luni, 29 septembrie 2014

Informatii uluitoare legate de Muntii Bucegi.

Trei lucruri uluitoare au loc in Muntii Bucegi !
1. Cele 7 izvoare din Muntii Bucegi sint recunoscute la nivel mondial ca singurul loc unde apa are
continut zero bacterii, iar oamenii de stiinta nu inteleg cum este asta posibil. Ceva din interior ii asigura
aceasta puritate, iar postarea de mai sus are o mare legatura - http://www.fara-secrete.ro/cele-7-izvoare-din-bucegi-
au-cea-mai-pura-apa-de-pe-planeta-unde-nu-exista-nicio-bacterie.
2. "Gura de Rai" din Muntii Bucegi este o paiste cu o suprafata de ! "m patrat, nu departe de zona
Coltii Tapului, unde s-a prabusit elicopterul cu evrei, venit tocmai din #srael pentru a se $antrena$.
%ceasta zona este cunoscuta de oamenii de stiinta ca o zona cu $anomalie" geomagnetica, ce produce
un efect de inviorare si energizare tuturor persoanelor care stau in acea zona, indiferent cat de obosite ar fi.

In 1999, Institutul particular de cercetare "Terra" a fost angajat de o firm romano-francez s studieze o zon din
Bucegi, situata n apropierea Pesterii Ialomicioara. ocietatea era interesat de sta!ilirea detaliilor din su!solul acestei
zone si a oportunit ii de a construi un complex hotelier. "a studiu au participat speciali ti din mai multe domenii, n
special fizicieni i geofizicieni. #ercetrile s-au fcut cu aparatur de geodetec ie.
$up mai multe zile de urcat i co!or%t pe acele coclauri pentru sondaje, geofizicianul $umitru tnic, unul dintre
mem!rii ec&ipei, a descoperit ce'a senza ional n preajma vrfului !oamnei( ajuns ntr-un anume loc, i-a disprut
o!oseala. ")e-am speriat c%nd ne-a strigat alertat, nu tiam ce s-a nt%mplat. *'ident c am pri'it cu nencredere
fenomenul, la nceput. In timp ns am constatat, pe propria noastr piele, ca el este real. +!ia apoi am demarat
in'estiga iile asupra acestui loc", spune ,asile -udan, coordonatorul ec&ipei.
Primul stadiu al in'estiga iilor a constat n 'erificarea tuturor 'ersan ilor din zon. "+m constatat ca oric%t ai urca,
oric%t de o!osit ai fi dup mers, n momentul n care ai ajuns n zona respecti' dispare o!oseala, lucru care nu se
manifest pe al i 'ersan i. *ste 'or!a de o re'igorare a func iilor fizico-c&imice cu o rapiditate ie it din comun",
declara $umitru tnic.
+ doua faz a constat n testarea medical. -ezultatele au condus ctre o singur concluzie( n zona cu pricina,
e.clusi', se nt%mpl ce'a deose!it. )u numai c ritmul cardiac i re'ine uluitor de repede, de i urcu ul se face pe o
panta a!rupt, dar oamenii n '%rst care au fost supu i testelor au declarat o stare de !ine general c%nd stau n acel loc.
-a trecut apoi la testarea zonei prin magnetometrie diferen ial, respecti' radiografierea su!solului cu aparate de
tip Partington, care pot msura, printre altele, magnetismul Pm%ntului. +sa a fost depistat o anomalie magnetic
atipic, pe o suprafa de apro.imati' un /ilometru ptrat. "+nomaliile geomagnetice cunoscute de speciali tii din
domeniu apar n rupturile de falii, n refle.ii ale scoar ei terestre sau n alte asemenea fenomene geologice care se
nregistreaz ntr-o forma atipic pe diagrame. +ici e 'or!a ns despre ce'a necunoscut, un profil al diagramelor pe
care nici profesorul tnic, unul dintre cei mai !uni geofizicieni de la noi, nu a tiut s-l interpreteze. In acel moment
am fcut legtura cu alt gen de anomalii atipice, pe care le cercetam de mai mult timp i care se manifesta printr-o
emisie de radia ii patogene, nc rmase cu o origine necunoscut", ne-a spus ,asile -udan.
"$escoperirea a!solut nt%mpltoare a zonei !enefice din Bucegi, "0ura de -ai" n tradi ie popular, 'ine sa
rotunjeasc ceea ce tiam p%n acum despre anomaliile magnetice atipice. In primul r%nd ne ntre te ideea ca nimic
din ceea ce a'em lsat ca memorie colecti'a prin folclor nu este gratuit, are cel pu in un s%m!ure de ade'r", declara
,asile -udan.
+cesta mai sus ine c, pe tema cercetrii anomaliilor magnetice atipice din -om%nia, !une sau rele, urmeaz sa apar
o carte i ca Ministerul +prrii se arat foarte interesat de acest domeniu.
#ercettorii de la Institutul "Terra" sper s se realizeze, cu concursul +rmatei, o &art a -om%niei care s pun n
e'ident aceste zone ie ite din comun. &ttp(11templulsecretelor.!logspot.ro123441351misterele-din-muntii-!ucegi.&tml
Mai multe cititi pe larg aici -6 &ttp(11777.fara-secrete.ro1gura-de-rai-din-muntii-!ucegi-un-loc-de-un-/ilometru-patrat-in-care-organismul-
nu-o!oseste-si-functiile-fizico-c&imice-se-re'igoreaza-!rusc.
. !olograma unei piramide regulate este un alt fenomen, care nu prea a fost deslusit de oamenii de
stiinta, avand in vedere ca asta se intampla numai in &ucegi si Ceahlau si in nicio alta zona de pe 'laneta.
(ste exclusa orice reflexie sau refractie a luminii deoarece, in acest caz sursa luminii ar trebui sa fie undeva
os, cat despre reflexie, nici nu se pune problema, caci nu exista pe masivul muntos vreun astfel de mediu
care sa provoace separarea luminii pentru a se produce fenomul de reflexie cum e el explicat in manualele
1 | P a g e
scolare de fizica elementara. )in punctul meu de vedere nu este altceva decat o $semnalizare$, o atragere a
atentiei asupra acestor doua masive.
*olograma apare deobicei anual, pe data de 2" noiem#rie, data considerata drept $$iua %fin&ului$, iar
holograma apare de cele mai multe ori proiectata pe +asivul Caraiman impreuna cu celebra Cruce
Caraiman.
+ai multe puteti sa cititi aici pe larg - http://www.fara-secrete.ro/holograma-din-masivul-bucegi-si-caraiman-impreuna-
crucea-caraiman-ce-se-proiecteaza-in-nori-un-fenomen-misterios .


%a ne aducem aminte de elicopeterul israelian pra#usit in Bucegi
,n -. #ulie -/!/ un accident nedorit de nimeni scoate la suprafa01 un fapt ascuns opiniei publice 2i anume
faptul c1 armata israeliana executa misiuni 3 de zbor$ 4n mun0ii &ucegi, 4n cadrul unor 3misiuni de
antrenament$ 4n condi0ii de zbor 3asem1n1toare 4n1l0imilor 5olan$ dup1 cum spuneau oficialit10ile la vremea
aceea pentru a da r1spuns unor 4ntreb1ri normale. Conform altor explica0ii date tot de surse +%p6,
elicopterul participa, 3cel mai probabil, la exerci0iul comun aerian rom7no-israelian &lue 8"9 -/!/$. )eci
r1spunsuri diferite, date pentru a 4nchide gura curio2ilor.
:r7nd- nevr7nd, pe r7nd au mai ap1rut unele detalii care au ridicat 4ntreb1ri, 4ntreb1ri legate de zona 4n
care a c1zut elicopterul, ;zon1 foarte interesant1, cunoscut1 din vremea )acilor cu fenomene paranormale,
se spune c1 pe acolo ar exista o intrare 4n celebra 3gur1 de rai$ a &ucegilor, apoi 4ntreb1ri legate de
prezen0a 4n zon1 4n acele zile a unor 3tineri israelieni paranormali$ afla0i 4n zon1 care se pare au luat contact
cu locul accidentului 4naintea autorit10ilor c1rora le-au trebuit -/ de ore pentru a 3descoperi epava$, 4ntreb1ri
legate de faptul c1 tab1ra de var1 a tinerilor 3para$ israelieni se afla la !< "m de locul pe care 4l survolau
zilnic elicopterele israeliene.
81 ne amintim c1 locul accidentului este $Coltii Tapului$, deasupra 'oienii 5utanu, situata in partea
vestica a +asivului &ucegi. Cea mai apropiata localitate este +oeciu de 8us, iar accesul in 'oiana 5utanu
se face pe un drum de caruta, cu plecare din 8imon, &ran. (xact 4n acest areal se afl1 celebra $5ura de
=ai$. ( vorba despre o pant1 cu o suprafa01 de aproximativ un "ilometru p1trat, unde se manifest1 o
anomalie magnetica atipic1, dup1 cum o definesc speciali2tii, zon1 care are efecte benefice uluitoare
asupra organismului uman.
,ns1, 4n egal1 masur1, aceast1 zon1 de anomalie magnetic1 face praf orice aparat electronic de genul celor
de la bordul unui> elicopter. (i bine, ,6?@+'AB?C=, #6:(8?#D#% #8=%(A#%6B %=( ACC ,6 %C(8?
%=(%A. )e ce oareE
8oldatii si ofiterii care au avut suficient cura sa vorbeasca au spus destul de clar: $%m fost amenintati cu
moartea si ni s-a spus ca familiile noastre sunt in pericol daca scoatem cea mai mica vorba. %u mutat
ramasitele elicopterului ca sa nu coincida cu zona unde s-a prabusit primul elicopter israelian. )easupra
muntilor au aparut niste chestii sferoidale de culoare alba care pluteau incet, deodata s-au marit si am putut
sa distingem forma unor barbati inalti, imbracati in alb, cu barba si plete lungi, iar la un moment dat s-a
pornit un vant groaznic, in viata noastra nu am vazut o asemenea furtuna. 'entru maxim !/ secunde s-a
auzit o voce ca de tunet: $Ce cautati pe pamantul strabunEF$. #mediat am vazut cum o mana uriasa, parca
eram intr-o alta lume, a apucat elicopterul si l-a izbit de stanca. )upa ce ne-am dezmeticit, pierdusem
notiunea timpului, superiorii s-au repezit la noi racnind: $Cine paraseste zona sau scoate un singur cuvant
este impuscat pe loc.
$#sraelienii cand au sosit in tara noastra carau cu ei niste cutii imense din lemn, le-am vazut pentru
maxim cinci minute cand le-au dat os din avion si imediat au sarit sa le acopere. 6i s-a ordonat ca nu avem
voie sa ne apropiem de ele, sa le fotografiem, sau sa scoatem vreun un cuvant. 6e-au spus ca sunt
echipamente specifice armatei israeliene>$
In studiul 8!acia "iperboreana", pu!licat la Paris in 49:5, repu!licat in ;ranta si Italia in anii <=3, cand a facut
mare 'al'a, #asile $ovinescu afirma ca 8muntele >m este tra'ersat de o grota imensa care este una dintre cele mai
2 | P a g e
mari din lume, in sensul ca nu i s-a dat de capat, fiind e.ploatata doar pe 'reo 23 de /ilometri". #ine o e.ploatase si in
ce scop nu se preciza.
Intre 4955 -495=, ar&itectul peruan !aniel %u&o a 'enit in -omania pentru a cerceta fin.ul ?denumire cu care nu
era de acord@ pe care il 'azuse pe o carte postala. *l a fost insotit de o ec&ipa de romani care a realizat cu aceasta
ocazie un film pentru tudioul +le.andru a&ia, 8Mistere in Piatra". -uzo o!ser'ase ca fin.ul semana cu c&ipul
principal dintr-un ansam!lu sculptat intr-o stanca de pe podisul Marca&uasi, Peru, denumit Monumentul >menirii. $e
fapt, nici fin.ul nu reprezinta doar un singur c&ip, dupa cum o!ser'a ar&eologul peruan, fiind inconjurat de alte
c&ipuri umane, din rase diferite, precum si capul unui caine. $in lunga sa e.perienta, $aniel -uzo trage concluzia ca
acel caine are rolul de pazitor al unei comori si ca 8tre!uie sa e.iste si o Pestera a Tezaurului" in apropierea acestui
magnific monument al >mului.
> alta cercetatoare care a efectuat un amplu studiu asupra masi'ului Bucegi A studiu care a ajuns pe !iroul
#a!inetului 2 A a fost 'ristina (anculescu. #onform teoriei ei, dez'oltata pe larg in cartea 8>B) A Cni'ersuri
Paralele", de col. dr )mil *trainu, in Bucegi, in apropierea ,arfului >mu, se afla un centru energetic A informational
natural al Terrei, semnalat de toate traditiile ci'ilizatiilor antice. #ristina Panculescu a remarcat, printr-o serie de
analize ale mostrelor de roca si electronografie, o serie de proprietati cu totul speciale ale acestui talp al #erului A
+r!orele ,ietii, identificat cu ,arful >colit. In final, demonstra ca #entrul reprezinta un loc geometric de cone.iune
cosmica, o poarta de iesire din uni'ersul terestru, cu o acti'itate energetica masura!ila, ce se manifesta ciclic,
constatand ca din 49=5 intensitatea centrului a depasit pragul de latenta. #entrul era cunoscut si pe 'remea dacilor,
aflandu-se pe muntele sfant DogaEon. ? F @ $up patru ani de cercetri sidue, ing. #. P%nculescu este con'ins c
Dogaionul, centrul energetic-informaGional al Terrei, se afl n Bucegi, mai precis pe '%rful Bucura-$um!ra'a din
apropierea '%rfului >mu. *ste o ipotez care tre!uie 'erificat, dar relatrile unor personalitGi demne de toat
ncrederea indic c s-au ncrcat energetic pentru o perioad de timp, dup ce au 'izitat platoul Bucegilor, iar n jurul
fin.ului, a fost o!ser'at un &alou de lumin cu efecte !enefice asupra organismului. *ste posi!il ca datorit flu.lui
enrgetic fa'ora!il, la primii paHi ai e'oGiei umanitGii prin 8poarta Dogaionului" s fi 'enit reprezentanGii unei ci'ilizaGii
e.traterestre, care a ndrumat omenirea. +lGii localizeaz aceast poart n PeHtera Ialomicioarei din Bucegi, unde au
loc fenomene paranormale, unul fiind c lmpile se sting n timp ce lum%nrile rm%n aprinse.
Cnul dintre cei mai fer'enti cercetatori ai geografiei sacre a -omaniei, !an 'orneliu Braneanu, care a pu!licat
numeroase articole despre centrul sacerdotal din Bucegi, confirma ca in inima muntelui e.ista o retea de galerii
su!terane care, este posi!il sa uneasca mai multe pesteri si sa ai!a galerii de legatura cu alte centre sacre din lume. +
studiat si cartea lui $aniel -uzo, 8"a &istoria fantastica de un descu!rimiento", pu!licata de *ditura $iana, din Me.ic,
despre calatoria acestuia 8prin muntii cei sfinti" ai -omaniei, ce pastreaza amintiri despre ci'ilizatia de dinainte de
Potop. -uzo a ramas fascinat de multitudinea reprezentarilor sacre de pe stancile ce strajuiesc drumul catre >mul,
8sculpturi stra'ec&i, anterioare Potopului, erodate de 'ec&ime", care infatiseaza sacerdoti si lei, paznici ai tezaurelor.
8+m studiat multe centre sacre protoistorice in lume, dar aici, in #arpati, am gasit Poarta #omorii", scria $aniel -uzo.
$espre ce comoara poate fi 'or!aI )e lamureste $an #orneliu Braneanu( 8)u este 'or!a numai de o comoara
materiala, ci de una in special spirituala, care sa transmita informatii de la un ciclu la altul al ci'ilizatiilor care s-au
dez'oltat pe Terra din timpuri ancestrale.
"o!sang -ampa a lansat ideea unui depozit initiatic su!teran in muntii Ti!etului, 'on $anni/en situa un altul in
muntii *Juadorului, iar $aniel -uzo a simtit ca triada sacra se inc&ide in Bucegi, daca nu cum'a aici incepe, dat fiind
cu'antul >M, de o importanta spirituala deose!ita, regasit in multe toponime doar la noi in tara".
Cultura +asma
'aniel Ruzo o numeste 3cultura +asma$ cea mai veche de pe glob, care s-a dezvoltat si a inflorit cu
peste </./// de ani in urma. 3%ceste monumente megalitice de o uimitoare expresivitate presarate pe tot
globul pamantesc au fost facute de aceeasi civilizatie. ?ehnica sculpturii in roca la nivelul la care a fost
aplicata pentru aceste monumente nu a mai fost repetata ulterior, la lucrari similare. Ainia comuna care
uneste toate monumentele acestei civilizatii stravechi este amplasarea lor pe munti sacri, temple ale unei
omeniri pierite, dar amplasate astfel incat sa nu dea voie urmasilor sa o uite si poate aceste puncte de
geografie sacra vor purifica si salva candva samburii umanitatii de cine stie ce cataclism maor, cum a fost
in trecut 'otopul$, concluziona )aniel =uzo in cartea sa 3+arcahuasi. #storia unei fantastice descoperiri$.
:indecatorii peruani cunosteau de mult geografia sacra descoperita de dr.=uzo. 'rin traditie, orice act de
vindecare, ca sa fie complet, trebuie sa treaca pe la 3pietrele sfinte$, cum numesc ei chipurile cioplite.
(arina )gurto, medic, dar si vindecator prin puteri oculte, din 'eru, a auzit de incarcatura energetica a
:arfului Cmu. Garina, ca maoritatea vindecatorilor peruani, organizeaza excursii in nordul tarii, la piramidele
incasilor si pe inaltimele despre care traditia spune ca sunt incarcate de energii pozitive. (a a atras atentia
ca si romanii ar trebui sa includa :arful Cmu ca traseu de energizare, fundamental pentru o vindecare
completa, atat fizica, cat si spirituala.
3 | P a g e
)r. ing. *oan +laru este autorul unor studii de specialitate privind energiile $"ogaioanelor$ din =omania.
)r. ing. #oan Claru este de parere ca exista mai multe "ogaioane, trei fiind principale: cel din &ucegi, care
cuprinde :arful Cmu, in %puseni +untele 5aina si =araul. 8ub aspectul energo-informational, orice varf cu
aspect de piramida este un posibil "ogaion, aceasta structura facilitand schimbul energetic si informational
cu Cosmosul. Gogaionul din &ucegi are, insa, o particularitate aparte: este inconurat de !H coloane de
cuart, care creeaza o energie extraordinara, iar apa care izvoraste direct din stanca este $apa vie$. )in
cercetarile dr.ing. #oan Claru a rezultat ca muntele si apa refac echilibrul energetic al omului, fapt cunoscut
de renumitii tamaduitori daci si abia redescoperit in prezent.

+ragmente din cartea lui +lorin ,heorghi-., /+enomenul #alentina" -,alentina 0arlea, femeia ne'ztoare din
IaHi
+nul aparitiei( 1990 Pag. 4=:, 4=K
,alentina a 8descoperit" un Hu'oi de energie 8care curge de sus" Hi la fin.ul din munGii Bucegi situat n centrul
Grii noastre!
$ar Hi la noi, n munGii care se c&eam Bucegi, este un paznic de-i zice fin.L Hi acolo este la fel, un Hu'oi foarte, foarte
puternic de energie, care face legtura ntre Piramida Mare din *gipt Hi piramida care este n Bucegi. +ceasta este
energia ocrotitoare a petecului de pm%nt pe care locuim, n care-i Gara noastr. $e fapt, n Bucegi nu este piramid,
este fin.ul, la care 'ine un Hu'oi foarte, foarte puternic de energie. )u Htiu cu c%t l-aH putea diferi de Hu'oiul de
energie de la piramida din *gipt. )umai cu puGin difer. $a<< Hu'oiul de energie de la fin.ul din Bucegi este
ocrotitorul -om%niei! * tot strlucitor, dar e de o intensitate puGin mai sla! dec%t cel din )gipt. * puGin mai sla! ca
energie, dar difer numai cu puGin de cel de la Piramida Mare.
Mi s HtiGi c este o legtur ntre fin.ul din Bucegi Hi Piramida Mare. *nergia care curge de sus se duce pe su! Pm%nt
la Piramida Mare. +sta, fiindc pe su! munGii Bucegi este o ap mare ce Gine legtura cu apa care trece pe su! fin. Hi
pe su! piramide, cci aHa cum sunt construite ele, pe dedesu!tul lor trece apa.
Ins am 'zut ce'a tare interesant dedesu!tul muntelui unde este *finxul din Bucegi1 dedesubt, sunt ni2te tunele
f.cute de oameni p.mnteni. +stea le-am 'zut atunci c%nd, la BucureHti, mi-or dat niHte fotografii cu munGii
fin.ului de la noi. Mi uit%ndu-m la poze, am dat de o intrare la care este paznic un clreG cu plete, ce st clare pe un
cal al!. $a< Hi el e m!rcat n al!. Ins e dintr-un fum strlucitor, nu-i din carne. +re cizme, n m%n are un cuGit lung,
iar pe cap are o coroan mare. ns el st acolo de foarte mult timp, poate de milioane de ani. #a s intru nuntru cu
pri'irea Hi s-mi dea li!ertatea s 'd, o tre!uit s m primeasc el Hi apoi s intru ntr-un tunel lung, care duce mult,
mult su! munte.
- #%nd am intrat n tunel, c e fcut lung ca o sal, n partea dreapt am 'zut niHte desprGituri. +m intrat cu pri'irea n
primul tunelL acolo era o mas fcut din ce'a greu, strlucitoare, cum ar fi cristalul strlucitor. Mi erau trei scunele
mult mai mici. Pe mas era ce'a ca din piele mpturit Hi pe ea erau niHte zg%rieturiL era ca Hi cum ar fi fost zg%riat cu
ce'a ascuGit - cu un '%rf de sticl sau de piatr - Hi au rmas dunguliGe. $ar zg%rieturile erau fcute ca un fel descris(
niHte !astonaHe, niHte sucituri. #%nd am trecut pe-acolo, am 'zut mai multe din astea mpturite Hi puse pe mas. Pe o
alt mas, mai era Hi altce'a, fcute parc tot din cristalL erau niHte cupe, dar s altfel, nu-s ca pa&arele de la noiL era
ce'a spat n ele.
4 | P a g e
Mai departe, parc n urmtorul tunel, am nt%lnit altce'a( acolo erau multe piese Hi &%r!uri fcute din s%rme, dar s
c&iar ade'rate, nu din culoriL erau ca un fel de aparate cu !utoane Hi cu multe s%rme nc%lcite. In mijloc, pe o mas, era
ce'a mai naltL era tot o msuG, dar mult mai nalt Hi cu ieHituri pe laturile ei, ca niHte sertare. In ele erau niHte f%Hii
lungi, aHa, ca din mtase, dar nu erau ntinse, erau cum ar fi mtasea dar mult mai su!Giri, era ns un fel de material din
ce'a lucios. Mi tot aHa, erau cu zg%rieturi pe ele. n fund, nfund de tot, acolo era o mas ntinsL a'ea o suprafaG mare,
pe care erau aHezate aparate de diferite feluri. $ar nici astea nu erau din culori.
$a< acolo o 'enit clreGul - care era ns din culoare, din fum- Hi mi-o artat, c atunci c%nd energia nu 'a mai curge pe
deasupra, acolo unde este paznicul din piatr - care, dup cu'inte domneHti, Htiu c i se spune fin.ul din Bucegi -,
atunci 'a intra nuntru cine'a din mintea noastr, a pm%ntenilor de josL acela 'a apsa pe !utonul pe care mi l-o artat
n spatele aparatelor, de pe partea st%ng. Mi-atunci, se 'a sc&im!a omenirea.
- ,a fi altce'a n locul pm%ntului nostru de-aici. ,d cum s-ar cufunda su! ape............
+tunci c%nd, cu HtiinGa care 'a fi pe Pm%nt, 'a !irui cine'a s ajung su! munGii Bucegi, 'a da de toate acele nscrisuri
Hi documente nsemnate Hi, dup semnele alea, 'a pricepe ce are de fcut. $ar asta se 'a nt%mpla numai dup ce
Hu'oiul de energie de deasupra 'a sl!i. P%n atunci, nu 'a reuHi nimeni s ajung acolo. $ar sta este foarte dirijat de
sus, c energia care 'ine la piramide Hi la fin.ul din *gipt, c%t Hi aici la noi, este susGinut de tot ce se nt%mpl n cer,
n stratul la 'iolet-auriu - nu Htiu cum s-i spun, c 'iolet i jos Hi auriu i n partea de sus, sus de tot.
$e-acolo 'ine energia n Hu'oaie, dar nu 'ine cum este ea acolo sus. +colo sus este energie pur Hi foarte ade'rat,
dar e mprGit n mare parte Hi e transformat n energie al! pentru Marea Piramid Hi pentru fin.ul din Bucegi.
+tunci c%nd se 'or pierde energia asta al! Hi contactul cu lumina de sus - Hi asta 'a fi socotit de cei de sus -. atunci
totul se 'a transforma ntr-o ap aici. $ar despre asta 'or 'or!i nu urmaHii noHtri, ci urmaHii urmaHilor noHtri, dintr-un
timp foarte, foarte ndeprtat
Inter'iu in care, in minutul 5, dna ,alentina 0arlea po'esteste ca fost iun'itata la 34*4, la institutul nuclear,
precum si la spitale din Toronto, Nue!ec ... - &ttps(11777.Eoutu!e.com17atc&I'OPuP00--s4)+

"Camera ,nregistr-rilor eterne"
Radu Cinamar ;autorul cartii $:iitor cu cap de mort$, ap1ruta 4n: -//I-!/J
=adu Cinamar 4mpreun1 cu 'eter +oon au scos 4mpreun1 o carte intitulat1 $Trans.lvania %unrise$ 4n care
se continu1 legenda existen0ei tunelurilor misterioase sub +un0ii &ucegi. 'ovestea e arhicunoscut1: 4n
-//H, 'entagonul ar fi descoperit prin satelit, utiliz7nd tehnologii ultramoderne, o anomalie 4n +un ii &ucegi.
)e aceea, americanii au f1cut o alian 1 cu departamentul cel mai secret al 8erviciului =om7n de #nforma ii,
care este cunoscut sub numele de )epartamentul Kero. =om7nii i americanii au folosit o tehnologie
secret1 a 'entagonului pentru a penetra o camer1 din interiorul muntelui, inaccesibil1 oamenilor. %colo, ei
ar fi descoperit celebra $Camer1 a 4nregistr1rilor eterne$ ;$*all of =ecords$J, l1sat1 de o civiliza0ie avansat1
4n apropierea a trei tuneluri misterioase care duc 4n interiorul p1m7ntului.
$Camera 4nregistr1rilor eterne$ este un concept introdus de /dgar Ca.ce. %ici se presupune c1 s-ar afla
istoria pierdut1 a omenirii dup1 distrugerea continentului pierdut al %tlantidei. )ar, (dgar Ca9ce spunea c1
4n lume exist1 H asemenea amfiteatre: una se afl1 4n apropierea insulei &imini ;&ahamas, 4n Cceanul
%tlantic, la L/ de "ilometri de 'eninsula MloridaJ, alta 4n ungla din Nutacan ;peninsul1 a +exiculuiJ, iar
ultima sub labele +arelui 8finx din (gipt. 6u aduce deloc aminte de 8finxul rom7nescF ;cite2te mai multe 4n
acest articol: (giptul ascunde oficial existen0a $%mfiteatrelor 4nregistr1rilor eterne$ de sub +arele 8finx.
5 | P a g e
Conexiunea lui +oon cu =om7nia i-a provenit de la )r. )avid %nderson, de la Centrul de Cercetare a
C1l1toriei 4n ?imp ;?ime ?ravel =esearch CenterJ, care i-a dezv1luit c1 o asemenea tehnologie exist1 4n
cadrul sateli0ilor 'entagonului. %cest lucru l-a dus pe 'eter +oon 4n =om7nia, 4ntr-o c1l1torie plin1 de
aventuri, pentru a vizita 8finxul rom7nesc.
8e presupune c1 4n lume ar exista H tuneluri misterioase care duc la $%mfiteatrele ,nregistr1rilor (terne$:
unul este situat 4n &ucegi, al doilea 4n ?ibet 2i al treilea 4n (gipt. Conform lui )r.+oon 2i =adu Cinamar, de la
aceast1 camer1 mai exist1 tuneluri care duc spre interiorul '1m7ntului, acolo unde o mare civiliza0ie a
prosperat 4n trecutul 4ndep1rtat al omenirii. ,n interiorul '1m7ntul s-ar afla o ma2in1 a timpului, iar 4ntreg
spa0iul este construit pentru fiin0e uria2e, de cel pu0in < metri 4n1l0ime. )ac1 aceast1 ma2in1 a timpului 2i
Camera ,nregistr1rilor (terne exist1, atunci se pune problema cine le-a construitE ( vorba de o alt1 specie
care a tr1it pe '1m7nt, de o alt1 civiliza0ie omeneasc1 avansat1, de o civiliza0ie extraterestr1 sau de un
univers paralel care intersecteaz1 timpul i spa iul nostruE
http://www.lovendal.ro/wp<-/haideti-sa-spunem-adevarul-despre-tunelul-de-sub-sfinxul-din-bucegi-care-ar-duce-la-amfiteatrul-inregistrarilor-eterne-
concept-imaginat-de-edgar-ca9ce-chiar-exista-o-masina-a-timpului-in-int/

Radu Timofte 0 fost sef al %R* a fost asasinat pentru a nu face pu#lica 'escoperirea din Bucegi
el a fost prezent la intreaga operatiune de patrundere sub +asivul &ucegi pe !! %ugust -//HF
=adu ?imofte ;n. 7 aprilie !OIO - d. !O octombrie -//OJ a fost un om politic rom7n, membru al '8) i
senator 4ntre anii !OO/--//!. (l a 4ndeplinit func ia de director al 8erviciului =om7n de #nforma ii 4ntre anii
-//! - -//.. =adu ?imofte, a murit la varsta de ./ de ani. 8e pare ca era bolnav de mai mult timp de
leucemie, celebra $boala$ de asasinare.
Aa data de -/ iulie -//., %lexandru =adu ?imofte si-a prezentat demisia din functia de director al 8=# , ca
urmare a situatiei create de eliberarea si disparitia lui Cmar *a9ssam ;acuzat de terorismJ
=adu ?imofte a fost sef al 8=# in regimurile #liescu dar si putin din regimul &asescu.
(l a ramas cunoscut conspirationistilor cu o afirmatie anti-masonica, in (venimentul zilei nr. !I.. din --
aprilie !OO7.
8i %ntonie #orgovan a murit, tot de cancer la scurt timp dupa declaratiile anti-masonice.
Mara indoaia =adu ?imofte a avut acces la tot dosarul pe masa cu privire la datele descoperirii de su#
Bucegi ;descrise de Radu Cinamar in cartea 3:iitor cu cap de mort$J, iar moartea sa subita este un semn
de intrebare.
'e !! august -//H, in timpul +arii )escoperiri din &ucegi a avut loc 8edinta de Prgenta C8%?, din care a
facut parte si =adu ?imofte. 8edinta de urgenta a C8%? s-a incheiat cu niste pumni in masa din partea
delegatiei americane sosite de urgenta la &ucuresti pentru a prolifera cu amenintari la adresa =omaniei
daca se va face publica descoperirea.
'robabil c1, printre altele, primirea 4n 6%?C care s-a efectuat 4n grab1, 4n prim1vara lui -//I, a f1cut 2i ea
parte din pachetul secret de 3compensa0ii$ pentru aceast1 hot1r7re, 4n acest context, plasarea unor baze
6 | P a g e
militare americane pe teritoriul =om7niei poate s1 devin1 o certitudine 4n urm1torii ani, constituind o
3pav1z1$ puternic1 pentru loca0ia din +un0ii &ucegi.
#ntamplari uluitoare care au avut loc la data de !/ septembrie -//H, la numai cateva saptamani dupa
uluitoarea descoperire din &ucegi. Aa acea data directorul -I, =adu ?imofte, a fost pentru prima data intr-
un conflict public deschis cu Comisia parlamentara, care se ocupa de verificarea acestui serviciu secret,
dupa cum scria si Kiarul Minanciar, la data de !! septembrie -//H. Comisia a reprosat -I ca a fost
incapabil sa se reformeze si are un management gresit. (xplicatia pentru presa, a fost aceea ca, conflictul a
pornit de la reprosurile facute de Comisia parlamentara, care era condusa la acea vreme de catre #oan
8tan. Plterior #liescu cerea C8%? sa-l audieze pe #oan 8tan pentru criticile aduse -I. 8igur, aici era pentru
mica presa masonica din =omania, un simplu conflict si doar atat.
Plterior, =adu ?imofte, s-a enervat si a dorit sa fie facuta publica stenograma audierii sale de catre Comisia
parlamentara, dar publicarea stenogramei nu s-a putut face deoarece s-a invocat imediat $secretul$ si faptul
ca aceasta stenograma este clasifica, ea putand fi citita sau derulata audio numai in fata membrilor
Comisiei, nu si a publicului.
)irectorul 8=# , antimasonul =adu ?imofte, reuseste sa-l opreasca pe masonul %drian 6astase sa
cenzureze cartile lui =adu Cinamar in care se vorbeste despre descoperirea din &ucegi.
=adu ?imofte, a fost cel care si-a dat acordul expres pentru publicarea volumelor lui =adu Cinamar,
ustificand ca $poporul roman trebuie sa stie ce s-a intamplat, daca nu avem posibilitatea s-o facem publica
descoperirea$.
#mediat dupa publicarea primului volum, $:iitor cu cap de mort$, incepusera sa apara anumite voci
contradictorii din cadrul C8%?, care nu vroiau sa fie de acord, dar spiritele s-au linistit, dar dupa publicarea
volumului al treilea $+isterul din (gipt primul tunel$, unde se vorbeste despre calatoria echipei romano-
americane, efectuata intre octombrie -//H iulie -//I, printr-unul dintre tunelurile din &ucegi, acestia
aungand la -./ m adancime, intr-o Camera Cculta, aflata sub +area 'iramida din (gipt, la -./ m
adancime.
=adu ?imofte, a fost chemat iarasi la audieri, cu privire la ce aceste volume $care tot apar$, insa acesta,
alaturi de alti colonei si un general, au sustinut ca $ele se incadreaza in curentul 8M, asa ca nu va fi o
problema$. +ai exact, ele contin o realitate atat de tulburatoare, incat, doar o mica parte din oameni, le vor
lua ca reale. Pn simplu oc strategic F
=adu ?imofte, a ustificat in fata Comisiei 8peciale de %ncheta nevoia vehementa pentru publicarea acestor
informatii sugerand ca $ele vor fi luate in considerare doar de o mica parte din oameni$, asa ca nu reprezinta
o probleme, deoarece maoritatea oamenilor le vor considera $8M$ ;fictiuni sau minciuniJ. 8trategia a
functionat si asa s-a permis, cu greu ce-i drept, publicarea noilor informatii.
http://blogosfera.piatza.net/fara-secrete/tensiunile-extreme-dintre-fostul-director-al-sri-anti-masonul-radu-timofte-si-membri-
comisiei-csat-din-!/-septembrie--//H-in-contextul-descoperirii-din-bucegi/
http://www.nationalisti.ro/-/!H//./fostul-director-sri-radu-timofte-asasinat/

7 | P a g e


8 | P a g e

http://www.diasporatv.eu/descoperirea-din-bucegi-din-anul--//H-cea-mai-mare-descoperire-arheologica-de-pe-planeta-si-din-toate-
timpurile/
http://www.fara-secrete.ro/descoperirea-din-bucegi-din-anul--//H-cea-mai-mare-descoperire-arheologica-de-pe-planeta-si-din-
toate-timpurile./
Cele 7 izvoare din Bucegi au cea mai pura apa de pe
Planeta unde nu exista nicio bacterie! Oamenii de
stiinta sint uimiti sa constate asa ceva! NATO a derulat
cercetari stiintifce in zona inca din anul 2! alaturi
de specialistii de la Pentagon!
Scris de Dragos Anunnaki pe duminic, 15 septemrie 2!13Publicat "n# "storia ade#arata a
$omaniei
% | P a g e
$incolo de descoperirea din Bucegi, din anul 233:, Bucegii mai prezinta un lucru considerat de Qoamenii de
stiintaR ca fiind un QmisterR si anume cele S iz'oare din Bucegi. Informatiile desecretizate de curand, arata ca
inca de pe timpul lui #eausescu, securistii stiau despre aceste iz'oare, care au si fost analizate inca din anii
T:3.
5nde se afla cele 6 i&voare miraculoase7
In Bucegi, catre rasarit, in #&eile Banoaga, mai e.act intre frumosul "ac Bol!oci si cropoasa, se gasesc
sapte iz'oare a caror apa uimeste stiinta si alimenteaza mitul.
+flate sus in munti, la 4:33 de metri, iz'oarele isi apro'izioneaza su'oaiele dintr-un lac su!teran, ce isi are
sursele nesecate, parca in infinit, ci nu in strafundurile stancoase ale unei grote ascunse.
#u un de!it de apro.imati' K33 de litri pe secunda, iz'oarele tasnesc la suprafata dintotdeauna.
3egustorii de apa vie, van&atori de ilu&ii7
#&iar daca unii profita !aneste, speculand mitul, legenda si proprietatile reale ale apei, acest lucru nu reuseste
nici sa stir!easca insusirea iz'oarelor ori miraculosul, nici sa altereze frumusetea si energia zonei.
>ricat am culti'a denigrarea si minimalizarea caracteristicilor curati'e, influentati de ideea e.ploatarii lor,
tre!uie mentionat ca cele 6 i&voare si calitatea lor de apa 'ie, au e.istat cu mult inaintea afaceristilor.
1! | P a g e
*a bei din apa dacilor
peculatia nu ar fi una e.agerata daca tinem cont de circuitul apei in natura.
i lucru cert este ca iz'oarele curgeau neo!osit si acum 2333 de ani, potolind setea de cunoastere a
sacerdotilor si initiatilor, 'indecand muri!unzi ori racorindu-l pe Bamol.e si contri!uindu-i la nemurire, asa
cum spune po'estea.
Poate pe cursul apei in sus, gaseau dacii poarta catre necuprins, in lacul fara de sfarsitF poate ca flu'iul din
adancuri &ranea eflu'iile de intelepciune dacaF cine stieI!
)xplicatia stiintifica legata de puritatea i&voarelor vii
*.ista !ineinteles si o e.plicatie stiintifica rezultata in urma cercetarilor de la!orator. Preocupari constante, in
ceea ce pri'este studiul apei fantastice au e.istat inca din 492S.
#ercetatorii romani si straini incearca sa aduca in planul palpa!ilului, digera!ilului si accepta!ilului, natura
celor S iz'oare 'ii, printr-o lamurire stiintifica. $rept pentru care au considerat ca apa trece printr-un camp
magnetic, care ii ordoneaza structura moleculara, pana la ideal.
$e asemenea, oamenii de stiinta 'in sa intareasca constatarea cum ca ar fi cea mai pura si mai energizata apa
din lume, prin ipoteza ca iz'oarele ar tra'ersa un zacamant de argint. +cesta impiedica dez'oltarea !acteriilor
care sunt intr-ade'ar ine.istente. #eea ce este cel putin straniu, fiindca in raport cu limita minima acceptata a
numarului de !acterii, care este U in orice apa din lume, iz'oarele noastre au 3.
In prezent, zona este inc&isa su! justificarea cel putin aparenta, ca ar fi destinata in intregime cercetarilor. )u
stim insa daca nu se 'rea cum'a doar monopolul, ca in 'remurile trecute, cand doar marele demnitar a'ea
e.clusi'itate pentru a-si asigura nemurirea.
*pecialistii de la 3489 cu ochii pe cele 6 i&voare:
Fara indoiala ca serviciile de informatii ale NATO, cea mai puternica alianta politico-militara din toate
timpurile, sunt mereu pe faza. Astfel se explica cum au aflat de apa cu proprietati curative care tasneste
dintr-o stanca pe coclauri putin umblate din muntii aflati la 13 m de !omarnic, pe "alea #ra$ovei, din
izvorul %apte &olovani, cunoscut mai bine doar de cativa padurari.
'zvorul %apte &olovani, vizitat de experti ai Atlanticului de Nord
(xpertii NATO din &erlin s-au aventurat in primavara anului trecut pana la &olovani, recoltand apa in niste
recipienti, continut ce a aratat, in urma unor analize sofisticate de laborator, ca lic$idul nu contine deloc
nitrati, fiind cel mai pur din (uropa. 'n decembrie )**+, compania F,--. 'NFO- %-/ din !ampina a
concesionat prin licitatie izvorul si terenul aferent de la &olovani, pe o perioada de 01 de ani. 2irectorul
firmei respective i-a declarat ziaristei /aura #istol de la 34iua56 3Nici nu am casti7at bine licitatia 8 asta se
intampla la inceputul acestei luni 8 si ne-am pomenit cu o scrisoare prin care ni se propunea o colaborare.
-eprezentantii NATO doreau ca noi sa imbuteliem si sa distribuim apa de la &olovani trupelor aflate in
misiune pe teritoriul tarii noastre. #roiectul va fi demarat in vara anului viitor, iar in prima faza va trebui sa
cumparam utila9e pentru captarea si transportul apei din munte. Acest lucru presupune montarea unei
conducte de 1: m care sa strabata intrea7a zona muntoasa. 'nvestitia va a9un7e la cel putin un milion de
euro. Apoi, in etapa a doua, vom construi pe 2N 1, la ilometrul 1*;, o fabrica moderna de imbuteliere5 .
'nvestitia poate redresa simtitor bu7etul local si rata soma9ului din orasul !omarnic.
11 | P a g e
'n afara de 7radul exceptional de puritate a apei de la izvorul %apte &olovani, despre proprietatile curative
ale lic$idului pentru diverse maladii nu se stie aproape nimic. !u totul altfel stau lucrurile in zona numita
%A#T( '4"OA-( de pe versantul estic al muntilor &uce7i, pe "alea 'alomitei, intre /acul &olboci si
%cropoasa, cu cele de la %apte 'zvoare, aflat la circa < m de =erculane, pe drumul spre &aia de Arama, sau
cu 'zvorul Tamaduirii de la %ambata de %us, de la #oalele >untilor Fa7aras. #entru a radio7rafia
proprietatile curative ale apelor respective trebuie sa coboram cu opt milenii intr-o istorie care ne va rezerva
in viitor multe surprize.
Nucleul spiritual al contestatului Imperiu Pelasgic
Nicolae 2ensusianu, membru corespondent al Academiei -omane la sectiunea istorica, si-a petrecut 0* de
ani din viata pentru a dovedi, in 1113, in monumentala sa lucrare 32acia pre$istorica5 , ca suntem
stramosii celui mai mare imperiu din istoria omenirii 8 'mperiul #elas7ic. Teoriile si interpretarile lui
2ensusianu sunt in mare parte depasite, multe sunt eronate, dar sunt si elemente confirmate de sapaturile
ar$eolo7ice. 2A!'A #-('%TO-'!a indica un nucleu spiritual al 'mperiului #elas7ic, perimetrul cuprins
intre #ortile de Fier, >untii &uce7i si >untii &uzaului. 'n afara de izvorul de la %ambata de %us, care nu se
afla in respectivul perimetru, celelalte doua locatii mentionate sunt. 2ensusianu, plecand de la
rationamentul ca termenul 3!oloanele lui =eracles ?=ercule@5 reprezinta numai un simbol le7at de templul
le7endarului erou semizeu, localizeaza extrema de vest a !entrului spiritual neolitic al pelas7ilor la #ortile
de Fier, nu departe de statiunea &aile =erculane. !u prile9ul construirii in cooperare romano-iu7oslava la
#ortile de Fier a cunoscutei $idrocentrale, a fost scoasa la iveala o asezare urbana vec$e de ;* de secole.
(ste vorba de /(#'N%A'-"'-, descoperita pe malul sarbesc, care a fost mutata, portiune cu portiune, pe o
platforma speciala aflata la )* de metri deasupra nivelului 2unarii.
Aceasta descoperire locala, neindea9uns de cunoscuta marelui public, a ec$ipei de ar$eolo7i din tara vecina,
condusa de 2. %tre9ovic, constituie o dovada de necontestat ca civilizatia europeana nu isi are 7eneza in cea
din Orientrul Apropiat. 'n 11+;, s-a stabilit ca asezarea avea trei straturi de cultura, un urbanism dezvoltat,
cu o deosebita dezvoltare artistica vadita in 3protorealismul5 sculpturilor, iar studiul sc$eletelor duce la
concluzia ca acestea apartin unui tip european robust, varianta a lui !ro->a7non, dar specialistii sunt de
parere ca a avut si precursori. 3,rbea5 era prevazuta cu doua axe principale, fiind o inovatie
extraordinara, locuintele, de dimensiuni iesite din comun pentru perioada respectiva, erau captusite cu o
tencuiala $idrofu7a. !asele sunt dispuse intr-o perfecta simetrie, toate avand forma trapezoidala, sau mai
precis sectiune tronconica de +* de 7rade, care se putea realiza numai prin cunostinte matematice precise, in
opinia academicianului Nicolae Teodorescu.
!u cele opt milenii vec$ime, /epinsi-"ir e cu 1.1+* de ani mai 3batrana5 decat prima asezare urbana din
istoria omenirii, atestata ar$eolo7ic in apropierea 'eri$onului, 3orasul preistoric5 de la #ortile de Fier fiind
in plina inflorire cand %umerul nici nu exista. Nu este exclus ca varianta !ro->a7nonilor de lan7a
=erculane sa se fi tratat de intinderi musculare si de lovituri la oase in mofetele naturale cu apa care atin7e
;*B in unele locuri, de pe "alea !ernei, pe mar7inea soselei de la =erculane la &aia de Arama, zona
cunoscuta de mosi-stramosi ca %apte 'zvoare. /a mi9locul anilor C;*, un batran staroste de ciobani din "ama
%trun7a de pe "alea 'alomitei, &aci Farcas, a istorisit unor turisti cateva le7ende sacre ale dacilor, le7ende
care coborau la stra-strabunicii acestora in timpuri imemorialeD o piatra ?probabil un meteorit 8 n.n.@ a
cazut din inaltul cerului, aprinzand o parte din padurea din muntii de basm, un sin7ur om avand cura9ul sa
se apropie de roca infricosatoare si sa o duca in pestera sa, fiind folosita la iscarea focului si la iluminat,
apoi la vanatoare. #roprietatile sale erau ma7ice6 stapanea timpul si diri9a destinele. &rusc, au disparut si
piatra, si posesorul ei, dar acesta aparea cateodata in plina noapte ca o aura luminoasa care lua forma unui
batran.
!u timpul, oamenii au inceput sa ii aduca ofrande ciudatei aratari numite de &aci Farcas 4eul Necunoscut
sau 4eul din Erota. #ornind de la maxima ca orice le7enda are un sambure de adevar, %trabon din Amaseia,
12 | P a g e
cel mai important 7eo7raf al antic$itatii, scria in al doilea deceniu al erei noastre despre preotii sau
3profetii5 pelas7i ca acestia erau oameni atotstiutori, priceputi la interpretarea viselor, a oracolelor si a
semnelor divine, locuind in lacasuri subterane, 3Aata7oian5 sau 3Aa7oian5. #ovestitorul si-a depanat in
continuare le7enda, mentionand ca 4eul din Erota a devenit >os Timp, pentru ca acesta, fiind nemuritor,
putea sa stapaneasca timpul.
Ceausescu era foarte interesat de Tinerete Fara Batranete
'n ciclul de le7ende de la "ama %trun7a se numara si cea a lui 4amolxis, cel ales de %teaua->ama, care a
dat nastere #ietrei %acre, sa fie initiat din randul celor mai destoinici 7eto-daci liberi. /a porunca 2u$ului
#ietrei %acre din >untele Ascuns, 4almoxis a colindat lumea lar7a, sin7ura cale spre a intele7e puterea
pietrei. /a plecare, %finxul, paznicul cu c$ip de 7ranit al Triun7$iului %acru si a #ietrei %acre, l-a povatuit6
3Timpul este prietenul tau. 'nca nu-l poti stapani, dar el te asteapta sa inveti asta . 'ntors in patrie,
4amolxis a inceput sa propovaduiasca printre 7eto-daci despre intelepciune, credinta si suflet si, impartind
dreptatea, fapte ce au a9uns la urec$ile re7elui care l-a numit >are #reot. 2upa sute de ani, 4amolxis a fost
coborat in inima muntelui, devenind zeu nemuritor, iar dupa alte sute de ani, un ostean care a pazit toata
viata $otarele 2aciei a fost transformat in O>,, cel mai inalt munte pentru eternitate, 3prevestind prin
mu7etul de bucium al vantului cand dusmanii se apropie de tara lui dra7a5.
2upa foarte multi ani, functia de >are #reot trecuse la mai multi alesi de ursitoare, pana la 2eceneu,
inzestrat si el de 4amolxis cu darul nemuririi. /a un an dupa ce 2ecebal murise in luptele cu cotropitorii
romani, 7eto-dacii au trimis un sol la 4amolxis, care era primit numai daca avea sufletul curat, dovedit prin
ritualul de a fi aruncat in sus cazand in sulite, iar atunci cand cel ales murea pe loc, se considera ca este cel
ales. Apoi, insusi 2eceneu s-a dus la 4amolxis sa obtina iertarea 7eto-dacilor, care se abatusera de la
dreapta credinta. /asand la o parte le7endele care s-au transmis pe cale orala timp de milenii pana in zilele
noastre, sa trecem in revista ce spun istoricii despre 3miezul5 celor relatate.
=erodot, supranumit si parintele istoriei, declara ca 7etii se cred nemuritori, iar cei care pier se duc la
4amolxis sau Eebeleizis, o fiinta divina. !omentand 3soliile5 periodice, din patru in patru ani, la 4amolxis,
>ircea (liade, unul dintre cei mai mari specialisti ai istoriei reli7iilor, concluzioneaza ca sacrificiul
3reactualiza raporturile directe dintre 7eti si zeul lor5. Eeo7raful %trabon scrie ca 4amolxis s-a retras pe
culmea muntelui sacru Ao7aion, in apropierea unui rau cu apa limpede. 2upa unii cercetatori, AOE-A-'ON
insemna 3!apul >a7nificului5 , fiind si denumirea &uce7ilor. Aici se afla si #estera 'alomitei, pe lan7a care
trece raul cu apa limpede si %finxul romanesc, situate pe platoul din apropierea cabanei &abele. Acesta a
suferit numai in ultima suta de ani serioase modificari, in urma actiunii a7entilor naturali, dar si a turistilor
needucati, me7alitul fiind, in urma analizei unor foto7rafii si desene mai vec$i, mult mai aproape de o
ima7ine in profil a unui urias c$ip uman, mai bine conturat sub anumite un7$iuri de lumena. Asupra uriasei
stanci sunt pareri pro si contra in randurile cercetatorilor, unii optand pentru un capriciu al naturii, altii,
pentru o sculptura 7i7antica.
-emarcand ca cercetarile nu s-au facut la baza %finxului romanesc, acesta a revenit in actualitate la sfarsitul
anilor C<*, cand cunoscutul cercetator peruan 2aniel -uzo 8 care a descoperit in #eru sculpturi uriase,
pentru realizarea carora un popor necunoscut a folosit in urma cu circa douazeci de milenii stanci naturale
8 a 3radio7rafiat5 %finxul si "arful Omu, un adevarat focar de ener7ie spirituala, dupa aprecierea unor
persoane cu perceptii extrasenzoriale. !ercetatorul sud-american nu a exclus posibilitatea ca unele me7alite
din &uce7i sa fi fost prelucrate de oameni, ceea ce in lucrarile de specialitate poarta denumirea de ori7ine
antropica, ipoteza sustinuta si de profesorul Traian Naum.
Anul 11+;, cand au loc cercetarile lui 2aniel -uzo, trebuie coroborat cu un alt eveniment important pentru
investi7atiile la care ne referim. (ste vorba de mula9ul executat fidel dupa cele 1): de tablouri reliefate in
marmura de !ararra pe ori7inalul !olumnei lui Traian care, dupa un lun7 sta7iu de depozitare la -oma, in
13 | P a g e
subsolurile /ateranului, ale Forului -oman si ale "aticanului, intarzierea pricinuita de vitre7ia ultimului
razboi mondial, a a9uns in sfarsit la &ucuresti. !opia realizata din ciment-armat dupa ori7inalul atribuit
celui mai mare arc$itect al antic$itatii, Apollodor din 2amasc, ofera, dupa cum scrie prof. univ. dr. 2umitru
Tudor, 3documentatia directa si vasta privitoare la studierea tuturor problemelor le7ate de momentul
cuceririi re7atului dac si inceputurile romanitatii de la nordul 2unarii5.
!eausescu a fost informat ca exista o sursa de apa foarte pura, cunoscuta de peste doua mii de ani, care se
7aseste in zona initiatica a dacilor din &uce7i, scrierile antice pomenind de apa miraculoasa din care a baut
4amolxe?4amolxis@ inainte de a deveni zeu. >ai mult, ca exista un simbol al celor sapte izvoare pe scuturile
dacice. (ste c$iar zona de care am vorbit, de pe versantul estic al masivului &uce7ilor, apa ciudata de aici
constituind obiectul unui studiu de laborator inca din 11)<, studiu continuat in perioada interbelica de catre
academicianul E$eor7$e >ur7eanu si de catre o societate franceza. Testele au dovedit ca apa de la 3%apte
'zvoare5 are toti indicatorii calitativi, un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute in lume,
numarul bacteriilor fiind zero, ca si poluarea cu azotati si azotiti. !eausescu a fost placut impresionat ca, in
urma ultimelor studii facute la =idrote$nica, in zona !$eilor 4anoa7ei, la 'zvoarele 'alomitei ar exista un
nucleu ener7etic pozitiv al nemuririi.
(ste imposibil ca dictatorul sa nu fi discutat cu Tovarasa problema, mai ales ca acesteia i se aducea in
fiecare zi cu elicopterul de la Olanesti apa minerala proaspata pentru afectiunile de care suferea, in special
ale tubului di7estiv, fapt confirmat si de marturiile militarilor care au intrat in contact cu aceasta in orele
dinaintea executiei si care arata ca, neavand spraF-uri asupra sa sau parfumuri, de7a9a un miros foarte
7reu, ca de cadavru. !amil -o7usi, care a fost ar$itectul de interior al familiei !eausescu vreme de cateva
decenii, isi aminteste ca in fiecare zi se aducea o cisterna de apa plata de la !ampulun7, folosita numai la
spalarea vaselor, cu toate ca la casa principala din #rimaverii exista un put adanc de o suta de metri, cu apa
pura. 'n consecinta, !eausescu a cerut ca perimetrul in care se afla %A#T( '4"OA-( de la %cropoasa sa fie
inc$is circuitului turistic si sa se limiteze accesul la datele cercetarilor.
Anomaliile ma7netice, de la extaz la a7onie
2r. in7. 'on Olteanu declara in vara anului )**3 pentru cotidianul /ibertatea ca dosarele de la 3%apte
'zvoare5 au fost redesc$ise in 111*, iar testele moderne confirma ca apa izvoraste dintr-o 7rota, unde se afla
un imens lac subteran, cu un debit de 0.*** litriGsecunda. 'zvoarele sunt intr-adevar unele dintre cele mai
pure surse naturale de apa plata din lume, datorate unor anomalii ale ma7netismului Terrei, inca nestiindu-
se cauza si efectele ce le pot avea anomaliile respective asupra or7anismului uman. E$eor7$e >armureanu,
directorul 'nstitutului National de Fizica a #amantului, a precizat recent ca, in urma studiilor de cercetare a
rocilor, ultima inversare a polilor ma7netici a avut loc acum <;*.*** de ani.
!onform cotidianului 4iarul, unii cercetatori situeaza fenomenul la sfarsitul anului )*1), marcat de
sc$imbarile dramatice de climei, iar radiatiile solare mult mai puternice sunt o consecinta ce va afecta in
special persoanele care simt campul electroma7netic al #amantului, respectiv paranormalii. 'nvesti7atiile
facute de noi au dus si la descoperirea partii pline a pa$arului, deoarece exista un dispozitiv caruia, din
motive de publicitate, nu ii dam numele, care, combinand elemente de radionica si or7anicitate, focalizand
un flux ener7etic extrem de puternic asupra unui subiect, are efecte benefice asupra unor maladii, apa
distilata isi sc$imba 7ustul, iar plantele tratate cu apa incarcata de respectivul aparat cresc remarcabil mai
repede decat celelalte plante.
,n alt loc unde ar trebui cercetat efectul benefic al anomaliilor ma7netice este 'zvorul Tamaduirii de la
%ambata de %us, de la poalele Fa7arasilor, unde incepand din secolul al H"'-lea crestinii ortodocsi au
descoperit un izvor cu proprietati miraculoase. 2e atunci, mii de credinciosi suferind de boli psi$ice, printre
care depresiile si epilepsia, si-au 7asit videcarea.
14 | P a g e
-evenind la %apte 'zvoare de la !$eile 4anoa7ei, un 7rup de cercetatori bucuresteni a intocmit un proiect de
captare si imbuteliere a apei 3sacre5 si totodata, in cooperare cu consiliile locale, cu cateva or7anizatii
non7uvernamentale din strainatate si cadre ale ,niversitatii "ala$ia din Tar7oviste, au demarat actiunea de
realizare in partea estica a >asivului &uce7i a unui 3antipolis5. >ai precis, o statie-pilot in care sa se
testeze o forma de civilizatie rurala, cu diminuarea factorilor urbani nocivi, dar cu pastrarea unor cuceriri
ale civilizatiei citadine, cum ar fi internetul si telefonia mobila.
"orbim de apa pura, care necesita sute de milioane de euro, bune de investit intr-o tara membra ,(, unde, in
mileniul trei, comune intre7i din 9udete precum Tulcea sau "aslui sunt lipsite complet de surse obisnuite de
apa potabila, sau aceasta nu se poate folosi din cauza poluarii. Festivismul sarbatoririi 4ilei >ediului a
trecut neobservat de omul de rand, in conditiile in care toti suntem vinovati intr-o mica sau mare masura de
poluare. #ana candIJ5K1L
+s mai 'rea sa reamintesc inca doua lucruri ce e.ista in Muntii Bucegi(
4. Q0ura de -aiR A cele!ra zona de un /m patrat, unde organismul nu o!oseste indiferent cat de mult efort ar
depunde si daca ajunge acolo un corp o!osit, imediat se 'a re'igora. In 4999, un institut de cercetari
particular din Bucuresti, angajat de o firma straina pentru a studia su!teranul unei zone din Bucegi, a gasit
ce'a care poate fi asimilat cu legendara Q0ura de -aiR. * 'or!a despre o panta cu o suprafata de apro.imati'
un /ilometru patrat, unde se manifesta o anomalie magnetica atipica, dupa cum o definesc specialistii, zona
care are efecte !enefice uluitoare asupra organismului uman. *ste, foarte pro!a!il, cea mai ciudata
descoperire facuta 'reodata in -omania.
a!ina Ispas, cercetator la Institutul de *tnografie si ;olclor, considera ca termenul de Q0ura de -aiR
e.prima o realitate sim!olica a sacrului si una metaforica, in poezia populara, ca imagine artistica a atingerii
armoniei a!solute. #u alte cu'inte este 'or!a doar despre o traditie populara, fara o !aza in realitatea
concreta, palpa!ila.
Mai multe cititi pe larg aici -6 &ttp(11777.fara-secrete.ro1gura-de-rai-din-muntii-!ucegi-un-loc-de-un-
/ilometru-patrat-in-care-organismul-nu-o!oseste-si-functiile-fizico-c&imice-se-re'igoreaza-!rusc.
2. Volograma din Muntii Bucegi A anual, pe 2= )oiem!rie, data care este considerata si Qziua sfin.uluiR de
catre multe persoane, se proiecteaza in Muntii Bucegi, atat in Masi'ul #araiman, cat si in Masi'ul Bucegi o
&olograma uriasa. #ea mai 'azuta &olograma este cea in care intra si #rucea #araiman de pe Masi'ul
#araiman, cel mai inalt din Muntii Bucegi.
Mai multe despre aceasta &olograma, care soc&eaza oamenii de stiinta, a'and in 'edere ca nu este deloc, un
fenomen de refractie, asa cum s-a crezut initial, cititi aici -6 &ttp(11777.fara-secrete.ro1&olograma-din-
masi'ul-!ucegi-si-caraiman-impreuna-crucea-caraiman-ce-se-proiecteaza-in-nori-un-fenomen-misterios.
$escoperirea din Masi'ul Bucegi din +ugust 233: A cea mai mare descoperire din toate timpurile! Totul
de'enind un *#-*T mondial!
$escoperirea din Masi'ul Bucegi din +ugust 233: A un secret teri!il in
topul secretelor de pe lista proiectelor negre ale C..+.P.
C..+.P. sau Qproiectele negreR se traduc prin Qoperatiune ultrasecreta si
complet inc&isa recunoasterii oficialeR. Practic acestea nu e.ista oficial
si nici c&iar presedintii de state nu au acces la asemenea date. In
esenta, datele sint de acest gen, despre ce discutam noi, doar ca ei au
do'ezile palpa!ile, empiriceF
15 | P a g e
$espre Proiectele )egre ale C..+.P. am scris pe larg aici -6 &ttp(11777.fara-secrete.ro1proiectele-negre-ale-
u-s-a-p-aici-se-afla-energia-punctului-zero-te&nologia-antigra'itationala-fuziunea-atomica-la-rece-si-alte-
te&nologii-ce-sint-ascunse-si-negate-in-mod-oficial-de-catre-oame.
Q-omania nu si-a luat un angajament definiti' in ceea ce pri'este secretul
descoperirii din Masi'ul Bucegi, insa din ce am aflat acel protocol semnat
de carpa D0B-ista, Iliescu, a fost semnat pe 43 ani, el e.pirand in +ugust
234:.
$escoperirea din Masi'ul Bucegi a zguduit efecti' eHafodajul politic,
HtiinGific Hi religios al celei mai mari puteri actuale, care sunt tatele
Cnite ale +mericii. + instituit imediat cel mai teri!il secret mondial Hi
a impliWcat o lupt diplomatic teri!il Hi presiuni politice
e.traWordinare, deoarece -om%nia a dorit s prezinte aceast descoperire
lumii ntregi.
Prin specificul ei, descoperirea ameninG nsHi influenGa
politico-ideologic a ,aticanului Hi spul!er iremedia!il at%t concepGia
antropologic a HtiinGei moderne, c%t Hi ideile despre istoWria planetei
noastre Hi a omenirii. ;elul n care s-au precipitat ns e'enimentele,
incredi!ilele cone.iuni Hi sursele care au concurat la realizarea
descoperirii mi dau posi!ilitatea acum, c%nd cunosc toate elementele
implicate, s am o 'iziune fascinant Hi de ansam!lu a ntregului
angrenaj, uluitor de comple., care a condus la momentul epocalei
descoperiri. *a apare astfel ca un punct-focar, ca o prim 8staGieR foarte
important pe calea transformrii conHtiinGei umanitGii Hi mi se pare cu
at%t mai remarca!il Hi sugesti' faptul c ea s-a produs n -om%nia.
+Ha dup cum se 'a 'edea, descoperirea reprezint de fapt o 8antecamerR
la alte realitGi c&iar mai tul!urtoare, pe care #ezar, mpreun cu o
ec&ip de specialiHti format din reprezentanGi ai C+ Hi ai -om%niei,
le-a in'estigat n cadrul unei 8mari e.pediGiiR pe parcursul unui an ?din
luna octom!rie 233:, p%n n luna iulie 233K@. Pro!lema pu!licrii acestor
informaGii rm%ne totuHi foarte contro'ersat. IniGial, statul rom%n a
'rut s anunGe aceast descoperire lumii nWtregi Hi s o pun la
dispoziGia cercettorilor. e considera c aceasta nu mai reprezenta
neaprat o pro!lem de interes naGional, ci una de interes mondial. "upta
de culise pentru a mpiedica aceast dez'luire de o importanG
e.cepGional pentru omenire a fost determinat de inter'enGia major a
C+. $eli!errile diplomatice, arguWmentele pro Hi contra, precum Hi
promisiunile sau ameninGrile au durat apro.imati' dou luni
?august-septem!rie, 233:@.
n urma unui acord ultra-secret care a fost semnat ntre cele dou state,
-om%nia s-a angajat s nu prezinte lumii ntregi descoperirea de pe
teritoriul ei. Pro!a!il c, printre altele, primirea n )+T> care s-a
efectuat n gra!, n prim'ara lui 233K, a fcut Hi ea parte din pac&etul
secret de 8compensaGiiR pentru aceast &otr%re, n acest conte.t,
plasarea unor !aze militare americane pe teritoriul -om%niei poate s
de'in o certitudine n urmtorii ani, constituind o 8pa'zR puternic
pentru locaGia din MunGii Bucegi. +spectele sunt foarte complicate Hi
16 | P a g e
secrete. )u cunosc deocamdat care sunt a'antajele Grii noastre n
raporturile !ilaterale cu C+, dar anumite semne clare de ciudat
!un'oinG la cel mai nalt ni'el diplomatic au nceput deja s apar.
#u toate acestea, 8miHcrile de culiseR ale C+ treW!uie s se desfHoare
cu mare precauGie, pentru a nu atrage prea repede nedumeriri Hi ntre!ri
st%njenitoare din partea celorlalte state Hi puteri ale lumii, care ar
putea o!ser'a dar nu ar nGelege interesul +mericii pentru -om%nia.
ecretul descoperirii este practic a!solut. )u am mai 'zut niciodat aHa
ce'a, 8sarcinaR asigurrii lui fiind preluat n mare parte de americani.
,oi descrie la timpul potri'it aceste aspecte, dar pot s afirm anticipat
c nu e.ist nici un document, scris, filmat sau fotografiat, care s fi
prsit zona descoperirii. + fost construit un &angar su!teran imens,
pentru depozitarea Hi manipularea ec&ipamentului te&nic precum Hi a
do'ezilor. *ste ca o ade'rat uzin, complet utilat, iar ideea
construirii lui s-a do'edit foarte inspirat.
TotuHi, din informaGiile pe care le deGin, -om%nia nu Hi-a luat un
angajament definiti' n ceea ce pri'eHte menGinerea secretului marii
descoperiri, ns termenii contractuali nu mi sunt deocamdat cunoscuGi,
n prezent, metodele care sunt folosite pentru ani&ilarea oricrei
tentati'e de a cunoaHte ce'a despre aceast descoperire sunt dezinformarea
Hi lipsa oricror do'ezi materiale. arcina nu este uHoar, ns din c%te
Htiu, ea a fost realizat cu succes p%n n prezent, n opinia mea, ns,
aceast stare de lucruri nu poate continua mult timp de acum nainte. ,om
analiza ns aceste aspecte dup ce 'oi prezenta toate elementele care au
condus n mod gradat la efectuarea acestei descoperiri de e.cepGie pe
teritoriul -om%niei.
Practic ansam!lul descoperit su! Masi'ul Bucegi in 2332, de catre
cercetatorii de la Pentagon folosind satelitii geostationari care au la
!aza te&nologia !ionica si cea a undelor de forma. "a data de 44 +ugust
233:, dupa o pregatire ca la carte o ec&ipa romano-americana patrunde in
interiorul Masi'ului Bucegi ?nu mai descriu toata po'estea@, asta dupa ce
foreaza de mai multe ori in incercarea 'e&ementa de a patrunde in interior
desi !arajele energetice nu permiteau. Intr-un final s-a reusit
strapungerea !arierei energetice si unificarea galeriilor.
Primul tunel se afla in plan paralel cu !aza muntelui si la o treime
distanta de !aza Masi'ului Bucegi, iar acest prim tunel are o lungime de
2=3 m, dupa care coteste !rusc intr-un ung&i de 25 de grade continuand cu
alt tunel care este o lungime aseamanatoare, dupa care se termina in
interiorul unei aule gigantice in interiorul muntelui. +ula din interiorul
muntelui este gigantica aceasta a'and o inaltime de :3 m si o latime de
433 m. ,erticala la suprafata din interiorul aulei corespunde stancilor de
pe creasta Masi'ului Bucegi care poarta numele de Ba!ele, iar 'erticala la
suprafata iese intre fin. si Ba!ele.
P->B"*M* P>"ITI#* I) #+$-C" 0C,*-)C"CI ->M+)I*I $CP+ PCB"I#+-*+ +#*T>-
#+-TI #C P-I,I-* "+ $*#>P*-I-*+ $I) BC#*0I!!
> T*)T+TI,+ *C+T+ $* #*)BC-+-* + #+-TI">- "CI -+$C #I)+M+- $I) P+-T*+
17 | P a g e
C)CI P>"ITI#I+) P$-ist ?+drian )astase@!
$I-*#T>-C" -I, +)TIM+>)C" -+$C TIM>;T*, -*C*T* +-" >P-*+#+ P* +#*"
P>"ITI#I+) ?+drian )astase@!
Q0eneralul >!adea Hi #ezar tre!uiau s fac faG unei situaGii care, fr
a fi deocamdat prea complicat, era totuHi tracasant. $ac nu era
tratat cu seriozitate, risca s declanHeze ce'a la scar mai mare, pun%nd
n pericol statutul !ine definit Hi destul de ocultat al $epartamentului
Bero. #ezar mi-a spus c au a'ut loc trei r%nduri de con'or!iri ntre
mem!rul respecti' al comisiei Hi generalul >!adeaL la dou dintre ele
asistase personal. Politicianul ameninGase aproape direct c sesizeaz
comisia Hi demareaz procedura de analiz, dac nu se opereaz
modificrile cerute. Prin aceasta se referea la trimiterea mea n C+, dar
totul era doar un prete.t. )ici mcar nu ascundea c 'or!eHte n numele
unui grup de interese ascunseL astfel de aspecte sunt deja o!iHnuite la un
anumit ni'el.
"ucrurile erau Hi mai mult complicate de faptul c unul dintre moti'ele pe
care persoana Hi !aza atacul era acela c eu scriam despre anumite
su!iecte cu caracter secret Hi pu!licam acele elemente. *ra un aspect
delicat, care apruse deja cu c%te'a luni n urm, dar fusese n!uHit la
o HedinG secret a directorilor -I. )u am a'ut niciodat multe elemente
n legtur cu acest aspect. $ar at%t #ezar c%t Hi generalul >!adea m-au
asigurat c puteam scrie n continuare, fireHte n anumite limite, pe care
de altfel eu le-am respectat ntru totul.
+cum, ns, pro!lema era din nou pus pe tapet, semn c QderanjulR nu
numai c nu fusese uitat, dar c&iar se amplificase. Pe l%ng
o!strucGionarea 'olumelor scrise de mine, se urmrea n paralel ca micul
QscandalR s creeze c&iar o !reH n actualul sistem din -I, pentru a se
putea prelua controlul asupra $epartamentului Bero. Xn aceste condiGii era
e'ident c nu puteam s pun gaz pe foc Hi s pu!lic acest al patrulea
'olum al seriei imediat dup e'enimentele care constituie su!iectul lui.
+m fost ne'oit deci s aHtept, sper%nd la anumite inter'ale de timp c
totul se 'a liniHti Hi 'oi putea s fac n continuare cunoscute
principalele aspecte cu care m-am confruntat n cadrul $epartamentului
Bero. )umai c aHteptarea mea s-a prelungit destul de mult Hi iat c
numai acum, la doi ani dup apariGia pe piaG a 'olumului : al seriei, am
primit apro!area lui #ezar de a scrie n continuare.
Xl rog pe cititor s ai! nGelegere faG de aceast situaGie complicat
n care eu, metaforic 'or!ind, am fost legat de m%ini Hi de picioare. $ac
nu ar fi e.istat un anumit grup reduta!il de persoane cu o mare putere
politic Hi economic, ce mi era fa'ora!il, nu ar fi fost Hanse ca aceste
crGi s ajung pe piaG.
$esigur, eu nu pot e.pune aici toate aspectele de culise care e.ist Hi pe
care le cunosc. Xn afar de acestea, sunt unele elemente despre care #ezar
mi-a spus c e mai !ine s nu le HtiuL ele fac parte din incredi!ilul
pienjeniH de interese Hi Geluri, care cuprinde o mare parte a oamenilor
puternici n aceast Gar. Mi s-a permis s su!liniez doar unele
18 | P a g e
c&estiuni, pentru a pstra un relati' ec&ili!ru ntr-o situaGie n care
Qapele fier!R mai mereu.
+m primit cu puGin timp n urm o not informati'( ducesa de Val!erg 'ine
n 'izit la BucureHti ?n.ed. intamplare din anul 2335@. *.act acum, n
aceste momente tensionate. Parc se pregteHte ce'a.
Mi, 'r%nd s m asigur c nu 'or!esc la pereGi, am ntre!at-o direct pe
&irt "i(
- #red c Htii c e mem!ru marcant al )o!ilimii )egreI
&in "i nclin capul n sens afirmati'FR
Mai multe puteti sa cititi pe larg aici -6 &ttp(11777.fara-secrete.ro1descoperirea-din-!ucegi-din-anul-233:-
cea-mai-mare-descoperire-ar&eologica-de-pe-planeta-si-din-toate-timpurile.
Mai multe informatii a'and legatura cu descoperirea din Bucegi puteti citi aici(
4. &ttp(11777.fara-secrete.ro1misterioasa-calatorie-a-ec&ipei-romano-americane-printr-unul-dintre-tunelurile-
de-su!-masi'ul-!ucegi-tocmai-pana-in-egipt-ajungand-la-253-metri-adancime-su!-marea-piramida-intr-o-
camera-oculta -6 calatoria efectuata de ec&ipa romano-americana prin cel de-al treilea tunel de su! Masi'ul
Bucegi, ajungand tocmai in *gipt su! Marea Piramida intr-o #amera >culta la 253 m adancime!
2. &ttp(11777.fara-secrete.ro1departamentul-zero-al-securitatii-statului-e.ista-dar-este-!ine-tinut-secret -6
$epartamentul Bero al ecuritatii tatului A >rganizatia >culta care se ocupa de dez'oltarea persoanelor cu
capacitati e.transenzoriale, organizatie implicata adanc in gestionarea pro!lemelor din cadrul descoperirii din
Bucegi
:. &ttp(11777.fara-secrete.ro1misterioasa-!aliza-cosmica-din-antarctica-care-face-o-triangulatie-cu-muntele-
mc/inleE-alas/a-si-muntii-orastiei-masi'ul-sureanu-care-are-legatura-cu-satelitul-europa-al-planetei-jupiter-
dar-si-cu -6 Misterioasa Baliza #osmica din ud-'estul +ntarcticii, de langa !aza americana Macor, care face
o triangulatie intre Muntele McDinleE din +las/a si Muntii >rastiei ?Masi'ul ureanu@ din -omania, dar si
cu planeta Yupiter si intreg sistemul solar, a'and legatura cu $escoperirea din Masi'ul ureanu a unui munte
ticsit de aur pur
K. &ttp(11777.fara-secrete.ro1descoperirea-din-masi'ul-sureanu-din-anul-4993-un-munte-de-aur-e.trem-de-
pur-unic-pe-terra -6 $escoperirea din Masi'ul ureanu din anul 4993, cand s-au descoperit filoane de aur
lungi de 4 metru care sint de o puritate unica pe Planeta. +mericanii o!ser'and triangulatia Balizei #osmice
din +ntarctica cu Muntele McDinleE din +las/a si Muntii >rastiei ?Masi'ul ureanu@, acuza ser'iciile
secrete romane ca ascund ce'a in legatura cu Masi'ul ureanu!
C-*
4. &ttp(11777.esoterism.ro1ro1nato.p&p
%strologie
%rticole diverse
Comunicari
Consultatii
+odalitati plata
8ervicii online
Cracol 8abian
1)T+ cauta in Romania legendara apa a nemuririi
1)T+ cauta in Romania legendara apa a nemuririi
2ara indoiala ca serviciile de informatii ale 1)T+, cea mai puternica alianta
1% | P a g e
Ain"uri
)espre mine
/nglis3 version
%ngels
%strolog9
)ictionnar9
(nergetic *ealing
Aegends
Aost Civilizations
+agic
+etaph9sics
+9steries
6atural ?herapies
=ecommendations
=eligion
8abian Cracle
8cience
8ecret 8ocieties
8piritual &eings
8piritual 'aths
?raditions
PMC and %liens
politico4militara din toate timpurile, sunt mereu pe faza. )stfel se e&plica cum
au aflat de apa cu proprietati curative care tasneste dintr4o stanca pe coclauri
putin um#late din muntii aflati la 1 5m de Comarnic, pe 6alea 7ra3ovei, din
izvorul %apte Bolovani, cunoscut mai #ine doar de cativa padurari.
*zvorul %apte Bolovani, vizitat de e&perti ai )tlanticului de 1ord
/&pertii 1)T+ din Berlin s4au aventurat in primavara anului trecut pana la
Bolovani, recoltand apa in niste recipienti, continut ce a aratat, in urma unor
analize sofisticate de la#orator, ca lic3idul nu contine deloc nitrati, fiind cel mai
pur din /uropa. *n decem#rie 2889, compania 2:RR; *12+R %R< din Campina
a concesionat prin licitatie izvorul si terenul aferent de la Bolovani, pe o
perioada de => de ani. 'irectorul firmei respective i4a declarat ziaristei <aura
7istol de la ?$iua"@ ?1ici nu am castigat #ine licitatia 4 asta se intampla la
inceputul acestei luni 4 si ne4am pomenit cu o scrisoare prin care ni se
propunea o cola#orare. Reprezentantii 1)T+ doreau ca noi sa im#uteliem si sa
distri#uim apa de la Bolovani trupelor aflate in misiune pe teritoriul tarii
noastre. 7roiectul va fi demarat in vara anului viitor, iar in prima faza va tre#ui
sa cumparam utilaAe pentru captarea si transportul apei din munte. )cest lucru
presupune montarea unei conducte de 1B 5m care sa stra#ata intreaga zona
muntoasa. *nvestitia va aAunge la cel putin un milion de euro. )poi, in etapa a
doua, vom construi pe '1 1, la 5ilometrul 18", o fa#rica moderna de
im#uteliere" . *nvestitia poate redresa simtitor #ugetul local si rata somaAului
din orasul Comarnic. *n afara de gradul e&ceptional de puritate a apei de la
izvorul %apte Bolovani, despre proprietatile curative ale lic3idului pentru
diverse maladii nu se stie aproape nimic. Cu totul altfel stau lucrurile in zona
numita %)7T/ *$6+)R/ de pe versantul estic al muntilor Bucegi, pe 6alea
*alomitei, intre <acul Bol#oci si %cropoasa, cu cele de la %apte *zvoare, aflat la
circa 7 5m de !erculane, pe drumul spre Baia de )rama, sau cu *zvorul
Tamaduirii de la %am#ata de %us, de la 7oalele Muntilor 2agaras. 7entru a
radiografia proprietatile curative ale apelor respective tre#uie sa co#oram cu
opt milenii intr4o istorie care ne va rezerva in viitor multe surprize.
1ucleul spiritual al contestatului *mperiu 7elasgic
1icolae 'ensusianu, mem#ru corespondent al )cademiei Romane la sectiunea
istorica, si4a petrecut =8 de ani din viata pentru a dovedi, in 1>1, in
monumentala sa lucrare ?'acia pre3istorica" , ca suntem stramosii celui mai
mare imperiu din istoria omenirii 4 *mperiul 7elasgic. Teoriile si interpretarile lui
'ensusianu sunt in mare parte depasite, multe sunt eronate, dar sunt si
elemente confirmate de sapaturile ar3eologice. ')C*) 7R/*%T+R*Ca indica un
nucleu spiritual al *mperiului 7elasgic, perimetrul cuprins intre 7ortile de 2ier,
Muntii Bucegi si Muntii Buzaului. *n afara de izvorul de la %am#ata de %us, care
nu se afla in respectivul perimetru, celelalte doua locatii mentionate sunt.
'ensusianu, plecand de la rationamentul ca termenul ?Coloanele lui !eracles
C!erculeD" reprezinta numai un sim#ol legat de templul legendarului erou
semizeu, localizeaza e&trema de vest a Centrului spiritual neolitic al pelasgilor
la 7ortile de 2ier, nu departe de statiunea Baile !erculane. Cu prileAul
construirii in cooperare romano4iugoslava la 7ortile de 2ier a cunoscutei
3idrocentrale, a fost scoasa la iveala o asezare ur#ana vec3e de "8 de secole.
/ste vor#a de </7*1%(*46*R, descoperita pe malul sar#esc, care a fost mutata,
portiune cu portiune, pe o platforma speciala aflata la 28 de metri deasupra
nivelului 'unarii.
2! | P a g e
)ceasta descoperire locala, neindeaAuns de cunoscuta marelui pu#lic, a
ec3ipei de ar3eologi din tara vecina, condusa de '. %treAovic, constituie o
dovada de necontestat ca civilizatia europeana nu isi are geneza in cea din
+rientrul )propiat. *n 1>9", s4a sta#ilit ca asezarea avea trei straturi de cultura,
un ur#anism dezvoltat, cu o deose#ita dezvoltare artistica vadita in
?protorealismul" sculpturilor, iar studiul sc3eletelor duce la concluzia ca
acestea apartin unui tip european ro#ust, varianta a lui Cro4Magnon, dar
specialistii sunt de parere ca a avut si precursori. ?:r#ea" era prevazuta cu
doua a&e principale, fiind o inovatie e&traordinara, locuintele, de dimensiuni
iesite din comun pentru perioada respectiva, erau captusite cu o tencuiala
3idrofuga. Casele sunt dispuse intr4o perfecta simetrie, toate avand forma
trapezoidala, sau mai precis sectiune tronconica de 98 de grade, care se putea
realiza numai prin cunostinte matematice precise, in opinia academicianului
1icolae Teodorescu.
Cu cele opt milenii vec3ime, <epins5i46ir e cu 1.198 de ani mai ?#atrana" decat
prima asezare ur#ana din istoria omenirii, atestata ar3eologic in apropierea
*eri3onului, ?orasul preistoric" de la 7ortile de 2ier fiind in plina inflorire cand
%umerul nici nu e&ista. 1u este e&clus ca varianta Cro4Magnonilor de langa
!erculane sa se fi tratat de intinderi musculare si de lovituri la oase in mofetele
naturale cu apa care atinge "8E in unele locuri, de pe 6alea Cernei, pe marginea
soselei de la !erculane la Baia de )rama, zona cunoscuta de mosi4stramosi ca
%apte *zvoare. <a miAlocul anilor F"8, un #atran staroste de cio#ani din 6ama
%trunga de pe 6alea *alomitei, Baci 2arcas, a istorisit unor turisti cateva
legende sacre ale dacilor, legende care co#orau la stra4stra#unicii acestora in
timpuri imemorialeG o piatra Cpro#a#il un meteorit 4 n.n.D a cazut din inaltul
cerului, aprinzand o parte din padurea din muntii de #asm, un singur om avand
curaAul sa se apropie de roca infricosatoare si sa o duca in pestera sa, fiind
folosita la iscarea focului si la iluminat, apoi la vanatoare. 7roprietatile sale
erau magice@ stapanea timpul si diriAa destinele. Brusc, au disparut si piatra, si
posesorul ei, dar acesta aparea cateodata in plina noapte ca o aura luminoasa
care lua forma unui #atran. Cu timpul, oamenii au inceput sa ii aduca ofrande
ciudatei aratari numite de Baci 2arcas $eul 1ecunoscut sau $eul din Grota.
7ornind de la ma&ima ca orice legenda are un sam#ure de adevar, %tra#on din
)maseia, cel mai important geograf al antic3itatii, scria in al doilea deceniu al
erei noastre despre preotii sau ?profetii" pelasgi ca acestia erau oameni
atotstiutori, priceputi la interpretarea viselor, a oracolelor si a semnelor divine,
locuind in lacasuri su#terane, ?(atagoian" sau ?(agoian". 7ovestitorul si4a
depanat in continuare legenda, mentionand ca $eul din Grota a devenit Mos
Timp, pentru ca acesta, fiind nemuritor, putea sa stapaneasca timpul.
Ceausescu era foarte interesat de Tinerete 2ara Batranete
*n ciclul de legende de la 6ama %trunga se numara si cea a lui $amol&is, cel
ales de %teaua4Mama, care a dat nastere 7ietrei %acre, sa fie initiat din randul
celor mai destoinici geto4daci li#eri. <a porunca 'u3ului 7ietrei %acre din
Muntele )scuns, $almo&is a colindat lumea larga, singura cale spre a intelege
puterea pietrei. <a plecare, %fin&ul, paznicul cu c3ip de granit al Triung3iului
%acru si a 7ietrei %acre, l4a povatuit@ ?Timpul este prietenul tau. *nca nu4l poti
stapani, dar el te asteapta sa inveti asta ". *ntors in patrie, $amol&is a inceput
21 | P a g e
sa propovaduiasca printre geto4daci despre intelepciune, credinta si suflet si,
impartind dreptatea, fapte ce au aAuns la urec3ile regelui care l4a numit Mare
7reot. 'upa sute de ani, $amol&is a fost co#orat in inima muntelui, devenind
zeu nemuritor, iar dupa alte sute de ani, un ostean care a pazit toata viata
3otarele 'aciei a fost transformat in +M:, cel mai inalt munte pentru eternitate,
?prevestind prin mugetul de #ucium al vantului cand dusmanii se apropie de
tara lui draga".
'upa foarte multi ani, functia de Mare 7reot trecuse la mai multi alesi de
ursitoare, pana la 'eceneu, inzestrat si el de $amol&is cu darul nemuririi. <a un
an dupa ce 'ece#al murise in luptele cu cotropitorii romani, geto4dacii au
trimis un sol la $amol&is, care era primit numai daca avea sufletul curat,
dovedit prin ritualul de a fi aruncat in sus cazand in sulite, iar atunci cand cel
ales murea pe loc, se considera ca este cel ales. )poi, insusi 'eceneu s4a dus
la $amol&is sa o#tina iertarea geto4dacilor, care se a#atusera de la dreapta
credinta.
<asand la o parte legendele care s4au transmis pe cale orala timp de milenii
pana in zilele noastre, sa trecem in revista ce spun istoricii despre ?miezul"
celor relatate.
!erodot, supranumit si parintele istoriei, declara ca getii se cred nemuritori, iar
cei care pier se duc la $amol&is sau Ge#eleizis, o fiinta divina. Comentand
?soliile" periodice, din patru in patru ani, la $amol&is, Mircea /liade, unul dintre
cei mai mari specialisti ai istoriei religiilor, concluzioneaza ca sacrificiul
?reactualiza raporturile directe dintre geti si zeul lor". Geograful %tra#on scrie
ca $amol&is s4a retras pe culmea muntelui sacru (ogaion, in apropierea unui
rau cu apa limpede. 'upa unii cercetatori, (+G4)4*+1 insemna ?Capul
Magnificului" , fiind si denumirea Bucegilor. )ici se afla si 7estera *alomitei, pe
langa care trece raul cu apa limpede si %fin&ul romanesc, situate pe platoul din
apropierea ca#anei Ba#ele. )cesta a suferit numai in ultima suta de ani
serioase modificari, in urma actiunii agentilor naturali, dar si a turistilor
needucati, megalitul fiind, in urma analizei unor fotografii si desene mai vec3i,
mult mai aproape de o imagine in profil a unui urias c3ip uman, mai #ine
conturat su# anumite ung3iuri de lumena. )supra uriasei stanci sunt pareri pro
si contra in randurile cercetatorilor, unii optand pentru un capriciu al naturii,
altii, pentru o sculptura gigantica. Remarcand ca cercetarile nu s4au facut la
#aza %fin&ului romanesc, acesta a revenit in actualitate la sfarsitul anilor F78,
cand cunoscutul cercetator peruan 'aniel Ruzo 4 care a descoperit in 7eru
sculpturi uriase, pentru realizarea carora un popor necunoscut a folosit in
urma cu circa douazeci de milenii stanci naturale 4 a ?radiografiat" %fin&ul si
6arful +mu, un adevarat focar de energie spirituala, dupa aprecierea unor
persoane cu perceptii e&trasenzoriale. Cercetatorul sud4american nu a e&clus
posi#ilitatea ca unele megalite din Bucegi sa fi fost prelucrate de oameni, ceea
ce in lucrarile de specialitate poarta denumirea de origine antropica, ipoteza
sustinuta si de profesorul Traian 1aum.
)nul 1>9", cand au loc cercetarile lui 'aniel Ruzo, tre#uie coro#orat cu un alt
eveniment important pentru investigatiile la care ne referim. /ste vor#a de
mulaAul e&ecutat fidel dupa cele 12B de ta#louri reliefate in marmura de Cararra
pe originalul Columnei lui Traian care, dupa un lung stagiu de depozitare la
Roma, in su#solurile <ateranului, ale 2orului Roman si ale 6aticanului,
intarzierea pricinuita de vitregia ultimului raz#oi mondial, a aAuns in sfarsit la
Bucuresti. Copia realizata din ciment4armat dupa originalul atri#uit celui mai
mare arc3itect al antic3itatii, )pollodor din 'amasc, ofera, dupa cum scrie
22 | P a g e
prof. univ. dr. 'umitru Tudor, ?documentatia directa si vasta privitoare la
studierea tuturor pro#lemelor legate de momentul cuceririi regatului dac si
inceputurile romanitatii de la nordul 'unarii".
Ceausescu a fost informat ca e&ista o sursa de apa foarte pura, cunoscuta de
peste doua mii de ani, care se gaseste in zona initiatica a dacilor din Bucegi,
scrierile antice pomenind de apa miraculoasa din care a #aut
$amol&eC$amol&isD inainte de a deveni zeu. Mai mult, ca e&ista un sim#ol al
celor sapte izvoare pe scuturile dacice. /ste c3iar zona de care am vor#it, de
pe versantul estic al masivului Bucegilor, apa ciudata de aici constituind
o#iectul unui studiu de la#orator inca din 1>27, studiu continuat in perioada
inter#elica de catre academicianul G3eorg3e Murgeanu si de catre o societate
franceza. Testele au dovedit ca apa de la ?%apte *zvoare" are toti indicatorii
calitativi, un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute in lume,
numarul #acteriilor fiind zero, ca si poluarea cu azotati si azotiti. Ceausescu a
fost placut impresionat ca, in urma ultimelor studii facute la !idrote3nica, in
zona C3eilor $anoagei, la *zvoarele *alomitei ar e&ista un nucleu energetic
pozitiv al nemuririi. /ste imposi#il ca dictatorul sa nu fi discutat cu Tovarasa
pro#lema, mai ales ca acesteia i se aducea in fiecare zi cu elicopterul de la
+lanesti apa minerala proaspata pentru afectiunile de care suferea, in special
ale tu#ului digestiv, fapt confirmat si de marturiile militarilor care au intrat in
contact cu aceasta in orele dinaintea e&ecutiei si care arata ca, neavand spra.4
uri asupra sa sau parfumuri, degaAa un miros foarte greu, ca de cadavru. Camil
Rogus5i, care a fost ar3itectul de interior al familiei Ceausescu vreme de
cateva decenii, isi aminteste ca in fiecare zi se aducea o cisterna de apa plata
de la Campulung, folosita numai la spalarea vaselor, cu toate ca la casa
principala din 7rimaverii e&ista un put adanc de o suta de metri, cu apa pura. *n
consecinta, Ceausescu a cerut ca perimetrul in care se afla %)7T/ *$6+)R/
de la %cropoasa sa fie inc3is circuitului turistic si sa se limiteze accesul la
datele cercetarilor.
)nomaliile magnetice, de la e&taz la agonie
'r. ing. *on +lteanu declara in vara anului 288 pentru cotidianul <i#ertatea ca
dosarele de la ?%apte *zvoare" au fost redesc3ise in 1>>8, iar testele moderne
confirma ca apa izvoraste dintr4o grota, unde se afla un imens lac su#teran, cu
un de#it de =.888 litriHsecunda. *zvoarele sunt intr4adevar unele dintre cele mai
pure surse naturale de apa plata din lume, datorate unor anomalii ale
magnetismului Terrei, inca nestiindu4se cauza si efectele ce le pot avea
anomaliile respective asupra organismului uman. G3eorg3e Marmureanu,
directorul *nstitutului 1ational de 2izica a 7amantului, a precizat recent ca, in
urma studiilor de cercetare a rocilor, ultima inversare a polilor magnetici a avut
loc acum 7"8.888 de ani. Conform cotidianului $iarul, unii cercetatori situeaza
fenomenul la sfarsitul anului 2812, marcat de sc3im#arile dramatice de climei,
iar radiatiile solare mult mai puternice sunt o consecinta ce va afecta in special
persoanele care simt campul electromagnetic al 7amantului, respectiv
paranormalii. *nvestigatiile facute de noi au dus si la descoperirea partii pline a
pa3arului, deoarece e&ista un dispozitiv caruia, din motive de pu#licitate, nu ii
dam numele, care, com#inand elemente de radionica si organicitate, focalizand
un flu& energetic e&trem de puternic asupra unui su#iect, are efecte #enefice
asupra unor maladii, apa distilata isi sc3im#a gustul, iar plantele tratate cu apa
incarcata de respectivul aparat cresc remarca#il mai repede decat celelalte
plante.
23 | P a g e
:n alt loc unde ar tre#ui cercetat efectul #enefic al anomaliilor magnetice este
*zvorul Tamaduirii de la %am#ata de %us, de la poalele 2agarasilor, unde
incepand din secolul al I6*4lea crestinii ortodocsi au descoperit un izvor cu
proprietati miraculoase. 'e atunci, mii de credinciosi suferind de #oli psi3ice,
printre care depresiile si epilepsia, si4au gasit videcarea. Revenind la %apte
*zvoare de la C3eile $anoagei, un grup de cercetatori #ucuresteni a intocmit un
proiect de captare si im#uteliere a apei ?sacre" si totodata, in cooperare cu
consiliile locale, cu cateva organizatii nonguvernamentale din strainatate si
cadre ale :niversitatii 6ala3ia din Targoviste, au demarat actiunea de realizare
in partea estica a Masivului Bucegi a unui ?antipolis". Mai precis, o statie4pilot
in care sa se testeze o forma de civilizatie rurala, cu diminuarea factorilor
ur#ani nocivi, dar cu pastrarea unor cuceriri ale civilizatiei citadine, cum ar fi
internetul si telefonia mo#ila. 6or#im de apa pura, care necesita sute de
milioane de euro, #une de investit intr4o tara mem#ra :/, unde, in mileniul trei,
comune intregi din Audete precum Tulcea sau 6aslui sunt lipsite complet de
surse o#isnuite de apa pota#ila, sau aceasta nu se poate folosi din cauza
poluarii. 2estivismul sar#atoririi $ilei Mediului a trecut neo#servat de omul de
rand, in conditiile in care toti suntem vinovati intr4o mica sau mare masura de
poluare. 7ana candJK
$escoperirea din Bucegi din anul 2% & cea mai mare
descoperire ar'eologica de pe planeta si din toate
timpurile! O sala a proiectiilor 'olografce cu in(ormatii
despre istoria omenirii) stiinta si multe altele se a*a in
interiorul +asivului Bucegi!
Scris de
2ra7os Anunnai
pe &uni, 18 iunie 2!12Publicat "n# Descoperiri Ar'eo&ogice in $omania
> imagine in care 'edeti unde se afla tunelul din Masi'ul Bucegi, dar si cum este pozitionata Qsala
proiectiilorR in interiorul Masi'ului, iar 'erticala la suprafata corespunzand stancilor de pe creasta care se
numesc Ba!ele, dupa cum 'edeti si in imagine!
#itat pe scurt din cartea "iitor cu cap de mort5 'ol. 4 de -adu #inamar(
Q> a doua nt%lnire cu marele mason Massini a a'ut loc n 'ila lu.oas a unei diplomaGii strine. $eHi
nt%lnirea a Ginut mai puGin de o or, informaGia oferit de Massini a fost ca o !om!. *l a spus c dispune de
24 | P a g e
o informaGie ultrasecret care pro'ine direct de la tatul Major al Pentagonului, Hi c acea informaGie se refer
la un anumit loc din -om%nia.
Mrturisind c grupul Bilder!erg are reprezentanGi n cele mai importante dintre organismele politice,
economice Hi militare ale C+, a afirmat c e.ist c%te'a grupuri oculte a cror putere este foarte mare.
$incolo c&iar si de aceste grupri foarte puternice, e.ist formaGiuni de elit care super'izeaz 'iaGa
HtiinGific Hi te&nologia pe ntreaga planet, economia mondial Hi curentele politice glo!ale. $easupra tuturor
se afl grupul Bilder!erg. Tot ceea ce e mai important Hi se descoper pe planet este adus imediat la
cunoHtinGa celor din elita mondial. +cesta a fost Hi cazul o!ser'aGiilor secrete n ceea ce pri'eHte teritoriul
-om%niei.
Pentagonul spioneaz cu sateliGi
Pentagonul are mai multe programe militare secrete Hi de spionaj geodezic, folosind mai mulGi sateliGi
geostaGionari de nalt te&nologie. Cnul dintre aceHtia, care se !azeaz pe te&nologia !ionic Hi pe cea a
undelor de form, a reperat n anul 2332 o structur aparte ntr-o anumit zon a munGilor Bucegi. Xn primul
r%nd, spaGiul gol identificat n interiorul muntelui nu comunica cu e.teriorul, ci ncepea direct din interiorul
muntelui, la o anumit distanG de panta acestuia. Xn al doilea r%nd, a'ea forma unui tunel foarte regulat care
cotea !rusc spre centrul muntelui, su! un ung&i de 25 de grade. Traseul tunelului era perfect plan. #el de-al
treilea element a pus pe g%nduri ec&ipa Pentagonului.
canarea din satelit a muntelui a e'idenGiat dou !locaje majore ale structurii din interiorul solid de piatr
care mrgineau nceputul tunelului Hi sf%rHitul lui Hi respingeau orice tip de sondare sau analiz, ca Hi cum ar
fi protejat ce'a n acel loc. *rau !araje energetice artificiale( primul era plan, drept ca un zid, ca un perete
care !loca accesul n tunel. +l doilea era imens, ca o cupol sau semisfer, care se afla la captul opus
tunelului, aproape de centrul muntelui. Massini a recunoscut c acolo se afla ce'a e.trem de important Hi care
era foarte !ine protejat. +nsam!lul tunel-&emisfer se afla ntr-un plan paralel cu solul, iar !arajul &emisferic
se afl pe 'erticala ce corespunde st%ncilor de pe creast numite Ba!ele. $e fapt, 'erticala ieHea la
apro.imati' K3 de metri ntre Ba!ele Hi fin.ul din Bucegi.
> amfor misterioas
$up ta!loul de comand e.ist un ptrat mare cu latura de trei metri pe care se afl o amfor. #onGinutul ei
reprezint unul dintre punctele forte ale descoperirii. +ceasta este ceea ce Hi dorea cu at%ta ardoare
'enera!ilul Massini pentru el Hi pentru elita masonilor. +mfora conGine un praf al! foarte fin. #ercettorii
americani au rmas consternaGi s constate c su!stanGa are o structur cristalin necunoscut a aurului
monoatomic care este foarte dificil de o!Ginut mai ales n formula de puritate foarte mare.
,enera!ilul Massini era informat nc nainte de a ptrunde n sal de e.istenGa amforei. Pul!erea de aur n
forma ei pur stimuleaz foarte mult anumite flu.uri Hi sc&im!uri energetice la ni'el celular Hi neuronal.
+dic pro'oac un proces accelerat de ntinerire. Teoretic, un om poate s triasc n acelaHi corp fizic timp
de mai multe mii de ani cu condiGia s consume, la anumite inter'ale de timp, Hi n cantitate !ine determinat,
pul!ere de aur monoatomic. +Ha se e.plic multe aspecte enigmatice legate de longe'itatea incredi!il a unor
personaje importante Hi arat intenGiile ascunse ale elitei mondiale ale masonilor.
$eclaraGia oficial a -om%niei
#%nd diplomaGia american a fost informat c -om%nia 'a transmite un comunicat mondial de pres de o
importanG crucial pentru omenire, totul a de'enit un &aos. )imeni nu Htia, dar toGi !nuiau c se nt%mpl
ce'a foarte gra' Hi important. PreHedintele a fost c&emat pentru o con'or!ire telefonic direct cu #asa +l!.
Xn c%te'a ore fuseser !locate toate tranzacGiile Hi nGelegerile statului rom%n cu organismele financiare
internaGionale. e aHtepta din clip n clip ordinul de declarare a strii de urgenG n zona montan Hi n
capital.
$iscuGiile dintre oficialii americani care sosiser de urgenG la BucureHti Hi partea rom%n s-au fcut fr
25 | P a g e
translator. +u fost at%t de 'iolente nc%t nu puGine au fost momentele de criz n care diplomaGii strigau unii la
alGii c%t puteau de tare, profer%nd multiple ameninGri cu represalii. #elelalte state ale lumii nu cunoHteau
nimic din aceast pro!lem, iar americanii Htiau !ine c e.istau oric%nd c%te'a Gri foarte puternice care s-ar
fi coalizat imediat cu -om%nia pentru susGinerea declaraGiei pu!lice.
$eclaraGia ar fi cuprins principalele date ale descoperirii din munGii Bucegi, pun%nd la dispoziGia ntregii lumi
do'ezi, fotografii Hi alte elemente esenGiale pentru clarificare. +r fi fost in'itaGi cei mai mari oameni de HtiinG
pentru studii Hi cercetri. $ar cel mai important aspect l-ar fi constituit dez'luirile despre trecutul e.trem de
ndeprtat al omenirii Hi despre istoria real care a fost aproape complet contrafcut.
QXn nici-un caz!R
+mericanii au reacGionat cu 'e&emenG pentru c acea declaraGie ar fi spul!erat ntr-o clip influenGa lor
planetar, Hi poate ar fi aruncat n &aos economia Hi societatea Grii lor. +cesta a fost moti'ul principal in'ocat
de ei, acela de a nu crea panic. $ar au uitat s recunoasc c aceast posi!il stare de angoas Hi pertur!are
social ar fi aprut ca rezultat direct al minciunii Hi manipulrii realizat deli!erat de-a lungul secolelor de
ctre francmasonerie. -a primit Hi o inter'enGie special a Papei care ndemna la o mare cumptare nainte de
acest pas fundamental pentru omenire. Papa a transmis c&iar c 'a pune la dispoziGia statului rom%n anumite
documente str'ec&i din ar&i'a secret papal care sunt de o mare importanG pentru -om%nia Hi sprijin
do'ezile descoperirii din munGi. $up 2K de ore de discuGii s-a ajuns la un acord final de cola!orare rom%no-
american n niHte termeni preciHi. PoziGia statului rom%n a fost aceea de am%nare a dez'luirilor, de
prezentare a lor n mod gradat omenirii.RZ4[
Mai multe informatii a'and legatura cu descoperirea din Bucegi puteti citi aici(
4. &ttp(11777.fara-secrete.ro1misterioasa-calatorie-a-ec&ipei-romano-americane-printr-unul-dintre-tunelurile-
de-su!-masi'ul-!ucegi-tocmai-pana-in-egipt-ajungand-la-253-metri-adancime-su!-marea-piramida-intr-o-
camera-oculta -6 calatoria efectuata de ec&ipa romano-americana prin cel de-al treilea tunel de su! Masi'ul
Bucegi, ajungand tocmai in *gipt su! Marea Piramida intr-o #amera >culta la 253 m adancime!
2. &ttp(11777.fara-secrete.ro1departamentul-zero-al-securitatii-statului-e.ista-dar-este-!ine-tinut-secret -6
$epartamentul Bero al ecuritatii tatului A >rganizatia >culta care se ocupa de dez'oltarea persoanelor cu
capacitati e.transenzoriale, organizatie implicata adanc in gestionarea pro!lemelor din cadrul descoperirii din
Bucegi
:. &ttp(11777.fara-secrete.ro1misterioasa-!aliza-cosmica-din-antarctica-care-face-o-triangulatie-cu-muntele-
mc/inleE-alas/a-si-muntii-orastiei-masi'ul-sureanu-care-are-legatura-cu-satelitul-europa-al-planetei-jupiter-
dar-si-cu -6 Misterioasa Baliza #osmica din ud-'estul +ntarcticii, de langa !aza americana Macor, care face
o triangulatie intre Muntele McDinleE din +las/a si Muntii >rastiei ?Masi'ul ureanu@ din -omania, dar si
cu planeta Yupiter si intreg sistemul solar, a'and legatura cu $escoperirea din Masi'ul ureanu a unui munte
ticsit de aur pur
K. &ttp(11777.fara-secrete.ro1descoperirea-din-masi'ul-sureanu-din-anul-4993-un-munte-de-aur-e.trem-de-
pur-unic-pe-terra -6 $escoperirea din Masi'ul ureanu din anul 4993, cand s-au descoperit filoane de aur
lungi de 4 metru care sint de o puritate unica pe Planeta. +mericanii o!ser'and triangulatia Balizei #osmice
din +ntarctica cu Muntele McDinleE din +las/a si Muntii >rastiei ?Masi'ul ureanu@, acuza ser'iciile
secrete romane ca ascund ce'a in legatura cu Masi'ul ureanu!
$escoperirea din Bucegi din +ugust 233: confirmata si de micul inua/i $a'id in cartea QInua/i reptilianul
din mineR scrisa de +rEana Va'a&(
26 | P a g e
26 #entru ca aici noi beneficiem de constiinta colectiva a inaintasilor nostri, care ne va fi de mare a9utor.
A6 !e vrei sa spui cu astaI
26 Aici pe acest pamant au trait fiinte foarte evoluate, care au lasat viitoarelor 7eneratii un fel de bula
ener7etica care contine informatii de o mare valoare. (le vor fi revelate la un anumit moment. Totodata prin
accesarea acestora, noi vom capata explicatii la toate intrebarile care au fost puse de-a lun7ul evolutiei,
intrebari a caror raspunsuri reale, au fost de obicei ascunse, mascate sau trunc$iate.
A6 'mi poti da un exempluI
26 Nu, caci nu este sarcina mea.
A6 %i mai este mult pana cand vom putea accesa acest tezaurI ?2(%!O#(-'-(A 2'N &,!(E'I@
2D Nu. ,nii c$iar i' acceseaza, ba mai mult, impartasesc informatiile primite ?-A2, !'NA>A-IJ@.
A6 %i noi de ce nu stimI
26 &a auzim, dar nu suntem interesati. >a9oritatea crede ca sunt povesti.
A6 Toata -omania a fost populata de aceste fiinteI
26 'n special centrul tarii actuate, intr-unul din munti este c$iar ascuns un tezaur
informational deosebit de important.
A6 %i de ce nu a aflat nimeniI
26 A7$ton spune ca stiu destul de multi, insa ca nu vor sa spuna. %unt persoane care
c$iar au intrat acolo.
A6 (ste tipic romanesc. 2aca auzi ceva ce nu trebuie, ti se spune ca esti dezinformat,
ca ai infeles 7resit sau ca nu ai a9uns la nivelul la care ti se poate revela secretul.
26 Toti vor afla atunci cand va trebui.
A6 2ar muntii &uce7i, imi poti spune ceva despre eiI
26 Atat in &uce7i cat si in !ea$lau, exista acel tezaur informational de care iti vorbeam.
2aca oamenii s-ar uita ar putea c$iar sa il vada. 'n acele locuri apar niste formatiuni
ener7etice sub forma de piramida cu baza patrata. Acum arata ca un fel de $olo7rama, dar cu cat ne vom
apropia de anumite evenimente cu atat vor fi mai pre7nante.
A6 !e rol au aceste piramideI ?2(!' >,NT'' !A-#AT' %'NT #'-A>'2(J@
26 (le prote9eaza tara de anumite atacuri ener7etice si transmit forme-7and-ener7ie in
scop de protectie si evolutie spirituala. 'ntr-un fel, putem spune ca incearca sa ridice vibratia la nivelul
intre7ii -omanii. Atat a locului cat si a oamenilor.5K)L
(anica masonica la (entagon ;iulie 200<=.Mari 8ensiuni !iplomatice dintre politicienii romani si cei
americani din cadrul sedintei de urgenta a '*48 din august 200<
(regatirea calculelor pentru a strapunge Masivul Bucegi si a a>unge in *ala (roiectiilor.
4sigurarea logisticii si ocuparea cu de&informarea persona>elor din orasele *inaia si Busteni daca
cumva aflau accidental ceva?

M A doua NntOlnire cu senior >assini a ec$ilibrat cumva situaPia. 2eQi Nntrevederea a continuat Nn spiritul
unui 9oc de-a Qoarecele Qi pisica, la fel ca Qi prima datR, totuQi acum Ni cunoQteam de9a intenPiile adevRrateD
veneSrabilul, NnsR, nu Qtia aceasta. ( adevRrat cR micul meu avanta9 asupra lui nu modifica prea mult datele
problemei, dar cel puPin Nmi permitea sR fiu mult mai vi7ilent. AcPiunile mele trebuiau sR fie foarte abile,
pentru a nu deran9a ec$ilibrul relativ al situaPiei.
2acR, de pildR, m-aQ fi arRtat revoltat Qi aQ fi ameninPat cR dezvRlui totul la vOrf de stat, cel mai probabil cR
aQ fi fost trecut imediat pe o linie moartR, cu un rezultat imprevizibil Nn direcPia scoSpului urmRrit de masoni
Qi c$iar Nn ceea ce priveQte viaPa mea. Nn definitiv, se poate spune cR, practic, eu nu exist Nn aceastR ParR6
sin7urul dosar de Nnre7istrare este cel din biroul 7eneralului Obadea. Nu am le7Rturi politice, relaPii
27 | P a g e
diplomatice, afaceri Nn economie sau obli7aPii sociale. (ste o situaPie cu totul specialR, care are multe
avanta9e, dar comportR Qi anumite riscuri.
Avanta9ul este acela cR pot avea acces la cele mai importante date Qi secrete de stat care Pin de anumite
descoperiri sau evenimente cu totul speciale de pe teritoriul PRrii. #rin 3evenimente speSciale5 mR refer la
acele situaPii care aparPin domeniului inexplicabil, cel puPin din punctul de vedere al QtiinPei moderne sau al
concepPiei obiQnuite. 2ezavanta9ul este acela cR nu am ca susPinere decOt pe 7eneralul Obadea, care se
apropie de pensionare. Nu am nici duQmani, deoarece departamentul este foarte ocultatD dar el rRmOne un
3teritoriu5 care poate fi revendicat de %-/ Abia atunSci pot apRrea problemele.
%candalul nu era, deci, o soluPie. %unt interesat sR a9ut aceastR ParR, nu sR ratez ocaziile favorabile care se
ivesc. #robabil cR pentru venerabilul >assini nu ar fi fost foarte dificil sR obPinR Nnlocuirea mea 8 cu toatR
opoziPia 7eneSralului Obadea 8 NnsR aceasta ar fi Nnsemnat mai multR a7iStaPie, incertitudine Qi, cel mai
neplRcut pentru marii masoni, ar fi determinat o amOnare nedefinitR a acPiunii. %e pare cR aceasta Ni deran9a
cel mai mult.
M 2e ce aQa mare 7rabR Qi mai ales pentru ceI am Nntrebat eu cu un vRdit interes.
M TPi voi spune imediat, dar te ro7 sR ai Nn vedere fapStul cR nici eu Qi nici c$iar cei din elita masonicR
mondialR 8 cel puPin din cOte mi-am putut da seama 8 nu cunosc prea multe Nn aceastR direcPie.
M 2in cOte NnPele7, se pare cR ei au acceptat o soluPie de 3compromis56 nu a7reeazR colaborarea cu tine,
deQi Pie NPi mRrturisesc contrariul, dar nici nu sunt dispuQi sR comSplice lucrurile care pot de7enera Nntr-un
veritabil scandal, prin NndepRrtarea ta din funcPie.
M 2a, este clar acum cR ar fi fRcut-o de9a, pentru a-Qi plasa omul lor Nn locul meu, ceea ce le-ar fi rezolvat
comSplet Qi imediat problema. 2ar, deQi ei pot cauza NndeSpRrtarea mea din funcPie, se pare cR le lipseQte
totuQi pOr7$ia principalR pentru a mR Nnlocui cu cine vor ei Qi atunci s-au decis pentru soluPia de compromis
pe care treSbuie sR o a9usteze 3din mers5.
M !ine stabileQte Nn prezent sc$imbRrile Nn funcPii la nivelul 24I am Nntrebat eu cu inocenPR. 2acR Qtim
filiera diplomaticR, nu cred cR e prea 7reu sR ne dRm seama care sunt, de fapt, adevRratele 9ocuri de culise Qi
cine le face. 2in pRcate, funcPia pe care am avut-o Nn 7uvern nu mi-a permis sR am acces la astfel de
informaPii.
Tn camerR s-a lRsat o tRcere 7rea. Nntr-un tOrziu, !ezar mi-a rRspuns cu voce 9oasR6
M %R lRsRm lucrurile Nn aceastR privinPR aQa cum sunt. Faptul cR influenPa pe care o are venerabilul >assini
nu a 7arantat rezolvarea problemei aQa dupR cum ar fi vrut el, ne poate da de NnPeles cR nu toPi sunt corupPi.
Acesta este un lucru NmbucurRtor. #robabil cR dupR prima confruntare cu mine, dupR ce a raportat
rezultatele ei Nn cadrul 7rupuSlui &ilderber7, venerabilul >assini a propus continuarea planului iniPial care,
deQi era relativ riscant pentru masoni, avea totuQi avanta9ul rapiditRPii de acPiune Qi al inducerii mele Nn
eroare, Nntre timp, NnsR, eu am aflat de prefRcRtoSria venerabilului Qi mi-am refRcut planul iniPial.
2acR la prima NntOlnire 7Ondeam sR le fac 9ocul, acceptOnd Nn aparenPR sR colaborez cu ei, la cea de-a doua
NntOlnire, Qtiind de9a intenPiile lor perfide, luasem $otRrOrea sR mR prefac doar pOnR cOnd voi a9un7e la ceea
ce Ni intereseazR cu adevRrat, dupR care urma sR le bloc$ez accesul prin dezvRluirea acelei probleme la vOrf
de stat. Acesta era, de fapt, riscul la care se expuneau ei, dar pe care 8 aQa dupR cum Pi-am spus 8 credeau
cR 1-au ani$ilat Nn mare parte.
28 | P a g e
>-am NntOlnit cu venerabilul Nn vila respectivR Qi, dupR cOteva minute Nn care ne-am NntrePinut amiabil Qi am
7lumit 8 timp Nn care eu am avut 7ri9R sR-mi reafirm Nn mod voalat disponibilitatea de a adera la or7anizaPia
lor elitistR 8 senior >assini a intrat direct Nn subiect, conform stilului sRu caracteristic. (l mi-a spus atunci
cR dispune de o informaPie ultrasecretR care provine direct de la %tatul >a9or al #enta7onului Qi cR acea
informaPie se referR la un anumit loc din -omOnia. >i-a mRrturisit cR 7rupul &ilderber7 are reprezentanPi Nn
cele mai importante dintre or7anismele politice, economice Qi de apRrare a %,A, conexiunile mer7Ond pOnR
la fotoliul prezidenPial.
2incolo de poziPia de influenPR a preQedintelui american, existR totuQi cOteva 7rupuri oculte a cRror putere
este foarte mare, Nn special datoritR le7Rturilor, intereselor Qi relaPiilor politice complexe Qi reciproce pe care
acestea le au cu anumite personalitRPi de frunte, Qefi de stat Qi banc$eri la nivelul or7anismelor
internaPionale, Nn sfOrQit, dincolo c$iar Qi de aceste 7rupRri masonice foarte puternice existR trei formaPiuni
de elitR care supervizeazR, respectiv, desfRQurarea viePii QtiinPifice Qi a te$nolo7iei pe Nntrea7a planetRD
orientarea direcPiei de mers a economiei mondialeD Qi stabilirea curentelor Qi tendinPelor politice, pe zone ale
lumii. 2easupra tuturor se aflR 7rupul &ilderber7, iar Nn cadrul acestuia existR trei persoane care au putere
de decizie supremR asupra acPiunilor cele mai importante Qi ideilor care urmeazR sR fie puse Nn aplicare la
nivelul Nntre7ii planete.
Aici NnsR am remarcat la senior >assini o anumitR nesi7uranPR, ca Qi cum ar fi cumpRnit dacR sR-mi facR sau
nu o mRrturisire. Am simPit atunci cR este un aspect extrem de important, care mi-ar fi dezvRluit NnsuQi
secretul fundamental al masoneriei de pe Nntrea7a planetR. TotuQi, dupR o scurtR ezitare, venerabilul >assini
a renunPat la revelarea acelui aspect, continuOnd sR-mi vorbeascR despre datele ultrasecrete de la #enta7on.
>i-a spns cR tot ceea ce este mai important Qi se descoperR pe planetR este adus imediat la cunoQtinPa celor
din elita mondialR. Acesta a fost Qi cazul observaPiilor secrete Nn ceea ce priveQte teritoriul -omOniei.
#enta7onul deruleazR Nn paralel mai multe pro7rame militare secrete Qi de spiona9 7eodezic, iar pentru
aceasta el a investit sume fabuloase Nntr-o te$nolo7ie care depRQeQte cu mult cunoQtinPele actuale ale QtiinPei.
,nele surse ale acestei te$nolo7ii fabuloase sunt menPinute NnsR Nntr-un secret desRvOrQit. 'mportant de Qtiut
este faptul cR, datoritR capacitRPilor te$nolo7ice extraordinare pe care le are la dispoziPie 8 Qi trebuie sR Qtii
cR ele depRQesc cu aproximativ douRzeci de ani posibilitRPile din prezent, la ritmul de dezvoltare actual -,
#enta7onul dePine mai mulPi sateliPi 7eostaPionari care au sarcini precise de observare.
,nul dintre aceQtia, care se bazeazR pe te$nolo7ia bionicR Qi pe cea a undelor de formR, a reperat Nn anul
)**) o structurR aparte Nn interiorul unui 7rup muntos de pe teritoriul PRrii noastre, mai precis Nntr-o
anumitR zonR a munPilor &uce7i. 'niPial s-a crezut cR este vorba despre o formaPiune carsticR mai ciudatR, la
fel cum au fost identiSficate multe altele pe Nntrea7a planetR. TotuQi, aQa dupR cum mi-a dezvRluit senior
>assini, specialiQtii din comSpartimentul de analizR a datelor secrete de la #enta7on Qi-au informat ulterior
superiorii cR existR trei elemente disStincte care ridicR mari semne de Nntrebare Nn le7RturR cu datele care
au fost Nnre7istrate, caracteristice acelei zone din munPii &uce7i.
Tn primul rOnd, spaPiul 7ol identificat Nn interiorul munPilor nu avea corespondenPR cu exteriorul, ci Nncepea
direct din interiorul formaPiunii muntoase, la o anumitR distanPR de panta acesteia, Nn al doilea rOnd, el avea
forma unui tunel pe care Nnre7istrRrile de date Nl prezentau ca fiind foarte re7ulat Qi cotind brusc, sub un
un7$i de )+ de 7rade, spre centrul muntelui, Nn plus, traiectoria tunelului era perfect planRD prin raport la
nivelul de bazR al muntelui, considerat ca referinPR, tunelul pornea de la aproximativ o treime de la bazR dar
se desfRQura Nntr-un plan perfect orizontal, NnsR cel de-al treilea element a pus cel mai mult pe 7Onduri staff-
ul #enta7onului.
2% | P a g e
%canarea din satelit a muntelui a pus Nn evidenPR douR bloca9e ma9ore ale structurii din interiorul solid de
piatrR, care mRr7ineau Nnceputul tunelului Qi sfOrQitul lui. "enerabilul mi-a arRtat atunci o copie xerox dupR
sc$iPa computerizaStR a ciudatei structuri din interiorul muntelui, care era cadrilatR Qi plinR de numeroase
cifre Qi date. 4onele blocate erau Nnsemnate cu roQu, iar venerabilul mi-a expliScat cR ele respin7eau pur Qi
simplu orice tip de sondare sau analizR, ca Qi cum ar fi prote9at ceva Nn acel loc.
M !ei de la #enta7on nu au putut sR NnPelea7R motivul pentru care tunelul cotea Nntr-un fel de zi7-za7 spre
zona centralR a muntelui Qi nici semnificaPia un7$iuSlui de )+ de 7rade care intervenea Nn construcPia lui.
Ansamblul se afla Nntr-un plan paralel cu solul, iar bara9ul ener7etic semisferic se afla pe verticala ce
corespundea stOncilor de pe creastR care sunt numite &abele. 2e fapt, aQa cum au determinat mai apoi
mRsurRtorile noastre pe baza datelor de la #enta7on, verticala ieQea la aproximaStiv patruzeci de metri de
acestea, Nntre &abele Qi %finxul din &uce7i.
%enior >assini mi-a furnizat, de asemenea, planul corect pentru a a9un7e la tunel, aQa cum a fost el calculat
de specialiQtii din cadrul #enta7onului. !ea mai apropiatR strRpun7ere se putea realiza frontal Nn munte,
dupR o direcPie optimR al cRrei punct de pornire se afla pe coasta acestuia, undeva la o distanPR de
aproximativ Qaizeci-Qaptezeci de metri de primul bara9 ener7etic aflat Nn proSfunzimea masivului de piatrR.
2eQi aceasta era soluPia cea mai rapidR, totuQi exista inconvenientul bara9ului enerS7etic de la 7ura
tunelului despre care nu se Qtia dacR poate fi strRpus. !$iar dacR el nu avea aceeaQi frecvenPR de vibraPie ca
marele bara9 ener7etic semisferic, nu puteam Qti dacR vom avea sau nu posibilitatea de a-l depRQi.
Ocolirea lui era posibilR, dar implica probleme te$nolo7Sice mai dificile. A doua variantR consta, de
asemenea, Nn strRpun7erea rocii muntelui, dar de data aceasta oblic, cumva pe deasupra tunelului, pentru a
a9un7e Nn spatele bara9ului. 2istanPa de forare era mai mare, deoarece treSbuia sR se respecte un anumit
un7$i de Nnaintare, dar mRcar exista Qansa de a ocoli bara9ul ener7etic.
M Ui acumI Nn ce stadiu se aflR acPiuneaI
Tn forul meu interior, nutream speranPa ascunsR cR poate voi reuQi Qi eu sR vRd misterioasa structurR din
inteSriorul muntelui, dupR ce va fi descoperitR. %esizOndu-mi 7Ondul, !ezar Nmi spuse6
M 2eocamdatR ne aflRm Nn toiul pre7Rtirilor, pe care trebuie sR le direcPionez cu mare atenPie. >ai NntOi am
asi7urat securitatea zonei care, spre norocul nostru, este 7reu accesibilR si relativ neumblatR. Am apelat Qi la
serSviciile armatei, or7anizOnd c$iar o mini-bazR Nn exteriorul perimetrului-focar, pe care 1-am identificat
Qi izolat NmpreunR cu ec$ipa noastrR de specialiQti. Am asi7urat de9a paza circularR a zonei, aducOnd acolo
aproape douR sute de militari. %-a construit un mic drum de acces Qi s-a Nmpre9muit perimetrul circular cu
sOrmR 7$impatR. Am montat, de asemenea, peste treizeci de pic$ete de pazR. Nn interior am stabilit un al
doilea cerc de securitate format din ec$ipa a treia a departamentului. (xistR douR bariere de acces pe
drumul improvizat, care sunt prevRzute cu puncte de control.
2e data aceasta, lo7istica este masivR Qi complexR, mai ales cR durata acPiunii se poate Nntinde pe mai multe
sRptRmOni. Eeneralul Obadea s-a ocupat de relaPia cu >inisterul Armatei pentru spri9inul materialD au fost
aduse corturi de campanie pentru militari Qi se monSteazR releele de comunicaPie. Am vrut sR imprim
Nntre7ii acPiuni aspectul aparent al unei aplicaPii militare. #robabil cR totul va fi 7ata Nn urmRtoarele douR-
trei sRptRmOni. /a sfOrQitul lunii iulie soseQte dispozitivul de forare cu plasmR, iar dupR aceea nu ne mai
rRmOne decOt sR pRtrundem Nn interiorul muntelui.5K1L

3! | P a g e

31 | P a g e
32 | P a g e
33 | P a g e
C-*
4. -adu #inamar "iitor cu cap de mort5 'ol. 4
2. +rEana Va'a& 'nuai reptilianul din mine5
34 | P a g e