You are on page 1of 8

Universitatea Ovidius Constanta

Facultatea de Farmacie
Specializarea Farmacie
Studiul cinetic al reactiilor in cataliza enzimatica cu aplicatii
in produsii farmaceutici
Profesor coordonator: Prof. Univ. Dr. Rodica Sarbu
Student: Paduraru Corneliu – Paul
2!" # 2!$
Cuptins:
%eneralitati&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!
'nfluenta diversilor factori asupra reactiilor catalizate enz(matic&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.2
Sisteme farmaceutice obtinute prin reactii in cataliza enzimatica&&&&&&&&&&&&&&&&..&&&&.."
)iblio*rafie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.&+
Studiul cinetic al reactiilor in cataliza enzimatica cu aplicatii
in produsii farmaceutici
%eneralitati
Reactiile din organismele vii sunt catalizate de enzime (sau fermeti), care sunt substante
macromoleculare, proteine, cu masa moleculara cuprinsa inte 10
4
si 10
7
.

Reactiile enzimatice pot fi:
reactii de oxidare, reducere, transfer de grupe de atomi, reactii de idorliza, etc!
" protein este rezultaul unei aran#ari, dupa un anumit cod, a resturilor de amini$acizi. %e
suportul proteic sunt fixate grupe prostetice, cu rol de centri active, grupe de natura amino$
acida, ce au rol determinant in actiunea catalitica a enzimei si care nu pot fi separate prin
simpla dializa.
&n reactiile catalizate enz'matic, moleculele reactantilor sunt denumite substrat. (nzima se
combina cu substratul care apoi se descompune in produsi de reactie cu eliberarea
catalizatorului enz'matic.
)inetica reactiilor catalizate enz'matic este complexa.
(a decurge printr$un numar de etape elementare, fiecare implicand interactiuni complexe intre
mai multe grupari functionale ale enzimei si moleculele de substrat.
(nzimele pot prezenta:
$ *pecificitate absoluta + de exemplu ureaza catalizeaza numai cataliza ureei
$ *pecificitate de grup + de exemplu enzimele proteolitice catalizeaza idroliza peptidelor
$ *pecificitate stereospecifica + cand sunt catalizate numai anumite forme ale moleculelor
reactante + de exemplu enzimele proteolitice catalizeaza numia idroliza peptidelor
formate din aminoacizi in configuratie , (levogira)
)aracteristicile unei enzime sunt cele specific unui catalizator si anume:
$ &n urma unei reactii enzimatice, enzima nu sufera nici o modificare cimica neta
$ "rice enzima prezinta o anumita specificitate, ea se leaga de substrat prin centrii active
in functie de afinitatea sa fara de acea pozitie a substratului
$ (nzima creste viteza anumitor reactii cimice numai daca acele reactii sunt posibile
termodinamic
$ &n cazul unui ecilibru, enzima creste numai viteza de atingere a ecilibrului, dar ea
catalizeaza atat reactia directa cat si reactia inversa
$ " enzima micsoreaza energia de activare fara a modifica bilantul energetic al reactiei
globale.
&n catalizele enzimatice, in absenta unor mici cantitati din anumite substante numite
-cofactori., anumite enzime sunt inactive, &onii metalici: /e
01
, 2g
41
, 3n
01
, )u
01
, )o
01
sunt
cunoscuti drept cofactori. 4aca cofactorul este o molecula organic ea este denumita
coenzima.
(nzimele prezinta o mare specificitate. 5ctivitatea lor in conditii optime se exprima fie prin
viteza de reazctie fie prin numarul 60. (ficienta mare a enzimei implica folosirea acestora in
cantitati foarte mici comparative cu cantitatile de substrat.
&n tratarile cinetice, se poate aplica aproximatia stationaritatii (enuntata de 7riggs + 8aldane
in 190:).
)onform postulatului starii stationare in afara unei foarte scurte faze initiale (de ordinal a
cateva secunde) necesara amestecarii enzimei cu substratul, concentratia complexului
enzima + substrat ramane constanta pan ace substratul ramane aproape in intregime
epuizat.
Reactiile enzimatice pot fi inibate de anumite substante, in principal prin 0 mecanisme:
competitive si necompetitiv. &n cazul inibitiei competitive, inibitorul se combina cu
enz'me la central active la care actioneaza substratul, blocandu$l.
&nibitorul necompetitiv se combina cu enzima in alta parte decat in central active, ramas
liber pentru substrat, dar complexul trimolecular format ((*&) este nereactiv.
;nele reactii enzimatice prezinta o crestere a vitezei initiale cu cresterea concentratiei
substratului, dar dupa ce atinge valoarea maxima incepe sa scada, datorita fenomenului de
autoinibitie, care este o inibitie necopetitiva prin start.
'nfluenta diversilor factori asupra reactiilor catalizate enzimatic
(xperienta arata ca reactiile catalizate enzimatic sunt influentate de o serie de factori ce nu tin
de structurile enzimei sau ale substratului. 4intre acestia cei mai important sunt: p8$ul si
temperature de reactive.
p, # ul
$ )and p8$ul mediului se modifica, viteza reactiei catalizate enz'matic trece printr$un
maxim numit p8 optim. "rice enzima prezinta o activitate optima la un anumit p8
relative mic in #utul celui optim, pentru care forma active a enzimei nu este distrusa.
,a un p8 dat, cantitatile relative din cele < forme, depend de valorile constantelor de
disociere =
a
ale formei acide (8
0
si =
b
ale formei neuter (8. *e gasesc 0 situatii:
$ ,a un >p= mare domeniul p8 este larg iar enzima actioneaza in forma sa neutral (8?
$ ,a un >p= domeniul de p8 este foarte ingust.
$ /iecare din cele < forme pot interactiona cu substratul formand un complex enzima +
substrat.
&n solutii acide, ecilibrul este deplasat spre stanga, enzima existand in principal ca (8
0
si
complexul (8
0
*. &ntrucat forma reactiva este (8*, viteza va fi mica.
&n solutiile bazice vor predomina formele ( si (* iar viteza va fi din nou mica.
,a un p8 intermediar, p8$ul optim, concentratia (8* si viteza vor avea valoarea maxima. ,a
ma#oritatea cazurilor valoarea maxima a p8$ului este in apropiere de domeniul neutru
p8@7.
-emperatura
(xperienta arata ca viteza de reactie trece printr$un maxim cand temperature creste, aceasta se
numeste temperature optima. ,a temperature in #ur de <:
o
) sau mai mari, de obicei enzima
sufera o dezactivare rapida in timpul determinarilor cinetice. %rocesul inactivarii enzimei se
datoreaza denaturarii proteinei. 4enaturarea se produce de cele mai multe ori ireversibil, astfel
constanta de viteza creste mai putin sau ciar scade.
&nfluenta temperaturii asupra vitezei de reactive este de natura complexa. ,a temperaturi #oase
(la care dezactivarea nu are loc) poate fi studiat acest effect al temperaturii asupra catalizelor
enzimatice.
Sisteme farmaceutice obtinute prin reactii in cataliza enzimatica
Obtinerea prin biosinteza a penicilinelor G si V
%enicilina A (benzil$penicilina) folosita in practica terapeutica sub forma de sare de Ba sau C si
penicilina D (fenoximetil$penicilina) folosita sub forma acid liber sau sare de Ba si C sunt
antibiotic de biosinteza, larg utilizate.
%enicilina A este o substanta alba, cristalina, cu punct de topire E0
o
), solubila in apa si solvent
organic, are < atomi de carbon asimetric ()
<
, )
:
si )
7
). (ste active bacteriostatic si pactericit fata
de bacili si coci gram pozitivi.
%enicilina D este o substanta alba, insolubila in apa, solubila in solventi, cu punct de topire intre
11E
o
) si 100
o
).
6enologia obtinerii este comuna tuturor antibioticelor de biosinteza si cuprinde urmatoarele
faze:
$ %regatirea mediilor de cultura si sterilizarea lor
$ /ermentatia biocimica
$ /iltrarea solutiilor native
$ *epararea si purificarea penicilinelor
/iecare faza din procesul de fabricatie necesita studii cinetice, tenologice, de bilant de material
si de control a parametrilor de compozitie (temperature, p8$ul mediului) pentru proiectarea si
realizarea lor in idea obtinerii unor procese cu randamentul dorit.
/ermentatia biocimica din procesul de biosinteza enzimatica se realizeaza cu participarea unor
specii de microorgansime din clasa %enicillium si 5spergillius si anume tulpina %. )r'sogenum
F17G.
)ompozitia mediului de cultura are un rol otarator pentru procesul de biosinteza, intrucat
microorganismele au nevoie pentru dezvoltarea lor de surse de idranti de carbon (glucoza si
lactoza), surse de azot, substante minerale ()a)"
<
, B8
4
B"
<
, Ba
0
*"
4
, 2g*"
4
, 3n *"
4
) si
precursori.
%recursorii sunt substante care diri#eaza procesul de biosinteza catre o snume penicilina,
constituind catena lateral a penicilinei respective. %entru penicilina A se utilizeaza ca precursori
fenilacetamida sau acidul fenilacetic iar pentru penicilina D se utilizeaza acidul fenoxiacetic.
p8$ul mediului influenteaza viteza reactiilor enzimatice, permeabilitatea membranelor celulare
si gradul de ionizare a sarurilor.
Daloarea optima a p8$ulu este cuprinsa intre G,4 + 7.
7iosinteza unor molecule asa de complexe, cum sunt penicilinele, necesita un flux de energie
din exterior, procesul fiind endoterm, biosinteza propriu$zisa nu se poate realize decat daca se
desfasoara simultan si procese de oxidare a idrantilor de carbon care constituie principal sursa
de energie.
&n concluzie mediul de cultura trebuie sa asigure necesarul de glucoza si lactoza pentru
desfasurarea normal a biosintezei.
;n alt factor de care trebuie sa tina cont este faptul ca biosinteza penicilinei este un proces
aerob. 5limentarea cu ox'gen trebuie sa se faca cu o viteza controlata, astfel incat sa se asigure
conditiile pentru atingerea vitezei maxime de crestere a masei celulare. *e constata practice ca
viteza de dizolvare a oxigenului creste cu a#utorul agitatorului mecanic care disperseaza bulele
de aer si intensifica transferul in masa al oxigenului, dar aceasta nu poate depasi anumite limite
deoarece a#unge la deteriorarea mecanica a biosintezei.
6emperatura este un parametru care intervine mult in aceasta biosinteza. ,a pregatirea
mediilor de cultura, care se face in instalatii prevazute cu serpentine de incalzire + racier, se
asigura la inceput o temperature de :0$G0
o
).
5lte procese enzimatie:
*inteza unor antibiotic cu actiune citostatica (Rubom'cin si 2itomicina ))
Rubom'cina este un antibiotic produs de microorganismul *treptom'ces peucetius, variant
carneus, pe un mediu de cultura ce contineglucoza 4H, protein :H, Ba)l 0,0H, C8
0
%"
4
0.1H,
)a)"
<
0,1H si adaosuri de 2g*"
4
, 3n, )u, printr$o tenologie asemanatoare tuturor
antibioticelor.
2itomicina ) se obtine prin cultivarea microorganismului *trepto'ces caespitosus pe un mediu
nutritive ce contine idrati de carbon, surse de azot organic si anorganic si microelemente.
/ermentatia se realizeaza in conditii obisnuite iar separarea produsului ce se gaseste in solutie
se face prin filtrare si prin extractive. 4eoarece mitomicina ) este degradata foarte repede, in
bioplasma obtinuta dupa fermentatie se inactiveaza enzima prin tratare cu 0,1H laurel de
sodium cu asigurarea conditiilor optime de filtrare.
"btinerea vitaminei 7
0
.
*e obtine prin biosinteza enzimatica pe tulpini de (rmotecium 5sb#i) intr$un mediu ce contin
protein si idrati de carbon. *epararea din solutia apoasa obtinuta la fermentatia enzimatica ce
se face prin reducerea cimica sau biocimica la diidroriboflavina, care ese insolubila in apa.
(a apoi se filtreaza, se usuca si se reoxideaza cu aer si apa oxigenata.
7ibliografie:
1) )&netica cimica a compusilor farmaceutici, Rodica *arbu,
0) **trenberg, ". ,andauer, ) 2ateiescu, 4. Aeana, 6. Disan, )imie /izica, (d. 4idactica si
%edagogica, 7ucuresti, (19E1), p 4E7$490?
<) *t. 2oisescu, )imie fizica, (d. ;niversitara -)arol 4avila., 7ucuresti, (0000), p.0:0$0:7
4) A.(.7riggs, I.7. 8aldane, 7iocem I.19 (190:). %<<E
:) 8. ,ineJeaver, 4. 7ur=, I.5m.)em.*oc.,:G, (19<4), pG:E