You are on page 1of 7

Basmul cult

“Povestea lui Harap-Alb”
Ion Creangă
Ghinea Alexandru
Junimea sau epoca junimistă reprezintă perioada de valorifcare a culturii și
introducerea criteriilor valorice. Trecerea de la pașoptism la junime a fost
rapidă, iar paradigma culturală este schimbată și concretizată pe spiritul
junimist (critic). n!uen"ele occidentale au venit preponderent din #ermania
și $ustria, genera"ia t%nără find școlită &n aceste "ări.Titu 'aiorescu pune
bazele societă"ii junimiste &n anul ()*+ la ași care consta intr,o serie de
prelegeri populare. 'embrii fondatori ai societă"ii junimiste au fost Titu
'aiorescu, -etre -. .arp, /asile -ogor, acob 0egruzzi și Teodor 1osetti.
2e pun bazele principiilor flozofce și estetice ale culturii rom%ne și se
dorește educarea maselor prin cultură, 3-relec"iunile populare4 devine o
importantă tradi"ie &n cadrul 5Junimii4. 2piritul junimist consta &ntr,o critică
constructivă și valorifcarea unei opere. ntroducerea alfabetului latin
reprezintă un pas important &n literatura na"ională. -rin publicarea studiului
50eologismele4 de către Titu 'aiorescu se &ncurajează &mprumutarea de
cuvinte din alte limbi &n defavoarea cuvintelor romănești. 2ocietatea
5Junimea4 devine proprietara unei tipografi, astfel este permisă e6isten"a
unei reviste lunare, 5.onvorbiri literare4 care se bucură de cel mai &nalt
prestigiu &n istoria literaturii rom%ne.
on .reangă este introdus de 'ihai 7minescu la 5Junimea4 unde publică &n
revistă literară 5.onvorbiri literare4 numeroase opere printre care se numără
52oacra cu trei nurori4 , 5.apra cu trei iezi4, 58ata babei 9i fata mo9neagului4,
primele trei păr"i ale operei 5$mintiri din copilărie4, 5-ovestea lui :arap,$lb4,
5-ovestea unui om lene94.
8antasticul operei reprezintă un domeniu amplu care curpinde
supranaturalul, miraculosul, 28,ul, literatura de groază și oniricul. 8antasticul
constă &n derutarea cititorului prin prezentarea datelor ce contrazic
realitatea. 2upranaturalul este o categorie a fantasticului care presupune &n
deraierea din fa"a realită"ii prin miraculos și e6agerare. 'iraculosul constă &n
in!uen"a divină și abatarea de la realitatea prin divinitate.
#. .ălinescu numea basmul cult 3o oglindire a vietii in moduri fabuloase4,
3un gen vast, depășind cu mult romanul, find mitologie, etică, știin"ă,
observa"ie morala etc. .aracteristica lui este că eroii nu sunt numai oameni,
ci și anume fin"e himerice, animale. ;<= .%nd dintr,o nara"iune lipsesc acești
eroi himerici, n,avem de a face cu un basm.4. $frma"ia lui #eorge .ălinescu
conturează specia care are cele mai multe șabloane, caracteristică
demonstrată și in lucrarea lui /. -ropp 5'orfologia basmului4.
/ladimir -ropp prezintă personajele cu diferite func"ii bine defnite, e6ist%nd
mai multe tipuri de personaje cum ar f eroul, răufăcătorul, donatorul,
ajutorul, fata de &mpărat 9i tatăl ei, trimi>ătorul, falsul erou. 7i sunt folosi"i &n
mai multe sfere ale ac"iunii. 2fera ac>iunilor eroului cuprinde plecarea sa &n
căutare și trecerea unor probe, reac>ia la cererile donatorului și căsătoria.
8alsul erou &ntreprinde acelea9i ac>iuni, mai pu>in căsătoria.1ăufăcătorul
săv%r9e9te ac>iuni precum prejudicierea, lupta cu eroul și urmărirea.
?onatorul este implicat &n pregătirea transmiterii uneltei magice 9i &n
&nzestrarea eroului cu această unealtă.
@n orice basm e6istă trei structuri specifce, structura func"ionala, structura
mesajului narativ și structura stilistică. 2tructura func"ională constă &n
structurile cheie ini"iale, mediane și fnale ale basmului. 2tructura mesajului
narativ se bazează pe patru caracteristici, echilibrul ini"ial, dezechilibrul,
călătoria eroului și recompensa. /ladimir -ropp identifcă și alte
caracteristici prin care po"i identifca un basm. 76isten"a dubletelor sau
tripletelor narative, prezen"a personajelor adjuvante (ajută eroul), donatorii.
$lte caracteristici prin care se poate identifca un basm sunt prezen"a eroului
tipic cu diferite calită"i ieșite din comun, eroul universal, feciorul cel mic,
&mpăratul bun și rău, personajul perfd etc.
2tructura stilistică conturează erudi"ia paremilogică a operei, prezen"a unui
număr foarte mare de proverbe și studiul proverbelor. (A8iecare pentru sine,
croitor de p%ineA,ABac de,ar f, broaște sunt destuleA,A$pără,mă de găini, că
de c%ini nu mă temA,3Ba plăcinte, &nainteCDi la război, &napoi.4, 5căci deal cu
deal se ajunge, dar &ncă om cu omE4, 3/oinic t%năr, cal bătr%n, #reu se,
ngăduie la drumE4, 5 -esemne umbli după cai mor"i să le iei potcoavele.4,
31ău,i cu rău, dar e mai rău fărF de rău4, A.hima răului pe malul p%răuluiEA).
2e remarcă și e6isten"a e6presiilor ritmate și rimate care conturează
portretul personajelor. (32e vede că acesta,i vestitul -ăsări, Bă"i,Bungilă, ful
săgetătorului și nepotul arcașuluiG br%ul păm%ntului și scara ceruluiG ciuma
zburătoarelor și spaima oamenilor, că altfel nu te pricepi cum să,i mai zici.4).
2tructura conturează speciful și amprenta autorului, ironia cu care tratează
situa"iile, comicul, dar &n principal umanizarea și localizarea
fantasticului.Hmanizarea și localizarea fantasticului reprezintă limbajul sau
comportamentul al personajelor apropiat de cel al unor fin"e real, mai e6act
al cetă"enilor din :umulești av%nd manifestări umane cum ar f umorul sau
ironia. 7volu"ia comportamentală a lui :arap,$lb demonstrează un
comportament specifc v%rstei adolescentine, el nu posedă calită"i
supranaturale sau fantastice și nici calită"i anticipative (trăsături eviden"iate
&n comportamentul fa"ă de cal sau alte personaje). 5.reangă nu dă nara"iunii
sale simpla formă a e6punerii epice, ci tope9te povestirea in dialog, reface
evenimentele din convorbiri sau introduce in povestirea faptelor dialogul
personajelor.A(Tudor /ianu).
/iziunea despre lume și via"ă sau Ieltanschauung,ul autorului J flozofa de
via"ă a autorului, conturează tratarea comică a tragicului a lui .reangă. 2tilul
conferit este unul alert, iar nara"iunea are un ritm vioi. 2e remarcă
eliminarea descrierilor nenecesare și valorifcarea verbului &n detrimentul
adjectivului, dar totuși este păstrată o propor"ie bine defnită &ntre descriere,
nara"iune și dialog. Hn e6emplu specifc al tratării comică a tragicului este
portretul antiprastic &n momentul intrării 5triumfale4 &n cetatea &mparatului
1oș (5oastea lui -apuc :ogea :ogegarul4) sau portretul lui Kchilă specifc
stilului de factură populară (5vestitul Kchilă, frate cu Krbilă, văr primare cu
.hiorilă, nepot de soră lui -%ndilă, din sat de la .hitilă ;...=4).
Titlul operei este compus dintr,un substantiv comun 3-ovestea4 si două
substantive proprii care prezintă numele protagonistului, mai e6act 3:arap,
$lb4. 0umele reprezintă un o6imoron , :arap &nseamnă om de rasă neagră,
&n general o slugă la un palat, astfel este conturat contrastul dintre numele
dat de 2p%n fului de &mpărat și statutul său real. Tema o constituie lupta
binelui &mpotriva răului, &ncheiată cu victoria binelui. -ersonajul principal,
:arap,$lb, parcurge o aventură eroica imaginară, un drum al maturizării
morale av%nd diferite probe de trecut. /iziunea narativă determină
omniscien"a naratorului, relatarea se face la persoana a ,a, dar naratorul
nu este obiectiv deoarece intervine prin comentarii &n operă (37u sunt dator
să spun povestea și vă rog să asculta"i.4)
Lasmul este specie a genului epic &n care sunt narate &nt%mplări
fantastice la care participă personaje imaginare, supranaturale, dar simbolice
pentru lupta dintre bine și rău &ncheiate cu victoria binelui. Lasmul cult este
specie a operei culte și reprezintă o nara"iunea amplă &n care autorul este
cunoscut, iar stilul și amprenta autorului &și fac sim"ită prezen"a prin narator
sau personaje.
$c"iunea este lineară, iar succesiunea secven>elor narative 9i a episoadelor
se relizează prin &nlăn>uire. -arcurgerea drumului cu scopul maturizării
eroului presupune un număr de probe pe care trebuie să le treacă, situa>ia
ini>ială de echilibru, partea pregătitoare, evenimentul care rupe echilibrul
ini>ial, apari>ia personajelor donatoare și adjuvante, ac>iunea reparatorie și
trecerea probelor, refacerea echilibrului 9i răspalta eroului. .aracterul de
bildungsroman al basmului presupune maturizării spirtuale a protogonistului
și evolu"ia acestuia. 2itua"ia ini"ială prezintă curtea craiului alături de cei trei
fi ai săi care primește o 5carte4 de la @mpăratul /erde cu scopul de a,l
anun"a că are nevoie de un moștenitor la tron deoarece el are numai fete.
@ndem%narea celor trei fi este probată mai &nt%i de tatăl lor printr,o primă
probă pregătitoare. 7l se deghizează &n urs, simbol al puterii și al calită"ilor
de războinic, pentru a,și testa fii. :arap,$lb, drept răsplată pentru
generozitatea sa este sfătuit de 2f%nta ?uminică căreia i,a dăruit un bănu"
de aur să ia 5calul, armele 9i hainele4 cu care tatăl său a fost mire. .alul care
a fost descoperit cu tava de jăratec după trei &ncercări &n care a m%ncat
jăratecul devine personajul supranatural care &l va ajuta și sfătui pe :arap,
$lb.
2itua"ia perturbatoare sau intriga este dată de cele trei &nt%lniri cu 2p%nul și
momentul &n care coboară &n f%nt%nă. 2imbolistica cobor%rii &n f%nt%nă
conturează renașterea protagonistului, un loc al regenerării spirituale.
Jurăm%ntul din f%nt%nă include 9i condi>ia eliberării (sf%r9itul ini>ierii) 5jură,
mi,te pe ascu>i9ul palo9ului tău că mi,i da ascultare &ntru toate;. . .=G 9i at%ta
vreme să ai a mă sluji, p%nă c%nd vei muri 9i iar &nvie4. 2p%nul &i conferă noul
nume, :arap,$lb. 7i ajung la curtea &mpăratului /erde, iar 2p%nul il supune
pe :arap,$lb la trei probe. -rima este reprezentată de aducerea 3sălă"ilor4
din #rădina Hrsului unde este ajutat de 2f%nta ?uminică cu o licoare
3somnoroasă4 pentru urs. .ea de,a doua probă prezintă aducerea pielii
cerbului și este ajutat de 2f%nta ?uminică cu sabia lui 2tatu,-almă,Larbă,.ot
și obrăzar. $ treia probă constă &n aducerea fetei &mpăratului 1oș. $ceastă
etapă necesită un număr mai mare de personaje donatoare si adjuvante. -e
drumul spre &mpăratul 1oș el &nt%lnește personajele himerice care &l vor ajuta
&n această proba și anume #erilă, 8lăm%nzilă, 2etilă, Kchilă 9i -ăsări,Bă>i,
Bungilă. @mpăratul 1oș dorește să scape de acești 3oaspe"i4, fapt pentru care
prima probă constă &n casa de aramă sau proba focului &n care #erilă
inghea"ă locul. $ doua probă, cea a ospă"ului, este ajutat de 8lăm%nzilă și
2etilă. $ treia probă, el trebuia să separe nisipul de frele de mac și este
ajutat de furnici &n urma generozită"ii sale &n care le,a ocolit &n drumul spre
&mpăratul 1oș. $ patra probă consta &n păzirea fetei de &mpărat pentru o
noapte și este ajutat de Kchilă care vede fata de &mpărat transformată &ntr,o
pasăre și -ăsări,Bă"i,Bungilă pe care o prinde după ce se ascunde după lună.
$ cincea probă consta &n ghicirea fetei de &mpărat, :arap,$lb este ajutat de
albinele cărora le,a făcut un cuib &n drumul său spre &mpăratul 1oș.
naintea de plecarea de la &mpăratul 1oș, fata &mpăratului cere calul lui
:arap,$lb 9i turturica ei trebuie să aducă 5trei smicele de măr 9i apă vie 9i
apă moartă de unde se bat mun>ii &n capete4, calul c%știg%nd această probă.
$jung la &mpără"ia &mpăratului /erde, iar fata &l demască pe 2p%n care &l
acuză pe :arap,$lb că a divulgat secretul 9i &i taie capul. @n felul acesta este
dezlegat de jurăm%nt, iar rolul 2p%nului ia sf%r9it. .alul &l omoară pe 2p%n, iar
:arap,$lb este salvat de fata &mpăratului cu apa vie, apa moartă și smicelele
de măr (5zboară cu d%nsul &n &naltul ceriului, 9i apoi, d%ndu,i drumul de
acolo, se face 2p%nul p%nă jos praf 9i pulbere4, 3 &n vălmășagul acesta,
repede pune capul lui :arap,$lb la loc, &l &nconjură de trei ori cu cele trei
smicele de măr dulce, toarnă apă moartă, să stea s%ngele și să se prindă
pielea, apoi &l stropește cu apă vie4). 7roul intră &n posesia paloșului și
primește drept răsplată fata &mparatului 1oș și &mpără"ia &mparatului /erde,
astfel este conturat sf%rșitul maturizării morale și spirtuale a protagonistului.
:arap,$lb este personajul principal, eponim, eroul &n formare al basmului. 7l
nu posedă calită"i supranaturale sau fantastice, dar &ntruchipeaza valori
morale cum ar f generozitate, curajul, loialitatea, milostenia, răbdarea și
modestia. -e timpul desfășurării ac"iunii el dob%ndește o serie de calită>i
psiho,morale și valori etice necesare unui &mpărat. 0umele dat de 2p%n
conturează condi"ia duală a protagonistului, sclav sau rob de rasă neagră &n
același timp cu statul de fu de &mpărat. 7volu"ia lui :arap,$lb de la
naivitatea adolescentină p%nă la dob%ndirea calită>ilor necesare unui &mpărat
conturează frul și cursivitatea frului epic.
$spectul de operă bildungsroman este conferit de procesul de formare a
personalită"ii eroului sub in!uen"a e6perien"ei directe, mai e6act cu ajutorul
probelor care &i vor asigura maturitatea necesară unui &mpărat. -rovenien>a
sa(5ful craiului4) &l eviden"iază ca personaj fantastic, &nsă inocen>a (5boboc4)
&l păstrează &n zona umanizării și localizării fantasticului. $semănător cu 0ică
din 3$mintiri din copilărie4, :arap,$lb ar putea f prototipul
nee6perimentatului, a cărui evolu>ie nu,i va afecta fondul ini>ial su!etesc,
mai e6act bunătatea, modestia și generozitatea conferită de v%rsta și
imaturitatea ini"ială. 1ela"ia cu celelalte personaje grotești reprezintă
proiectări ale viitoarelor calită"i .
Bimbajul cuprinde termeni 9i e6presii populare, regionalisme fonetice 9i
le6icale și erudi>ia paremiologică. .itatele paremiologice au rolul de a da
rapiditate ac"iunii și de a contura umorul și stilul specifc lui .reangă.
8recven"a epitetelor de caracterizare contureaza și conferă o amprentă
personală &n operă. Kralitatea stilului se realizeaza prin e6presiile
onomatopeice, folosirea interjec"iilor, e6presii afective sau inserare de fraze
rimate, ritmate sau versuri populare. (3Bumea de pe lume s,a str%ns de
privea,C2oarele și luna din cer le r%dea.4) ?iminutivele cu valoare
augmentativă au un rol important &n descrierea protretelor personajelor sau
a ac"iunilor (3buzișoare4, 3băuturică4).
mportan"a &n literatura na"ională a fost majoră deoarece aducea o noua
formă a basmului popular și a folclorului specifc plaiului mioritic. 3-ovestea
lui :arap,$lb4 reușește să &ndeplinească criteriile de corectitudine pentru
perioada junimistă și asimilează un tipar popular. Lasmul re!ectă viziunea
despre lume și via"ă a autorului, localizarea fantasticului și umanizarea lui,
dar și umorul specifcul lui on .reangă.
5-rea multă atmosferă, prea mult umor dialogic, prea multă desfă9urare
coloristică &n paguba mi9cărilor lineare epice. Kmul de la >ară vrea epicul gol,
fără minu>ie de observa>ie. .reangă e un autor cărturăresc, ca 1abelais. 7l
are plăcerea cuvintelor. 7l este un erudit, un estet al flologiei. 7roii lui nu
trăiesc din mi9care, ci din cuv%nt.4 #eorge .ălinescu
httpMCCIII.romanianvoice.comCpoeziiCbiblioCbibNcreanga.php
httpMCCro.IiOipedia.orgCIiOiConN.reangP.QP)+
httpMCCro.IiOipedia.orgCIiOiCJunimea
httpMCCro.IiOipedia.orgCIiOiC.onvorbiriNliterare
httpMCCIII.referat.roCreferateC0eologismeleNeRcSe.html
httpMCCro.IiOipedia.orgCIiOiCLasm
httpMCCIII.scribd.comCdocCT*(S(*SRC#eorge,.alinescu,/iata,2i,Kpera,Bui,on,
.reanga
httpMCCcantemird.fles.Iordpress.comCRSS)CS+Ccalinescu,george,viata,si,opera,lui,
ion,creanga,cartea.pdf
httpMCCIII.scribd.comCdocC(RQ**)QU*C/B$?'1,-1K--,P.TPV7,'K18KBK#$,
L$2'HBH
httpMCCIII.scribd.comCdocC)VVR)(*CLasmul,:arap,$lb