ+ţi comerciale &cotate la 'ursa de valori mo'iliare(C
'( investiţii imobiliare. în înţelesul de cl+diri: locuinţe: terenuri &cotate la 'ursa de valori
imo'iliare(C
c( investiţii în stocuri. care constau în produsele stocate: dorit sau nu: pentru a fi v;ndute
ulterior &cotate la 'ursa de m+rfuri(.
7oţiunea de investiţie este mult amplificat+ în economia de piaţ+: în sensul c+ prin investiţie
se înţelege plasamentul capitalului lic1id în active diverse: indiferent de durata deţinerii lor: care
poate fi: deci: şi cu caracter speculativ şi pe durate mai scurte.
0otuşi: investiţiile cu caracter economico%productiv sau de afaceri sunt considerate esenţiale
într%o economie.
!. 8e asemenea: 8( :,*.;./.01) ONU 5, 7./.5,52 (.61%(1/, ;, 1(4,5*1611 >+%*, ?1
1(4,5*1611 (,*,: primele referindu%se la creşterea şi refacerea capitalului fi" şi circulant: iar ultimele
definind doar c1eltuielile pentru creşterea capitalului fi" şi circulant. /ceste noţiuni sunt utili.ate în
scopul asigur+rii compara'ilit+ţii pe plan internaţional.
1.3. Investiţiile şi strategia întreprinderii
@ntreprinderea: pe parcursul reali.+rii activit+ţii sale: urm+reşte o'iective multiple.
@n condiţiile economiei de piaţ+: acţiunile managerului se îndreapt+ nu numai spre o'ţinerea
unui profit c;t mai mare în raport cu consumul de resurse: ci urm+resc şi alte aspecte: conform unui
plan care include o'iective primare: o'iective secundare: precum şi o'iective intermediare.
copurile urm+rite de întreprindere pot fi diverse: iar pe de alt+ parte: e"ist+ un ansam'lu de
elemente care pot e"ercita o cert+ incidenţ+ asupra acestor o'iective &figura nr. 2(.
trategia glo'al+ a firmei este influenţat+ de tipul de economie de piaţ+ e"istent: promovat
de guvern D3)E: de opţiunile politice şi de politica pe care o promovea.+ firma.
@n economia ţ+rilor în tran.iţie: trecerea de la economia de comand+ la cea de piaţ+: induce
elemente particulare în studiul strategiei întreprinderii şi în special în strategia investiţional+. @n
ultimii ani dimensiunea investiţional+ a fost marcat+ de c;teva repere D3)EB
 'locarea flu"urilor financiare de alimentare şi derulare a investiţiilorC
 pertur'area circuitelor materiale J pe fondul lipsei autorit+ţii deci.ionale: a lipsei de ori.ont
economic: a retragerii unor întreprinderi din lanţul economic.
Condiţiile de insta'ilitate monetar+: a cursului de sc1im': a numeroase reglement+ri
=uridico%economice: pro'lema restructur+rii: modelul noii economii duc la o nou+ definire a
strategiei investiţionale: care cuprindeB o'iective: strategii: mecanisme: toate aliniate la sc1im'area
sistemului în care funcţionea.+.
@ntreprinderea poate adopta o politic+ de creştere: de reorgani.are sau de reconversie: pentru
care este necesar+ o anumit+ politic+ investiţional+. /ceasta implic+ nevoia de investiţii şi tipul
11
acestora varia.+ în funcţie de tipul pieţei şi structura concurenţei. Piaţa se anali.ea.+ pentru un
produs sau pentru grupe omogene de produse.
8ac+ întreprinderea face parte dintr%un sector >t;n+r? cu cererea în creştere: evoluţia din
punct de vedere te1nic este rapid+C se impun investiţii importante în cercetare%de.voltare: în
creşterea capacit+ţii de producţie şi ac1i.iţionarea de noi ec1ipamente.
12
2i!ura nr. 2 3 5biectivele firmei $i principalii factori de influenţă
13
/specte economico%financiareB
'eneficii anualeC
grad de lic1iditate.
/specte de munc+B
num+rul de muncitoriC
activitatea sindical+.
/specte de producţieB
nivelul stocurilorC
grad de te1nologi.are.
/specte comercialeB
gama de produse pe piaţ+C
calitatea şi pre.entarea produselor.
/specte de coordonareB
J ec1ip+ de conducere.
#'iectivele firmei
#'iective primareB
creşterea valorii întreprinderiiC
creşterea valorii acţiunilorC
asigurarea permanenţei în viaţa
economic+.
#'iective secundareB
consolidarea prestigiului pe piaţ+C
înt+rirea po.iţiei prin acorduri cu alte
întreprinderiC
o'ţinerea unei ponderi politico%socialeC
politica ecologic+.
#'iective intermediareB
facilitarea o'ţinerii de crediteC
favori.area e"pansiunii comerciale.
0ipul de economie de piaţ+
promovat de guvern
Impactul legislativ Impactul concurenţei
&9orţ+ şi structur+(
Incidenţa pieţei în ansam'lu
8ac+ întreprinderea face parte dintr%un sector >îm'+tr;nit? unde cererea este în sc+dere:
cu o te1nologie dep+şit+ se impune reali.area de investiţii de înlocuire.
/ceast+ anali.+ strategic+ conduce la considerarea a patru tipuri de piaţ+ &figura nr. 3(B
ector t;n+r şi cu cerere în creştere
ector îm'+tr;nit şi cu cerere
sla'+
@ntreprindere
dominant+
J 4enta'ilitate puternic+
– 7evoie puternic+ de investiţii
– /utofinanţare
J 4enta'ilitate puternic+
– 7evoie redus+ de investiţii
– -"cedent de lic1idit+ţi
@ntreprindere
dominat+
J 4enta'ilitate sla'+
– 7evoie puternic+ de investiţii
– 8eficit foarte mare de lic1idit+ţi
J 4enta'ilitate sla'+
– 7evoie redus+ de investiţii
– /utofinanţare.
2i!ura nr. 3 3 )ipuri de pieţe $i nevoia de investiţii
# situaţie de tipul I generea.+ o renta'ilitate mare: iar fondurile dega=ate tre'uie s+ fie
constant utili.ate pentru creşterea pieţei. 8ac+ aceast+ situaţie nu permite dega=area de lic1idit+ţi
importante: ea poate evolua în termenii situaţiei II care poate dega=a profituri importante f+r+ s+
necesite reinvestirea lor.
# situaţie de tipul III necesit+ mari investiţii te1nologice şi comerciale pentru a c;ştiga o
parte însemnat+ a pieţei cu speranţa c+ va trece în situaţia I &de întreprindere dominant+(. #
situaţie de tipul IL este caracteristic+ unui sector care stagnea.+: pentru care este dificil s+
evidenţiem partea sa de piaţ+.
/ceste elemente duc la conclu.ia c+ politica investiţional+: de alegere a proiectelor de
investiţii dep+şeşte cadrul pur financiar. @n acelaşi timp: este urm+rit+ renta'ilitatea pe termen
lung: principalul element al tuturor o'iectivelor.
trategia investiţional+: al+turi de celelalte strategii ale firmei &strategia de piaţ+: de
restructurare: privati.are: informati.are etc.( formea.+ strategia glo'al+ a firmei.
# importanţ+ deose'it+ se acord+: de asemenea: rolului investiţiilor în strategia
restructur+rii capacit+ţilor de producţie: pentru c+ restructurarea nu se poate desf+şura în afara
procesului investiţional.
@n practic+: sunt numeroase întreprinderi aflate în cri.+ care încearc+ s+%şi dep+şeasc+
dificult+ţile prin restr;ngerea c1eltuielilor: sacrific;nd de multe ori c1eltuielile investiţionale.
8e asemenea: se pot deose'i dou+ tendinţe în activitatea de investiţiiB a investi pentru a
produce mai 'ine şi a investi pentru a supravieţui. 0recerea la economia de piaţ+ este pentru
multe întreprinderi: în primul r;nd: o pro'lem+ de supravieţuire. upravieţuirea este: îns+: doar o
modalitate de a am;na şi de a împiedica falimentul economic.
Practica reliefea.+ rolul important pe care îl au investiţiile în susţinerea unor strategii
active ale întreprinderii precumB fa'ricarea de noi produse: cucerirea de noi pieţe: speciali.area
accentuat+: adaptarea rapid+ la cerinţele clientului. Promovarea acestor strategii are şanse mult
mai mari de reuşit+ faţ+ de acele strategii care urm+resc doar reducerea costurilor: reali.;nd
mereu acelaşi produs.
Interesul agenţilor economici este acela de a se impune şi de a%şi consolida po.iţia pe
piaţ+: ceea ce confirm+ componenta ofensiv+ a strategiei investiţionale în vederea restructur+rii
capacit+ţilor de producţie şi permanentei adapt+ri la mecanismul cererii şi ofertei.
1.4. Proiecte de investiţii şi programe de investiţii
Pentru a evidenţia corect toate distincţiile într%un studiu de fe.a'ilitate al unei investiţii
într%o întreprindere facem apel la definiţia proiectului.
An proiect poate fi definit ca o operaţiune format+ dintr%un ansam'lu coerent de
c1eltuieli care contri'uie la reali.area unui o'iectiv dat. An proiect de investiţie: foarte rar poate
fi tratat i.olat într%o întreprindere. 9iecare proiect vine s+ se insere.e într%un program e"istent sau
14
în unul nou. -l poate duce la creşterea capitalului sau modific+ structura de ansam'lu şi nivelul
s+u de renta'ilitate. # investiţie poate duce şi la reducerea capitalului dac+ antrenea.+ efecte
negative pentru o parte a capitalului e"istent.
8efinirea unui proiect de investiţie poate conţine diferite variante cu caracteristici
particulare şi e"clusive pentru unele dintre ele. Proiectul de investiţii poate fi definit ca un
ansam'lu optimal de acţiuni de investiţii 'a.ate pe o planificare sectorial+: glo'al+ şi coerent+:
pe 'a.a c+reia: o com'inaţie definit+ de resurse umane: materiale etc. provoac+ o de.voltare
economico%social+ determinat+ D3)E. tudiul asupra proiectelor se face nu numai pentru proiecte
diferite: dar şi pentru variantele acestora.
Proiectele difer+ în funcţie de perioada de timp şi pot e"istaB
– proiecte de investiţii pe termen mediuC
– proiecte de investiţii pe termen lung.
0ipologia proiectelor de investiţii se poate pre.enta dup+ mai multe criterii. @n realitate:
distincţia nu este foarte clar+. 8e e"emplu: o investiţie de înlocuire a activelor fi"e u.ate se
asocia.+: adesea: cu o moderni.are a te1nologiei. # investiţie e"tern+ poate însemna în acelaşi
timp o fu.iune de te1nologii noi sau complementare. Criteriul care permite o separare a
diferitelor categorii de investiţii este cel al riscului implicat. 8e e"emplu: o investiţie de înlocuire
pre.int+ un risc marginal minim în raport cu o investiţie de moderni.are sau: mai mult: în raport
cu o investiţie de de.voltare intern+ sau e"tern+ D34E. /ceste proiecte condiţionea.+
competitivitatea pe termen lung a întreprinderii: deoarece preg+tesc condiţiile de producţie
viitoare şi: în consecinţ+: condiţionea.+ şi re.ultatele viitoare şi ec1ili'rul financiar viitor. -le
anga=ea.+ resurse financiare importante: pe termen lung: şi de aceea aceste proiecte pre.int+
riscuri deose'ite: lansarea lor av;nd cel mai adesea un caracter ireversi'il.
/legerea unei a'ord+ri financiare poate desc1ide perspective favora'ile de creştere: fie
continu;nd cu activitatea actual+: fie lans;nd noi activit+ţi. An eşec sau o eroare pot afecta
competitivitatea viitoare: c1iar viitorul întreprinderii.
Programele investiţionale au la 'a.+ ideea c+ investiţiile sunt mi=loacele prin care se
fi"ea.+ de.voltarea întreprinderii pe termen lung: evoluţia eficienţei şi po.iţiei în mediul din care
face parte. @n raport cu situaţia dat+: într%un program de investiţii se sta'ilesc o'iectivele:
performanţele: acţiunile şi mi=loacele necesare atingerii o'iectivelor: precum şi modul de
com'inare şi folosire a acestor mi=loace D2!E: D34E.
Programele de investiţii au la 'a.+ strategia de de.voltare a întreprinderii: au o sfer+ mai
larg+ de cuprindere dec;t proiectele de investiţii. @n cadrul programelor: pot e"ista mai multe
tipuri de proiecte de investiţii între care e"ist+ sau nu relaţii de intercondiţionare. /stfel: e"ist+B
– proiecte independenteB dou+ proiecte sunt independente dac+ alegerea &sau
respingerea( unui proiect nu are nici o leg+tur+ cu alegerea &sau respingerea( altui proiectC
– proiecte complementareB proiectul de a c+rui alegere depinde alegerea altui proiect.
Pot fi date de succesiunea în timp a proiectuluiC
– proiecte e"clusive &care se e"clud reciproc(B dou+ proiecte se e"clud reciproc dac+
alegerea unui proiect e"clude alegerea celuilalt proiect.
@ntr%un program de investiţii: proiectele nu sunt e"clusive &concurente(. Arm+resc
aceleaşi o'iective sau o'iective diferite: nu presupun acelaşi spaţiu de desf+şurare: nu presupun
finanţarea din aceeaşi surs+: ci sunt luate împreun+ pentru a se reduce riscul proiectelor
individuale.
8e e"emplu: în cadrul strategiei de restructurare a întreprinderii: programele de investiţii
pot fi constituite din proiecte de moderni.are: de de.voltare: din proiecte care vi.ea.+
de.investirea anumitor mi=loace fi"e: proiecte de speciali.are profesional+ a personalului şiMsau
de reali.are a sistemului informaţional al întreprinderii D34E.
@n cadrul activit+ţii de cercetare%de.voltare: un program de investiţii poate cuprinde
proiecte de creştere: de.voltare: moderni.are: recrutare de noi specialişti: cursuri de instruire:
speciali.are: dotare cu te1nic+ şi te1nologie nou+.
15
8erularea în timp a programelor de investiţii depinde de durata proiectelor incluse în
program şi de intercondiţion+rile temporale dintre proiecte. /stfel: durata unui program poate
varia între durata celui mai lung proiect &în timp( şiMsau suma duratelor tuturor proiectelor care
constituie programul respectiv.
8urata programului poate varia şi în funcţie de resursele de care dispune întreprinderea şi
de modul de alocare a acestora. /stfel: dac+ un proiect este prev+.ut a fi început în anul al treilea
de reali.are a programului: sursa de finanţare fiind împrumutul: atunci orice încercare a factorilor
interesaţi de a devansa termenul de începere a proiectului r+m;ne f+r+ re.ultat deoarece lipseşte
finanţarea.
Programele de investiţii: în general: au o arie de cuprindere mai larg+ dec;t proiectele de
investiţii: iar pentru implementarea lor este necesar a fi detaliate în unul sau mai multe proiecte
de investiţii.
1.5. Caracteristici ale investiţiilor
Investiţiile repre.int+ acţiuni sau succesiuni de acţiuni prin care anumite resurse
disponi'ile: disponi'ili.a'ile sau atrase sunt transformate în 'unuri concrete &materiale sau
nemateriale( în scopul o'ţinerii de efecte viitoare su' form+ de avanta=e: dar: în principal: profit.
8e aici se desprind c;teva caracteristici esenţialeB
1. D,+%/)+,) *,:&.+)+' a investiţiilor se reali.ea.+ pe intervale lungi de timp: fiind
însoţit+ de o separare a perioadelor de anga=are a eforturilor &perioada propriu%.is+ a c1eltuielilor
investiţiei( şi de o'ţinere a efectelor &veniturilor(.
/stfel: durata acţiunilor investiţionale induce categorii speciale de risc: at;t la nivelul
c1eltuielilor: c;t şi al încas+rilor. @n acelaşi timp: decalarea în timp a c1eltuielilor şi efectelor
o'lig+ la folosirea te1nicii actuali.+rii pentru a putea compara valori &c1eltuieli: încas+ri şi
'eneficii(.
@n acţiunile investiţionale pot fi preci.ate trei perioade distincte: identificate în raport cu
eforturile implicateB
– c+utarea ideilor şi evaluareaC
– punerea în oper+C
– o'ţinerea efectelor.
2. C.:&/,:,(*)+1*)*,) investiţiilor este evident+ în raport cu caracterul limitat al
resurselor &în principal: financiare( de care investitorul dispune sau pe care le poate atrage pentru
reali.area acţiunilor sale. /stfel: alocarea unor resurse pentru un proiect diminuea.+ proporţional
şansele aloc+rii de resurse pentru alte proiecte ale investitorului.
3. C)+)2*,+%/ 2.(,= sau indus al investiţiilor este dat de intercondiţion+rile dintre
proiecte. Practic: orice investiţie induce nevoia de alte investiţii at;t în aval: c;t şi în amonte.
4. I+,4,+51>1/1*)*,) 1(4,5*1611/.+ se raportea.+ la imposi'ilitatea recuper+rii ca atare a
resurselor implicate pentru reali.area lor.
5. U(121*)*,) &+.1,2*,/.+
C1iar dac+ proiectele de investiţii au acelaşi profil: volum: calitate: ele nu sunt identic
reproducti'ile şi: de aceea: determin+rile şi anali.ele sunt specifice pentru fiecare proiect.
C.(2/%<11
/in cele prezentate în acest capitol. investiţiile reprezintă renunţarea la resurse băne$ti
lic4ide actuale contra speranţelor în obţinerea unor resurse viitoare mai mari.
6entru înţele!erea în profunzime a investiţiilor s+a realizat abordarea acestora din mai
multe perspective $i anume7 abordarea contabilă. abordarea strict monetară. abordarea
psi4olo!ică 3 ca abordări simple. dar $i abordarea economică $i cea socială 3 ca abordări
complee.
(a orice cate!orie economică compleă. tipolo!ia investiţiilor este destul de vastă. ceea
ce a dus la clasificarea acestora după mai multe criterii astfel7 după natura te4nolo!ică. după
1)
caracterul investiţiilor. după natura investiţiilor. după sursele de finanţare. după riscul asociat
proiectelor de investiţii. după modul de realizare a lucrărilor $i din punctul de vedere al pieţei
financiare.
8n loc aparte îl ocupă cele trei cate!orii de investiţii7 directe. colaterale $i conee.
precum $i clasificarea investiţiilor în conformitate cu metodolo!ia 598/& în investiţii nete $i
brute. 0n înc4eierea capitolului sunt prezentate caracteristicile investiţiilor $i anume7 derularea
temporală. complementaritatea. caracterul cone. ireversibilitatea investiţiilor $i unicitatea
proiectelor.
Acest capitol a încercat să familiarizeze studenţii cu conceptul de investiţie. care nu este
altceva dec1t o c4eltuială. ceea ce face iminentă introducerea noţiunii de finanţare a investiţiilor
ce va fi prezentată în capitolul următor.
C%41(*, 2-,1,
• investiţieC
• investiţii directeC
• investiţii cone"eC
• investiţii colateraleC
• investiţii de de.voltareC
• investiţii strategiceC
• investiţii de moderni.areC
• investiţii de neteC
• investiţii 'ruteC
• proiect de investiţiiC
• program de investiţii.
1*
$(*+,>'+1 ?1 *,5*, ;, 2.(*+./
1. Investiţia esteB
a( o c1eltuial+ cert+: ireversi'il+: pentru un viitor ce conţine elemente de incertitudineC
'( o c1eltuial+ pentru toate reparaţiile din firm+C
c( un scop 'ine conturat: dar f+r+ leg+tur+ cu viitoarea activitate a firmeiC
d( o c1eltuial+ cert+ care pre.int+ riscuri în recuperarea ei.
2. Ce sunt investiţiile 'ruteN
a( investiţiile alocate pentru reparaţii capitaleC
'( investiţiile finanţate din amorti.+riC
c( investiţiile nete plus amorti.areaC
d( investiţiile ce provin din produsul naţional net.
3. Care din urm+toarele caracteristici sunt proprii investiţiilorB
a( caracter novatorC
'( caracter atemporalC
c( caracter ireversi'ilC
d( se reali.ea.+ pe o perioad+ scurt+ de timp iar efectele se o'ţin pe o perioad+ lung+ de
timp.
4. Care din urm+toarele clasific+ri nu sunt proprii investiţiilorB
a( în regie şi în antrepri.+C
'( terminate şi în curs de reali.areC
c( omogene şi neomogeneC
d( finanţate din surse proprii: atrase sau alte surse.
5. Ce sunt investiţiile colateraleN
a( investiţiile materiali.ate în utilit+ţiC
'( investiţiile f+cute în alte ramuri pentru asigurarea materiilor prime necesare viitorului
o'iectivC
c( investiţiile socio%culturaleC
d( investiţiile în mi=loace circulante şi pentru pro'e te1nologice.
). Ce este o investiţie în accepţiunea cea mai des utili.at+N
*. -numeraţi modurile de a'ordare a investiţiilor.
8. Cum se delimitea.+ investiţiile dup+ caracterul acestoraN
!. Care sunt avanta=ele investiţiilor de moderni.areN
1,. $a ce se refer+ investiţiile de e"pansiune şi care sunt avanta=ele acestoraN
11. 8efiniţi investiţia direct+.
12. @n ce const+ o investiţie colateral+N
13. Ce este investiţia cone"+N
14. 8efiniţi investiţiile 'rute şi investiţiile nete.
15. Ce repre.int+ un proiect de investiţiiN 8ar un program de investiţiiN
18
1). -numeraţi caracteristicile investiţiilor.
1!
CAP. 2. SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR
#ezumat
0n una din definiţiile date investiţiilor în capitolul precedent se afirmă că acestea
reprezintă o c4eltuială sau un plasament de sume băne$ti. 0n momentul luării deciziei de
investiţii întreprinzătorul utilizează acumulările anterioare de capital. dar nu întotdeauna
acestea sunt suficiente realizării obiectivului propus.
0n acest capitol vom analiza sursele din care pot fi finanţate investiţiile. or!anismele
financiare internaţionale. precum $i structura de finanţare a investiţiilor.
$a originile oric+rei investiţii se afl+ întotdeauna acumul+ri anterioare ale investitorului
direct sau ale altor investitori dispuşi s+%şi anga=e.e economiile: în diferite forme: în reali.area
proiectului în cau.+.
ursele din care pot fi finanţate investiţiile suntB
– surse din interiorul ţării: repre.entate de fondurile proprii ale firmelor: emitere de
acţiuni: credite 'ancare pe termen lung sau termen mi=lociu: alocaţii &su'venţii( de la 'ugetC
– surse din eterior: su' forma împrumuturilor 'ancare: a investiţiilor directe de capital
etc.
ursele investiţionale mai pot fi clasificate înB
– surse proprii &re.ultate din e"ploatarea capitalului propriu sau din autofinanţare(C
– surse atrase &credite sau împrumuturi: su'venţii: cola'or+ri cu alţi parteneri etc.(.
2.1. Surse interne de finanţare
/coperirea nevoilor de finanţare a investiţiilor se spri=in+: în marea ma=oritate a ca.urilor:
pe surse interne &auto1tone(.
9ondurile proprii ale întreprinderii sau autofinanţarea e"prim+ capacitatea acesteia de a
produce resurse de investiţii din activitatea de e"ploatare şi din alte activit+ţi.
9ondul de de.voltare ce se constituie de c+tre societatea comercial+ &firm+( este alimentat
dinB
– o parte din profitul net reparti.at pentru investiţiiC
– amorti.area destinat+ acestui scopC
– sume încasate din v;n.area activelor fi"e sau a materialelor re.ultate din
de.mem'rarea celor scoase din funcţiune etc.
P+.71*%/ (,* re.ultat din e"erciţiul financiar este reparti.at at;t pentru de.voltare: c;t şi
pentru alte destinaţiiB dividendele acţionarilor: premii pentru salariaţi etc.
A:.+*15:,(*%/ 2%:%/)* serveşte firmei pentru finanţarea înnoirii activelor fi"e
&imo'ili.+rilor( a=unse la limita duratei lor de funcţionare: precum şi pentru nevoile de
de.voltare%moderni.are &mai rar(. Prin amorti.are întreprinderea reali.ea.+ de fapt recuperarea
investiţiilor reali.ate anterior.
@n procesul de amorti.are a capitalului şi de reinvestire a sumelor astfel recuperate
intervin îns+ c;teva influenţe importante care determin+ posi'ile decala=e între sumele recuperate
prin amorti.are şi nivelul şi structura capitalului. /ceste influenţe sunt determinate deB
– progresul te1nicC
– frecvenţa înlocuirilorC
– inflaţie.
$(2)5'+1/, ;1( 49(<)+,) %*1/)@,/.+ 52.)5, ;1( 7%(261%(, pot fi utili.ate drept capital
pentru investiţii.
Anele elemente de active fi"e sunt v;ndute înainte de înc1eierea duratei lor de
funcţionare sau la sf;rşitul acesteia: ca materiale vec1i. umele încasate alimentea.+ fondul de
2,
de.voltare din care se finanţea.+ investiţiile. 8e aceste sume se ţine seama la aprecierea
necesarului de capital pentru ac1i.iţia noului utila=. Pentru aceasta ele se scad din preţul de
ac1i.iţie al noului utila=.
Pot e"ista situaţii c;nd unele maşini: cl+diri etc.: e"istente în proprietatea firmei: sunt
utili.ate la un nou proiect al s+u: de de.voltare%moderni.are. @n acest ca.: valoarea re.idual+ a
respectivelor active fi"e repre.int+ o economie de capital '+nesc: legat+ de noul proiect. /ceste
utila=e constituie: îns+: un element al efortului investiţional: valoarea lor r+mas+ este inclus+ în
totalul c1eltuielilor de investiţii iniţiale.
/lte active fi"e devenite disponi'ile: datorit+ restructur+rii activit+ţii firmei: dar înc+
'une pentru e"ploatare: sunt v;ndute: înc1iriate: date în locaţie de gestiune etc.
E:1*,+,) ?1 41(;,+,) ;, )261%(1 este o cale important+ de creştere a capitalului firmei.
Creşterea capitalului se poate reali.a fie prin emisiuni de noi acţiuni &creştere efectiv+(:
fie prin emisiuni de acţiuni prin mo'ili.area re.ervelor &restructurarea capitalului(.
E:151%(1/, ;, (.1 )261%(1 sunt supuse unor fundament+ri riguroase şi reglement+ri
precise. -le se fac la valoarea nominal+ a acţiunilor: iar firma sta'ileşte un preţ ţin;nd cont de
dou+ cerinţeB
– preţul s+ fie interesant pentru cump+r+torii potenţiali: adic+ s+ fie inferior cursului
ultimei cotaţii: dac+ firma este cotat+C
– preţul s+ fie peste o anumit+ limit+ pentru a nu dispersa prea mult capitalul.
8iferenţa dintre valoarea de piaţ+ &preţul o'ţinut la emisiune( şi valoarea nominal+ a
acţiunilor nou emise constituie >prima de emisiune?. /ceasta acoper+ diferitele c1eltuieli
oca.ionate de creşterea capitalului &reuniuni ale adun+rii acţionarilor: pu'licitate etc.( sau poate
fi utili.at+ pentru creşterea capitalului.
#peraţiunile de :.>1/1<)+, ) +,<,+4,/.+ au loc prin emisiuni de acţiuni care nu m+resc
valoarea capitalului. e reali.ea.+ un transfer al pasivului societ+ţii din postul de >re.erve? în
posturile de >capital? şi >prim+ de emisiune?.
7efiind vor'a dec;t de o redistri'uire: acţiunile emise în contul re.ervelor sunt atri'uite
gratuit. #peraţiunea poate fi reali.at+ şi prin creşterea valorii nominale a vec1ilor acţiuni.
@n vederea recapitali.+rii: o serie de întreprinderi mici şi mi=locii din ţara noastr+ au
folosit metoda 2-3#: const;nd în emiterea şi plasarea de acţiuni c+tre conducere şi salariaţii
proprii. /stfel: a fost soluţionat+ pe moment pro'lema lic1idit+ţilor.
@n întreprinderile mari: propuse pentru privati.are: concomitent cu transferul gratuit al
unei p+rţi din patrimoniu c+tre populaţie: are loc vinderea de acţiuni prin licitaţie: contra
numerar.
An rol important pentru constituirea unor resurse de investiţii îl au fondurile mutuale: pe
calea emiterii şi v;n.+rii de acţiuni: prin care se mo'ili.ea.+ economiile '+neşti ale populaţiei.
8eţin+torii încasea.+ anual dividende.
-"ist+ unele fonduri mutuale şi de investiţii: care funcţionea.+ pe principiul particip+rii
deponenţilor la investiţiile efectuate de fondul respectiv: primind o cot+ parte din profit:
proporţional cu valoarea particip+rii. Cei care doresc s+%şi converteasc+ acţiunile în 'ani lic1i.i:
o pot face prin intermediul 'ursei de valori.
$:&+%:%*%+1/, >)(2)+, &, *,+:,( /%(0 ?1 :1@/.21%
9irmele apelea.+ la credite 'ancare atunci c;nd resursele proprii sunt insuficiente: în
ca.ul unora cu activit+ţi mai puţin renta'ile: iar în ca.ul altora: cu activitate prosper+: atunci
c;nd îşi propun proiecte de mare anvergur+.
4ecurgerea la împrumuturi 'ancare este su'ordonat+ unor cerinţe specifice pieţei
financiare: în sensul de a respecta principiul ec1ili'rului financiar al firmei şi solva'ilit+ţii sale în
ca. de con=unctur+ nefavora'il+.
@n economia rom;neasc+: utili.area creditelor pentru investiţii înt;mpin+ mari o'stacole:
din cau.a do';n.ilor e"trem de ridicate. 2otivul principal îl constituie e"istenţa inflaţiei. @n
21
astfel de împre=ur+ri: '+ncile practic+ o rat+ real%po.itiv+ a do';n.ii &mai mare dec;t rata
inflaţiei(.
Creditele pentru investiţii: în funcţie de garanţiile care stau la 'a.a lor: îm'rac+ mai multe
forme.
a( 0mprumuturi bancare ce se acordă pe bază de !aranţii materiale. /ceste garanţii se
refer+ la capitalul sau patrimoniul firmei: în special unele elemente ale activului imo'ili.at: care
ar putea fi valorificate la nevoie pentru recuperarea datoriei.
'( (redite ipotecare. Cel care solicit+ creditul ipotec1ea.+ o valoare: în general cl+diri:
terenuri şi mi=loace circulante cu mare transfera'ilitate &convertire rapid+ în lic1idit+ţi(.
/ceast+ categorie de credite este: în general: mai restr;ns+: fiind legat+ de micii
investitori: şi se refer+ la locuinţe: la micile investiţii din agricultur+: la micile investiţii ale
antreprenorilor care lucrea.+ pe cont propriu: asociaţii familiale: mici 4$%uri etc.
c( (redite de cas4+flo:. /ceste credite nu sunt garantate material. ingura garanţie este
studiul de fe.a'ilitate al afacerii. @n ţ+rile de.voltate acest tip de credit este categoria cea mai
r+sp;ndit+.
@n principiu: creditul de cas1%floO implic+ cele mai mari riscuri: comparativ cu celelalte
categorii de credite. /stfel: dac+ din volumul creditelor acordate cu garanţie material+ doar 5H
a=ung la pierdere: la creditele de cas1%floO pierderea este de 2,H şi c1iar mai mare. /cest lucru
este înţeles şi acceptat de c+tre '+nci: care îşi constituie societ+ţi de asigurare şi provi.ioane de
risc.
3+ncile comerciale rom;neşti evit+ s+ acorde astfel de credite: datorit+ riscului pe care%l
presupun. Pentru acoperirea eventualelor pierderi: '+ncile tre'uie s+ instituie m+surile care se
impun şi s+ e"ercite un control asupra agentului economic în cau.+: control care s+ cuprind+
toate laturile activit+ţii.
Pentru a veni în spri=inul întreprinderilor private: s%a creat 9ondul 4om;n de Parantare a
Creditelor: a c+rui menire este: pe de o parte: s+ contri'uie la consolidarea sistemului 'ancar prin
asumarea unei p+rţi a riscului e"istent în acordarea unor împrumuturi. Partea de garanţie este de
ma"im *,H din valoarea creditului asigurat. ta'ilirea acestui plafon urm+reşte implicarea mai
activ+ a '+ncilor în asumarea r+spunderii de împ+rţire a riscului.
@n fa.a iniţial+: au e"istat şi e.it+ri din partea '+ncilor comerciale în a%şi asuma riscul
acestui gen de credit &cas1%floO(. 8eşi e"ist+ riscul de a se înregistra şi pierderi: la creditul de
cas1%floO &suportate din provi.ioanele de risc( tre'uie reţinut c+ ele contri'uie într%o 'un+
m+sur+ la de.voltarea sectorului întreprinderilor private.
Paranţiile de credite se acord+ pe 'a.a unor criterii privind eficienţa şi renta'ilitatea
proiectului. e au în vedere şi unele priorit+ţi: fiind preferate firmele care produc o valoare
ad+ugat+ mare: îşi e"port+ producţia sau ameliorea.+ infrastructura.
%0,*%/ ;, 5*)* aloc+ fonduri pentru investiţii în volume c;t mai mici posi'il: asigur;nd
resurse doar pentru domenii care nu pot face faţ+ pieţei şi concurenţei: deci nu pre.int+ interes
pentru investitorii particulari: dar a c+ror e"istenţ+ este necesar+ în de.voltarea economico%
social+ a ţ+rii. e au în vedere domenii de interes naţional: îm'un+t+ţiri funciare: protecţia
mediului etc. &centrale nucleare: lucr+ri din domeniul mineritului: petrolului: energiei electrice
etc.(.
8e asemenea: se intervine cu fonduri de la 'uget pentru facilitarea acord+rii de credite
'ancare unor agenţi economici &credite cu do';n.i stimulative: reduse( diferenţa p;n+ la nivelul
ratei de pe piaţa capitalului fiind suportat+ de stat.
2.2. Surse eterne de finanţare
Pentru nevoile de redresare: de rete1nologi.are a economiei se apelea.+ la împrumuturi
e"terne şi investiţii directe de capital str+in.
Creditele e"terne sunt de mai multe categorii şi anumeB
22
– credite !uvernamentale sau cu garanţie guvernamental+: în spatele c+rora este statul:
c1iar dac+ se acord+ prin '+nciC
– credite bancare: unde riscul este e"clusiv al '+ncilorC
– credite acordate de instituţii internaţionale: gen 92I: 3I48: 3-48 etc.
Creditele guvernamentale se întemeia.+ pe convenţia înc1eiat+ între guvernul ţ+rii care
va acorda creditul şi guvernul celei care va primi creditul: sta'ilindu%se totodat+: şi plafoane de
garanţii ale împrumuturilor. @n cadrul plafoanelor sta'ilite se pot primi credite pentru
ac1i.iţionarea de maşini: utila=e: ec1ipamente: dar numai din ţara creditoare. Puvernul 4om;niei
este autori.at s+ contracte.e şi s+ garante.e împreun+ cu 374: credite financiare e"terne:
necesare aprovi.ion+rii cu materii prime de 'a.+ şi finanţ+rii investiţiilor.
Investiţiile directe de capital str+in repre.int+ una din c+ile cele mai eficiente: mai
profita'ile pentru procesul redres+rii. -le antrenea.+ sc1im'+ri su'stanţiale: deoarece astfel sunt
atrase te1nici şi te1nologii moderne şi managementul adecvat. Pe l;ng+ participarea la capital şi
susţinerea rete1nologi.+rii: firma str+in+ poate asigura comen.i şi pieţe: c1iar o preg+tire mai
eficient+ a forţei de munc+.
Creditele e"terne pe termen lung sunt acordate condiţionat de c+tre instituţiile şi
organismele internaţionale de specialitate în vederea atingerii unor o'iective propuse. 2-&: de
e"emplu: nu cere garanţii materiale: ci garanţii generale: de politic+ economic+: adic+ aplicarea
anumitor m+suri: în perioada de timp pentru care se acord+ împrumutul: care permit înaintarea pe
linia reformei economice: astfel înc;t s+ ai'+ loc redresarea 'alanţei de pl+ţi a ţ+rii şi s+ poat+ fi
înapoiat împrumutul.
$a fel 3I48 şi 3-48 acord+ credite condiţionate: adic+ numai împrumuturi >pe proiect?:
pentru a finanţa proiecte de investiţii.
0oate celelalte '+nci pretind o garanţie material+: anga=area aurului: legarea finanţ+rii de
un flu" comercial şi garantarea cu produsele respective. /cestea acord+ credite pe 'a.a unor
studii de fe.a'ilitate şi în condiţiile unor puternice garanţii de solva'ilitate. Creditele sunt
acordate pentru o'iective comerciale vitale din programul de restructurare.
2.3. !rganisme financiare internaţionale
Conferinţa de la 3retton%Koods &1!44(: organi.at+ su' egida #7A a pus 'a.ele unui nou
sistem monetar internaţional. Importanţa acestei conferinţe const+ în sc1im'area complet+ a
concepţiei de p;n+ atunci: prin introducerea spiritului înţelegerii mutuale: al cooper+rii largi în
pro'lemele activit+ţii financiar%valutare. 8e fapt: ea marc1ea.+ trecerea de la relaţiile 'ilaterale
la relaţii financiar%valutare multilaterale.
Conferinţa a iniţiat şi înfiinţarea a dou+ instituţii financiare internaţionaleB 9ondul
2onetar Internaţional &92I( şi 3anca Internaţional+ pentru 4econstrucţie şi 8e.voltare &3I48(.
F.(;%/ M.(,*)+ I(*,+()61.()/ a fost creat în 1!4*: cu scopul de a a=uta la de.voltarea
relaţiilor economice internaţionale: prin facilitarea sc1im'urilor valutare: ec1ili'rarea şi
armoni.area 'alanţelor de pl+ţi e"terne şi: în esenţ+: sta'ilitatea cursurilor valutare.
/cest organism internaţional se pre.int+ ca o instituţie de asigurare unde fiecare
coti.ea.+: dup+ mi=loacele sale: pentru a putea s+ 'eneficie.e de a=utoare su'stanţiale. 92I
intervine în ca.ul a=ust+rii 'alanţelor de pl+ţi şi în privinţa de.volt+rii prin mecanismele specifice
de credit: la solicitarea guvernului ţ+rii respective.
Creditul acordat de 92I este un credit guvernamental sau cu garanţie guvernamental+: în
spatele c+ruia este statul: c1iar dac+ se acord+ prin '+nci. Creditul este pe termen lung:
condiţionat de anga=area ţ+rilor împrumutate la îndeplinirea anumitor o'iective. /dic+: nu se cer
garanţii materiale: ci garanţii de politic+ economic+B aplicarea anumitor m+suri în perioada de
timp pentru care a fost f+cut creditul: care permit înaintarea reformei economice: pentru a
23
înapoia împrumutul. 8eci: va tre'ui s+ se o'ţin+ reducerea deficitului 'alanţei şi creşterea
re.ervei valutare a ţ+rii.
4+spunderea pe care şi%o asum+ 92I faţ+ de programele de reform+ economic+ ale ţ+rilor
mem're se asocia.+ cu cea a guvernelor ţ+rilor care solicit+ asistenţ+ în învingerea dificult+ţilor
grave cu care se confrunt+. 4olul 92I este de a a=uta ţ+rile s+ se redrese.e prin acordarea unor
împrumuturi avanta=oase.
Principalele forme de împrumut utili.ate de 92I: de care şi 4om;nia a 'eneficiat
încep;nd din 1!!, suntB
Q aran=amentele de tip stand%'F: care se acord+ ţ+rilor mem're în scopul dep+şirii unor
dificult+ţi temporare privind 'alanţa de pl+ţiC
Q spri=inirea ţ+rilor cu venituri foarte sc+.ute în finanţarea programelor
macroeconomice pe termen mediu şi a programelor de a=ustare structural+C
Q facilit+ţi de finanţare compensatorie: adic+ de acoperire a pierderilor înregistrate de
ţ+rile mem're ale 92I în ca.ul creşterii e"cesive a preţului la ţiţeiul de import.
@n programele de a=ustare pe care le anali.ea.+ şi le apro'+ şi%a g+sit loc şi componenta
social+. #'iectivul final urm+rit este creşterea economic+ real+ şi dura'il+: ceea ce implic+ o
com'atere în profun.ime a inflaţiei: a şoma=ului: a de.ec1ili'relor 'alanţelor de pl+ţi şi a
îndator+rii e"cesive.
2i=loacele prin care acţionea.+ 92I suntB
Q monitori.area politicii economice sta'ilite de ţ+rile mem're: în urma recomand+rilor
primite şi a dialogului detaliat cu repre.entanţii 92IC
Q intervenţia într%o manier+ şi mai 1ot+r;t+ atunci c;nd o ţar+ aflat+ în cri.+ a 'alanţei
de pl+ţi îi solicit+ a=utorul.
/sistenţa financiar+ de tip multilateral: acordat+ diverselor ţ+ri mem're ale 92I: în
scopul relans+rii economice: se pare c+ este de preferat unei asistenţe 'ilaterale: pentru c+
garantea.+ neutralitatea politic+ a spri=inului acordat: şi în acelaşi timp: favori.ea.+ atenuarea
practicii împrumuturilor legate: adic+ condiţionate de unele avanta=e ce ar putea fi cerute în
sc1im'.
)(2) I(*,+()61.()/' &,(*+% R,2.(5*+%261, ?1 D,<4./*)+, AIRDB a fost înfiinţat+ în
1!45 şi are sediul la Kas1ington. 3anca a avut la început menirea de a finanţa refacerea
economiei ţ+rilor ce au suferit în cel de%al doilea r+.'oi mondial. 8up+ terminarea acestei
misiuni: şi%a asumat rolul finanţ+rii unor investiţii în scopuri productive din ţ+rile în curs de
de.voltare: din ţ+rile s+race: av;nd prioritate sectorul pu'lic.
3I48 a do';ndit şi numele de 3anca 2ondial+ deoarece aproape toate statele lumii au
aderat la acest organism. # ţar+ poate do';ndi calitatea de mem'ru al 3+ncii atunci c;nd accept+
regulile de conduit+ în materie de finanţe internaţionale: respectiv s+ adere la 92I şi are o
contri'uţie la fondul statutar al 3+ncii.
9ondurile de care dispune 3I48 provin din trei surse principaleB capitalul social su'scris
de statele mem're: capitalurile mo'ili.ate prin emisiunile de o'ligaţiuni şi 'eneficiul o'ţinut din
operaţiile efectuate.
2+rimea sumei ce se su'scrie de fiecare ţar+ interesat+ s+ devin+ mem'ru al 3+ncii se
negocia.+: adic+ se sta'ileşte în funcţie de situaţia sa economic+ şi financiar+: apreciat+ prin
produsul intern 'rut pe locuitor.
9ondurile 3+ncii 2ondiale se creea.+ în cea mai mare parte prin su'scrieri din partea
ţ+rilor de.voltate: al+turi de toate statele lumii: care contri'uie dup+ posi'ilit+ţile lor. Capitalul
social este format din peste 1:3* milioane de acţiuni: fiecare acţiune valor;nd 1,,.,,, dolari
A/. u'scripţia f+cut+ de fiecare mem'ru este divi.at+ în dou+ p+rţi astfelB
Q 1,H se vars+ efectiv: const;nd din 1H aur sau dolari A/ &sumele put;nd fi utili.ate
li'er de 3anc+( şi !H în moneda statului su'scriitor &sume ce se pot utili.a cu consimţ+m;ntul
ţ+rii mem're(C
24
Q !,H: r+mas+ nev+rsat+: este p+strat+ de c+tre fiecare mem'ru: la 'anca sa central+:
într%un cont la dispo.iţia 3I48.
3anca 2ondial+ contractea.+ împrumuturi pe termen lung pe pieţele financiare
internaţionale prin emiterea şi v;n.area de o'ligaţiuni. /ceste împrumuturi pe care le primeşte
sunt purt+toare de do';n.i la nivelul pieţei de capital.
@n ceea ce priveşte profiturile 3+ncii: acestea re.ult+ din do';n.ile şi comisioanele de
anga=are aferente împrumuturilor acordate. -ste vor'a de sumele r+mase dup+ ac1itarea
diverselor c1eltuieli &do';nd+ la sumele împrumutate: salariile aparatului 'ancar etc.(.
4olul 3+ncii 2ondiale este de a spri=ini statele mem're cu fonduri pentru reconstrucţie şi
de.voltare. Creditele se acord+ într%o manier+ clasic+ &în condiţii de piaţ+(: cu o'ligaţia utili.+rii
lor eficiente: ceea ce presupune evitarea operaţiunilor care ar putea genera pierderi. 8eci: 3anca
2ondial+ tre'uie s+ îm'ine dou+ tr+s+turiB s+ fie: în acelaşi timp: instituţie financiar+
internaţional+ şi instituţie de de.voltare internaţional+.
3I48 poate garanta sau acorda împrumuturi &sau particip+ la acordarea de împrumuturi(
tuturor statelor mem're sau întreprinderilor &industriale: agricole: de transporturi( de pe teritoriile
statelor mem're.
C.(;1611/, 2,+%*, 5%(* %+:'*.)+,/,C
R statul sau 'anca central+ s+ garante.e integral ram'ursarea împrumutuluiC
R solicitantul s+ nu poat+ o'ţine altfel împrumutul în condiţii re.ona'ile pentru elC
R un comitet competent: printr%un raport scris: va recomanda proiectul: dup+ un e"amen
aprofundat al cereriiC
R 'anca estimea.+ ce do';nd+ şi ce ta"e financiare sunt adaptate la natura proiectuluiC
R în acordarea şi garantarea unui împrumut: 3anca va e"amina pro'a'ilitatea în care
împrumutatul şi garantul sunt în m+sur+ s+ fac+ faţ+ o'ligaţiilor aferente împrumutului.
#'iectivele 3+ncii 2ondiale pot fi sinteti.ate în urm+toareleB
1. 9acilitea.+ reconstrucţia: de.voltarea şi punerea în valoare a resurselor ţ+rilor mem'reC
2. Contri'uie la completarea sau suplinirea lipsei de capitaluri pentru investiţiile private str+ine
în ţ+rile mem'reC
3. Permite reali.area ec1ili'rului pe termen lung al sc1im'urilor internaţionale pentru ţ+rile
mem're.
Aneori: 3anca 2ondial+ recurge la com'inarea împrumuturilor sale cu cele ale altor
instituţii internaţionale: creditul purt;nd denumirea de cofinanţare.
Procedura preliminar+ în vederea acord+rii unui credit 3I48 presupune urm+toareleB
Q solicitarea de principiu a unei ţ+ri mem're în 'a.a unui studiu de fe.a'ilitate a
investiţieiC
Q raportul unei comisii de e"perţi 3I48 în urma vi.itei efectuate în ţara solicitatoare şi
a anali.+rii oportunit+ţii investiţieiC
Q negocierea acordului de împrumut de c+tre repre.entanţii desemnaţi de 3anc+ şi de
ţara solicitatoareC
Q apro'area şi semnarea acordului de împrumut de c+tre Parlamentul ţ+rii solicitatoare.
@n cadrul 3+ncii 2ondiale au fost create dou+ organisme: ca filiale ale saleB Corporaţia
9inanciar+ Internaţional+ &C9I( şi /sociaţia Internaţional+ de 8e.voltare &/I8(. 3anca împreun+
cu filialele sale compun grupul 3+ncii 2ondiale.
C9I &înfiinţat+ în 1!5)( are ca scop s+ a=ute întreprinderile private din ţ+rile mem're pe
calea de.volt+rii.
/I8 are rolul de a asista ţ+rile cele mai s+race: în condiţii mult mai favora'ile dec;t cele
ale 3I48. /ceast+ instituţie acord+ împrumuturi pentru proiecte de de.voltare al c+ror termen de
ram'ursare poate fi de 35%4, de ani: inclu.;nd şi o perioad+ de graţie de 1, ani: f+r+ do';nd+:
fiind perceput numai un comision de ,:*5H pe an pentru acoperirea c1eltuielilor administrative.
Creditele pe termen lung apar de o'icei su' form+ de a=utor 'ilateral sau a=utoare
acordate de c+tre unele '+nci regionale de de.voltare.
25
)(2) E%+.&,)(' &,(*+% R,2.(5*+%261, ?1 D,<4./*)+, AERDB
/ fost creat+ în 1!!1 în scopul acord+rii de asistenţ+ ţ+rilor din -uropa Central+ şi de -st:
pentru crearea şi de.voltarea unei economii de piaţ+. /cţionarii s+i sunt at;t din aceast+ regiune:
printre care şi 4om;nia: c;t şi din restul lumii: la care se adaug+ Aniunea -uropean+ şi 3anca
-uropean+ de Investiţii.
@n structura ei intern+ se afl+ dou+ departamenteB 3anca Comercial+ şi 3anca de
8e.voltare.
Proiectele susţinute de 3-48 tre'uie s+ contri'uie la de.voltarea sectorului privat: la
încura=area investiţiilor str+ine directe: crearea şi consolidarea instituţiilor financiare:
restructurarea industriei: crearea unei infrastructuri moderne pentru de.voltarea sectorului privat:
promovarea întreprinderilor mici şi mi=locii: prote=area mediului am'iant.
pri=inul acordat ţ+rilor din -uropa Central+ şi de -st de c+tre 3-48 const+ în asistenţ+
te1nic+ şi financiar+: pentru a le a=uta la gr+'irea procesului de tran.iţie la economia de piaţ+.
P/)5):,(*,/, 7.(;%+1/.+ 5)/, 5%(* ;1+,261.()*, )5*7,/C
– cel puţin ),H c+tre întreprinderile sectorului privat şi întreprinderile din proprietatea
statului care sunt în perspectiv+ de privati.areC
– cel mult 4,H c+tre infrastructura pu'lic+ sau alte proiecte.
)(2) &.)*, .7,+1 )515*,(6' 8( %+:'*.)+,/, ;.:,(11C
– servicii consultativeC
– identificarea proiectelor: preg+tirea şi finanţarea infrastructurii sectoarelorC
– mo'ili.area finanţ+rii adiţionale din surse pu'lice şi private: pe 'a.+ de cofinanţareC
– spri=inirea implement+rii proiectului: inclusiv furni.+rii de utila=e şi ec1ipamente.
P+.&%(,+1/, ;, 71()(6)+, 8()1(*)*, ERD *+,>%1, >)<)*, &, %+:'*.)+,/,C
– proiecte însoţite de planuri de afaceri sau studii de fe.a'ilitateC
– un raport de anali.+ şi o e"perti.+ a partenerilorC
– minimul de fonduri cerute de 'anc+ &5 mil. -A4#(C
– finanţarea în moned+ converti'il+C
– s+ corespund+ priorit+ţilor '+ncii şi în ca.ul întreprinderilor comercialeC
– disponi'ilitate de capital în întreprindere sau pentru proiect.
)(2) E%+.&,)(' ;, I(4,5*1611 AEIB
3-I are misiunea de a favori.a reali.area o'iectivelor Aniunii -uropene: prin acordarea
de resurse financiare pe termen lung pentru reali.area unor investiţii via'ile.
3anca ofer+ servicii pe linia evalu+rii şi finanţ+rii proiectelor de investiţii.
Pentru a%şi atinge scopul: proiectele şi programele tre'uie s+ fie via'ile în patru domeniiB
economic: te1nic: ecologic şi financiar. 9iecare proiect de investiţii este serios evaluat şi urm+rit
p;n+ la atingerea scopului s+u.
3anca finanţea.+ proiecte ale ţ+rilor din cadrul Aniunii -uropene: iar împrumutul nu
dep+şeşte: în linii generale: 5,H din costurile de investiţii. -l poate fi utili.at al+turi de
su'venţiile naţionale.
3-I finanţea.+ investiţii de mari dimensiuni &pornind de la 25 mil. -A4#( prin
împrumuturi individuale în cola'orare cu iniţiatorul proiectului. Proiectele de dimensiune medie
şi mic+ sunt susţinute indirect sau prin împrumutarea '+ncilor care operea.+ la nivel naţional sau
regional.
C+1*,+11/, ;, )&+.>)+, ) 2+,;1*,/.+ 5, +,7,+' /)C
– e"istenţa leg+turii investiţiei cu politicile Aniunii -uropeneC
– via'ilitatea te1nic+ şi financiar+ a proiectului de investiţiiC
– respectarea regulilor de protecţie a mediului încon=ur+torC
– situaţia financiar+ a iniţiatorului: perspectivele de cas1%floO şi garanţiile oferite.
8urata împrumutului poate a=unge p;n+ la 2, de ani. -a depinde de tipul şi durata de
viaţ+ te1nologic+ a proiectului.
2)
c+derea rolului statului în de.voltarea economic+: odat+ cu demararea procesului de
privati.are: precum şi deficitele 'ugetare ale multor ţ+ri: constituie motivul pentru care '+ncile
comerciale: instituţiile financiare multilaterale &3anca 2ondial+: 3-48(: precum şi agenţiile de
creditare se uit+ din ce în ce mai puţin la garanţiile date de stat în spri=inul unor proiecte: fiind
interesate mai mult de via'ilitatea proiectului în cau.+ din punct de vedere comercial şi de
structura sa solid+ din punct de vedere financiar.
9inanţarea de proiect este orice finanţare care se reali.ea.+ doar pe 'a.a caracteristicilor
proiectului însuşi. unt e"cluse din start proiectele iniţiate de firme în care finanţarea e"tern+
este mo'ili.at+ pe 'a.a propriei lor sta'ilit+ţi şi nu pe 'a.a solidit+ţii proiectului însuşi: precum
şi întreprinderile de stat c+rora: în mod o'işnuit: li se aloc+ fonduri de la 'ugetul de stat sau
c+rora li se acord+ garanţie guvernamental+ pentru reali.area proiectului respectiv.
2.4. "easing#ul $credit#%ail&
Cunoscut la noi din literatura de specialitate dar foarte frecvent utili.at în practica multor
ţ+ri de.voltate: credit%'ail a ap+rut ca varianta france.+ a sistemului american de leasing.
Credit%'ailul nu este o surs+ propriu%.is+ de finanţare a investiţiilor: ci creea.+
posi'ilitatea pentru întreprindere de a dispune de anumite 'unuri f+r+ a fi o'ligat+ s+ le cumpere
&f+r+ a deveni proprietara lor(.
Conform legii france.e: credit%'ail este definit ca >o operaţiune de înc1iriere a 'unurilor
de ec1ipament: a utila=elor şi 'unurilor imo'iliare de folosinţ+ comun+: cump+rate special pentru
a fi înc1iriate de c+tre întreprindere: care le p+strea.+ în proprietate: d;nd dreptul locatarului de a
ac1i.iţiona integral sau parţial 'unurile respective la un preţ convenit în funcţie de v+rs+mintele
efectuate su' form+ de c1irie?.
@n efectuarea unei operaţiuni de credit%'ail intervin trei organismeB
– întreprinderea care are nevoie de 'unC
– furni.orul &v;n.+torul(C
– organismul financiar al credit%'ail.
pre deose'ire de o înc1iriere o'işnuit+: credit%'ail confer+ locatarului dreptul de a
deveni proprietarul 'unului la sf;rşitul contractului: la un preţ convenit. /stfel: credit%'ail apare
ca un su'stitut interesant al unei surse de finanţare a investiţiilor.
Credit%'ail pre.int+ avanta=e importante pentru toate cele trei tipuri de organisme
implicate: date de atenuarea sau c1iar eliminarea efectelor riscului indus prin operaţiunile de
finanţare şi investiţionale clasice. Principalul avanta=at al acestei operaţiuni r+m;ne a fi
utili.atorul care poate 'eneficia de efectele folosirii 'unului respectiv f+r+ a anga=a integral
suma: aşa cum ar tre'ui s+ fac+ în ca.ul cump+r+rii.
Atili.atorul alege 'unul de care are nevoie de la furni.or: depun;nd o documentaţie
complet+ apoi organismului de credit%'ail cu care înc1eie un contract.
#rganismul financiar de credit%'ail este cel care acoper+ financiar operaţiunea faţ+ de
furni.or. Aneori: acesta o'lig+ furni.orul la plata unui avans care nu repre.int+ dec;t o parte din
valoarea 'unului. @n perioada de e"ploatare utili.atorul pl+teşte o c1irie: de regul+ la începutul
fiec+rei perioade.
Atili.atorul reali.ea.+ astfel o economie de investiţii: c1iar dac+ suma avansului şi a
pl+ţilor ulterioare succesive dep+şeşte valoarea preţului integral de ac1i.iţie a 'unului. @n plus:
are posi'ilitatea de a cump+ra 'unul la un preţ şi termen convenite. 4iscul operaţiunii este
împ+rţit: de fapt: între cele trei organisme.
@n sens relativ: credit%'ail asigur+ şi posi'ilit+ţi suplimentare de împrumut pentru
utili.ator: sumele pl+tite neafect;nd rata îndator+rii.
2*
2.5. Structura de finanţare a investiţiilor
@n structura surselor de finanţare a investiţiilor: efortul propriu &autofinanţarea( r+m;ne
permanent pe primul plan.
@n principiu: pentru investitor autofinanţarea pare a fi o surs+ gratuit+: deoarece nu
presupune nici un fel de pl+ţi. 8ar: totuşi: ca o parte a capitalului propriu: autofinanţarea are şi ea
un cost sau: mai degra'+: un cost de oportunitate: dat de limita ratei de renta'ilitate cerute de
acţionari &de proprietari(. /ceasta pentru c+ ei renunţ+ la o remunerare suplimentar+ în scopul
asigur+rii de resurse financiare pentru de.voltarea viitoare a firmei.
/utofinanţarea pentru investiţii se reali.ea.+ pe 'a.a fondurilor proprii de origine
intern+B re.erve şi amorti.are.
@n sens practic pot fi puse în evidenţ+ dou+ modalit+ţi de evaluare a nivelului posi'il al
autofinanţ+rii.
Prima modalitate: numit+ comercial+: sugerea.+ mai degra'+ o determinare de principiu a
nivelului posi'il al autofinanţ+rii. @n acest sens: autofinanţarea apare ca diferenţa dintre totalul
v;n.+rilor şi totalul c1eltuielilor prev+.ute pentru o perioad+ &un an(. 0re'uie preci.at c+ în
totalul c1eltuielilor nu se include amorti.area.
/ doua modalitate de calcul: în sens financiar%conta'il: poate fi de.voltat+ pe 'a.a
urm+toarei relaţii de calculB
( ) ( ) 0 / C P C C P /
. f f
⋅ − − − − − ·
: undeB
/
f
J capacitatea de autofinanţare a întreprinderiiC
P J total încas+riC
C J total c1eltuieli &f+r+ amorti.are(C
/
.
J amorti.area anual+C
0 J rata impo.ituluiC
C
f
J c1eltuieli financiare.
8in aceasta: deduc;nd dividendele sau venitul proprietarilor se o'ţine autofinanţarea
prev+.ut+ sau efectiv+ a unei perioade.
7ivelul autofinanţ+rii este influenţat deB
– cifra de afaceriC
– politica de împrumutC
– politica de amorti.areC
– politica de distri'uire a dividendelor.
Proporţiile în care întreprinderea îşi acoper+ finanţarea proiectelor sale din diferite surse
pot fi diferite. @n principal dou+ sunt determinantele acestei structuriB
– posi'ilit+ţile de acces la fiecare surs+C
– costul specific al fiec+rei surse.
@n condiţii de acces nelimitat la oricare surs+: cea mai 'un+ structur+ de finanţare a
proiectelor este aceea prin care întreprinderea poate reali.a un cost mediu minim al capitalului.
8ac+ întreprinderea va urm+ri s+%şi diminue.e costul capitalului atunci pare normal ca ea
s+ apele.e la diferite surse în ordinea descresc+toare a costurilor specifice de remunerare.
Pentru o piaţ+ financiar+ relativ ec1ili'rat+ sursa cea mai ieftin+ este împrumutul.
#rientarea întreprinderii spre finanţarea proiectelor sale prin împrumut este deci fireasc+. @n
acest mod întreprinderea o'ţine un >efect de levier? po.itiv: care va permite o creştere a
'eneficiilor şi: implicit: a 'eneficiilor de reparti.at.
-fectul de levier poate fi determinat cu a=utorul relaţieiB
( ) e r $ l − ·
: unde
l J efectul de levierC
6
8
$ · S rata îndator+rii: în careB
8 J datoria pe termen mediu şi lungC
6 J nivelul capitalului permanent al întreprinderiiC
28
r J rata renta'ilit+ţii economice a capitaluluiC
e J costul remuner+rii împrumutului &rata do';n.ii(.
0entaţia întreprinderii spre împrumuturi este temperat+ de riscul propriu: pe de o parte: şi
de solicitarea de garanţii din partea celui care acord+ împrumutul: pe de alt+ parte. @n aceste
condiţii: rata îndator+rii: calculat+ ca raport între datoriile pe termen mediu şi lung şi capitalul
propriu: nu va putea fi acceptat+ peste o anumit+ limit+. Aneori: reglement+rile legale fi"ea.+
limita ratei îndator+rii. /şadar: întreprinderea va tre'ui s+ caute o structur+ ec1ili'rat+ de
finanţare: care s+%i asigure procurarea resurselor la cel mai mic cost.
2odul de finanţare a proiectului va avea consecinţe asupra flu"urilor anuale de fonduri
ale întreprinderii: iar structura optim+ de finanţare poate fi sta'ilit+ anali.;nd modificarea
costului capitalului în raport cu rata îndator+rii.
/ctivitatea unei întreprinderi este necesar a fi finanţat+ at;t pe termen scurt &investiţiile în
active circulante(: c;t şi pe termen lung &investiţiile în active fi"e(. Pentru anumite perioade este
posi'il a fi transferate anumite fonduri necesare finanţ+rii pe termen lung pentru reali.area
finanţ+rii pe termen scurt.
9irmele care%şi desf+şoar+ activitatea pe actuala piaţ+ rom;neasc+ sunt întreprinderi mari
&în general cele cu capital de stat sau cu capital ma=oritar de stat( şi întreprinderi mici şi mi=locii
&cu capital privat(. /m'ele categorii se confrunt+ cu pro'leme privind finanţarea producţiei pe
termen scurt: c;t şi pe termen lung. @n timp ce întreprinderile mari utili.ea.+ toate fondurile
pentru reali.area finanţ+rii pe termen scurt &şi nu reuşesc întotdeauna( cu re.ultate negative
asupra întregii activit+ţi şi asupra via'ilit+ţii întreprinderii pe termen lung: întreprinderile mici şi
mi=locii încearc+ s+ o'ţin+ fonduri pentru investiţii. 8in acest motiv este important s+ fie
susţinut+ de.voltarea investiţiilor. Pro'lema care apare este legat+ de g+sirea surselor de
finanţare pentru aceste întreprinderi.
C.(2/%<11
&niţial. orice proiect de investiţii se bazează pe acumulările anterioare de capital ale
investitorului. dar $i pe sursele altor investitori dispu$i să+$i an!a"eze economiile. Astfel. sursele
din care pot fi finanţate investiţiile sunt7 surse din interiorul ţării $i surse din eterior. sau într+o
altă clasificare surse proprii $i surse atrase.
Autofinanţarea reprezintă capacitatea firmei de a produce resurse investiţionale din
profitul net. amortismentul cumulat. încasările din v1nzarea utila"elor scoase din funcţiune.
emiterea $i vinderea de acţiuni $i mobilizarea rezervelor. 0nsă. de cele mai multe ori firmele sunt
nevoite să apeleze la împrumuturi bancare pe termen lun! $i mi"lociu. Astfel. creditele pentru
investiţii pot fi credite pe bază de !aranţie materială. credite ipotecare $i credite de cas4+flo:.
8n loc aparte în finanţarea investiţiilor îl reprezintă leasin!+ul (creditul+bail). care are
avanta"ul că utilizatorul acestuia realizează o economie de investiţii.
A$adar. pe parcursul acestui capitol au fost prezentate sursele de finanţare necesare
realizării unei investiţii care va duce la cre$terea profitului. a productivităţii. la acoperirea unor
noi se!mente de piaţă. la lăr!irea !amei de produse sau mai bine spus la eficientizarea
activităţii unei firme. 0n capitolul următor va fi prezentat conceptul de eficienţă economică $i
decizia de investiţii.
C%41(*, 2-,1,
• surse de finanţareC
• surse propriiC
• surse atraseC
• cas1%floOC
• leasingMcredit%'ailC
• autofinanţareC
• efect de levier.
2!
$(*+,>'+1 ?1 *,5*, ;, 2.(*+./
1. Care sunt sursele din care pot fi finanţate investiţiileN
2. Care este componenţa fondului de de.voltare ce se constituie de c+tre o societate
comercial+N
3. @n ce situaţie apelea.+ firmele la credite 'ancareN
4. Care sunt creditele 'ancare de investiţii în funcţie de garanţiile solicitate de instituţiile
financiareN
5. -numeraţi categoriile de credite e"terne.
). Care este caracteristica creditelor de cas1%floON
a( nu implic+ riscuri pentru 'anc+C
'( nu se pot reali.a pierderiC
c( sunt garantate pe 'a.a studiului de fe.a'ilitateC
d( sunt garantate material.
*. Care sunt organismele ce intr+ în efectuarea unei operaţiuni de leasingN
8. ursele de finanţare a investiţiilor pot fiB
a( surse interne şi e"terneC
'( surse proprii şi împrumutateC
c( leasingC
d( emitere de acţiuni.
!. Care sunt elementele determinante ale structurii financiareN
1,. Ce este efectul de levierN
11. Care sunt diferenţele dintre leasing şi creşterea capitalului prin mo'ili.area
re.ervelorN
3,
CAP. 3. EFICIENŢA ECONOMICĂ ŞI DECIZIA DE INVESTIŢII
#ezumat
6entru a fi viabilă $i pentru a face obiectul concurenţei. orice activitate economică
trebuie să fie eficientă.
0n acest capitol va fi definit conceptul de eficienţă. subliniind principalele sale
componente 3 efecte;rezultate $i eforturi;c4eltuieli 3 precum $i tipolo!ia acestora. /e asemenea.
va fi prezentată procedura de selecţie a proiectelor de investiţii. precum $i evaluarea $i analiza
acestora.
3.1. Conceptul de eficienţ'
#rice activitate uman+ este: în acelaşi timp: consumatoare de resurse şi produc+toare de
efecte. 8e.voltarea economico%social+ s%a 'a.at: mult timp: pe concepţia c+ omenirea dispune de
resurse naturale în cantit+ţi mai mult dec;t suficiente. 8ar: şocurile produse de cri.ele de energie
şi de materii prime: precum şi degradarea tot mai evident+ a mediului natural: datorit+ e"ploat+rii
sale neraţionale: au condus la conturarea unei concepţii realiste cu privire la disponi'ilit+ţile de
resurse la nivel mondial: c;t şi la nivelul fiec+rei ţ+ri în parte.
7ivelul limitat al resurselor materiale şi de munc+ generea.+ cerinţa economicit+ţii
folosirii lor: în sensul asigur+rii unor randamente ma"ime sau unor consumuri c;t mai reduse.
Pornind de la sensul lingvistic al noţiunii de eficienţ+: se poate afirma c+ eficienţa este
atri'utul oric+rei activit+ţi umane de a produce efectul util dorit. @n e"presia sa cea mai general+:
eficienţa este redat+ de relaţia dintre re.ultatele o'ţinute: într%o anumit+ activitate &/
i
( şi
c1eltuielile de resurse cu respectiva activitate. 8ar: caracteri.area nivelului s+u de eficienţ+
presupune raportarea &studiul comparativ( la o 'a.+ de comparaţie spaţio%temporal+ &/
,
( care
poate fi nivelul atins în alte activit+ţi similare: sau variante de proiect: m+rimi normative
predeterminate etc. &figura nr. 4(.
2i!ura nr. 4 3 )ipuri de corelaţii pentru studiul eficienţei
în careB 4
i
M4
,
J consum de resurse &eforturi( pentru activitatea iM,C
-
i
M-
,
J efecte generate de activitatea iM,.
Conform acestei sc1eme: studiul eficienţei unei activit+ţi are la 'a.+ urm+toarele tipuri de
corelaţiiB
a( comparaţie între nivelul resurselorC
'( comparaţie între nivelul efectelorC
c( comparaţie de tipul efortMefect şi efectMefortC
d( comparaţie între nivelurile de eficienţ+.
Ana din accepţiunile noţiunii de eficienţ+ esteB efecte c;t mai mari în raport cu resursele
alocate sau consumate. /ceasta arat+ efectul util pe unitatea de resurs+ alocat+ &-M4( sau invers:
efortul depus pentru o'ţinerea unei unit+ţi de efect &4M-(.
31
4
i
4
,
-
i
-
,
a
'
/
i
/
,
c
c
d
Privit+ din punct de vedere aplicativ: eficienţa se poate defini ca un raport o'iectiv:
cantitativ: între efectele şi eforturile depuse în vederea o'ţinerii lor.
4
-
e · J ma"im: adic+: ma"imi.area efectelor o'ţinute pe unitatea de resurs+
alocat+Mconsumat+C
-
4
e · J minim: adic+: minimi.area consumului de resurse pe unitatea de efect o'ţinut.
7atura şi caracterul eforturilor şi efectelor se reflect+ asupra caracterului eficienţei. 8in
punctul de vedere al resurselor: acestea tre'uie s+ fie c;t mai riguros structurate ca s+ r+spuns+
cerinţelor de anali.+ &cum se folosesc: c;t se consum+: gradul de valorificare: economisirea lor(.
tructurarea presupune urm+toarele criteriiB
– dup+ criteriul regener+rilor în timpB
 resurse regenera'ileC
 resurse neregenera'ile.
– dup+ natura lorB
 umane: te1niceC
 materiale: financiare.
– dup+ modul cum particip+ la circuitul economicB
 resurse potenţialeC
 resurse intrate în circuitul economic.
8in punctul de vedere al efectelor: de asemenea: eficienţa necesit+ structurarea acestora.
-fectele pot fiB
T directeB identifica'ile la locul unde se desf+şoar+ activitateaC
T indirecteB identifica'ile în alte sectoare de activitate.
Q 8up+ momentul la care se producB
T efecte imediateC
T efecte posi'ile: viitoare.
Q 8up+ natura lorB
R efecte economiceC
R efecte ecologiceC
R efecte socialeC
R efecte te1nice etc.
# anali.+ complet+ şi comple"+ impune luarea în considerare: într%o e"primare unitar+: a
tuturor categoriilor de efecte. Pro'leme deose'ite ridic+ efectele de natur+ diferit+. /cest lucru
este deose'it de dificil: uneori c1iar imposi'il de reali.at: deşi din punct de vedere teoretic: se
poate re.olva prin regula paralelogramului deforma'il &figura nr. 5(.
32
2i!ura nr. 53 (ompunerea efectelor
@n figur+B
-
1
: -
2
: -
3
: -
4
J categorii de efecte diferite ca natur+C
C
1
J re.ultanta compunerii efectelor -
1
şi -
2
C
C
2
J re.ultanta compunerii efectului -
3
cu re.ultanta C
1
C
C
3
J re.ultanta compunerii efectului -
4
cu re.ultanta C
2
: aceasta fiind re.ultanta glo'al+.
@n practic+ acest lucru este inaplica'il şi: de aceea: în multe ca.uri se procedea.+ la
a'ordarea parţial+ a studiului de eficienţ+: pe tipuri de efecte &în principal: studiul de eficienţ+
economic+(.
8in punct de vedere cantitativ: corelaţia dintre eforturi şi efecte se e"prim+ prin indicatori
de eficienţ+ care: de regul+: îm'rac+ forma unor raporturi matematice. Pentru a caracteri.a
eficienţa unei activit+ţi: în toat+ comple"itatea sa: este necesar s+ se foloseasc+ un sistem de
indicatori care s+ pun+ în evidenţ+ toate corelaţiile posi'ile între eforturi şi efecte.
8e un real folos este matricea efectMefort &figura nr. )(. -ste o matrice p+trat+: în care
num+rul de liniiMcoloane este cel al indicatorilor de efort şi de efect identificaţi ca fiind
caracteristici activit+ţii ce se anali.ea.+. #rdonarea acestora permite partiţionarea matricei în
patru cadrane. 9iecare cadran va conţine un anumit tip de indicatori de eficienţ+ economic+:
astfelB
a( indicatori de tip efortMefort &cadranul I(: cum ar fiB costul unui loc de munc+: gradul de
în.estrare te1nic+ a muncii etc.C
'( indicatori de tip efectMefort &cadranul II(: cum ar fiB profit la un leu investit: producţia
la un milion lei mi=loace fi"e etc.C
c( indicatori de tip efortMefect &cadranul III(: cum ar fiB investiţia specific+: c1eltuieli la
1,,, lei producţie etc.C
d( indicatori de tip efectMefect &cadranul IL(B profit la 1,,, lei încas+ri: curs de revenire
etc.
-forturi &resurse( -fecte
4
1
U 4
i
U 4
n
-
1
U -
=
U -
m
33
C
3
-
1
C
1
-
2
-
3
-
4
C
2
-forturi
n
i
1
4
4
4


Cadran I Cadran II
-fecte
m
=
1
-
-
-


Cadran III Cadran IL
2i!ura nr. ' 3 -atricea efort;efect
3.2. Procedura de selecţie a proiectelor de investiţii
8eci.ia de investiţie într%o firm+ presupune parcurgerea anumitor etape logice: pre.entate
cronologic &figura nr. *(.
Procedura de selecţie este o pro'lem+ specific+ fiec+rei organi.aţii. 8e ma"im+
importanţ+ este anali.a impactului firm+ % mediu economic.
8eşi necuantifica'il+: aceast+ anali.+ este utili.at+ pentru sta'ilirea strategiei de
de.voltare a firmei şi conţine trei momente importanteB
– determinarea o'iectivelor firmeiC
– anali.a diagnostic a firmei care urm+reşte s+ determine punctele forte şi sla'e ale
firmeiC
– evaluarea mediului economic în care firma îşi desf+şoar+ activitatea.
/nali.a şi diagnosticarea mediului sunt componente deose'it de importante ale
procesului strategic managerial care asigur+ succesul firmei pe piaţa concurenţial+: de o'icei
introduse în studiile de fe.a'ilitate.
-ste cunoscut faptul c+ toate unit+ţile identific+ punctele forte şi sl+'iciunile lor şi
posi'ilit+ţile şi ameninţ+rile mediului concurenţial. 8ar ceea ce este pierdut adesea din vedere
este faptul c+ o com'inare între aceşti factori poate duce la o'ţinerea şi alegerea anumitor
strategii. /st+.i proiectanţii de strategii utili.ea.+ un num+r de matrice care arat+ relaţiile dintre
varia'ilele critice &de e"emplu: matricea 0#K(.
34
2i!ura nr. < 3 ,tape decizionale
Principalele stadii în alegerea proiectelor de investiţii sunt urm+toarele D31EB
I. generarea propunerilor de investiţii &etapele 1%3(C
II. selecţia proiectelor de investiţii &etapele 4%8(C
III. implementarea: controlul şi anali.a re.ultatelor &etapele !%1,(.
I. Penerarea propunerilor de investiţii este: de o'icei: o pro'lem+ descentrali.at+ care
permite s+ fie ela'orate propuneri de investiţii la toate nivelurile întreprinderii. @n general:
nivelurile inferioare propun investiţii de înlocuire: de moderni.are sau de e"pansiune: iar
nivelurilor superioare le revine responsa'ilitatea de a propune proiecte de de.voltare strategic+.
@n acest stadiu: fiecare proiect tre'uie s+ fie însoţit de un studiu comercial: te1nic şi financiar:
care s+ =ustifice oportunitatea investiţiei.
II. elecţia proiectelor de investiţii se efectuea.+ pe criterii financiare: dar ţin;nd cont de
priorit+ţile directe de politic+ investiţional+. -a se refer+ la alegerea investiţiilor renta'ile în
funcţie de resursele ce pot fi alocate pentru acestea.
0eoria financiar+ indic+ faptul c+ în luarea deci.iei de investiţie pot fi înt;lnite anumite
criterii care duc la folosirea unor metode sau a altora: cum ar fiB ma"imi.area profitului firmei:
minimi.area termenului de recuperare: reducerea riscului asociat proiectului de investiţii sau
ordonarea optimal+ a proiectelor mutual e"clusive. @n general: este acceptat c+ a'ordarea
dinamic+ este o te1nic+ mult mai 'un+ dec;t a'ordarea static+ în ceea ce priveşte considerarea
acestor criterii.
@n pre.ent: cele mai utili.ate metode sunt cele care impun o anali.+ 'a.at+ pe influenţa
factorului timp asupra valorii profita'ilit+ţii. @ntre acestea: te1nica venitului net total actuali.at
&L7/( are cea mai 'un+ fundamentare teoretic+. @ns+ unii manageri prefer+ rata intern+ de
renta'ilitate &4I4( D)E: D32E.
@n marile întreprinderi şi puterea de deci.ie poate fi descentrali.at+. 8e e"emplu: un şef
de departament dispune de un 'uget care s+ fie folosit pentru finanţarea unor investiţii de mic+
amploare &înlocuiri etc.(. 8in contra: marile proiecte fac o'iectul unor lungi de.'ateri în cadrul
conducerii firmei: ţin;nd cont de diversele o'iective ale întreprinderii &strategia de de.voltare:
prestigiu etc.(.
35
O>1,2*14, ,=*,+(,
I:&/,:,(*)+,) ?1
2.(*+./%/
!. Implementarea de%
ci.iei şi controlul
proiectului
Analiza
1,. /nali.a re.ul%
tatelor
D1)0(.5*12)+,)
&+.>/,:,/.+
1. Identificarea oportunit+%
ţilor de investiţie
5bţinerea informaţiilor
despre proiect
2. Culegerea infor%
maţiilor relevante
&dentificarea
alternativelor de proiect
3. Considerarea c+ilor
alternative pentru
atingerea o'iectivelor
=uarea deciziei
). -valuarea financiar+ a
proiectului
*. Considerarea aspectelor non
financiare şi necuantifica'ile
8. $uarea deci.iei
Analiza financiară a proiectului
4. $ucrul la proiecte specifice
f+r+ detalii
5. Identificarea c1eltuielilor
financiare şi a veniturilor
9I42/
O>1,2*14, 1(*,+(,
8e asemenea: managerii şi iniţiatorii de proiecte sunt implicaţi în activitatea de luare a
deci.iilor din punctul de vedere al modului în care sunt c1eltuite fondurile. 8e e"emplu: şeful
unui serviciu funcţional identific+ posi'ilit+ţi profita'ile de investiţii: managerul general
investig1ea.+ aceast+ pro'lem+ şi împreun+ g+sesc un mod de a'ordare al afacerii.
Cunoaşterea factorilor care influenţea.+ profita'ilitatea a=ut+ managerii în canali.area
resurselor firmei spre cele mai profita'ile investiţii. @n multe firme s%a renunţat la ideea c+
directorul economic d+ un verdict despre via'ilitatea proiectelor de investiţii propuse: dar acest
lucru nu înseamn+ c+ nu sunt folosite te1nicile de evaluare şi c+ nu se au în vedere aspectele de
marVeting: producţie şi resurse umane ale tuturor proiectelor.
4e.ultatul acestui stadiu const+ în ela'orarea unui plan de investiţii şi de finanţare. /cest
document pre.int+ sinte.a investiţiilor selecţionate şi finanţarea acestora.
III. 0oate procedurile de planificare sunt asociate cu o procedur+ de control asupra
reali.+rilor. Controlul permite o 'un+ e"ecuţie a planului şi eventuale acţiuni corective. 8e
e"emplu: compararea previ.iune J reali.are permite ameliorarea te1nicilor de previ.iune
utili.ate şi de asemenea: a te1nicilor de alegere a proiectelor de investiţie.
8eci.ia de investiţie este o deci.ie de politic+ general+ a întreprinderii. -a necesit+ în
întreprinderi un sistem de organi.are care permite o 'un+ circulaţie a informaţiei şi asigur+
coerenţa deci.iilor.
8eci.ia de investiţie anga=ea.+ firma pe perioade lungi şi cere reali.area unei politici de
finanţare în vederea o'ţinerii fondurilor necesare. e are în vedere alocarea capitalurilor
disponi'ile sau a celor colectate. /ceast+ prevedere este cunoscut+ în literatura de specialitate
anglo%sa"on+ su' denumirea de >capital 'udgeting? D42E.
8eci.ia re.ult+ din confruntarea nevoiMresurse. /ceast+ confruntare poate fi anali.at+ în
dou+ maniere diferite &figura nr. 8( dup+ cum vom considera totalul resurselor ca un dat sau ca
un re.ultat a alegerii efectuate.
3)
2i!ura nr. > 3 6roceduri de împărţire a capitalurilor
@n realitate: procedurile sunt de o'icei iterative şi fac apel la am'ele moduri de a'ordareB
♦ Procedura numit+ >capital rationing? const+ în a determina totalul resurselor care pot fi
folosite pentru investiţii. /cest total re.ult+ din alegerea preala'il+ a unei politici de finanţare.
Cunoaşterea apro"imativ+ a previ.iunii de autofinanţare şi a ratei îndator+rii firmei permite
fi"area unei sume glo'ale de fonduri care pot fi disponi'ile. Pro'lema const+ în alocarea acestor
resurse într%o manier+ eficient+.
♦ / doua procedur+ const+ în clasificarea tuturor posi'ilit+ţilor de a investi în
corespondenţ+ cu o'iectivele firmei şi care corespund criteriilor care sunt fi"ate. Lom o'ţine
astfel totalul resurselor în vederea reali.+rii politicii industriale şi comerciale a firmei. e impune
e"aminarea condiţiilor finanţ+rii şi posi'ilitatea de reali.are a proiectelor considerate oportune.
Anele firme condiţionea.+ reali.area fiec+rui proiect de investiţii de e"istenţa unei
singure surse de fonduri: dar: în general: la reali.area diferitelor proiecte de investiţii pot s+
contri'uie diferite surse. 8e aceea: se impune o anali.+ atent+ a surselor de finanţare.
3*
trategia întreprinderii
şi o'iectivele generale
8eci.ia de investiţii
Inventarierea surselor de
finanţare disponi'ile
Pruparea proiectelor de
investiţii
8eterminarea structurii
capitalului
Pruparea proiectelor de
investiţii
-valuarea individual+ a
proiectelor de investiţii
elecţia proiectelor de
investiţii şi a
programelor de
finanţare
-valuarea individual+ a
proiectelor de investiţii
/nali.a riscului
elecţia proiectelor de
investiţii
Inventarierea surselor de
finanţare
8eterminarea structurii
capitalului
/legerea definitiv+ a
proiectelor de investiţii
şi a programelor de
finanţare
3.3. (valuarea şi anali)a proiectelor de investiţii
9irmele: în general: au resurse limitate şi nu dispun de fonduri pentru a investi în toate
proiectele posi'ile &sau recunoscute sau imaginate ca posi'ile(. 8ac+ un set de proiecte de
investiţii este identificat şi evaluat ca fiind promiţ+tor: atunci este necesar s+ respingem alte
c;teva proiecte de investiţii sau seturi de proiecte de investiţii de la finanţare. /cest proces de
evaluare serveşte la concreti.area strategiei întreprinderii şi e"ist+ o mare varietate de metode
care asist+ managerii în activitatea de planificare şi evaluare a proiectelor de investiţii &figura nr.
!(.
2i!ura nr. ? 3 -etode care asistă mana!erii în activitatea de planificare $i evaluare a
proiectelor de investiţii
8eşi: considerentele economice pot fi determinante în deci.ia de investiţie: totuşi opiniile
individuale şi preferinţele decidenţilor pot deveni factori care afectea.+ selecţia.
C.(2/%<11
,ficienţa este atributul oricărei acţiuni umane de a produce efectul util dorit. fiind un
raport obiectiv între efectele $i eforturile depuse în vederea obţinerii lor.
5 întreprindere este eficientă atunci c1nd obţine rezultate;efecte maime cu
c4letuieli;eforturi minime. 0n acest sens. pentru determinarea eficienţei unei activităţi se
utilizează mai multe cate!orii de indicatori astfel7 indicatori de tip efort;effort. cum ar fi costul
unui loc de muncă. !radul de înzestrare te4nică a muncii@ indicatori de tip efect;effort. cum ar fi
profit la un leu investit. producţia la un milion lei mi"loace fie@ indicatori de tip efort;efect. cum
ar fi investiţia specifică. c4eltuieli la 1AAA lei producţie $i indicatori de tip efect;efect. din care
amintim profit la 1AAA lei încasări. curs de revenire etc.
/in cele prezentate pe parcursul acestui capitol reiese că eficienţa economică a
investiţiilor reprezintă problema fundamentală a investitorului. iar un proiect va fi eficient dacă
indicatorii de eficienţă calculaţi în acest sens răspund cerinţelor decidenţilor. A$adar. în
capitolul următor. vom analiza indicatorii statici de evaluare ai eficienţei economice a
investiţiilor.
C%41(*, 2-,1,
• eficienţ+C
• efect utilC
• efecteMre.ultateC
• efoturiMc1eltuieliC
• profita'ilitate.
38
2etode de evaluare a proiectelor
de investiţii
2etode conta'ile
4ata de
renta'ilitate medieC
0ermenul de
recuperare.
2etode financiare
Lenitul net actuali.atC
Indicele de profita'ilitateC
4ata intern+ de renta'ilitateC
0ermenul de recuperare
actuali.at
2etode
multicriteriale
$(*+,>'+1 ;, 2.(*+./
1. Care este accepţiunea noţiunii de eficienţ+N
2. -numeraţi tipurile de corelaţii ce stau la 'a.a studiului eficienţei unei activit+ţi.
3. Care este structura resurselor şi formele acestoraN
4. Pre.entaţi structura efectelor din punctul de vedere al eficienţei.
5. -numeraţi etapele: în ordine cronologic+: de fundamentare a deci.iei de investiţii.
). Care sunt principalele stadii în alegerea proiectelor de investiţiiN
*. Care sunt metodele financiare de care dispun managerii în activitatea de planificare şi
evaluare a proiectelor de investiţiiN
3!
CAP. 4. INDICATORI STATICI DE EVALUARE A EFICIENŢEI ECONOMICE A
INVESTIŢIILOR
#ezumat
8n proces economic va fi caracterizat de un număr mai mare sau mai mic de indicatori.
în funcţie de !radul său de compleitate. fără a se eclud posibilitatea ca în cadrul aceleea$i
variante unii indicatori să fie favorabil. iar alţii nefavorabili.
6entru evaluarea eficienţei economice a investiţiilor este necesară utilizarea unui sistem
de indicatori ce cuprinde următoarele !rupe importante7 indicatori cu caracter !eneral.
indicatori de bază. indicatori specifici diferitelor obiective $i ramuri. precum $i anumiţi
indicatori suplimentari. 6e parcursul acestui capitol vor fi analizate aceste cate!orii de
indicatori $i va fi prezentată metodolo!ia de calcul a fiecărui indicator în parte.
0ermenul 1(;12)*.+ are în vedere un instrument cu a=utorul c+ruia s+ se poat+ reda starea
unui sistem la un moment dat.
-ficienţa economic+ este o categorie economic+ comple"+ ce nu poate fi m+surat+ prin
intermediul unui singur indicator.
An fenomen: un proces economic va fi caracteri.at de un num+r mai mare sau mai mic de
indicatori: în funcţie de gradul s+u de comple"itate: nefiind e"clus+ posi'ilitatea ca: în cadrul
aceleiaşi variante: unii dintre indicatori s+ fie favora'ili: iar alţii nefavora'ili. @n aceste situaţii se
impune du'larea calculelor economice de o anali.+ economic+ corespun.+toare.
@n evaluarea eficienţei economice a investiţiilor se utili.ea.+ sistemul de indicatori de
eficienţ+ economic+ a investiţiilor.
/ceasta cuprinde patru mari grupe de indicatori: dup+ cum urmea.+ D2!EB
a( Indicatori cu caracter generalC
'( Indicatori de 'a.+C
c( Indicatori specifici diferitelor o'iective şi ramuriC
d( Indicatori suplimentari.
4.1. Indicatori cu caracter general
Prima grup+ de indicatori contri'uie la formarea unei imagini glo'ale asupra condiţiilor
concrete de eficienţ+ economic+ în care se va reali.a şi va funcţiona o'iectivul de investiţii.
@n cadrul acestei grupe putem enumera urm+torii indicatoriB
1. (apacitatea de producţie J e"prim+ producţia ma"im+ ce poate fi o'ţinut+ într%o
perioad+ de timp: în condiţii normale de funcţionare a capitalului fi": de utili.are a resurselor
umane şi materiale şi a unui anumit coeficient de sc1im'uri.
7otat+ prin D capacitatea de producţie se poate e"prima în unit+ţi fi.ice &m: m
2
: tone:
'uc+ţi etc.( şi în unit+ţi valorice &c;nd producţia este eterogen+(.

·
·
n
1 =
= =
p W X
: undeB
X J capacitatea de producţie valoric+C
W
=
J capacitatea fi.ic+ de producţie a sortimentului =C
p
=
J preţul sortimentului = de producţie.
2. 9umărul de salariaţi. /cest indicator tre'uie cunoscut din fa.a de proiectare: el
sta'ilindu%se în corelaţie cu producţia: productivitatea muncii şi coeficientul de sc1im'uri.
0otodat+: indicatorul amintit tre'uie cunoscut şi în structur+: pe categorii de personal.
3. (ostul de producţie tre'uie cunoscut at;t la nivelul întregii producţii reali.ate: c;t şi
la nivelul fiec+rui sortiment de producţie în parte: ca şi pe unitatea de produs.
4,
4. 6rofitul J efectul net urm+rit de oricare întreprin.+tor. Prin intermediul profitului:
întreprin.+torul asigur+ premisele necesare pentru creşterea capitalului fi". 8e asemenea: firmele
au posi'ilitatea s+ calcule.e unul dintre cei mai importanţi indicatori: rata profitului: care arat+
ce capacitate are aceasta de a produce profit.
5. 6roductivitatea muncii J care arat+ producţia ce poate fi reali.at+ pe un lucr+tor sau
pe or+. Poate fi calculat+ în unit+ţi fi.ice sau în unit+ţi valorice. 9ormula de calcul esteB
$
X
O · : undeB
O J productivitatea munciiC
X J producţia e"primat+ fi.ic sau valoricC
$ J num+rul de lucr+tori sau unit+ţi de timp pe munc+.
). @n economia de piaţ+: cel mai important indicator de eficienţ+ economic este
rentabilitatea: profita'ilitatea: dat+ de rata renta'ilit+ţii. -"ist+ mai multe formule de calculB
1,,
C
P
r × ·
: undeB
r J renta'ilitateaC
P J profitul o'ţinutC
C J costul de producţie.
8e asemenea: rata profitului poate fi calculat+ şi astfelB
1,,
C/
P
r × ·
: undeB
r J rata profituluiC
P J profitul o'ţinutC
C/ J cifra de afaceriC
sau
1,,
C
P
r
u
× ·
: în careB
r J rata profituluiC
P J profitul o'ţinutC
C
u
J capitalul utili.at.
41
4.2. Indicatori de %a)'
/ceştia sunt proprii anali.ei eficienţei economice a investiţiilor şi constituie cea mai
important+ grup+ de indicatori pentru adoptarea unei =udicioase deci.ii de investiţii.
1. %olumul capitalului investit &I
t
(
/cest indicator economic reflect+ efortul economic total pentru reali.area unui anumit
o'iectiv de investiţii.
Indicatorul amintit se calculea.+ astfelB
s , c d t
C 2 I I I + + + ·
: în careB
I
t
J volumul total al capitalului investitC
I
d
J volumul capitalului destinat investiţiilor directeC
I
c
J volumul capitalului destinat investiţiilor colateraleC
2
,
J necesarul iniţial de mi=loace circulanteC
C
s
J c1eltuieli suplimentare &legate de preg+tirea cadrelor: supraveg1erea lucr+rilor etc.(.
@n efortul investiţional total al unui întreprin.+tor intr+ valoarea investiţiei directe:
reflectat+ prin devi.ul general: investiţiile colaterale &de natura c+ilor de acces rutiere: feroviare:
asigurarea cu a'ur te1nologic din .on+: energie electric+ etc.(: c1eltuieli referitoare la dotarea
iniţial+ cu mi=loace circulante precum şi c1eltuieli suplimentare efectuate de întreprin.+tor.
@n ceea ce priveşte materiali.area propriu%.is+ a investiţiilor: aceasta se concreti.ea.+ în
capitalul fi" activ: c;t şi în capitalul fi" pasiv.
2. /urata de realizare a lucrărilor de investiţii &d(
@n cadrul acestei perioade de timp are loc materiali.area eforturilor investiţionale în
capital fi".
pecific acestei perioade este faptul c+ fonduri de valori însemnate sunt dislocate din
circuitul economic f+r+ ca acestea s+ produc+ nimic p;n+ la finali.area o'iectivului.
Constructorul şi 'eneficiarul tre'uie s+ cola'ore.e în aceast+ perioad+ şi s+ identifice toate c+ile
posi'ile ce au ca numitor comun reducerea duratei de e"ecuţie a o'iectivului.
8ou+ pro'leme reţin atenţiaB
– modul de eşalonare a c1eltuielilor de capital pe fiecare an în parte: din cadrul duratei
de reali.areC se va urm+ri ca cea mai mare parte a fondurilor s+ fie alocate c+tre sf;rşitul
perioadei de e"ecuţieC
– eventualitatea punerii parţiale în funcţiune a unei capacit+ţi de producţie.
/cest raţionament va influenţa favora'il eficienţa economic+ prin faptul c+ fondurile de
investiţii din anii în care o parte din capacit+ţi vor funcţiona: şi deci vor produce: se vor diminua
cu profitul o'ţinut pe aceste capacit+ţi în anii respectivi: aspect ce va influenţa po.itiv eficienţa
economic+.
3. /urata de funcţionare a obiectivului începe în momentul punerii în funcţiune a
acestuia şi se sf;rşeşte odat+ cu scoaterea sa din funcţiune &de.afectarea sa(.
@n cadrul duratei de funcţionare a o'iectivului distingem trei perioade de timp mai
importanteB
– perioada de atingere a parametrilor proiectaţiC
– perioada de funcţionare normal+C
– perioada de declin.
Prafic: aceasta se pre.int+ astfel &figura nr. 1,(B
42
C
8
f
d 8
a
8
n
8
d
1
8
e
/ni
$ei
X
2i!ura nr. 1A 3 6erioade de timp în cadrul duratei de funcţionare a obiectivului
undeB
d J durata de reali.are a investiţieiC
8
a
J durata de atingere a parametrilor proiectaţiC
8
n
J durata de funcţionare normal+C
8
d
J durata de declinC
8
e
J durata eficient+ de funcţionareC
8
f
J durata fi.ic+ de funcţionareC
X J valoarea producţieiC
C J costul producţiei.
8urata de atingere a parametrilor proiectaţi tre'uie redus+: pe c;t posi'il: deoarece
profitul în aceast+ perioad+ va fi mai mic dec;t cel proiectat.
8urata de funcţionare normal+ tre'uie prelungit+ c;t mai mult cu putinţ+: deoarece
efectele nete de profit vor fi mai mari.
8urata eficient+ de funcţionare: înseamn+ c+ în aceast+ perioad+ c1eltuielile de producţie
vor fi acoperite: asigur;ndu%se şi un anumit profit. Peste momentul 8
e
: care se constituie su'
forma unui prag de eficienţ+: o'iectivul ar mai putea funcţiona: îns+ veniturile provenite din
reali.area producţiei nu mai acoper+ c1eltuielile: ele sunt mai mici.
Pe distanţa
e f
8 8 8 − · ∆
se înregistrea.+ activitate cu pierderi. 8e aici re.ult+ o
conclu.ie foarte important+: cu implicaţie direct+ în eficienţa economic+ a investiţiilor şi anume:
cea asupra momentului optim de scoatere din funcţiune a unei anumite capacit+ţi de producţie.
4. &nvestiţia specifică
/cest indicator sinteti.ea.+ corelaţia dintre efortul investiţional: pe de o parte: şi efectul
o'ţinut su' forma capacit+ţii de producţie: pe de alt+ parteC se poate calcula at;t pentru
construcţii noi: c;t şi pentru moderni.+ri: de.volt+ri: rete1nologi.+ri de capacit+ţi de producţie:
la care se mai adaug+ ca.ul în care se compar+ mai multe variante.
a( 0n cazul obiectivelor noiB
1
t
W
I
s ·
: undeB
s J investiţia specific+C
I
t
J volumul investiţieiC
W
1
J capacitatea de producţie e"primat+ în unit+ţi fi.ice &'uc+ţi: tone: m
2
(.
@n acest ca.: indicatorul se e"prim+ în lei investiţii: ce revin pe unitatea fi.ic+ de
capacitate.
Calcul;nd acest indicator din mai multe variante posi'ile de investiţii: va fi preferat+
varianta în care indicatorul amintit înregistrea.+ valoarea cea mai mic+.
@n practic+: uneori: c;nd producţia viitorului o'iectiv este eterogen+: se impune
calcularea acestui indicator în funcţie de capacitatea de producţie e"primat+ valoricB
1
t
X
I
s ·
: undeB
X
1
J capacitatea de producţie e"primat+ valoric.
43
@n acest ca.: indicatorul respectiv arat+ c;ţi lei%efort de capital investit revin la un leu%
producţie o'ţinut+.
'( 0n cazul modernizării. dezvoltării sau rete4nolo!izării unor obiectiveB
, mi
m
m
W W
I
s

·
: undeB
s
m
J investiţia specific+ pentru moderni.areC
W
mi
J capacitatea de producţie e"primat+ în unit+ţi fi.ice dup+ moderni.are:
de.voltare: rete1nologi.areC
W
,
J capacitatea de producţie e"istent+ înainte de moderni.are: de.voltare sau
rete1nologi.are.
u' aceast+ form+: indicatorul în cau.+ reflect+ c;ţi lei%efort de capital investit revin
pe unitatea fi.ic+%spor de capacitate re.ultat+ în urma moderni.+rii: de.volt+rii sau
rete1nologi.+rii.
e poate calcula şi în funcţie de sporul valoric de capacitateB
, mi
m
m
X X
I
s

·
.
Indicatorul e"prim+ c;ţi lei capital investit revin la un leu spor de capacitate e"primat
valoric.
c( 6entru compararea mai multor varianteB
= i
= i
c
W W
I I
s


·
: undeB
s
c
J investiţia specific+ pentru compararea variantelorC
I
i
J investiţia total+ în varianta iC
I
=
J investiţia total+ în varianta =C
W
i
J capacitatea de producţie în varianta iC
W
=
J capacitatea de producţie în varianta =.
@n toate aceste ca.uri tre'uie respectate restricţiileB I
i
YI
=
şi W
i
Y W
=
: adic+: întotdeauna
investiţia total+ în varianta i tre'uie s+ fie mai mare dec;t investiţia total+ în varianta = şi
producţia în varianta i tre'uie s+ fie mai mare dec;t producţia în varianta =.
Poate fi calculat+ şi prin e"primarea valoric+ a capacit+ţii de producţieB
= i
= i
c
X X
I I
s


·
.
/cest indicator are o sfer+ larg+ de aplica'ilitate şi un grad ridicat de relevanţ+: ceea ce
face ca acesta s+ fie pre.ent în toate calculele de fundamentare a eficienţei economice a
investiţiilor pentru un o'iectiv ce urmea.+ a se reali.a.
-l are şi anumite limite dictate de faptul c+ se corelea.+ efortul total de capital investit cu
efectul de capacitate o'ţinut numai la nivelul unui an: fapt pentru care indicatorul tre'uie
completat cu alţii.
5. )ermenul de recuperare a investiţiei
-ste un alt indicator sintetic de eficienţ+ economic+ a investiţiilor care e"prim+ corelaţia
dintre efortul de capital investit: pe de o parte: şi efectul o'ţinut su' forma profitului anual: pe de
alt+ parte.
e poate calcula pentru mai multe situaţiiB
a( 6entru construcţia unor obiective noiB
1
t
P
I
0 ·
: undeB
0 J termenul de recuperare a capitalului investitC
I
t
J valoarea capitalului investitC
P
1
J profitul anual.
44
Indicatorul reflect+ care este perioada de timp în care se va recupera capitalul investit din
profitul anual o'ţinut. Prafic poate fi repre.entat astfel &figura nr. 11(B
2i!ura nr. 11 3 )ermenul de recuperare a investiţiei

1
J efortul de capital c1eltuit în decursul perioadei de reali.areC

2
S
1
J diferenţa dintre valoarea producţiei şi costul producţiei pe o anumit+ perioad+
de timp: în care se recuperea.+
1
.
'( 6entru modernizarea. dezvoltarea $i rete4nolo!izarea unor obiective eistenteB
, mi
1 1
m
P P
I
0

·
: undeB
mi
1
P
J profitul anual o'ţinut de o'iectivul e"istent în urma moderni.+rii: de.volt+rii sau
a rete1nologi.+riiC
,
1
P
J profitul anual o'ţinut de o'iectivul e"istent înainte de moderni.are: de.voltare sau
rete1nologi.are.
c) 6entru compararea variantelor de investiţii
= i
1 1
= i
P P
I I
0


·
: undeB
0 J termenul de recuperare a investiţiei de moderni.are de.voltareC
I
i
: I
=
J valoarea capitalului investit în varianta i: respectiv =C
= i
1 1
P : P
J profitul anual o'ţinut în varianta i: respectiv =.
). (oeficientul de eficienţă economică a investiţiilor: repre.int+ inversul termenului de
recuperare a investiţiei. Poate fi calculat tot în trei varianteB
a( 6entru obiective noiB
t
1
I
P
e ·
: undeB
e J coeficientul de eficienţ+ economic+ a investiţiilorC
P
1
J profitul anualC
I
t
J investiţia total+.
/cest indicator arat+ c;ţi lei profit anual se vor o'ţine la un leu capital investit. 7ivelul
s+u tre'uie s+ fie c;t mai mare.
'( 6entru modernizarea. dezvoltarea sau rete4nolo!izarea unui obiectiv eistentB
m
1 1
I
P P
e
, m

·
: undeB
45
Considerate m+rimi
constante
S
1
S
2
8 0 8
t
0imp
$ei
X
C
, m
1 1
P : P
J profitul o'ţinut dup+ şi respectiv înainte de moderni.are%de.voltareC
I
m
J investiţia de moderni.are%de.voltare.
Indicatorul e"prim+ sporul de profit o'ţinut în urma moderni.+rii: de.volt+rii sau a
rete1nologi.+rii la valoarea capitalului investit pentru moderni.are: de.voltare sau
rete1nologi.are.
c) 6entru compararea variantelor
= i
1 1
I I
P P
e
= i


·
: undeB
= i
1 1
P : P
J profitul anual o'ţinut în varianta i: respectiv =C
I
i
: I
=
J valoarea capitalului investit în varianta i: respectiv =.
<. (4eltuieli ec4ivalente sau recalculate
/tunci c;nd evalu+m eficienţa economic+ a investiţiilor pentru diverse variante posi'ile
de urmat: ne înt;lnim cu situaţii în care o variant+ presupune în fa.a investiţional+ un efort de
capital mai mare comparativ cu alte variante: îns+: dup+ punerea în funcţiune costurile de
e"ploatare se afl+ în relaţie invers+.
@n acest ca. putem calcula indicatorul c1eltuieli ec1ivalente: care cuantific+ efortul total:
at;t pentru investiţii: c;t şi pentru e"ploatareB
e t
8 C1 I 6 ⋅ + ·
: în careB
6 J c1eltuieli ec1ivalenteC
C1 J costuri anuale de producţieC
8
e
J durata eficient+ de funcţionare a o'iectivului.
Prafic: indicatorul poate fi calculat astfel &figura nr. 12(B
2i!ura nr. 12 3 -odul de calcul al indicatorului c4eltuieli ec4ivalente
undeB

1
J valoarea capitalului investitC
e
8 C1 ⋅
J suprafaţa unui dreptung1i care însumat+ cu
1
redau efortul total oca.ionat de
reali.area o'iectivului respectiv: precum şi cu asigurarea funcţion+rii sale în întreaga viaţ+
economic+.
Indicatorul c1eltuieli ec1ivalente sau recalculate este un indicator de efort.
@n unele ca.uri: acest indicator se calculea.+ cu formulaB
0 C1 I 6
t
⋅ + ·
: în careB
0 J termenul de recuperare.
/ceast+ formul+ este recomandat+ atunci c;nd duratele de funcţionare &8( ale
o'iectivului anali.at sunt mai mari: ceea ce ar denatura anali.a economic+.
Indicatorul asigur+ compara'ilitatea datelor numai dac+: în toate variantele: capacit+ţile
de producţie sunt egaleC în situaţia în care capacit+ţile de producţie difer+: pe variante:
indicatorul va tre'ui calculat în forma sa specific+: astfelB
e
8 W
6
V

·
: undeB
V J c1eltuieli ec1ivalente specifice:
4)
8
e
d
X
C
6 J c1eltuieli ec1ivalenteC
8
e
J durata eficient+ de funcţionare a o'iectivului.
7ivelul acestui indicator tre'uie s+ fie c;t mai sc+.ut.
>. #andamentul economic al investiţiei
copul oric+rui întreprin.+tor este de a o'ţine c;t mai mult profit. /stfel: distingem mai
multe categorii de profit ce se reg+sesc în calculele de eficienţ+ economic+ a investiţiilor. /stfel:
avemB
a( 6rofitul anual &P
1
( J care se calculea.+ ca diferenţ+ între valoarea producţiei şi costul
producţieiB
C1 X P
1 1
− ·
: undeB
P
1
J profitul anual:
C1 J costul anual al producţieiC
X
1
J valoarea anual+ a producţiei.
'( 6rofitul total &P
t
( a c+rui semnificaţie este profitul reali.at din momentul punerii în
funcţiune a o'iectivului şi p;n+ la e"pirarea duratei de funcţionareB
e 1 t
8 P P ⋅ ·
: unde
P
t
J profit totalC
P
1
J profit anualC
8
e
J durata eficient+ de funcţionare.
c( 6rofit de recuperare &P
r
( care repre.int+ partea din profitul total destinat+ recuper+rii
fondurilor de investiţii c1eltuite. Profitul de recuperare repre.int+ profitul o'ţinut
p;n+ la e"pirarea termenului de recuperare a investiţiei. /şadarB
t r
I P ·
d( 6rofitul final &P
f
( repre.int+ partea din profitul total o'ţinut+ dup+ e"pirarea
termenului de recuperare a investiţiilor. 8eciB
t t f r t f
I P P sau P P P − · − ·
4andamentul economic al investiţiei se calculea.+ ca raport între profitul final pre.entat
anterior şi capitalul investitB
t
f
I
P
4 ·
: undeB
4 J randamentul economic al investiţieiC
P
f
J profitul finalC
I
t
J investiţia total+.
/cest indicator e"prim+ c;ţi lei%profit final se vor o'ţine la un leu%capital investit sau c;ţi
lei%profit se o'ţin dup+ recuperarea investiţiei la fiecare leu%investit.
Prafic: corelaţia dintre capitalul investit şi profitul final poate fi redat+ astfel &figura nr.
13(B
2i!ura nr. 13 3 (orelaţia dintre capitalul investit $i profitul final
im'olurile repre.int+B

1
J valoarea capitalului investit &I
t
(C

2
J profitul de recuperare &P
r
(C
4*
C

1

2

3
d
0 8
e
X

3
J profitul final &P
f
(.
@n practic+: randamentul economic al investiţiei se calculea.+ nu în funcţie de profitul
net: ci în funcţie de profitul total: astfelB
1
I
P
4
I
I P
4
t
t
t
t t
− · ⇒

·
.
Indicatorul reflect+ o situaţie cu at;t mai convena'il+: cu c;t nivelul s+u va fi mai ridicat.
Principalele c+i de sporire a randamentului economic al investiţiilor sunt: de fapt: c+ile de
creştere a profitului final: dup+ cum urmea.+B
– reducerea timpului de recuperare a investiţieiC
– reducerea c1eltuielilor de producţieC
– prelungirea duratei de funcţionare a o'iectivuluiC
– creşterea valorii producţiei prin sporirea producţiei fi.ice: ridicarea calit+ţii
producţiei: îm'un+t+ţirea structurii sortimentale a acesteia etc.
4.3. *plicaţie practic'
# societate comercial+ produc+toare de '+uturi r+coritoare: are la dispo.iţie dou+ variante
de investiţii pentru de.voltarea liniei te1nologice de producţie a '+uturilor r+coritoare în sticle tip
P-0.
+ se fundamente.e varianta optim+ de investiţii cu a=utorul indicatorilor statici de
eficienţ+ economic+: cunosc;nd c+: cele dou+ variante propuse în vederea reali.+rii o'iectivului
se caracteri.ea.+ prin urm+torii indicatori te1nico%economiciB
7r.
crt.
Indicatori A2
Larianta
I II
1. Investiţia total+ mil. lei 5,,.,,, 58,.,,,
2. Capacitatea de producţie mil. 'uc. ).,,, ).5,,
3. Lenituri anuale mil. lei ),,.,,, )*5.,,,
4. C1eltuieli anuale de producţie mil. lei 45,.,,, 4)5.,,,
5. 8urata de funcţionare eficient+ ani 1, 1,
a( Investiţia total+ este un indicator de volum care cuantific+ efortul investiţional total
f+cut pentru reali.area o'iectivuluiB
c i col d t
P P 2C I I I + + + + ·
: undeB
I
t
J investiţia total+C
I
d
: I
col
: I
con
J investiţia direct+: colateral+ şi cone"+C
2C J stocul de mi=loace circulante necesar la prima dotareC
P
i
J pierdere de profit ca urmare a scoaterii din circuitul economic a unor resurse
financiareC
P
c
J pierdere de profit ca urmare a scoaterii din folosinţ+ a unor capacit+ţi de producţie în
vederea moderni.+rii.
I
tI
S 5,,.,,, mil. lei
I
tII
S 58,.,,, mil. lei
@n funcţie de valoarea acestui indicator: este preferat+ varianta I: care corespunde unui
efort investiţional total minim. 0otuşi: acest indicator este un indicator de volum şi nu poate fi
aleas+ varianta optim+ numai prin prisma m+rimii lui: deoarece este posi'il ca o investiţie total+
mai mare s+ presupun+ ac1i.iţionarea unor utila=e mai performante care s+ îm'un+t+ţeasc+
activitatea firmei. 8e aceea este necesar calculul altor indicatori pe 'a.a efectelor şi eforturilor
proiectului.
48
'( Investiţia specific+ repre.int+ efortul investiţional f+cut pentru o'ţinerea unei unit+ţi
de capacitate e"primat+ fi.ic sau valoric.
9ormula de calcul esteB
1
1
1
t
X
I
s sau
W
I
s · ·
: undeB
s J investiţia specific+C
I
t
J investiţia total+C
W
1
J capacitatea de producţie e"primat+ fi.icC
X
1
J capacitatea de producţie e"primat+ valoric sau valoarea producţiei anuale sau venitul
anual.
/stfel: vom aveaB
. 'uc M lei 23 : 8!
5,, . )
,,, . 58,
W
I
s
. 'uc M lei 34 : 83
,,, . )
,,, . 5,,
W
I
s
1
t
II
1
t
I
· · ·
· · ·
e o'serv+ ca valoarea indicatorului în varianta I este mai mic dec;t în varianta II: ceea
ce înseamn+ c+ se investesc mai puţini lei pentru a o'ţine o 'ucat+ produs.
/tunci c;nd utili.+m valoarea producţiei anuale: vom aveaB
83 : ,
,,, . ),,
,,, . 5,,
X
I
s
1
t
I
· · ·
lei investiţi M lei producţie
8) : ,
,,, . )*5
,,, . 58,
X
I
s
1
t
II
· · ·
lei investiţi M lei producţie
e o'serv+ c+ şi în cea de%a doua variant+ de calcul: valoarea indicatorului este mai mic+
tot în varianta I faţ+ de varianta II. 8eci: în funcţie de indicatorul investiţia specific+: varianta I
este mai eficient+ dec;t varianta II.
c( 0ermenul de recuperare e"prim+ perioada de timp în care se recuperea.+ investiţia din
profitul anual.
1
t
P
I
0 ·
: în careB
0 J termenul de recuperareC
I
t
J investiţia total+C
P
1
J profitul anual.
Profitul anual se determin+ ca diferenţ+ între venituri şi c1eltuieli.
P
1
S X
1
J C
1
: undeB
X
1
J venituri anualeC
C
1
J c1eltuieli anuale.
@n varianta IB
ani 34 : 3
,,, . 15,
,,, . 5,,
P
I
0
lei . mil ,,, . 15, ,,, . 45, ,,, . ),, P
1I
tI
I
1I
· · ·
· − ·
@n varianta IIB
ani *) : 2
,,, . 21,
,,, . 58,
P
I
0
lei . mil ,,, . 21, ,,, . 4)5 ,,, . )*5 P
1II
tII
II
1II
· · ·
· − ·
e o'serv+ c+ în funcţie de acest indicator: varianta II este mai eficient+ dec;t varianta I:
deoarece investiţia este recuperat+ într%un timp mai scurt. @n acelaşi timp în varianta II faţ+ de
4!
varianta I se o'ţine un profit suplimentar de 121.8,, mil. lei &
( ) lei . mil 8,, . 121 lei . mil ,,, . 21, *) : 2 34 : 3 · ⋅ −
(.
d( Coeficientul de eficienţ+ economic+ se calculea.+ ca raport între profitul anual şi
investiţia total+ şi e"prim+ profitul anual ce se o'ţine la 1 leu investit. Coeficientul de eficienţ+
economic+ este inversul termenului de recuperare.
t
1
I
P
e ·
: undeB
e J coeficientul de eficienţ+ economic+C
P
1
J profitul anualC
I
t
J investiţia total+.
@n varianta IB
3, : ,
,,, . 5,,
,,, . 15,
I
P
e
tI
1I
I
· · ·
lei profit anual la 1 leu investit.
@n varianta IIB
3) : ,
,,, . 58,
,,, . 21,
I
P
e
tII
1II
II
· · ·
lei profit anual la 1 leu investit.
e o'serv+ deci ca varianta II este mai eficient+ faţ+ de varianta I: deoarece asigur+ un
profit anual mai mare la 1 leu investit.
Calculat ca inversul termenului de recuperareB
0
1
e · C
3, : ,
34 : 3
1
0
1
e
I
I
· · ·
lei profit anual la 1 leu investitC
3) : ,
*) : 2
1
0
1
e
II
II
· · ·
lei profit anual la 1 leu investit.
e( C1eltuielile recalculate e"prim+ efortul total &cu investiţia şi cu c1eltuielile anuale de
producţie(.

+ ·
·
8
1 1
1 t
C I 6 : în careB
6 J c1eltuieli recalculateC
8 J durata de funcţionare a viitorului o'iectivC

·
8
1 1
1
C
J c1eltuieli totale de producţie &pe întreaga durat+ de funcţionare(.
8ac+ C
1
S constant:
8 C I 6
1 t
⋅ + ·
.
lei . mil ,,, . 23, . 5 1, ,,, . 4)5 ,,, . 58, 8 C I 6
lei . mil ,,, . ,,, . 5 1, ,,, . 45, ,,, . 5,, 8 C I 6
1II tII II
1I tI I
· ⋅ + · ⋅ + ·
· ⋅ + · ⋅ + ·
Larianta I este mai eficient+ deoarece pre.int+ un efort total minim &cu investiţia şi cu
c1eltuielile de producţie(. 8ar acest indicator este un indicator de volum care ia în considerare
eforturile. 7umai prin prisma acestui indicator nu putem conclu.iona c+ varianta I este optim+:
deoarece este posi'il ca în varianta II s+ se o'ţin+ o capacitate de producţie fi.ic+ mult mai mare
sau venituri anuale mult mai mari faţ+ de varianta I. 8e aceea este necesar+ calcularea şi a altor
indicatori.
f( C1eltuielile specifice recalculate e"prim+ efortul total &cu investiţia şi c1eltuielile
anuale de producţie( f+cute pentru a o'ţine o unitate de capacitate fi.ic+ &V( sau valoric+ &VZ(.
5,

·
·
8
1 1
1
W
6
V
C dac+ W
1
S constant
1
W 8
6
V

· ⇒
.

·
·
8
1 1
1
X
6
[ V
C dac+ X
1
S constant
1
X 8
6
[ V

· ⇒
.
. 'uc M lei 4) : 8,
)5
23, . 5
5,, . ) 1,
,,, . 23, . 5
W 8
6
V
. 'uc M lei 33 : 83
)
5,,
,,, . ) 1,
,,, . ,,, . 5
W 8
6
V
1II
II
II
1I
I
I
· ·

·

·
· ·

·

·
@n funcţie de c1eltuielile specifice recalculate: cu capacitatea e"primat+ fi.ic: varianta II
este mai eficient+.
Pentru a surprinde îns+ şi influenţa structurii producţiei
( )
1II 1II
X X ≠
: tre'uie calculat
acest indicator şi în funcţie de capacitatea e"primat+ valoric.
83 : ,
)
5
,,, . ),, 1,
,,, . ,,, . 5
X 8
6
V
1I
I [
I
· ·

·

·
lei efort total M 1 leu capacitate
** : ,
)*5
523
,,, . )*5 1,
,,, . 23, . 5
X 8
6
V
1II
II [
II
· ·

·

·
lei efort total M 1 leu capacitate
<i în funcţie de acest indicator: varianta II este eficient+.
g( 4andamentul economic e"prim+ profitul final &dup+ recuperarea investiţiei( o'ţinut la
1 leu investit.

− ·


·
·
·
8
1 1
t
1
t
t
8
1 1
1
1
I
P
I
I P
4
: undeB
4 J randamentul economic al investiţiei.
8ac+ P
1
S constant
1
I
P
1
I
P 8
4
t
t
t
1
− · −

· ⇒
.
2 1 3 1
5
15
1
,,, . 5,,
,,, . 15, 1,
4
I
· − · − · −

·
lei profit final M 1 leu investit
)2 : 2 1 )2 : 3
58
21,
1
,,, . 58,
,,, . 21, 1,
4
II
· − · · −

·
lei profit final M 1 leu investit
@n funcţie de randamentul economic: varianta II este mai eficient+: deoarece asigur+ un
profit final mai mare la 1 leu investit.
51
inteti.;ndB
Indicatorii Larianta I Larianta II
I
t
5,,.,,, mil. lei 58,.,,, mil. lei
s 83:34 leiM'uc. 8!:23 leiM'uc.
0 3:34 ani 2:*) ani
e ,:3, ,:3)
6 5.,,,.,,, 5.23,.,,,
V 83:33 8,:4)
VZ ,:83 ,:**
4 2 2:)2
@n conclu.ie: pe 'a.a anali.ei tuturor indicatorilor se poate aprecia c+ varianta optim+
este varianta II.
C.(2/%<11
/upă cum precizam $i în capitolul precedent. eficienţa economică este o cate!orie
economică compleă ce necesită determinarea anumitor indicatori. 6e parcursul acestui capitol
am prezentat indicatorii cu caracter !eneral7 capacitatea de producţie. numărul de salariaţi.
costul de producţie. profitul. productivitatea muncii $i rentabilitatea. /ar ace$ti indicatori nu
sunt suficienţi. pentru determinarea eficienţei economice este necesară prezentarea indicatorilor
de bază proprii analizei eficienţei economice. Aceasta este cea mai importantă !rupă de
indicatori pentru adoptarea unei "udicioase decizii de investiţii.
Brupa indicatorilor de bază cuprinde7 volumul capitalului investit (&
t
). durata realizării
lucrărilor de investiţii (d). durata de funcţionare a obiectivului (/). investiţia specifică (s).
termenul de recuperare a investiţiei ()). coeficientul de eficienţă economică a investiţiei (e).
c4eltuieli ec4ivalente sau recalculate (C) $i randamentul economic al investiţiei (#).
5 problemă importantă în ceea ce prive$te investiţiile este faptul că acestea se realizează
într+o anumită perioadă de timp. iar recuperarea fondurilor consumate are loc într+o altă
perioadă de timp. ceea ce face ca at1t investiţiile. c1t $i efectele lor $i nivelul eficienţei să aibă
un pronunţat caracter dinamic. Astfel. sistemul de indicatori statici de eficienţă economică
prezentaţi în acest capitol va fi completat cu indicatorii dinamici din capitolul următor.
C%41(*, 2-,1,
• indicatorC
• profitC
• rata profituluiC
• productivitatea munciiC
• renta'ilitate.
$(*+,>'+1 ?1 *,5*, ;, 2.(*+./
1. Care dintre urm+torii indicatori sunt indicatori de volumN
a( investiţia specific+: investiţia total+ şi termenul de recuperareC
'( profitul anual: profitul total şi profitul finalC
c( randamentul economic: profitul anual şi venitul anualC
d( num+rul de salariaţi: c1eltuieli recalculate şi aportul valutar.
2. Investiţia specific+ nu e"prim+B
a( efortul investiţional ce se face pentru reali.area unei unit+ţi de capacitateC
'( efortul investiţional ce tre'uie f+cut pentru o'ţinerea unui leu profit finalC
52
c( c1eltuielile investiţionale ce se fac pentru a creşte capacitatea de producţie cu o
unitate fi.ic+C
d( efortul investiţional: în lei: ce se face pentru a creşte profitul unit+ţii cu un leu.
3. 4andamentul economic al investiţiei este un indicator ce se calculea.+B
a( ca diferenţ+ dintre venituri şi c1eltuieliC
'( ca raport între profitul final şi volumul capitalului investitC
c( ca raport între profit şi costul de producţieC
d( ca inversul coeficientului de eficienţ+ economic+.
4. Cum se calculea.+ termenul de recuperare a investiţiei în ca.ul punerii parţiale în
funcţiune a capacit+ţii de producţie: ştiindu%se c+ se reali.ea.+ un profit suplimentarN
a( profitul suplimentar se adaug+ la profitul anualC
'( profitul suplimentar se adaug+ la investiţiiC
c( nu se ia în calculC
d( se scade din profitul total.
5. 8ac+ termenul static de recuperare a investiţiei este de 3 ani: iar durata de funcţionare
a viitorului o'iectiv este de 15 ani: coeficientul de eficienţ+ economic+ a investiţiei
esteB
a( ,:15 lei la un leu investitC
'( nu se poate calculaC
c( 5 lei la un leu investitC
d( ,:33 lei la un leu investit.
). -numeraţi indicatorii cu caracter general ai eficienţei economice.
*. Ce repre.int+ capacitatea de producţie şi cum poate fi e"primat+N
8. Care sunt indicatorii de 'a.+ proprii anali.ei eficienţei economice a investiţiilorN
!. Care sunt pro'lemele esenţiale ce vor fi luate în calcul în ca.ul indicatorului >durata
de reali.are a lucr+rilor de investiţii?N
1,. 4epre.entaţi pe a"a timpului perioadele de timp în cadrul duratei de funcţionare a
unui o'iectiv de investiţii.
11. Cum se e"prim+ investiţia specific+ în fiecare din situaţiile în care poate fi calculat+N
12. Ce repre.int+ termenul de recuperare a investiţiei ca indicator de 'a.+N
13. Care sunt modalit+ţile de e"primare a coeficientului de eficienţ+ economic+ în cele
trei situaţii de calculN
14. @n ce situaţie se calculea.+ indicatorul >c1eltuieli ec1ivalente sau recalculate?N
15. Cum se calculea.+ şi ce e"prim+ indicatorul >randamentul economic al investiţiilor?N
1). Care sunt principalele c+i de creştere a randamentului economic al investiţiilorN
53
CAP. 5. METODE FINANCIARE DE EVALUARE A PROIECTELOR DE INVESTIŢII.
INFLUENŢA FACTORULUI TIMP ASUPRA
PROCESULUI INVESTIŢIONAL
#ezumat
6rocesul de realizare a investiţiilor $i de recuperare a fondurilor consumate se
desfă$oară în timp. investiţiile $i efectele lor. precum $i nivelul eficienţei. av1nd un pronunţat
caracter dinamic. =e!ătura dintre timp $i investiţii se manifestă pe multiple planuri. dar cel mai
important este acela de multiplicare a investiţiilor. Aceasta înseamnă că resursele umane $i
materiale. atrase din circuitul economic curent $i imobilizate în procesul investiţional. î$i
modifică valoarea pe măsură ce timpul de imobilizare cre$te. 0ntruc1t investiţiile alocate în
prezent nu mai sunt ec4ivalente. sub influenţa timpului. din punct de vedere valoric cu profitul ce
se va obţine în viitor. rezultă că o abordare concretă a proceselor investiţionale. în vederea
fundamentării $tiinţifice a deciziei. necesită analiza lor dinamică. adică ţin1nd seama de
influenţa multiplicatoare a factorului timp.
Dtabilirea eficienţei investiţiilor presupune studierea rezultatelor obţinute prin
consumarea acestora. deci este necesar să analizăm influenţa factorului timp $i în perioada de
eploatare a capitalului fi creat.
6entru aceasta trebuie făcută o etapizare a fenomenului supus cercetării7 perioada în
care se consumă resurse materiale $i umane fără să se obţină venituri (fazele preinvestiţională $i
investiţională) $i perioada în care investiţiile realizează venituri (faza de eploatare).
0eoria financiar+ indic+ faptul c+ în luarea deci.iei de investiţie pot fi înt;lnite anumite
criterii care duc la folosirea unor metode sau a altora: cum ar fiB ma"imi.area profitului firmei:
minimi.area termenului de recuperare: reducerea riscului asociat proiectului de investiţii sau
ordonarea optim+ a proiectelor mutual e"clusive. @n general: este acceptat c+ a'ordarea dinamic+
este o te1nic+ mult mai 'un+ dec;t a'ordarea static+ în ceea ce priveşte considerarea acestor
criterii.
Procesul de reali.are a investiţiilor şi de recuperare a fondurilor consumate se desf+şoar+
în timp: investiţiile şi efectele lor: precum şi nivelul eficienţei: av;nd un pronunţat caracter
dinamic. $eg+tura dintre timp şi investiţii se manifest+ pe multiple planuri: dar cel mai important
este acela de multiplicare a investiţiilor. /ceasta înseamn+ c+ resursele umane şi materiale: atrase
din circuitul economic curent şi imo'ili.ate în procesul investiţional: îşi modific+ valoarea pe
m+sur+ ce timpul de imo'ili.are creşte. @ntruc;t investiţiile alocate în pre.ent nu mai sunt
ec1ivalente: su' influenţa timpului: din punct de vedere valoric cu profitul ce se va o'ţine în
viitor: re.ult+ c+ o a'ordare concret+ a proceselor investiţionale: în vederea fundament+rii
ştiinţifice a deci.iei: necesit+ anali.a lor dinamic+: adic+ ţin;nd seama de influenţa
multiplicatoare a factorului timp.
ta'ilirea eficienţei investiţiilor presupune studierea re.ultatelor o'ţinute prin
consumarea acestora: deci este necesar s+ anali.+m influenţa factorului timp şi în perioada de
e"ploatare a capitalului fi" creat.
Pentru aceasta tre'uie f+cut+ o etapi.are a fenomenului supus cercet+riiB perioada în care
se consum+ resurse materiale şi umane f+r+ s+ se o'ţin+ venituri &fa.ele preinvestiţional+ şi
investiţional+( şi perioada în care investiţiile reali.ea.+ venituri &fa.a de e"ploatare(.
5.1. Influenţa factorului timp asupra investiţiilor în perioada de edificare a o%iectivului
54
/ceasta este perioada în care se consum+ fondurile f+r+ s+ se o'ţin+ venituri şi se
caracteri.ea.+ prin imo'ili.+ri de resurse umane şi materiale în activit+ţi cum suntB ela'orarea
studiului de fe.a'ilitate: proiectarea o'iectivului şi e"ecutarea lucr+rilor de construcţii%monta= pe
şantiere.
$ucr+rile e"ecutate la începutul acestei perioade conduc la imo'ili.+ri în special de forţ+
de munc+ superior calificat+: ceea ce repre.int+ o pierdere de venit net: at;t pentru agentul
economic: c;t şi pentru economia naţional+. -ste necesar ca durata etapei de cercetare%proiectare
s+ fie c;t mai scurt+: dar suficient de mare pentru a asigura calitatea acestor lucr+ri. 8ar aceasta
poate avea şi alte efecte 'eneficeB
– reducerea riscului de u.ur+ moral+ la viitoarele produseC
– c;ştigarea pieţelor de desfacereC
– o'ţinerea unui preţ de v;n.are ridicat &cel puţin pentru o perioad+ de timp(C
– recuperarea investiţiilor în avans faţ+ de termenul sta'ilit etc.
@n perioada de e"ecuţie a lucr+rilor de construcţii%monta=: se consum+ fonduri mari: în
special resurse materiale: care sunt imo'ili.ate treptat pe şantier şi puse în oper+: a=ung;nd în
final ca întreg fondul de investiţii s+ fie imo'ili.at. <i în ca.ul acestor lucr+ri m+rimea
imo'ili.+rilor este influenţat+ 1ot+r;tor de timpul afectat pentru e"ecutarea lor.
8urata de e"ecuţie este aceea în care se consum+ cea mai mare parte din valoarea
investiţiei.
-şalonarea investiţiilor influenţea.+ în mod direct imo'ili.+rile de fonduri care repre.int+
pierderi potenţiale pentru economia naţional+. @n general: investiţiile pot fi eşalonate în mod
cresc+tor &varianta I(: uniform &varianta II( sau descresc+tor &varianta III( &figura nr. 14(.
2i!ura nr. 14 3 ,valuarea crescătoare. uniformă $i descrescătoare a investiţiilor
8eoarece o sum+ c1eltuit+ r+m;ne imo'ili.at+ p;n+ la începutul funcţion+rii o'iectivului
şi c1iar peste acest moment: p;n+ la recuperarea efectiv+: varianta mai convena'il+ este varianta
I la care imo'ili.+rile sunt cele mai mici.
Pentru evaluarea eficienţei economice pe aceast+ perioad+: prin prisma m+rimii
imo'ili.+rilor şi a pierderilor datorate acestor imo'ili.+ri: se folosesc o serie de indicatori şi
anumeB
1. -ărimea imobilizărilor totale
An fond de investiţii alocat într%un an 1 va r+m;ne imo'ili.at p;n+ la sf;rşitul perioadei
de e"ecuţie a o'iectivului &figura nr. 15(.
/nul de imo'ili.are
Investiţia
1 2 3 U 1 U d%1 d
I
1
I
1
I
1
I
1
U I
1
U I
1
I
1
55
Investiţii
/nii
1 2 3
Larianta I
Investiţii
/nii
1 2 3
Larianta III
Investiţii
/nii
1 2 3
Larianta II
I
2
I
2
I
2
U I
2
U I
2
I
2
I
3
I
3
U I
3
U I
3
I
3
     
I
1
I
1
U I
1
I
1
   
I
d%1
I
d%1
I
d%1
I
d
I
d
2i!ura nr. 15 3 &mobilizarea fondurilor de investiţii
2+rimea imo'ili.+rilor totale de investiţii se o'ţine însum;nd toate elementele matricei:
adic+B
( )

+ − ·
·
d
1 1
1 i
V 1 d I 2 : în careB
2
i
J m+rimea imo'ili.+rilor totaleC
I
1
J fondul de investiţii c1eltuit în anul 1C
d J durata de e"ecuţie a o'iectivuluiC
V J factor de corecţie: care poate lua valorile ,: 1M2 sau 1 în funcţie de momentul la care
se consider+ c+ s%a c1eltuit investiţia: sf;rşitul anului: mi=locul sau începutul anului.
/stfel: vom aveaB
– în ca.ul c1eltuirii resurselor la începutul anuluiB
( )

+ − ·
·
d
1 1
1 i
1 1 d I 2
– în ca.ul c1eltuirii resurselor la mi=locul anuluiB

,
_

¸
¸
+ − ·
·
d
1 1
1 i
2
1
1 d I 2
– în ca.ul c1eltuirii resurselor la sf;rşitul anuluiB
( )

− ·
·
d
1 1
1 i
1 d I 2
9iecare 'eneficiar: constructor sau alt factor care contri'uie la reali.area procesului
investiţional: se preocup+ pentru darea parţial+ în folosinţ+ a unor capacit+ţi de producţie: care s+
duc+ at;t la diminuarea imo'ili.+rilor de fonduri: c;t şi la o'ţinerea unei producţii suplimentare.
@n acest ca.: m+rimea total+ a imo'ili.+rilor se va calcula cu formulaB
( ) ( ) ∑ + − + ∑ + − ·
·

·
d
= 1
[
1
1 =
1 1
1
[
i
V 1 d I V 1 d I 2
: în careB
[
i
2 J m+rimea imo'ili.+rilorC
= J anul punerii în funcţiune a capacit+ţii parţialeC
[
1
I % valoarea investiţiei corectat+ cu profitul o'ţinut în anul 1 al edific+rii o'iectivului
( )
1 1
[
1
P I I − · .
2. &mobilizarea specifică
@n ca.urile în care variantele de investiţii care se compar+ nu prev+d aceeaşi capacitatea
de producţie: varianta care prevede capacitatea mare de producţie va necesita şi fonduri mai mari
de investiţii în raport cu celelalte variante: ceea ce va conduce: implicit: la o valoare mai mare a
imo'ili.+rilor totale de fonduri. 8e aceea: deci.ia de investiţii poate fi eronat+ dac+ este 'a.at+
numai pe minimi.area indicatorului menţionat.
8e aceea se utili.ea.+ indicatorul imo'ili.area specific+: care se calculea.+ cu formulaB
5)
( )
W
V 1 d I
m
d
1 1
1
=
∑ + −
·
·
în care W J capacitatea de producţie.
Indicatorul astfel calculat e"prim+ imo'ili.area ce revine la o unitate de capacitate de
producţie. Aneori: acest indicator se mai poate sta'ili şi în funcţie de valoarea producţiei şi
e"prim+ imo'ili.area ce revine la un leu producţie.
Indicatorul astfel calculat are avanta=ul c+ surprinde şi influenţa modific+rii structurii
producţiei: dac+ aceasta difer+ între variantele supuse anali.ei.
@n ca.ul în care se dau parţial în folosinţ+ capacit+ţi de producţie: imo'ili.area specific+
se calculea.+ cu formulaB
( ) ( )
( ) X sau W
V 1 d I V 1 d I
m
d
= 1
[
1
1 =
1 1
1
i
∑ ∑
·

·
+ − + + −
·
3. &mobilizarea medie anuală
/cest indicator e"prim+ nivelul imo'ili.+rii medii anuale şi se calculea.+ ca raport între
m+rimea imo'ili.+rii totale şi durata de e"ecuţie. e calculea.+ pentru a asigura compara'ilitatea
între variante atunci c;nd duratele de e"ecuţie a acestora sunt diferite.
( )
i
d
1 1
1
i
i
a
d
V 1 d I
d
2
m

·
+ −
· ·
: undeB
m
a
J imo'ili.area medie anual+C
2
i
J m+rimea imo'ili.+rilor totaleC
d
i
J duratele de e"ecuţie.
4. ,fectul economic al imobilizărilor (6ierderea din imobilizări)
/cest indicator reflect+ efectul nereali.at ca urmare a scoaterii din circuitul productiv a
resurselor investiţionale: prin relaţiaB
( )

·
+ − ⋅ ·
d
1 1
1 i
V 1 d I e -
8e o'icei se foloseşte relaţiaB
( )

·
+ − ⋅ ·
d
1 1
1 i
1 1 d I e - : în careB
-
i
J efectul economic al imo'ili.+rilor &pierderea din imo'ili.+ri(C
e J coeficientul de eficienţ+ economic+ a o'iectivului respectivC
i J varianta de investiţie.
4elaţia de calcul a coeficientului , a fost pre.entat+ în capitolul anterior.
5. ,fectul economic specific al imobilizărilor
Pentru asigurarea compara'ilit+ţii variantelorB
W
-
i
i
· δ
.
Indicatorul astfel calculat e"prim+ efectul economic nereali.at &sau pierderea( ce revine
la o unitate de capacitate.
'. ,fectul economic al reducerii duratei de eecuţie
@n anali.a economic+ este important s+ se su'linie.e care vor fi avanta=ele
întreprin.+torului în ca.ul în care constructorul reduce durata de e"ecuţie prev+.ut+ în contract.
5*
4educerea duratei de e"ecuţie a o'iectivului de investiţii contri'uie la micşorarea
imo'ili.+rilor şi: deci: la creşterea venitului net. -fectul economic al reducerii duratei de
e"ecuţie &-
d
( se poate determina cu a=utorul relaţieiB
( ) d d 2 e -
p f d
− ⋅ ·
: în careB
-
d
J efectule economic al reducerii duratei de e"ecuţie a investiţieiC
e J coeficientul de eficienţ+ economic+ a o'iectivului respectivC
2
f
J valoarea mi=loacelor fi"eC
d
p
J durata de e"ecuţie programat+C
d J durata de e"ecuţie reali.at+.
5.2. *plicaţie practic'
An proiect de investiţii în dou+ variante este caracteri.at de urm+torii indicatori te1nico%
economiciB
7r.
crt.
Indicator A2
Larianta
I II
1. Capacitatea de producţie t 2,,, 25,,
2. Lenitul anual mii lei 3,,.,,, 35,.,,,
3. C1eltuieli anuale de producţie mii lei 21,.,,, 25,.,,,
4. 8urata de funcţionare eficient+ ani 15 15
5. Laloarea investiţiei
din careB anul I
anul II
mii lei
mii lei
mii lei
2,,.,,,
1,,.,,,
1,,.,,,
25,.,,,
1,,.,,,
15,.,,,
+ se evidenţie.e varianta optim+ prin prisma indicatorilor imo'ili.+rilor ştiind c+
resursele sunt c1eltuite la =um+tatea anului.
a( 2+rimea imo'ili.+rilor depinde de volumul c1eltuielilor de investiţii: durata de
reali.are a o'iectivului şi modul de eşalonare a acestor c1eltuieli în timp.
( )

·
+ − ·
d
1 1
1 i
V 1 d I 2 : undeB
2
i
J m+rimea imo'ili.+rilor totaleC
I
1
J investiţia din anul 1 de reali.areC
d J durata de reali.are a o'iectivuluiC
V J coeficient care poate lua valoarea , dac+ resursele sunt c1eltuite la sf;rşitul anului: 1
dac+ investiţia se reali.ea.+ la începutul anului şi ,:5 atunci c;nd resursele sunt c1eltuite la
=um+tatea anului.
2
I
S 1,,.,,,&2J1I,:5( I 1,,.,,,&2J2I,:5(S
S
,,, . 2,, 5 : , ,,, . 1,, 5 : 1 ,,, . 1,, · ⋅ + ⋅
mii lei
2
II
S 1,,.,,,&2J1I,:5( I 15,.,,,&2J2I,:5( S
S
,,, . 225 5 : , ,,, . 15, 5 : 1 ,,, . 1,, · ⋅ + ⋅
mii lei
e o'serv+ un volum mai mare de imo'ili.+ri la varianta a II%a ca urmare a efortului
suplimentar de investiţii.
'( Imo'ili.area specific+ &m
i
( se calculea.+ cu a=utorul relaţieiB
i
i
i
W
2
m ·
: în careB
m
i
J imo'ili.area specific+C
2
i
J m+rimea imo'ili.+rilor totaleC
W
i
J capacitatea de producţie proiectat+C
58
i J varianta de proiect.
1,,
,,, . 2
,,, . 2,,
m
I
· ·
lei imo'ili.aţiMton+
!,
5,, . 2
,,, . 225
m
II
· ·
lei imo'ili.aţiMton+
c( -fectul economic al imo'ili.+rilor e"prim+ efectul nereali.at ca urmare a imo'ili.+rii
fondurilor respective.
2 e - ⋅ · : undeB
e J coeficientul de eficienţ+ economic+ a investiţiilor a proiectelor de investiţii sau
eficienţa medie pe ramur+.
45 : ,
,,, . 2,,
,,, . !,
,,, . 2,,
,,, . 21, ,,, . 3,,
I
P
e
tI
1I
I
· ·

· ·
lei profit anualM1 leu investit
4, : ,
,,, . 25,
,,, . 1,,
,,, . 25,
,,, . 25, ,,, . 35,
I
P
e
tII
1II
II
· ·

· ·
lei profit anualM1 leu investit
,,, . !, ,,, . 2,, 45 : , 2 e -
I I I
· ⋅ · ⋅ ·
mii lei
,,, . !, ,,, . 225 4, : , 2 e -
II II II
· ⋅ · ⋅ ·
mii lei
e o'serv+ c+ efectul nereali.at este acelaşi în am'ele variante de investiţii.
8ac+ vom considera eficienţa medie pe ramur+ ca fiind ,:15: atunciB
,,, . 3, ,,, . 2,, 15 : , 2 e -
I I I
· ⋅ · ⋅ ·
mii lei
*5, . 33 ,,, . 225 15 : , 2 e -
II II II
· ⋅ · ⋅ ·
mii lei
e o'serv+ c+ efectul nereali.at este mai mare în varianta IIC ca urmare a unor imo'ili.+ri
mai mari: acestea din urm+ fiind determinate de un volum de investiţii mai mare.
d( -fectul economic al imo'ili.+rilor specific e"prim+ efectul economic al imo'ili.+rilor
ce revin la 1 leu investit.
@n prima variant+B
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
· · ·
· · ·
⇒ ·
investit leu 1 M lei 3) : ,
,,, . 25,
,,, . !,
I
-
e
investit leu 1 M lei 45 : ,
,,, . 2,,
,,, . !,
I
-
e
I
-
e
tII
II
II
tI
I
I
t
sau
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
· ·
· ·
⇒ ·
investit leu 1 M lei 135 : ,
,,, . 25,
*5, . 33
e
investit leu 1 M lei 15 : ,
,,, . 2,,
,,, . 3,
e
I
-
e
II
I
t
@n urma calculului acestor patru indicatori: apreciem c+ varianta II este varianta optim+.
5!
5.3. +e,nica discont'rii. Calculul principalilor indicatori dinamici ai eficienţei economice a
investiţiilor
P+1(21&11/, ;152.(*'+11
@n calculele de eficienţ+ economic+ se compar+ m+rimea profitului ce se preconi.ea.+ a fi
o'ţinut dintr%o acţiune productiv+: cu fondurile de investiţii necesare. 8ar: p;n+ acum nu s%a ţinut
seama de faptul c+ fondurile de investiţii se c1eltuiesc într%o anumit+ perioad+: iar profitul se
o'ţine într%o alt+ perioad+. 2ai mult: fondurile de investiţii se c1eltuiesc într%o perioad+ relativ
scurt+: de 1%2 ani: iar profitul se o'ţine pe parcursul unei perioade îndelungate: de 15%2, ani: în
ca.ul utila=elor şi ),%8, ani în ca.ul cl+dirilor. 0impul acţionea.+ ca un factor distinct: proces
care: în acest domeniu: se cunoaşte su' denumirea de influenţa factorului timp asupra
investiţiilor şi re.ultatelor lor: ceea ce înseamn+ o anali.+ dinamic+.
8eoarece în anali.a dinamic+ se aduc toate valorile dispersate în timp la un singur
moment: acest proces poart+ numele de actuali.are sau discontare.
@ntreaga te1nic+ a discont+rii se 'a.ea.+ pe urm+torul raţionamentB o sum+ de un leu care
este investit+ productiv într%un anumit domeniu la începutul unui an: dup+ trecerea acestui an: ca
urmare a folosirii ei va aduce un profit a. @n anul urm+tor: fondul utili.at va fi 1Ia: iar re.ultatul
este ( )
2
a 1+ ş.a.m.d.: astfel înc;t dup+ 1 ani suma de un leu devine ( )
1
a 1+ : adic+: la începutul
anului IB 1 lei: la sf;rşitul anului I o'ţinem
( ) a 1 a 1 1 + · ⋅ +
leiC la sf;rşitul anului II se o'ţine
( ) ( ) ( )
2
a 1 a 1 a a 1 + · + + + : la sf;rşitul anului IIIB ( ) ( ) ( )
3 2 2
a 1 a 1 a a 1 + · + + + ş.a.m.d.: astfel c+ dup+
1 ani o'ţinem ( )
1
a 1+ lei.
@n consecinţ+: o investiţie de 1 leu f+cut+ ast+.i ec1ivalea.+ peste 1 ani nu cu o sum+ de
un leu: ci de ( )
1
a 1+ lei: dac+ ţinem seama de influenţa factorului timp.
-"presia ( )
1
a 1+ se numeşte 7)2*.+ ;, 7+%2*1712)+, şi se notea.+ cu .Z. 9actorul de
fructificare .Z se foloseşte la aducerea în pre.ent a unor sume investite în trecut sau la ducerea
din pre.ent a sumelor investite: spre viitor: m+rind aceste sume: deoarece întotdeauna .Z Y 1.
Pro'lema se pune şi invers: adic+: dac+ un leu investit în pre.ent devine peste 1 ani
( )
1
a 1+ : atunci: valoarea actual+ &pre.ent+( a unui leu ce se va o'ţine în anul 1 va fiB
( )
1
a 1
1
+
.
/cesta este tocmai 7)2*.+%/ ;, )2*%)/1<)+, . folosit la aducerea în pre.ent din viitor a sumei de
un leuC . şi .Z se numesc factori de discontare.
9actorul de actuali.are
( )
1
a 1
1
+
se foloseşte la aducerea în pre.ent a unor sume ce se vor
reali.a în viitor: micşor;nd aceste sume: deoarece . \ 1.
8ac+ se notea.+ cu " J suma investit+ în pre.ent şi cu F J suma total+ acumulat+ peste 1
ani: atunci vom avea ( )
1
a 1 " F + · de unde
( )
1
a 1
F
"
+
·
: în care " repre.int+ valoarea actual+ a F
lei o'ţinuţi în anul 1.
im'olul ) repre.int+ eficienţa anual+ a sumei unitare c1eltuiteC el corespunde eficienţei
medii o'ţinute la o'iective similare: din ramura sau su'ramura unde se c1eltuieşte suma
respectiv+ şi: în literatura de specialitate: este denumit coeficient de actuali.are.
emnificaţia economic+ a coeficientului ) este urm+toareaB el repre.int+ profitul ce poate
fi o'ţinut într%un an: ca urmare a sumei de un leu: investit+ productiv la începutul acelui an.
/tenţieB m+rimea acestui coeficient nu tre'uie pus+ pe seama modific+rii preţurilor: care poate
surveni în perioada îndelungat+ pentru care el se aplic+. 2+rimea lui decurge din proprietatea
fundamental+ a oric+rui proces economic ca: în urma desf+şur+rii unei activit+ţi productive:
re.ultatul s+ compense.e integral resursele consumate şi: pe deasupra: s+ se o'ţin+ un profit
pentru societate şi pentru agentul economic care a desf+şurat activitatea respectiv+.
pecialiştii estimea.+ c+ în condiţii normale: m+rimea acestui coeficient pe ansam'lul
economie naţionale este de ,:15 sau 15 &cu diferenţieri pe ramuri sau su'ramuri(.
),
@n ca.ul în care se aprecia.+ c+ în perioadele urm+toare va interveni o inflaţie pe piaţa
intern+ sau internaţional+: o sporire considera'il+ a do';n.ilor la capital sau c;nd investiţiile se
efectuea.+ în condiţii de risc accentuat: re.ultatele finale tre'uie corectate în mod corespun.+tor.
4evenind la e"presiile ( )
1
a 1 " F + · şi
( )
1
a 1
F
"
+
·
şi ţin;nd seama c+ a Y ,: re.ult+ c+
întotdeauna între " şi F e"ist+ relaţia " \ F. /ceasta se interpretea.+ astfelB în calculele pe care le
efectu+m este necesar s+ avem în vedere c+ sumele viitoare tre'uie s+ fie mai mari ca sumele
actuale: pentru a se asigura compara'ilitatea lor: ţin;nd seama de influenţa factorului timp.
8e fapt: calculele dinamice se 'a.ea.+ pe formula do';n.ii compuse: cu o preci.areB
pentru calculele de eficienţ+ economic+ a investiţilor se recurge la o convenţieB deşi într%un an
fondurile de investiţii se c1eltuiesc în 3)5 .ile: vom considera c+ fenomenul investiţional are loc
într%o singur+ .i: la data de 31 decem'rie a anului respectiv şi: de asemenea: la o'ţinerea
profituluiB deşi procesul de producţie şi de v;n.are a produselor are loc .ilnic: vom considera c+
profitul se o'ţine într%o singur+ .i a anului: şi anume: la 31 decem'rie.
@n continuare vom sta'ili 7.+:%/,/, ;, &+1(21&1% utili.ate în calculele de actuali.are
plec;nd de la indicatorul randamentul economic al investiţiilor: calculat în forma static+ astfelB
1
I
P
4
t
t
− ·
: undeB
P
t
J profitul totalC
I
t
J investiţia total+.
4andamentul economic al investiţiilor: în form+ dinamic+: se calculea.+ cu relaţiaB
1
I
P
4
a
a
t
t
a
− ·
: în careB
a a
t t a
I : P : 4
repre.int+ valorile actuali.ate la acelaşi moment.
Consider+m c+ ne afl+m la momentul punerii în funcţiune a o'iectivului de investiţii. @n
acest ca.: profitul se va actuali.a folosind factorul de actuali.are .: respectivB
( )
∑ ⋅
+
· ∑ ⋅ ·
· ·
8
1 1
1
1
8
1 1
1
p
t
P
a 1
1
P . P
a
: în careB
p
t
a
P
J profitul total actuali.at la momentul punerii în funcţiune a o'iectivuluiC
8 J durata de funcţionare a viitorului o'iectivC
P
1
J profitul anualC
a J coeficientul de actuali.are.
Investiţiile actuali.ate se calculea.+ astfelB
( ) ∑ ⋅ + · ∑ ⋅ ·

·

·
1 d
, 1
1
1
1 d
, 1
1
p
t
I a 1 I [ . I
a
: în careB
p
t
a
I
J investiţiile totale actuali.ate la momentul punerii în funcţiune a o'iectivuluiC
.Z J factorul de fructificareC
d J durata de e"ecuţie a o'iectivului şi în care se consum+ resursele investiţionaleC
I
1
J investiţiile anuale.
Atili.area factorului . sau .Z depinde de po.iţia anului respectiv faţ+ de momentul de
referinţ+. /stfel: dac+ o valoare &fie investiţie: fie profit( a fost înregistrat+ într%un an: iar anul
respectiv precede momentul de referinţ+: atunci acea valoare se actuali.ea.+ cu factorul de
fructificare .Z. Invers: dac+ valoarea în cau.+ s%a reali.at într%un an situat dup+ momentul de
referinţ+: atunci se aplic+ factorul de actuali.are ..
#emarcă importantă7 @n ca.ul aplic+rii factorului de actuali.are: 1 ia valorile 1: 2: U: t:
iar atunci c;nd se aplic+ factorul de fructificare: 1 ia valorile ,: 1: 2: U: tJ1: unde t repre.int+
intervalul de timp cuprins între momentul la care se face actuali.area şi momentul în care se
o'ţine ultima sum+ ce se actuali.ea.+. Laloarea , pentru 1: în ca.ul folosirii factorului de
)1
fructificare &.Z( se e"prim+ prin faptul c+ suma ce urmea.+ a fi actuali.at+ a fost înregistrat+ la
sf;rşitul anului.
@n activitatea practic+: indicatorii ce se actuali.ea.+ J profit: costuri: producţie etc. J se
consider+ adeseori ca fiind constanţi pe întreaga perioad+ a lor.
/stfel: dac+B
( )
∑ ⋅
+
·
·
8
1 1
1 1
p
t
P
a 1
1
P
a
şi consider;nd P
1
constant: atunci relaţia devineB
( )
P
a 1
1
P P
1
8
1 1
1 1
p
t
a
⋅ · ∑
+
⋅ ·
·
@n formula de mai sus: sim'olul de la e"ponentul lui
p
t
a
P
&adic+ p(: repre.int+ momentul
la care se face actuali.area.
8esf+şur;nd suma re.ult+B
( ) ( )
8 2
a 1
1
a 1
1
a 1
1

+
+ +
+
+
+
· 
: care este o progresie geometric+ av;nd raţiaB
a 1
1
W
+
·
a
c+rei sum+ esteB
( )
( )
8
8
a 1 a
1 a 1

+
− +
·
: re.ultat o'ţinut dup+ aplicarea formuleiB
W 1
W 1
a
n
1 p


⋅ ·
: în careB

p
J suma unei progresii geometriceC
a
1
J primul termen al sumeiC
W J raţia sumeiC
n J num+rul de termeni ai progresiei geometrice.
8eci în ca.ul în care profitul anual este egal pe întreaga perioad+ de funcţionare a
o'iectivului: profitul total actuali.at esteB
( )
( )
8
8
1
p
t
a 1 a
1 a 1
P P
a
+
− +
⋅ ·
: în careB
( )
( )
8
8
a 1 a
1 a 1
+
− +
J suma factorilor de actuali.are
( )
1
a 1
1
+
pentru 8 ani. Lalorile se g+sesc în
ta'ele speciale.
Pentru anali.area la un moment viitor a profitului: de e"emplu scoaterea din funcţiune a
o'iectivului: se va folosi factorul de fructificare: deoarece în acest ca. anii preced momentul de
referinţ+.
4e.ult+B
( ) s P a 1 P P
1
1 8
,
1
1
v
t
a
⋅ ·

+ ⋅ ·

8ac+ vom de.volta suma s: avemB
( ) ( ) ( )
1 8 2 1
a 1 a 1 a 1 1 s

+ + + + + + + · 
/plic;nd formula de calcula sumei unei progresii geometrice: re.ult+B
( )
a
1 a 1
s
8
− +
· .
8eci: dac+ profitul anual este egal pe întreaga perioad+ de funcţionare a o'iectivului:
acesta: actuali.at: se poate calcula astfelB
( )
a
1 a 1
P P
8
1
v
t
a
− +
⋅ · .
)2
5.4. -omente de referinţ' ale actuali)'rii
Calculele de actuali.are se pot efectua la orice moment: c1iar anterior sau posterior
perioadei în care se e"ecut+ lucr+rile de investiţii. 7umim data la care se face actuali.area
:.:,(* ;, +,7,+1(6'.
Principalele momente de referinţ+ din viaţa economic+ a unui o'iectiv suntB
m J momentul adopt+rii deci.iei de investiţiiC
n J momentul începerii lucr+rilor de investiţiiC
p J momentul punerii în funcţiune a noului capital fi"C
u J momentul începerii restituirii credituluiC
v J momentul scoaterii din funcţiune a capitalului fi".
Prafic: aceste momente de referinţ+ şi perioadele pe care le delimitea.+ se repre.int+
astfel &figura nr. 1)(B
2i!ura nr. 1' 3 -omente de referinţă ale actualizării
Cele patru perioade pe grafic semnific+B
g J perioada de ela'orare a documentaţiilor te1nico%economice ale o'iectivului de
investiţii: de o'ţinere a avi.elor şi apro'+rilor necesare reali.+rii o'iectivuluiC
d J durata de e"ecuţie a lucr+rilor de investiţii pe şantierC
f J perioada de graţie &sau de r+ga.( scurs+ între momentul punerii în funcţiune şi
începerea restituirii creditelor primiteC
8 J durata eficient+ de funcţionare a o'iectivului de investiţii.
Pentru determinarea unui indicator de eficienţ+ economic+ a investiţiilor în form+
dinamic+: la orice moment de referinţ+: este necesar+ parcurgerea urm+toarelor etapeB
1( e sta'ileşte indicatorul pe care dorim s+%l actuali.+m şi se calculea.+ m+rimea sa în
form+ static+ pentru a o putea: în final: compara cu m+rimea dinamic+.
2( e sta'ileşte momentul de referinţ+ la care se face actuali.area: se repre.int+ pe o a"+
ori.ontal+ &a"a timpului( numai trei din cele cinci momente n: p şi v. 8ac+ momentul
de referinţ+ este m sau n: se înscrie şi acest moment pe a"a respectiv+. e notea.+
momentul de referinţ+ ales cu ,.
3( e înscrie indicatorul &profit sau investiţie( pe a"a repre.entat+.
4( e trasea.+ triung1iul actuali.+rii &pentru investiţii şi profit(. e sta'ileşte formula de
calcul ce se va aplica.
5( e aplic+ formulele de calcul.
)( e compar+ datele actuali.ate cu cele sta'ilite iniţial: în form+ static+: şi se trag
conclu.iile ce se impun.
5.4.1. Actualizarea la momentul luării deciziei (m)
$a început: înscriem pe a"a timpului momentele n: p şi v. @ntruc;t momentul de referinţ+
ales &m( nu figurea.+ printre acestea: înscriem pe a"a timpului şi momentul m.
/poi: se trasea.+ triung1iurile actuali.+rii şi se notea.+ prin 1aşurare intervalele pe care
se g+sesc indicatorii ce urmea.+ a fi calculaţi. @ntotdeauna triung1iurile actuali.+rii vor fi cu
v;rful în st;nga şi 'a.a în dreapta.
/şa cum sunt orientate v;rfurile triung1iurilor: la momentul m: ne semnific+ micşorarea
sumelor respective: prin actuali.area la momentul lu+rii deci.iei. Lom actuali.a investiţiile:
profitul: randamentul economic al investiţiilor şi termenul de recuperare a investiţiilor &figura nr.
1*(.
)3
timpul
g d
f
8
m n p u v
2i!ura nr. 1< 3 -omentul de referinţă $i triun!4iurile actualizării
1. &nvestiţiile totale actualizate
e o'serv+ c+ investiţiile se eşalonea.+ pe o perioad+ care: în raport cu momentul de
referinţ+ ales &m(: este viitoare. @n consecinţ+: investiţiile actuale se vor micşora folosind factorul
de actuali.are .B
( )
∑ ⋅
+
·
+
·
d g
1 1
1 1
m
t
I
a 1
1
I
a
: în careB
m
t
a
I
J investiţia actuali.at+ la momentul lu+rii deci.iei.
8up+ cum se o'serv+ din figur+: pentru perioada de ela'orare a documentaţiei de
investiţii nu se c1eltuiesc resurse investiţionale. @n acest ca.: relaţia devineB
( ) ( ) ( )
∑ ⋅
+
· ∑ ⋅
+
− ∑ ⋅
+
·
+
+ · ·
+
·
d g
1 g 1
1 1
g
1 1
1 1
d g
1 1
1 1
m
t
I
a 1
1
I
a 1
1
I
a 1
1
I
a
.
e urm+reşte ca aceast+ valoare s+ fie c;t mai apropiat+ de valoarea lor static+: ceea ce
presupune: în aceleaşi condiţii de eficienţ+: reducerea duratelor de proiectare şi de e"ecuţie:
precum şi o imo'ili.are raţional+ a fondurilor '+neşti: care s+ asigure un consum mai mare de
resurse investiţionale în ultima parte de e"ecuţie a investiţiei.
2. 6rofitul actualizat
<i pentru profit perioada de reali.are este o perioad+ viitoare faţ+ de momentul lu+rii
deci.iei: fapt ce presupune actuali.area profitului prin folosirea factorului de actuali.are ..
9ormula de calcul esteB
( )
∑ ⋅
+
·
+ +
·
8 d g
1 1
1 1
m
t
P
a 1
1
P
a
: în careB
m
t
a
P
J profitul total actuali.at la momentul lu+rii deci.iei.
@n perioada de ela'orare a documentaţiei te1nico%economice &g( şi în perioada de
e"ecuţie a o'iectivului &d( nu se o'ţine profit: ceea ce impune ca acest fapt s+ se reflecte în
formula profitului actuali.at.
( ) ( ) ( )
∑ ⋅
+
· ∑ ⋅
+
− ∑ ⋅
+
·
+ +
+ + ·
+
·
+ +
·
8 d g
1 d g 1
1 1
d g
1 1
1 1
8 d g
1 1
1 1
m
t
P
a 1
1
P
a 1
1
P
a 1
1
P
a
.
Profitul actuali.at la momentul lu+rii deci.iei arat+ cu c;t ec1ivalea.+ în acest moment
profitul reali.at pe întreaga durat+ de funcţionare a o'iectivului.
@n practica economic+ se consider+ c+ profitul anual este constant în timp &P
1
J constant(
ceea ce favori.ea.+ aplicarea unei formule restr;nse: prin folosirea sumei a unei progresii
geometriceB
( ) ( )
( )
( )
8
8
d g 1
8 d g
1 d g 1
1 1
m
t
a 1 a
1 a 1
a 1
1
P
a 1
1
P P
a
+
− +

+
⋅ · ∑
+
⋅ ·
+
+ +
+ + ·
)4
g
d 8
m S , n
p v
0impul
I
P
m
a
0
/ceast+ relaţie are avanta=ul c+ reduce calculele şi asigur+: prin relaţia matematic+:
comparaţia dintre profitul actuali.at la diverse momente de referinţ+. Pentru investiţii: de o'icei:
nu se utili.ea.+ o relaţie restr;ns+: deoarece ele difer+ de la o perioad+ la alta: iar atunci c;nd nu
difer+: durata de reali.are este mai mic+: fapt ce nu =ustific+ utili.area formulei restr;nse.
3. #andamentul economic al investiţiilor
taticB
1
I
P
4
t
t
− ·
: în careB
P
t
J profitul totalC
I
t
J investiţia total+.
@n form+ dinamic+:
1
I
P
4
a
a
t
t
a
− ·
: în careB
4
a
J randamentul economic actuali.atC
a
t
P
J profitul total actuali.atC
a
t
I
J investiţia total+ actuali.at+.
8oi indicatori actuali.aţi se pot compara dac+ actuali.area s%a f+cut la acelaşi moment de
referinţ+. Pentru sta'ilirea formulei de calcul a randamentului economic actuali.at la momentul
lu+rii deci.iei se pleac+ de la relaţiaB
1
I
P
4
m
t
m
t m
a
a
a
− ·
: undeB
m
a
4 J randamentul economic actuali.at la momentul lu+rii deci.ieiC
m
t
a
P
J profitul total actuali.at la momentul lu+rii deci.ieiC
m
t
a
I
J investiţia total+ actuali.at+ la momentul lu+rii deci.iei.
Pentru calculul randamentului economic actuali.at al investiţiilor se pot folosi dou+
relaţii: dup+ cum profitul se modific+ în timp sau r+m;ne constantB
( )
( )
1
I
a 1
1
P
a 1
1
4
d g
1 g 1
1 1
8 d g
1 d g 1
1 1
m
a


+

+
·


+
+ ·
+ +
+ + ·
sau
( )
( )
( )
( )

+
+ ·
+

+

+
− +

+
·
d g
1 g 1
1 1
1 8
8
d g
m
a
I
a 1
1
P
a 1 a
1 a 1
a 1
1
4
Prima relaţie pre.entat+ poate fi folosit+ întotdeauna: indiferent de evoluţia profitului
anual: iar cea de%a doua numai în ca.ul în care profitul anual este constant pe întreaga durat+ de
funcţionare a o'iectivului &8(.
@ntotdeauna: randamentul economic al investiţiilor în form+ dinamic+ este mai mic dec;t
cel în form+ static+: reflect;nd mai corect eficienţa economic+ a investiţiilor.
4. )ermenul actualizat de recuperare a investiţiilor
9ormula de calcul a termenului de recuperare static esteB
)5
1
t
P
I
0 ·

+ +
+ + ·
· ⇒ ⋅ ·
a
0 d g
1 d g 1
1 t 1 t
P I P 0 I
: folosit+ atunci c;nd profitul nu este egal în timp.
Pentru a calcula termenul actuali.at de recuperare a investiţiilor vom pune condiţia ca
investiţiile totale actuali.ate s+ fie egale cu profitul actuali.at: însumat pe durata de recuperare a
investiţiei.
Pentru momentul lu+rii deci.iei avemB
( )
1
0 d g
1 d g 1
1
m
t
P
a 1
1
I
m
a
a


+
·
+ +
+ + ·
.
ingurul termen necunoscut în relaţia de mai sus este termenul actuali.at de recuperare a
investiţiilor ( )
m
a
0 care se o'ţine prin încerc+ri succesive.
@n ca.ul practic: c;nd profitul anual este considerat a fi constant: formula devineB
( ) ( ) ( )
( )
( )
m
a
m
a
m
a
a 0
0
d g
1
0
1 1
1 d g
1
m
t
a 1 a
1 a 1
a 1
P
a 1
1
a 1
P
I
+
− +

+
·
+

+
·
+
·
+

8e aici se urm+reşte aflarea lui
( )
m
a
0
a 1+
: astfelB
( ) ( ) ( )
1
0
1
0 d g
m
t
P a 1 P a 1 a a 1 I
m
a
m
a
a
− + · + ⋅ +
+
de undeB
( ) ( ) ( )
1
0 d g
m
t
0
1
P a 1 a a 1 I a 1 P
m
a
a
m
a
· + ⋅ + − +
+
( ) ( ) [ ] ( )
( )
d g
m
t 1
1
0
1
d g
m
t 1
0
a 1 I a P
P
a 1 P a 1 I a P a 1
a
m
a
a
m
a
+
+
+ ⋅ −
· + ⇒ · + ⋅ − +
şi apoiB
( ) [ ]
( ) a 1 log
a 1 I a P log P log
0
d g
m
t 1 1 m
a
a
+
+ ⋅ − −
·
+
.
@ntotdeauna termenul actuali.at de recuperare a investiţiilor este mai mare dec;t cel
static: ceea ce arat+ c+ influenţa factorului timp se face în sensul diminu+rii eficienţei economice.
5.4.2. Actualizarea la momentul începerii lucrărilor de investiţii (n)
e înscriu pe a"a timpului cele trei momente n: p şi v. Cum momentul care ne interesea.+
se g+seşte pe aceast+ a"+: se pot trasa triung1iurile actuali.+rii. @ntruc;t toţi anii la care se refer+
procesul economic anali.at &perioadele d şi 8( repre.int+ perioade viitoare faţ+ de momentul la
care se face actuali.area &n(: se va folosi factorul .: aşa cum indic+ şi v;rfurile celor dou+
triung1iuri &figura nr. 18(B
2i!ura nr. 1> 3 -omentul de referinţă $i triun!4iurile actualizării
))
d 8
n S ,
p v
0imp
P
I
n
a
0
1. &nvestiţia totală actualizată
( )

·

+
·
d
1 1
1 1
n
t
I
a 1
1
I
a
2. 6rofitul total actualizat
( )

+
·

+
·
8 d
1 1
1 1
n
t
P
a 1
1
P
a
@n perioada de e"ecuţie a o'iectivului: dac+ nu se dau parţial în funcţiune capacit+ţi de
producţie: nu se o'ţine şi profit: astfel înc;t avemB
( ) ( ) ( )
∑ ∑ ∑
+
+ · ·
+
·

+
· ⋅
+
− ⋅
+
·
8 d
1 d 1
1 1
d
1 1
1 1
8 d
1 1
1 1
n
t
P
a 1
1
P
a 1
1
P
a 1
1
P
a
@n ca.ul în care profitul este egal în timp &P
1
J constant(: profitul total actuali.at la
momentul începerii lucr+rilor de investiţii se poate scrieC
( ) ( ) ( ) ( )
( )
( )
∑ ∑
+
+ · · +
− +

+
⋅ ·
+ +
⋅ ·
+
⋅ ·
8 d
1 d 1
8
1 1
8
8
d 1 1 d 1 1 1
n
t
a 1 a
1 a 1
a 1
1
P
a 1
1
a 1
1
P
a 1
1
P P
a
3. #andamentul economic al investiţiilor
1
I
P
4
n
t
n
t n
a
a
a
− ·
@n funcţie de relaţiile de=a calculate o'ţinemB
( )
( )
1
I
a 1
1
P
a 1
1
4
d
1 1
1 1
8 d
1 d 1
1 1
n
a


+

+
·


·
+
+ ·
sau
( )
( )
( )
( )
1
I
a 1
1
P
a 1 a
1 a 1
a 1
1
4
d
1 1
1 1
1 8
8
d
n
a


+

+
− +

+
·

·
4andamentul economic actuali.at la momentul începerii funcţion+rii o'iectivului este
egal cu cel calculat pentru momentul lu+rii deci.iei. 8e altfel: randamentul economic al
investiţiilor: indiferent de momentul de referinţ+ ales: va avea aceeaşi valoare.
4. )ermenul actualizat de recuperare a investiţiilor
( )
∑ ⋅
+
·
+
+ ·
n
a
a
0 d
1 d 1
1
1
n
t
P
a 1
1
I sau
( ) ( )

·
+ +
⋅ ·
n
a
a
0
1 1
1 d 1
n
t
a 1
1
a 1
1
P I
/plic;nd formula restr;ns+ pentru suma factorilor de actuali.areB
( )
( )
( )
n
a
n
a
a 0
0
d 1
n
t
a 1 a
1 a 1
a 1
1
P I
+
− +

+
⋅ · .
8in prima relaţieB
( ) ( ) ( )
1
0
1
0 d
n
t
P a 1 P a 1 a a 1 I
n
a
n
a
a
− + ⋅ · + ⋅ + ⋅
)*
( ) ( ) ( )
1
0 d
n
t
0
1
P a 1 a a 1 I a 1 P
n
a
a
n
a
· + ⋅ + − +
( ) ( ) [ ]
1
d
n
t 1
0
P a a 1 I P a 1
a
n
a
· ⋅ + − ⋅ +
( )
( ) a a 1 I P
P
a 1
d
n
t 1
1
0
a
n
a
⋅ + −
· +
Prin logaritmare se o'ţineB
( ) [ ]
( ) a 1 log
a a 1 I P log P log
0
d
n
t 1 1 n
a
a
+
⋅ + − −
·
5. (4eltuieli totale actualizate
@n form+ static+B
8 C1 I 6
t
⋅ + ·
.
@n form+ dinamic+B
n
t
n
t
n
a
a a
C I 6 + ·
n
t
a
I
de=a am calculat%o.
( )

+
·

+
·
8 d
1 1
1
n
t
C1
a 1
1
C
a
Cum în perioada de e"ecuţie a o'iectivului economic nu se fac c1eltuieli: relaţia devineB
( ) ( ) ( )
∑ ∑ ∑
+
+ ·
+
· ·

+
· ⋅
+
− ⋅
+
·
8 d
1 d 1
1
8 d
1 1
d
1 1
1 1
n
t
C1
a 1
1
C1
a 1
1
C1
a 1
1
C
a
.
5.4.3. Actualizarea la momentul punerii în funcţiune a noului obiectiv (p)
Prafic: se poate repre.enta astfel &figura nr. 1!(B
2i!ura nr. 1? 3 -omentul de referinţă $i triun!4iurile actualizării
e constat+ c+ investiţiile se vor multiplica prin actuali.are: iar profitul se va micşora.
1. &nvestiţiile totale actualizate
9aţ+ de momentul ales: investiţiile sunt c1eltuite într%o perioad+ trecut+: fapt pentru care
sumele se vor m+ri folosindu%se factorul de multiplicare &fructificare( .Z: astfelB
( )
1
1 d
, 1
1
1
1 d
, 1
p
t
I a 1 I [ . I
a


+ · ⋅

·

·

·
Investiţia astfel calculat+ e"prim+ valoarea producţiei ce s%ar fi o'ţinut în condiţiile în
care investiţiile nu erau imo'ili.ate în cadrul procesului investiţional: ci erau folosite într%o
activitate economic+ la care nivelul eficienţei economice este egal cu a.
2. 6rofitul total actualizat
)8
n
d 8
v
p S ,
0impul
P
I
( )
( )
8
8
1
p
ta
a 1 a
1 a 1
P P
+
− +
⋅ ·
3. #andamentul economic actualizat al investiţiilor
1
I
P
4
p
ta
p
ta
p
a
− ·
4. )ermenul actualizat de recuperare a investiţiilor
[ ]
( ) a 1 log
I a P log P log
0
p
ta 1 1 p
a
+
⋅ − −
·
5.4.4. Actualizarea la momentul scoaterii din funcţiune a capitalului fi (v)
@n acest ca. utili.+m factorul de fructificare .Z: at;t pentru investiţii: c;t şi pentru profit.
Prafic avem &figura nr. 21(B
2i!ura nr. 2A 3 -omentul de referinţă $i triun!4iurile actualizării
1. &nvestiţiile totale actualizate
( )
1
1 8 d
, 1
1
v
t
I a 1 I
a
⋅ + ·

− +
·
Cum în perioada de funcţionare a o'iectivului nu se fac: de fapt: c1eltuieli de investiţii:
formula devineB
( ) ( ) ( )
∑ ∑ ∑
− +
·

·
− +
·
⋅ + · ⋅ + − ⋅ + ·
1 8 d
8 1
1
1
1 8
, 1
1 1 1
1 8 d
, 1
1
v
t
I a 1 I a 1 I a 1 I
a
Indicatorul astfel calculat e"prim+ care ar fi producţia ce s%ar o'ţine în momentul v: dac+
investiţiile considerate ar fi folosite în procesul de producţie cu o eficienţ+ economic+ egal+ cu a.
2. 6rofitul total actualizat
( )


·
⋅ + ·
1 8
, 1
1
1
v
t
P a 1 P
a
@n ca.ul în care P
1
este constant pe toat+ perioada de funcţionare a capitalului fi": aceast+
relaţie devineB
( )
( )
a
1 a 1
P P a 1 P P
8
1 1
1 8
, 1
1
1
v
t
a
− +
⋅ · ⋅ · + ·


·
3. #andamentul economic actualizat al investiţiilor
)!
0impul
d 8
n p v
I
P
1
I
P
4
v
ta
v
ta
v
a
− ·
4. )ermenul de recuperare actualizat
( ) ( ) [ ]
( ) a 1 log
I a a 1 P log a 1 P log
0
v
ta
8
1
8
1
v
a
+
⋅ − + − +
·
*,
5.5. Indicatorii .'ncii -ondiale
/cordarea împrumuturilor de c+tre organismele internaţionale se face pe 'a.a unei
profunde anali.e a proiectelor de investiţii ela'orate de 'eneficiarul de credite. 3anca 2ondial+
acord+ aceste credite numai pentru o'iective concrete de investiţii cu o înalt+ eficienţ+
economic+.
Caracteri.area eficienţei economice a o'iectivelor ce vor fi eventual creditate se face
printr%un sistem de indicatori ela'orat special pentru acest scop: de forul financiar al #7A. @n
pre.ent: acest sistem este preluat şi de aproape toate marile '+nci finanţatoare de investiţii
e"istente în lume.
istemul de indicatori este format dinB
5.5.1. An!a"amentul de capital
/cest indicator e"prim+ costurile totale iniţiale de investiţii: pentru constituirea
capacit+ţilor de producţie proiectate şi a costurilor ulterioare punerii în funcţiune: pentru
e"ploatarea acestora: e"clusiv amortismentul: e"primate în valoare actual+: la un moment de
referinţ+: de regul+ momentul începerii lucr+rilor de investiţii &n(.
#ri.ontul de timp pentru calculul capitalului anga=at este durata de e"ecuţie a lucr+rilor
de investiţii &d( şi durata eficient+ de funcţionare &8(: sau o perioad+ de calcul convenţional+ &de
e"emplu: 2, sau 2) de ani(.
@n activitatea practic+: acest indicator se mai numeşte capital an!a"at.
/nga=amentul de capital se determin+ cu a=utorul relaţieiB
( )
( )
:
a 1
1
C I C I 6
1
8 d
1 1
1 1
n
t
n
t
n
t
a a a
+
⋅ + · + ·

+
·
în careB
n
t
a
6
J anga=amentul total de capital: actuali.at la momentul nC
n
t
a
I
J costurile totale actuali.ate la momentul nC
I
1
J investiţiile anualeC
C
1
J costurile anuale sau c1eltuielile anualeC
d J durata de e"ecuţie a lucr+rilor de investiţiiC
8 J durata eficient+ de funcţionare.
8ac+ toate proiectele sau diversele alternative ale investiţiilor ce se evaluea.+: au un
ori.ont de timp de aceeaşi m+rime: atunci este asigurat+ compara'ilitatea în timp a proiectelor.
Cunoaşterea anga=amentului de capital pre.int+ interes pentru investitori şi manageri:
deoarece tre'uie s+ se urm+reasc+ dac+ valoarea actual+ total+ a cas1%floO%ului este mai mare
dec;t anga=amentul de capital. An proiect are un cost eficient şi este accepta'il dac+B
CF
*)
E F
*)
:
undeB C9
ta
J cas1%floO total actuali.at.
/cest indicator r+spunde preocup+rilor de a atinge scopurile urm+rite cu eforturi minime:
determinate de constituirea şi funcţionarea capacit+ţilor de producţie şi servicii: anga=amentul de
capital se recomand+ a fi folosit drept criteriu de alegere a variantelor la proiectele de investiţii
reali.ate în domeniile de interes pu'lic: finanţate de la 'uget: minim 6
ta
.
Calculul şi anali.a acestui indicator este prev+.ut+ de metodologia 3I48 şi a altor
organisme financiar%'ancare internaţionale: fiind cunoscut su' denumirea de costuri totale
actuali.ate &C
ta
(.
,empluB
*1
An proiect de investiţii se caracteri.ea.+ pe ori.ontulB dI8S2I1,S12 ani prin flu"urile
de investiţii şi de costurile de e"ploatare: pre.entate mai =os. Pentru o rat+ de actuali.are a S
,:5,: s+ se determine anga=amentul total de capital.
J mil. lei J
1 I
1
C
1
6
1
( )
1
a 1
1
+
6
ta
1 15, J 15, ,:))* 1,,:,5
2 3,, J 3,, ,:444 133:2
3 J 25, 25, ,:2!) *4:1
4 J 2,, 2,, ,:1!* 3!:5
5 J 18, 18, ,:132 23:*
) J 1*, 1*, ,:,88 14:!
* J 1*, 1*, ,:,58 !:!
8 J 1*, 1*, ,:,3! ):)
! J 1!, 1!, ,:,2) 4:!
1, J 2,, 2,, ,:,1* 3:5
11 J 21, 21, ,:,12 2:4
12 J 22, 22, ,:,,* 1:*
6
ta
414:45
Laloarea indicatorului anga=ament de capital este 414:45 mil. lei.
5.5.2. #aportul dintre veniturile totale actualizate $i costurile totale actualizate
/nali.a venituri%costuri se 'a.ea.+ pe evaluarea raportului şi diferenţei a'solute dintre
veniturile totale actuali.ate &L
ta
( şi costurile totale actuali.ate repre.entate prin capitalul anga=at
actuali.at &6
ta
(: pentru n S ,.
( )
( )
( )


+
·
+
·
+
⋅ + ·
+
⋅ ·
8 d
1 1
1 1 1 ta
8 d
1 1
1 1 ta
a 1
1
C I 6
:
a 1
1
L L
@n a'ordarea static+ a pro'lemelor: adic+ pentru o rat+ de actuali.are a S ,: avanta=ul net
actuali.at al proiectului va fiB
/7
t
S L
t
J 6
t
#per;nd cu valori actuali.ate cumulate: la o anumit+ rat+ de actuali.are &a(: avanta=ul net
actuali.at al investitorului la proiectul dat va fiB
/7
ta
S L
ta
J 6
ta
8ac+ L
t
S 6
t
: respectiv L
ta
S 6
ta
: 1
6
L
r C 1
6
L
r
ta
ta
a
t
t
· · · ·
ceea ce indic+ faptul c+ proiectul de investiţii nu produce nici avanta=e: nici pierderi: deci
investitorul nu c;ştig+ nimic.
C;nd L
t
\ 6
t
: respectiv L
ta
\ 6
ta
: raportul venituri%costuri este su'unitarB
1
6
L
: 1
6
L
ta
ta
t
t
< <
*2
proiectul produce pierderi: costurile nu se recuperea.+: iar acesta tre'uie respins deoarece nu este
eficient. 8ac+
1
6
L
ta
ta
<
: nu are rost s+ mai calcul+m ceilalţi indicatori de anali.+ dinamic+ a
eficienţei economice a investiţiilor.
8ac+ L
t
Y 6
t
: respectiv L
ta
Y 6
ta
: raportul dintre venituri şi costuri este supraunitar
t
t
6
L
Y
1:
ta
ta
6
L
Y 1: ceea ce e"prim+ faptul c+ proiectul este eficient: accepta'il şi se poate continua
anali.a.
/v;nd în vedere c+ anali.a acestui indicator se refer+ la un ori.ont de timp îndelungat: c+
L
1
şi C
1
sunt valori previ.ionate: pentru a contracara eventualele pertur'+ri şi deform+ri ale
indicatorului r
a
: pentru a reţine un proiect este nevoie ca r
a
s+ fie cu mult mai mare ca 1.
0re'uie su'liniat faptul c+ raportul
ta
ta
6
L
este sensi'il la m+rimea ratelor de actuali.are.
,empluB
/plicarea unui proiect necesit+ costuri de investiţii care însumea.+ 1,, milioane lei.
8urata de reali.are a lucr+rilor d S 3 ani. Investiţiile se eşalonea.+ astfelB anul 1 J 2, milioane
leiC anul 2 J 3, milioane leiC anul 3 J 5, milioane lei. 8urata de funcţionare eficient+ 8 S 1, ani.
7ivelul costurilor anuale de e"ploatare C
1
şi ale veniturilor L
1
sunt pre.entate în ta'elul de mai
=os. #ri.ontul de timp pentru anali.+ d I 8 S 3 I 1, S 13 ani.
- V
-
I
-
C
-
F
-
1 J 2, J 2,
2 J 3, J 3,
3 J 5, J 5,
4 )8 J *, *,
5 !5 J !, !,
) 115 J 85 85
* 11* J 85 85
8 12, J 85 85
! 12, J 85 85
1, 118 J 85 85
11 11* J 8* 8*
12 115 J 88 88
13 11, J !, !,
0otal 1,!5 1,, 85, !5,
@n ta'elul urm+tor se pre.int+ valorile actuali.ate totale ale veniturilor şi costurilor:
raportul venituri%costuri şi diferenţa a'solut+ între L
1
şi C
1
: determinate pentru diferite rate de
actuali.are.
aS, aS,:,2 aS,:,5 aS,:1, aS,:2, aS,:25
Laloarea actuali.at+ a
veniturilor J L
ta
J
1,!5 !22:)1 *21:2 4!2:15 251:1! 18):))
Costuri totale actuali.ate
J 6
ta
J
!5, 813:,1 )53:)* 4)8:81 2)8:3* 212:8)
ta
ta
6
L
1:153 1:13* 1:1,3 1:,5 ,:!3) ,:8)!
L
ta
J 6
ta
145 1,!:) )*:53 23:24 J1*:18 J2):2
*3
8in anali.a re.ultatelor o'ţinute se desprinde ideea c+ m+rimea ratei de actuali.are
folosite: pe de o parte: şi valoarea raportului venituri%costuri &sau diferenţa a'solut+ între venituri
şi costuri(: pe de alt+ parte: se sta'ilesc urm+toareleC
1. cu c;t m+rimea ratei de actuali.are este mai mic+ &a → ,(: cu at;t creşte valoarea
raportului venituri%costuri şi a avanta=ului net &L
ta
J 6
ta
(C
Pentru a S ,: ∑ ∑
+ · · ·
1 t ta 1 t ta
C I 6 C L L L
: iar
ta ta
ta
ta
6 L şi
6
L

iau valori ma"ime.
2. pe m+sur+ ce creşte m+rimea ratei de actuali.are folosite în calcule: raportul
ta
ta
6
L
şi
m+rimea a'solut+ a avanta=ului economic net scad: raportul
ta
ta
6
L
poate deveni c1iar
su'unitar: iar &L
ta
J 6
ta
( ia valori negative.
4aportul venituri%costuri este utili.at: de multe ori: în calitate de criteriu de deci.ie în
investiţii.
e consider+ ca fiind eficient+: optim+: acea variant+ sau acel proiect care asigur+ o
valoare ma"im+ a indicatorului raportul dintre veniturile totale actuali.ate şi costurile totale
actuali.ateB
ma"
6
L
r
ta
ta
a
→ ·
&o'ţinerea unui venit c;t mai mare pe unitate de costuri totale(.
5.5.3. %enitul net actualizat (valoarea actualizată netă totală)
Lenitul net actuali.at constituie un indicator fundamental pentru evaluarea economic+ şi
financiar+ a oric+rui proiect de investiţii.
Indicatorul L7
ta
caracteri.ea.+: în valoare a'solut+: aportul de avanta= economic al unui
proiect de investiţii: c;ştigul: r+splata sau recompensa investitorului pentru capitalul investit în
proiectul respectiv: e"primat fie su' form+ de cas1%floO în valoare actual+: fie ca valoare net+
actuali.at+ D2!E.
8efinit în raport de cas1%floO: indicatorul L7
ta
reali.ea.+ compararea între cas1%floO%ul
total actuali.at dega=at pe durata de viaţ+ economic+ a unui proiect sau variante de proiect de
investiţii &C9
ta
( şi efortul investiţional total generat de acel proiect: e"primat tot în valoare
actuali.at+ &I
ta
(.
2omentul de referinţ+ pentru calculul valorii actuale totale a investiţiei şi cas1%floO%ului
este momentul începerii lucr+rilor &n S ,(.
L7
ta
este un indicator integral de eficienţ+ economic+ a investiţiilor de tipul diferenţei şi
pune în evidenţ+ surplusul total de cas1%floO în raport cu costul investiţiei: toate e"primate în
valori actuale.
C;nd durata de reali.are a proiectului de investiţii este scurt+: su' un an: iar e"ploatarea
investiţiilor: utila=elor: a capacit+ţilor de producţie şi servicii începe imediat: în acelaşi anB
( )
1
8
1 1
1 t ta
a 1
1
C9 I L7
+
⋅ + − ·

·
: unde C9
1
S P
1
I /
1
.
8ac+ durata de e"ecuţie este mai mare de un anB
( ) ( ) ( )
1
8
1 1
1 d 1
d
1 1
1 ta
a 1
1
C9
a 1
1
a 1
1
I L7
+
⋅ ⋅
+
+
+
⋅ − ·
∑ ∑
· ·
.
8efinit prin intermediul valorii nete: L7
ta
e"prim+ suma alge'ric+ a valorii nete
actuali.ate pe ori.ontul de timp &dI8(.
*4
Prin valoarea net+ anual+: pentru fiecare an 1:
( ) 8 d 1 + ∈
: se înţelege diferenţa dintre
volumul anual al veniturilor generate şi previ.ionate la un proiect de investiţii şi al costurilor
totale: de investiţii şi de e"ploatare: din anul 1 &I
1
IC
1
S6
1
(B
( )
1 1 1 1 1 1
6 L C I L L7 − · + − ·
.
8eci
( )

+
·
+
⋅ ·
8 d
1 1
1 1 ta
a 1
1
L7 L7
.
,empluB
An proiect de investiţii necesit+ un volum de investiţii de 5,, mil. lei. @n anul 1 S 1, pe
ori.ontul de timp previ.ionat se fac investiţii de moderni.are de 15, mil. lei investiţii. 8in cele
5,, mil. lei investiţi: 11, mil. lei sunt investite în mi=loace circulante şi se reali.ea.+ în anul 1 S
3.
8urata de e"ecuţie d S 3 ani: dar în anul 1 S 3 capacitatea funcţionea.+ parţialC investiţiile
de capital amorti.a'ile în al treilea an sunt de 3, mil. lei.
8urata de funcţionare eficient+ este de 13 ani &8 S 13(.
/morti.area capitalului fi" este conceput+ în strategie liniar+.
an M lei . mil 3,
ani 13
lei . mil 3!,
/
15 3
· ·

@n ultimii ) ani amortismentul anual sporeşte cu înc+ 25 mil. leiMan: pentru a amorti.a
investiţiile de moderni.are &15, mil. lei B ) ani S 25 mil. leiMan(.
-şalonarea investiţiilor: flu"urile previ.ionate ale venitului şi costurilor anuale &e"clusiv
amortismentele(: precum şi ale profitului 'rut la proiectul considerat pe ori.ontul de 15 ani se
pre.int+ ca în ta'elul de mai =osB
/nul &1( I
1
L
1
C
1
&inclusiv
amortismentul(
/
1
P
1
1 &1,,( , , , ,
2 &2,,( , , , ,
3 &2,,( )*, 52, 3, 15,
4 J )!, 48, 3, 18,
5 J *1, 48, 3, 2,,
) J *1, 48, 3, 2,,
* J *1, 48, 3, 2,,
8 J *,5 485 3, 1!,
! J *,5 4!5 3, 18,
1, &15,( *,5 5,, 55 15,
11 J *35 4!, 55 1!,
12 J *25 4!, 55 18,
13 J *22 4!2 55 1*5
14 J *1, 4!5 55 1),
15 J )!5 5,, 55 14,
a( Calculul L7
ta
pentru rata de actuali.are a S ,:4C n S ,: pe 'a.+ de cas1%floOB
*5
1 C9
1
I
1
( )
1
4 : , 1
1
+
I
1a
C9
1a
1 J 1,, ,:*143 J*1:43 J
2 J 2,, ,:51, J1,2 J
3 18, 2,, ,:3)44 J*2:88 )2:5!2
4 21, J ,:2) J 54:)
5 23, J ,:18) J 42:*8
) 23, J ,:133 J 3,:5!
* 23, J ,:,!5 J 21:85
8 22, J ,:,)8 J 14:!)
! 21, J ,:,35 J *:35
1, 2,5 15, ,:,25 J3:*5 5:125
11 245 J ,:,18 J 4:41
12 235 J ,:,13 J 3:,55
13 23, J ,:,,! J 2:,*
14 215 J ,:,,) J 1:2!
15 1!5 J ,:,,5 J ,:!*5
lei . mil 58* : 4 )4* : 254 ,) : 25, C9 I L7
15
1 1
1a
15
1 1
1a ta
· + − · + − ·
∑ ∑
· ·
*)
'( Calculul L7
ta
&a S ,:4,: n S ,( pe 'a.a sumei alge'rice a valorii nete actuali.ate.
1 L
1
6
1
SI
1
IC
1
L7
1
( )
1
4 : , 1
1
+
L7
ta
1 2 3 4 5 )
1 , &1,,( J1,, ,:*143 J*1:43
2 , &2,,( J2,, ,:51 J1,2
3 )*, )!, J2, ,:3)44 J*:288
4 )!, 48, 21, ,:2) 54:)
5 *1, 48, 23, ,:18) 42:*8
) *1, 48, 23, ,:133 3,:5!
* *1, 48, 23, ,:,!5 21:85
8 *,5 485 22, ,:,)8 14:!)
! *,5 4!5 21, ,:,35 *:35
1, *,5 )5, 55 ,:,25 1:3*5
11 *35 4!, 245 ,:,18 4:41
12 *22 4!, 235 ,:,13 3:,55
13 *2* 4!2 23, ,:,,! 2:,*
14 *1, 4!5 215 ,:,,) 1:2!
15 )!5 5,, 1!5 ,:,,5 ,:!*5
lei . mil 58* : 4 3,5 : 185 *18 : 18, L7 L7
15
1 1
1a ta
· + − · ·

·
unt acceptate proiectele sau variantele de proiect caracteri.ate prin L7
ta
Y,. @n plan
economic şi financiar: un proiect de investiţii cu L7
ta
po.itiv semnific+ faptul c+ acel proiect are
capacitatea de a ram'ursa pe perioada duratei de viaţ+ economic+ 8: capitalul investit: respectiv
c+ el are o renta'ilitate glo'al+: a capitalului iniţial cel puţin egal+ cu rata de actuali.are &a(
folosit+ în calcule şi de a produce cas1%floO în e"ces: de a asigura o'ţinerea unei anumite valori
nete. Cu c;t L7
ta
este mai mare: cu at;t şi renta'ilitatea sa este mai mare. 8ac+ L7
ta
are valoare
nul+ sau negativ+ proiectul este inaccepta'il: renta'ilitatea sa fiind inferioar+ ratei de actuali.are
&e \ a(C capitalul respectiv ar putea fi reinvestit cu o renta'ilitate egal+ cu rata de actuali.are şi ar
aduce avanta=e corespun.+toare mai mari.
4ata de actuali.are &a( folosit+ în calculele L7
ta
îndeplineşte rolul de criteriu de testare a
eficienţei &renta'ilit+ţii( unui proiect de investiţii: de acceptare sau de respingere a unui proiect
de investiţii.
L7
ta
la un proiect devine negativ+ dac+ se alege pentru calcule o rat+ de actuali.are &a(
prea mare: iar proiectul respectiv devine inoportun şi se respinge.
L7
ta
îndeplineşte funcţia de criteriu de deci.ie de investiţii.
Punctele sla'e ale indicatorului L7
ta
suntB
– nu pune în evidenţ+ importanţa relativ+: comparativ+ a aportului proiectului respectivC
– nu permite soluţionarea pro'lemelor de deci.ie de investiţii c;nd difer+ durata de
viaţ+ economic+ de la proiect la altulC
– nu ţine seama de m+rimea termenului de recuperare &0(C
– depinde de m+rimea ratei de actuali.are &a( folosit+ în calcule: ceea ce ridic+
pro'lema acord+rii unei atenţii deose'ite alegerii acesteia.
8e e"emplu: la proiectul de investiţii menţionat mai sus pentruB
a S 15H ⇒ L7
ta
S I343:*5 mil. lei
a S 5,H ⇒ L7
ta
S J33:*1 mil. lei
a S 4,H ⇒ L7
ta
S 4:33* mil. lei.
**
L7
ta
: prin semnificaţia sa: determin+ valoarea economic+ a unui proiect de investiţii:
urm+rindu%se creşterea acestei valori prin optimi.area deci.iei de investiţii dup+ criteriul
ma"imi.+rii L7
ta
. 8eci se prefer+ proiectele care se caracteri.ea.+ prin L7
ta
ma"im.
5.5.4. &ndicele de profitabilitate
Caracteri.ea.+ nivelul raportului dintre L7
ta
şi fondurile de investiţii care stau la 'a.a
proiectelor de investiţii şi generea.+ acel volum de L7
ta
.
e pot avea în vedere investiţiile iniţiale &I
t
( sau valoarea actuali.at+ a acestora I
ta
. e
e"prim+ în procente.
$a proiectul de investiţii de mai sus vom aveaB
H 834 : 1 1,,
,,, . ,), . 25,
,,, . 58* . 4
I
L7
6
H *,) : , 1,,
,,, . ,,, . )5,
,,, . 58* . 4
I
L7
6
ta
ta
2
t
ta
1
· × · ·
· × · ·
Pentru a e"prima acest raport su' form+ de indice F actuali.at: se foloseşte formulaB
ta
ta
ta
ta
a
I
L7
1
I
C9
6 + · ·
.
8eciB
,1834 : 1 ,1834 : , 1
,,, . ,), . 25,
,,, . 58* . 4
1 834 . 1,1
,,, . ,), . 25,
,,, . )4* . 254
6
a
· + · + · · ·
Indicele de profita'ilitate ne permite s+ select+m variantele eficiente de proiect la care 6
a
Y 1 şi s+ le ordon+m dup+ valoarea descresc+toare a indicelui 6
a
.
$a proiectele la care 6
a
S 1: L7
ta
va fi nul. Cu c;t indicele de profita'ilitate 6
a
va fi mai
mare: cu at;t proiectele sunt mai eficiente: în condiţii ec1ivalente: compara'ile din alte puncte de
vedere.
$a calculul şi anali.a proiectelor de investiţii tre'uie apelat ori de c;te ori proiectele se
diferenţia.+ între ele prin efortul investiţional necesar &I
ta
(: deoarece ne permite s+ lu+m în
considerare amploarea investiţiilor: costurile necesare de investiţii: ceea ce nu reali.ea.+ L7
ta
.
Larianta optim+ de proiect este aceea care r+spunde criteriuluiB 6
a
→ ma"im.
Indicele de profita'ilitate calculat su' forma 6
1
: ordon;nd proiectele eficiente: ne permite
s+ ela'or+m strategia cea mai avanta=oas+ de investiţii aleg;nd n proiecte dintre ele: ţin;nd seama
de restricţiile 'ugetelor de capital: deci în limitele fondurilor disponi'ile &I
,
( pentru finanţarea
investiţiilor folosind: în calitate de criteriu de optimi.are a setului de proiecte: ma"im de L7
ta
pe
ansam'lul proiectelor selectate.
5.5.5. #ata internă de rentabilitate a unui proiect de investiţii (#&#)
4I4 repre.int+ acea rat+ a do';n.ii compuse care atunci c;nd se foloseşte ca rat+ de
actuali.are &a( pentru calculul valorii actuale a flu"urilor de cas1%floO şi de investiţii ale
proiectelor face ca suma valorii actuale a cas1%floO%ului s+ fie egal+ cu suma valorii actuale a
costurilor de investiţii şi: deci: valoarea net+ actual+ total+ s+ fie nul+B
4I4 S a: pentru care L7
ta
&a( S ,.
8eci: la 4I4 a unui proiect se a=unge atunci c;nd L7
ta
a acelui proiect tinde s+ devin+
egal+ cu .ero.
L7
ta
&a S 4I4( S ,: iar
1
6
L
ta
ta
·
.
@n sens mai larg: 4I4 se defineşte ca acea rat+ de actuali.are &a( care face ca pe perioada
&dI8( valoarea actuali.at+ total+ a veniturilor din v;n.area produselor s+ fie egal+ cu suma
costurilor totale de investiţii şi de e"ploatare actuali.ate 6
ta
sau C
ta
.
*8
$a nivelul ratei interne de renta'ilitate se a=unge atunci c;nd L7
ta
&a( S , şi dac+ 4I4 S a.
8in punt de vedere economic: dac+ 4I4 S a: acest lucru semnific+ faptul c+ proiectul dega=+ un
cas1%floO egal cu capitalul investit şi c+ pe durata de viaţ+ economic+ el asigur+ o renta'ilitate
anual+ a: a capitalului: înc+ neamorti.at: e"istent la începutul fiec+rui an.
Pentru a Y 4I4 proiectul de investiţii încetea.+ de a mai fi eficient: deoarece I
ta
devine
mai mare ca volumul C9
ta
şi L7
ta
va avea valoare negativ+ &L7
ta
\ ,(.
8ac+ a \ 4I4: L7
ta
este po.itiv+ şi deci: proiectul de investiţii devine accepta'il dup+
condiţia L7
ta
Y ,.
ta'ilirea 4I4 deriv+ direct din calculul valorii nete actuale totale &L7
ta
( dar: de aceast+
dat+: m+rimea c+utat+ nu este L7
ta
: ci 4I4 şi nivelul acestuia se identific+ prin tatonare: prin
încerc+ri succesive.
/nalitic: pentru determinarea 4I4 se pleac+ de la egalitatea I
ta
S C9
ta
: respectiv de la
ecuaţiaB
L7
ta
S JI
ta
I C9
ta
S ,.
@n vederea determin+rii 4I4 se calculea.+ L7
ta
corespun.+toare la diverse rate de
actuali.are: alese înt;mpl+tor. 8in aproape în aproape a=ungem s+ sta'ilim care este acea rat+ de
actuali.are care conduce la anularea L7
ta
. @n final: pentru determinarea cu e"actitate a 4I4 se
foloseşte relaţiaB
( )
− +
+
+
⋅ − + ·
ta ta
ta
min ma" min
L7 L7
L7
a a a 4I4
:
în careB
a
min
şi a
ma"
J rata mai mic+ respectiv: rata mai mare de actuali.are folosite pentru calculul
L7
ta
C diferenţa admis+ între ele tre'uie s+ fie de ma"im 5 puncte procentuale.
,empluB
An proiect de investiţii de 45 mil. leiC d S 2 ani: 8 S * ani. 9lu"ul tranşelor anuale de
investiţii şi ale cas1%floO%ului sunt cele din ta'elul de mai =os.
1 1 2 3 4 5 ) * 8 !
I
1
15 3, J J J J J J J
C9
1
J J 3 25 25 25 24 24 22
e cere s+ se calcule.e 4I4 a proiectului de investiţii.
Calcul+m L7
ta
pentru o rat+ de actuali.are: aleas+ înt;mpl+tor: de a S 2,H.
Pentru n S ,: vom aveaB
lei . mil 3325 : 33 )!4 : , 3, 833 : , 15 2 : 1 3, 2 : 1 15 I
2 1
ta
· ⋅ + ⋅ · ⋅ + ⋅ ·
− −
( ) ( )
( ) ( )
lei . mil 4* : )1
21 : , 22 25 : , 3 : , 24 352 : , 42 : , 5 : , 25 5!3 : , 2,
2 : 1 22 2 : 1 2 : 1 24 2 : 1 2 : 1 2 : 1 25 2 : 1 2, C9
! 8 * ) 5 4 3
ta
·
· ⋅ + + + + + + ⋅ ·
· ⋅ + + + + + + ⋅ ·
− − − − − − −
#'serv+m c+ nu se respect+ egalitatea I
ta
S C9
ta
. Pentru a S 2,H: I
ta
\ C9
ta
C L7
ta
&a S
2,H( S 28:13*5 mil. lei. Pentru a micşora L7
ta
alegem o rat+ de actuali.are mai mare: de
e"emplu 4,H şi recalcul+m valorile actuale.
I
ta
S 2):,145 mil. lei
C9
ta
S 2):*318 mil. lei
L7
ta
S J2):,145 I 2):*318 S I,:*1*3 mil. lei
Putem afirma c+ 4I4 este ceva peste 4,H: deoarece L7
ta
nu este: înc+ egal+ cu .ero
pentru a S 4,H.
Pentru a micşora L7
ta
şi a g+si valoarea negativ+ a acestuia ca s+ putem calcula 4I4 cu
relaţia analitic+ menţionat+: alegem a S 42H şi o'ţinemB
I
ta
S 25:442 mil. lei
C9
ta
S 25:15! mil. lei
*!
L7
ta
S J,:283 mil. lei
9olosind relaţia analitic+ cu a
min
S 4,H şi a
ma"
S 42H: o'ţinemB
( ) H 43 : 41
283 : , *1*3 : ,
*1*3 : ,
H 4, H 42 H 4, 4I4 ·
+
⋅ − − ·
.
4I4 are semnificaţia şi funcţia de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de
investiţii şi fundamentarea opţiunilor.
$a proiectele de investiţii care se caracteri.ea.+ prin L7
ta
apropiate: apro"imativ egale:
se d+ prioritate proiectului cu 4I4 ma"im. @n folosirea 4I4 drept criteriu de alegere vom avea în
vedere urm+toarea e"igenţ+B
– se accept+ proiectele cu 4I4 calculat+ Y 4I4 dat: dorit.
Condiţia limit+ de acceptare a unui proiect de investiţii dup+ 4I4 este 4I4Y,. u'
aceast+ limit+ a 4I4 costurile de investiţii nu se recuperea.+.
5.5.'. (ursul de revenire net actualizat ()estul *runo)
Indicatorul caracteri.ea.+ costul intern: e"primat în valut+ naţional+: al unei unit+ţi de
valut+ e"tern+ o'ţinut+ fie prin e"portul de produse şi servicii: fie economisite prin înlocuirea
importului: ca urmare a reali.+rii diferitelor proiecte de investiţii care au asemenea scopuri şi
o'iective.
Cursul de revenire net actuali.at serveşte: deci: la aprecierea competitivit+ţii activit+ţii
agenţilor economici din ţar+ pe piaţa internaţional+.
/cest test ne permite s+ evit+m deci.iile de investiţii care asigur+ o'ţinereaMeconomisirea
de valut+ e"tern+ cu un cost intern prea mare.
Informaţiile necesare calculului C47/ suntB
– flu"ul veniturilor anuale în valut+ previ.ionate pe seama v;n.+rilor la e"port de
produse şi servicii: respectiv flu"ul economiilor anuale de valut+ previ.ionate prin reducerea
importuluiC
– costurile de investiţii şi e"ploatare a capacit+ţii e"primate în valut+C
– costurile în moned+ naţional+ pentru investiţii şi de e"ploatare a capacit+ţilorC
– flu"ul valorii nete actuale.
4elaţia de calcul esteB
( ) ( )
( )
( ) ( )
( ) valut+ -7
lei C0/ 6
C47/
sau
valut+ L7
6 lei C0/
C47/
ta
ta
ta
ta
·
·
undeB
6
ta
&C0/( J costurile totale actuali.ate &anga=amentul total de capital( e"primat în leiC
L7
ta
J valoarea net+ total+ actuali.at+: în valut+C
-7
ta
J economia net+ total+ actuali.at+: în valut+.
An proiect este accepta'il dac+ C47/ ≤ cursul oficial de sc1im' al valutei.
# formul+ mai general+ de determinare a C47/ este aceea care ţine seama de
comerciali.area pe piaţa intern+ a unei p+rţi din producţieB
( )
( )
[ ]
( )
( )
[ ]


+
·
+
·
+
⋅ − −
+
⋅ − +
·
e
e
8 d
1 1
1 1 1 1
8 d
1 1
1
]
1 1 1
valut+
a 1
1
C-L IL LL
lei
a 1
1
L C- I
C47/ :
în careB
]
1
L J veniturile anuale din v;n.area produselor comerciali.ate în ţar+: din producţia
reali.at+ pentru e"port: e"primat+ în leiC
8,
LL
1
J veniturile anuale din comerciali.area pe piaţa e"tern+ a produselor: în valut+C
IL
1
J costurile anuale de investiţii în valut+C
C-L
1
J costurile anuale de e"ploatare: în valut+.
$egat de aplicarea testului 3runo se ridic+ cel puţin dou+ între'+riB
1. rata de actuali.are este aceeaşi şi pentru calculul L7
ta
în valut+ şi pentru calculul 6
ta
&anga=amentului de capital( în leiN
2. dac+ folosim rate de actuali.are diferite: cum tre'uie determinate eleN
-"ist+ opinii ale specialiştilor şi pentru folosirea aceleaşi rate de actuali.are: dar şi pentru
folosirea unor rate diferite. /stfel: pentru calculul valorii actuale a costurilor în lei se susţine
folosirea unei rate de actuali.are care s+ reflecte renta'ilitatea medie pe piaţa intern+: rata
do';n.ii la creditele pentru investiţii etc.: iar pentru calculul în valut+: la alegerea ratei de
actuali.are s+ se ţin+ seama de rata de discontare practicat+ pe piaţa mondial+.
5./. *plicaţie practic'
# societate comercial+ dispune de un proiect de investiţii în vederea reali.+rii unei noi
capacit+ţi de producţie caracteri.at+ de urm+torii indicatori te1nico%economiciB
7r.
crt.
8enumire indicatori A2 Proiect
1. Laloarea investiţiei
din careB anul 1
anul 2
anul 3
mil. lei
mil. lei
mil. lei
mil. lei
35,
5,
2,,
1,,
2. Leniturile anule &mil. lei( pentru cei 1,
ani ai duratei de funcţionare
mil. lei &18,: 24,: 28,:
28,: 28,: 28,:
28,: 28,: 28,:
28,(
3. C1eltuieli anuale de e"ploatare &mil.
lei( pentru cei 1, ani ai duratei de
funcţionare
mil. lei &1,,: 11,: 125:
125: 125: 125:
125: 125: 125:
125(
+ se fundamente.e eficienţa economic+ a acestui proiect de investiţii cu a=utorul
indicatorilor specifici metodologiei 3I48 &a S 2,H(.
1. /nga=amentul total de capital &6
t
( repre.int+ c1eltuielile totale cu reali.area şi
e"ploatarea o'iectivului pe durata de funcţionare eficient+.
( )
( )
1
8
1 1
1 1
a 1
1
C I 6
+
⋅ + ·

·
: undeB
I
1
J investiţia anual+C
C
1
J c1eltuieli anualeC
a J rata de actuali.areC
8 J durata de funcţionare.
6 S 523:2 mil. lei &ve.i ta'el(.
9iind un indicator de efort nu putem vor'i de eficienţa economic+ a proiectului de
investiţii în funcţie numai de valoarea acestui indicator.
81
2. 4aportul dintre venituri şi c1eltuieli &r( permite comparaţia între suma încas+rilor pe
întreaga durat+ de funcţionare a o'iectivului şi c1eltuielile totale efectuate pentru reali.area şi
e"ploatarea o'iectivului.
( )
( )
( )
1
8
1 1
1 1
1
8
1 1
1
ta
ta
a 1
1
C I
a 1
1
L
6
L
r
+
⋅ +
+

· ·


·
·
: în careB
L
1
J venitul anualC
I
1
J investiţia anual+C
C
1
J c1eltuielile anualeC
a J rata de actuali.areC
8 J durata de funcţionare.
1* : 1
2 : 523
52 : )14
6
L
r
ta
ta
· · ·
&ve.i ta'el(.
8in punct de vedere al eficienţei: acest raport tre'uie s+ fie mai mare ca 1: astfel înc;t
c1eltuielile cu investiţia şi producţia s+ fie acoperite cu veniturile reali.ate.
8eci: firma îşi acoper+ toate c1eltuielile din veniturile reali.ate.
3. Lenitul net actuali.at &L7
ta
( e"prim+ efectele nete o'ţinute dup+ recuperarea
c1eltuielilor cu investiţia şi producţia.
( )
1
8
1 1
1 ta
a 1
1
L7 L7
+
⋅ ·

·
: undeB
L7
1
J venitul net anual: care se calculea.+ ca diferenţ+ între veniturile anuale şi
anga=amentul anual de capital
( )
1 1 1 1 1 1
C I L 6 L L7 + − · − ·
a J rata de actuali.areC
8 J durata de funcţionare.
L7
ta
S !1:32 mil. $ei &ve.i ta'el(.
Proiectul este eficient în ca.ul în care L7
ta
Y,. 8eci situaţia în ca.ul proiectului de
investiţii considerat este favora'il+: deoarece c1eltuielile sunt acoperite şi se înregistrea.+ şi un
profit suficient de mare.
4. 4ata intern+ de renta'ilitate &4I4( este rata de discontare la care firma nu o'ţine
profit: veniturile actuali.ate fiind egale cu costurile actuali.ate. Indicatorul e"prim+ procentual
capacitatea investiţiei de a o'ţine profit şi de recuperare a c1eltuielilor cu investiţia şi producţia.
Cu c;t valoarea indicatorului este mai mare: cu at;t renta'ilitatea firmei este mai 'un+.
( )
− +
+
+
⋅ − + ·
ta ta
ta
min ma" min
L7 L7
L7
a a a 4I4
: în careB
a
min
şi a
ma"
J rate de actuali.areC
L7
taI
J venitul net actuali.at aferent lui a
min
C
L7
ta%
J venitul net actuali.at aferent lui a
ma"
.
Consider+m a
min
S 25H şi a
ma"
S 3,H.
( )
( ) ta'el ve.i H 85 : 2* H 85 : 2 H 25 5* : , H 5 H 25
,8 : 43
825 : 24
H 5 H 25
255 : 18 825 : 24
825 : 24
H 25 H 3, H 25 4I4
· + · ⋅ + ·
· ⋅ + ·
+
⋅ − + ·
e constat+ un nivel 'un al indicatorului.
@n condiţiile economiei de piaţ+ 4I4 poate fi considerat criteriu fundamental pentru
acceptarea proiectelor de investiţii în comparaţie cu eficienţa medie pe economie &15H(.
4I4 S 2*:85 Y 15H ceea ce înseamn+ c+ proiectul poate fi acceptat.
82
5. Indicele de profita'ilitate &6( poate fi calculat su' trei formeB
2) : ,
35,
32 : !1
I
L7
6
t
ta
1
· · ·
lei venit net actuali.at la 1 leu investiţie total+C
38 : ,
25 : 238
32 : !1
I
L7
6
ta
ta
2
· · ·
lei venit net actuali.at la 1 leu investiţie total+C
38 : 1
I
L7
1 6
ta
ta
a
· + ·
Proiectul poate fi acceptat ştiind c+ indicele de profita'ilitate calculat su' form+
actuali.at+ 6
a
tre'uie s+ fie mai mare dec;t 1.
G I
1
C
1
6
1
( )
1
2 : , 1
1
+
6
1a
L
1
1 2 3 4 5 6 "
1 5, J 5, ,:833 41:)5 J
2 2,, J 2,, ,:)!4 138:3 J
3 1,, J 1,, ,:5*8 5*:8 J
4 J 1,, 1,, ,:482 48:2 18,
5 J 11, 11, ,:4,, 44 24,
) J 125 125 ,:335 41:8*5 28,
* J 125 125 ,:2*! 34:8*5 28,
8 J 125 125 ,:233 2!:125 28,
! J 125 125 ,:1!4 24:25 28,
1, J 125 125 ,:1)2 2,:25 28,
11 J 125 125 ,:134 1):*5 28,
12 J 125 125 ,:112 14 28,
13 J 125 125 ,:,!3 11:)25 28,
L
1a
L7
1
L7
1a
( )
1
25 : , 1
1
+
L7
1a
( )
1
3 : , 1
1
+
L7
1a
! 9 10 11 12 13 14
J J5, J41:)5 ,:8,, J4, ,:*), 38
J J2,, J138:8 ,:)4, J128 ,:5!* J11!
J J1,, J5*:8 ,:512 J51:2 ,:455 J45:5
8):*) 8, 38:5) ,:4,! 32:*2 ,:35, 28
!) 13, 52 ,:32* 42:51 ,:2)! 34:!*
!3:8 155 51:!25 ,:2)2 4,:)1 ,:2,* 32:,8
*8:12 155 43:245 ,:2,! 32:3!5 ,:15! 24:)45
)5:24 155 3):115 ,:1)8 2):,4 ,:122 18:!1
54:32 155 3,:,* ,:134 2,:** ,:,!4 14:5*
45:3) 155 25:11 ,:1,* 1):585 ,:,*2 11:1)
3*:52 155 2,:** ,:,85 13:33 ,:,55 8:525
31:3) 155 1*:3) ,:,)8 1,:54 ,:,43 ):))5
2):,4 155 14:415 ,:,55 8:525 ,:,33 5:115
6
ta
S 523:2C L
ta
S )14:52C L
1a
S !1:32C L7
taI
S 24:825C L7
ta%
S J18:255.
C.(2/%<11
83
/eterminarea eficienţei economice a unui proiect de investiţii necesită analiza influenţei
factorului timp at1t asupra resurselor alocate. c1t $i asupra rezultatelor preconizate.
/urata de eecuţie a unui obiectiv este aceea în care se consumă cea mai mare parte din
valoarea investiţiei. ceea ce face ca e$alonarea acesteia să fie influenţată direct de imobilizările
de fonduri. /e obicei. investiţiile pot fi e$alonate în mod crescător. uniform sau descrescător.
(ea mai convenabilă variantă este aceea în care imobilizările se realizează crescător.
0n vederea determinării eficienţei economice pe această perioadă se folosesc următorii
indicatori7 mărimea imobilizărilor totale (-
i
). imobilizarea specifică (m
"
). imobilizarea medie
anuală (m
a
). pierderi din imobilizări (,
i
). efectul economic specific al imobilizărilor (δ
i
) $i
efectul economic al reducerii perioadei de eecuţie (,
d
).
)impul acţionează ca un factor distinct asupra investiţiilor $i a rezultatelor lor. ceea ce
!enerează o analiză dinamică în cadrul căreia se aduc toate valorile dispersate în timp la un
sin!ur moment. proces denumit actuali)are sau discontare. 0n cadrul te4nicii discontării se
utilizează cei doi factori7 factorul de fructificare $i factorul de actuali)are. în funcţie de
momentul pentru care se realizează actualizarea.
(alculele de actualizare se pot realiza la orice moment anterior sau posterior perioadei
în care se eecută lucrările de investiţii. iar data la care se face actualizarea se nume$te
moment de referinţ'. Astfel. pe parcursul acestui capitol au fost prezentate metodele de
actualizare pentru principalele momente de referinţă $i anume7 momentul adoptării deciziei de
investiţii (m). momentul începerii lucrărilor de investiţii (n). momentul punerii în funcţiune a
noului obiectiv (p) $i momentul scoaterii din funcţiune a obiectivului (v).
/upă cum am precizat în capitolul 2. în situaţia realizării unui obiectiv mai amplu este
nevoie de surse suplimentare de finanţare. iar unui din or!anismele care acordă împrumuturi
este *anca -ondială. Aceasta acordă credite numai pentru obiective concrete de investiţii cu o
eficienţă economică ridicată $i pe baza unui sistem de indicatori proprii. Distemul de indicatori
ai *ăncii -ondiale este format din7 an!a"amentul de capital (C
ta
). raportul dintre veniturile
totale actualizate $i c4eltuielile totale actualizate (%
ta
;C
ta
). venitul net actualizat (%9
ta
). indicele
de profitabilitate (C
a
). rata internă de rentabilitate (#&#) $i cursul de revenire net actualizat
((#9A).
)oate aceste cate!orii de indicatori fac obiectul unor studii aprofundate denumite studii
de fe)a%ilitate ce se realizează cu scopul de a se a"un!e la decizia de investiţii $i sunt prezentate
în capitolul următor.
C%41(*, 2-,1,
• factorul timpC
• eşalonareC
• imo'ili.+riC
• efect economicC
• discontareC
• actuali.are.
$(*+,>'+1 ?1 *,5*, ;, 2.(*+./
1. -numeraţi indicatorii imo'ili.+rilor.
2. C;nd se foloseşte factorul de fructificareN 8ar factorul de actuali.areN
3. Care este semnificaţia economic+ a coeficientului de actuali.are )N
4. Care sunt valorile pe care le ia - în ca.ul utili.+rii factorului de actuali.are şi a
factorului de fructificare şi de ceN
5. -numeraţi principalele momente de referinţ+ din viaţa economic+ a unui o'iectiv.
84
). 4epre.entaţi a"a timpului preci.;nd momentele de referinţ+ şi e"plicaţi cele patru
perioade de pe grafic.
*. Care sunt etapele ce vor fi parcurse pentru determinarea unui indicator de eficienţ+
economic+ a investiţiilor în form+ dinamic+N
8. Cum se situea.+ termenul actuali.at de recuperare a investiţiilor faţ+ de termenul de
recuperare în form+ static+N 8ar randamentul economic al investiţiilor în form+
dinamic+ faţ+ de cel staticN
!. Care este valoarea randamentului economic actuali.at la momentul n faţ+ de cel
calculat la momentul mN
1,. Ce e"prim+ investiţia total+ actuali.at+ la momentul pN
11. Care este particularitatea profitului total actuali.at la momentul începerii restituirii
creditului primitN
12. Care factor de discontare se utili.ea.+ pentru calculul investiţiei şi a profitului la
momentul vN
13. Ce e"prim+ indicatorul >anga=ament de capital? din metodologia 3+ncii 2ondialeN
14. 8efiniţi indicatorul L7
ta
.
15. Care este semnificaţia indicelui de profita'ilitateN
1). Ce repre.int+ rata intern+ de renta'ilitate a unui proiect de investiţiiN
1*. Care este semnificaţia indicatorului C47/N
18. 4elaţia &1Ia(
1
e"prim+B
a( rata actuali.+riiC
'( factorul de fructificareC
c( factorul de actuali.areC
d( coeficientul de actuali.are.
1!. Indicatorii dinamici calculaţi la mai multe momente au aceleaşi valori dac+B
a( nu au aceeaşi durat+ de reali.are a investiţieiC
'( at;t eforturile c;t şi efectele sunt e"primate în unit+ţi valoriceC
c( variantele au aceeaşi durat+ de funcţionare eficient+C
d( nu sunt egali.
2,. -fectul economic al imo'ili.+rii resurselor investiţionale e"prim+B
a( imo'ili.area specific+C
'( influenţa factorului timpC
c( efectul nereali.atC
d( m+rimea do';n.ii dac+ sursa de finanţare este creditul.
85
CAP. 6. ELAORAREA ŞI FUNDAMENTAREA ECONOMICĂ A PROIECTELOR DE
INVESTIŢII PE AZA STUDIILOR DE FEZAILITATE
#ezumat
6ro!ramele investiţionale au la bază ideea că investiţiile sunt mi"loacele prin care se
fiează dezvoltarea întreprinderii pe termen lun!. evoluţia eficienţei $i poziţiei în mediul din care
face parte. 0n raport cu situaţia dată. într+un pro!ram de investiţii se stabilesc obiectivele.
performanţele. acţiunile $i mi"loacele necesare atin!erii obiectivelor. precum $i modul de
combinare $i folosire a acestor mi"loace.
8n studiu de fezabilitate nu este un scop în sine. ci un mi"loc de a se a"un!e la decizia de
investiţie. ,l trebuie să ofere o bază te4nică. economică $i financiară pentru o astfel de decizie.
0.1. Concept
Prin studiul de fe.a'ilitate D35E se înţelege ansam'lul de piese scrise privind necesitatea
viitorului o'iectiv: sursele de aprovi.ionare cu materii prime şi pieţele de desfacere: asigurarea
capitalului J lic1idit+ţi şi credite etc.
tudiul de fe.a'ilitate se concreti.ea.+ într%un proiect în care se definesc şi anali.ea.+
elementele critice legate de reali.area unui produs împreun+ cu variantele de a'ordare. @n mod
sintetic: studiul se refer+ la o anumit+ capacitate de producţie: la un amplasament de=a ales: o
anumit+ te1nologie: anumite costuri de investiţii: de producţie şi cu venituri astfel înc;t s+
asigure o renta'ilitate corespun.+toare a investiţiei.
tudiul de fe.a'ilitate implic+ o anali.+ ce va fi concreti.at+ în costuri şi venituri:
deoarece se raportea.+ la factorii de producţie disponi'ili: la condiţiile pieţei locale şi la
condiţiile de producţie. Proiectul anali.at poate fi ales sau nu: în funcţie de studiul de fe.a'ilitate
care =ustific+ sau nu via'ilitatea acestuia.
8up+ K. 3e1rens şi P.2. GaOraneV D3E studiul de fe.a'ilitate ar tre'ui s+ se concentre.e
pe sta'ilirea strategiei firmei cu accent pe resursele proprii: anali.a riscului şi a posi'ilit+ţilor de
cooperare. 8e asemenea: dup+ opinia lor: o atenţie deose'it+ ar tre'ui acordat+ activit+ţilorB
– marVeting &pieţe şi produse(: cu accentul pe preţuri şi distri'uţia produselorC
– producţie: unde s+ se anali.e.e metodele de producţie: stocurile necesare: asigurarea
resurselor: productivitatea: automati.+ri: investiţiiC
– cercetare%proiectare: în special stimularea şi organi.area cercet+rii proprii şi
o'ţinerea de patente sau licenţe de la eventuali parteneriC
– finanţarea activit+ţilor: cu evidenţierea surselor: a profitului pro'a'il: lic1idit+ţilor:
riscului în asigurarea acestora şi: în general: a eficienţei economiceC
– personalul: conducerea: salariaţii şi preg+tirea acestora: salariile: serviciile sociale:
tr+s+turile strategice în acest sensC
– managementul şi organi.area: ce priveşte sistemul şi metodele de conducere:
organi.area societ+ţii şi informati.areaC
– particip+ri şi cooper+ri: cu anali.a posi'ilit+ţilor de ac1i.iţie a altor societ+ţi:
cooper+ri sau coaliţii.
^in;nd seama de destinaţia lor: e"ist+ mai multe cate!orii de studii de fezabilitate şi
anumeB
– pentru obiective noi: de producţie sau servicii: care deseori pot fi devansate de studii
de prefe.a'ilitate în scopul restr;ngerii num+rului de variante anali.ate şi clarific+rii unor
aspecte te1nice: de marVeting şi financiareC
– dezvoltarea societăţii eistente@
– restructurarea societăţii eistente@
– privatizare@
8)
– desprinderea unei secţii dintr+o societate@
– lic4idarea societăţii@
– înfiinţarea unei societăţi mite.
#'iectivele urm+rite la ela'orarea studiilor de fe.a'ilitateB
– economisirea de mi"loace &materii prime: energie: manoper+ etc.( pentru reali.area
producţiei sau serviciilor preconi.ate: cu consecinţe favora'ile asupra creşterii renta'ilit+ţiiC
– redresarea economică a societăţii prin ameliorarea performanţelor şi calit+ţii
produselor: e"tinderea pieţei: creşterea productivit+ţii etc.C
– conturarea unei strate!ii pe termen mediu $i lun!.
tudiile de fe.a'ilitate şi de restructurare vor tre'ui însoţite de studii adiacente care
privesc în specialB
– informatizarea activit+ţilor societ+ţilorC
– cercetarea $tiinţifică proprieC
– reor!anizarea societăţii J management performantC
– colaborarea cu alte societăţi &din ţar+ şi str+in+tate( su' diverse formeB o'ţinerea de
licenţe: particip+ri: înfiinţarea de societ+ţi mi"te: credite sau simpo.ioane: e"po.iţii etc.
trategii premerg+toareB
– anali.a%diagnosticC
– progno.a produselorC
– progno.a te1nologiilorC
– studii de piaţ+ &marVeting(.
# lucrare ela'orat+ de Institutul de tudii al 7aţiunilor Anite D43E consider+ c+ strategia
de 'a.+ a unei firme tre'uie s+ asigure concentrarea forţelor acesteia în vederea atingerii
o'iectivului urm+rit: s+ ia în considerare cooper+ri şi s+ ţin+ seama de riscul pro'a'ilC în acel
studiu ţ+rile sunt grupate dup+ gradul de risc &clasele /: 3: C: 8( iar do';n.ile &la creditele în
dolari( vor fi sporite cu circa 2H la ţ+rile din clasa / p;n+ la 8H pentru cele din clasa 8: datorit+
riscului comple" &de maturi.are a societ+ţii: participare la comerţul e"terior etc.( ce se poate
manifesta. e propune ca la ţ+rile cu grad de risc ridicat anali.ele s+ fie efectuate pentru perioade
de ) luni &sau c1iar mai puţin(: calculele fiind f+cute în monede puternice şi sta'ile &-A4#: A8
etc.(. 8e asemenea: se propune ca în fiecare variant+: în afar+ de sensi'ilitate: s+ fie anali.ate
creşterea capitalului social: nivelul lic1idit+ţilor &normal între 1,%25H din v;n.+rile anuale(:
durata de atingere a profitului: anali.a potenţialului concurenţei.
8*
0.2. -etodologii de ela%orare a studiului de fe)a%ilitate
@n ela'orarea studiilor de fe.a'ilitate sunt cunoscute dou+ metodologii principaleB
– metodologia 3I48: care este mai cunoscut+ la noi deoarece 4om;nia a aderat în
1!*2 la 3I48 şi a 'eneficiat de mai multe împrumuturi ce au avut la 'a.+ studii de fe.a'ilitateC
– metodologia #7A8I de ela'orare a studiilor de fe.a'ilitate.
)B M,*.;./.01) IRD 2%&+1(;,C
1. IDENTIFICAREA proiectelor prioritare pentru de.voltarea general+ care asigur+ o
renta'ilitate glo'al+ suficient+.
2. PRE#ĂTIREA PROIECTELOR: care conţine patru tipuri de activit+ţiB
– anali.a aspectelor comercialeC
– anali.a cerinţelor necomerciale &studii te1nice şi te1nologice(C
– anali.a pro'lemelor generale privind finanţarea: statutul =uridic: condiţiile legale şi
administrativeC
– punerea la punct a unui scadenţar previ.ional de costuri şi c;ştiguri.
3. EVALUAREA proiectului: care cuprindeB
– evaluarea financiar+ şi anali.a renta'ilit+ţii proiectului din punctul de vedere al
agentului economicC
– evaluarea economic+ şi anali.a renta'ilit+ţii proiectului din punctul de vedere al
colectivit+ţiiC
– evaluarea erorilor de estimare şi luarea în considerare a incertitudinilor viitorului.
4. DECIZIA: care poate fi de trei feluriB
– restudierea diferitelor aspecte: ca urmare a insuficientei anali.e a proiectuluiC
– renunţarea la proiect ca fiind prematur: sau pentru c+ renta'ilitatea ce se poate
o'ţine nu =ustific+ utili.area resurselorC
– reţinerea unei variante.
5. REALIZAREA proiectului: care este e"trem de important+ deoarece derularea
corespun.+toare asigur+ menţinerea în cadrul costurilor prev+.ute iniţial sau invers: încetinirea
ritmului conduce la m+rirea costurilor şi respectiv la diminuarea renta'ilit+ţii.
). CONTROLUL e"ecut+rii proiectului prin urm+rirea periodic+ a situaţiei financiare şi
a capacit+ţii de ram'ursare a creditelor &în ca.ul credit+rii parţiale a proiectului(.
>B M,*.;./.01) ONUDI 2%&+1(;, %+:'*.)+,/, ,*)&,C
/. I704#8AC-4-
3. P4-_-70/4-/ -C0#4A$AI I78A04I/$ @7 C/4- -0- CAP4I7
P4#I-C0A$ care cuprindeB pre.entarea sectorului industrial şi a leg+turilor cu celelalte sectoare
economiceB pre.entarea su'sectoruluiC pro'lemeC dificult+ţiC propuneri de îm'un+t+ţire.
C. PI/^/: P4-^A$: 8I04I3A^I/ în care se includ date cu privire laB piaţ+: distri'uţia
şi marVetingul: sta'ilirea preţului.
8. P4-_-70/4-/ 9I42-I <I / I7I^I/0#4A$AI &I70I0A^I-I 9I7/7^/0#/4-(
în care se prevedeB istoric: proprietari: organigram+: management.
-. P4-_-70/4-/ P4#I-C0A$AI care se refer+ laB o'iective: scop: descriere te1nic+:
personal şi instruire: materii prime principale: conducerea &administrarea( şi e"ecuţia proiectului:
calendarul proiectului.
9. C#0A$ I7L-0I^I-I <I P$/7A$ 8- 9I7/7^/4- cuprinde date referitoare laB
costul investiţiei necesare de capital circulant: planul de finanţare: sistemul de ac1i.iţii: alocarea
împrumutului şi eşalonarea acestuia.
88
P. /7/$I_/ 9I7/7CI/4` se refer+ la partea deB venituri: c1eltuieli de e"ploatare:
proiecţii financiare: anali.a pragului de renta'ilitate: cerinţe privind conta'ilitatea şi controlul
financiar: rata financiar+ de renta'ilitate: principalele riscuri.
G. /7/$I_/ -C#7#2IC` are în vedereB calcularea ratei economice de renta'ilitate:
cone"iunile şi utili.area forţei de munc+: efectele cursului de sc1im': influenţele proiectului
asupra de.volt+rii sectorului industrial în care este cuprins.
I. /C#48A4I 8- C##P-4/4-.
@ntre cele dou+ metodologii se constat+ o anumit+ diferenţ+ în structur+ şi în etape:
deoarece studiul propus de 3anca 2ondial+ este conceput din punctul de vedere al celui care
împrumut+: în sensul c+ o etap+ important+ este deci.ia.
Introducerea în ţara noastr+ a studiilor de fe.a'ilitate s%a f+cut de c+tre 3I48 care
urm+rea ca fundamentarea deci.iei pentru acordarea împrumuturilor s+ se fac+ prin aceste studii:
verific;nd astfel e"istenţa condiţiilor reale pentru recuperarea împrumuturilor şi a do';n.ilor
aferente.
An studiu de fe.a'ilitate tre'uie s+ cuprind+B
a( (adrul !eneral al întreprinderiiB sectorul de activitate: ponderea producţiei
întreprinderii în economia naţional+: flu"urile de aprovi.ionare: modalit+ţile de desfacere:
e"portul şi principalii parteneri: conte"tul legislativ şi administrativ: condiţiile locale etc.
'( 6iaţa internă $i eternă $i comercializarea produselorB volumul şi structura ofertei:
nivelul cererii şi gradul de acoperire: nivelul preţurilor practicate: relaţii tradiţionale etc.
c( )e4nica $i te4nolo!iaB starea ec1ipamentelor: condiţii speciale de e"ploatare:
perspectivele te1nice şi te1nologice &progres te1nic( şi posi'ilit+ţi de acces: implicaţii asupra
materiilor prime: energiei: forţei de munc+ etc.
d( 6roduseB evoluţia caracteristicilor: posi'ilit+ţi de su'stituţie: grad de saturaţie a pieţei:
caracteristici te1nice şi de utili.are: consumuri specifice etc.
e( Dituaţia economică $i financiară pe ultimii aniB capacitatea de producţie şi gradul de
utili.are: pragul de renta'ilitate: preţuri de v;n.are: calitatea şi competitivitatea produselor:
c1eltuieli de producţie: nivelul impo.itelor: cola'orarea cu alte firme: pro'lema polu+rii:
re.ultate economico%financiare: surse de finanţare etc.
f( Dtrate!ia dezvoltării întreprinderiiB volumul şi structura producţiei: perfecţionarea
te1nicii şi te1nologiei: preg+tirea personalului: pre.entarea şi distri'uirea produselor: investiţii
necesare.
g( tudiul tre'uie înc1eiat prin concluzii privind aspectele te1nice: economice: financiare:
organi.atorice şi de conducere: tr+s+turile strategiei şi impactul asupra re.ultatelor viitoare ale
întreprinderii.
@ntocmirea unui studiu de fe.a'ilitate a=ut+ s+ r+spundem: de fapt: la între'area >Ce este
mai eficientB s+ investeşti capitalul &'+nesc( într%o afacere sau s+%l depui la 'anc+ pentru a o'ţine
o do';nd+N?.
3ineînţeles c+ pentru fiecare dintre aceste dou+ alternative e"ist+ foarte multe posi'ilit+ţi
&pentru oricare proiect(. 8e e"emplu: s+ investeşti într%o afacereB întreprinderi noi: moderni.are%
de.voltare: restructurare etc.C s+ depui la 'anc+C la care 'anc+C pe ce perioad+ etc.
8e asemenea: prima variant+ este specific+ societ+ţilor: iar cea de%a doua persoanelor
fi.ice.
/legerea proiectelor de investiţii este un act prin care se decide dac+ un proiect: sau o
variant+ a acestuia: este acceptat sau respins. @ns+: aceast+ acceptare sau respingere nu poate fi
limitat+ la momentul alegerii: deoarece investiţia este de fapt o succesiune de opţiuni: care
începe cu identificarea ideii proiectului şi durea.+ p;n+ la sf;rşitul duratei de viaţ+ a proiectului
&figura nr. 23(.
8!
Identificarea
ideii de
proiect
Preg+tirea
studiului de
fe.a'ilitate
#fert+
Cerere
-valuare
/legere
proiect
4eali.are
-"ploatare
4ecuperare
Constituire
fonduri
9inanţare
2i!ura nr. 21 3 ,tapele ale!erii
# îm'inare a celor dou+ metodologii de reali.are a studiului de fe.a'ilitate cu luarea în
considerare a practicii din firmele noastre poate duce la re.ultate mai 'une în ceea ce priveşte
luarea deci.iei. 8e fapt: se impune reali.area unui compromis între acestea şi ceea ce este
necesar în vederea o'ţinerii unei finanţ+ri pentru investiţii: în practica curent+ a afacerilor din
economia rom;neasc+.
0.3. (lementele principale ale studiului de fe)a%ilitate
1. Analiza+dia!nostic a stării actuale a întreprinderii
Pentru a evidenţia starea unei întreprinderi tre'uie s+ cunoaştem 'ine punctele forte şi pe
cele sla'e: dar şi sensi'ilitatea acesteia la evoluţia factorilor e"terni &figura nr. 24(. 8iagnosticul
este o evaluare e"%post.
!,
2i!ura nr. 22 3 (ontetul analizei+dia!nostic
8iagnosticul complet presupune mai multe niveluri de anali.+B diagnosticul conta'il:
diagnosticul financiar: diagnosticul te1nico%comercial şi diagnosticul resurselor umane.
8iagnosticul conta'il este o parte important+ a studiului de fe.a'ilitate care este dat de
valorile reflectate în conta'ilitate. /cest lucru presupune anali.a 'ilanţului: pentru reevaluarea
posturilor de activ şi de pasiv şi: de asemenea: anali.a re.ultatelor conta'ile pentru a calcula
'eneficiul.
8iagnosticul financiar va completa imaginea conta'il+ a întreprinderii cu elemente
financiare. /ceasta nu înseamn+ c+ vom lua în considerare numai anul de gestiune trecut: cum
face anali.a conta'il+: dar şi modul în care este previ.ionat cas1%floO%ul. /cest tip de diagnostic
este reali.at pentru a permite o'ţinerea de informaţii cu privire la creşterea: structura şi
soliditatea financiar+: nivelul autofinanţ+rii: renta'ilitatea acesteia: situaţia capitalurilor
permanente şi a tre.oreriei.
Cadrul analitic al anali.ei financiare şi economice este repre.entat de un set de ta'ele
financiare care se întocmesc pornind de la trei situaţii de 'a.+B
– 'ilanţulC
– situaţia veniturilor şi c1eltuielilorC
– flu"ul de venituri nete &cas1%floO(.
tructura 'ilanţului: a situaţiei veniturilor şi c1eltuielilor precum şi a flu"ului de venituri
nete constituie modele sintetice practicate pe plan mondial: care nu coincid ca structur+ cu datele
cerute de $egea conta'ilit+ţii din ţara noastr+. /cest lucru implic+ necesitatea unei mai 'une
cunoaşteri a acestora pentru a fi îndeplinite cerinţele de ordin te1nic ale studiilor de fe.a'ilitate.
4e.ultatele economico%financiare ale întreprinderii vor fi evidenţiate prin calculul
indicatorilor recomandaţi de #7A8I: respectiv indicatorii de activitate: de renta'ilitate: de
lic1iditate.
1. I(;12)*.+1 ;, )2*141*)*,
a( 4ata capitalului de lucru se determin+ ca raport procentual între profitul net şi capitalul
de lucru. Capitalul de lucru repre.int+ diferenţa dintre activele curente şi pasivele curente.
1,,
lucru de Capital
net Pofit
4C$ × ·
!1
ituaţia economiei şi a sectorului de activitate
Istoricul întreprinderii
/ccesul la informaţii
Calitatea informaţiilor
@ntreprinderea
Puncte Puncte
forte sla'e
Indicatorul ofer+ posi'ilitatea anali.ei activit+ţii şi eventual sc1im'area profilului pentru
unele firme.
'( 4ata de eficienţ+ a stocurilor repre.int+ raportul procentual dintre c1eltuielile directe şi
nivelul stocurilor.
1,,
tocuri
directe C1eltuieli
4- × ·
/cest indicator asigur+ informarea managementului societ+ţii privind nivelul stocurilor
peste necesarul e"istent sau su' necesar.
2. I(;12)*.+1 ;, +,(*)>1/1*)*,
a( 4ata profitului calculat+ la cifra de afaceri
1,,
afaceri de Cifra
Profit
4PL × ·
'( 4ata profitului calculat+ la total active
1,,
active 0otal
Profit
4P/ × ·
Indicatorul arat+ profita'ilitatea sau ineficienţa afacerii: fiind cei mai cunoscuţi indicatori
şi cel mai adesea calculaţi la nivelul unei firme.
3. I(;12)*.+1 ;, /12-1;1*)*,
a( 4ata rapid+ a lic1idit+ţii se determin+ astfelB
curente #'ligaţ'l
stocuri % curente /ctive
44$ ·
4ata rapid+ a lic1idit+ţii ia în considerare acele active care pot fi transformate repede în
'ani. Ca regul+ general+ acest indicator poate avea valoarea 1 sau este de dorit a se apropia de 1.
e consider+ c+ o rat+ rapid+ a lic1idit+ţii mai mic+ de ,:8 este nefavora'il+: cu toate c+ şi
o situaţie favora'il+ poate fi influenţat+ de rata inflaţiei.
'( 4ata recuper+rii creanţelor
1,,
afaceri de Cifra
neîncasate şi emise 9acturi
44C × ·
4ata recuper+rii creanţelor m+soar+ timpul care este necesar pentru recuperarea 'anilor
aferenţi facturilor emise şi neîncasate.
Indicatorul ofer+ informaţii privind circulaţia lic1idit+ţilor într%o firm+ şi impune
depistarea clienţilor care nu%şi ac1it+ datoriile: dac+ nivelul indicatorului dep+şeşte o anumit+
valoarea &de e"emplu: ), mil.M!, .ile(.
c( 4ata de plat+ a de'itelor se determin+ cu formulaB
3)5
directe C1eltuieli
creditori 9urni.ori
4P$ ×
+
·
Ca şi indicatorul precedent: nivelul acestei rate ofer+ indicaţii cu privire la e"istenţa sau
lipsa lic1idit+ţilor în activitatea firmei. Compararea se face cu o valoarea e"primat+ în num+rul
de .ile repre.ent;nd plata furni.orilor şi creditelor: valoare legat+ de politica de creditare a
firmei.
d( 4ata de acoperire a creditelor se calculea.+ astfelB
aferente 8o';n.i scadente capital de 4ate
pl+l+ti 8ividende % /morti.are net Profit
4/C
+
+
·
7ivelul acestui indicator mai mare sau egal cu 1 indic+ faptul c+ firma poate face afaceri
profita'ile în viitor: sau capacitatea de plat+ este 'un+ şi în ca.ul unor credite foarte mari: ratele
şi do';n.ile aferente fiind acoperite integral din capitalul propriu al firmei. 8ac+ indicatorul este
su'unitar: situaţia este defavora'il+: iar firma va fi nevoit+ s+ ia m+suri în vederea creşterii
profitului.
e( 4ata de autofinanţare esteB
!2
propriu Capital
totale #'ligaţ'l
4/ ·
/nalog ratei precedente: nivelul indicatorului este comparat cu 1. # valoarea supraunitar+
indic+ situaţie favora'il+ în sensul c+ o'ligaţiile totale pot fi acoperite de capitalul propriu al
firmei: f+r+ a mai apela la credite. Informaţia este necesar+ şi asociaţilor pentru anali.a modului
în care este condus+ firma.
2etoda indicatorilor financiari este cea mai utili.at+: dar nu întotdeauna este suficient de
relevant+. Principala pro'lem+ financiar+ o repre.int+ o'ligaţiile 'ancare ale firmei date de
nivelul ridicat al ratelor scadente şi do';n.ilor aferente comparativ cu nivelul încas+rilor: pe de o
parte: şi cu nivelul mar=ei 'rute de profit: pe de alt+ parte.
-conomistul american -. /ltman D1E a introdus o metod+ de apreciere a riscului financiar
al firmei care are la 'a.+ anali.a discriminatorie a ratelor financiare. /ceasta const+ într%o
ecuaţie format+ pe seama indicatorilor financiari care se aplic+ frecvent în practica
întreprinderilor şi a '+ncilor americane. 2ai poart+ denumirea de >:,*.;) 52.+%+1/.+?.
Conclu.iile economistului american au fost verificate în practic+. -cuaţia are urm+toarea
form+B
5 4 3 2 1
a !!! : , a ,,) : , a ,33 : , a ,14 : , a ,12 : , _ + + + + ·
: unde
_ J scorul funcţiei discriminantC
a
1
J &active circulante J o'ligaţii curente( M active totaleC
a
2
J &profit net M active totale( b 1,,C
a
3
J &profit 'rut M active totale( b 1,,C
a
4
J &valoarea de piaţ+ a capitalului propriuMvaloarea conta'il+ a datoriei( b 1,,C
a
5
J cifra de afaceri M total active.
8ac+ _≥2:)*5 riscul financiar al firmei este sc+.ut: situaţia financiar+ potenţial+ fiind
'un+. 8ac+ _\2:)*5 riscul financiar este ridicat şi pro'a'ilitatea de faliment este mare.
# alt+ metod+ este metoda Conan J Golder D12E care are la 'a.+ tot o relaţie de acest tip.
5 4 3 2 1
4 24 : , 4 1, : , 4 8* : , 4 22 : , 4 1) : , _ − + + − − ·
: unde
4
1
J &active circulante J stocuri( M activeC
4
2
J capitaluri permanente M total activeC
4
3
J c1eltuieli financiare M cifra de afaceriC
4
4
J c1eltuieli salariale M valoarea ad+ugat+C
4
5
J e"cedent 'rut de e"ploatare M îndatorare glo'al+.
corul varia.+ între ,:21 J limit+ superioar+: unde pro'a'ilitatea de faliment este de
1,,H şi J,:1)4 c;nd pro'a'ilitatea de faliment este de 1,H. corul limit+ este de J,:,)8 c;nd
pro'a'ilitatea de faliment este de circa 5,H.
2etoda 'ancar+ empiric+ const+ în notarea fiec+rei varia'ile luate în studiu cu un num+r
de puncte &nota(. 8e o'icei este utili.at+ o gril+ de cotare care apelea.+ la procedeul punctelor de
risc al clienţilor: în funcţie de m+rimea firmei: tipul acesteia: cifra de afaceri: tipul contractelor
înc1eiate: tipul clienţilor: imaginea întreprinderii: >v;rsta firmei?: produsele acesteia şi calitatea
managementului. 8up+ acordarea notelor se totali.ea.+ puncta=ele şi se face o medie a acestora.
-ste cunoscut faptul c+ toate unit+ţile identific+ punctele forte şi sl+'iciunile lor şi
posi'ilit+ţile şi ameninţ+rile mediului concurenţial. 8ar ceea ce este pierdut adesea din vedere
este faptul c+ o com'inare între aceşti factori poate duce la o'ţinerea şi alegerea anumitor
strategii. /st+.i proiectanţii de strategii utili.ea.+ un num+r de matrice care arat+ relaţiile dintre
varia'ilele critice &de e"emplu: matricea 0#K(.
2. ,valuarea proiectelor de investiţii
/nali.a financiar+ are ca o'iective principaleB
J determinarea celei mai >atr+g+toare? variante dup+ evaluarea tuturor variantelor
potenţiale privind configuraţia proiectului şi direcţia corespun.+toare de acţiuneC
J întocmirea unui plan de finanţare realist pentru acoperirea c1eltuielilor pe timpul
e"ecuţiei proiectuluiC
!3
J ilustrarea resurselor financiare disponi'ile care s+ acopere necesit+ţile în timpul
desf+şur+rii operaţiunilor: s+ asigure o disponi'ilitate regulat+ a m+rfurilor şi serviciilor şi
satisfacerea tuturor o'ligaţiilor financiareC
J verificarea nivelurilor de profit şi de compensare a investitorilor pentru riscul asumat.
8eci: o'iectivul principal al unei investiţii este o'ţinerea de profit ma"im cu menţinerea
celui mai sc+.ut nivel al riscului.
Pentru un întreprin.+tor: o'iectivul de 'a.+ al anali.ei financiare îl repre.int+ at;t
înapoierea capitalului investit: c;t şi o'ţinerea unui profit sau mai 'ine .is renta'ilitatea
financiar+ a unui o'iectiv de investiţii tre'uie s+ fie cel puţin egal+ cu costul oportun al
capitalului &plus 2%3 procente % mar=a de siguranţ+(.
8in punctul de vedere al '+ncii: iniţiatorul proiectului tre'uie s+ efectue.e anali.ele
necesare pentru a demonstra c+ va o'ţine o valorificare satisf+c+toare a capitalului. /ceste
anali.e indic+ '+ncii creditoare via'ilitatea financiar+ a proiectului şi solva'ilitatea
investitorului.
C.(2/%<11
/upă cum se vede din conţinutul acestui capitol. un studiu de fezabilitate se
concretizează într+un proiect în care se definesc $i se analizează elementele critice le!ate de
realizarea unui obiectiv. Dtudiile se referă la o anumită capacitate de producţie. la
amplasamentul de"a ales. te4nolo!ie. costuri de investiţii. la producţie $i la veniturile ce se vor
realiza din aceasta. astfel înc1t să se asi!ure o rentabilitate corespunzătoare a investiţiei.
6entru înţele!erea fundamentării $i elaborării unui studiu de fezabilitate sunt prezentate
două metodolo!ii $i anume metodolo!ia *&#/ $i metodolo!ia 598/&. /e asemenea. s+a
evidenţiat componenţa unui studiu de fezabilitate7 cadrul "uridic. piaţa internă $i eternă $i
comercializarea produselor. te4nica $i te4nolo!ia. produse. situaţia economică $i financiară.
strate!ia dezvoltării întreprinderii $i concluziile.
=a finalul acestui capitol au fost prezentate elementele principale ale unui studiu de
fezabilitate. Astfel. iniţiatorul unui proiect de investiţii trebuie să efectueze analiza necesară
pentru a demonstra că va valorifica eficient capitalul alocat realizării unei investiţii. /ar. nu
trebuie pierdut din vedere faptul că a!enţii economici acţionează într+un mediu economic în
continuă transformare. ceea ce implică anumite riscuri. iar acestea vor fi abordate în capitolul
următor.
C%41(*, 2-,1,
• studiu de fe.a'ilitateC
• restructurareC
• informati.areC
• metodologia 3I48C
• metodologia #7A8I.
$(*+,>'+1 ;, 2.(*+./
1. Cum se defineşte un studiu de fe.a'ilitateN
2. -numeraţi categoriile de studii de fe.a'ilitate cunoscute.
3. Care sunt o'iectivele urm+rite la ela'orarea studiilor de fe.a'ilitateN
4. Care sunt studiile adiacente ce însoţesc un studiu de fe.a'ilitateN
5. -numeraţi etapele metodologiei 3I48 de reali.area a studiilor de fe.a'ilitate.
!4
). -numeraţi etapele metodologiei #7A8I de reali.are a studiilor de fe.a'ilitate.
*. Care sunt principalele elemente ale unui studiu de fe.a'ilitateN
!5
CAP. ". RISCUL ŞI DECIZIA DE INVESTIŢII
#ezumat
A!enţii economici acţionează într+un mediu economic caracterizat printr+o continuă
sc4imbare. informaţiile de care dispun asupra mediului fiind uneori insuficiente. /in acest
motiv. comportamentul lor este influenţat de tot felul de perturbaţii ce apar $i care î$i pun
amprenta asupra fiecărei decizii. decizii care comportă un anumit !rad de risc.
0n literatura economică se face deosebirea între risc. acesta presupun1nd calcule
fundamentate pe o eperienţă trecută sau pe date suficiente pentru a putea calcula
probabilitatea producerii unui anumit eveniment economic $i incertitudine. care apare mai
de!rabă ca o lipsă de informaţie într+un anumit domeniu. referitoare la consecinţele unei
acţiuni. #ezultă că. luarea în considerare a riscului !enerează fundamentarea procesului
investiţional cu asocierea probabilităţilor care eprimă $ansa realizării anumitor indicatori
economici.
1.1. Conceptul de risc
@n sensul cel mai larg: investiţia repre.int+ sacrificiul unei p+rţi din consumul pre.ent
pentru un posi'il şi incert consum viitor. acrificiul este f+cut întotdeauna în speranţa c+ acel
consum viitor va fi mai mare dec;t cel sacrificat în pre.ent. 8ou+ atri'ute sunt în =ocB timpul şi
riscul D2,E. acrificiul are loc în pre.ent şi este sigur. 4ecompensa vine mai t;r.iu: dac+ va e"ista
şi m+rimea ei este incert+. @n unele ca.uri predomin+ timpul: alteori atri'utul dominant este
riscul: iar alteori am'ele aspecte sunt importante.
@n literatura economic+ se face deose'irea între risc: acesta presupun;nd calcule
fundamentate pe o e"perienţ+ trecut+ sau pe date suficiente pentru a putea calcula pro'a'ilitatea
producerii unui anumit eveniment economic şi incertitudine: care apare mai degra'+ ca o lips+ de
informaţie într%un anumit domeniu: referitoare la consecinţele unei acţiuni. 4e.ult+ c+: luarea în
considerare a riscului generea.+ fundamentarea procesului investiţional cu asocierea
pro'a'ilit+ţilor care e"prim+ şansa reali.+rii anumitor indicatori economici.
@n a'ordarea incertitudinii şi riscului se au în vedere: de regul+: consecinţele anticipate
ale uneia sau alteia din variantele de acţiune şi doar uneori cau.ele care determin+ consecinţele
acţiunilor. &ncertitudinea are la 'a.+ num+rul redus al cunoştinţelor certe sau c1iar lipsa acestora
referitoare la consecinţele unei acţiuni. #iscul presupune un calcul informaţional 'a.at pe o
e"perienţ+ trecut+ e"trem de vast+ sau pe date informaţionale: put;ndu%se face astfel estim+ri
privind pro'a'ilitatea consecinţelor unor acţiuni sau a ivirii unui eveniment.
8up+ natura sigur+ sau nesigur+ a cunoştinţelor pe care le avem asupra unor fenomene
ale pieţei ca cerere: v;n.+ri: preţuri etc.: putem spune c+ le studiem într%un viitor sigur sau într%
un viitor nesigur &de e"emplu: produse alimentare şi cele cu v;n.are relativ grea(.
@n economia de piaţ+: al c+rei mecanism de reglare se 'a.ea.+ pe concurenţ+: pe oscilaţia
preţurilor etc.: incertitudinea şi riscul sunt nişte varia'ile de care tre'uie ţinut seama: suprimarea
lor nefiind posi'il+. 0ot ceea ce pot face agenţii economici este s+ studie.e şi s+ calcule.e riscul:
pentru a%l cunoaşte şi a alege varianta de activitate mai puţin riscant+. Calculul riscului: îns+: nu
scuteşte agentul economic de asumarea sau acceptarea lor: ci îi d+ doar posi'ilitatea s+ le înfrunte
în cunoştinţ+ de cau.+.
8eşi este foarte greu de a face o distincţie clar+ între incertitudine şi risc: s%a a=uns totuşi
s+ fie delimitate: pentru nevoile practice: astfelB incertitudinea ca o situaţie c+reia nu i se pot
asocia &sta'ili( pro'a'ilit+ţile: iar riscul o situaţie c+reia i se pot asocia pro'a'ilit+ţi într%o
anumit+ distri'uţie.
/genţii economici: acţionarii: partenerii firmelor &furni.ori: clienţi( percep riscul ca un
re.ultat nefavora'il: cu o pro'a'ilitate anume.
!)
@n economia de piaţ+ 'a.at+ pe =ocul li'er al cererii şi al ofertei ce determin+ alocarea
resurselor: riscul este pre.ent: iar pentru a face faţ+ acestuia: agentul economic va c+uta s+%şi
perfecţione.e te1nologiile: s+ îm'un+t+ţeasc+ calitatea produselor: s+ promove.e noi produse: s+
reduc+ costurile: toate acestea reali.;ndu%se cu a=utorul unor programe investiţionale adecvate.
7oţiunea de risc este suscepti'il+ de diverse interpret+ri: care se refer+ la aspecte
distincte.
4iscurile pot fi de natur+ fi.ic+ sau financiar+.
#iscurile fizice: din punct de vedere al re.ervei ce poate fi constituit+: pot varia în funcţie
de estimarea 'a.ei de capital.
@n riscul economic intervin acele posi'ilit+ţi care pot afecta valoarea 'eneficiului şi: prin
urmare: constituie: în mod cert: un risc intern al întreprinderii considerat+ în ansam'lul s+u.
@n cadrul riscurilor financiare: inflaţia are un impact deose'it asupra via'ilit+ţii
financiare a proiectului: deoarece ea influenţea.+ volumul activelor fi"e: capitalul circulant:
costurile de producţie şi c1iar încas+rile din v;n.+ri. Pentru a=ustarea planului financiar în funcţie
de inflaţie: c1eltuielile anuale sau semestriale estimate din costul total al investiţiei &inclusiv
re.erva pentru riscurile fi.ice( se a=ustea.+ cu un factor estimat de inflaţieC acelaşi lucru fiind
vala'il şi pentru costurile de producţie.
Pentru creşterile previ.i'ile ale costurilor proiectului datorate modific+rii preţurilor
unitare ale diferitelor componente ce pot interveni dup+ estimarea 'a.ei de capital: se prevede o
re.erv+ de creştere a preţurilor care se calculea.+ aplic;nd rata estimat+ de creştere la 'a.a de
capital estimat+.
@n riscul financiar pot interveni creditele: at;t cele pe termen lung: c;t şi cele pe termen
mediu: care constituie 'a.a adev+ratului risc financiar.
#iscul în economie se poate caracteri.a şi estima în funcţie de factorii care îl determin+ şi
de dimensiunile pe care le cunoaşte în manifestarea sa.
8up+ factorii care%l generea.+: se disting dou+ tipuri de risc şi anumeB riscul în afaceri
&de întreprindere( şi riscul financiar.
#iscul în afaceri este generat de evoluţia progresului te1nic în ritm rapid şi consecinţele
sale greu de st+p;nitC incertitudinile pieţei referitoare la evoluţia cererii: sc1im'area gusturilor
consumatorilor: modificarea preţurilor etc.C insta'ilitatea economic+ şi politic+ &situaţii de cri.+
economic+: de inflaţie: şoma=: greve etc.(.
/cest tip de risc este un element definitoriu în activitatea agenţilor economici: fie de a%i
dinami.a: fie de a%i aduce în stare de faliment. /cest risc poate fi diminuat de c+tre agenţii
economici: dac+ vor cunoaşte 'ine piaţa: pe 'a.a unor studii de marVeting: dac+ aplic+ strategii şi
metode de promovare a v;n.+rilor: de adaptare a ofertei şi preţurilor la condiţiile pieţei etc.
#iscul financiar pentru o firm+ decurge din situaţia financiar+ a firmei şiMsau proporţia
mare a împrumuturilor sale luate de la '+nci. /cest gen de risc const+ în faptul c+ firma a=unge în
situaţia ca din re.ultatele sale financiare s+ nu poat+ ac1ita nici do';n.ile la împrumuturile
contractate.
@n ca.ul în care firma nu are datorii 'ancare: nivelul 'eneficiilor din e"ploatare este egal
cu cel al 'eneficiilor nete: iar riscul financiar este mic.
Coeficientul de risc este foarte mare atunci c;nd este vor'a de un risc independent de
agentul economic: adic+ determinat de con=unctura economic+ defavora'il+ &de e"emplu: pentru
a preînt;mpina riscul: '+ncile finanţatoare au luat m+suriB nu acord+ împrumuturi dec;t p;n+ la
cel mult 5,H din costul investiţiei proiectate: diferenţa urm;nd s+ fie acoperit+ din surse proprii
şi emiterea de acţiuni(.
8up+ gravitatea prime=diei şi consecinţele asupra situaţiei firmei: riscul poate fiB
#iscul de ruină (faliment) apare atunci c;nd firma a=unge într%o situaţie deose'it de grea:
practic fiind condamnat+ la dispariţie: urm;nd s+ dea faliment: ceea ce înseamn+ c+ salariaţii îşi
pierd posturile: creditorii îşi pierd creanţele &în totalitate sau parţial(: acţionarii îşi pierd sumele
de 'ani pe care le%au investitC acest risc este cel mai de temut.
!*
#iscul de insolvabilitate survine atunci c;nd firma nu mai poate face faţ+ pl+ţilor.
Incapacitatea de a%şi lic1ida anga=amentele &cri.+ de insolva'ilitate( poate conduce fie la
lic1idare: c;nd nu mai este nici o şans+ de salvare &manifest;ndu%se riscul de ruin+(: fie c+ se
soluţionea.+ printr%o investiţie de con=unctur+: pe 'a.a unui credit suplimentar de la 'anc+: sau
firma respectiv+ se asocia.+ cu o alt+ firm+ suscepti'il+ de a o a=uta. @n acest ultim ca.: este
vor'a de o pierdere a independenţei care: în unele situaţii: poate deveni definitiv+.
#iscul pierderii autonomiei se manifest+ înainte de declanşarea cri.ei de insolva'ilitateC
el se manifest+ atunci c;nd firma o'serv+ &constat+( c+: prin mi=loace proprii: nu mai are
capacitatea de a%şi conserva &p+stra( în viitor po.iţia sa în producţie sau su' aspect comercial.
8eci: resursele de autofinanţare se dovedesc insuficiente în raport cu nevoile de de.voltare
&e"tindere(.
#iscul scăderii rentabilităţii este un risc mai mult de natur+ financiar+: care e"prim+
faptul c+ la o creştere de capital: 'eneficiul net nu creşte în aceeaşi proporţie: semnal;ndu%se
fenomenul de diluare.
@n ceea ce priveşte riscul investiţional: o modalitate simpl+ de identificare a acestuia
const+ în raportarea proiectelor la activitatea general+ a firmei. /stfel vom avea un risc similar
cu cel general pentru proiectele care permit simpla continuare a activit+ţii &moderni.are:
înlocuire( şi un risc superior pentru proiectele care modific+ starea sau structura firmei
&e"pansiune: de.voltare: cercetare(.
2ediul economic naţional actual a impus noi categorii de riscB
– riscuri manageriale &riscul >întreprin.+torului?(C
– riscuri informaţionaleC
– riscuri de natur+ legislativ+ D2EC
– riscuri legate de mediul încon=ur+tor etc.
cosep1 c1umpeter a plasat noţiunea de risc în centrul anali.ei: dar a limitat definiţia
acestuia la >riscul întreprin.+torului?.
/st+.i: se impune e"tinderea conţinutului şi formelor de manifestare: ca urmare a
nivelului şi modului de e"istenţ+ a societ+ţii contemporane. /stfel: toate formele de risc ce
caracteri.ea.+ societatea industrial+ contemporan+ &poluarea: catastrofe produse de om etc.(
impun necesitatea integr+rii acestora în conceptul de risc al întreprin.+torului.
8ac+ urm+rim evoluţia riscurilor din sfera activit+ţilor industriale: sesi.+m în primul r;nd
specificul de activitate: apoi potenţialul material: financiar: uman: instituţional alocat şi nu în
ultimul r;nd sistemul de organi.are şi conducere D1,E.
Incertitudinile de natur+ legislativ+ sunt frecvente în statele aflate în tran.iţie: ca re.ultat
al frecventelor modific+ri ale actelor normative: cau.ate de nevoia de adaptare la economia de
piaţ+.
8e asemenea: folosirea unor te1nologii dep+şite a adus mari daune mediului încon=ur+tor
în ţ+rile -uropei Centrale şi de -st. /ceste ţ+ri sunt constr;nse s+ promove.e o legislaţie care
o'lig+ firmele s+ înl+ture orice nea=unsuri de aceast+ natur+.
/tunci c;nd investiţiile dep+şesc cadrul naţional: pe l;ng+ aspectele legate de riscul
specific de firm+ intervine şi riscul general de ţar+. /cesta este un risc legat de multitudinea de
factori specifici fiec+rei ţ+ri: de natur+ economic+ şi politic+: ce poate afecta gradul de
profita'ilitate a firmei sau proiectului.
tudiile #7A8I folosesc o clasificare a ţ+rilor dup+ categorii de risc: denumite /: 3: C:
8 &în ordinea cresc+toare a riscului( şi recomand+ o do';nd+ sporit+ la acordarea creditelor
&ta'el nr. 2(.
/ 3 C 8
por la do';nda creditelor
– pe termen scurt
– pe termen lung
1:5
2J2:5
2:5
4:,
4:,
):,
):,
8:,
)abelul nr. 1 3 Dpor la dob1nda creditelor pe ţări
!8
8e asemenea: poate fi considerat şi un risc comple" care ia în considerare mai mulţi din
factorii menţionaţi &în acest ca.: do';nda va face o'iectul negocierilor(.
4om;nia a primit în martie 1!!) de la principalele agenţii speciali.ate evaluarea oficial+
a riscului de ţar+ &rating( pe piaţa internaţional+ de capital: respectiv >C?: pentru titlurile
financiare pe termen lung în valut+. @n acest an: ţara noastr+ a primit un coeficient mai 'un al
riscului de ţar+ >3?: distanţ;ndu%se de un grup de ţ+ri cu risc ridicat de neac1itare a datoriilor: caB
/l'ania: 6a.a1stan: 3ulgaria: 4usia etc.
1.2. (valuarea riscului
/t;t în literatura de specialitate: c;t şi în practica afacerilor este cunoscut faptul c+ tipuri
diferite de investiţii implic+ un risc diferit asupra firmei D8E: D23E. /stfel: putem avea &ta'elul nr.
3(B
!!
0ipuri de investiţii 7ivelul riscului proiectului Influenţa asupra firmei
1. Investiţii de înlocuire
2ediu
Compara'il+ cu
activitatea firmei
2. Investiţii de moderni.are%
de.voltare
J de e"tindere a activit+ţii
actualeC
J introducerea de noi produse
şi crearea de noi capacit+ţi.
2ediu
4idicat
ensi'il+
Important+
3. Investiţii de cercetare%
de.voltare
4idicat Puternic+
4. Investiţii de ameliorare a
condiţiilor de munc+
2ediu la'+
5. Investiţii impuse prin
legislaţie: protecţia mediului.
c+.ut sau ine"istent la'+ sau ine"istent+
ursaB /daptat dup+ Cocriş: L.: Işan: L.: -conomia afacerilor: vol. III: -d. anvialF: Iaşi: 1!!)
)abelul nr. 2 3 )ipuri de investiţii $i riscul asociat
8in datele pre.entate mai sus se constat+ c+ anali.a riscului proiectelor de investiţii poate
fi efectuat+ în funcţie de gradul de risc specific acestora şi în funcţie de modul în care proiectele
sunt anali.ate individual sau drept portofolii de dou+ sau mai multe proiecte de investiţii &figura
nr. 25(.
Principalele elemente pe care tre'uie s+ le conţin+ anali.a riscului unui proiect de
investiţii sunt urm+toareleB identificarea c;t mai e"act+ a factorilor de risc: evaluarea lor:
cuantificarea consecinţelor lor: sta'ilirea r+spunderilor şi aplicarea unor m+suri pentru eliminarea
cau.elor generatoare de risc.
Pentru proiectele riscante: se impune condiţia ca investiţia s+ fie recuperat+ foarte repede.
9aptul poate fi atri'uit at;t conştienti.+rii riscului: c;t şi pro'lemei apariţiei u.urii te1nice şi
te1nologice: acest ultim punct fiind semnificativ în industriile cu te1nologie sofisticat+.
An factor care reduce riscul proiectului este a'ilitatea conducerii de a fi receptiv+ la
sc1im'+ri. 8e e"empluB dac+ pentru un produs se reduce cererea: producţia poate fi redus+ şi pot
fi luate şi alte m+suri pentru a se limita pierderile. Pe de alt+ parte: dac+ cererea dep+şeşte nivelul
producţiei: firma poate acţiona astfel înc;t s+%şi creasc+ profiturile. /stfel: multe proiecte pot
avea un risc mult mai sc+.ut şi un potenţial mult mai mare dec;t se estimea.+ iniţial.
An proiect de investiţie dac+ este evaluat individual poate fi destul de riscant: dar mai
puţin riscant atunci c;nd se constituie drept o component+ a unui program de investiţii. 7u este
o'ligatoriu ca un program de investiţii s+ duc+ la anularea riscului proiectelor componente: dar în
condiţiile economiei rom;neşti se impune cuprinderea în programe a diverselor proiecte: fiind
cunoscut+ necesitatea rete1nologi.+rii: dar şi a restructur+rii ramurilor. 8e o'icei: într%un
program de investiţii: se com'in+ proiecte cu randamente sla' corelate sau necorelate: ceea ce
face ca riscul programului s+ fie compara'il cu riscul mediu al pieţei financiare.
@n industrie: riscul este accentuat datorit+ concurenţei intensive care se manifest+ pe
piaţ+: modific+rilor frecvente ale cererii în funcţie de dorinţele clienţilor: progresului te1nic la
care industria este deose'it de receptiv+ fiind relativ fle"i'il+ la te1nologii etc.
8imensionarea corect+ şi aprecierea riscului investiţional este o'ligatorie pentru agenţii
economici: permiţ;ndu%le o fundamentare corect+ a deci.iei: iar asumarea acestuia 'a.at+ pe
criterii corecte de apreciere a mediului economic constituie sursa profiturilor viitoare.
# form+ de estimare a riscului în procesul investiţional este cercetarea şi sta'ilirea mar=ei
de risc pe care o presupune fiecare element luat în considerare în calculele de fundamentare a
investiţiilor şi sta'ilirea pe aceast+ cale a implicaţiilor pe care le generea.+ asupra eficienţei
proiectelor anali.ate. /stfel: se pot modifica c1eltuielile cu investiţiile: de o'icei în sensul
1,,
creşterii acestora ceea ce va atrage modific+ri semnificative la nivelul venitului net. 9lu"urile de
venit net se pot diminua şi datorit+ evoluţiilor imprevi.i'ile ale costului m;inii de lucru şi a
materiilor prime: a preţului de v;n.are a produselor etc. 8e aceea flu"urile financiare
previ.ionate sunt corectate cu coeficienţi care s+ reflecte riscul de reali.are a lor: în felul acesta
o'ţin;ndu%se o imagine mai fidel+ a implicaţiilor pe care le generea.+ reali.area proiectului de
investiţii.
/socierea la nivelul varia'ilelor luate în calcul pentru fundamentarea procesului
investiţional a unor serii care s+ reflecte distri'uţia de pro'a'ilitate a reali.+rii lor contri'uie la
îm'un+t+ţirea procesului de deci.ie prin reflectarea mai adecvat+ a realit+ţii: deoarece viitorul nu
se poate previ.iona întotdeauna cu certitudine.
2odificarea oric+ror varia'ile luate în calcul pentru fundamentarea deci.iei de investiţii
se reg+seşte p;n+ la urm+ în m+rimea venitului net actuali.at: de aceea putem limita anali.a
riscului la cercetarea speranţei matematice a sumei venitului net actuali.at: ponderat cu
pro'a'ilit+ţile de reali.are a lui în funcţie de împre=ur+rile concrete ce ar putea interveni.
9ormula de calcul a speranţei matematice a c;ştigului pentru venitul net &-( este
urm+toareaB

·
·
n
1 t
t t
P L -
undeB L
t
J venitul net în anul tC
P
t
J pro'a'ilitatea reali.+rii venitului net.
/d;ncirea informaţiilor asupra gradului de risc se poate face prin calculul dispersiei
venitului net actuali.at în =urul speranţei matematice şi a coeficientului de variaţie dintre
dispersie şi speranţa matematic+.
1,1
ursaB /daptat dup+ P1. 7egoescu: 4isc şi incertitudine în economia de piaţ+: -d. /lter -go Cristian: Palaţi: 1!!5
2i!ura nr. 23 3 Analiza riscului proiectelor de investiţii
2etode
apro"imative
de evaluare a
riscului
-valuarea riscului unui
proiect de investiţii
individual
-valuarea riscului unui
proiect care formea.+
portofoliul de proiecte de
firm+
2etode pentru
m+surarea
riscului
4educerea
duratei
proiectului
/=ustarea
flu"urilor
&ec1ivalent
%cert(
/=ustarea
ratei de
actuali.are
Proiecte
pentru o
perioad+
Proiecte în
mai multe
perioade
peranţa
matematic+
Lariaţia şi
ecartul tip
Coeficientul
de variaţie
/r'ore de
deci.ie
9ormule
statistice
imulare
/plicarea unor
metode de ec1ili'ru
ale activelor
financiare
/nali.a riscului
2etode pentru
identificarea
surselor
riscului
/nali.a de
sen.itivitate
2etoda
scenariilor
1,2
C.(2/%<11
0n economia de piaţă. bazată pe concurenţă $i pe oscilaţia preţurilor. incertitudinea $i riscul
sunt variabile de care trebuie să se ţină seama. deoarece suprimarea lor nu este posibilă. /e aceea.
a!enţii economici trebuie să studieze $i să calculeze riscul. pentru a cunoa$te $i a ale!e varianta de
activitate mai puţin riscantă.
Abordarea incertitudinii $i a riscului are în vedere consecinţele anticipate ale unei sau alteia
dintre variantele de acţiune $i doar uneori cauzele care determină consecinţele acţiunilor.
0n înc4eierea acestui capitol am evidenţiat faptul că introducerea cu succes a evaluării riscului
într+o firmă depinde de competenţa te4nică a speciali$tilor ale$i să realizeze această analiză. dar
succesul sau e$ecul evaluării riscului este determinat $i de o sumă de factori or!anizatorici $i
comportamentali.
C%41(*, 2-,1,
• riscC
• incertitudineC
• riscuri fi.iceC
• riscuri financiareC
• riscuri în afaceriC
• risc investiţional.
$(*+,>'+1 ;, 2.(*+./
1. Ce repre.int+ conceptele de risc şi incertitudineN
2. C;nd avem de a face cu risc financiarN
3. Care este tipologia riscului dup+ gravitatea pre=udiciului şi consecinţele asupra situaţiei
financiareN
4. @n ce const+ riscul de falimentN
5. Ce este riscul de insolva'ilitateN
). Cum se manifest+ riscul pierderii autonomieiN
1,3
RĂSPUNSURILE TESTELOR DE CONTROL ŞI EVALUARE
CAPITOLUL 1
1. a: c
2. g
3. c
4. a: d
5. a
6. /ccepţiunea cea mai des înt;lnit+ pentru definirea investiţiilor este aceea de c1eltuial+ sau
plasament de sume '+neşti la un moment iniţial: pentru a o'ţine efecte ulterioare.
". Principalele moduri de a'ordare a investiţiilor suntB a'ordarea conta'il+: a'ordarea =uridic+:
a'ordarea strict monetar+: a'ordarea psi1ologic+: a'ordarea economic+ şi a'ordarea social+.
!. 8up+ caracterul lor: investiţiilor se clasific+ astfelB
a( investiţii în sfera productivă: care pot fiB
a1. investiţii de înlocuire: care au ca destinaţie înlocuirea activelor fi"e datorit+ u.urii fi.ice şi
moraleC
a2. investiţii de moderni.are care au rolul de a asigura condiţiile de reducere a costurilor de
producţie şi a creşterii productivit+ţiiC
a3. investiţii de de.voltare care au drept scop creşterea capacit+ţilor de producţie &e"tinderea
sau de.voltarea întreprinderilor e"istente: crearea de noi întreprinderi etc.( ca urmare a
creşterii cererii pentru produsele e"istente sau pentru lansarea de noi produseC
a4. investiţii strategice care cuprind c1eltuielile cu cercetarea ştiinţific+ şi cele de natur+ social+
pentru personalul anga=at în unit+ţile productive şi care au ca o'iect reducerea riscului din
cele dou+ domenii amintite.
'( investiţii în sfera neproductivă: care se reali.ea.+ în înv+ţ+m;nt: cultur+ şi art+: ştiinţ+:
s+n+tate şi asistenţ+ social+.
9. Investiţiile de moderni.are pre.int+ o serie de avanta=e: printre care mai importante sunt
urm+toareleB
R pornesc de la o 'a.+ te1nico%material+ e"istent+C
R durata reali.+rii investiţiei este mic+C
R creşte gradul de fia'ilitate şi mentena'ilitate: concomitent cu prelungirea duratei de viaţ+
a utila=elorC
R efortul investiţional este orientat spre ec1ipamentul de producţie şi mai puţin spre alte
investiţii cone"e şi colaterale.
10. Investiţiile de de.voltare sau e"pansiune se refer+ la toate investiţiile întreprinderii care
contri'uie la de.voltarea activit+ţii sale şi care au drept scop creşterea capacit+ţii de
producţie a unei firme: creştere determinat+ de modificarea cererii pentru produsele firmei
1,4
sau lansarea de produse noi. <i acestea sunt legate de investiţii reali.ate în perioade
precedente şi pre.int+ o serie de avanta=e: care constau înB
R e"istenţa investiţiilor colaterale: care se materiali.ea.+ în utilit+ţiC
R e"istenţa surselor de materii primeC
R e"istenţa unui personal calificat: cu o anumit+ e"perienţ+ şi tradiţie etc.
11. Investiţia direct+ &de 'a.+(: cuprinde totalitatea c1eltuielilor prev+.ute în documentaţia
previ.ionat+ de un agent economic în vederea reali.+rii nemi=locite a unor o'iective de
investiţii noi: înlocuirea: moderni.area sau de.voltarea unor întreprinderi de=a e"istente în
diferite ramuri ale economiei.
12. Investiţia colateral+ cuprinde c1eltuielile pentru efectuarea unor lucr+ri legate teritorial şi
funcţional de o anumit+ investiţie direct+ şi se refer+ concret laB construirea de conducte
pentru alimentarea cu ap+: ga.e: canali.are: energie termic+: linii de transport a energiei
electrice: reţele de telecomunicaţii: inclusiv racordurile la reţele pu'lice: c+i şi drumuri de
acces etc.: necesare punerii în funcţiune şi e"ploat+rii capitalului fi" creat prin investiţia
direct+ sau de 'a.+.
13. Investiţia cone"+ repre.int+ c1eltuielile de investiţii: necesare a se efectua în alte ramuri sau
domenii pentru a putea pune la dispo.iţia investiţiei directe sau de 'a.+ utila=e: materii
prime: com'usti'ili: energie: c+i de comunicaţii: dot+ri social culturale etc. Investiţiile
cone"e nu se includ în valoarea total+ a o'iectului re.ultat din investiţia direct+: deoarece
ele repre.int+ investiţii directe în domeniul în care se reali.ea.+. Ca e"cepţie: se includ în
investiţia total+ acele investiţii cone"e care nu produc efecte economice pe 'a.a c+rora s+
se recupere.e.
14. &nvestiţiile nete sunt constituite din sumele de 'ani ce provin din produsul naţional net şi au
ca scop sporirea capitalului fi" şi a stocurilor de materii prime şi materiale. 8ac+ la
investiţia net+ se adaug+ amorti.area: care are ca scop principal înlocuirea capitalului fi"
u.at: se o'ţine investiţia brută: ce contri'uie la creşterea a'solut+ a capitalului fi".
15. 6roiectul de investiţii poate fi definit ca un ansam'lu optimal de acţiuni de investiţii 'a.ate
pe o planificare sectorial+: glo'al+ şi coerent+: pe 'a.a c+reia: o com'inaţie definit+ de
resurse umane: materiale etc. provoac+ o de.voltare economico%social+ determinat+.
6ro!ramele investiţionale au la 'a.+ ideea c+ investiţiile sunt mi=loacele prin care se
fi"ea.+ de.voltarea întreprinderii pe termen lung: evoluţia eficienţei şi po.iţiei în mediul
din care face parte. /stfel: într%un program de investiţii se sta'ilesc o'iectivele:
performanţele: acţiunile şi mi=loacele necesare atingerii o'iectivelor: precum şi modul de
com'inare şi folosire a acestor mi=loace.
16. Caracteristicile esenţiale ale investiţiilor suntB
R derularea temporar+C
R complementaritateaC
R caracterul cone"C
R ireversi'ilitatea investiţiilorC
R unicitatea proiectelor.
CAPITOLUL 2
1,5
1. ursele din care pot fi finanţate investiţiile suntB
R surse din interiorul ţării: repre.entate de fondurile proprii ale firmelor: emitere de
acţiuni: credite 'ancare pe termen lung sau termen mi=lociu: alocaţii &su'venţii( de la
'ugetC
R surse din eterior: su' forma împrumuturilor 'ancare: a investiţiilor directe de capital
etc.
ursele investiţionale mai pot fi clasificate înB
R surse proprii &re.ultate din e"ploatarea capitalului propriu sau din autofinanţare(C
R surse atrase &credite sau împrumuturi: su'venţii: cola'or+ri cu alţi parteneri etc.(.
2. 9ondul de de.voltare ce se constituie de c+tre o societate comercial+ &firm+( este alimentat
dinB
R o parte din profitul net reparti.at pentru investiţiiC
R amorti.area destinat+ acestui scopC
R sume încasate din v;n.area activelor fi"e sau a materialelor re.ultate din de.mem'rarea
celor scoase din funcţiune etc.
3. 9irmele apelea.+ la credite 'ancare atunci c;nd resursele proprii sunt insuficiente: în ca.ul
unora cu activit+ţi mai puţin renta'ile: iar în ca.ul altora: cu activitate prosper+: atunci c;nd
îşi propun proiecte de mare anvergur+.
4. Creditele de investiţii: în funcţie de garanţiile care stau la 'a.a lor: suntB
R împrumuturi 'ancare ce se acord+ pe 'a.+ de garanţii materialeC
R credite ipotecareC
R credite de cas1%floO.
5. Creditele e"terne sunt de mai multe categorii şi anumeB
R credite !uvernamentale sau cu garanţie guvernamental+: în spatele c+rora este statul:
c1iar dac+ se acord+ prin '+nciC
R credite bancare: unde riscul este e"clusiv al '+ncilorC
R credite acordate de instituţii internaţionale: gen 92I: 3I48: 3-48 etc.
6. c.
". @n efectuarea unei operaţiuni de leasing intervin trei organismeB
R întreprinderea care are nevoie de 'unC
R furni.orul &v;n.+torul(C
R organismul financiar al leasing%ului.
!. a: ': c: d.
9. Proporţiile în care întreprinderea îşi acoper+ finanţarea proiectelor sale din diferite surse pot
fi diferite. @n principal dou+ sunt determinantele acestei structuriB
R posi'ilit+ţile de acces la fiecare surs+C
R costul specific al fiec+rei surse.
10. -fectul de levier repre.int+ sporirea renta'ilit+ţii capitalurilor proprii ale unei întreprinderi
ca urmare a efectelor po.itive ale capitalului împrumutat. Condiţia producerii efectului de
1,)
levier este reali.area unei renta'ilit+ţi a capitalului total superioar+ faţ+ de costul capitalului
împrumutat.
11. $easing%ul pre.int+ avanta=e importante pentru toate cele trei tipuri de organisme implicate:
date de atenuarea sau c1iar eliminarea efectelor riscului indus prin operaţiunile de finanţare
şi investiţionale clasice. Principalul avanta=at al acestei operaţiuni r+m;ne a fi utili.atorul
care poate 'eneficia de efectele folosirii 'unului respectiv f+r+ a anga=a integral suma: aşa
cum ar tre'ui s+ fac+ în ca.ul cump+r+rii. @n ca.ul creşterii capitalului prin mo'ili.area
re.ervelor: are loc o emisiune de acţiuni care nu m+reşte valoarea capitalului. e reali.ea.+
un transfer al pasivului societ+ţii din postul de >re.erve? în posturile de >capital? şi >prim+
de emisiune?.
CAPITOLUL 3
1. -ficienţa este atri'utul oric+rei activit+ţi umane de a produce efectul util dorit. @n e"presia
sa cea mai general+: eficienţa este redat+ de relaţia dintre re.ultatele o'ţinute: într%o anumit+
activitate &/i( şi c1eltuielile de resurse cu respectiva activitate.
2. tudiul eficienţei unei activit+ţi are la 'a.+ urm+toarele tipuri de corelaţiiB
R comparaţie între nivelul resurselorC
R comparaţie între nivelul efectelorC
R comparaţie de tipul efortMefect şi efectMefortC
R comparaţie între nivelurile de eficienţ+.
3. tructurarea resurselor presupune urm+toarele criteriiB
R dup+ criteriul regener+rilor în timpB resurse regenera'ile şi resurse neregenera'ile
R dup+ natura lorB umane: te1nice: materiale: financiareC
R dup+ modul cum particip+ la circuitul economicB resurse potenţiale şi resurse intrate în
circuitul economic.
4. 8in punctul de vedere al eficienţei: efectele pot fiB directe J identifica'ile la locul unde se
desf+şoar+ activitatea şi indirecte J identifica'ile în alte sectoare de activitate.
R dup+ momentul la care se producB efecte imediate şi efecte posi'ile: viitoareC
R dup+ natura lorB efecte economiceC efecte ecologiceC efecte socialeC efecte te1nice etc.
5. 8eci.ia de investiţie într%o firm+ presupune parcurgerea cronologic a urm+toarelor etape
logiceB
1. identificarea oportunit+ţilor de investiţieC
2. culegerea informaţiilor relevanteC
3. considerarea c+ilor alternative pentru atingerea o'iectivelorC
4. lucrul la proiecte specifice f+r+ detaliiC
5. identificarea c1eltuielilor financiare şi a veniturilorC
). evaluarea financiar+ a proiectuluiC
*. considerarea aspectelor non%financiare şi necuantifica'ileC
8. luarea deci.ieiC
!. implementarea deci.iei şi controlul proiectuluiC
1,. anali.a re.ultatelor.
6. Principalele stadii în alegerea proiectelor de investiţii suntB
1,*
I. generarea propunerilor de investiţii &etapele 1%3(C
II. selecţia proiectelor de investiţii &etapele 4%8(C
III. implementarea: controlul şi anali.a re.ultatelor &etapele !%1,(.
". 2etodele care asist+ managerii în activitatea de planificare şi evaluare a proiectelor de
investiţii suntB
R metode conta'ileB rata de renta'ilitate şi termenul de recuperareC
R metode financiareB venitul net actuali.at: indicele de profita'ilitate: rata intern+ de
renta'ilitate şi termenul de recuperare actuali.atC
R metode multicriteriale.
CAPITOLUL 4
1. ': d
2. '
3. '
4. a
5. d
6. Indicatorii cu caracter general ai eficienţei economice ai eficienţei economice suntB
R capacitatea de producţieC
R num+rul de salariaţiC
R costul de producţieC
R profitulC
R productivitatea munciiC
R renta'ilitatea.
". (apacitatea de producţie J e"prim+ producţia ma"im+ ce poate fi o'ţinut+ într%o perioad+
de timp: în condiţii normale de funcţionare a capitalului fi": de utili.are a resurselor umane
şi materiale şi a unui anumit coeficient de sc1im'uri.
!. Indicatorii de 'a.+ proprii anali.ei eficienţei economice a investiţiilor suntB
R volumul capitalului investitC
R durata de reali.are a lucr+rilor de investiţiiC
R durata de funcţionare a o'iectivuluiC
R investiţia specific+C
R termenul de recuperare a investiţieiC
R coeficientul de eficienţ+ economic+ a investiţiilorC
R c1eltuieli ec1ivalente sau recalculateC
R randamentul economic al investiţiei.
9. Pro'lemele esenţiale ce vor fi luate în calcul în ca.ul indicatorului >durata de reali.are a
lucr+rilor de investiţii? suntB
1,8
R modul de eşalonare a c1eltuielilor de capital pe fiecare an în parte: din cadrul duratei de
reali.areC se va urm+ri ca cea mai mare parte a fondurilor s+ fie alocate c+tre sf;rşitul
perioadei de e"ecuţieC
R eventualitatea punerii parţiale în funcţiune a unei capacit+ţi de producţie.
10. Praficul care pre.int+ perioadele de timp în cadrul duratei de funcţionare a unui o'iectiv de
investiţiiB
11. Investiţia specific+ se e"prim+ astfelB
R în ca.ul o'iectivelor noi: folosind capacitatea de producţie e"primat+ în unit+ţi fi.ice: se
e"prim+ în lei investiţii: ce revin pe unitatea fi.ic+ de capacitateC
R c;nt producţia este eterogen+ indicatorul arat+ c;ţi lei%efort de capital investit revin la un
leu%producţie o'ţinut+C
R în ca.ul moderni.+rii: de.volt+rii sau rete1nologi.+rii unor o'iective: capacitatea de
producţie fiind e"primat+ în unit+ţi fi.ice J indicatorul reflect+ c;ţi lei%efort de capital
investit revin pe unitatea fi.ic+%spor de capacitate re.ultat+ în urma moderni.+rii:
de.volt+rii sau rete1nologi.+riiC
R în ca.ul moderni.+rii: de.volt+rii sau rete1nologi.+rii unor o'iective: iar producţia este
eterogen+: indicatorul e"prim+ c;ţi lei capital investit revin la un leu spor de capacitate
e"primat valoric.
12. 0ermenul de recuperare a investiţiei e"prim+ corelaţia dintre efortul de capital investit: pe
de o parte: şi efectul o'ţinut su' forma profitului anual: pe de alt+ parte.
13. Coeficientul de eficienţ+ economic+ se e"prim+ astfelB
R pentru o'iective noi indicatorul arat+ c;ţi lei profit anual se vor o'ţine la un leu capital
investit. 7ivelul s+u tre'uie s+ fie c;t mai mareC
R în ca.ul moderni.+rii: de.volt+rii sau rete1nologi.+rii unor o'iective indicatorul e"prim+
sporul de profit o'ţinut în urma moderni.+rii: de.volt+rii sau a rete1nologi.+rii la valoarea
capitalului investit pentru moderni.are: de.voltare sau rete1nologi.areC
R pentru compararea variantelor indicatorul se e"prim+ prin sporul de profit al uneia dintre
variante.
14. /tunci c;nd evalu+m eficienţa economic+ a investiţiilor pentru diverse variante posi'ile de
urmat: ne înt;lnim cu situaţii în care o variant+ presupune în fa.a investiţional+ un efort de
capital mai mare comparativ cu alte variante: îns+: dup+ punerea în funcţiune costurile de
e"ploatare se afl+ în relaţie invers+. @n acest ca. putem calcula indicatorul c1eltuieli
ec1ivalente: care cuantific+ efortul total: at;t pentru investiţii: c;t şi pentru e"ploatare.
1,!
C
X
8
f
d 8
a
8
n
8
d
1
8
e
/
n
i
$
e
i
15. 4andamentul economic al investiţiei se calculea.+ ca raport între profitul final pre.entat
anterior şi capitalul investitB
t
f
I
P
4 ·
: undeB
4 J randamentul economic al investiţieiC
Pf J profitul finalC
It J investiţia total+.
/cest indicator e"prim+ c;ţi lei%profit final se vor o'ţine la un leu%capital investit sau c;ţi
lei%profit se o'ţin dup+ recuperarea investiţiei la fiecare leu%investit.
16. Principalele c+i de sporire a randamentului economic al investiţiilor sunt: de fapt: c+ile de
creştere a profitului final: dup+ cum urmea.+B
R reducerea timpului de recuperare a investiţieiC
R reducerea c1eltuielilor de producţieC
R prelungirea duratei de funcţionare a o'iectivuluiC
R creşterea valorii producţiei prin sporirea producţiei fi.ice: ridicarea calit+ţii producţiei:
îm'un+t+ţirea structurii sortimentale a acesteia etc.
CAPITOLUL 5
1. Indicatorii imo'ili.+rilor suntB
a( m+rimea imo'ili.+rilor totaleC
'( imo'ili.area specific+C
c( imo'ili.area medie anual+C
d( efectul economic al imo'ili.+rilor &pierderi din imo'ili.+ri(C
e( efectul economic specific al imo'ili.+rilorC
f( efectul economic al reducerii duratei de e"ecuţie.
2. 9actorul de fructificare .Z S &1Ia(
1
se foloseşte la aducerea în pre.ent a unor sume investite
în trecut: sau la ducerea din pre.ent a sumelor investite: spre viitor: m+rind aceste sume:
deoarece întotdeauna .Z Y 1.
9actorul de actuali.are
( )
1
a 1
1
+
se foloseşte la aducerea în pre.ent a unor sume ce se vor
reali.a în viitor: micşor;nd aceste sume: deoarece . \ 1.
3. emnificaţia economic+ a coeficientului ) este urm+toareaB el repre.int+ profitul ce poate fi
o'ţinut într%un an: ca urmare a sumei de un leu: investit+ productiv la începutul acelui an.
4. @n ca.ul aplic+rii factorului de actuali.are: 1 ia valorile 1: 2: U: t: iar atunci c;nd se aplic+
factorul de fructificare: 1 ia valorile ,: 1: 2: U: tJ1: unde t repre.int+ intervalul de timp
cuprins între momentul la care se face actuali.area şi momentul în care se o'ţine ultima
sum+ ce se actuali.ea.+. Laloarea , pentru 1: în ca.ul folosirii factorului de fructificare &.Z(
se e"prim+ prin faptul c+ suma ce urmea.+ a fi actuali.at+ a fost înregistrat+ la sf;rşitul
anului.
5. Principalele momente de referinţ+ din viaţa economic+ a unui o'iectiv suntB
m J momentul adopt+rii deci.iei de investiţiiC
n J momentul începerii lucr+rilor de investiţiiC
11,
p J momentul punerii în funcţiune a noului capital fi"C
u J momentul începerii restituirii credituluiC
v J momentul scoaterii din funcţiune a capitalului fi".
6. Prafic: momentele de referinţ+ şi perioadele pe care le delimitea.+ se repre.int+ astfelB
Cele patru perioade pe grafic semnific+B
g J perioada de ela'orare a documentaţiilor te1nico%economice ale o'iectivului de
investiţii: de o'ţinere a avi.elor şi apro'+rilor necesare reali.+rii o'iectivuluiC
d J durata de e"ecuţie a lucr+rilor de investiţii pe şantierC
f J perioada de graţie &sau de r+ga.( scurs+ între momentul punerii în funcţiune şi
începerea restituirii creditelor primiteC
8 J durata eficient+ de funcţionare a o'iectivului de investiţii.
". Pentru determinarea unui indicator de eficienţ+ economic+ a investiţiilor în form+ dinamic+:
la orice moment de referinţ+: este necesar+ parcurgerea urm+toarelor etapeB
a( e sta'ileşte indicatorul pe care dorim s+%l actuali.+m şi se calculea.+ m+rimea sa în
form+ static+ pentru a o putea: în final: compara cu m+rimea dinamic+.
'( e sta'ileşte momentul de referinţ+ la care se face actuali.area: se repre.int+ pe o a"+
ori.ontal+ &a"a timpului( numai trei din cele cinci momente n: p şi v. 8ac+ momentul de
referinţ+ este m sau n: se înscrie şi acest moment pe a"a respectiv+. e notea.+
momentul de referinţ+ ales cu ,.
c( e înscrie indicatorul &profit sau investiţie( pe a"a repre.entat+.
d( e trasea.+ triung1iul actuali.+rii &pentru investiţii şi profit(. e sta'ileşte formula de
calcul ce se va aplica.
e( e aplic+ formulele de calcul.
f( e compar+ datele actuali.ate cu cele sta'ilite iniţial: în form+ static+: şi se trag
conclu.iile ce se impun.
!. 0ermenul actuali.at de recuperare a investiţiilor este întotdeauna mai mare dec;t cel static:
ceea ce arat+ c+ influenţa factorului timp se face în sensul diminu+rii eficienţei economice.
@ntotdeauna: randamentul economic al investiţiilor în form+ dinamic+ este mai mic dec;t cel
în form+ static+: reflect;nd mai corect eficienţa economic+ a investiţiilor.
9. 4andamentul economic actuali.at la momentul începerii funcţion+rii o'iectivului este egal
cu cel calculat pentru momentul lu+rii deci.iei. 8e altfel: randamentul economic al
investiţiilor: indiferent de momentul de referinţ+ ales: va avea aceeaşi valoare.
10. Investiţia total+ actuali.at+ la momentul p e"prim+ valoarea producţiei ce s%ar fi o'ţinut în
condiţiile în care investiţiile nu erau imo'ili.ate în cadrul procesului investiţional: ci erau
folosite într%o activitate economic+ la care nivelul eficienţei economice este egal cu a.
11. Pentru moment începerii restituirii creditului primit: actuali.area profitului pre.int+
urm+toarea particularitateB pentru actuali.area profitului din perioada f se va folosi factorul
111
timpul
g d
f
8
m n p u v
de multiplicare .Z: iar pentru actuali.area profitului din perioada 8 J f se va utili.a factorul
de actuali.are ..
12. Pentru calculul investiţiei şi a profitului la momentul v utili.+m factorul de fructificare .Z.
13. /nga=amentul de capital e"prim+ costurile totale iniţiale de investiţii: pentru constituirea
capacit+ţilor de producţie proiectate şi a costurilor ulterioare punerii în funcţiune: pentru
e"ploatarea acestora: e"clusiv amortismentul: e"primate în valoare actual+: la un moment
de referinţ+: de regul+ momentul începerii lucr+rilor de investiţii &n(.
14. Indicatorul L7ta caracteri.ea.+: în valoare a'solut+: aportul de avanta= economic al unui
proiect de investiţii: c;ştigul: r+splata sau recompensa investitorului pentru capitalul investit
în proiectul respectiv: e"primat fie su' form+ de cas1%floO în valoare actual+: fie ca valoare
net+ actuali.at+.
8efinit în raport de cas1%floO: indicatorul L7ta reali.ea.+ compararea între cas1%floO%ul
total actuali.at dega=at pe durata de viaţ+ economic+ a unui proiect sau variante de proiect
de investiţii &C9ta( şi efortul investiţional total generat de acel proiect: e"primat tot în
valoare actuali.at+ &Ita(.
15. Indicele de profita'iliate caracteri.ea.+ nivelul raportului dintre L7ta şi fondurile de
investiţii care stau la 'a.a proiectelor de investiţii şi generea.+ acel volum de L7ta. e pot
avea în vedere investiţiile iniţiale &It( sau valoarea actuali.at+ a acestora Ita. e e"prim+ în
procente.
16. 4I4 repre.int+ acea rat+ a do';n.ii compuse care: atunci c;nd se foloseşte ca rat+ de
actuali.are &a( pentru calculul valorii actuale a flu"urilor de cas1%floO şi de investiţii ale
proiectelor: face ca suma valorii actuale a cas1%floO%ului s+ fie egal+ cu suma valorii
actuale a costurilor de investiţii şi: deci: valoarea net+ actual+ total+ s+ fie nul+. @n sens mai
larg: 4I4 se defineşte ca acea rat+ de actuali.are &a( care face ca pe perioada &dI8(
valoarea actuali.at+ total+ a veniturilor din v;n.area produselor s+ fie egal+ cu suma
costurilor totale de investiţii şi de e"ploatare actuali.ate 6ta sau Cta.
1". C47/ caracteri.ea.+ costul intern: e"primat în valut+ naţional+: al unei unit+ţi de valut+
e"tern+ o'ţinut+ fie prin e"portul de produse şi servicii: fie economisite prin înlocuirea
importului: ca urmare a reali.+rii diferitelor proiecte de investiţii care au asemenea scopuri
şi o'iective.
1!. '
19. d
20. c
CAPITOLUL 6
1. tudiu de fe.a'ilitate repre.int+ ansam'lul de piese scrise privind necesitatea viitorului
o'iectiv: sursele de aprovi.ionare cu materii prime şi pieţele de desfacere: asigurarea
capitalului J lic1idit+ţi şi credite etc. tudiul de fe.a'ilitate se concreti.ea.+ într%un proiect
în care se definesc şi anali.ea.+ elementele critice legate de reali.area unui produs împreun+
112
cu variantele de a'ordare. @n mod sintetic: studiul se refer+ la o anumit+ capacitate de
producţie: la un amplasament de=a ales: o anumit+ te1nologie: anumite costuri de investiţii:
de producţie şi cu venituri astfel înc;t s+ asigure o renta'ilitate corespun.+toare a investiţiei.
2. ^in;nd seama de destinaţia lor: e"ist+ mai multe cate!orii de studii de fezabilitate şi anumeB
R pentru obiective noi: de producţie sau servicii: care deseori pot fi devansate de studii de
prefe.a'ilitate în scopul restr;ngerii num+rului de variante anali.ate şi clarific+rii unor
aspecte te1nice: de marVeting şi financiareC
R dezvoltarea societăţii eistente@
R restructurarea societăţii eistente@
R privatizare@
R desprinderea unei secţii dintr+o societate@
R lic4idarea societăţii@
R înfiinţarea unei societăţi mite.
3. #'iectivele urm+rite la ela'orarea studiilor de fe.a'ilitate suntB
R economisirea de mi"loace &materii prime: energie: manoper+ etc.( pentru reali.area
producţiei sau serviciilor preconi.ate: cu consecinţe favora'ile asupra creşterii
renta'ilit+ţiiC
R redresarea economică a societăţii prin ameliorarea performanţelor şi calit+ţii produselor:
e"tinderea pieţei: creşterea productivit+ţii etc.C
R conturarea unei strate!ii pe termen mediu $i lun!.
4. tudiile de fe.a'ilitate şi de restructurare sunt însoţite de studii adiacente care privesc în
specialB
R informatizarea activit+ţilor societ+ţilorC
R cercetarea $tiinţifică proprieC
R reor!anizarea societăţii J management performantC
R colaborarea cu alte societăţi &din ţar+ şi str+in+tate( su' diverse formeB o'ţinerea de
licenţe: particip+ri: înfiinţarea de societ+ţi mi"te: credite sau simpo.ioane: e"po.iţii etc.
5. -tapele metodologiei 3I48 de reali.are a studiilor de fe.a'ilitate suntB
a( identificarea proiectelor prioritare pentru de.voltarea general+C
'( preg+tirea proiectelorC
c( evaluarea proiectelorC
d( deci.iaC
e( reali.area proiectuluiC
f( controlul e"ecut+rii proiectului prin urm+rirea periodic+ a situaţiei financiare şi a
capacit+ţii de ram'ursare a creditelor.
6. -tapele metodologiei #7A8I de reali.are a studiilor de fe.a'ilitate suntB
a( introducereaC
'( pre.entarea sectorului industrial în care este cuprins proiectulC
c( piaţa: preţul: distri'uţiaC
d( pre.entarea firmei şi a iniţiatorului &instituţiei finanţatoare(C
e( pre.entarea proiectuluiC
f( costul investiţiei şi planul de finanţareC
g( anali.a financiar+C
1( anali.a economic+C
113
i( acorduri de cooperare.
". Principalele elemente ale unui studiu de fe.a'ilitate suntB
a( (adrul !eneral al întreprinderiiB sectorul de activitate: ponderea producţiei întreprinderii
în economia naţional+: flu"urile de aprovi.ionare: modalit+ţile de desfacere: e"portul şi
principalii parteneri: conte"tul legislativ şi administrativ: condiţiile locale etc.
'( 6iaţa internă $i eternă $i comercializarea produselorB volumul şi structura ofertei:
nivelul cererii şi gradul de acoperire: nivelul preţurilor practicate: relaţii tradiţionale etc.
c( )e4nica $i te4nolo!iaB starea ec1ipamentelor: condiţii speciale de e"ploatare:
perspectivele te1nice şi te1nologice &progres te1nic( şi posi'ilit+ţi de acces: implicaţii
asupra materiilor prime: energiei: forţei de munc+ etc.
d( 6roduseB evoluţia caracteristicilor: posi'ilit+ţi de su'stituţie: grad de saturaţie a pieţei:
caracteristici te1nice şi de utili.are: consumuri specifice etc.
e( Dituaţia economică $i financiară pe ultimii aniB capacitatea de producţie şi gradul de
utili.are: pragul de renta'ilitate: preţuri de v;n.are: calitatea şi competitivitatea
produselor: c1eltuieli de producţie: nivelul impo.itelor: cola'orarea cu alte firme:
pro'lema polu+rii: re.ultate economico%financiare: surse de finanţare etc.
f( Dtrate!ia dezvoltării întreprinderiiB volumul şi structura producţiei: perfecţionarea
te1nicii şi te1nologiei: preg+tirea personalului: pre.entarea şi distri'uirea produselor:
investiţii necesare.
g( tudiul tre'uie înc1eiat prin conclu.ii privind aspectele te1nice: economice: financiare:
organi.atorice şi de conducere: tr+s+turile strategiei şi impactul asupra re.ultatelor
viitoare ale întreprinderii.
CAPITOLUL "
1. &ncertitudinea are la 'a.+ num+rul redus al cunoştinţelor certe sau c1iar lipsa acestora
referitoare la consecinţele unei acţiuni. #iscul presupune un calcul informaţional 'a.at pe o
e"perienţ+ trecut+ e"trem de vast+ sau pe date informaţionale: put;ndu%se face astfel
estim+ri privind pro'a'ilitatea consecinţelor unor acţiuni sau a ivirii unui eveniment.
2. #iscul financiar apare atunci c;nd inflaţia are un impact deose'it asupra via'ilit+ţii
financiare a proiectului: deoarece ea influenţea.+ volumul activelor fi"e: capitalul circulant:
costurile de producţie şi c1iar încas+rile din v;n.+ri. Pentru a=ustarea planului financiar în
funcţie de inflaţie: c1eltuielile anuale sau semestriale estimate din costul total al investiţiei
&inclusiv re.erva pentru riscurile fi.ice( se a=ustea.+ cu un factor estimat de inflaţieC acelaşi
lucru fiind vala'il şi pentru costurile de producţie.
3. 8up+ gravitatea prime=diei şi consecinţele asupra situaţiei firmei: riscul poate fiB
R risc de ruin+ &faliment(C
R risc de insolva'ilitateC
R riscul pierderii autonomieiC
R riscul sc+derii renta'ilit+ţii.
4. #iscul de faliment (ruină) apare atunci c;nd firma a=unge într%o situaţie deose'it de grea:
practic fiind condamnat+ la dispariţie: urm;nd s+ dea faliment: ceea ce înseamn+ c+ salariaţii
îşi pierd posturile: creditorii îşi pierd creanţele &în totalitate sau parţial(: acţionarii îşi pierd
sumele de 'ani pe care le%au investitC acest risc este cel mai de temut.
114
5. #iscul de insolvabilitate survine atunci c;nd firma nu mai poate face faţ+ pl+ţilor.
Incapacitatea de a%şi lic1ida anga=amentele &cri.+ de insolva'ilitate( poate conduce fie la
lic1idare: c;nd nu mai este nici o şans+ de salvare &manifest;ndu%se riscul de ruin+(: fie c+
se soluţionea.+ printr%o investiţie de con=unctur+: pe 'a.a unui credit suplimentar de la
'anc+: sau firma respectiv+ se asocia.+ cu o alt+ firm+ suscepti'il+ de a o a=uta. @n acest
ultim ca.: este vor'a de o pierdere a independenţei care: în unele situaţii: poate deveni
definitiv+.
6. #iscul pierderii autonomiei se manifest+ înainte de declanşarea cri.ei de insolva'ilitateC el
se manifest+ atunci c;nd firma o'serv+ &constat+( c+: prin mi=loace proprii: nu mai are
capacitatea de a%şi conserva &p+stra( în viitor po.iţia sa în producţie sau su' aspect
comercial. 8eci: resursele de autofinanţare se dovedesc insuficiente în raport cu nevoile de
de.voltare &e"tindere(.
115
TESTE #RILĂ
1. 8efiniţiile repre.int+B
a( factorul primordial în strategia de.volt+rii economiei naţionaleC
'( c1eltuial+ sau plasament de sume '+neşti la un moment iniţial: pentru a o'ţine efecte
ulterioareC
c( opusul consumului imediatC
d( renunţarea la sursele '+neşti lic1ide actuale contra speranţelor în o'ţinerea unor resurse
viitoare: care vor fi o'ţinute în timp.
2. -lemente esenţiale pentru o investiţie suntB
a( su'iectul: repre.entat de cel care investeşteC
'( o'iectul: repre.ent;nd modul în care se concreti.ea.+ investiţiaC
c( sursele de finanţare a investiţieiC
d( costul: repre.ent;nd efortul suplimentar: cert: actual consumat pentru o'ţinerea unui
o'iectivC
e( efectele valorice care se o'ţin în viitor şi repre.int+ o speranţ+ mai mult sau mai puţin cert+.
3. @n ţara noastr+ noţiunea de investiţie are urm+toarele accepţiuniB
a( investiţia repre.int+ multitudinea de active fi"e şi circulante prin care se o'ţin întreprinderi
noi: se moderni.ea.+: se reutilea.+ sau se de.volt+ cele e"istenteC
'( investiţiile se refer+ doar la c1eltuielile prin care se creea.+ sau se ac1i.iţionea.+ noi
capitaluri fi"e şi circulante: productive şi neproductive: pentru înlocuirea: moderni.area sau
de.voltarea unor active fi"e e"istente în economieC
c( investiţiile sunt definite ca plasarea unor sume de 'ani în diferite domeniiB economic: social:
cultural: administrativ: militar etc.: pentru a construi şi ac1i.iţiona utila=e: instalaţii: cl+diri:
pentru a preg+ti personal: în vederea reali.+rii de noi te1nologii etc.: dar şi pentru 1;rtii de
valoare: anga=amente în operaţii comerciale: 'ancare sau operaţii de 'urs+: inclusiv operaţii
speculative.
4. /'ord+rile simple ale investiţiilor suntB
a( a'ordarea conta'il+C
'( a'ordarea economic+C
c( a'ordarea strict monetar+C
d( a'ordarea =uridic+C
e( a'ordarea social+.
5. /'ordarea economic+ consider+ investiţiile ca fiindB
a( similare cu imo'ili.+rile ac1i.iţionate sau create pentru o întreprindere: destinate s+
r+m;n+ dura'ileC
'( toate sacrificiile f+cute a.i în speranţa o'ţinerii în viitor a unor re.ultate: al c+ror nivel total
va fi superior c1eltuielilor iniţialeC
c( un ansam'lu de c1eltuieli ce va genera: pe o perioad+ lung+: venituri sau economii: care s+
ram'urse.e sau s+ recupere.e c1eltuielile iniţiale.
). 8efinirea economic+ a investiţiilor ţine seama de urm+toarele aspecte importanteB
a( influenţa factorului timpC
11)
'( noţiunile de randament şi eficienţ+ a operaţiilor economiceC
c( riscuri legate de viitorC
d( posi'ilitatea de autofinanţare.
*. 8up+ natura te1nologic+: investiţiile pot fiB
a( investiţii pentru lucr+ri de construcţii%monta=C
'( investiţii pentru cump+rarea utila=elor necesare reali.+rii producţieiC
c( investiţii de de.voltare care au drept scop creşterea capacit+ţilor de producţieC
d( investiţii pentru lucr+ri geologiceC
e( investiţii pentru studii: cercet+ri: proiect+ri şi preg+tirea personalului.
8. 8up+ caracterul investiţiilor: înt;lnim urm+toarele categorii de investiţiiB
a( investiţii în sfera productiv+C
'( investiţii în sfera neproductiv+C
c( investiţii pentru lucr+ri geologice.
!. Investiţiile din sfera productiv+ pot fiB
a( investiţii de moderni.are care au rolul de a asigura condiţiile de reducere a costurilor de
producţie şi a creşterii productivit+ţiiC
'( investiţii de înlocuire: care au ca destinaţie înlocuirea activelor fi"e datorit+ u.urii fi.ice şi
moraleC
c( investiţii care se materiali.ea.+ şi se reg+sesc în capitalul fi" şi circulant al firmeiC
d( investiţii strategice care au ca o'iect reducerea riscului.
1,. Investiţia de moderni.are are drept scopB
a( ameliorarea condiţiilor de producţie cu sau f+r+ modificarea volumului producţiei cu scopul
de a o'ţine o economie la costurile de producţie şi îm'un+t+ţirea renta'ilit+ţii activelor
întreprinderiiC
'( înlocuirea şi revi.uirea ec1ipamentelor te1nice: u.ate din punct de vedere fi.ic şi moral.
11. /vanta=ele investiţiilor de moderni.are suntB
a( pornesc de la o 'a.+ te1nico%material+ e"istent+C
'( durata reali.+rii investiţiei este mic+C
c( creşte gradul de fia'ilitate şi mentena'ilitate: concomitent cu prelungirea duratei de viaţ+ a
utila=elorC
d( necesit+ personal foarte 'ine speciali.at în reali.area o'iectivului propusC
e( efortul investiţional este orientat spre ec1ipamentul de producţie şi mai puţin spre alte
investiţii cone"e şi colaterale.
12. Investiţiile de de.voltare sau e"pansiune se refer+ laB
a( investiţiile care contri'uie la de.voltarea activit+ţii şi care au drept scop creşterea capacit+ţii
de producţie a unei firmeC
'( înlocuirea şi revi.uirea ec1ipamentelor te1nice: u.ate din punct de vedere fi.ic şi moralC
c( creştere întreprinderii determinat+ de modificarea cererii pentru produsele firmei sau
lansarea de produse noi.
13. /vanta=ele investiţiilor de de.voltare sau e"pansiune se refer+ laB
a( creşte gradul de fia'ilitate şi mentena'ilitate: concomitent cu prelungirea duratei de viaţ+ a
utila=elorC
11*
'( e"istenţa investiţiilor colaterale: care se materiali.ea.+ în utilit+ţiC
c( e"istenţa surselor de materii prime şi a unui personal calificat: cu o anumit+ e"perienţ+ şi
tradiţie.
14. 8up+ sursa de finanţare: investiţiile sunt clasificate astfelB
a( investiţii care se materiali.ea.+ şi se reg+sesc în capitalul fi" şi circulant al firmeiC
'( investiţii financiare care cuprind titlurile de participare şi alte titluri de valoareC
c( investiţii reali.ate din amorti.are: capitali.area profiturilor: atragerea economiilor altor
persoane prin emiterea de acţiuni noi sau prin mo'ili.area resurselorC
d( investiţii reali.ate din surse atrase sau împrumutate: prin intermediul unor credite interne
sau e"terne.
15. 8up+ modul de reali.are a lucr+rilor investiţiile pot fiB
a( investiţii în antrepri.+: adic+ lucr+rile sunt reali.ate de o firm+ speciali.at+ şi nu de agentul
economic în cau.+C
'( investiţii colateraleC
c( investiţii în regie: în care lucr+rile mai puţin speciali.ate: sunt reali.ate cu forţe proprii de
agentul economic.
1). 8in punct de vedere al pieţei financiare: e"ist+ urm+toarele categorii de investiţiiB
a( investiţii pentru afaceri: care constau în c1eltuieli pentru maşini: utila=e: dot+ri ale unei
societ+ţi comercialeC
'( investiţii imo'iliare: în înţelesul de cl+diri: locuinţe: terenuriC
c( investiţii în stocuri: care constau în produsele stocate: dorit sau nu: pentru a fi v;ndute
ulterior.
1*. An proiect de investiţii poate fi definit caB
a( operaţiune format+ dintr%un ansam'lu coerent de c1eltuieli care contri'uie la reali.area unui
o'iectiv datC
'( un ansam'lu optimal de acţiuni de investiţii 'a.ate pe o planificare sectorial+: glo'al+ şi
coerent+: pe 'a.a c+reia: o com'inaţie definit+ de resurse umane: materiale etc. provoac+ o
de.voltare economico%social+ determinat+C
c( investiţiile prin care se fi"ea.+ de.voltarea întreprinderii pe termen lung: evoluţia eficienţei
şi po.iţiei în mediul din care face parte.
18. @n cadrul programelor de investiţii pot e"ista mai multe tipuri de proiecte de investiţii şi anumeB
a( proiecte independenteB dou+ proiecte sunt independente dac+ alegerea unui proiect nu are
nici o leg+tur+ cu alegerea altui proiectC
'( proiecte complementareB proiectul de a c+rui alegere depinde alegerea altui proiectC
c( proiecte e"clusive situaţie în care alegerea unui proiect e"clude alegerea celuilalt proiect.
1!. Caracteristicile esenţiale ale investiţiilor suntB
a( derularea temporar+ a investiţiilorC
'( c+utarea ideilor şi evaluareaC
c( complementaritateaC
d( caracterul cone" sau indusC
e( ireversi'ilitateaC
f( unicitatea proiectelor.
118
2,. ursele din care pot fi finanţate investiţiile suntB
a( surse din interiorul ţ+riiC
'( surse din e"teriorC
c( surse propriiC
d( surse atrase.
21. 9ondul de de.voltare ce se constituie de c+tre o firm+ este alimentat dinB
a( parte din profitul net reparti.at pentru investiţiiC
'( sume încasate din v;n.area activelor fi"e sau a materialelor re.ultate din de.mem'rarea
celor scoase din funcţiuneC
c( amorti.area destinat+ acestui scopC
d( aportul de capital al acţionarilor.
22. 9irmele apelea.+ la credite 'ancare în urm+toarele situaţiiB
a( resursele proprii sunt insuficienteC
'( se are în vedere reali.area unor investiţii de e"tindere în str+in+tate.
c( îşi propun proiecte de mare anvergur+.
23. @n funcţie de garanţiile care stau la 'a.a lor: creditele pentru investiţii au urm+toarele formeB
a( împrumuturi 'ancare ce se acord+ pe 'a.+ de garanţii materialeC
'( credite ipotecareC
c( credite garantate de guvernC
d( credite de cas1%floO.
24. Creditele e"terne suntB
a( credite guvernamentale sau cu garanţie guvernamental+C
'( investiţiile directe de capital str+inC
c( credite 'ancareC
d( credite acordate de instituţii internaţionale.
25. Investiţiile directe pre.int+ urm+toarele aspecteB
a( repre.int+ una din c+ile cele mai eficiente: mai profita'ile pentru procesul redres+riiC
'( se are în vedere transferul dreptului de proprietate asupra investitorului directC
c( antrenea.+ sc1im'+ri su'stanţiale: deoarece astfel sunt atrase te1nici şi te1nologii moderne
şi managementul adecvatC
d( firma str+in+ poate asigura comen.i şi pieţe: c1iar o preg+tire mai eficient+ a forţei de
munc+.
2). Principalele forme de împrumut utili.ate de 92I suntB
a( spri=inirea ţ+rilor cu venituri foarte sc+.ute în finanţarea programelor macroeconomice pe
termen mediu şi a programelor de a=ustare structural+C
'( aran=amentele de tip stand%'F: care se acord+ ţ+rilor mem're în scopul dep+şirii unor
dificult+ţi temporare privind 'alanţa de pl+ţiC
c( facilit+ţi de finanţare compensatorie.
11!
2*. 3-48 poate oferi asistenţ+ în urm+toarele domeniiB
a( servicii consultativeC
'( identificarea proiectelor: preg+tirea şi finanţarea infrastructurii sectoarelorC
c( moderni.area şi de.voltarea infrastructuriiC
d( spri=inirea implement+rii proiectului: inclusiv furni.+rii de utila=e şi ec1ipamenteC
e( mo'ili.area finanţ+rii adiţionale din surse pu'lice şi private: pe 'a.+ de cofinanţare.
28. @n efectuarea unei operaţiuni de leasing intervin urm+toarele organismeB
a( întreprinderea care are nevoie de 'unC
'( furni.orulC
c( instituţia de asigurareC
d( organismul financiar al credit%'ail.
2!. 7ivelul autofinanţ+rii este influenţat deB
a( diferenţa dintre totalul v;n.+rilor şi totalul c1eltuielilor prev+.ute pentru o perioad+ &un an(C
'( cifra de afaceriC
c( politica de împrumut şi politica de amorti.areC
d( costul specific al fiec+rei surseC
e( politica de distri'uire a dividendelor.
3,. -lementele de calcul a efectului de levier suntB
a( rata îndator+riiC
'( datoria pe termen mediu şi lungC
c( nivelul capitalului permanent al întreprinderiiC
d( rata renta'ilit+ţii economice a capitaluluiC
e( rata do';n.ii.
31. Care este caracteristica creditelor de cas1%floON
a( nu implic+ riscuri pentru 'anc+C
'( nu se pot reali.a pierderiC
c( sunt garantate pe 'a.a studiului de fe.a'ilitateC
d( sunt garantate material.
32. -ficienţa esteB
a( atri'utul oric+rei activit+ţi umane de a produce efectul util doritC
'( relaţia dintre re.ultatele o'ţinute: într%o anumit+ activitate şi c1eltuielile de resurse cu
respectiva activitateC
c( efecte c;t mai mari în raport cu resursele alocate sau consumateC
d( un raport o'iectiv: cantitativ: între efectele şi eforturile depuse în vederea o'ţinerii lor.
33. tudiul eficienţei unei activit+ţi are la 'a.+ urm+toarele tipuri de corelaţiiB
a( comparaţie între nivelul resurselorC
'( comparaţie între nivelul efectelorC
c( comparaţia dintre nivelul autofinanţ+rii şi sursele împrumutateC
d( comparaţie de tipul efortMefect şi efectMefortC
e( comparaţie între nivelurile de eficienţ+.
12,
34. 8up+ natura lor: resursele pot fiB
a( regenera'ileC
'( umane: te1niceC
c( potenţialeC
d( materiale: financiare.
35. 8up+ modul cum particip+ la circuitul economic resursele pot fiB
a( resurse intrate în circuitul economicC
'( resurse neregenera'ileC
c( resurse potenţiale.
3). 8up+ momentul la care se produc: efectele pot fiB
a( directeB identifica'ile la locul unde se desf+şoar+ activitateaC
'( efecte imediateC
c( efecte posi'ile: viitoareC
d( efecte sociale.
3*. @n funcţie de natura lor: efectele se împart înB
a( indirecteB identifica'ile în alte sectoare de activitateC
'( efecte economice şi efecte ecologiceC
c( efecte sociale şi efecte te1niceC
d( efecte posi'ile: viitoare.
38. Principalele categorii de indicatori de eficienţ+ economic+ care alc+tuiesc matricea efectMefort suntB
a( indicatori de tip efortMefortC
'( indicatori ai productivit+ţiiC
c( indicatori de tip efectMefortC
d( indicatori de tip efortMefectC
e( indicatori de tip efectMefect.
3!. 8in categoria indicatorilor de tip efectMefort fac parteB
a( costul unui loc de munc+C
'( profit la un leu investitC
c( investiţia specific+C
d( producţia la un milion lei mi=loace fi"e.
4,. 8in categoria indicatorilor de tip efortMefect fac parteB
a( gradul de în.estrare te1nic+ a munciiC
'( investiţia specific+C
c( c1eltuieli la 1,,, lei producţieC
d( producţia la un milion lei mi=loace fi"e.
41. @n categoria indicatorilor de tip efortMefort intr+B
a( costul unui loc de munc+C
'( investiţia specific+C
c( gradul de în.estrare te1nic+ a muncii.
42. @n categoria indicatorilor de tip efectMefect se înscriuB
a( profit la un leu investitC
121
'( profit la 1,,, lei încas+riC
c( curs de revenireC
d( c1eltuieli la 1,,, lei producţie.
43. 2omentele importante în determinarea strategiei unei firme suntB
a( determinarea o'iectivelor firmeiC
'( anali.a diagnostic a firmei care urm+reşte s+ determine punctele forte şi sla'e ale firmeiC
c( întocmirea proiectelor de investiţiiC
d( evaluarea mediului economic în care firma îşi desf+şoar+ activitatea.
44. Principalele stadii în alegerea proiectelor de investiţii suntB
a( generarea propunerilor de investiţiiC
'( sta'ilirea strategiei de investiţiiC
c( selecţia proiectelor de investiţiiC
d( implementarea: controlul şi anali.a re.ultatelorC
e( m+surarea re.ultatelor.
45. Procedeul de confruntare dintre nevoi şi resurse în vederea adopt+rii deci.iei de învestiţii are în
vedereB
a( determinarea tuturor resurselor care pot fi folosite pentru investiţii: acestea re.ult;nd din
alegerea preala'il+ a unei politici de finanţareC
'( clasificarea tuturor posi'ilit+ţilor de a investi în corespondenţ+ cu o'iectivele firmei şi care
corespund criteriilor care sunt fi"ateC
c( contractarea unor credite în vederea reali.+rii cu orice preţ a o'iectivelor propuse.
4). 2etodele financiare de evaluare şi anali.+ a proiectelor de investiţii suntB
a( venitul net actuali.atC
'( rata de renta'ilitate medieC
c( indicele de profita'ilitateC
d( rata intern+ de renta'ilitateC
e( termenul de recuperare actuali.at.
4*. 2etodele conta'ile de evaluare şi anali.+ a proiectelor de investiţii suntB
a( termenul de recuperareC
'( rata intern+ de renta'ilitateC
c( rata de renta'ilitate medieC
d( termenul de recuperare actuali.at.
48. @n cadrul acestei grupei indicatorilor cu caracter general putem enumeraB
a( capacitatea de producţieC
'( termenul de recuperareC
c( num+rul de salariaţiC
d( costul de producţieC
e( profitul şi rata profituluiC
f( investiţia specific+C
g( productivitatea munciiC
1( rata intern+ de renta'ilitate.
122
4!. 4enta'ilitatea poate fi e"primat+ ca raport întreB
a( profitul o'ţinut şi costul de producţieC
'( profitul 'rut şi c1eltuielile actuali.ateC
c( profitul o'ţinut şi cifra de afaceriC
d( profitul o'ţinut şi capitalul utili.at.
5,. istemul de indicatori de 'a.+ este format dinB
a( volumul capitalului investitC
'( durata de reali.are a investiţiilorC
c( termenul actuali.at de recuperareC
d( investiţia specific+C
e( coeficientul de eficienţ+ economic+C
f( randamentule economic al investiţiilor.
51. Investiţia specific+ se e"prim+ prinB
a( lei investiţii: ce revin pe unitatea fi.ic+ de capacitateC
'( lei%efort de capital investit ce revin la un leu%producţie o'ţinut+C
c( lei%efort de capital investit revin pe unitatea fi.ic+%spor de capacitate re.ultat+ în urma
moderni.+rii: de.volt+rii sau rete1nologi.+riiC
d( lei capital investit revin la un leu spor de capacitate e"primat valoric.
52. Principalele c+i de sporire a randamentului economic al investiţiilor suntB
a( reducerea timpului de recuperare a investiţieiC
'( reducerea c1eltuielilor de producţieC
c( ma"imi.area surselor de finanţare a investiţiilor prin intermediul creditelor.
d( prelungirea duratei de funcţionare a o'iectivuluiC
e( creşterea valorii producţiei prin sporirea producţiei fi.ice: ridicarea calit+ţii producţiei:
îm'un+t+ţirea structurii sortimentale a acesteia.
53. Care din urm+torii indicatori sunt indicatori de volumN
a( investiţia specific+: investiţia total+ şi termenul de recuperareC
'( profitul anual: profitul total şi profitul finalC
c( randamentul economic: profitul anual şi venitul anualC
d( num+rul de salariaţi: c1eltuieli recalculate şi aportul valutar.
54. Investiţia specific+ nu e"prim+B
a( efortul investiţional ce se face pentru reali.area unei unit+ţi de capacitateC
'( efortul investiţional ce tre'uie f+cut pentru o'ţinerea unui leu profit finalC
c( c1eltuielile investiţionale ce se fac pentru a creşte capacitatea de producţie cu o unitate
fi.ic+C
d( efortul investiţional: în lei: ce se face pentru a creşte profitul unit+ţii cu un leu.
55. 4andamentul economic al investiţiei este un indicator ce se calculea.+B
a( ca diferenţ+ dintre venituri şi c1eltuieliC
'( ca raport între profitul final şi volumul capitalului investitC
c( ca raport între profit şi costul de producţieC
d( ca inversul coeficientului de eficienţ+ economic+.
123
5). Cum se calculea.+ termenul de recuperare a investiţiei în ca.ul punerii parţiale în funcţiune a
capacit+ţii de producţie: ştiindu%se c+ se reali.ea.+ un profit suplimentarN
a( profitul suplimentar se adaug+ la profitul anualC
'( profitul suplimentar se adaug+ la investiţiiC
c( nu se ia în calculC
d( se scade din profitul total.
5*. Cea mai eficient+ eşalonare a investiţiilor esteB
a( eşalonarea în mod cresc+torC
'( eşalonarea uniform+C
c( eşalonarea în mod descresc+tor.
58. 8in categoria indicatorilor imo'ili.+rilor fac parteB
a( m+rimea imo'ili.+rilor totaleC
'( imo'ili.area specific+C
c( imo'ili.area medie anual+C
d( pierderi din imo'ili.+riC
e( efectul economic specific al imo'ili.+rilor.
5!. @n cadrul te1nicii de discontare se utili.ea.+ urm+torii factoriB
a( factorul de fructificareC
'( factorul de uniformi.areC
c( factorul de actuali.are.
),. 9actorul de fructificare se foloseşte pentruB
a( aducerea în pre.ent a unor sume investite în trecutC
'( aducerea în pre.ent din viitor a sumei de un leuC
c( ducerea din pre.ent a sumelor investite: spre viitor: m+rind aceste sume.
)1. 9actorul de actuali.are se foloseşte pentruB
a( aducerea în pre.ent a unor sume ce se vor reali.a în viitor: micşor;nd aceste sumeC
'( ducerea din pre.ent a sumelor investite: spre viitor: m+rind aceste sumeC
c( aducerea în pre.ent din viitor a sumei de un leu.
)2. im'olul ) înt;lnit în formulele factorilor de discontare repre.int+B
a( eficienţa anual+ a sumei unitare c1eltuiteC
'( coeficient de actuali.areC
c( repre.int+ profitul ce poate fi o'ţinut într%un an: ca urmare a sumei de un leu: investit+
productiv la începutul acelui an.
)3. Principalele momente de referinţ+ din viaţa economic+ a unui o'iectiv suntB
a( momentul adopt+rii deci.iei de investiţiiC
'( momentul începerii lucr+rilor de investiţiiC
c( termenul de recuperare a investiţieiC
d( momentul punerii în funcţiune a noului capital fi"C
e( momentul începerii restituirii credituluiC
f( momentul scoaterii din funcţiune a capitalului fi".
124
)4. Care din afirmaţiile de mai =os este adev+rat+B
a( termenul actuali.at de recuperare a investiţiilor este mai mare dec;t cel staticC
'( randamentul economic actuali.at al investiţiilor este mai mic dec;t cel staticC
c( indiferent de momentul de referinţ+ ales: randamentul economic al investiţiilor va avea
aceeaşi valoare.
)5. -lementele cu a=utorul c+rora se determin+ capitalul anga=at suntB
a( durata de e"ecuţie a lucr+rilor de investiţiiC
'( durata eficient+ de funcţionareC
c( factorul de fructificareC
d( investiţiile anualeC
e( costurile anuale sau c1eltuielile anualeC
)). Indicatorul >anga=amentul de capital? îndeplineşte urm+toarele cerinţeB
a( asigurat+ compara'ilitatea în timp a proiectelorC
'( investitori şi manageri pot urm+ri dac+ valoarea actual+ total+ a cas1%floO%ului este mai
mare dec;t anga=amentul de capitalC
c( este folosit drept criteriu de alegere a variantelor la proiectele de investiţii reali.ate în
domeniile de interes pu'lic: finanţate de la 'uget: minim 6ta.
)*. Indicatorul L7ta repre.int+B
a( aportul de avanta= economic al unui proiect de investiţii în valoare a'solut+C
'( compararea între cas1%floO%ul total actuali.at dega=at pe durata de viaţ+ economic+ a unui
proiect sau variante de proiect de investiţii şi efortul investiţional total generat de acel
proiect: e"primat tot în valoare actuali.at+C
c( indicator integral de eficienţ+ economic+ a investiţiilor de tipul diferenţei şi pune în evidenţ+
surplusul total de cas1%floO în raport cu costul investiţiei: toate e"primate în valori actuale.
)8. 4ata de actuali.are &a( folosit+ în calculele L7ta îndeplineşteB
a( rolul de criteriu de testare a eficienţeiC
'( rolul de criteriu al renta'ilit+ţiiC
c( repre.int+ doar rata profitului anual.
)!. Punctele sla'e ale indicatorului L7ta suntB
a( nu pune în evidenţ+ importanţa relativ+: comparativ+ a aportului proiectului respectivC
'( este folosit drept criteriu de alegere a variantelor la proiectele de investiţii reali.ate în
domeniile de interes pu'licC
c( nu permite soluţionarea pro'lemelor de deci.ie de investiţii c;nd difer+ durata de viaţ+
economic+ de la proiect la altulC
d( depinde de m+rimea ratei de actuali.are &a( folosit+ în calcule: ceea ce ridic+ pro'lema
acord+rii unei atenţii deose'ite alegerii acesteiaC
e( nu ţine seama de m+rimea termenului de recuperare.
*,. 4ata intern+ de renta'ilitate repre.int+B
a( acea rat+ a do';n.ii compuse care atunci c;nd se foloseşte ca rat+ de actuali.are &a( pentru
calculul valorii actuale a flu"urilor de cas1%floO şi de investiţii ale proiectelor face ca suma
valorii actuale a cas1%floO%ului s+ fie egal+ cu suma valorii actuale a costurilor de investiţii
şi: deci: valoarea net+ actual+ total+ s+ fie nul+C
125
'( un criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiţii şi fundamentarea
opţiunilorC
c( acea rat+ de actuali.are &a( care face ca pe perioada &dI8( valoarea actuali.at+ total+ a
veniturilor din v;n.area produselor s+ fie egal+ cu suma costurilor totale de investiţii şi de
e"ploatare actuali.ate 6ta sau Cta.
*1. Informaţiile necesare calculului C47/ suntB
a( flu"ul veniturilor anuale în valut+ previ.ionate pe seama v;n.+rilor la e"port de produse şi
serviciiC
'( flu"ul economiilor anuale de valut+ previ.ionate prin reducerea importuluiC
c( venitul net total actuali.at şi rata intern+ de renta'ilitateC
d( costurile de investiţii şi e"ploatare a capacit+ţii e"primate în valut+C
e( costurile în moned+ naţional+ pentru investiţii şi de e"ploatare a capacit+ţilorC
f( flu"ul valorii nete actuale.
*2. 4elaţia &1Ia(
1
e"prim+B
a( rata actuali.+riiC
'( factorul de fructificareC
c( factorul de actuali.areC
d( coeficientul de actuali.are.
*3. Indicatorii dinamici calculaţi la mai multe momente au aceleaşi valori dac+B
a( nu au aceeaşi durat+ de reali.are a investiţieiC
'( at;t eforturile c;t şi efectele sunt e"primate în unit+ţi valoriceC
c( variantele au aceeaşi durat+ de funcţionare eficient+C
d( nu sunt egali.
*4. -fectul economic al imo'ili.+rii resurselor investiţionale e"prim+B
a( imo'ili.area specific+C
'( influenţa factorului timpC
c( efectul nereali.atC
d( m+rimea do';n.ii dac+ sursa de finanţare este creditul.
*5. An studiu de fe.a'ilitate repre.int+B
a( un mi=loc de a se a=unge la deci.ia de investiţie oferind o 'a.+ te1nic+: economic+ şi
financiar+ pentru o astfel de deci.ieC
'( ansam'lul de piese scrise privind necesitatea viitorului o'iectivC
c( un proiect în care se definesc şi anali.ea.+ elementele critice legate de reali.area unui
produs împreun+ cu variantele de a'ordareC
d( un pac1et de proiecte şi programe de investiţii.
*). #'iectivele urm+rite la ela'orarea studiilor de fe.a'ilitateB
a( economisirea de mi=loaceC
'( determinarea surselor de finanţare necesare reali.+rii unui o'iectivC
c( redresarea economic+ a societ+ţiiC
d( conturarea unei strategii pe termen mediu şi lung.
**. tudii adiacente care însoţesc studiile de fe.a'ilitate se refer+ laB
a( informati.area activit+ţilor societ+ţilorC
'( aplicarea te1nicii discont+riiC
12)
c( cercetarea ştiinţific+ proprieC
d( reorgani.area societ+ţiiC
e( cola'orarea cu alte societ+ţi din ţar+ şi str+in+tate.
*8. Componenţa unui studiu de fe.a'ilitate este urm+toareaB
a( cadrul general al întreprinderiiC
'( piaţa intern+ şi e"tern+ şi comerciali.area produselorC
c( te1nica: te1nologia şi produseleC
d( situaţia economic+ şi financiar+C
e( strategia de.volt+rii întreprinderii.
*!. Indicatorii recomandaţi de #7A8I pentru evidenţierea re.ultatelor economico%financiare suntB
a( indicatori de activitateC
'( indicatorii imo'ili.+rilorC
c( indicatorii de renta'ilitateC
d( indicatorii de lic1iditate.
8,. 4iscul presupuneB
a( calcule fundamentate pe o e"perienţ+ trecut+ sau pe date suficiente pentru a putea calcula
pro'a'ilitatea producerii unui anumit eveniment economicC
'( un num+rul redus al cunoştinţelor certe sau c1iar lipsa acestora referitoare la consecinţele
unei acţiuniC
c( calcul informaţional 'a.at pe o e"perienţ+ trecut+ e"trem de vast+ sau pe date
informaţionale: put;ndu%se face astfel estim+ri privind pro'a'ilitatea consecinţelor unor
acţiuni sau a ivirii unui eveniment.
81. 4iscul economic poate fiB
a( riscul în afaceri este generat de evoluţia progresului te1nic în ritm rapid şi consecinţele sale
greu de st+p;nitC
'( riscul financiar ce decurge din situaţia financiar+ a firmei şiMsau proporţia mare a
împrumuturilor sale luate de la '+nciC
c( riscul de ruin+ &faliment( apare atunci c;nd firma a=unge într%o situaţie deose'it de grea.
82. 8up+ gravitatea prime=diei şi consecinţele asupra situaţiei firmei: riscul poate fiB
a( riscul de falimentC
'( riscul de insolva'ilitateC
c( riscul pierderii autonomieiC
d( riscul sc+derii renta'ilit+ţii.
83. 4iscul de faliment apare atunci c;ndB
a( firma a=unge într%o situaţie deose'it de grea: practic fiind condamnat+ la dispariţieC
'( firma nu mai poate face faţ+ pl+ţilor. Incapacitatea de a%şi lic1ida anga=amenteleC
c( este un risc mai mult de natur+ financiar+: care e"prim+ faptul c+ la o creştere de capital:
'eneficiul net nu creşte în aceeaşi proporţie: semnal;ndu%se fenomenul de diluare.
12*
RĂSPUNSURILE TESTELOR #RILĂ
1. a: ': c: d
2. a: ': d: e
3. ': c
4. a: c: d
5. '
). a: ': c
*. a: ': d: e
8. a: '
!. a: ': d
1,. a: '
11. a: ': c: e
12. a: c
13. ': c
14. c: d
15. a: c
1). a: ': c
1*. a: '
18. a: ': c
1!. a: c: d: e: f
2,. a: ': c: d
21. a: ': c
22. a: c
23. a: ': d
24. a: c: d
25. a: c: d
2). a: ': c
2*. a: ': d: e
28. a: ': d
2!. ': c: e
3,. a: ': c: d
31. c
32. a: ': c
33. a. '. d. e
34. ': d
35. a: c
3). ': c
3*. ': c
38. a: c: d: e
3!. ': d
4,. ': c
41. ': c
42. ': c
43. a: ': d
44. a: c: d
45. a: '
4). a: c: d: e
4*. a: c
48. a: c: d: e: g
4!. a: c: d
5,. a: ': d: e: f
51. a: ': c: d
52. a: ': d: e
53. ': d
54. '
55. '
5). a
5*. a
58. a: ': c: d: e
5!. a: c
),. a: c
)1. a: c
)2. a: ': c
)3. a: ': d: e: f
)4. a: ': c
)5. a: ': d: e: f
)). a: ': c
)*. a: ': c
)8. a: '
)!. a: c: d: e
*,. a. '. c
*1. a: ': d: e: f
*2. '
*3. d
*4. c
*5. a: ': c
*). a: c: d
**. a: c: d: e
*8. a: ': c: d: e
*!. a: c: d
8,. a: c
81. a: '
82. a: ': c: d
83. a
128
MIC DICŢIONAR DE TERMENI UTILIZAŢI $N FUNDAMENTAREA INVESTIŢIILOR
*ctuali)are J raţionament economic prin care se determin+ preţuirea &evaluarea( pre.ent+ a
unui venit: 'un: activ: utilitate viitoare. @n cadrul acestui raţionament se ţine seama de factorul timp şi
de condiţiile de modificare ale fiec+rei perioade.
*utofinanţare $finanţare intern'& J asigurarea desf+şur+rii activit+ţii agenţilor economici
satisfacerea nevoilor curente de producţie: a celor de investiţii şi a altor necesit+ţi de resurse proprii
f+r+ a apela la surse e"terne: este deci capacitatea de acumulare intern+ a unei întreprinderi.
Cas,#flo2 J flu"urile în numerar ale încas+rilor şi pl+ţilor unei întreprinderiC cel mai adesea
indic+: printr%o form+ ta'elar+: totalitatea resurselor şi o'ligaţiilor de plat+ ale unei întreprinderi:
pun;nd în evidenţ+ sursele de autofinanţare ale acesteia.
C,eltuieli J e"presie '+neasc+ a factorilor de producţie consumaţi pentru producerea şi
desfacerea unei m+rfi sau a unui serviciu.
3iscontare J operaţiunea prin care se determin+ valoarea actual+ a unui venit viitor: lu;ndu%se
în consideraţie raportul dintre cererea şi oferta de 'unuri şi de active financiare: evoluţia costurilor: a
te1nologiilor de fa'ricaţie. 2+rimea re.ultat+ din aceast+ operaţiune e"prim+ inversul do';n.ii
compuse.
(fect de levier J sporirea renta'ilit+ţii capitalurilor proprii ale unei întreprinderi ca urmare a
efectelor po.itive ale capitalului împrumutat. Condiţia producerii efectului de levier este reali.area unei
renta'ilit+ţi a capitalului total superioar+ faţ+ de costul capitalului împrumutat.
(ficienţ' economic' J presupune: fie ma"imi.area efectelor o'ţinute cu resursele utili.ate şi
consumate: fie o'ţinerea efectelor necesare cu minimum de c1eltuieli de resurse economice. $a nivel
microeconomic: eficienţa economic+ are ca form+ principal+ de apreciere rentabilitatea firmei: iar la
nivelul economiei naţionale forma principal+ este productivitatea muncii naţionale: cel mai important
factor de creştere economic+ intensiv+.
(şalonare J acţiunea de a reparti.a un întreg în mai multe p+rţi la intervale succesive dinainte
sta'ilite şi re.ultatele acesteia.
4inanţare J acţiunea de asigurare a mi=loacelor '+neşti necesare acoperirii c1eltuielilor cerute
de reali.area unui proiect economic: a unei activit+ţi economice şi sociale.
Imo%ili)'ri J investirea de disponi'ilit+ţi '+neşti mari într%o întreprindere sau afacere.
Incertitudine J situaţie în care re.ultatele unei deci.ii nu sunt certe. 9ormal: incertitudinea
corespunde ca.ului în care re.ultatele acoper+ mai multe alternative posi'ile: spre deose'ire de
certitudine: care desemnea.+ siguranţa deci.iei.
Indicator economic J e"presia numeric+ &cifric+( a laturii cantitative a fenomenelor şi
proceselor economice: în condiţii concrete de timp şi loc.
Informati)are J proces de prelucrare în regim de asistare cu calculatorul a funcţiunilor de ordin
te1nologic: educaţional: conceptual etc.: ale unui sistem%o'iect de tip firm+ de afaceri: instituţie
administrativ+ sau socio%cultural+: 'a.at+ pe calculatoare şi telecomunicaţii: şi cerinţele informaţionale
de e"ercitare a funcţiunilor sistemului%o'iectC acest proces conduce la în.estrarea fiec+rui sistem%o'iect
cu un sistem informatic propriu: care îi asigur+ o infrastructur+ integratoare pentru efectuarea
operaţiilor de culegere: transmitere: prelucrare: memorare şi reg+sire a informaţiilor în form+
electronic+.
Investiţia direct' J cuprinde totalitatea c1eltuielilor prev+.ute în documentaţia previ.ionat+ de
un agent economic în vederea reali.+rii nemi=locite a unor o'iective de investiţii noi: înlocuirea:
moderni.area sau de.voltarea unor întreprinderi de=a e"istente în diferite ramuri ale economiei.
Investiţie J totalitatea c1eltuielilor care se fac pentru cump+rarea 'unurilor de capital.
12!
Investiţii %rute J dac+ la investiţia net+ se adaug+ amorti.area: care are ca scop principal
înlocuirea capitalului fi" u.at: se o'ţine investiţia brută: ce contri'uie la creşterea a'solut+ a capitalului
fi".
Investiţii colaterale J c1eltuielile pentru efectuarea unor lucr+ri legate teritorial şi funcţional de
o anumit+ investiţie direct+ şi se refer+ concret laB construirea de conducte pentru alimentarea cu ap+:
ga.e: canali.are: energie termic+: linii de transport a energiei electrice: reţele de telecomunicaţii:
inclusiv racordurile la reţele pu'lice: c+i şi drumuri de acces etc.: necesare punerii în funcţiune şi
e"ploat+rii capitalului fi" creat prin investiţia direct+ sau de 'a.+.
Investiţii conee J c1eltuielile de investiţii necesare a se efectua în alte ramuri sau domenii
pentru a putea pune la dispo.iţia investiţiei directe sau de 'a.+ utila=e: materii prime: com'usti'ili:
energie: c+i de comunicaţii: dot+ri social culturale etc. Investiţiile cone"e nu se includ în valoarea total+
a o'iectului re.ultat din investiţia direct+: deoarece ele repre.int+ investiţii directe în domeniul în care
se reali.ea.+.
Investiţii de de)voltare J se refer+ la toate investiţiile întreprinderii care contri'uie la
de.voltarea activit+ţii sale şi care au drept scop creşterea capacit+ţii de producţie a unei firme: creştere
determinat+ de modificarea cererii pentru produsele firmei sau lansarea de produse noi.
Investiţii de moderni)are J au în vedere doar ameliorarea condiţiilor de producţie cu sau f+r+
modificarea volumului producţiei. 8e aici: re.ultatul este de a o'ţine o economie la costurile de
producţie şi îm'un+t+ţirea renta'ilit+ţii activelor întreprinderii.
Investiţii nete J sunt constituite din sumele de 'ani ce provin din produsul naţional net şi au ca
scop sporirea capitalului fi" şi a stocurilor de materii prime şi materiale.
"easing J operaţiunea prin care la o locaţie &înc1iriere( de ec1ipamente mo'iliare sau
imo'iliare se asocia.+ o eventual+ cump+rare: ulterioar+: în m+sura în care c1iria poate fi asimilat+ în
contul preţului final pentru ec1ipamentul respectiv. Pentru cel ce are nevoie de ec1ipamente şi recurge
la leasing: se reali.ea.+ o finanţare simpl+ şi rapid+ pentru întreaga investiţie: dar are un cost relativ
ridicat. /ceast+ form+ de finanţare este sensi'il+ la con=unctur+.
Productivitatea muncii J eficienţa: rodnicia cu care este utili.at factorul de producţie munc+.
Poate fi interpretat+ ca forţ+ productiv+ a muncii.
Profit J venitul adus de capitalul utili.at într%o întreprindere. Ca m+rime este diferenţa dintre
încas+rile efective &sumele de încasat( şi totalul c1eltuielilor aferente.
Profita%ilitate J indicator de renta'ilitate egal cu diferenţa dintre renta'ilitatea financiar+ şi rata
real+ a do';n.ii. /cest indicator =oac+ un rol determinant în deci.ia de a investi: deoarece permite
compararea efectelor &avanta=elor( investiţiei productive cu cele ale plasamentului financiar.
Program de investiţii J au la 'a.+ ideea c+ investiţiile sunt mi=loacele prin care se fi"ea.+
de.voltarea întreprinderii pe termen lung: evoluţia eficienţei şi po.iţiei în mediul din care face parte.
/stfel: într%un program de investiţii se sta'ilesc o'iectivele: performanţele: acţiunile şi mi=loacele
necesare atingerii o'iectivelor: precum şi modul de com'inare şi folosire a acestor mi=loace.
Proiect de investiţii J este definit ca un ansam'lu optimal de acţiuni de investiţii 'a.ate pe o
planificare sectorial+: glo'al+ şi coerent+: pe 'a.a c+reia: o com'inaţie definit+ de resurse umane:
materiale etc. provoac+ o de.voltare economico%social+ determinat+.
5ata profitului J indicator relevant pentru m+rimea şi dinamica profirului: care se calculea.+ ca
raport procentual între masa &volumul( profitului şi costuri: volumul capitalului sau cifra de afaceri.
5enta%ilitate J form+ a eficienţei economice care evidenţia.+ capacitatea agenţilor economici
de a reali.a profit. 2+rimea profitului repre.int+ e"presia a'solut+ a renta'ilit+ţii în m+rime relativ+: se
e"prim+ prin rata renta'ilit+ţii &profitului(. # investiţie este considerat+ renta'il+ dac+ rata renta'ilit+ţii
este superioar+ ratei do';n.ii practicate la depo.itele 'ancare. 4ata renta'ilit+ţii se calculea.+ ca raport
procentual între profitul net şi capitalul permanent sau între profitul net şi cifra de afaceri.
5estructurare J acţiunea de reorgani.are şi înnoire a economiei: g1idat+ de criteriul
performanţei şi eficienţe: care duce la crearea unor noi structuri J pe forme de proprietate: pe ramuri:
13,
su'ramuri şi sectoare de activitate: dup+ modul de organi.are şi nivelul te1nologic etc. J în concordanţ+
cu interesul general pentru progresul economiei naţionale şi 'un+starea populaţiei.
5isc G un calcul informaţional 'a.at pe o e"perienţ+ trecut+ e"trem de vast+ sau pe date
informaţionale: put;ndu%se face astfel estim+ri privind pro'a'ilitatea consecinţelor unor acţiuni sau a
ivirii unui eveniment.
Studiu de fe)a%ilitate J ansam'lul de piese scrise privind necesitatea viitorului o'iectiv: sursele
de aprovi.ionare cu materii prime şi pieţele de desfacere: asigurarea capitalului J lic1idit+ţi şi credite
etc. tudiul de fe.a'ilitate se concreti.ea.+ într%un proiect în care se definesc şi anali.ea.+ elementele
critice legate de reali.area unui produs împreun+ cu variantele de a'ordare. @n mod sintetic: studiul se
refer+ la o anumit+ capacitate de producţie: la un amplasament de=a ales: o anumit+ te1nologie: anumite
costuri de investiţii: de producţie şi cu venituri astfel înc;t s+ asigure o renta'ilitate corespun.+toare a
investiţiei.
131