You are on page 1of 365

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL
2009




Introducere
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 1




Manualul electronic VOPSIREA AUTOMOBILULUI a fost realizat ca
un auxiliar curricular, pentru a fi utilizat in cabinetul de tehnologie informatizat.
Prin caracterul sau sintetic, poate fi utilizat pentru pregatirea curenta , pentru
evaluarile sumative si la pregatirea elevilor pentru concursurile profesionale in
domeniul Tinichigiu-vopsitor auto.
Manualul este structurat in noua capitole, cu teste de evaluare sumativa
in format doc. , pdf. si htm.Testele realizate in Word 2003 si cele realizate in
format HTML au caracter interactiv.
Completarea cunostintelor in domeniul vopsirii autovehiculelor poate fi
realizata prin consultarea a doua auxiliare curriculare, elaborate sub egida
Ministerului Educatiei si Cercetarii, prin programul Phare Tvet Ro 2002.In acelasi
sens, manualul este insotit de imagini, filme si cataloage.
Filmele sunt documentare care prezinta tehnologii complete de realizare
a unor marci renumite de automobile: Ferrari, BMW, Corvette.
Imaginile si cataloagele care insotesc manualul electronic sunt obtinute
prin serviciul Internet.Pentru cataloage, site-ul http://pdf.directindustry.com
este o sursa de informatii tehnice exceptionala.Auxiliarele curriculare sunt
obtinute prin site-ul http://archive.tvet.ro/web/ .
Pentru secventele video inserate in manual si pentru documentarele
mentionate mai sus, este necesara instalarea unor video-playere si a unor codec-
uri.
Manualul este insotit de partea DIDACTICA care cuprinde
urmatoarele: Curriculum pentru calificarea Tinichigiu-vopsitor auto, Standarde
de pregatire profesionala, Proiectarea didactica semestriala si anuala si
documentatie pentru Examenul de Certificare a competentelor profesionale,
nivelul 2(an de completare).

profesor Tnase Viorel






VOPSIREA
AUTOMOBILULUI

Manual electronic












2009
autor Tnase Viorel
Capitolul Notiuni despre coroziune
Tanaviosoft 2009


TANASE VIOREL
2009







Coroziunea pieselor metalice ale automobilului
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 1
C1




1 1. .1 1. . N No ot ti iu un ni i d de es sp pr re e c co or ro oz zi iu un ne e. .
1 1. .2 2. . C Ca au uz ze el le e d de eg gr ra ad da ar ri ii i c co or ro os si iv ve e l la a a au ut to om mo ob bi il le e. .
1 1. .3 3. . T Ti ip pu ur ri il le e d de e c co or ro oz zi iu un ne e. .
1 1. .4 4. . F Fa ac ct to or ri ii i c ca ar re e i in nf fl lu ue en nt te ea az za a p pr ro oc ce es su ul l d de e
c co or ro oz zi iu un ne e. .
1 1. .5 5. . T Ti ip pu ur ri i d de e p pr ro ot te ec ct ti ie e a an nt ti ic co or ro os si iv va a l la a a au ut to om mo ob bi il le e. .
1 1. .6 6. . T Te es st te e d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .


Fig.a.Manifestarea procesului de coroziune









C Ca ap pi it to ol lu ul l
C Co or ro oz zi iu un ne ea a p pi ie es se el lo or r m me et ta al li ic ce e a al le e a au ut to om mo ob bi il lu ul lu ui i
Coroziunea pieselor metalice ale automobilului
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 2
C1



1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei.
Competente
Exploateaz baze de date.
Prezint informaii incluznd text, numere i imagini.
Comunic prin Internet.

Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Vopsirea automobilului
Competente
Indica tipurile de coroziune.
Precizeaza metodele de protectie anticorosiva.
Efectueaza operatii de limitare a coroziunii.
Identific factorii ce determin apariia coroziunii

Standarde de pregatire profesionala




U Un ni it ta at ti i d de e c co om mp pe et te en nt te e
Coroziunea pieselor metalice ale automobilului
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 3
C1
1 1. .1 1. .N No ot ti iu un ni i d de es sp pr re e c co or ro oz zi iu un ne e. .
Coroziunea este procesul fizico-chimico-mecanic de degradare lenta a
suprafetelor metalice, prin actiunea unor agenti corosivi.
Procesul de coroziune este influentat de urmatorii factori:
natura mediului de lucru;
pH-ul mediului de contact cu surafetele metalice;
compozitia chimica a metalelor supuse procesului de coroziune;
compozitia chimica a mediului de lucru.
Coroziunea are efecte tehnico-economice negative in exploatarea utilajelor,
instalatiilor, a mecanismelor.Procesele corosive trebuie prevenite si controlate.
Dupa modul de manifestare, coroziunea poate fi:
1. Coroziune superficiala; se manifesta pe intrega suprafata metalica;
poate fi uniforma si neuniforma.
2. Coroziune locala; se manifesta zonal sub forma de puncte,pete.
3. Coroziune intercristalina; se manifesta la limita grauntilor de metal.

Efectele procesului de coroziune determina inlocuirea sau repararea
pieselor corodate.Cheltuielile datorate procesului de coroziune sunt legate de
intretinerea protectiei anticorosive, de necesitatea supradimensionarii pieselor,
de anumite finisari si de prevenirea unor accidente.
In domeniul transporturilor apar cheltuieli suplimentare datorate
urmatorilor factori:
imobilizarea autovehiculelor si nefolosirea lor;
micsorarea gradului de siguranta in exploatare, pe drumurile
publice;
marirea gradului de uzura si de oboseala al pieselor;
scaderea rezistentei mecanice;
costul interventiilor de protectie anticorosiva.

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular

MECANICA_XI PROTECTIA ANTICOROZIVA




Coroziunea pieselor metalice ale automobilului
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 4
C1
1 1. .2 2. .C Ca au uz ze el le e d de eg gr ra ad da ar ri ii i c co or ro os si iv ve e l la a a au ut to om mo ob bi il le e. .
Cunoasterea cauzelor care determina producerea si accelerarea procesului de
coroziune, permite adoptarea unor masuri eficiente de prevenire si de diminuare a
efectelor negative.

Precipitatiile atmosferice Suspensiile solide


Aerosolii Stropirile


Condensatele


Precipitatiile atmosferice se manifesta sub forma de apa, in stare libera si
puternic aerata in zona imbinarilor elastice, la praguri, la aripi.
Aerosolii (atmosfera poluata, ceturi saline) au o actiune corosiva puternica,
determinand coroziunea ornamentelor, a barelor de protectie.
Suspensiile solide existente in curentii de aer au o actiune corosiva combinata
cu o actiune abraziva.Suspensiile partial solubile, asociate cu apa condensatelor
corodeaza pragurile, ornamentele, rotile.
Stropirile apar la spalare sau pe trasee cu portiuni de apa.Lichidele de
coroziune(hidrocarburi,acid sulfuric,sarea) produc fenomenul de coroziune la
nivelul podelei si a aripilor.
Condensatele se datoreaza fenomenului de condensare a vaporilor
atmosferici, puternic corosivi.Procesul de coroziune se manifesta la geamuri, in zona
peretilor dubli(partea inferioara a usilor, la praguri, dublurile, la contraaripi).
Alte cauze care pot fi luate in considerare sunt: solicitarile mecanice ciclice,
actiunea unor microorganisme, depunerile de materiale solide.

Coroziunea pieselor metalice ale automobilului
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 5
C1
1 1. .3 3. .T Ti ip pu ur ri il le e d de e c co or ro oz zi iu un ne e. .


Fig.1.3.1.Clasificarea tipurilor de coroziune





Coroziunea chimica uscata este un proces de degradare, care se manifesta la
suprafata metalelor, la contactul cu un mediu agresiv, in absenta unor sarcini
electrice.
Mediul corosiv poate fi un amestec de substante chimice; oxizi, sulfuri,
cloruri,ioduri.In atmosfera , coroziunea chimica poate fi cauzata de actiunea unor
gaze:oxigenul, dioxodul de carbon, azotul.
In cazul unor metale si aliaje (aluminiul, zincul) se constata aparitia
fenomenului de pasivare(pasivizare).
Pasivarea este procesul de oxidare a unei suprafete metalice, prin care se
formeaza o pelicula densa de oxid, care stopeaza manifestarea , in continuare, a
procesului de coroziune.



1 1. .3 3. .1 1. .C Co or ro oz zi iu un ne ea a c ch hi im mi ic ca a u us sc ca at ta a
Coroziunea pieselor metalice ale automobilului
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 6
C1




Coroziunea chimica produsa de agenti corosivi lichizi se datoreaza reactiilor
chimice directe intre metal si agentul corosiv.Agentul corosiv dizolva suprafata
metalului,fara a forma pelicula de oxid specifica coroziunii chimice uscate.
Acest tip de coroziune se manifesta la contactul direct dintre suprafata unui
metal si hidrocarburi lichide( ulei, benzina, motorina),solutii acide, solutii alcaline,
saruri.Cresterea temperaturii favorizeaza accelerarea procesului de coroziune
chimica lichida.




Coroziunea electrochimica are loc la contactul dintre suprafata metalica si
solutii apoase de saruri( electrolit) , generatoare de sarcini electrice.In prezenta
electrolitului, la suprafata metalului se formeaza micropile galvanice.
Procesul de coroziune electrochimic este accelerat de prezenta acestor sarcini
electrice.Apar zone anodice si zone catodice.Micropila galvanica dizolva zonele
anodice, ionii formati difuzand in solutie(electrolit).




Coroziunea atmosferica este o coroziune electrochimica.In atmosfera,
prezenta oxigenului determina formarea unor oxizi pe suprafetele metalice.Coro-
ziunea este influentata de concentratia de oxigen , punand in evidenta coroziunea
prin aerare diferentiata.
Concentratia mai redusa de oxigen favorizeaza un proces de coroziune mai
intens.
Caroseriile autovehiculelor sunt executate din tabla subtire de otel(se executa
si din tabla de aluminiu) ,fiind supuse procesului de coroziune atmosferica.
In cazul unei caroserii de LOGAN, zonele supuse procesului de coroziune pot
fi identificate prin punctele de insertie pentru produsele anticorosive.




1 1. .3 3. .2 2. .C Co or ro oz zi iu un ne ea a c ch hi im mi ic ca a l li ic ch hi id da a. .
1 1. .3 3. .4 4. .C Co or ro oz zi iu un ne ea a a at tm mo os sf fe er ri ic ca a. .
1 1. .3 3. .3 3. .C Co or ro oz zi iu un ne ea a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .
Coroziunea pieselor metalice ale automobilului
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 7
C1


Fig.1.3.4.1.Puncte de insertie in interiorul autovehiculului
oc lateral:
- nlocuire sau reparaie parte inferioar cadru lateral:
protecie legtur nchidere parte inferioar cadru
lateral de pe ntritur parte inferioar cadru lateral:
Injecie cu parafin prin punctele 1, 2, 3 i 4,
protecie legtur parte inferioar cadru lateral de pe
ntritur parte inferioar cadru lateral: Injecie cu
parafin prin punctele 12, 13 i 14.
- nlocuire planeu central:
protecie legtur planeu de pe ntritur lonjeron:
Injecie cu parafin prin punctele 5, 6, 7,
protecie legtur planeu de pe travers de fixare
scaun fa: Injecie cu parafin prin punctul 8.








Coroziunea pieselor metalice ale automobilului
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 8
C1

Fig.1.3.4.2. Puncte de insertie sub autovehicul
oc fa:
- nlocuire sau reparaie lonjeron fa, nchidere
lonjeron fa i carcas de fixare cadru fa:
Injecie cu parafin prin punctele 9, 10 i 11.
- nlocuire travers lateral fa sau semibloc fa:
Injecie cu parafin prin punctele 20, 21 i 22.
oc spate:
- nlocuire lonjeron spate complet:
Injecie cu parafin prin punctele 15, 16 i 17.

Viteza de coroziune este influentata de o serie de fenomene meteorologice:
variatiile de temperatura;
vantul;
roua;
starea de umiditate.
Consideratii tehnice:
variatiile de temperatura determina fisurarea peliculelor de protectie.
pozitionarea suprafetelor metalice vertical si inclinat favorizeaza
procesul de coroziune.
Coroziunea pieselor metalice ale automobilului
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 9
C1
pozitia orizontala reduce considerabil manifestarea procesului de
coroziune.
in prezenta unor fisuri, depunerea de roua favorizeaza procesul de
coroziune.
coroziunea chimica uscata este mai putin daunatoare decat coroziunea
chimica lichida.
atmosfera industriala si urbana, bogata in agenti corosivi, determina o
coroziune intensa.
coroziunea atmosferica influenteaza si conductivitatea electrica, deci
afecteaza instalatia electrica a unui autovehicul.




Se manifesta intr-un mod agresiv in apropiere de mare, ocean, lacuri sarate.
Suprafetele metalice sunt foarte afectate de actiunea mediului salin.




Acest tip de coroziune se manifesta in zonele muntoase, de altitudine, in
asociere cu o atmosfera industriala poluata.




Este un proces care are loc prin asocierea actiunii agentilor corosivi cu
solicitarile mecanice.Solutiile pe baza de cloruri determina fisurarea si corodarea
suprafetelor metalice.
Pentru diminuarea acestor efecte negative se iau urmatoarele masuri:
se elimina tensiunile interne(recoacere de detensionare);
se utilizeaza oteluri cu nichel si siliciu;
se elimina la operatia de sablare cu alice utilizarea de solutii pe
baza de cloruri;
se evita socurile mecanice in timpul exploatarii.




1 1. .3 3. .5 5. .C Co or ro oz zi iu un ne ea a s sa al li in na a. .
1 1. .3 3. .6 6. .C Co or ro oz zi iu un ne ea a d de e a al lt ti it tu ud di in ne e. .
1 1. .3 3. .7 7. .C Co or ro oz zi iu un ne ea a s su ub b t te en ns si iu un ni i m me ec ca an ni ic ce e. .
Coroziunea pieselor metalice ale automobilului
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 10
C1



Coroziunea de contact se manifesta la suprafata de contact a doua metale cu
potential electrochimic diferit.
Metalul sau aliajul cu potential electrochimic mai scazut este supus unei
coroziuni intense.O suprafata de contact intinsa favorizeaza un proces de coroziune
intens.
La autovehicule, coroziunea de contact poate fi localizata la contactul intre
arborele motor si platoul ambreiajului, la transmisia cardanica.
Prevenirea coroziunii de contact poate fi realizata prin urmatoarele masuri
tehnologice:
cromarea suprafetelor metalice care realizeaza contactul la asamblare;
utilizarea de materiale izolante;
la vopsirea pieselor de aluminiu si otel, nu se va utiliza vopsea pe baza
de plumb;
se recomanda utilizarea vopselelor pe baza de cromat de zinc.




Se manifesta la suprafata unor metale, cum ar fi: otel, aliaje de aluminiu si
de magneziu.Aparitia acetui tip de coroziune are la baza prezenta apei intre
suprafata metalului si pelicula de vopsea.
La o umiditate de 65-95% si o temperatura de 15-30
0
C, coroziunea filiforma
se manifesta intens.Acest tip de coroziune este periculos , datorita caracterului
sau ascuns.Prin coroziunea filiforma se formeaza filamente de oxid, care in
cazul otelului este oxidul feros.
Coroziunea filiforma este influentata de urmatorii factori:
permeabilitatea vopselei;
umiditatea mediului;
temperatura;
prezenta solutiilor pe baza de saruri, pe suprafata metalului.






1 1. .3 3. .8 8. .C Co or ro oz zi iu un ne ea a d de e c co on nt ta ac ct t. .
1 1. .3 3. .9 9. .C Co or ro oz zi iu un ne ea a f fi il li if fo or rm ma a. .
Coroziunea pieselor metalice ale automobilului
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11
C1

1 1. .4 4. .F Fa ac ct to or ri ii i c ca ar re e i in nf fl lu ue en nt te ea az za a p pr ro oc ce es su ul l d de e c co or ro oz zi iu un ne e. .

Fig.1.4.1.Factori care influenteaza viteza de coroziune.
Consideratii teoretice:
suprafata metalica cu aspect lucios corodeaza mai lent;
structura cristalina cu aspect omogen, cu graunti de metal mici,
determina o coroziune mai lenta;
suprafetele metalice cu pelicula de oxid initiala sunt protejate de
coroziune(pasivare);
prezenta in compozitia chimica a aliajului, a fosforului, a cuprului si a
cromului determina o rezistenta la coroziune superioara;
aliajele cu structuri simple(metalul pur, solutia solida), nu favorizeaza
procesul de coroziune;
metalele si aliajele calite prin tratament termice, corodeaza mai usor
decat in cazul aplicarii tratamentului termic de recoacere;
prezenta ionilor de hidrogen accelereaza procesul de coroziune in cazul
aliajelor de zinc, aluminiu, cupru si plumb;
in cazul oxigenului sunt doua situatii: pasivarea(concentratie mare de
oxigen) si coroziunea (concentratie mica de oxigen);
cresterea temperaturii accelereaza viteza de coroziune in solutiile acide
de electroliti.


Coroziunea pieselor metalice ale automobilului
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 12
C1
1 1. .5 5. .T Ti ip pu ur ri i d de e p pr ro ot te ec ct ti ie e a an nt ti ic co or ro os si iv va a l la a a au ut to om mo ob bi il le e. .

Consideratii tehnologice:
utilizarea unor metale nobile, a unor oteluri inoxidabile ,a aliajelor pe
baza de aluminiu si magneziu ridica pretul de cost in mod nejustificat;
utilizarea materialelor plastice in mod excesiv nu se recomanda,
deoarece se cunoaste comportamentul acestora la factorii de clima;
pentru protectia impotriva coroziunii se utilizeaza materiale de protectie
de natura organica, anorganica sau combinate;
piesele metalice sunt protejate impotriva coroziunii prin acoperiri
metalice, pasivare, vopsire, fosfatare;
pentru piesele din material plastic se utilizeaza pentru protectie
antioxidanti, stabilizatori de temperatura, absorbanti de raze
ultraviolete;
pentru materiale textile, sticla, cauciuc se folosesc materiale anticorosive
speciale.

1 1. .6 6. .T Te es st te e d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .


Testul de evaluare sumativa NOTIUNI DESPRE COROZIUNE
este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf.
Cele doua teste pot fi accesate mai jos:


Fisier Word Fisier PDF

Notiuni despre coroziune



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Notiuni despre coroziune
Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor
Test de evaluare sumativa

Subiectul 1 5p
Completati spatiile goale cu notiunile corespunzatoare definitiei:
Coroziunea este ......................fizico-chimic de ...........................lenta a suprafetelor metalice de la
exterior catre..................sub actiunea unor......................corosivi.

Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Coroziunea influenteaza : a) rezistenta mecanica a pieselor; b) mentinerea constanta a dimensiunilor
pieselor; c) structura cristalina a metalelor si aliajelor.
2. Dupa modul de manifestare,coroziune este: a) coroziune locala; b) coroziune generalizata; c) coroziune
intercristalina.
3. Procesul de coroziune influenteaza: a) gradul de siguranta in exploatare a pieselor; b) gradul de poluare
al mediului; c) rezistenta la uzura si la oboseala.
4. Coroziunea la autovehicule se datoreaza actiunii urmatorilor agenti: a) aerosoli; b) suspensii elastice;
c)stropiri ; d) precipitatii atmosferice.
5. Coroziunea chimica poate fi : a) solida; b) lichida; c) gazoasa; d) uscata.
6. Coroziunea electrochomica are loc in prezenta de: a) curent electric; b) sarcini electrice; c) electrolit.
7. Fenomenul de pasivare este specific pentru: a) oteluri carbon nealiate ; b) oteluri aliate; c) aliaje de
aluminiu.
8. Coroziunea chimica uscata se datoreaza actiunii urmatorilor agenti corosivi: a) CO
2
; b) H
2
SO
4
; c) SO
2

d) N
2
.
9. Coroziunea de contact este specifica pentru: a) metale cu potentiale electrice egale; b) metale cu
potentiale electrice diferite; c) metale cu conductivitate electrica redusa.
10. Coroziunea filiforma se intalneste pentru urmatoarele categorii de materiale: a) oteluri; b) aliaje de
cupru; c) aliaje de aluminiu.
11. Coroziunea filiforma are loc la in urmatoarele conditii: a) umiditate 50% ; b) umiditate 65-95% ; c)
temperatura 40
0
C ; d) temperatura 15-30
0
C.
12. Factorii interni care influenteaza procesul de coroziune sunt: a) temperatura; b) umiditatea; c)
compozitia chimica a metalelor; d) structura cristalina a metalelor si aliajelor.
13. Viteza de coroziune a unei suprafete metalice creste daca: a) suprafata metalica este lucioasa; b)
suprafata metalica este rugoasa.
14. Structura cristalina grosolana determina: a)cresterea vitezei de coroziune; b) reducerea vitezei de
coroziune.
15. Care tratament termic favorizeaza procesul de coroziune: a)tratamentul termic de calire; b) tratamentul
termic de revenire; c) tratamentul termic de recoacere.




Notiuni despre coroziune



Tanase Viorel 2
Subiectul 3 30p
Pe baza schitelor de mai jos,identificati zonele preferentiale de coroziune la caroseria
autoturismului Dacia.Introduceti numerele inscrise pe desen in tabelul asociat imaginii.


Figura 3.1.
Tabelul 3.1

Zona preferentiala de coroziune a caroseriei Corespondenta numar
Traversa antisoc fata
Capetele lonjeroanelor
Lonjeroanele inferioare
Lonjeroanele superioare
Partile din spate ale lonjeroanelor
Traversele fata
Traversele spate
Suporturile bratelor inferioare
Fustele spate
Orificiile traversei spate
Suporturile lonjeroanelor din spate(partile centrale)
Notiuni despre coroziune



Tanase Viorel 3
Aripa fata
Usa fata
Usa spate
Aripa spate


Subiectul 4 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Precipitatiile atmosferice produc coroziunea imbinarilor elastice,la praguri,la aripi ( )
2. Aerosolii produc coroziunea ornamentelor, a barelor de protectie ( )
3. Suspensiile solide produc coroziunea capotei, a pavilionului ( )
4. Stopirile produc coroziunea la nivelul podelei, a aripilor ( )
5. Condensatele apar si cauzeaza procesul de coroziune in zona peretilor dubli ( )
6. Produsele datorate coroziunii lichide nu se dizolva ( )
7. Coroziunea atmosferica poate fi asociata cu coroziunea electrochimica ( )
8. Coroziunea datorata curentilor de aer este mai redusa fata de placi orientate inclinat ( )
9. Coroziunea salina si coroziunea alcalina sunt doua concepte similare ( )
10. Prin pasivizare apare o pelicula de oxid protector,densa ( )


Subiectul 5 15p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:

A B
1 La piesele din aluminiu si otel a prezenta umiditatii in zona metal-vopsea
2 Coroziunea filiforma se explica b coroziunea electrochimica
3 Coroziunea de contact se manifesta c condensate
4 Pilele galvanice apar d nu se folosesc vopsele pe baza de plumb
5 Coroziunea la contraaripi se datoreaza e intre arborele motor si platoul ambreiajului

Capitolul Pregatirea suprafetelor metalice
Tanaviosoft 2009


TANASE VIOREL
2009




Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 1
C2






2 2. .1 1. . C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a m me et to od de el lo or r d de e p pr re eg ga at ti ir re e a a
s su up pr ra af fe et te el lo or r m me et ta al li ic ce e. .
2 2. .2 2. . C Cu ur ra at ta ar re ea a s su up pr ra af fe et te el lo or r m me et ta al li ic ce e f fe er ro oa as se e s si i
n ne ef fe er ro oa as se e. .
2 2. .3 3. . D De eg gr re es sa ar re ea a s su up pr ra af fe et te el lo or r m me et ta al li ic ce e f fe er ro oa as se e. .
2 2. .4 4. . D De eg gr re es sa ar re ea a s su up pr ra af fe et te el lo or r m me et ta al li ic ce e n ne ef fe er ro oa as se e. .
2 2. .5 5. . C Cu ur ra at ta ar re ea a c ch hi im mi ic ca a a a s su up pr ra af fe et te el lo or r m me et ta al li ic ce e
f fe er ro oa as se e. .
2 2. .6 6. . C Cu ur ra at ta ar re ea a c ch hi im mi ic ca a a a s su up pr ra af fe et te el lo or r m me et ta al li ic ce e
n ne ef fe er ro oa as se e. .
2 2. .7 7. . T Te es st te e d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .




Fig.1. Instalatie de sablare cu transportor suspendat


C Ca ap pi it to ol lu ul l
P Pr re eg ga at ti ir re ea a s su up pr ra af fe et te el lo or r m me et ta al li ic ce e
Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 2
C2



1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei.
Competente
Exploateaz baze de date.
Prezint informaii incluznd text, numere i imagini.
Comunic prin Internet.

Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Vopsirea automobilului
Competente
Identific prezenta oxizilor, a grasimilor si a impuritatilor.
Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice
pregatirii suprafetelor metalice.
Pregtete suprafeele metalice.
Aplic tehnologii de pregatire la o suprafa metalica dat.
Remediaz defectele aprute dupa pregatirea suprafetelor metalice.

Standarde de pregatire profesionala


U Un ni it ta at ti i d de e c co om mp pe et te en nt te e
Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 3
C2
2 2. .1 1. . C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a m me et to od de el lo or r d de e p pr re eg ga at ti ir re e a a
s su up pr ra af fe et te el lo or r m me et ta al li ic ce e. .

Fig.2.1.1.Tehnologii de curatare a suprafetelor metalice
2 2. .2 2. .C Cu ur ra at ta ar re ea a s su up pr ra af fe et te el lo or r m me et ta al li ic ce e f fe er ro oa as se e s si i n ne ef fe er ro oa as se e. .

Fig.2.2.1.Metode de curatare a suprafetelor metalice


Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 4
C2

CURATAREA MANUALA

Curatarea manuala a suprafetelor metalice feroase si neferoase se realizeaza
cu ajutorul unor scule ,dispozitive si utilaje portabile:
razuitoare;
perii de sarma;
hartie abraziva;
polizoare de mana.

Fig.2.2.2.Pietre abrazive Fig.2.2.3.Perie de sarma Fig.2.2.4.Perii

Fig.2.2.5.Materiale utilizate la curatarea manuala

Fig.2.2.6.Curatarea prin polizare
Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 5
C2
Consideratii tehnologice:
curatarea cu razuitoare necesita un grad de atentie deosebit.
folosirea razuitoarelor se recomanda la inlaturarea de tunder, strat gros
de oxizi.
periile de sarma se utilizeaza pentru inlaturarea petelor de vopsea,
rugina sau de var.
pentru suprafete intinse se recomanda curatarea prin polizare.



2 2. .2 2. .1 1. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e s sa ab bl la ar re e. .
2 2. .2 2. .1 1. .2 2. .U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e s sa ab bl la at t. .
2 2. .2 2. .1 1. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a c cu ur ra at ta ar ri ii i m me ec ca an ni ic ce e p pr ri in n s sa ab bl la ar re e c cu u n ni is si ip p. .
2 2. .2 2. .1 1. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e s sa ab bl la ar re e c cu u n ni is si ip p. .
2 2. .2 2. .1 1. .5 5. .N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

2 2. .2 2. .1 1. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e s sa ab bl la ar re e. .

Sablarea cu nisip uscat se aplica pentru inlaturarea de rugina, tunder, urme de
vopsea sau alte impuritati.
Metoda are la baza actiunea abraziva a particulelor de nisip proiectate pe
suprafetele metalice.


Fig.2.2.1.1.1.Cabina de sablare


2.2.1.SABLAREA CU NISIP
Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 6
C2
2 2. .2 2. .1 1. .2 2. .U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e s sa ab bl la at t. .

Instalatia este constiutita din:
-recipient cu nisip;
-conducta de aductie;
-dispozitiv de proiectare a
nisipului;
-instalatie de aer comprimat;
-separator de apa si ulei.


Fig.2.2.1.1.2.Instalatie de sablat

2 2. .2 2. .1 1. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a c cu ur ra at ta ar ri ii i m me ec ca an ni ic ce e p pr ri in n s sa ab bl la ar re e
c cu u n ni is si ip p. .
Sablarea cu nisip se executa in trei clase de finete:
1. Sablare usoara.
2. Sablare medie.
3. Sablare finala.
La sablarea usoara, duza aparatului de sablat se trece rapid pe suprafata
metalica.Se inlatura zone de impuritati usor detasabile.
La sablarea medie, duza aparatului se trece pana la inlaturarea completa a
tunderului, a ruginii.
La sablarea finala, suprafata se curata cu un jet de aer uscat , pana la metalul
curat.
Dupa cele trei etape de sablare, suprafata metalica se curata cu un jet de aer
comprimat,uscat.
La sablare se utilizeaza nisip de cuart, carborund, corindon.


Fig.a.Corindon maro Fig.b.Corindon nobil Fig.c.Duze de sablat

Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 7
C2
Sablarea cu nisip se executa in incaperi cu temperatura de 15-25
0
C si
umiditate maximum 65%.
Granulatia nisipului utilizat la sablare si presiunea aerului comprimat se
determina in functie de:
natura materialului piesei;
dimensiunile pieselor.
Pentru piese cu pereti grosi se utilizeaza nisip cu dimensiunile granulelor de
2-2,5 mm, iar pentru pereti mai subtiri dimensiunile sunt 1-2 mm.
Dupa 3-4 utilizari, nisipul pentru sablare se curata de impuritati si se
regenereaza cu 5-10 % nisip proaspat.
Distanta intre suprafata piesei si duza de sablat este intre 150-350 mm.

2 2. .2 2. .1 1. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e s sa ab bl la ar re e c cu u n ni is si ip p
Dupa sablare, piesele se manevreaza cu manusi de protectie.Dupa operatia de
sablare, nu trebuie sa treaca mai mult de 3-4 ore pana la grunduire sau vopsire.
Controlul indepartarii impuritatilor se face vizual.Pastrarea pieselor se face in
incaperi cu umiditate redusa.Rugozitatea medie a pieselor sablate in vederea
vopsirii nu trebuie sa depaseasca 1/3 din grosimea peliculei de vopsea.
La sablarea suprafetelor metalice neferoase, nisipul utilizat are granule cu
dimensiuni maximum 1-1,5 mm.
2 2. .2 2. .1 1. .5 5. .N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .
Muncitorii vor folosi costume,masti speciale, manusi, ochelari, bocanci pentru
protectie.
Instalatia de sablare va functiona numai cu sistem de ventilare
corespunzator,pentru a evita pericolul de imbolnavire de silicoza.


Fig.2.2.1.5.1.Echipament pentru sablare
Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 8
C2

2.2.2.SABLAREA CU ALICE

2 2. .2 2. .2 2. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e s sa ab bl la ar re e. .
2 2. .2 2. .2 2. .2 2. .U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e s sa ab bl la at t. .
2 2. .2 2. .2 2. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a c cu ur ra at ta ar ri ii i m me ec ca an ni ic ce e p pr ri in n s sa ab bl la ar re e c cu u a al li ic ce e. .
2 2. .2 2. .2 2. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e s sa ab bl la ar re e c cu u a al li ic ce e. .
2 2. .2 2. .2 2. .5 5. .N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

2 2. .2 2. .2 2. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e s sa ab bl la ar re e. .
Procedeul se bazeaza pe actiunea abraziva a alicelor metalice proiectate pe
suprafetele metalice ale pieselor.

Fig.2.2.2.1.1.Instalatie de sablare
Materiale utilizate la sablarea cu alice:
alice rotunde de fonta;
alice din sarma de otel;
alice sparte din otel;
amestec de alice din fonta si de alice din sarma de otel.

Fig.2.2.2.a.Alice din otel Fig.2.2.2.b.Alice din otel inxidabil
Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 9
C2
2 2. .2 2. .2 2. .2 2. .U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e s sa ab bl la at t. .


Instalatia cuprinde urma-
toarele:
-instalatie de aer comprimat
-sistem de proiectare centri-
fugala a alicelor;
-sistem de ventilare si purifi
care a aerului;
-transportor cu lant,role;
-sistem de control al tempe-
raturii si a umiditatii.

Fig.2.2.2.2.1.Instalatie de sablare
cu transportor cu role
2 2. .2 2. .2 2. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a c cu ur ra at ta ar ri ii i m me ec ca an ni ic ce e p pr ri in n s sa ab bl la ar re e
c cu u a al li ic ce e. .
Sablarea se realizeaza in incaperi la temperatura de 15-25
0
C si umiditate de
maximum 65%.In functie de natura materialului piesei se recomanda urmatoarele
categorii de alice:
piese din fonta cenusie: alice rotunde din otel sau alice din
sarma de otel;
piese din otel turnat: alice de fonta si alice sparte din otel;
piese laminate: alice sparte din otel;
piese ruginite cu urme de vopsea: alice sparte de otel;
Consumul de alice de otel este de 8-10 ori mai mic decat consumul de alice din
fonta.
In cazul proiectarii centrifugale a alicelor,viteza este intre 60-80 m/s.Distanta
intre suprafetele pieselor si duza este intre 140-360 mm.Dupa curatare, piesele
se tin intr-o atmosfera neutra si se vor manipula cu manusi de protectie.
Intre sablare si acoperirea suprafetelor nu trebuie sa treaca mai mult de 3-4
ore.



Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 10
C2
2 2. .2 2. .2 2. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e s sa ab bl la ar re e c cu u a al li ic ce e. .
Sablarea cu alice se caracterizeaza prin urmatoarele:
pe suprafata metalica nu se depune praf;
nu prezinta pericol de imbolnavire cu silicoza;
materialul abraziv se utilizeaza pana la epuizare;
metoda se aplica la curatarea suprafetelor pieselor obtinute prin
turnare, forjare, laminare;
nu se recomanda pentru curatarea pieselor cu pereti subtiri;
prin sablarea cu alice ,suprafata pieselor se durifica;
prin sablarea cu alice, piesele sufera modificari dimensionale;
nu se aplica la piese care prezinta sufluri,fisuri, crapaturi:
indepartarea prafului de pe suprafata pieselor se face prin suflare cu
aer comprimat, uscat;
dupa suflarea cu aer comprimat, piesele se sterg cu perie de praf.

2 2. .2 2. .2 2. .5 5. .N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .
Instalatiile de sablat se etanseaza corespunzator, pentru a evita
accidente nedorite;
Sistemul de ventilare trebuie sa elimine particulele fine de praf si
impuritati, pentru a evita imbolnavirile profesionale


Fig.2.2.2.5.1.Echipament de protectie la sablare





Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11
C2






2 2. .2 2. .3 3. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e t to ob ba ar re e. .
2 2. .2 2. .3 3. .2 2. .U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e t to ob ba ar re e. .
2 2. .2 2. .3 3. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a c cu ur ra at ta ar ri ii i m me ec ca an ni ic ce e p pr ri in n t to ob ba ar re e. .
2 2. .2 2. .3 3. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e t to ob ba ar re e. .
2 2. .2 2. .3 3. .5 5. .N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

2 2. .2 2. .3 3. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e t to ob ba ar re e. .

Metoda de curatare consta in rostogolirea pieselor in tobe rotative, cu sau
fara adaos de material abraziv.
Curatarea se realizeaza prin frecarea pieselor intre ele sau cu materialul
abraziv.Prin tobare se indeparteaza oxizii,tunderul,bavurile, vopseaua veche si
impuritatile.

2 2. .2 2. .3 3. .2 2. .U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e t to ob ba ar re e. .
Instalatia de tobare este consituita din urmatoarele componente:
tobe din otel de forma cilindrica, clopot, prisma hexagonala sau
octogonala;
capac de inchidere;
orificii de absorbtie si de evacuare a aerului si a prafului;
motor electric de antrenare;
reductor de turatie;
sistem de ventilatie.

2 2. .2 2. .3 3. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a c cu ur ra at ta ar ri ii i m me ec ca an ni ic ce e p pr ri in n t to ob ba ar re e. .
Materialul abraziv utilizat la tobare este nisipul cuartos, lipsit de impuritati.
Se poate folosi si carborund cu granule de 2-40 mm, stelute de fonta alba de
14-65 mm, span de otel si alice din otel sau din fonta.
Turatia de lucru a tobei este de 10-30 rot/min.Se recomanda curatarea tobei de
impuritati inainte de inceperea lucrului.Timpul de tobare este de 1-8 ore.
2.2.3.TOBAREA USCATA
si
TOBAREA UMEDA
Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 12
C2
Dupa tobare, piesele se curata prin suflare cu aer comprimat de particulele fine
de praf.Piesele se depoziteaza in incaperi cu atmosfera purificata, iar dupa
maximum 3-4 se aplica grunduirea sau vopsirea.
In cazul tobarii umede, in toba rotativa se introduce apa si material abraziv.
Operatia dureaza 1-4 ore.Urmeaza spalarea pieselor in apa rece curgatoare si apoi
uscarea cu aer cald.

2 2. .2 2. .3 3. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e t to ob ba ar re e. .
Curatarea suprafetelor pieselor prin tobare se caracterizeaza prin urmatoarele:
nu se pot curata decat piese cu dimensiuni mici si mijlocii;
piesele cu forme complexe sunt curatate incomplet;
metoda nu se aplica pentru piese care trebuie sa nu-si modifice
dimensiunile si forma;
la piese mici, cu forme simple, procedeu este foarte eficient.

2 2. .2 2. .3 3. .5 5. .N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .
la manevrarea pieselor se vor utiliza manusi de protectie;
in timpul tobarii este interzisa manevrarea capacului de acces;
la inceperea lucrului se verifica legatura la pamant a instalatiei.



Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 13
C2
2 2. .3 3. . D De eg gr re es sa ar re ea a s su up pr ra af fe et te el lo or r m me et ta al li ic ce e f fe er ro oa as se e. .


Fig.2.3.1.Clasificarea metodelor de degresare




2 2. .3 3. .1 1. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e d de eg gr re es sa ar re e c cu u s so ol lv ve en nt ti i a al lc ca al li in ni i. .
2 2. .3 3. .1 1. .2 2. .U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e d de eg gr re es sa ar re e. .
2 2. .3 3. .1 1. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a d de eg gr re es sa ar ri ii i c cu u s so ol lv ve en nt ti i a al lc ca al li in ni i. .
2 2. .3 3. .1 1. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e d de eg gr re es sa ar re e. .
2 2. .3 3. .1 1. .5 5. .N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

2 2. .3 3. .1 1. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e d de eg gr re es sa ar re e c cu u s so ol lv ve en nt ti i
a al lc ca al li in ni i. .
Metoda consta in indepartarea materiilor grase de pe suprafetele pieselor
metalice prin descompunerea acestora la contactul cu solventii organici.
Operatia de degresare este influentata de starea suprafetelor metalice dupa
operatia de curatare.

Materialele utilizate la degresare sunt:
2.3.1.DEGRESAREA CU SOLVENTI ALCALINI
Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 14
C2
hidroxid de sodiu.
carbonat de sodiu anhidru.
silicat de sodiu.

2 2. .3 3. .1 1. .2 2. .U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e d de eg gr re es sa ar re e. .

Degresarea cu solventi organici se realizeaza prin doua metode:
1. Degresare cu solventi organici prin imersie.
2. Degresare cu solventi organici prin stropire.

1.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN IMERSIE


Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente:
cuva de otel pentru degresare;
sistem de incalzire a solutiei de degresare;
sistem de agitare si recirculare a solutiei de degresare;
cuva de otel cu captuseala antiacida pentru neutralizare;
dipozitive pentru manevrarea pieselor.

2.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN STROPIRE


Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente:
sistem de duze pentru pulverizarea solutiei de degresare;
preincalzitoare pentru solutia de degresare;
sistem de recirculare a solutiei de degresare;
rezervoare pentru solutia de degresare;
dispozitive de prindere si manevrare a pieselor.









Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 15
C2
2 2. .3 3. .1 1. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a d de eg gr re es sa ar ri ii i c cu u s so ol lv ve en nt ti i a al lc ca al li in ni i. .

1. Degresarea cu solventi organici prin imersie.
Piesele se introduc in baia de degresare dupa ce solutia a fost filtrata si
incalzita la temperatura optima.In timpul degresarii solutia se agita continuu;
se evita lipirea pieselor intre ele si desprinderea materiilor grase de pe
suprafata pieselor.Stratul de grasime va fi inlaturat prin decantare si filtrare.
Spalarea se face cu apa calda si apoi cu apa rece curgatoare.
Neutralizarea se face cu solutii de acid sulfuric sau acid acetic(concentratii
mici).Dupa neutralizare se face uscarea cu aer cald sub presiune.
Dupa degresare , piesele se manevreaza cu manusi de protectie.
In timpul lucrului se controleaza parametrii tehnologici ; aciditatea baii si
temperatura de regim.
2. Degresarea cu solventi organici prin stropire.
Degresarea prin stropire se realizeaza mecanizat sau automatizat.La
degresare se utilizeaza solutii de degresare cu concentratia redusa cu 50% fata
de degresarea prin imersie.
Stropirea sub presiune reduce timpul necesar pentru degresare.



CONTROLUL DEGRESARII CU SOLVENTI ORGANICI
Controlul gradului de degresare se face prin doua metode:
1. Metoda filmului de apa.
2. Metoda chimica.

1. Metoda filmului de apa.
Se stropeste suprafata cu o pelicula de apa si se examineaza starea sa.Daca
pelicula de apa este continua, fara picaturi sau insule, pete, calitatea degresarii
este corespunzatoare.
2. Metoda chimica.
Se umezeste suprafata piesei cu o solutie de fenol, fuxina in apa distilata si
glicerina.Identificarea urmelor de grasime reziduala se face prin aparitia unor
pete de culoare roz.





Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 16
C2
2 2. .3 3. .1 1. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e d de eg gr re es sa ar re e. .

degresarea prin imersie este o metoda simpla si eficace.
daca stratul de grasime este prea gros se recomanda degresarea prin
imersie urmata de degresarea prin stropire.
degresarea necorespunzatoare se datoreaza urmatoarelor cauze:
concentratie insuficienta a solutiei de degresare;
temperatura de regim prea scazuta;
timpul de lucru prea scurt;
scoaterea pieselor prin stratul de grasime de la
suprafata baii;

2 2. .3 3. .1 1. .5 5. .N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

muncitorii vor avea echipament de protectia muncii corespunzator.
instalatiile de degresare vor functiona numai cu sistemul de ventilatie la
parametri normali.
piesele se vor manevra numai cu dispozitive adecvate si cu manusi de
protectie.





2 2. .3 3. .2 2. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e d de eg gr re es sa ar re e e el le ec ct tr ro ol li it ti ic ca a. .
2 2. .3 3. .2 2. .2 2. .U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e d de eg gr re es sa ar re e e el le ec ct tr ro ol li it ti ic ca a. .
2 2. .3 3. .2 2. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a d de eg gr re es sa ar ri ii i e el le ec ct tr ro ol li it ti ic ce e
2 2. .3 3. .2 2. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e d de eg gr re es sa ar re e e el le ec ct tr ro ol li it ti ic ca a. .
2 2. .3 3. .2 2. .5 5. .N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .








2.3.2.DEGRESAREA ELECTROLITICA
Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 17
C2
2 2. .3 3. .2 2. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e d de eg gr re es sa ar re e
e el le ec ct tr ro ol li it ti ic ca a. .
Metoda consta in indepartarea materiilor grase de pe suprafetele pieselor
metalice cufundate intr-un electrolit(solutie) , in prezenta curentului electric.
Pentru pregatirea solutiei(electrolitului) se utilizeaza urmatoarele :
hidroxid de sodiu;
carbonat de sodiu anhidru;
cianura de potasiu;
cianura de sodiu;
acid sulfuric;
cianura de cupru.
2 2. .3 3. .2 2. .2 2. .U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e d de eg gr re es sa ar re e
e el le ec ct tr ro ol li it ti ic ca a. .
Instalatia utilizata la degresarea electrolitica cuprinde urmatoarele
componente:
cuva din otel pentru degresare;
cuva din otel captusita cu PVC pentru neutralizare;
sistem de incalzire si filtrare a solutiei;
sistem de ventilare;
conductori si bare de suspendare;
dispozitive de manevrare a pieselor.

2 2. .3 3. .2 2. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a d de eg gr re es sa ar ri ii i e el le ec ct tr ro ol li it ti ic ce e

Degresarea electrolitica se realizeaza in doua variante:
1. Degresarea electrolitica fara cuprare.
2. Degresarea electrolitica cu cuprare.



Degresarea electrolitica fara cuprare se poate realiza in trei moduri:
1.DEGRESAREA ELECTROLITICA fara CUPRARE
a. Degresare electrolitica anodica .
b. Degresare electrolitica catodica.
c. Degresare electrolitica combinata.



Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 18
C2
La degresarea anodica, piesa este legata la anodul baii de degresare; la
degresarea catodica, piesa este legata la catodul baii de degresare; la
degresarea combinata are loc schimbarea polaritatii cu o anumita frecventa.
Electrozii utilizati sunt din otel nichelat sau nichel.
Dupa degresare, piesele se spala in apa calda, apoi in apa rece curgatoare,se
neutralizeaza in solutie de acid sulfuric( 1%), se spala din nou in apa rece
curgatoare si se usuca.



Aceasta metoda se aplica numai inaintea acoperirii electrolitice a pieselor
cu nichel sau cupru.Se aplica pieselor care au fost prelucrate prin aschiere
2.DEGRESAREA ELECTROLITICA cu CUPRARE
(strunjire, rabotare).Indepartarea materiilor grase este urmata de depunerea
unui strat subtire de cupru pe suprafata piesei.
Piesa supusa degresarii este catodul, iar ca anod se utilizeaza tabla de otel
nichelata sau din cupru electrolitic laminat.
La degresarea pieselor complexe, in baia de electrolit se adauga sulfit de
sodiu cristalizat.
Dupa degresare, piesele se spala cu apa calda, apoi cu apa rece
curgatoare, se face neutralizarea cu solutie de acid sulfuric 1%, urmata de o
noua spalare in apa rece curgatoare.In final, piesele se usuca in aer cald.
2 2. .3 3. .2 2. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e d de eg gr re es sa ar re e
e el le ec ct tr ro ol li it ti ic ca a. .
degresarea se face nitr-un interval de timp scurt;
piesele de otel cu continut de carbon ridicat, prin degresare devin fragile;
metoda nu se aplica pentru piese complexe sau cu strat gros de grasimi;
piesele din otel cu continut ridicat de carbon se degreseaza numai
anodic;
verificarea operatiei de degresare se face vizual;
la degresare se controleaza permanent concentratia ,pH-ul si natura
electrolitului;
stratul de cupru depus trebuie sa fie uniform.
2 2. .3 3. .2 2. .5 5. .N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .
muncitorii vor avea echipament de protectia muncii corespunzator.
instalatiile de degresare vor functiona numai cu sistemul de ventilatie la
parametri normali.
piesele se vor manevra numai cu dispozitive adecvate .
Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 19
C2

2.3.3.SPALAREA SUPRAFETELOR PIESELOR

Spalarea se face in cazi din materiale rezistente la coroziune, prevazute cu
urmatoarele componente:
robinet de alimentare cu apa;
orificiu de preaplin;
robinet de evacuare;
sistem de duze pentru pulverizare.

Spalarea se face prin doua metode:
1. Spalarea prin imersie.
2. Spalarea prin pulverizare.
Apa de spalare trebuie sa fie lipsita de impuritati, sa fie
dedurizata.Temperatura apei de spalare la rece este de 15-25
0
C, iar pentru
spalarea la cald de 50-85
0
C; durata spalarii este de 3-5 min.
Spalarea prin pulverizare utilizeaza jet de apa proiectat cu ajutorul unor
duze.La aceasta metoda, consumul de apa este mai redus decat la spalarea
prin imersie.
Dupa spalare, suparfata pieselor trebuie sa fie curata, fara urme de impuritati,
grasimi, acizi, baze.Reactia neutra a apei se verifica cu hartia de turnesol.
2.3.4.USCAREA PIESELOR




Fig.2.3.4.Metode de uscare
Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 20
C2
Uscarea naturala se face prin evaporarea peliculei de apa de pe suprafata
piesei, la temperatura mediului ambiant(15-20
0
C).Atmosfera in care are loc
procesul de uscare trebuie sa fie lipsita de praf,gaze,fum.In timpul uscarii,
piesele nu trebuie sa se atinga.
Uscarea artificiala se realizeaza cu aer cald, prin centrifugare sau al
razelor infrarosii.
Uscarea cu aer cald se face la temperatura de 60-120
0
C.Timpul necesar
uscarii este mai redus, atmosfera de uscare trebuie sa fie filtrata.
Uscarea prin centrifugare consta in indepartarea apei de pe suprafata
piesei cu utilaje speciale, datorita fortei centrifuge.Timpul de uscare este de 2-3
min.
Uscarea cu rumegus consta in absorbtia apei de pe suprafata pieselor la
contactul direct.Metoda se aplica pentru piese mici, simple.Uscarea se poate
face si cu rumegus incalzit.Dupa uscare este necesara suflarea cu aer curat si
uscat.
Uscarea cu raze infrarosii se realizeaza in instalatii speciale si prezinta
avantajul unui consum redus de energie in comparatie cu uscarea cu aer cald.


Fig.2.3.4.1.Cabina de pregatire a suprafetelor




Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 21
C2
2 2. .4 4. .D De eg gr re es sa ar re ea a s su up pr ra af fe et te el lo or r m me et ta al li ic ce e n ne ef fe er ro oa as se e. .

2 2. .4 4. .1 1. .C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a m me et to od de el lo or r d de e d de eg gr re es sa ar re e. .
2 2. .4 4. .2 2. .M Ma at te er ri ia al le e u ut ti il li iz za at te e l la a d de eg gr re es sa ar re ea a c cu u s so ol lv ve en nt ti i o or rg ga an ni ic ci i. .
2 2. .4 4. .3 3. .M Me et to od de e d de e d de eg gr re es sa ar re e. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci i t te eh hn no ol lo og gi ic ce e. .
2 2. .4 4. .4 4. .M Ma as su ur ri i d de e p pr ro ot te ec ct ti ia a m mu un nc ci ii i l la a d de eg gr re es sa ar re e. .

2 2. .4 4. .1 1. .C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a m me et to od de el lo or r d de e d de eg gr re es sa ar re e. .


Fig.2.4.1.Metode de degresare.

2 2. .4 4. .2 2. .M Ma at te er ri ia al le e u ut ti il li iz za at te e l la a d de eg gr re es sa ar re ea a c cu u s so ol lv ve en nt ti i
o or rg ga an ni ic ci i. .
Metoda se aplica pieselor sensibile la actiunea substantelor alcaline.
Se utilizeaza urmatoarele materiale:
hidrocarburi(benzina, pertrol, white spirt;
tricloretilena;
tetraclorura de carbon;
hidrocarburi aromatice(benzen,toluen).






Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 22
C2
2 2. .4 4. .3 3. .M Me et to od de e d de e d de eg gr re es sa ar re e. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci i t te eh hn no ol lo og gi ic ce e. .

2.4.1.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN STERGERE



Degresarea prin stergere consta in stergerea suprafetelor metalice ale pieselor
cu lavete, pensule sau pensule imbibate cu solventi: white spirt, benzina.
Dupa aplicarea solventului-inainte de evaporare se sterge suprafata degresata
cu o carpa uscata si curata.La degresarea prin stergere, solventul utilizat nu poate fi
recuperat.Metoda se aplica la degresarea pieselor mari.

2.4.2.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN IMERSIE

Metoda se aplica la degresarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii.Piesele
se cufunda, succesiv in trei cuve:
cuva cu solvent pentru degresare initiala;
cuva cu solvent pentru degresare intermediara;
cuva cu solvent pentru degresare finala.
In prima cuva are loc inlaturarea stratului de grasime, ramanand eventuale
urme.Solventul din aceasta cuva este inlocuit periodic.In ultima cuva, urmele
de solvent sunt eliminate complet, solutia nu trebuie sa depaseasca 1%
continut de impuritati.

2.4.3.DEGRESAREA CU JET DE SOLVENTI

Se aplica pentru piese cu strat de grasime mare.Jetul de solvent este proiectat
sub presiune, indepartarea grasimilor avand loc pe doua cai: prin dizolvare chimica
si prin presiunea lichidului.
Datorita volatilitatii solventului, au loc pierderi mari de solutie prin evaporare.
Metoda nu se aplica pentru piese cu configuratie complexa.

2.4.4.DEGRESAREA CU VAPORI

Este cea mai eficienta metoda de degresare.Vaporii suprasaturati se
condenseaza pe suprafata pieselor, dizolva, spala si antreneaza grasimile dizolvate.
Solventii utilizati sunt tricloretilena si percloretilena.Temperatura pieselor
trebuie sa fie mai joasa decat temperatura de evaporare a solventului.
Metoda nu se aplica pentru straturi de grasimi vechi si groase.

Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 23
C2
Caracteristici tehnologice:
dupa degresare se trece la operatia de uscare la aer.
controlul degresarii pieselor se face vizual.
dupa degresare, piesele se manevreaza utilizand manusi de protectie.
la degresarea pieselor din aliaje de magneziu si aluminiu nu se
utilizeaza solventi organici clorurati si nici tricloretilena.
pentru a evita descompunerea solventilor datorita luminii, umiditatii
si temperaturii se aduga stabilizatori in cantitati mici.
degresarea cu solventi are o durata scurta de aplicare si se recupereaza
o mare parte din cantitatea utilizata.
procedeul prezinta toxicitate ridicata, pierderi si pericol de explozie.

2 2. .4 4. .4 4. .M Ma as su ur ri i d de e p pr ro ot te ec ct ti ia a m mu un nc ci ii i l la a d de eg gr re es sa ar re e. .
la degresare se utilizeaza aparatura de tip inchis prevazuta cu sistem de
ventilatie.
instalatia are sistem de prevenire si inlaturare a incendiilor.
se va evita contactul direct cu componentele solutiilor de degresare.
muncitorii vor avea echipament de protectia muncii corespunzator.
se va evita prezenta unor flacari deschise.
degresarea se va realiza in atmosfera controlata cu temperatura sub 100
0

C, atunci cand se folosesc solventi clorurati.
la degresarea cu solventi se va respecta cu strictete tehnologia de lucru.






Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 24
C2
2 2. .5 5. .C Cu ur ra at ta ar re ea a c ch hi im mi ic ca a a a s su up pr ra af fe et te el lo or r m me et ta al li ic ce e f fe er ro oa as se e. .

2 2. .5 5. .1 1. .C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a m me et to od de el lo or r d de e d de ec ca ap pa ar re e. .
2 2. .5 5. .2 2. .M Ma at te er ri ia al le e u ut ti il li iz za at te e l la a d de ec ca ap pa ar re e. .
2 2. .5 5. .3 3. .M Me et to od de e d de e d de ec ca ap pa ar re e. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci i t te eh hn no ol lo og gi ic ce e. .
2 2. .5 5. .4 4. .M Ma as su ur ri i d de e p pr ro ot te ec ct ti ia a m mu un nc ci ii i l la a d de ec ca ap pa ar re e. .

Curatarea chimica a suprafetelor metalice(decaparea) consta in indepartarea
straturilor de oxizi de pe suprafata pieselor metalice prin actiunea coroziva a
solutiilor utilizate.


Fig.2.5.1.Instalatie de decapare acida










Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 25
C2
2 2. .5 5. .1 1. .C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a m me et to od de el lo or r d de e d de ec ca ap pa ar re e. .



2 2. .5 5. .2 2. .M Ma at te er ri ia al le e u ut ti il li iz za at te e l la a d de ec ca ap pa ar re e. .
Decaparea se poate face cu:
acid sulfuric;
acid clorhidric;
detergenti;
soda caustica;
substante neutre.



2 2. .5 5. .3 3. .M Me et to od de e d de e d de ec ca ap pa ar re e. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci i
t te eh hn no ol lo og gi ic ce e. .



2.5.3.1. DECAPAREA CU ACID SULFURIC
Metoda se aplica pentru indepartarea straturilor de oxid, tunder de pe piesele
turnate, forjate sau laminate.
Decaparea cu acid sulfuric se realizeaza prin doua metode:
1. Decaparea prin imersie.
2. Decaparea prin tobare.
Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 26
C2

1. Decaparea prin imersie


Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente:
cuva de otel captusita cu plumb sau captuseala antiacida;
sistem de incalzire a solutiei;
sistem de ventilare;
cuva de otel captusita cu PVC pentru neutralizare;
dispozitive de manevrare a pieselor.

Consideratii tehnologice:
Pregatirea baii de imersie consta in umplere cu apa(2/3 din volum),
completare cu acid sulfuric si apoi apa pana la nivel.Se incalzeste solutia la
temperatura optima( 60-70
0
C).Concentratia de acid sulfuric va fi de 10-20%.
La introducerea pieselor se va evita contactul intre ele.
Cand concentratia de acid scade, se poate ridica temperatura pentru a mentine
ritmul de decapare.
Dupa decapare, piesele se neutralizeaza in solutie de carbonat de sodiu cu
concentratia de 3-5%.Urmeaza spalarea in apa rece curgatoare si uscare.
Daca dupa decapare, urmeaza operatia de acoperire ,nu mai este necesara
operatia de uscare.
Manipularea pieselor se face cu manusi de protectie.In timpul lucrului se
controleaza parametrii tehnologici(temperatura, concentratie).
Controlul decaparii se face vizual.Calitatea slaba a operatiei de decapare este
influentata de urmatorii factori:
timp prea scurt de decapare;
impurificarea baii de decapare;
prezenta namolului de decapare pe suprafata pieselor;
temperatura necorespunzatoare a solutiei de decapare;
concentratia redusa a solutiei de decapare.

La decaparea cu acid sulfuric prin imersie sunt cateva recomandari legate de
protectia muncii:
muncitorii vor purta echipament special si masti de protectie la
actiunea nociva a vaporilor toxici;
reziduurile si apele de spalare se vor arumca numai dupa
neutralizare.

Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 27
C2

2. Decaparea prin tobare


Se utilizeaza instalatii prevazute cu tobe rotative.In tobe se introduc
piesele de curatat, materialul abraziv si solutie de acid sulfuric si carbonat de
sodiu anhidru.
Durata tobarii este intre 1-6 ore.La tobare nu se produce praf.Piesele se
spala in apa rece curgatoare.
Neutralizarea se realizeaza cu solutie de carbonat de sodiu 3-5%(deca-
pare cu acid sulfuric) sau solutie de acid sulfuric 0,5-1%(decapare cu carbonat
de sodiu).Dupa neutralizare urmeaza spalare in apa rece curgatoare si uscare.
Controlul suprafetelor metalice decapate prin tobare se face vizual.Dupa
tobare, piesele se manevreaza cu manusi de protectie, se depoziteaza intr-o
atmosfera neutra cel mult 3-4 ore.



2.5.3.2. DECAPAREA CU ACID CLORHIDRIC

Instalatia de decapare prin imersie utilizata cuprinde urmatoarele
componente:
cuva din material antiacid sau captusita cu material plastic;
instalatie de incalzire a solutiei de decapare;
sistem de ventilare;
cuva de otel pentru neutralizare;
dispozitive de manevrare a pieselor.
Solutia utilizata la decaparea cu acid clorhidric are la baza carbonat de sodiu
anhidru si acid clorhidric.
Decaparea cu acid clorhidric se face in doua moduri:
1. Decapare cu acid clorhidric la rece.
2. Decapare cu acid clorhidric la cald.



1. Decaparea cu acid clorhidric la rece

Parametrii tehnologici sunt:
concentratia de acid clorhidric de 14-15%;
temparatura solutiei este intre 20-30
0
C;
durata de mentinere in solutie este de 30-90 min.
Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 28
C2



Parametrii tehnologici sunt:
2. Decaparea cu acid clorhidric la cald
concentratia de acid clorhidric de 6-8%;
temparatura solutiei este intre 40-50
0
C;
durata de mentinere in solutie este de 7-12 min.
Consideratii tehnologice:
Piesele se introduc in cuva fara sa se atinga intre ele.Dupa decapare, piesele se
spala in apa rece curgatoare, se neutralizeaza in solutie de carbonat de sodiu
cu concentratia de 3-5%.Se spala din nou cu apa rece si se usuca.
Daca, dupa decapare , piesele se vor acoperi chimic sau electrochimic, nu mai
este necesara operatia de uscare.
Controlul decaparii se face vizual.Calitatea slaba a operatiei de decapare este
influentata de urmatorii factori:
timp prea scurt de decapare;
impurificarea baii de decapare;
prezenta namolului de decapare pe suprafata pieselor;
temperatura necorespunzatoare a solutiei de decapare;
concentratia redusa a solutiei de decapare.
La decaparea cu acid clorhidric prin imersie sunt cateva recomandari legate de
protectia muncii:
muncitorii vor purta echipament special si masti de protectie la
actiunea nociva a vaporilor toxici;
reziduurile si apele de spalare se vor arumca numai dupa
neutralizare.

2.5.3.3. DECAPAREA CU DETERGENTI

Metoda se aplica pieselor vopsite care prezinta zone limitate cu tendinta
de exfoliere.Se mai aplica si pentru suprafete curatate anterior cu peria.
Se utilizeaza o solutie speciala constituita dintr-un renovator si un
detergent diluat(carbonat disodic, fosfat trisodic).Urmeaza spalarea in apa rece
curgatoare si uscarea cu aer rece.In acest mod, piesa este pregatita pentru
revopsirea zonei supuse remedierii.




Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 29
C2



Metoda se aplica pieselor vopsite care prezinta zone limitate cu tendinta de
exfoliere.Se mai aplica si pentru suprafete curatate anterior cu peria.Metoda se
aplica cu succes pentru piese vopsite anterior cu vopsele vascoase sau cu vopsele
oleorezinoase.
2.5.3.4. DECAPAREA CU SODA CAUSTICA




2.5.3.5. DECAPAREA NEUTRA

Se aplica pieselor vopsite anterior.Se folosesc solventi, activatori aplicati prin
pensulare sau pulverizare.Metoda se aplica cu succes pentru suprafete vopsite cu
vopsele pe baza de rasini epoxitice,rezine acrilice sau poliuretanice.
Decapantii neutri utilizati au la baza etanol, metanol, toluen, acetona.Se mai
poate utiliza clorura de metilen.

2 2. .6 6. .C Cu ur ra at ta ar re ea a c ch hi im mi ic ca a a a s su up pr ra af fe et te el lo or r m me et ta al li ic ce e n ne ef fe er ro oa as se e. .
2 2. .6 6. .1 1. .M Me et to od de e d de e d de ec ca ap pa ar re e. .
2 2. .6 6. .2 2. .D De ec ca ap pa ar re ea a a al lu um mi in ni iu ul lu ui i s si i a a a al li ia aj je el lo or r s sa al le e. .
2 2. .6 6. .3 3. .D De ec ca ap pa ar re ea a c cu up pr ru ul lu ui i s si i a a a al li ia aj je el lo or r s sa al le e. .

2 2. .6 6. .1 1. .M Me et to od de e d de e d de ec ca ap pa ar re e. .



Fig.2.6.1.1.Metode de decapare




Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 30
C2

2 2. .6 6. .2 2. .D De ec ca ap pa ar re ea a a al lu um mi in ni iu ul lu ui i s si i a a a al li ia aj je el lo or r s sa al le e. .
Decaparea aluminiului consta in cufundarea pieselor in solutii alcaline, in
scopul indepartarii straturilor de oxizi si de materii grase de pe suprafetele metalice.


Fig.2.6.2.1.Decaparea
Materiale utilizate la decapare:
hidroxid de sodiu;
carbonat de sodiu;
acid azotic;
acid sulfuric;
acid fluorhidric.
Instalatia utilizata la decapare este constituita din urmatoarele componente:
cuva din otel;
sistem de incalzire,ventilatie si filtrare continua a solutiei;
dispozitive de manevrare a pieselor.

Decaparea aluminiului si a aliajelor sale se realizeaza in doua etape:
1. Decaparea initiala in solutii alcaline.
2. Decaparea finala in solutii acide( albirea).

1. Decaparea initiala in solutii alcaline


Se aplica pentru inlaturarea oxizilor si a materiilor grase.Stratul de grasime si
de impuritati , ridicat la suprafata , se inlatura prin decantare si filtrare.


Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 31
C2
Dupa decaparea initiala, piesele se spala in apa calda si apoi in apa rece
curgatoare.

2. Decaparea finala in solutii acide


Se aplica facultativ, pentru a obtine o suprafata lucioasa.Se aplica pentru aliaje
de aluminiu cu siliciu si cupru, prin imersarea pieselor.Dupa aceasta operatie,
piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu aer cald.


2 2. .6 6. .3 3. .D De ec ca ap pa ar re ea a c cu up pr ru ul lu ui i s si i a a a al li ia aj je el lo or r s sa al le e. .

Decaparea cuprului si a aliajelor sale consta in indepartarea oxizilor de pe
suprafetele metalice.Decaparea se realizeaza in solutie de acid sulfuric sau in
amestec de acizi.
La decaparea in solutie de acid sulfuric se utilizeaza cuva de otel captusita cu
plumb sau din material plastic.

Decaparea in acid sulfuric


Se aplica pentru straturi groase de oxizi.Apoi se aplica decaparea in amestec
de acizi.Dupa umplerea baii cu solutie, aceasta se incalzeste la 40-60
0
C.Durata de
imersare este de minimum 15 min.
Pentru decaparea alamei se va utiliza solutie de acid sulfuric cu concentratie
de 5%.

Decaparea in amestec de acizi


Solutia utilizata are la baza clorura de sodiu, acid sulfuric si acid azotic.Solutia
se incalzeste la o temperatura optima.Dupa decapare, piesele se spala in apa rece
curgatoare si se neutralizeaza in solutie de carbonat de sodiu cu concentratie de 3-
5%.Urmeaza o noua spalare si apoi uscarea.



Pregatirea suprafetelor metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 32
C2
2 2. .7 7. .T Te es st te e d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .


Testul de evaluare sumativa PREGATIREA SUPRAFETELOR METALICE
este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf.
Cele doua teste pot fi accesate mai jos:


Fisier Word Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular
MECANICA_XI PROTECTIA ANTICOROZIVA


FISIER VIDEO




Pregatirea suprafetelor metalice



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Pregatirea suprafetelor metalice
Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor
Test de evaluare sumativa


Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. La curatarea manuala , razuitoarele se folosesc pentru a inlatura: a) petele de rugina; b) urmele de
vopsea; c) tunderul; d) straturi groase de oxizi.
2. Pentru curatarea suprafetelor mari acoperite de oxizi se recomanda: a) perii de sarma; b) hartie
abraziva; c) polizoare.
3. Sablarea este o metoda de curatare mecanica bazata pe : a) actiunea chimica a unui jet de aer
comprimat; b) actiunea mecanica a unui jet de nisip antrenat de aerul comprimat; c) actiunea abraziva a
unui jet de alice metalice(fonta alba).
4. Sablarea cu nisip se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-25
0
C; b)
temperatura de minimum 15-25
0
C ; c) umiditate maximum 65%.
5. La sablarea cu nisip, distanta optima intre suprafata piesei si duza este de : a) 150-350 mm; b) minimum
350 mm; c) minimum 35 cm.
6. Dupa sablare se trece la grunduire si vopsire: a) imediat; b) dupa 24 ore; c) dupa maximum 3-4 ore.
7. Sablarea cu alice se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-25
0
C; b)
temperatura de minimum 15-25
0
C ; c) umiditate maximum 65%.
8. Sablarea se aplica la piese; a) laminate,cu suprafete plane; b) cu sufluri,adancituri; c) piese
turnate,forjate.
9. Curatarea prin tobare are la baza: a) actiunea chimica a materialului abraziv; b) frecarea dintre piese sau
cu materialul abraziv.
10. La curatarea prin tobare umeda se utilizeaza; a) material abraziv; b) apa; c) solutie de acid sulfuric.
11. Prin degresare se inlatura: a) urmele de oxizi si vopseluri; b) urmele de grasimi; c) tunderul.
12. Degresarea pieselor feroase se poate face cu: a) solventi alcalini; b) solventi organici.
13. Operatia de degresare se poate face prin: a) imersie; b) stropire; c) pulverizare.
14. Degresarea electrolitica prezinta urmatoarele avantaje: a) pret de cost redus; b) timpul de curatare este
scurt; c) piesele de otel devin fragile.
15. Dupa operatia de degresare urmeaza operatiile de: a) uscare,spalare; b) spalare,uscare; c)
uscare,spalare,uscare.
16. Spalarea suprafetelor pieselor se face prin: a) imersie; b) pulverizare; c) stropire.
17. Uscarea suprafetelor pieselor se poate face: a) natural; b0 cu aer cald; c) cu aer rece; d) prin
centrifugare; e) cu rumegus.
18. Degresarea cu jet de solventi se aplica pentru: a) suprafetele materialelor feroase; b) suprafetele
materialelor neferoase.
19. Cea mai eficienta metoda de degresare este: a) prin imersie; b) prin pulverizare; c) cu jet de solventi; d)
cu vapori.
20. Decaparea cu acid sulfuric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu.
21. Decaparea cu acid clorhidric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu.
Pregatirea suprafetelor metalice



Tanase Viorel 2
22. Neutralizarea suprafetelor metalice feroase dupa decapare se face cu: a) solutie de carbonat de sodiu; b)
solutie de carbonat de potasiu; c) solutie de acid azotic.
23. Dupa decaparea suprafetelor metalice feroase urmeaza operatiile: a) neutralizare,uscare; b)
neutralizare,spalare in apa curgatoare, uscare; c) spalare in apa rece curgatoare,uscare cu aer cald.
24. Decaparea cu detergenti se aplica pentru: a) piese protejate prin vopsire cu urme de rugina; b) piese
protejate prin vopsire,exfoliate.
25. La decaparea initiala a aliajelor de aluminiu se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii de acid sulfuric.
26. La decaparea finala(albirea) a suprafetelor metalice neferoase se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii
acide.
27. Decaparea cuprului se realizeaza utilizand: a) solutii alcaline; b) solutii acide(acid sulfuric); c) amestec
de acid sulfuric si acid azotic.
28. Pentru decaparea cu acid sulfuric se utilizeaza: a) cuva de aluminiu; b) cuva de otel; c) cuva de otel
captusita cu tabla de plumb.

Subiectul 2 20p
Pe baza imaginilor din tabelul de mai jos, identificati in mod corespunzator materialele, sculele si
dispozitivele utilizate pentru curatarea suprafetelor si precizati destinatia lor:
Materiale Destinatie Scule,dispozitive Scule,dispozitive Destinatie

1



2






8







12


3



4





9




13


5



6





10




14


7


11



Pregatirea suprafetelor metalice



Tanase Viorel 3
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Nisipul utilizat la sablare se regenereaza(eliminarea impuritatilor, curatarea de tunder). ( )
2. La sablarea cu nisip nu sunt necesare masuri de protectia muncii deosebite. ( )
3. Sablarea cu alice se poate aplica pentru piese avand orice grosime. ( )
4. La curatarea prin tobare,nisipul cuartos reprezinta materialul abraziv utilizat. ( )
5. La degresarea prin imersie se foloseste o cuva din otel. ( )
6. Controlul gradului de degresare se face prin metoda filmului de apa. ( )
7. Degresarea electrolitica se poate face fara cuprare sau cu cuprare simultana. ( )
8. Uscarea cu aer cald se face la temperatura de 20-60
0
C. ( )
9. Degresarea cu vapori se face cu solventi anorganici. ( )
10. La degresarea aliajelor de aluminiu, magneziu nu se foloseste tricloretilena. ( )



Subiectul 4 20p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:

A B
1 La degresarea prin stergere se utilizeaza a in trei clase de finete
2 Degresarea prin imersie a pieselor neferoase b necesita utilizarea succesiva a trei cuve
3 La uscare prin centrifugare c se controleaza cu turnesol
4 Dupa spalare, urmele de acizi,alcalii d laveta,pensula,perie
5 Sablarea pieselor de otel se executa e timpul necesar este de 2-3 min

Capitolul Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
Tanaviosoft 2009


TANASE VIOREL
2009





Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 1
C3




3 3. .1 1. . C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a m me et to od de el lo or r d de e a ac co op pe er ri ir re e
m me et ta al li ic ca a. .
3 3. .2 2. . M Ma at te er ri ia al le e u ut ti il li iz za at te e l la a a ac co op pe er ri ir ri il le e m me et ta al li ic ce e. .
3 3. .3 3. . C Ca ad dm mi ie er re ea a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .
3 3. .4 4. . Z Zi in nc ca ar re ea a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .
3 3. .5 5. . C Cr ro om ma ar re ea a d du ur ra a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .
3 3. .6 6. . C Cr ro om ma ar re ea a d du ur ra a c co om mb bi in na at ta a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .
3 3. .7 7. . C Cu up pr ra ar re ea a- -N Ni ic ch he el la ar re ea a- -C Cr ro om ma ar re ea a
e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .
3 3. .8 8. . E El lo ox xa ar re ea a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .
3 3. .9 9. . S St ta an na ar re ea a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .
3 3. .1 10 0. . N Ni ic ch he el la ar re ea a- -C Cr ro om ma ar re ea a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .
3 3. .1 11 1. . A Ar rg gi in nt ta ar re ea a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .
3 3. .1 12 2. . A Au ur ri ir re ea a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .
3 3. .1 13 3. . F Fo os sf fa at ta ar re ea a c ch hi im mi ic ca a. .
3 3. .1 14 4. . P Pa as si iv va ar re ea a c ch hi im mi ic ca a. .
3 3. .1 15 5. . G Gr ru un nd du ui ir re ea a r re ea ac ct ti iv va a c ch hi im mi ic ca a. .
3 3. .1 16 6. . S St ta an na ar re ea a t te er rm mi ic ca a. .
3 3. .1 17 7. . Z Zi in nc ca ar re ea a t te er rm mi ic ca a. .
3 3. .1 18 8. .A Ac co op pe er ri ir ri i m me et ta al li ic ce e p pr ri in n p pu ul lv ve er ri iz za ar re e. .
3 3. .1 19 9. . T Te es st te e d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .





C Ca ap pi it to ol lu ul l
P Pr ro ot te ec ct ti ia a a an nt ti ic co or ro os si iv va a p pr ri in n a ac co op pe er ri ir re e m me et ta al li ic ca a
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 1
C3



1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei.
Competente
Exploateaz baze de date.
Prezint informaii incluznd text, numere i imagini.
Comunic prin Internet.

Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Protectia anticorosiva a suprafetelor
Competente
Indica tipurile de coroziune
Precizeaza metodele de protectie anticorosiva.
Efectueaza operatii de limitare a coroziunii

Standarde de pregatire profesionala





U Un ni it ta at ti i d de e c co om mp pe et te en nt te e
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 2
C3
3 3. .1 1. . C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a m me et to od de el lo or r d de e a ac co op pe er ri ir re e
m me et ta al li ic ca a. .
Metodele de acoperire metalica se clasifica in raport cu urmatoarele criterii:
dupa modul de depunere a stratului de protectie anticorosiva:
depunere electrochimica;
depunere chimica;
depunere termica.
dupa modul de introducere a pieselor in contact cu materialele
anticorosive:
prin imersie;
prin pulverizare.

























Fig.3.1.1.Acoperire metalica in vid
AURIREA
ARGINTAREA
STANAREA
ELOXAREA
NICHELAREA
ACOPERIRE
Cu+Ni+Cr
CROMAREA DURA
COMBINATA
CROMAREA DURA
ZINCAREA
CADMIEREA
Metode de acoperire
electrochimica
Metode de acoperire
chimica
Metode de acoperire
termica
FOSFATAREA STANAREA
PASIVAREA ZINCAREA
GRUNDUIREA
REACTIVA
PLUMBUIREA
ALUMINIZAREA

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 3
C3
3 3. .2 2. .M Ma at te er ri ia al le e u ut ti il li iz za at te e l la a a ac co op pe er ri ir ri il le e m me et ta al li ic ce e. .
Elementele chimice de baza , utilizate in tehnica acoperirilor metalice
anticorosive sunt:

Pentru detalii suplimentare poate fi accesat site-ul:
http://www.freshney.org
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 4
C3
3 3. .3 3. . C Ca ad dm mi ie er re ea a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .

CADMIEREA

Cadmierea este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu
un strat de cadmiu(depunere electrolitica).

Instalatia cuprinde:
-cuva de otel;
-captuseala din PVC;
sistem de ventilatie;
-sistem de incalzire a
solutiei;
-sursa de curent continuu;
-anozi din cadmiu.

Fig.3.3.1.Instalatie de cadmiere
Solutiile pentru electrolitul utilizat in baie au la baza:
oxid de cadmiu;
sulfat de cadmiu;
acid sulfuric;
acid azotic;
anhidrida cromica.
Anozii se confectioneaza din cadmiu cu puritate 99%.Pentru o calitate
superioara a stratului de cadmiu, suprafata se trateaza cu caseina, glicerina,
gelatina,ulei rosu turcesc.Grosimea stratului de cadmiu este de 5-20m.
Succesiunea operatiilor necesare pentru cadmiere:
degresarea suprafetelor;
decaparea suprafetelor pieselor;
introducerea pieselor in baia de cadmiere;
spalarea pieselor in apa rece curgatoare;
pasivarea suprafetelor;
spalarea pieselor in apa rece curgatoare;
uscarea suprafetelor cu aer cald;
dehidrogenarea suprafetelor pieselor cadmiate.

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 5
C3
Consideratii tehnologice:
timpul necesar depunerii stratului de cadmiu se determina cu
relatia:

D K
d
t

60
=
unde:
t- timpul de mentinere [min.];
- densitatea cadmiului [g/cm
3
];
d- grosimea stratului depus [mm];
K- echivalentul electrochimic [g/Ah];
- randamentul de curent [%];
D- densitatea de curent [A/dm
2
].
raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 1:1 sau 3:2;
pasivarea se face in timp de 3-6 sec. la temperatura de 15-30
0
C;
dehidrogenarea se face la temperatura de 150-180
0
C, timp de 1,5-
2 ore.
3 3. .4 4. . Z Zi in nc ca ar re ea a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .




ZINCAREA
Zincarea este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu un
strat de zinc(depunere electrolitica).


Instalatia cuprinde:
-cuva de otel;
-captuseala din PVC;
sistem de ventilatie;
-sistem de incalzire a
solutiei;
-sursa de curent continuu;
-anozi din zinc.
Fig.3.4.1.Instalatie de zincare
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 6
C3


Solutiile pentru electrolitul utilizat in baie au la baza:
oxid de zinc;
cianura de zinc
acid sulfuric;
acid azotic;
anhidrida cromica.
Anozii se confectioneaza din zinc cu puritate 99,8%.
Succesiunea operatiilor necesare pentru zincare sunt:
degresarea suprafetelor;
decaparea suprafetelor pieselor;
introducerea pieselor in baia de zincare;
spalarea pieselor in apa rece curgatoare;
pasivarea suprafetelor;
spalarea pieselor in apa rece curgatoare;
uscarea suprafetelor cu aer cald;
dehidrogenarea suprafetelor pieselor zincate.
Consideratii tehnologice:
timpul necesar depunerii stratului de zinc se determina cu
relatia:

D K
d
t

60
=
unde:
t- timpul de mentinere [min.];
- densitatea zincului [g/cm
3
];
d- grosimea stratului depus [mm];
K- echivalentul electrochimic [g/Ah];
- randamentul de curent [%];
D- densitatea de curent [A/dm
2
].
raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 2:1;
decaparea finala se face timp de 5-6 sec. in acid azotic, la
temperatura de 10-30
0
C;





Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 7
C3
3 3. .5 5. . C Cr ro om ma ar re ea a d du ur ra a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .


CROMAREA DURA


Cromarea dura este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor
cu un strat de crom(depunere electrolitica).


Instalatia cuprinde:
-cuva de otel captusita cu
plumb(cromare);
-cuva de otel captusita cu
PVC;
sistem de ventilatie;
-sistem de incalzire a
solutiei;
-sursa de curent continuu;
-anozi din plumb.
Fig.3.5.1.Instalatie de cromare


Solutiile utilizate pentru electrolitul din baia de cromare sunt:
anhidrida cromica;
sulfat de strontiu;
acid sulfuric.
Succesiunea operatiilor necesare pentru cromare sunt:
degresarea suprafetelor;
decaparea suprafetelor pieselor;
suspendarea pieselor pe suport de cupru(sarme);
decapare anodica pentru asperizarea suprafetelor;
spalarea pieselor in apa rece curgatoare;
introducerea pieselor in baia de cromare;
spalarea pieselor in apa rece curgatoare si apoi apa calda;
uscarea pieselor la aer;
dehidrogenarea suprafetelor pieselor.

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 8
C3
Consideratii tehnologice:
timpul necesar depunerii stratului de crom se determina cu
relatia:

D K
d
t

60
=
unde:
t- timpul de mentinere [min.];
- densitatea cromului [g/cm
3
];
d- grosimea stratului depus [mm];
K- echivalentul electrochimic [g/Ah];
- randamentul de curent [%];
D- densitatea de curent [A/dm
2
].

raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 2:1,1:1,1:2;
distanta intre anod si catod este de 100-150m.
anozii noi se acopera cu pelicula neagra de dioxid de plumb.
electrolitul din baia de cromare care se evapora se inlocuieste cu
solutie din colector(50-60
0
C).
portiunile care nu se cromeaza se acopera cu lac vinilic,care se
detaseaza ulterior.
metoda se aplica pentru arbori cotiti(fusuri), bolturi pentru
pistoane.
decaparea anodica are rolul de asperizare a suprafetei inainte de
cromare.
la asperizarea otelurilor inalt aliate se utilizeaza catozi din
plumb.

3 3. .6 6. . C Cr ro om ma ar re ea a d du ur ra a c co om mb bi in na at ta a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .

CROMAREA DURA COMBINATA

Cromarea dura combinata este operatia tehnologica de acoperire metalica a
suprafetelor cu doua straturi succesive,unul de crom laptos si altul de crom
dur(depunere electrolitica).
Procedeul se aplica la piese din otel care sunt solicitate puternic la uzura.
Instalatia utilizata este similara cromarii dure.


Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 9
C3
Consideratii tehnologice complementare:

dupa cromarea laptoasa,piesele se introduc in baia pentru cromare
dura.
cromarea laptoasa poate fi realizata in acceasi baie cu cromarea
dura,daca se raceste electrolitul de la 70
0
C la 50
0
C, in 3-4 min.
dehidrogenarea se face in cuptor la temperatura de 150-200
0
C, timp de
2 ore, sau prin incalzire in baie de ulei.

3 3. .7 7. . C Cu up pr ra ar re ea a- -N Ni ic ch he el la ar re ea a- -C Cr ro om ma ar re ea a
e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .

ACOPERIREA Cu + Ni + Cr

Consta in acoperirea suprafetelor prin depunere electrolitica a trei straturi
succesive: cupru, nichel si crom
Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente:
cuva de otel captusita cu PVC pentru cuprare cianurica,cuprare
acida si nichelare;
cuva de otel captusita cu plumb pentru cromare;
cuva din material ceramic pentru decaparea finala;
anod din cupru electrolitic(in saci din fibre sintetice) pentru
cuprare;
anod din nichel electrolitic, de forma eliptica, in saci din fibre
sintetice, pentru nichelare;
anod insolubil din plumb cu 6-8% Sb sau 7-10%Sn;
sistem de ventilatie;
dispozitive de manevrare si de suspendare a pieselor.
Cuprarea cianurica consta in depunerea unui strat de cupru cu porozitate
redusa.Dupa cuprare,piesele se spala in apa rece curgatoare.
Nichelarea consta in depunerea unui strat de nichel peste stratul de
cupru.Raportul dintre suprafata anodica si suprafata catodica este de 1:1 sau
2:1.
Cromarea se aplica la maximum 4 ore dupa nichelare, asemanator cromarii
dure.Dupa cromare,piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu aer
cald.


Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 10
C3
3 3. .8 8. . E El lo ox xa ar re ea a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .

ELOXAREA ELECTROCHIMICA


Eloxarea este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor cu o pelicula de
protectie.Prin eloxare are o loc o transformare electrochimica a suprafetei piesei.


Fig.3.8.1.Instalatie de eloxare
-baie de otel captusita cu
plumb;
-manta de racire a baii;
-sistem de ventilatie;
-dispozitive de manevrare;


Solutiile utilizate la eloxare sunt:
acid sulfuric;
carbonat de sodiu anhidru.
Succesiunea operatiilor necesare pentru eloxare sunt:
degresarea pieselor in solutii de solventi organici;
decaparea pieselor in solutii alcaline sau acide;
spalarea pieselor urmata de uscare;
introducerea pieselor in baia cu electrolit pentru eloxare;
spalarea pieselor cu apa rece si uscare;
lustruirea pieselor dupa eloxare;
colorarea suprafetelor pieselor eloxate;
compactizarea peliculei obtinuta prin eloxare;
spalarea in apa rece si apa calda;
uscarea pieselor.
Cosideratii tehnologice:
electrolitul are concentratia de 18-19% acid sulfuric.
tensiunea de lucru este de 12-20V,densitatea de curent 1,2-1,5 A/dm
2
.
durata de mentinere este de 15-20 min.
Stratul obtinut prin eloxare are grosimea de 4-6 m.
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11
C3
dupa operatia de spalare, se neutralizeaza cu solutie de carbonat de
sodiu, timp de 3-5 sec.
stratul eloxat cu grosime de 5-6m rezista la corosiune atmosferica.
stratul supus si la solicitari mecanice are grosimea de 15-25m.
pentru o buna izolare electrica, stratul va avea grosimea de 25m.
la lustruire, solutia are la baza acid fosforic, acid sulfuric,acid azotic,
acid boric si azotat de cupru.
lustruirea se poate face chimic si electrochimic.
la colorare se utilizeaza coloranti organici sau anorganici.
compactizarea se face cu apa distilata.
la compactizare,temperatura este de 95-100
0
C, timp de 20-30 min.
pentru compactizare se poate utiliza bicromat de potasiu si apa
distilata.

3 3. .9 9. . S St ta an na ar re ea a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .

STANAREA

Stanarea este operatia tehnologica de depunere electrolitica a unui
strat de staniu pe suprafata unei piese.

-cuva de otel captusita cu
plumb, material plastic;
-sursa de curent continuu;
-dispozitive de manevrare;
-sistem de filtrare a
electrolitului;
-sistem de agitare a solutiei de
electrolit;
-sistem de ventilatie;
-sistem de incalzire.
Fig.3.9.1.Instalatie de stanare

Pentru operatia de stanare se utilizeaza urmatoarele solutii:
sulfat stanos;
acid sulfuric;
gelatina.
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 12
C3
Succesiunea operatiilor necesare pentru stanare sunt:
degresarea suprafetelor pieselor in solventi organici;
decaparea pieselor.
spalarea pieselor in apa rece curgatoare;
uscarea pieselor.
introducerea pieselor in baia de electrolit;
spalarea pieselor in apa rece curgatoare, apoi in apa calda;
uscarea pieselor cu aer cald sub presiune.
Consideratii tehnologice:
grosimea stratului de staniu depus este de 12-25m.
densitatea de curent anodic este de 2 A/dm
2
.
se recomanda filtrarea periodica a electrolitului.
raportul anod-catod este de 2:1.
stanarea se aplica pentru protectia conductoarelor electrice.

Acoperirea electrochimica staniu-nichel.
Se aplica pieselor din cupru, care lucreaza in atmosfera corosiva( sulf,acid
sulfuric,acid azotic).Se obtine o duritate de 105 HB.
Grosimea stratului de protectie este intre 12-30 m.Metoda se aplica pentru
echipamentul electric la automobile.
Materialele utilizate au la baza clorura de nichel,clorura stanoasa,fluorura de
amoniu.Anozii sunt din aliaj de staniu si nichel sau din anozi separati de
staniu si nichel.
Utilajul este constituit din cuva de otel captusita cu material plastic,sistem de
ventilatie, sistem de incalzire si dispozitive de prindere.
Dupa acoperirea metalica,piesele se spala in apa rece curgatoare,apa calda si se
vor usca cu aer cald.
3 3. .1 10 0. . N Ni ic ch he el la ar re ea a- -C Cr ro om ma ar re ea a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .

Acoperirea Ni + Cr

Operatia tehnologica consta in acoperirea suprafetelor metalice cu doua
straturi succesive de nichel si de crom.
Pentru acoperirea Ni-Cr se utilizeaza urmatoarele solutii:
sulfat de nichel;
clorura de nichel;
anhidrida cromica;
acid sulfuric.
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 13
C3

Fig.3.10.1.Nichelarea
Succesiunea operatiilor necesare pentru nichelare-cromare sunt:
-baie de nichelare captusita cu
PVC;
-baie de cromare captusita cu
plumb;
-sistem de ventilatie;
-dispozitive pentru manevrarea
pieselor.
degresarea pieselor in solventi organici.
montarea pieselor pe dispozitive.
introducerea pieselor in baia de nichelare.
dupa nichelare, piesele se spala in apa rece curgatoare si apa calda.
uscarea pieselor.
lustruirea mecanica a pieselor.
degresarea pieselor in solventi organici.
introducerea pieselor in baia de cromare.
spalarea pieselor in apa rece,apa calda si apoi, uscare.
Consideratii tehnologice:
grosimea stratului de nichel este 12-30m, iar a stratului de crom de
1m.
la cromare se utilizeaza anozi insolubili din plumb.
operatia de cromare se va face dupa 3-5 ore de la operatia de nichelare.

3 3. .1 11 1. . A Ar rg gi in nt ta ar re ea a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .

ARGINTAREA

Argintarea este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor cu un strat
de argint, prin depunere electrochimica.
La argintare se utilizeaza urmatoarele solutii:
cianura de argint;
azotat de argint;
cianura de sodiu;
cianura de potasiu.

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 14
C3

-cuva de otel captusita cu
PVC;
-sistem de ventilare;
-dispozitive pentru
suspendarea pieselor.

Fig.3.11.1.Argintarea
Succesiunea operatiilor necesare argintarii este urmatoarea:
degresarea pieselor in solventi organici;
degresare alcalina si decapare fara uscare;
spalarea pieselor;
preargintarea;
argintarea;
dubla spalare a pieselor in apa distilata;
spalare in apa rece curgatoare si in apa calda;
uscarea pieselor cu aer.
Consideratii tehnologice:
grosimea stratului de argint este de 10-14m.
anozii se realizeaza din argint cu puritate 99,9%.
operatia de protectie consta din preargintare urmata de argintare.
preargintarea se face cu densitatea curentului de 2 A/dm
2
, tensiunea
electrica de 4-6 V, temperatura de 20-30
0
C, timp de 15-30 min.
argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica.
3 3. .1 12 2. . A Au ur ri ir re ea a e el le ec ct tr ro oc ch hi im mi ic ca a. .

AURIREA

Se aplica la aparatura electronica de mare
precizie.Grosimea stratului depus
electrochimic este de 1-3 m.

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 15
C3
3 3. .1 13 3. . F Fo os sf fa at ta ar re ea a c ch hi im mi ic ca a. .

FOSFATAREA

Este procedeul tehnologic de pretratare a suprafetelor metalice,prin care se
formeaza un strat de cristale din fosfati insolubili de fier,mangan sau zinc.
VIDEO
Fig.3.14.1.Piesa fosfatata

FOSFATAREA
Fosfatarea prin imersie Fosfatarea prin pulverizare
Fosfatarea la cald prin imersie









Instalatia de fosfatare este constituita din urmatoarele componente:
cazi din otel cu izolatie termica;
sistem de incalzire a solutiei de fosfatare;
sistem de ventilare;
dispozitive pentru manevrarea si suspendarea pieselor.
Solutiile utilizate pentru fosfatare au la baza:
acid fosforic;
oxid de zinc;
acid azotic;
bicromat de potasiu.
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 16
C3
Consideratii tehnologice:
metoda se aplica pentru oteluri aliate, slab aliate, calite sau
necalite.
prin fosfatare, se modifica dimensiunile piesei.
captuseala cazilor nu se va realiza din cupru,aluminiu sau plumb
pentru a evita interactiunea cu solutiile utilizate.
initial, se controleaza aciditatea baii de fosfatare.
piesele mari se vor preincalzi in apa fierbinte.
dupa fosfatare,piesele se spala in apa rece curgatoare si apa
calda.
compactizarea stratului protector se realizeaza prin imersie in
solutie de bicromat de potasiu(concentratie 5-8%,temperatura de
60-80
0
C si mentinere timp de 5-10 min.).
peliculele pieselor fosfatate pot prezenta defecte.

Fosfatarea la cald prin pulverizare


Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente:
sistem de duze pentru pulverizare.
sistem de recirculare a solutiei.
rezervoare de recuperare a solutiei.
banda transportoare sau lant transportor.
dispozitive de manevrare.
Solutiile utilizate pentru fosfatare au la baza:
acid fosforic;
oxid de zinc;
acid azotic;
bicromat de potasiu.
Consideratii tehnologice:
metoda se aplica pentru oteluri aliate si slab aliate,fonte.
grosimea peliculei este de maximum 6 m.
solutia de fosfatare este diluata.
dupa fosfatare, piesele se spala in apa calda si apa rece curgatoare.
compactizarea se face cu solutie de bicromat de potasiu.
se spala din nou in apa rece si apoi apa calda.
dupa uscare, piesele se tin in atmosfera neutra o zi.
Bonderizarea este tot o operatie de fosfatare.

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 17
C3
3 3. .1 14 4. . P Pa as si iv va ar re ea a c ch hi im mi ic ca a. .



Pasivarea este operatia tehnologica de obtinere a unui strat de protectie
anticorosiva a pieselor metalice.
PASIVAREA
Pasivarea se aplica in urmatoarele scopuri:
1. Cresterea rezistentei la coroziune a suprafetelor metalice;
2. Pastrarea aspectului obtinut dupa decapare.

Materialele utilizate la pasivare sunt:
acid sulfuric.
bicromat de potasiu.
anhidrida cromica.
Operatia de pasivare se aplica pentru piese din cupru si aliaje din cupru,zinc si
aliaje din zinc,aluminiu si aliaje din aluminiu si piese din otel.
Instalatia utilizata la pasivare cuprinde urmatoarele componente:
cuva de otel captusita cu PVC;
dispozitive de manevrare a pieselor;
sistem de ventilare;
sistem de incalzire a solutiei utilizate.
Consideratii tehnologice:
pasivarea se face prin imersarea pieselor.
temperatura de lucru este in functie de reteta de solutie utilizata.
dupa pasivare, piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu aer
cald.












Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 18
C3

Tabel 3.14.1.Variantele de pasivare






Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 19
C3
3 3. .1 15 5. . G Gr ru un nd du ui ir re ea a r re ea ac ct ti iv va a c ch hi im mi ic ca a. .

GRUNDUIREA REACTIVA

Grunduirea reactiva consta in acoperirea suprafetelor metalice cu o pelicula
de grund.
La grunduirea reactiva se utilizeaza:
grunduri reactive dintr-un singur component(grund reactiv dintr-un
singur component);
grunduri reactive din mai multe componente(amestecuri de grunduri
reactive).


Succesiunea operatiilor tehnologice necesare grunduirii reactive sunt:
sablarea suprafetelor metalice;
degresarea suprafetelor pieselor;
pregatirea grundului reactiv;
aplicarea grundului reactiv prin pulverizare sau cu pensula;
uscarea peliculei de grund reactiv.


Consideratii tehnologice:
amestecul de grund reactiv cuprinde grundul reactiv propriu-zis si solutia
intaritoare;
omogenizarea amestecului de grund se face inainte de utilizare(maximum 4
ore);
la aplicarea grundului reactiv cu pensula, nu se revine peste zona deja
vopsita;
uscarea grundului reactiv se face in aer liber(durata de uscare 2 ore);
culoarea grundului reactiv ,dupa uscare este galbena-verzuie;
grosimea stratului depus este de 10-15 m.








Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 20
C3
3 3. .1 16 6. . S St ta an na ar re ea a t te er rm mi ic ca a. .

STANAREA TERMICA

Stanarea termica este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor
metalice cu un strat de staniu, prin imersie intr-o baie de metal topit.
Instalatia utilizata la stanarea termica este constituita din urmatoarele
componente:
baie din tabla de otel;
sistem de incalzire si mentinere automata a temperaturii in baie;
sistem de ventilatie;
baie din otel inoxidabil pentru fondantul anorganic;
baie din otel pentru fondantul organic;
doua bai de otel captusite cu vinidur pentru operatia de spalare;
instalatie de incalzite a pieselor mari.
Materialele utilizate la stanarea termica sunt urmatoarele:
staniu rafinat 99,7% puritate;
aliaje de cositor pentru lipit;
acid sulfuric;
clorura de amoniu;
clorura de sodiu.
Succesiunea operatiilor la stanarea termica este urmatoarea:
degresarea cu solventi organici a pieselor;
decaparea pieselor;
tratarea cu fondant a pieselor( fondanti organici sau fondanti
anorganici);
fondantii se aplica pe suprafata pieselor prin imersie sau intindere cu
pensula;
uscarea pieselor;
imersarea pieselor in baia de metal topit;
spalarea pieselor in apa rece,apa calda;
uscarea pieselor in cabina de uscare sau cu rumegus.
Consideratii tehnologice:
metoda se aplica in electrotehnica,electronica, in domeniul auto.
nu se aplica pentru piese ,care nu trebuie sa fie modificate
dimensional;
in baia de stanare se topeste staniu pur, dupa care se acopera suprafata
libera cu flux(clorura de amoniu);
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 21
C3
piesele mari se preincalzesc la 200-220
0
C;
temperatura de lucru in baie este de 290
0
C;
scoaterea pieselor din baie nu se face prin stratul de fondant;
excesul de staniu se inlatura prin scuturare;
racirea pieselor se face in apa sau in aer;
neutralizarea se face prin spalare in apa acidulata cu 1% acid
clorhidric,apoi in solutie de carbonat de sodiu(2%).
Stanarea termica a pieselor din cupru si alama se poate realiza si intr-o baie cu
staniu-plumb.
Compozitia baii de acoperire este urmatoarea:
50% staniu si 50% plumb;
60% staniu si 40% plumb.

Temperatura de lucru in baie este de 270
0
C sau de 240
0
C.
3 3. .1 17 7. . Z Zi in nc ca ar re ea a t te er rm mi ic ca a. .

ZINCAREA TERMICA

Se aplica pentru piesele din cupru si alama, prin imersare intr-o baie cu metal
topit.
Pentru zincarea la cald se utilizeaza urmatoarele materiale:
zinc 99,9% puritate;
acid sulfuric;
carbonat de sodiu anhidru;
acid clorhidric;
clorura de amoniu;
clorura de sodiu.
Se utilizeaza acelasi gen de instalatie de acoperire termica(asemanatoare
stanarii termice).
Tehnologia de executie este asemanatoare stanarii termice.








Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 22
C3

3 3. .1 18 8. .A Ac co op pe er ri ir ri i m me et ta al li ic ce e p pr ri in n p pu ul lv ve er ri iz za ar re e. .
Acoperirea se realizeaza prin contactul suprafetelor pieselor cu vapori sau
pulbere metalica, aflate la temperaturi ridicate.

Consideratii tehnologice:
se pot depune straturi de protectie cu zinc,aluminiu,plumb.
piesele acoperite sunt din otel,fonte.
metalul in stare pulverizata este proiectat pe suprafata piesei cu un jet
de gaz incalzit.
metalele utilizate au puritate ridicata(peste 99%).
pregatirea suprafetelor pentru acoperire metalica se face prin
degresare,sablare cu nisip.
grosimea stratului aplicat prin acoperire termica este:
zinc 50m;
aluminiu 120m;
plumb 300m.
pentru conditii grele de exploatare grosimile sunt:
zinc(80m),aluminiu(200m) si plumb(500m).
acoperirea se face la maximum 2-4 ore de la pregatirea suprafetelor.
dupa acoperire se face compactizarea suprafetelor.
suprafetele acoperite cu strat de aluminiu, se impregneaza cu solutie
de carbonat de sodiu,borax in apa distilata.
3 3. .1 19 9. . T Te es st te e d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .

Testul de evaluare sumativa PROTECTIA ANTICOROSIVA PRIN
ACOPERIRI METALICE
este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf.
Cele doua teste pot fi accesate mai jos:


Fisier Word Fisier PDF




Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 23
C3


Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular
MECANICA_XI PROTECTIA ANTICOROZIVA


FISIER VIDEO







Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor
Test de evaluare sumativa


Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Cadmierea are rezultate deosebite daca: a) ulterior se aplica pasivizarea; b) anterior se aplica pasivizarea
2. Stratul de cadmiu depus prin cadmiere este optim; a) 50 m; b) 5-20 m; c) 100 m.
3. Substantele utilizate pentru depunerea prin cadmiere sunt: a) oxid de cadmiu tehnic; b) sulfat de cadmiu
tehnic; c) cianura de zinc.
4. Dupa pasivizarea pieselor cadmiate se face obligatoriu: a) dezoxidarea prin incalzire a pieselor; b)
dehidrogenarea prin incalzirea pieselor.
5. Substantele utilizate pentru acoperirea prin zincare electrolitica sunt: a) oxid de zinc tehnic; b) cianura
de potasiu; c) cianura de sodiu tehnica.
6. Piesele care urmeaza a fi zincate necesita anterior: a) pasivizare; b) dehidrogenare; c) degresare; d)
decapare.
7. Cromarea dura se aplica pentru urmatoarele piese auto: a) ornamente; b) arbori cotiti; c) fusuri; d)
bolturi pentru pistoane.
8. Substantele utilizate la cromarea dura sunt: a) sulfat de strontiu; b) anhidrida cromica tehnica; c) cianura
de sodiu tehnica.
9. Dupa cromarea dura, piesele : a) se calesc termic; b) se finiseaza prin rectificare; c) se finiseaza prin
lustruire.
10. Fosfatarea la cald a metalelor feroase se realizeaza prin: a) stropire; b) imersie; c) pulverizare.
11. Substantele utilizate la fosfatarea suprafetelor metalice sunt: a) solutie apoasa de acid fosforic; b) solutie
apoasa de acid sulfuric; c) fosfat de zinc.
12. Eloxarea este o operatie de acoperire metalica aplicata pentru: a) aliaje de magneziu; b) oteluri aliate; c)
aliaje de aluminiu.
13. Substantele utilizate la eloxare sunt: a) acid sulfuric tehnic; b) carbonat de sodiu anhidru; c) carbonat de
potasiu.
14. Suprafetele acoperite prin eloxare; a) se pot lustrui; b) asigura capacitate electroizolanta; c) au
conductivitate electrica ridicata.
15. Prin pasivare se depune pe suprafata metalica: a) un strat protector de metal pur; b) un strat protector de
oxid metalic; c) un strat protector nemetalic.
16. Stanarea se aplica pieselor cu : a) conductivitate electrica ridicata; b) conductivitate termica redusa.
17. In cazul acoperirii suprafetelor metalice cu nichel-crom se utilizeaza: a) sulfat de nichel tehnic; b) anozi
din nichel electrolitic; c) anhidrida cromica.
18. Argintarea se aplica pieselor din : a) otel carbon ; b) cupru; c) oteluri aliate.
19. Acoperirea prin argintare comporta aplicarea urmatoarelor etape: a) postargintarea; b) preargintarea; c)
argintarea; d) argintarea dura cu luciu.
20. Aurirea se aplica pentru protectie anticorosiva in uramatoarele cazuri: a) piese ornamentale; b) aparatura
electronica de mare precizie.

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice



Tanase Viorel 2
Subiectul 2 30p
Identificati caracteristici specifice pentru fiecare metoda de acoperire metalica.Inscrieti in casuta
corespunzatoare metodei numerele respective.

Metoda de acope-
perire metalica
Nr. Caracteristici specifice metodelor de acoperire metalica
1 culoarea specifica acoperirii metalice este alb-argintie a Cadmierea

2 urmeaza spalare in apa rece curgatoare si pasivarea
3 portiunile pe care nu se face depunere,se protejeaza prin acoperire cu lacuri b Zincarea
4 culoarea specifica acoperirii metalice este gri-verzuie
5 dehidrogenarea se face prin incalzire in cuptoare cu aer cald( 150-200
0
C) c Cromarea dura
6 dupa lustruirea mecanica,piesele se degreseaza si apoi se cromeaza
7 culoarea specifica acoperirii metalice este alb-albastruie d Cromarea dura
combinata
8 culoarea specifica acoperirii metalice este alb-cenusie(tenta bej)
9 aspectul depunerii este imbunatatit prin adaugare de ulei rosu turcesc e Acoperirea cupru
nichel-crom
10 distanta dintre anod si catod este de 100-150m
11 se aplica prin folosirea pulverizatorului cu pistol sau cu pensula f Fosfatarea
12 se aplica pentru acoperirea pieselor din instalatiile de apa potabila
13 se aplica pentru realizarea de contacte in frecare la conductoare g Eloxarea
14 pentru lustruire se foloseste metoda electrochimica
15 se obtine suprafete colorate cu nuante din gama roscat-verde-albastru h Pasivarea
16 bonderizarea este o operatie asemanatoare realizata pe cale chimica
17 consta in acoperirea suprafetelor cu scopul de a mari aderenta materialelor i Grunduirea
reactiva
18 compactizarea este ultima operatie aplicata pieselor oxidate anodic
19 se aplica pentru a creste eficienta metodei de acoperire metalica j Stanarea
20 pentru a mari capacitatea de rezistenta la coroziune,se aplica initial cuprarea
21 ca utilaj se foloseste o cuva de otel captusita cu PVC k Acoperirea nichel-
crom
22 este o metoda aplicata pentru acoperirea suprafetelor la contactoare
23 metoda se aplica pentru aspect estetic,comercial l Argintarea
24 la depunerea electrochimica se utilizeaza sursa de curent continuu
25 materialele utilizate pentru pasivare sunt: bicromat de potasiu, H
2
SO
4
m Aurirea
26 grundurile reactive aplicate determina o culoare galben-verzuie









Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice



Tanase Viorel 3
Subiectul 3 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Stanarea termica consta in acoperirea suprafetelor cu staniu, prin imersie. ( )
2. In baia cu staniu topit se introduce ca fondant clorura de zinc. ( )
3. Indepartarea excesului de staniu topit se face prin centrifugare. ( )
4. In cazul zincarii termice se utilizeaza ca fondant clorura de zinc,clorura de amoniu. ( )
5. Acoperirea prin pulverizare a metalelor topite se face cu pistolul. ( )
6. Argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica. ( )
7. Grosimea stratului de aur depus prin aurire este de 1-3 mm. ( )
8. Baia de cromare este captusita cu otel antiacid. ( )
9. In cazul acoperirii cu nichel-crom, ordinea de depunere este crom-nichel. ( )
10. La eloxare, colorarea se realizeaza prin introducerea de coloranti sintetici. ( )



Subiectul 4 20p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:

A B
1 Acoperirea cu cupru-nichel-crom consta a aplicat peste stratul de cupru
2 Dupa cromarea alba(laptoasa) b depunerea a 3 straturi succesive
3 Nichelarea consta in acoperirea cu un strat c doua straturi succesive din Ni si Cr
4 Acoperirea nichel-crom consta in aplicarea d intre 10-14 m
5 Grosimea stratului depus prin argintare e se trece direct la cromarea dura

Capitolul Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009


TANASE VIOREL
2009







Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 1
C4

Capitolul
Materiale de vopsire


4.1. Generalitati.
4.2. Componentele materialelor de vopsire.
4.3. Produsele auxiliare ale materialelor de vopsire.
4.4. Principalele produse de vopsire.
4.5. Caracteristicile generale ale materialelor de
vopsire.
4.6. Ambalarea, marcarea si conservarea
materialelor de vopsire.
4.7. Masuri de protectie.
4.8. Documentatia tehnica.
4.9. Test de evaluare sumativa.


Figura 4.1.Vopsirea electroforetica

Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 2
C4

Unitati de competente

1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei.
Competente
Exploateaz baze de date.
Prezint informaii incluznd text, numere i imagini.
Comunic prin Internet.

Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Vopsirea automobilului
Competente
Identific factorii ce determin apariia coroziunii.
Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice
vopsirii.
Pregtete suprafeele pentru vopsire.
Aplic tehnologii de vopsire la o suprafa dat.
Remediaz defectele aprute la vopsire.

Standarde de pregatire profesionala


Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 3
C4
4.1. Generalitati.

Materialele de vopsire reprezinta totalitatea materialelor care se aplica pe
suprafetele materialelor, pentru protectie anticorosiva (actiunea distructiva datorata
luminii, umiditatii, agentilor corosivi).
Prin aplicarea acestor materiale de vopsire se formeaza o pelicula aderenta,
care are doua functii:
1. Protectie anticorosiva a suprafetelor;
2. Aspect estetic, comercial.
Materialele de vopsire au la baza urmatoarele componente:
1. Liantul-component lichid;
2. Pigmentii-component solid;
3. Materialul de umplutura-component solid.

Clasificarea materialelor de vopsire
Dupa natura liantului:

uleiuri vegetale;
derivati celulozici;
rasini naturale si sintetice;
lianti solubili in apa.

Dupa ordinea de aplicare:

grunduri;
chituri;
vopsele
emailuri;
lacuri de finisare.

Dupa modul de aplicare:
vopsire prin pensulare;
vopsire prin tobare;
vopsire prin imersie;
vopsire prin pulverizare;
vopsire in pat fluidizat.


Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 4
C4
4.2. Componentele materialelor de vopsire.

In componenta materialelor de vopsire intra urmatoarele materii prime:
liantii,pigmentii,materialele de umplutura,dizolvantii si plastifiantii.
Liantii.
1. Uleiurile.
2. Sicativii.
3. Rasinile.
Uleiurile.
Uleiurile se utilizeaza dupa o prelucrare prealabila(polimerizate,oxidate).
La fabricarea lacurilor si vopselelor se utilizeaza uleiuri vegetale sicative si
semisicative.
Sicativii.
In compozitia uleiurilor determina reducerea timpului de uscare,timpul de
formare a peliculei de vopsea(saruri de cobalt,mangan,plumb).
Rasinile.
Sunt substante naturale(copal,colofoniu,selac) sau sintetice(rasini
aldehidice,fenolice,polivinilice).
Pigmentii.
Sunt substante colorate,insolubile.Au rolul de a da culoare materialului de
vopsire.Finetea lor este data de gradul de macinare.Pigmentii pot fi:
anorganici sau organici, naturali si sintetici, pulberi metalice .
Materialele de umplutura.
Materialele de umplutura au putere de acoperire colorare slaba.se folosesc sub
forma de pulbere fina.

Dizolvantii.
Sunt lichide de natura organica,volatile.Au rolul de a dizolva liantul,dupa
aplicare se evapora, determinand formarea peliculei de protectie.

Plastifiantii.
Aceste substante raman in pelicula formata determinand o anumita
flexibilitate si maleabilitate a acesteia.






Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 5
C4
4.3. Produsele auxiliare ale materialelor de vopsire.
Produsele auxiliare care intra in compozitia materialelor de vopsire au
urmatoarele functii:
1. Evita sedimentarea pigmentilor.
2. Favorizeaza raspandirea uniforma a pigmentilor in masa produsului de
vopsire.
3. Reduce tensiunea superficiala a lichidului,favorizand umectarea.
4. Evita producerea spumei la aplicarea vopselei.
5. Evita formarea unei pelicule groase ,la suprafata, in timpul depozitarii.
6. Permite obtinerea unei pelicule mate(fara luciu).
7. Evita scurgerea peliculei de vopsea dupa aplicare.
Produsele auxiliare sunt substante din categoria agentilor.















Agenti de matisare
Agenti de dispersie
Agenti de umectare
Agenti antispumanti
Agenti antioxidanti
Agenti antiscurgere
Agenti stabilizatori
7
6
5
4
3
2
1

AGENTI
Agentii stabilizatori evita fenomenul de sedimentare a pigmentilor.In
acest scop se introduc in vopsea: sulfat de sodiu,acizi sulfonici.
Agentii de dispersie favorizeaza dispersia uniforma a pigmentilor.In
acest scop se introduc in vopsea : ulei de ricin,ulei polimerizat.
Agentii de umectare favorizeaza raspandirea particulelor de pigment in
masa vopselei(etilen-glicol,stearat de calciu).
Agentii antispumanti evita aparitia spumei la aplicarea vopselei(stearat
de calciu,stearat de magneziu).
Agentii antioxidanti evita formarea unei pelicule groase la depozitare.
Agentii de matisare fovorizeaza obtinerea unei pelicule
mate(ceruri,sapunuri metalice).
Agentii antiscurgere intarzie evaporarea dizolvantului.
Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 6
C4
4.4. Principalele produse de vopsire
Principalele produse de vopsire sunt:







Emailurile
Grundurile
Lacurile
3
2
1
P
r
i
n
c
i
p
a
l
e
l
e

p
r
o
d
u
s
e

d
e

v
o
p
s
i
r
e

Chiturile
5
4

Grundurile de culoare









1. Lacurile solutii de derivati celulozici,rasini naturale sau sintetice in dizolvanti
organici.Lacurile sunt incolore sau slab colorate.Prin uscare se obtine o
pelicula transparenta si lucioasa.
Vopselele
Diluantii
Materialele de slefuit
9
Materialele de lustruit
8
7
6
2. Emailurile sunt lacuri cu pigmenti metalici organici sau anorganici.Se obtin
pelicule colorate,lucioase.
3. Grundurile sunt un amestec de pigmenti si material de umplutura in lacuri
sau uleiuri.Constituie stratul de legatura intre suprafata de vopsit si celelalte
straturi ulterioare.
4. Chiturile au la baza lacuri cu pigment si material de umplutura in exces.Se
aplica peste stratul de grund pentru eliminarea neregularitatilor suprafetelor.
5. Grundurile de culoare se numesc si vopsele intermediare.
6. Vopselele sunt dispersii de pigment si material de umplutura in lacuri sau
uleiuri.Dupa uscare se obtine pelicula de baza.
7. Diluantii sunt amestecuri de dizolvanti prin care se obtine vascozitatea
optima a vopselei.
8. Materialele de slefuit sunt materiale abrazive aplicate dupa chituire.
9. Materialele de lustruit sunt emulsii de ceruri in apa.Se utilizeaza pentru a da
peliculei de vopsea luciu si rezistenta la imbatranire.
Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 7
C4
4.5.Caracteristicile generale ale materialelor de
vopsire.
Pentru a asigura peliculeor de vopsea calitate superioara, materialele de
vopsire trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici generale:















1. Culoarea determina aspectul estetic,comercial.Sunt doua categorii de culori:
Timpul de uscare
Finetea pigmentului
Capacitatea de intindere
Puterea de acoperire
Vascozitatea
Mirosul si toxicitatea
Culoarea
7
6
5
4
3
2
1

CARACTERISTICI
GENERALE
a. culori cromatice-rosu,galben si albastru;
b. culori acromatice-alb si negru.
2. Finetea pigmentului este data de gradul de macinare.Gradul de finete
influenteaza puterea de acoperire a vopselei.
3. Capacitatea de intindere a unui material de vopsire reprezinta proprietatea
unui lac sau vopsea de a obtine o pelicula uniforma ca grosime.Prin egalizare
se constata disparitia dungilor la vopsire(prin pensulare).Capacitatea de
intindere depinde de natura vopselei, de dizolvantii utilizati, de temperatura.
4. Puterea de acoperire reprezinta capacitatea unui material de vopsire de
acoperire cu un numar minim de straturi aplicate(culoarea optima).Vopselele
de culoare inchisa au capacitate de acoperire mai mare.
5. Vascozitatea optima se stabileste in functie de modul de aplicare a
vopselei.Vascozitatea mica determina o pelicula de vopsea prea subtire,deci
un numar mare de straturi.In cazul suprafetelor verticale,inclinate apare
tendinta de scurgere.
6. Timpul de uscare reprezinta timpul necesar in care un lac sau vopsea trece
din stare lichida in stare solida.Timpul de uscare depinde de natura
materialului de vopsire,de grosimea stratului aplicat,de temperatura.
Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 8
C4
Uscarea se realizeaza in doua etape:
uscarea la praf(dureaza pana cand pe suprafata vopsita nu se
prinde praful);
uscarea completa(se realizeaza dupa 7-15 zile).
uscarea la aer este,in general, incompleta.
uscarea la cald reprezinta solutia optima(timpul de uscare se
reduce la maximum 30 min.,la temperatura de 60-180
0
C.
7. Mirosul si toxicitatea sunt influentate de dizolvantii si diluantii utilizati.In
cazul dizolvantilor aromatici,vopselele sunt toxice.
4.6.Ambalarea, marcarea si conservarea materialelor
de vopsire.
Natura ambalajului (metal,sticla,material plastic) este influentata de natura
materialului de vopsire.Ambalajul metalic se confectioneaza din tabla de otel
protejata prin acoperire galvanica.Ambalajul din sticla are o utilizare redusa datorita
fragilitatii.Ambalajul din material plastic are o pondere mare.
Diluantii se transporta in cisterne auto si se livreaza in comert in ambalaje din
material plastic(recipiente).
Ambalajele se marcheaza corespunzator pe baza unor standarde .Materialele
inflamabile au inscriptia inflamabil.
Marcarea prezinta date referitoare la: identificarea produsului,data
produsului,termenul de garantie.

4.7. Masuri de protectie.
Materialele de vopsire se transporta in conditii speciale(pericol de incendiu,de
explozie).Temperatura la depozitare trebuie sa fie intre 5-20
0
C.In depozite se
prevad masuri corespunzatoare: interzicerea fumatului, a flacarii
descoperite.Acestea se doteaza cu echipament pentru stingerea incendiilor.
Inainte de deschidere,ambalajele se curata de impuritati(praf).Se interzice
diluarea vopselelor in spatiul depozitului.
Constructiv,depozitul se realizeaza din materiale rezistente la foc.Depozitul
este prevazut cu sistem de ventilatie.
La pregatirea materialelor de vopsire se utilizeaza echipament de protectie
corespunzator.In acest mod,se evita actiunea nociva a vaporilor toxici pri cele trei
cai:pe cale respiratorie, pe cale digestiva si prin piele.




Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 9
C4
4.8.Documentatia tehnica.
Lacuri



Emailuri



Chituri






Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 10
C4




Degresanti Diluanti



Pigmenti Aditivi Intaritori

`






Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 11
C4
Vopsele




Protectia muncii
Echipament





Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 12
C4





4.9. Test de evaluare sumativa.


Testul de evaluare sumativa MATERIALE DE VOPSIRE
este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf.
Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word Fisier PDF
Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular
MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI

Materiale de vopsire



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Materiale de vopsire
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa

Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Aplicarea materialelor de vopsire pe suprafete asigura: a) aspect estetic,comercial; b) rezistenta
mecanica superioara; c) protectie la coroziune.
2. In compozitia materialelor de vopsire intra: a) liant; b) pigmenti; c) materiale de umplutura.
3. Ordinea de aplicare a materialelor de vopsire este: a) grunduri,chituri,vopsele,emailuri,lacuri; b)
chituri,grunduri,vopsele,emailuri,lacuri.
4. Materiile prime care intra in componenta materialelor de vopsire sunt: a) lacurile; b) liantii; c)
vopselele; d) dizolvantii e) plastifiantii.
5. Sicativii sunt substante introduse in uleiuri avand rolul de: a) marire a timpului de uscare; b) reducere a
timpului de uscare; c) crestere a capacitatii de aderenta.
6. Din categoria rasinilor fac parte: a) pigmentii; b) copalul; c) selacul; d) colofoniul.
7. Care dintre materiale raman in pelicula protectoare dupa aplicare: a) pigmentii; b) dizolvantii; c)
plastifiantii.
8. Agentii stabilizatori au rolul de: a) crestere a duritatii peliculei protectoare; b) evitare a fenomenului de
sedimentare a pigmentilor.
9. Materialele de umplutura se utilizeaza sub forma de: a) pulberi fine; b) paste semilichide; c) lichide.
10. Agentii de umectare determina: a) cresterea tensiunii superficiale a lichidelor; b) reducerea tensiunii
superficiale a lichidelor.
11. Uleiurile siliconice au rolul de : a) stabilizare; b) umectare; c) antispumant; d) antioxidant.
12. Agentii de matisare determina caracterul peliculei protectoare de a fi: a) mata; b) semitransparenta; c)
lipsita de luciu.
13. Lacurile au la baza: a) rasini si dizolvanti; b) rasini si materiale de umplutura; c) rasini, dizolvanti si
uleiuri vegetale.
14. Emailurile sunt materiale de vopsire care au in compozitie: a) lacuri si materiale de umplutura; b) lacuri
si pigmenti metalici; c) lacuri si pigmenti nemetalici.
15. Grundurile sunt materiale de vopsire care au in compozitie: a) lacuri, pigmenti si materiale de
umplutura; b) uleiuri,pigmenti si materiale de umplutura; c) pigmenti si materiale de umplutura.
16. Proprietarea unui lac sau a unei vopsele de a da o pelicula uniforma se numeste: a) putere de acoperire;
b) viscozitate; c) capacitate de intindere.
17. Grundurile de culoare se aplica: a) dupa oparatia de grunduire; b) dupa chituire; c) inainte de chituire.
18. Uscarea unui email sau a unei vopsele se face: a) intr-o etapa; b) in doua etape; c) in trei etape.
19. Materialele de lustruire sunt: a) materiale abrazive; b) substante usor abrazive; c) amestecuri de
dizolvanti.
20. Puterea de acoperire a unui email sau vopsea este data de: a) marimea suprafetei acoperite; b) numarul
de straturi de vopsea; c) grosimea stratului de vopsea aplicata.



Materiale de vopsire



Tanase Viorel 2

Subiectul 2 25p
Identificati fiecare categorie de produs conform coloanelor A,B si C si inscrieti litera corespunzatoare in
casuta materialului(vezi exemplul):

Componentele materialelor de
vopsire
Produsele auxiliare Principalele produse de vopsire
A B C
1 Uleiurile 13 Sicativii
2 Lacurile 14 Emailurile
3 Agentii stabilizatori 15 Agentii de dispersie
4 Rasinile 16 Pigmentii
5C Grundurile 17 Chiturile
6 Agentii de umectare 18 Agentii antispumanti
7 Grundurile de culoare 19 Vopselele
8 Materialele de umplutura 20 Dizolvantii
9 Agentii antioxidanti 21 Agentii de matisare
10 Diluantii 22 Materialele de slefuit
11 Plastifiantii 23 Agentii antiscurgere
12 Materialele de lustruit




Subiectul 3 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Pigmentii sunt materiale de vopsire care dau culoare peliculei aplicate. ( )
2. Dizolvantii sunt substante solide,volatile care se evapora dupa aplicare. ( )
3. Agentii de dispersie nu favorizeaza raspandirea uniforma a pigmentilor. ( )
4. Agentii antioxidanti au la baza dizolvanti greu volatili. ( )
5. Efectul de culoare al emailurilor este dat de natura pigmentilor. ( )
6. Capacitatea de intindere a unui lac sau vopsea creste cu temperatura. ( )
7. Viscozitatea unui email sau vopsea se poate modifica introducand diluanti. ( )
8. Ambalajele din material plastic reactioneaza chimic cu produsele de vopsire. ( )
9. Temperatura in spatiile de depozitare este intre 5-20
0
C. ( )
10. Materialele de vopsire actioneaza asupra organismului pe doua cai. (F)









Materiale de vopsire



Tanase Viorel 3

Subiectul 4 10p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:

A B
1 Finetea de macinare a pigmentului a rosu,galben si albastru
2 Capacitatea de egalizare la intindere b alb si negru
3 Culorile cromatice sunt c putere de acoperire mai mare
4 Culorile acromatice sunt d emulsii de ceruri in apa
5 Materialele de lustruit e mai mare la vopselele pe baza de ulei

Subiectul 5 15p
Sa se rezolve artimogriful de mai jos:

Materiale de vopsire


1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12















Orizontal

1.La aplicarea vopselelor evita formarea spumei. 2.Cele utilizate in compozitie sunt vegetale.
3.Au caracter volatil. 4.Prin aplicarea lor dau culoarea finala.
5.Se aplica pentru uniformizarea suprafetelor 6.Din aceasta categorie face parte colofoniul.
7.Se mai numeste si sacz 8.Sunt lacuri cu pigmenti in compozitie.
9.Sunt substante care asigura transparenta 10.Aspectul peliculei obtinute nu este lucios.
11.Este componentul lichid al materialului de vopsire. 12.Au rolul de a reduce timpul de uscare.

Vertical

Asigura flexibilitatea si maleabilitatea peliculei protectoare.

Capitolul Operatiile principale ale vopsirii
Tanaviosoft 2009


TANASE VIOREL
2009





Operatiile principale ale vopsirii
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 1
C5





5 5. .1 1. . F Fa ac ct to or ri ii i c ca ar re e d de et te er rm mi in na a o o b bu un na a v vo op ps si ir re e. .
5 5. .2 2. . P Pr re eg ga at ti ir re ea a m ma at te er ri ia al le el lo or r p pe en nt tr ru u v vo op ps si ir re e. .
5 5. .3 3. . O Op pe er ra at ti ii il le e p pr ri in nc ci ip pa al le e. .
5 5. .4 4. . T Te eh hn no ol lo og gi ii il le e d de e e ex xe ec cu ut ti ie e. .
5 5. .5 5. . N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .
5 5. .6 6. . D Do oc cu um me en nt ta at ti ia a t te eh hn ni ic ca a
5 5. .7 7. . T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .



Figura 5.1.Vopsirea in camp electrostatic




C Ca ap pi it to ol lu ul l
O Op pe er ra at ti ii il le e p pr ri in nc ci ip pa al le e a al le e v vo op ps si ir ri ii i
Operatiile principale ale vopsirii
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 2
C5



1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei.
Competente
Exploateaz baze de date.
Prezint informaii incluznd text, numere i imagini.
Comunic prin Internet.

Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Vopsirea automobilului
Competente
Identific factorii ce determin apariia coroziunii.
Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice
vopsirii.
Pregtete suprafeele pentru vopsire.
Aplic tehnologii de vopsire la o suprafa dat.
Remediaz defectele aprute la vopsire.

Standarde de pregatire profesionala


U Un ni it ta at ti i d de e c co om mp pe et te en nt te e
Operatiile principale ale vopsirii
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 3
C5
5 5. .1 1. . F Fa ac ct to or ri ii i c ca ar re e d de et te er rm mi in na a o o b bu un na a v vo op ps si ir re e. .
Obtinerea unei pelicule de vopsea de buna calitate este influentata de
urmatorii factori:

Organizarea sectiei de vopsitorie
Alegerea materialelor de vopsire
Alegerea procesului tehnologic
Pregatirea suprafetelor
Dotarea cu utilaje speciale
5
4
3
2
1








FACTORI



1.Alegerea materialelor de
vopsire




Alegerea materialelor de vopsire este influentata de urmatorii factori:
conditiile de exploatare ale produsului;
posibilitatile de aplicare a tehnologiei optime;
Conditiile de exploatare ale produsului supus operatiei de vopsire au in
vedere o serie de factori:
spatiul (inchis sau deschis);
tipul de climat;
contactul cu substante corosive;
durata contactului cu substantele corosive;
temperatura mediului.
Precizari:
climatul temperat este cel mai putin agresiv.
climatul rece sau climatul tropical (uscat,umed) se
carcterizeaza prin agresivitate mare.
acoperirile rezistente la umiditate au la baza emailuri
(bitum,rasini fenolice).
acoperirile rezistente la agentii externi au la baza emailuri
alchidice si epoxitice.
Operatiile principale ale vopsirii
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 4
C5
acoperirile rezistente la agentii chimici au la baza emailuri cu
policlorura de vinil.
acoperirile rezistente la temperaturi inalte au la baza
emailurile siliconice.

2.Alegerea procesului
tehnologic



Alegerea procesului tehnologic este influentata de urmatorii factori:
calitatea suprafetei supuse operatiei de vopsire;
natura materialului produsului supus vopsirii;
calitatea materialelor de vopsire;
gradul de finisare urmarit.
Precizari:
la chituire se determina numarul de straturi si grosimea lor.
la vopsirea prin pulverizare se precizeaza presiunea aerului,
temperatura vopselei.
la vopsire se aduc precizari legate de vascozitatea optima, numarul
de straturi intermediare si finale,grosimea straturilor.
la uscare se precizeaza timpul necesar, modul de uscare.
la instalatiile de vopsire mecanizata se va preciza modul de
deplasare al pieselor,tipul de prindere.

3.Pregatirea suprafetelor


Pregatirea corecta a unei suprafete influenteaza in mod decisiv rezistenta in
timp a unei pelicule de vopsea aplicate.Este necesar sa se asigure o aderenta maxima
a peliculei de vopsea.
Operatiile anterioare vopsirii (ambutisarea,sudarea,polizarea,prelucrarile
mecanice) trebuie sa asigure un anumit grad de finete a suprafetei.






Operatiile principale ale vopsirii
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 5
C5



4.Dotarea cu utilaje speciale

Cresterea calitatii operatiei de vopsire poate fi asigurata prin pregatirea
suprafetelor in agregate complexe, automate.In acelasi sens, vopsirea in spatii
inchise, ventilate, purificate de praf, uscarea in cuptoare la temperaturi intre 80-
180
0
C, mareste rezistenta la coroziune a unei pelicule.


5.Organizarea sectiei de
vopsitorie


Precizari:
amplasarea sectiei sau a atelierului de vopsitorie trebuie sa respecte
principiul drumului minim al pieselor.
la depozitare ,se acorda atentie deosebita manipularii pentru a evita
deteriorarea pieselor (prin remediere se obtin parametri si caracteristici
apropiate de cele initiale).
amplasarea atelierului intr-o sectie trebuie sa asigure iluminare naturala,
ventilatie ,acces usor in caz de incendiu.
temperatura in sectie,atelier trebuie sa fie intre 18-20
0
C,iar umiditatea de
maximum 65-70%.
amplasarea pieselor se va face in rafturi si rastele.
trebuie prevazute magazii de primire si predare a pieselor.


Figura 5.1.1 Cabina pentru depozitarea materialeor de vopsire

Operatiile principale ale vopsirii
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 6
C5
5 5. .2 2. . P Pr re eg ga at ti ir re ea a m ma at te er ri ia al le el lo or r p pe en nt tr ru u v vo op ps si ir re e. .

Pregatirea materialelor de vopsire presupune aplicarea unei succesiuni
minimale de operatii:
1. Inlaturarea prafului si a impuritatilor de pe ambalajul materialului de vopsire
(lacuri,grunduri,emailuri,vopsele,diluanti).
2. Eliminarea completa a peliculei formate la suprafata materialului de vopsire.
3. Omogenizarea materialului de vopsire.
4. Verificarea puritatii diluantului.
5. Reducerea vascozitatii materialului de vopsire (grund,email,vopsea) ,prin
diluare, pana la o valoare optima de lucru.
6. Filtrarea materialului de vopsire.

Comentarii:
Inlaturarea prafului si a impuritatilor se va face prin stergere (se va evita
suflarea impuritatilor).
Dupa desfacerea ambalajului, se inlatura complet pelicula formata
datorita procesului de uscare partiala.
Omogenizarea materialului de vopsire se face prin agitare manuala in
cazul ambalajelor mici.Pentru recipiente mari,butoaie, se recomanda
amestecarea mecanica a materialului de vopsire.
Se verifica starea de puritate a diluantului.Filtrarea se va face cu
atentie,pentru a elimina complet impuritatile.
Cantitatea de diluant necesara este in functie de natura vopselei si de
metoda de vopsire; vopselele pe baza de rasini necesita diluant in
proportie de 15-25% fata greutatea de vopsea; emailurile nitrocelulozice
necesita diluant in proportie de 80-100%.
Daca este cazul, vopseaua se poate filtra.

Materialele de vopsire formate din doua componente se vor prepara inainte de
utilizare (maximum 6-8 ore).In prima faza, cele doua componente se amesteca
si apoi se adauga diluantul ( daca este necesar).
Materialele de vopsire se livreaza cu vascozitate mare pentru a evita
fenomenul de sedimentare a pigmentului si a materialului de umplutura.
Daca vascozitatea este mica, apare acest fenomen datorat diferentei de
densitate a componentelor materialului de vopsire.



Operatiile principale ale vopsirii
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 7
C5
5 5. .3 3. . O Op pe er ra at ti ii il le e p pr ri in nc ci ip pa al le e. .
Dupa pregatirea suprafetelor, piesele trec printr-o succesiune de operatii prin
care se realizeaza protectia anticorosiva, prin acoperire nemetalica (vopsirea).



Figura 5.3.1. Instalatie de sablare Figura 5.3.2. Grunduire electroforetica


Figura 5.3.3. Banc de slefuire Figura 5.3.4. Vopsirea electrostatica


Figura 5.3.5. Vopsirea electroforetica Figura 5.3.6. Uscarea Lustruirea



Operatiile principale ale vopsirii
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 8
C5

1.GRUNDUIREA
reprezinta prima pelicula de material de vopsire
prin care se asigura suportul de baza pentru alte
pelicule de vopsea.
Prin grunduire se depune o pelicula cu o aderenta deosebita.Materialele de
vopsire se pot aplica si fara suport de grund,daca liantul lor are o aderenta
buna.In cazul emailurilor,se obtine o pelicula lucioasa,care provoaca scaderea
aderentei unei pelicule ulterioare.
Grundul evidentiaza trei efecte :
1. Izolarea metalului fata de mediu(prin liant);
2. Colorarea(prin pigment);
3. Protectia anticorosiva.
Grundul asigura culoare apropiata de nuanta propusa.
In cazul lemnului, functia anticorosiva este inlocuita prin functia de imbibare.
In acest mod,suprafata lemnului este impregnata,porii se astupa si se evita
absorbtia liantului din peliculele urmatoare.

asigura umplerea denivelarilor,realizand un grad
de netezime superior .
Chituirea se realizeaza in doua moduri:
2.CHITUIREA
1. Chituirea de cutit.
2. Chituirea prin pulverizare.
Chituirea de cutit se aplica cu spaclu(chit sub forma de pasta).
Chituirea prin pulverizare utilizeaza material diluat(asemanator grundului) si
se aplica cu pistolul.
elimina asperitatile rezultate in urma operatiei de
chituire .Rezulta un grad de netezime superior.
3.SLEFUIREA
Dupa slefuire se recomanda aplicarea unei
pelicule de email.
asigura aplicarea unei pelicule finale.Uneori,
se poate aplica peste pelicula de vopsea un strat
de email,urmata de o pelicula de lac.
In cazul lemnului lacul se poate aplica direct pe grund.
4.VOPSIREA
este operatia prin care peliculele devin dure si
sufera modificari chimice.

se aplica pentru pelicule care nu au luciu
propriu(emailurile nitrocelulozice).

6.LUSTRUIREA
5.USCAREA
Operatiile principale ale vopsirii
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 9
C5
5 5. .4 4. . T Te eh hn no ol lo og gi ii il le e d de e e ex xe ec cu ut ti ie e. .


1.TEHNOLOGIA GRUNDUIRII


Calitatea necorespunzatoare a stratului de grund aplicat, poate determina o
slaba aderenta a straturilor ulterioare.
Pregatirea suprafetelor este decisiva pentru grunduire( se recomanda anterior
fosfatarea).Grunduirea se aplica dupa terminarea pregatirii suprafetelor.Se
recomanda ca grunduirea sa se execute cu piesele in stare calda pentru a evita
condensarea vaporilor de apa.
Aplicarea grundului se realizeaza prin urmatoarele metode:
1. vopsirea prin pensulare.
2. vopsirea prin pulverizare.
3. vopsirea prin imersie.
4. vopsirea prin reflux.
La grunduirea prin imersie, calitatea suprafetelor este superioara.Scurgerile
care apar la vopsirea prin imersie si prin reflux sunt nesemnificative,
deoarece,grunduirea este o operatie intermediara.
Grosimea peliculei de grund este de 15-20 m.Se recomanda aplicarea unor
straturi succesive,subtiri.
Prin grunduire nu se uniformizeaza neregularitatile,iar daca se aplica
email,aceste defecte se accentueaza.
Uscarea in aer liber,naturala este evitata,deoarece transformarea chimica a
liantului grundului este incompleta.Uscarea in cuptor rezolva aceasta problema de
natura tehnica.Unele grunduri necesita temperatura de uscare ridicata( min. 165
0
C
pentru grundurile solubile in apa).



Chituirea se va aplica numai dupa operatia de grunduire,pentru a asigura o
aderenta superioara.
2.TEHNOLOGIA CHITUIRII
Stratul de chit se usuca pentru grosimi de maximum 0,5 mm; pentru grosimi
mai mari,apar tensiuni,iar stratul de chit se fisureaza.Stratul de chit nu imbunata-
teste rezistenta mecanica si durabilitatea.Pentru a evita chituirea,se recomanda
realizarea de piese cu forma geometrica si grad de finisare ridicat.
In cazul pieselor turnate,chituirea reprezinta singura solutie economica de
nivelare a suprafetei.

Operatiile principale ale vopsirii
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 10
C5
Chiturile moderne,formate din doua componente ofera straturi cu rezistenta
superioara.
Chituirea de cutit se aplica local,pentru abateri pronuntate.Dupa fiecare
strat,se recomanda uscarea.Pentru reparatii provizorii, se recomanda chiturile
rapide(nitrocelulozice).
Chiturile din doua componente(epoxitice,poliesterice) se prepara numai in
momentul utilizarii.Prima componenta este constituita din liant ,material de
umplutura si pigment.A doua componenta este intaritorul propriu-zis.
Denivelarile se pot elimina si prin umplere cu materiale plastice, sau cu aliaje
de lipit.
Chiturile de stropire se aplica dupa chituirea de cutit si slefuire.
Dupa fiecare chituire se aplica slefuirea.
Chituirea reclama un consum de manopera ridicat si nu se recomanda pentru
piese care functioneaza in regim de vibratii.



Operatia de chituire,prin stratul aplicat, nu inlatura asperitatile suprafetei.
3.TEHNOLOGIA SLEFUIRII
Slefuirea se realizeaza utilizand materiale abrazive naturale (corindon,smirghel) si
sintetice (carborund,electrocorindon).
Prin slefuire,se obtine o suprafata neteda,cu rizuri fine,mata.Prezenta rizurilor
asigura o aderenta mai buna, pentru pelicula de vopsea care va fi aplicata.Se
slefuiesc numai peliculele dure si friabile.Peliculele moi,prin slefuire se deformeaza,
dar revin la forma initiala (peliculele pe baza de ulei nu se slefuiesc).
Slefuirea initiala a chitului se face cu material abraziv de granulatie mare,
continuand cu o granulatie fina.Slefuirea se realizeaza prin doua metode:
1. Slefuirea uscata.
2. Slefuirea umeda.

Slefuirea umeda utilizeaza lichid (apa sau alt lichid inert).In acest mod, se
evita formarea prafului, imbacsirea suportului si se economiseste material abraziv.
Suportul se confectioneaza din cauciuc, pasla,pluta si se imbraca cu hartie
abraziva.Impuritatile rezultate, se inlatura periodic, prin spalare.La lustruire se mai
utilizeaza si pulbere abraziva, care se aplica cu o bucata de stofa, fetru.
In general, operatia de slefuire se realizeaza manual.




Operatiile principale ale vopsirii
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11
C5
4.TEHOLOGIA VOPSIRII


Vopsirea si lacuirea permit aplicarea unei pelicule de vopsea, email sau lac pe
suprafata pieselor.In acest mod, obiectul va prezenta o suprafata cu aspect estetic,
comercial, dar si protejata la coroziune.
Pelicula de vopsea se obtine cu o anumita grosime, aplicand un anumit numar
de straturi.Factorii care influenteaza acesti parametri sunt:

Capacitatea de acoperire a vopselei
Continutul in liant al vopselei
3
2
1
3
Uscarea uniforma a vopselei
Raportul dintre grosime si numar









Grosimea unei singure pelicule in stare uscata, este maximum 100 m.
Grosimea excesiva a stratului de vopsea reduce elesticitatea,flexibilitatea si
aderenta.
1. Capacitatea de acoperire a vopselei influenteaza grosimea minima
necesara a peliculei.Numarul de straturi aplicate este in functie de culoarea
pigmentului; vopselele cu pigment negru de fum, miniu de fier, oxid de
crom necesita numar minim de straturi; vopselele cu pigment alb sau
pastelat( oxid de zinc,litopon) necesita un numar mai mare de straturi.
2. Continutul in liant al vopselei influenteaza grosimea stratului de
vopsea.Vopselele sintetice cu continut de corp 50% necesita un numar de
straturi la jumatate fata de vopselele nitrocelulozice cu 15-25% corp.
3. Raportul dintre grosimea peliculelor si numarul lor influenteaza vopsirea;
o pelicula groasa dintr-un strat este de calitate inferioara in raport cu o
pelicula din doua straturi(aceeasi grosime a peliculei).
4. Uscarea uniforma a vopselelor este importanta la vopsirea in straturi
suprapuse.Stratul urmator de vopsea se aplica dupa uscarea stratului
anterior depus.Pentru a mari aderenta, se recomanda reslefuirea
intermediara, pentru cresterea aderentei.Depasirea grosimii optime poate
provoca aparitia scurgerilor(suprafete verticale,inclinate).procedeul de
vopsire umed pe umed , utilizeaza o singura uscare.

Operatiile principale ale vopsirii
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 12
C5
5.TEHNOLOGIA SLEFUIRII


Unele tehnologii de vopsire ofera pelicule de vopsea mate(emailurile
nitrocelulozice).Sub actiunea luminii(ultraviolete), unele pelicule de vopsea isi
pierd luciul.La vopsirea prin pulverizare, peliculele au mici proeminente datorate
picaturilor fine de vopsea.
Pentru remediere, se recomanda aplicarea operatiei de slefuire.
Sunt doua metode de lustruire:

1. Lustruirea cu paste.
2. Lustruirea cu lichide.




1.Lustruirea cu paste
Reprezinta prima etapa in cadrul unei lustruiri complete.Pentru un rezultat
bun, se recomanda aplicarea pe suprafata a unui egalizator si apoi, se trece la
lustruire.Datorita actiunii abrazive a pastei, se constata pe suprafata peliculei
urme fine.Acestea se inlatura prin lustruirea cu lichid.



2.Lustruirea cu lichid

Reprezinta a doua etapa a operatiei de lustruire (etapa finala).Lichidele de
lustruit au actiune dubla: efect abraziv si efect dizolvant.

Comentarii:
lustruirea se aplica numai pe suprafete uscate.
peliculele nitrocelulozice prospete se lustruiesc mai usor decat cele vechi.
pasta sau lichidul de lustruit se depune pe suport textil, moale(tifon,
flanela, fetru).
la lustruire, se exclude prezenta particulelor de praf.
prin lustruire, suprafetele se incalzesc(datorita frecarii).
lustruirea asigura suprafete lucioase si netede.
lustruirea poate distruge pelicula fina de lac(reduce impermeabilitatea).



Operatiile principale ale vopsirii
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 13
C5
5 5. .5 5. . N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

Instalatiile utilizate sunt prevazute cu sistem de ventilare si purificarea a
atmosferei in spatiul de lucru.
Muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de protectie corespunzator.
Pentru prevenirea incendiilor, atelierele cu specific in domeniul vopsirii, sunt
echipate cu instalatii de prevenire si stingere a incendiilor.

5 5. .6 6. . D Do oc cu um me en nt ta at ti ia a t te eh hn ni ic ca a



Fig.5.6.1. Instalatie de sablat Fig.5.6.2. Recipienti de sablat
cu masa rotativa


Fig.
5.6.3. Carucioare de uscare Fig.5.6.4. Instalatie de spalat
tip pieptene pistoale
Operatiile principale ale vopsirii
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 14
C5
5 5. .7 7. . T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .


Testul de evaluare sumativa OPERATIILE PRINCIPALE ALE VOPSIRII
este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf.
Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word Fisier PDF
Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular
MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI


FISIER VIDEO


Operatiile principale ale vopsirii



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Operatiile principale ale vopsirii
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa


Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Pentru acoperiri rezistente la umiditate se recomanda: a) emailuri pe baza de bitum; b) emailuri pe baza
de clorura de polivinil.
2. Pentru acoperiri rezistente la temperaturi mai ridicate se recomanda: a) emailuri epoxitice; b) emailuri
siliconice.
3. Intr-o cladire cu mai multe etaje,atelierul de vopsitorie se plaseaza la: a) parter; b) ultimul etaj.
4. Materialele de vopsire,pregatite pentru aplicare trebuie sa prezinte: a) viscozitate mare; b) viscozitate
medie; c) viscozitate mica.
5. Tendinta de separare a pigmentilor se datoreaza: a) naturii materialului pigmentilor; b) dizolvantului; c)
diferentei de densitate.
6. Pielita formata la suprafata vopselei: a) se amesteca cu masa de vopsea; b) se inlatura cat mai complet
posibil.
7. Prin grunduire se asigura: a) strat rezistent din punct de vedere mecanic; b) aderenta mai buna a
peliculei de vopsea.
8. Prin chituire se obtin urmatoarele : a) creste gradul de netezime al suprafetei; b) creste rezistenta
peliculei de vopsea.
9. Chituirea de cutit utilizeaza material sub forma: a) pasta; b) material diluat.
10. Slefuirea se aplica in urmatoarele scopuri: a) cresterea gradului de netezire dupa chituire; b) cresterea
gradului de netezire dupa vopsire.
11. Dupa chituire si slefuire se recomanda: a) aplicarea unei pelicule de vopsea; b) aplicarea unei pelicule
de email; c) aplicarea unei pelicule de lac.
12. Prin uscarea peliculei de vopsea se obtine: a) cresterea duritatii peliculei; b) cresterea elasticitatii
peliculei.
13. Grunduirea se aplica imediat dupa: a) chituire; b) pregatirea suprafetei; c) slefuire.
14. Cea mai economica si productiva metoda de grunduire este: a) prin pulverizare; b) prin imersie; c) prin
reflux.
15. Grosimea grundului aplicat este: a) 15-20m; b) 1,5-2mm; c) 30-40m.
16. Chitul se usuca normal daca se aplica un strat cu grosimea: a) maximum 0,5 mm; b) maximum 1 mm; c)
intre 0,5-1 mm.
17. Suprafata obtinuta prin slefuire are un aspect: a) sticlos; b) mat; c) semitransparent.
18. Rizurile care apar la slefuire: a) se inlatura complet; b) se mentin.
19. Pentru vopsirile decorative,pelicula de vopsea: a) se aplica dupa grunduire; b) direct pe metal.
20. Grosimea unei pelicule de vopsea uscata este: a) 15-20 m; b) 25-35 m.




Operatiile principale ale vopsirii



Tanase Viorel 2
Subiectul 2 30p
Pe baza cunostintelor dobandite, ordonati in mod logic operatiile procesului tehnologic prin care se
realizeaza vopsirea:
1. Curatarea suprafetelor metalice destinate operatiei de vopsire. (1)
2. Grunduirea suprafetelor metalice. ( )
3. Degresarea suprafetelor metalice. ( )
4. Pregatirea materialelor pentru vopsire( omogenizare,diluare). ( )
5. Lustruirea peliculei de vopsea aplicata. ( )
6. Uscarea suprafetelor metalice. ( )
7. Slefuirea suprafetelor metalice dupa chituire. ( )
8. Chituirea suprafetelor metalice. ( )
9. Decaparea suprafetelor metalice. ( )
10. Vopsirea(lacuirea) suprafetelor metalice. ( )
11. Uscarea peliculei de vopsea aplicata. ( )
12. Spalarea suprafetelor metalice. ( )




Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Alegerea procesului tehnologic de vopsire depinde de materialul de baza. ( )
2. Temperatura in atelierul de vopsitorie trebuie sa fie intre 18-20
0
C. ( )
3. Materialele de vopsire se livreaza de catre furnizor intr-o stare foarte vascoasa . ( )
4. Grundurile au la baza numai materiale de umplutura. ( )
5. Lustruirea stratului de chit se face numai pe cale umeda.. ( )
6. In cazul lemnului, lacul se aplica direct pe grund. ( )
7. Grunduirea se va aplica dupa racirea completa a suprafetelor pregatite. ( )
8. Se recomanda ca uscarea grundurilor sa se faca numai natural. (F)
9. Chiturile cu uscare rapida sunt cele nitrocelulozice. ( )
10. Peliculele pe baza de ulei nu se pot slefui.. ( )



Subiectul 4 10p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile referitoare la operatia de chituire introduse n
tabelul de mai jos:

A B
1 S nu se chituiasc pe a cantitatea de activator sau catalizator.
2 Aplicarea corect a chiturilor micoreaz b cu un aport de cldur
3 Timpul de aplicare al chiturilor depinde c produsele de poliester absorb apa
4 lefuirea se face uscat deoarece d grunduri acide, sau vopsea temoplastic.
5 Uscarea se poate accelera e timpul necesar pentru lefuirea lor ulterioar.

Capitolul Metodele de vopsire
Tanaviosoft 2009


TANASE VIOREL
2009







Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 1
C6






6 6. .1 1. . C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a m me et to od de el lo or r d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .2 2. . V Vo op ps si ir re ea a p pr ri in n p pe en ns su ul la ar re e. .
6 6. .3 3. . V Vo op ps si ir re ea a p pr ri in n t ta am mb bu ur ra ar re e. .
6 6. .4 4. . V Vo op ps si ir re ea a p pr ri in n i im me er rs si ie e. .
6 6. .5 5. . V Vo op ps si ir re ea a e el le ec ct tr ro of fo or re et ti ic ca a. .
6 6. .6 6. . V Vo op ps si ir re ea a p pr ri in n s st tr ro op pi ir re e. .
6 6. .7 7. . V Vo op ps si ir re ea a p pr ri in n r re ef fl lu ux x( (f fl lo ow w- -c co oa at ti in ng g) ). .
6 6. .8 8. . V Vo op ps si ir re ea a i in n p pa at t f fl lu ui id di iz za at t. .
6 6. .9 9. . V Vo op ps si ir re ea a p pr ri in n p pu ul lv ve er ri iz za ar re e. .
6 6. .1 10 0. . V Vo op ps si ir re ea a e el le ec ct tr ro os st ta at ti ic ca a. .
6 6. .1 11 1. . D De ef fe ec ct te e d de e a ap pl li ic ca ar re e a al le e m ma at te er ri ia al le el lo or r d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .1 12 2. . T Te es st te e d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .



Fig.6.1.Vopsirea in camp electrostatic

C Ca ap pi it to ol lu ul l
M Me et to od de e d de e v vo op ps si ir re e
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 2
C6



1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei.
Competente
Exploateaz baze de date.
Prezint informaii incluznd text, numere i imagini.
Comunic prin Internet.

Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Vopsirea automobilului
Competente
Identific factorii ce determin apariia coroziunii.
Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice
vopsirii.
Pregtete suprafeele pentru vopsire.
Aplic tehnologii de vopsire la o suprafa dat.
Remediaz defectele aprute la vopsire.

Standarde de pregatire profesionala


U Un ni it ta at ti i d de e c co om mp pe et te en nt te e
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 3
C6

6 6. .1 1. . C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a m me et to od de el lo or r d de e v vo op ps si ir re e. .

Metodele de vopsire se clasifica in functie de urmatoarele criterii:
1. Dupa natura efortului dezvoltat:

vopsirea manuala;
vopsirea mecanica.

2. Dupa gradul de mecanizare:

vopsirea mecanizata;
vopsirea automatizata;
vopsirea robotizata.

3. Dupa modul de aplicare a peliculei de vopsea:

vopsirea prin pensulare;
vopsirea prin tamburare;
vopsirea prin stropire;
vopsirea prin pulverizare;
vopsirea in pat fluidizat.

Vopsirea prin imersie se realizeaza in trei variante:

1. Vopsirea prin imersie clasica.
2. Vopsirea electroforetica.
3. Vopsirea in pat fluidizat (poate fi asociata vopsirii prin
imersie).

Vopsirea prin stropire se realizeaza in doua variante:

1. Vopsirea prin stropire clasica.
2. Vopsirea prin reflux(flow-coating).

Vopsirea prin pulverizare se realizeaza in doua variante:

1. Vopsirea prin pulverizare clasica.
2. Vopsirea electrostatica.
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 4
C6





6 6. .2 2. .1 1. . P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e
6 6. .2 2. .2 2. . S Sc cu ul le e, ,d di is sp po oz zi it ti iv ve e s si i m ma at te er ri ia al le e d de e v vo op ps si ir re e
6 6. .2 2. .3 3. . T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n p pe en ns su ul la ar re e
6 6. .2 2. .4 4. . C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e

6 6. .2 2. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e

Metoda consta in intinderea materialului de vopsire, pe o suprafata, cu
ajutorul unor pensule(prin aderenta vopselei la perii pensulei.

6 6. .2 2. .2 2. .S Sc cu ul le e, ,d di is sp po oz zi it ti iv ve e s si i m ma at te er ri ia al le e d de e v vo op ps si ir re e

Vopsirea prin pensulare utilizeaza pensule, care difera ca forma,
marime,calitatea firelor.


Fig.6.2.2.1.Pensula pentru Fig.6.2.2.2.Pensula pentru Fig.6.2.2.3.Pensula pentru
glazurat lacuri si vopsele vopsele acrilice


Fig.6.2.2.4.Pensule pentru baituit



6 6. .2 2. . V Vo op ps si ir re ea a p pr ri in n p pe en ns su ul la ar re e. .
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 5
C6
6 6. .2 2. .3 3. . T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n p pe en ns su ul la ar re e

Calitatea realizarii operatiei de vopsire este influentata de urmatorii factori:
calitatea si natura vopselei;
calitatea si natura pensulei;
starea suprafetei destinate vopsirii;
gradul de calificare al lucratorului;
vascozitatea(capacitatea de intindere) vopselei.

Vopsirea prin pensulare poate fi realizata manual sau mecanizat.
Capacitatea de intindere a vopselei este influentata de vascozitate.Vasco-
zitatea se determina la modul optim, care sa evite picurarea.Emailurile nitro-
celulozice nu se aplica prin pensulare (diluanti foarte volatili).Emailurile de ulei,
rasini aldehidice se utilizeaza cu succes prin aceasta metoda.
La vopsirea lemnului, se recomanda aplicarea prealabila a operatiei de
grunduire, pentru sigilarea porilor.
Reguli de aplicare a metodei:

1. Cufundarea pensulei se face numai cu partea inferioara.
2. Surplusul de vopsea se rade de marginea recipientului de vopsea.
3. Vopseaua se aplica in fasii late intr-o directie ,iar apoi, in directie
transversala.
4. La vopsirea pe verticala,ultima intindere se realizeaza de sus in jos.
5. Pe lemn,ultimile intinderi se executa d-a lungul fibrelor.
6. Pe tavan,ultimile intinderi se aplica in directia razelor de lumina.
7. Liniile se executa cu dispozitive cu disc.
8. Vopsirea decorativa se face cu pensule speciale.
9. Cresterea productivitatii operatiei de vopsire se poate asigura utilizand
trafalet.

6 6. .2 2. .4 4. . C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e

Metoda este simpla,se poate aplica in locuri greu accesibile.
Se asigura o buna patrundere in pori a materialului de vopsire.
Productivitatea metodei este redusa, consumul de manopera este ridicat.
Metoda nu se utilizeaza in cazul vopselelor cu uscare rapida.



Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 6
C6




6 6. .3 3. .1 1. . P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e p pr ri in n t ta am mb bu ur ra ar re e. .
6 6. .3 3. .2 2. . U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e v vo op ps si ir re e p pr ri in n t ta am mb bu ur ra ar re e. .
6 6. .3 3. .3 3. . T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n t ta am mb bu ur ra ar re e. .
6 6. .3 3. .4 4. . U Ut ti il la aj je e f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a p pr ri in n v va al lt tu ui ir re e. .
6 6. .3 3. .5 5. . T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n v va al lt tu ui ir re e. .
6 6. .3 3. .6 6. . N No or rm me e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .
6 6. .3 3. .7 7. . T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .
6 6. .3 3. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e p pr ri in n
t ta am mb bu ur ra ar re e
Vopsirea prin tamburare se realizeaza prin contactul direct a doua piese, in
miscare, una dintre ele avand vopsea in exces.
Datorita miscarii are loc egalizarea distributiei de vopsea.Metoda se aplica
pentru piese mici ,simple.

6 6. .3 3. .2 2. .U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e v vo op ps si ir re e p pr ri in n t ta am mb bu ur ra ar re e
Utilajul folosit la vopsirea prin tamburare poate fi identificat,prin asemanare,
cu o minibetoniera.Clopotul prezinta miscare de rotatie si este inclinat sub un
anumit unghi in raport cu verticala.Miscarea o primeste de la un motor electric, prin
intermediul unei transmisii cu roti dintate.
Utilajul poate fi echipat si cu sistem electric de incalzire , prin care se asigura
uscarea pieselor.Tamburul este prevazut cu contragreutate, pentru echilibrarea
maselor in rotatie.totul este montat pe un cadru din fonta turnata.

6 6. .3 3. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n t ta am mb bu ur ra ar re e

Intre cantitatea de vopsea si numarul de piese trebuie sa existe un raport
optim.Vopseaua utilizata nu trebuie sa prezinte proprietati adezive, pentru a nu
adera piesele.
Capacitatea de incarcare este intre 100-150 kg,iar durata procesului de vopsire
de 10-15 min.In tambur, piesele se rotesc pana la uscarea la praf.Apoi, se aseaza
pe tavi si se usuca in cuptor.

6 6. .3 3. . V Vo op ps si ir re ea a p pr ri in n t ta am mb bu ur ra ar re e
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 7
C6
6 6. .3 3. .4 4. .U Ut ti il la aj je e f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a p pr ri in n v va al lt tu ui ir re e. .
Vopsirea prin valtuire se aplica pentru piese care prezinta suprafete
intinse(table,scanduri,placaj,placi de material plastic).
Schema de principiu


1.valt de aplicare;
2.valt intermediar;
3.valt de alimentare;
4.bazin cu vopsea;
5.piesa.
Figura 6.3.4.1. Vopsirea prin valtuire

Vopsirea consta in depunerea pe suprafata piesei a unei pelicule de vopsea ,
de catre un valt care se roteste.Valtul de aplicare preia vopseaua de pe valtul de
alimentare printr-un valt intermadiar.
6 6. .3 3. .5 5. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n v va al lt tu ui ir re e. .
Vopsirea consta in depunerea pe suprafata piesei a unei pelicule de vopsea ,
de catre un valt care se roteste.Valtul de aplicare preia vopseaua de pe valtul de
alimentare printr-un valt intermadiar.Dupa vopsire, piesele sunt supuse operatiei de
uscare.
In timpul vopsirii, piesa se deplaseaza cu ajutorul unei cai de rulare.
Vopsirea poate fi:
monocolora;
policolora.
Vopsirea policolora se poate realiza prin treceri succesive ,care completeaza
golurile de culoare lasate, sau prin supratiparire(dupa uscarea peliculei
anterioare).
Productivitatea utilajelor folosite la vopsirea prin valtuire este ridicata
(10-20 m/min).
6 6. .3 3. .6 6. .N No or rm me e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

Vopsirea cu pensula se poate realiza si in alte spatii de lucru, cu conditia
eliminarii surselor de aprindere,iar sistemul de ventilatie sa permita evacuarea
gazelor nocive datorate diluantului.


Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 8
C6
6 6. .3 3. .7 7. .T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .

Testul de evaluare sumativa VOPSIREA PRIN PENSULARE/VOPSIREA
PRIN TAMBURARE
este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf.
Cele doua teste pot fi accesate mai jos:


Fisier Word Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular

MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI










Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 9
C6




6 6. .4 4. .1 1. . P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .4 4. .2 2. . I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a p pr ri in n i im me er rs si ie e. .
6 6. .4 4. .3 3. . T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n i im me er rs si ie e. .
6 6. .4 4. .4 4. . C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .4 4. .5 5. . N No or rm me e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .
6 6. .4 4. .6 6. . T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .

6 6. .4 4. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .

Metoda consta in cufundarea obiectelor intr-o baie cu vopsea, urmata de
scoaterea lor din baie si scurgerea surplusului de vopsea.



Fig.6.4.1.1.Vopsirea prin imersie in baie continua.






6 6. .4 4. . V Vo op ps si ir re ea a p pr ri in n i im me er rs si ie e
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 10
C6
6 6. .4 4. .2 2. .I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a p pr ri in n i im me er rs si ie e. .
Instalatia se alege in functie de urmatoarele criterii:
volumul productiei de piese vopsite;
forma si dimensiunile pieselor destinate vopsirii.

Sunt doua categorii de instalatii:
1. Instalatie de vopsire prin imersie cu baie discontinua.
2. In stalatie de vopsire prin imersie cu baie continua.

Instalatia de vopsire prin imersie cu baie discontinua
Instalatia este constituita din urmatoarele:

cada paralelipipedica;
jgheab de scurgere a surplusului de vopsea;
gratar pentru asezarea pieselor in vederea scurgerilor;
sistem de ventilatie, prin aspiratie;
capac rabatabil pentru evitarea evaporarii dizolvantului;
sistem de prevenire si stingere a incendiilor;
sistem de golire rapida a baii cu vopsea;
sistem de filtrare a vopselei;
sistem de agitare a vopselei pentru a evita sedimentarea.

Instalatia de vopsire prin imersie cu baie continua
Instalatia este constituita din urmatoarele:

bazin cu peretii de la intrare-iesire inclinati;
sistem de ventilatie, prin aspiratie;
sistem de prevenire si stingere a incendiilor;
sistem de golire rapida a baii cu vopsea.
sistem transportor cu monosina si lant ;
instalatie centralizata de alimentare cu vopsea;
rezervor subteran pentru scurgerea vopselei;
tunel cu geamuri.
sistem de filtrare a vopselei;
sistem de agitare a vopselei pentru a evita sedimentarea.



Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11
C6
6 6. .4 4. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n i im me er rs si ie e. .

In timpul vopsirii prin imersie, vopseaua vine in contact cu aerul.Are loc o
evaporare a dizolvantului, determinad cresterea vascozitatii vopselei.Vascozitatea se
controleaza permanent si se aduga cantitatea de diluant necesara.
Consumul de vopsea se compenseaza periodic prin refacerea volumului initial
de vopsea, cu vascozitatea prescrisa.
Asigurarea puritatii vopselei se face printr-o filtrare permanenta.
Evitarea fenomenului de sedimentare a pigmentului se face printr-o
amestecare periodica a vopselei.


Fig.6.4.3.1.Sectie de vopsire prin imersie.
Comentarii:
Grosimea peliculei de vopsea depinde de urmatorii factori:
vascozitatea si natura vopselei;
volatilitatea si natura diluantului si a dizolvantului;
viteza de scoatere a pieselor din baie;
rugozitatea suprafetei destinate vopsirii.

Vascozitatea mare a vopselei determina obtinerea unei pelicule groase.
Evaporarea lenta a diluantului si dizolvantului mentine vascozitatea initiala,
grosimea peliculei va fi mai uniforma.Muchiile si varfurile pieselor,datorita
tensiunii superficiale ridicate, vor prezenta o pelicula de vopsea mai subtire.
La o scoatere rapida a pieselor din baia de vopsea,pelicula de vopsea este mai
groasa.
Rugozitatea ridicata a unei suprafete, mareste aderenta peliculei de vopsea.
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 12
C6
Vopsirea prin imersie in baie discontinua se aplica pentru piese de
dimensiuni mici si mijlocii.Dupa cufundare, piesele se aseaza pe un gratar
pentru a permite scurgerea surplusui de vopsea.
Pentru a evita evaporarea dizolvantului si patrunderea impuritatilor la
intreruperea lucrului, baia este prevazuta cu un capac rabatabil.
La vopsirea prin imersie in baie discontinua,prevenirea si stingerea
incendiului se face pe doua cai:
1. Golirea rapida a baii in interval de 3-5 min.
2. Pulverizarea simultana a spatiului de lucru cu dioxid de carbon.

6 6. .4 4. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .

Vopsirea prin imersie este economica,pierderile de vopsea fiind minime.
Metoda de vopsire prin imersie poate fi mecanizata,automatizata.
Lucratorii depun efort fizic minim( incarcarea si descarcarea lantului
transportor).
Metoda ofera capacitate sporita de vopsire si in zonele ascunse.
Piesele vopsite prin imersie au pelicula de vopsea cu grosime
inegala(subtire la partea superioara si groasa la partea inferioara).
Varfurile si muchiile ascutite au pelicula cu grosime mai mica.
Piesele cu goluri infundate si cu zone ascunse, nu se preteaza vopsirii
prin aceasta metoda.

6 6. .4 4. .5 5. .N No or rm me e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

Baile de vopsea sunt dotate cu sistem de ventilatie pentru a evita
acumularile de gaze toxice,nocive.
Instalatia de vopsire este prevazuta cu sistem de prevenire si stingere a
incendiilor.
Este interzisa amplasarea bailor de imersie deschise in spatii
necorespunzatoare,comune.
In timpul de nefunctionare, baile mici vor fi inchise cu capace,iar baile
mari vor fi golite de continut.
Jgheaburile de scurgere vor fi curate periodic.
Se interzice fumatul si focul descoperit in incinta spatiului de lucru.



Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 13
C6

6 6. .4 4. .6 6. .T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .

Testul de evaluare sumativa VOPSIREA PRIN IMERSIE
este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf.
Cele doua teste pot fi accesate mai jos:


Fisier Word Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular

MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI



FISIER VIDEO















Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 14
C6




6 6. .5 5. .1 1. . P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .5 5. .2 2. . I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a e el le ec ct tr ro of fo or re et ti ic ca a. .
6 6. .5 5. .3 3. . T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i e el le ec ct tr ro of fo or re et ti ic ce e. .
6 6. .5 5. .4 4. . C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .5 5. .5 5. . N No or rm me e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .
6 6. .5 5. .6 6. . T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .

6 6. .5 5. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
(electroforeza)
Vopsirea electroforetica face parte din categoria metodelor de vopsire prin
imersie.Sub actiunea curentului electric continuu, particulele de vopsea
electronegative(catod) sunt atrase si se depun pe piesele incarcate electropozitiv
(anod).
Aceasta metoda are la baza procesul de electroliza.Substanta coloidala (vopsea
solubila in apa) fiind incarcata cu o sarcina electrica negativa se va depune la polul
pozitiv.


Fig.6.5.1.1.Vopsirea electroforetica

6 6. .5 5. . V Vo op ps si ir re ea a e el le ec ct tr ro of fo or re et ti ic ca a
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 15
C6
6 6. .5 5. .2 2. .I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a e el le ec ct tr ro of fo or re et ti ic ca a. .
Schema de principiu

Fig.6.5.2.1.Vopsirea electroforetica

Instalatia de vopsire electroforetica este constituita din urmatoarele
componente:
1. corpul baii;
2. pompa de recirculare a vopselei;
3. filtru;
4. sursa de curent continuu;
5. bara de curent
6. monosina lantului transportor
7. piesa;
8. zona de spalare.

Sursa de curent continuu furnizeaza o tensiune electrica de 80-150 V,
densitatea de curent este 20-40 A/m
2
.
Instalatia este prevazuta cu sistem de racire, care mentine temperatura baii de
vopsea la 30
0
C.
Bazinul de vopsea este confectionat din tabla de otel.Baia ,legata la catod,se
leaga la pamant.Pentru a evita scurtcircuitul,corpul baii se poate confectiona
din material plastic.
Alimentarea baii cu grund proaspat se face dintr-un bazin secundar.





Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 16
C6
6 6. .5 5. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i e el le ec ct tr ro of fo or re et ti ic ce e. .

La vopsirea electroforetica se utilizeaza vopsele foarte diluate(continutul solid
in vopsea este 8-15%).Vascozitatea foarte redusa accentueaza tendinta de
sedimentare a pigmentului si a materialului de umplutura(se evita prin agitarea
continua a vopselei).
Separarea impuritatilor se realizeaza prin filtrare cu filtru de 25m.
Durata de mentinere a pieselor in baie este de 1-2 min.
Piesa se introduce lent in baie: pe suprafetele imersate adera particulele
coloidale;la o grosime optima a peliculei, aceasta devine electroizolanta; vosirea
electroforetica se opreste.
Grosimea peliculei de gund variaza intre 25-40m.
Pelicula de grund se depune initial pe muchii si proeminente si se termina in
adancituri.
Vopsirea electroforetica se aplica numai pentru suprafete bune conducatoare
de electricitate.
La vopsirea electroforetica se manifesta doua fenomene:
1. electroosmoza.
2. electroliza.
1.Electroosmoza
Datorita acestui fenomen, se constata ca pelicula umeda depusa, poate fi atinsa
fara a fi deteriorata.Electroosmoza reduce procentul de dizolvant in pelicula,fara a
modifica vascozitatea vopselei in baie.Stabilitatea peliculei obtinute, permite
spalarea cu apa a acesteia,pentru a inlatura urmele de vopsea.

2.Electroliza
Fenomenul are loc cand apa de diluare contine saruri.Datorita degajarii de
oxigen, se obtine o pelicula spongioasa(defect).Se evita prin utilizarea de mediu
apos neutru(pH=7,2-7,5).
Sarurile pot sa apara de la operatia de pasivare.
Dupa spalare si suflare cu aer comprimat pelicula de grund este deja
formata.Se poate aplica a doua pelicula, umed pe umed .In acestmod, se poate
elimina o uscare intermediara.





Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 17
C6
6 6. .5 5. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .

Pelicula electroforetica uscata este densa, uniforma ca grosime si fara
defecte(pori,scurgeri).
Pierderile de material de vopsire sunt minime.
Metoda este mecanizata, automatizata.
Se reduce manopera prin eliminarea slefuirii si a unei uscari intermediare.
Metoda se aplica in productie de serie mare.
Aplicarea vopselelor deschise la culoare are rezultate modeste.
Instalatia utilizata este complexa.

6 6. .5 5. .5 5. .N No or rm me e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

Instalatia este prevazuta cu elemente de siguranta ,pentru a evita
electrocutarea.
Sistemul de ventilare asigura eliminarea impuritatilor din spatiul de lucru.
Lucratori sunt echipati corespunzator normelor de protectie.
6 6. .5 5. .6 6. .T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .
Testul de evaluare sumativa VOPSIREA ELECTROFORETICA
este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf.
Cele doua teste pot fi accesate mai jos:


Fisier Word Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular
MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI


FISIER VIDEO

Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 18
C6




6 6. .6 6. .1 1. . P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .6 6. .2 2. . I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a p pr ri in n s st tr ro op pi ir re e. .
6 6. .6 6. .3 3. . T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n s st tr ro op pi ir re e. .
6 6. .6 6. .4 4. . T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .

6 6. .6 6. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .

Metoda consta in vopsirea suprafetelor unor piese in deplasare, prin
proiectare unor stropi de vopsea.

6 6. .6 6. .2 2. .I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a p pr ri in n s st tr ro op pi ir re e. .

Instalatia este constituita din urmatoarele componente:

1. anticamera.
2. zona de stropire.
3. postcamera.
4. sistem de ventilare.
5. sistem de ajutaje pentru proiectarea jeturilor de vopsea.
6. sistem de filtrare a vopselei.
7. lant transportor mecanizat.
8. tunel cu geamuri.
6 6. .6 6. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n s st tr ro op pi ir re e. .
Aparitia acestei metode de vopsire a fost reclamata de piese cu gabarit
mare(schelete metalice,din lemn,rame de ferestre).
Vopsirea acestora prin imersie ar fi necesitat baie de imersie de dimensiuni
mari.
Vopsirea prin stropire se aplica la grunduire.Piesele se deplaseaza datorita
lantului transportor prin fata unui sistem de ajutaje, care proiecteaza vopseaua sub
forma unor jeturi(stropi).
6 6. .6 6. .4 4. .T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .
Se utilizeaza acelasi test de evaluare sumativa de la vopsirea prin imersie.

6 6. .6 6. . V Vo op ps si ir re ea a p pr ri in n s st tr ro op pi ir re e
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 19
C6




6 6. .7 7. .1 1. . P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .7 7. .2 2. . I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a p pr ri in n r re ef fl lu ux x. .
6 6. .7 7. .3 3. . T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n r re ef fl lu ux x. .
6 6. .7 7. .4 4. . C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .7 7. .5 5. . T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .

6 6. .7 7. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
Este o varianta perfectionata a vopsirii prin stropire.
Metoda consta in vopsirea suprafetelor unor piese in deplasare, prin proiectare
unor stropi de vopsea.
Orice suprafata verticala vopsita prin imersie,sau prin stropire, evidentiaza
pelicula de vopsea de grosime diferita: mai subtire la partea superioara si mai
groasa la partea inferioara.Fenomenul se datoreaza efectului combinat a doua
forte:forta de gravitatie si tensiunea superficiala a peliculei in stare lichida.
Stabilizarea peliculei de vopsea incepe de la partea superioara si se continua
la partea inferioara.Scurgerea vopselei datorita gravitatiei,are loc simultan cu
evaporarea componentelor volatile(vascozitatea se modifica).
Pentru a evita modificarea vascozitatii(evaporarea dizolvantului), stabilizarea
peliculei de vopsea are loc intr-o atmosfera suprasaturata in vapori de dizolvant.
6 6. .7 7. .2 2. .I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a p pr ri in n r re ef fl lu ux x. .
Schema de principiu

Fig.6.7.2.1.Vopsirea prin reflux

6 6. .7 7. . V Vo op ps si ir re ea a p pr ri in n r re ef fl lu ux x
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 20
C6
Instalatia utilizata este constituita din urmatoarele componente:
1. corpul agregatului(tunel).
2. bazin cu vopsea compartimentat.
3. pompa pentru recircularea vopselei.
4. sistem de ajutaje de stropire.
5. compartiment cu apa de diluare.
6. lant transportor.
7. piesa.

A-reprezinta zona de stropire;
B- reprezinta zona cu atmosfera saturata de vapori;
C-reprezinta zona de picurare.
Corpul agregatului se confectioneaza din tabla de otel, avand lungimea
necesara pentru mentinerea pieselor in atmosfera saturata de vapori minimum 30
minute.Pentru reducerea lungimii sale, agregatul este prevazut cu cale dubla de
transport(cu intoarcere de 180
0
).
Sub zona de stropire se afla un bazin compartimentat: compartiment pentru
grund si compartiment pentru apa de diluare(capacitate 1000 litri).
Pentru filtrare, exista un circuit actionat de o pompa cu roti
dintate.temperatura grundului este asigurata de un schimbator de caldura(cu
rezistenta electrica).Spalarea mecanizata este asigurata de un sistem prevazut cu
robinete.
Instalatia are un sistem automat de masurare a vascozitatii si de reglare a
acesteia printr-o comanda de diluare(se executa periodic).
6 6. .7 7. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n r re ef fl lu ux x. .
Atmosfera saturata de vapori este realizata prin zona ascendenta a tunelului.
Piesele sunt acoperite cu vopsea in zona de stropire.Prin deplasare(lantul
transportor), piesele ajung in zona cu atmosfera saturata,unde nu poate avea loc
evaporarea dizolvantului.In consecinta, vascozitatea nu se modifica,iar pelicula de
grund stabilizata va avea grosime uniforma.
Metoda s-a extins cand au aparut vopsele solubile in apa(pentru alte
vopsele,exista pericolul de explozie).
Ajunse in zona de picurare, surplusul de vopsea se scurge.
La vopsirea prin reflux (flow-coating) apar doua tendinte defavorabile
procesului de vopsire:
1. Reducerea tensiunii superficiale a grundului.
2. Tendinta de spumare.
Rezolvarea consta in utilizarea de agenti de umectare si agenti antispumanti.
Exista stabilizator unic,dar pretul de cost este ridicat.
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 21
C6

6 6. .7 7. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
1. Pelicula de grund este uniforma ,fara defecte.
2. Prin stropire, se asigura vopsirea completa a suprafetelor.
3. Instalatia este mecanizata,automatizata.
4. Este eliminat pericolul de explozie prin utilizarea grundurilor solubile in
apa.
5. Calitatea peliculei este apropiata de cea obtinuta prin pulverizare.
6. Se grunduiesc piese care permit scurgerea vopselei in exces.
7. Cantitatea de stabilizator(20% din cantitatea de grund) mareste pretul de
cost al operatiei.

6 6. .7 7. .5 5. .T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .

Testul de evaluare sumativa VOPSIREA PRIN REFLUX
este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf.
Cele doua teste pot fi accesate mai jos:


Fisier Word Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular

MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI


FISIER VIDEO





Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 22
C6




6 6. .8 8. .1 1. . P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .8 8. .2 2. . I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a i in n p pa at t f fl lu ui id di iz za at t. .
6 6. .8 8. .3 3. . T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i i in n p pa at t f fl lu ui id di iz za at t. .
6 6. .8 8. .4 4. . C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .8 8. .5 5. . N No or rm me e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .
6 6. .8 8. .6 6. . T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .

6 6. .8 8. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .

Vopsirea in pat fluidizat poate fi asemanata cu vopsirea prin imersie.
Piesele sunt incalzite in cuptor,apoi sunt introduse intr-o cuva cu pulbere de rasina
in suspensie datorita unui curent de aer.Pulberea in suspensie adera la suprafata
piesei,formand o pelicula omogena,rezistenta.

6 6. .8 8. .2 2. .I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a i in n p pa at t f fl lu ui id di iz za at t. .

Schema de principiu


Fig.6.8.2.1.Vopsirea in pat fluidizat

6 6. .8 8. . V Vo op ps si ir re ea a i in n p pa at t f fl lu ui id di iz za at t
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 23
C6


Instalatia de vopsire in pat fluidizat cuprinde urmatoarele componente:

1. Cuptor de incalzire a pieselor.
2. Piesa.
3. Sistem de rulare a pieselor.
4. Baia de imersare cu pulbere in suspensie.
5. Camera de linistire.
6. Piesa vopsita.

Instalatia de vopsire in pat fluidizat evidentiaza patru zone:
I. Zona de pregatire a suprafetei.
II. Zona de incalzire a pieselor.
III.Zona de aplicare a pulberii.
IV.Zona de racire lenta a pieselor.
Baia de imersare se confectioneaza din tabla de otel(grosime 2-3 mm).
Cuptorul de incalzire este echipat cu rezistenta electrica sau cu arzatoare cu
gaz metan.
Camera de linistire are la partea superioara o placa din bronz microporos ,care
permite trecerea aerului comprimat.Placile au pori cu dimensiuni de 12m si
grosimea de 2-5 mm.Inaltimea camerei de linistire este de minimum 250 mm.
Aerul comprimat este filtrat.Presiunea aerului comprimat este corelata cu
volumul baii de imersare.

6 6. .8 8. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i i in n p pa at t f fl lu ui id di iz za at t. .

Performantele metodei de vopsire in pat fluidizat sunt influentate de urmatorii
factori:
conceptia si forma piesei;
modul de pregatire a suprafetei inainte de vopsire;
alegerea si aplicarea stratului ce se utilizeaza.
La vopsirea in pat fluidizat se utilizeaza rasini termoplastice RILSAN,care
prin solidificare si racire ,datorita contractiei, tind sa se fisureze.Piesele trebuie
sa prezinte o forma care sa diminueze acest efect.
In functie de destinatia produselor, pragatirea suprafetelor in vederea vopsirii
in pat fluidizat este diferentiata.
Pentru produsele care lucreaza la variatii de temperatura si umiditate mari,se
poate aplica un tratament de suprafata,fosfatarea.
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 24
C6

La degresare, se elimina complet urmele de grasime,deoarece,prin
incalzire la 350-400
0
C,apare fenomenul de carbonizare.Degresarea se face cu
tricloretilena sau cu alcali.
Decaparea se realizeaza utilizand solutii acide:

pentru otel acid clorhidric,sulfuric,fosforic;
pentru aluminiu acid azotic;
pentru cupru acid azotic,sulfuric,clorhidric.

Neutralizarea se face prin spalare cu apa.
In cazul suprafetelor care lucreaza in conditii grele de temperatura si
umiditate, se recomanda aplicarea unei pelicule de grund RILPRIM.
Peliculele de RILPRIM se aplica cu pistolul de vopsire ,prin
pulverizare clasica sau electrostatica, eventual prin cufundare.
Dupa pregatire, piesele se incalzesc in cuptor la temperatura de
280-400
0
C.In stare calda ,piesele se introduc intr-o baie de imersare cu pulbere
de rasini termoplastice.La contact,pulberea se topeste si adera pe suprafata
piesei.
Pulberea este mentinuta in suspensie de aerul comprimat.
Daca se doreste o pelicula lucioasa, se poate aplica o racire brusca a piesei.
Pentru vopsire,se verifica calitatea suprafetei,temperatura,presiunea de
fluidizare.
Se controleaza calitatea suprafetei si se identifica zonele defecte.Pentru zone
mici,identificate rapid, se trecere la aruncarea manuala a pulberii.
Defectele mari necesita pregatirea zonei: se indeparteaza impuritatile,se
aplica slefuirea si apoi degresarea cu tricloretilena.Zona defecta se incalzeste
cu arzator si apoi se arunca pulbere.
Timpul de imersare este 3-5 secunde; grosimea peliculei este intre 250-
300m.
6 6. .8 8. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .

Vopsirea in pat fluidizat se aplica in productie de serie mare.
La vopsire, se obtine o pelicula uniforma, rezistenta.
Metoda este productiva, cu manopera redusa.



Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 25
C6

6 6. .8 8. .5 5. .N No or rm me e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

In atelierul de vopsitorie se afiseaza la loc vizibil, temperatura de
incalzire si timpul de imersare.
Remedierea manuala a defectelor necesita scule si dispozitive specifice
fiecarui tip de piesa.
Vopsitorul trebuie sa fie echipat corespunzator: manusi de
azbest,echipament de protectie.
In timpul nefunctionarii,baia de imersare trebuie sa fie acoperita.
Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu sistem de prevenire si stingere a
incendiilor.
6 6. .8 8. .6 6. .T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .

Testul de evaluare sumativa VOPSIREA IN PAT FLUIDIZAT
este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf.
Cele doua teste pot fi accesate mai jos:


Fisier Word Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular

MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI










Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 26
C6



6 6. .9 9. .1 1. . C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a m me et to od de el lo or r d de e v vo op ps si ir re e p pr ri in n p pu ul lv ve er ri iz za ar re e. .
6 6. .9 9. .2 2. . P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .9 9. .3 3. . I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a p pr ri in n p pu ul lv ve er ri iz za ar re e
p pn ne eu um ma at ti ic ca a. .
6 6. .9 9. .4 4. . T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n p pu ul lv ve er ri iz za ar re e p pn ne eu um ma at ti ic ca a. .
6 6. .9 9. .5 5. . C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .9 9. .6 6. . I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a p pr ri in n p pu ul lv ve er ri iz za ar re e h hi id dr ra au ul li ic ca a. .
6 6. .9 9. .7 7. . T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n p pu ul lv ve er ri iz za ar re e h hi id dr ra au ul li ic ca a. .
6 6. .9 9. .8 8. . C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .9 9. .9 9. . D Do oc cu um me en nt ta at ti ia a t te eh hn ni ic ca a. .
6 6. .9 9. .1 10 0. . N No or rm me e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .
6 6. .9 9. .1 11 1. . T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .
6 6. .9 9. .1 1. .C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a m me et to od de el lo or r d de e v vo op ps si ir re e p pr ri in n
p pu ul lv ve er ri iz za ar re e. .
Dupa modul de pulverizare a vopselei, metodele de vopsire sunt cu:










Pistoalele cu pulverizare pneumatica se clasifica astfel:
1. Dupa modul de alimentare cu vopsea:
pistoale cu alimentare externa.
pistoale cu alimentare interna.

2. Dupa forta care realizeaza alimentarea;
pistoale cu alimentare prin gravitatie.
pistoale cu alimentare prin aspiratie.
pistoale cu alimentare prin presiune.
6 6. .9 9. . V Vo op ps si ir re ea a p pr ri in n p pu ul lv ve er ri iz za ar re e
Pulverizare pneumatica
Pulverizare hidraulica
3
2
1
Pulverizare centrifugala
Vopsirea prin pulverizare pneumatica 1
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 27
C6

2 Vopsirea prin pulverizare hidraulica

Pistoalele cu pulverizare hidraulica se clasifica astfel:
1. Pistoale hidraulice electromagnetice.
2. Pistoale cu perna de gaz.
Pompele pentru vopsire sunt:
1. Pompe hidraulice pentru vopsire.
2. Pompe cu pistoane pentru vopsire

6 6. .9 9. .2 2. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .

Metoda de vopsire prin pulverizare consta in aplicarea vopselei sub forma
de particule fin divizate,care ,depunandu-se pe suprafata pieselor, se constituie
intr-o pelicula de vopsea.


Fig.6.9.2.1.Vopsirea prin pulverizare
Finetea particulelor de vopsea influenteaza calitatea peliculei de vopsea.
Dimensiunea particulelor este cuprinsa intre 6-20 m.Valoarea minima se obtine
pentru vascozitati mici si valoarea maxima,pentru vascozitati mari.

FISIER VIDEO
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 28
C6
6 6. .9 9. .3 3. .I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a p pr ri in n p pu ul lv ve er ri iz za ar re e
p pn ne eu um ma at ti ic ca a. .


Figura 6.9.3.1.Instalatie de vopsire prin pulverizare



Fig.6.9.3.2.Pistol de Fig.6.9.3.3.Pistol de vopsit Fig.6.9.3.4.Pistol de
vopsit prin aspiratie prin presiune vopsit prin gravitatie

FISIER VIDEO

Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 29
C6
PISTOL DE VOPSIT PRIN PULVERIZARE

Pistolul de vopsit prin pulverizare este constituit din urmatoarele parti
componente:
1. Canale pentru pulverizare laterala.
2. Ac.
3. Ajutaj pentru vopsea.
4. Camera de presiune variabila.
5. Capac.
6. Surub de reglare a aerului.
7. Capac.
8. Surub de reglare a debitului de vopsea.
9. Maner.
10. Tragaci
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 30
C6
Capul de pulverizare este constituit din ajutajul pentru materialul de
vopsire si ajutajul pentru aerul comprimat.Ajutajele se confectioneaza din otel
tratat, pentru a rezista la actiunea abraziva a pigmentilor.Diametrul ajutajului
eate cuprins intre 1-2,5 mm.Ajutajul pentru aer este concentric cu cel pentru
materialul de vopsire.In el sunt practicate o serie de gauri sub diverse
unghiuri.
6 6. .9 9. .4 4. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n p pu ul lv ve er ri iz za ar re e
p pn ne eu um ma at ti ic ca a. .
Vopsirea cu pistolul este influentata de urmatorii caracteristici tehnice:
latimea urmei vopsite;
viteza de trecere;
pasul de pulverizare;
distanta de pulverizare.
Latimea urmei vopsite pentru vopsirea cu pistolul este cuprinsa intre 200-500
mm.
Viteza de trecere este aproximativ 20m/min.
Pasul de pulverizare este latimea cu care s-a avansat la a doua trecere, avand
valoarea de 70% din latimea urmei vopsite.
Distanta de pulverizare este masurata intre ajutajul pistolului si suprafata de
vopsit si are valori cuprinse intre 150-400 mm.
Jetul de vopsea poate fi aplatizat prin reglarea debitului de aer comprimat.

Fig.6.9.4.1.Schema procesului de pulverizare
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 31
C6
6 6. .9 9. .4 4. .a a. .V Vo op ps si ir re ea a p pr ri in n p pu ul lv ve er ri iz za ar re e c cu u m ma at te er ri ia al le e
p pr re ei in nc ca al lz zi it te e. .
Vopsirea prin pulverizare utilizeaza vopsele cu vascozitate redusa.Cantitatea
de diluant poate ajunge pana la 50% din totalul materialului utilizat(rasini sintetice)
si de 75-90% pentru vopsele nitrocelulozice.
Reducerea vascozitatii se poate realiza si prin incalzirea materialului de
vopsire.Incalzirea la o temperatura de 70
0
C, reduce in aceeasi masura vascozitatea
unei vopsele.Vopseaua se incalzeste un timp foarte scurt, la o temperatura
constanta,dar nu in recipientul de alimentare(se evita evaporarea dizolvantilor si
polimerizarea).Temperatura de incalzire a vopselei trebuie sa fie inferioara
temperaturii de fierbere a componentelor volatile.
Pentru incalzirea vopselei, aceasta trece printr-un utilaj din categoria
incalzitoarelor.Incalzitorul se monteaza intre sursa de alimentare cu vopsea si
pistolul pentru vopsit.
Caldura necesara are ca sursa:
aer cald;
apa calda.

Incalzirea cu apa calda se va evita datorita inertiei termice mari.
Aplicarea vopselelor preancalzite prin pulverizare prezinta urmatoarele
caracteristici:
s se e r re ed du uc ce e v vo ol lu um mu ul l c ce et te ei i d de e v vo op ps se ea a; ;
s se e r re ed du uc ce e f fa ac ct to or ru ul l d de e n no oc ci iv vi it ta at te e; ;
s se e r re ed du uc ce e n nu um ma ar ru ul l d de e s st tr ra at tu ur ri i n ne ec ce es sa ar re e u un ne ei i p pe el li ic cu ul le e; ;
c cr re es st te e c ca ap pa ac ci it ta at te ea a d de e a ac co op pe er ri ir re e a a v vo op ps se el le ei i; ;
s se e r re ed du uc ce e g gr ra ad du ul l d de e p po or ro oz zi it ta at te e a a p pe el li ic cu ul le ei i; ;
s se e r re ed du uc ce e c co on ns su um mu ul l d de e d di il lu ua an nt t c cu u 5 50 0- -7 75 5% %; ;
g gr ro os si im me ea a p pe el li ic cu ul le ei i i in nt tr r- -u un n s st tr ra at t e es st te e i in nt tr re e 4 40 0- -1 15 50 0 m m; ;
n nu u s se e a ap pl li ic ca a p pe en nt tr ru u o or ri ic ce e m ma at te er ri ia al l d de e v vo op ps si ir re e. .
Instalatia pentru vopsire prin pulverizare pneumatica este echipata cu
separator de apa si ulei.Aerul comprimat contine o ceata fina de ulei si
apa,care dauneaza calitatii peliculei de vopsea.
Separatorul lucreaza dupa principiul sedimentarii cetii compusa din apa
si ulei, utilizand sicane.Sicanele sunt constituite dintr-un strat de cocs si
garnituri de pasla.Pe separator se monteaza si reductor de presiune.



Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 32
C6
6 6. .9 9. .4 4. .b b. .V Vo op ps si ir re ea a p pr ri in n p pu ul lv ve er ri iz za ar re e a au ut to om ma at ta a
Instalatiile utilizate pentru vopsirea prin pulverizare pneumatica,automata
functioneaza in doua moduri:
1. Vopsirea prin pulverizare cu pistoale de vopsit fixe si deplasarea
pieselor.
2. Vopsirea prin pulverizare cu pistoale de vopsit mobile si deplasarea
pieselor.

FISIER VIDEO
In primul caz, pistoalele de vopsit cu pulverizare continua, se aseaza in diferite
planuri si pozitii.
In al doilea caz,pistolul de vopsit urmareste profilul piesei, la o distanta
constanta.
Instalatia este prevazuta cu senzori care intrerup procesul de pulverizare a
vopselei, in spatiu dintre piese.Productivitatea metodei este superioara, dar calitatea
peliculei obtinute este inferioara.
La vopsirea prin pulverizare automata apare fenomenul de depunere a
vopselei pe ajutaj.

6 6. .9 9. .5 5. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .

Vopsirea prin pulverizare pneumatica prezinta urmatoarele caracteristici:

prin pulverizare se asigura o distributie uniforma a particulelor de
vopsea.
vopsirea prin puverizare este o metoda simpla.
pelicula de vopsea obtinuta prin pulverizare are o densitate mai redusa.
prin pulverizare se pot suprapune mai multe pelicule de vopsea.
viteza de lucru este superioara metodelor clasice.
ceata abundenta de vopsea este nociva.
apare pericolul de explozie.
pierderile de material sunt considerabile.


Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 33
C6
6 6. .9 9. .6 6. .I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a p pr ri in n p pu ul lv ve er ri iz za ar re e
h hi id dr ra au ul li ic ca a. .
Schema de principiu

1.corpul pompei de aer
2.piston
3.tija
4.intrare aer comprimat
5.sertar
6.corpul pompei hidraulice
7.piston
8.refularea vopselei
9.supapa de retinere
Fig.6.9.6.1.Pompa hidraulica

Instalatia de vopsire prin pulverizare hidraulica este constituita din
urmatoarele componente:
pompa de inalta presiune;
furtun de alimentare;
pistol de vopsit.
Pistolul hidraulic este mai simplu decat cel pneumatic.Ajutajul este piesa
esentiala.Pentru a rezista actiunii abrazive a vopselei(pigmentul),ajutajul se
confectioneaza din carbura de wolfram.
Furtunul de alimentare are diametrul foarte mic,cu tesatura interioara
rezistenta la presiune inalta.
Aceasta instalatie este greu de manevrat.Pentru vopsirea prin pulverizare
hidraulica se mai utilizeaza:
1. Pistolul de vopsit electromagnetic.
2. Pistolul de vopsit cu perna de gaz.
3. Pompe hidraulice.


Pompele hidraulice sunt de doua tipuri:
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 34
C6
a. pompa hidraulica cu pinioane.
b. pompa hidraulica cu piston.
Pistolul de vopsit electromagnetic este asemanator pistolului de vopsit
pneumatic,dar de dimensiuni mai mari.Presiunea se realizeaza cu un piston a
carui miscare este asigurata de un electromagnet,care atrage un miez mobil
prin care se misca pistonul.
Pistolul de vopsit cu perna de aer este constituit din urmatoarele
componente:

1.cap de pulverizare.
2.gaz comprimat.
3.vopsea.
4.teava de material plastic.
5.bila de portelan.

Fig.6.9.6.1.
Capul de pulverizare functioneaza prin apasarea unei clapete care deschide
ventilul.Butelia este incarcata de furnizor.Perna de gaz are presiunea 6-7 .10
5
Pa.
Utilizarea acestui pistol nu necesita compresor, este usor si nu se produce ceata.
Pompa hidraulica cu pinioane se utilizeaza la pomparea vopselelor fara efect
abraziv(lacuri,emailuri cu pigment organic).


Fig.6.9.6.2./6.9.6.3.Pompa cu pinioane

Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 35
C6
Pompa cu piston este asemanatoare cu o pompa clasica.Sunt doua tipuri de
pompe cu piston:
1. Pompa cu piston cu actiune simpla.
2. Pompa cu piston cu actiune dubla.


Fig.6.9.6.3.Pompa cu piston cu actiune dubla.

6 6. .9 9. .7 7. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i p pr ri in n p pu ul lv ve er ri iz za ar re e
h hi id dr ra au ul li ic ca a. .

Procesul de pulverizare utilizeaza un lichid(vopsea), avand o presiune
ridicata, care trecand printr-un orificiu, transforma jetul de vopsea intr-un
fascicul de particule fine.Finetea acestor particule este influentata de marimea
presiunii, de forma ajutajului.
Vopseaua pulverizata trebuie sa se deplaseze cu o energie cinetica
suficienta pentru o depunere corecta pe suprafata.

6 6. .9 9. .8 8. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .

Vopsirea prin pulverizare hidraulica se caracterizeaza prin urmatoarele:
vopsirea prin pulverizare hidraulica este superioara celei prin
pulverizare pneumatica.
ceata de vopsea formata este redusa.
ventilatia este redusa.
finetea pulverizarii hidraulice este mai redusa.
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 36
C6
6 6. .9 9. .9 9. .D Do oc cu um me en nt ta at ti ia a t te eh hn ni ic ca a. .


Fig.6.9.9.1.Pulverizare Fig.6.9.9.2.Pulverizare Fig.6.9.9.3.Pulverizare
pneumatica hidraulica centrifugala


Fig.6.9.9.4.Instalatie de Fig.6.9.9.5.Instalatie de Fig.6.9.9.6.Instalatie de
vopsire vopsire vopsire


Fig.6.9.9.7.Vopsire prin pulverizare Fig.6.9.9.8.Vopsire prin pulverizare




Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 37
C6
6 6. .9 9. .1 10 0. .N No or rm me e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .
Vopsirea prin pulverizare se va realiza cu sistem de ventilatie
special,prevazut cu filtre umede sau uscate.
Piesele mici si mijlocii vor fi vopsite in nise speciale,cu absorbtie.
Muncitorii vor fi echipati corespunzator.
Nu se admite lucrul daca instalatia de ventilatie nu functioneaza la
parametri normali.

6 6. .9 9. .1 11 1. .T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .
Testul de evaluare sumativa VOPSIREA PRIN PULVERIZARE
este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf.
Cele doua teste pot fi accesate mai jos:


Fisier Word Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular

MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI


FISIER VIDEO










Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 38
C6



6 6. .1 10 0. .1 1. . P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .1 10 0. .2 2. . I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a e el le ec ct tr ro os st ta at ti ic ca a. .
6 6. .1 10 0. .3 3. . T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i e el le ec ct tr ro os st ta at ti ic ce e. .
6 6. .1 10 0. .4 4. . C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .
6 6. .1 10 0. .5 5. . N No or rm me e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .
6 6. .1 10 0. .6 6. . T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .

6 6. .1 10 0. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .

Metoda consta in pulverizarea particulelor de vopsea incarcate
electronegativ,pe suprafata unei piese incarcate electropozitiv.


Fig.6.10.1.1.Instalatie de vopsit in camp electrostatic

FISIER VIDEO



6 6. .8 8. . V Vo op ps si ir re ea a e el le ec ct tr ro os st ta at ti ic ca a
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 39
C6
Intre anod(piesa) si catod(cupa pulverizatoare) exista o diferenta de
potential electric(tensiunea electrica intre 60-120kV).Particulele de vopsea incarcate
electronegativ,sunt accelerate in campul electrostatic vor fi directionate catre
suprafata piesei incarcate electropozitiv.
Piesa este legata la pamant, deci nu exista pericol de electrocutare.
Forma campului electrostatic este influentata de forma electrozilor(piesa si
cupa) ;liniile de forta ale campului electric sunt mai dense in zona muchiilor si a
proeminentelor.Zonele interioare, adanciturile sunt cele mai defavorabile in raport
cu densitatea liniilor de forta.
Sursa de curent furnizeaza curent continuu.

6 6. .1 10 0. .2 2. .I In ns st ta al la at ti ii i f fo ol lo os si it te e l la a v vo op ps si ir re ea a e el le ec ct tr ro os st ta at ti ic ca a. .
In functie de mobilitate sunt:
portabile(manuale).
fixe.
Instalatiile de vopsire electrostatice portabile.

Aceste instalatii sunt constituite din urmatoarele componente:
generator de curent continuu.
rezervor de alimentare cu vopsea sub presiune.
pistolul de pulverizare.


Fig.6.10.2.1.Vopsirea electrostatica cu pistol de vopsit.



Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 40
C6
Generatorul de curent continuu este constituit din:
transformator ridicator de tensiune;
redresor cu tuburi electronice.

Rezervorul de vopsea alimenteaza pistolul de vopsit cu vopsea, la presiune
constanta, printr-o perna de aer.
Pistolul de vopsit poate fi cu pulverizare hidraulica sau centrifugala.Cupa
pulverizatoare are miscare de rotatie(1400 rot/min.).
Manevrarea pistolului de vopsit este mai dificila, deoarece greutatea sa este
mare(cablu de inalta tensiune,cordon de alimentare).

Instalatiile de vopsire electrostatice fixe.
Sunt consituite dintr-un ansamblu de cupe pulverizatoare, actionate
individual de un motor electric.Alimentarea cu vopsea poate fi individuala
prin pompe cu roti dintate.


Fig.6.10.2.2.Cabina de vopsire electrostatica

Cupele pot fi pozitionate individuala pe orizontala si verticala.
Puterea electrica consumata este de 150kW(sase cupe pulverizatoare).
Distanta intre cupa si piesa este reglata electronic pentru a evita aparitia unor
arcuri electrice.Cabina de vopsire este prevazuta si cu sistem de prevenire si
stingere a incendiilor(cu butelii cu dioxod de carbon).




Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 41
C6

6 6. .1 10 0. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a v vo op ps si ir ri ii i e el le ec ct tr ro os st ta at ti ic ce e. .


Fig.6.10.3.1.Schema instalatiei de vopsire
electrostatica.
Pentru vopsirea prin pulverizare electrostatica este necesara o pulverizare cat
mai fina.La pulverizarea clasica(pneumatica,hidraulica), gradul de dispersare al
particulelor de vopsea este mare,iar pierderile de material de vopsire,considerabile.
La vopsirea electrostatica prin pulverizare ,particulele de vopsea sunt supuse
actiunii a doua forte: forta centrifuga datorata cupei pulverizatoare si forta
electrostatica generata de campul electric.

1.tub de alimentare
2.cupa pulverizatoare
3.linii de forta
4.piesa
Fig.6.10.3.2.Schema de principiu


Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 42
C6

Forta centrifuga cauta sa disperseze in directie radiala particulele de vopsea;
forta electrostatica directioneaza particulele de vopsea paralel cu axa de rotatie a
cupei.Asupra particulelor de vopsea actioneaza forta rezultanta a celor doua.
Particulele fine sunt concentrate in zona centrala a piesei,iar particulele de
dimensiuni mai mari , catre zonele marginale ale piesei.
Gradul de finete al particulelor de vopsea depinde de urmatorii factori:
natura vopselei;
natura diluantului;
forma si dimensiunile piesei;
viteza de rotatie a cupei pulverizatoare;
diametrul cupei pulverizatoare.

Distanta dintre cupa pulverizatoare si suprafata piesei trebuie sa fie minimum
250 mm. pentru a evita aparitia descarcarilor electrice.
Metoda se aplica pentru piese cu configuratie geometrica simpla, plase de
sarma,piese tip gratar.
Directia axului cupei este perpendiculara pe suprafata piesei.Inclinarea sub un
unghi mare, poate deturna pulberea de vopsea in directia vopsitorului.Rentru a largi
aria de dispersie, cupa pulverizatoare poate fi prevazuta cu electrozi auxiliari,
dispusi radial.
Vopseaua utilizata la vopsirea electrostatica trebuie sa prezinte rezistivitate
electrica redusa , iar puncutl de aprindere sa fie minimum 21
0
C.

6 6. .1 10 0. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e v vo op ps si ir re e. .

Vopsirea prin pulverizare electrostatica se caracterizeaza prin urmatoarele:
operatia de vopsire se poate executa automat;
se realizeaza economie de vopsea de 30-40% in raport cu vopsirea
prin pulverizare pneumatica;
manopera se reduce considerabil;
instalatia sre pret de cost ridicat;
sunt necesare retusari ale operatiei de vopsire;
metoda se aplica numai in productie de serie mare.




Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 43
C6
6 6. .1 10 0. .5 5. .N No or rm me e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

Se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii specifice
domeniului electrotehnic;
In timpul functionarii accesul la instalatie este interzis;
Cabina de vopsire este echipata cu sistem automat de ventilare;
Sistemul de prevenire si stingere a incendiilor este automatizat;
In cazul aparitiei arcurilor electrice, instalatia se decupleaza automat.


6 6. .1 10 0. .6 6. .T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .
Testul de evaluare sumativa VOPSIREA ELECTROSTATICA
este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf.
Cele doua teste pot fi accesate mai jos:


Fisier Word Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular

MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI


FISIER VIDEO








Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 44
C6






La vopsire , nerespectarea unor parametrii tehnologici , pot determina aparitia
unor defecte, care vor influenta negativ calitatea peliculelor de vopsea.

Defectele cele mai frecvente la aplicarea vopselelor sunt:

Defectul Cauza Remediere
Vopseaua se intinde greu cu
pensula; nu trece usor de pe
pensula.
1.Vascozitate prea mare
2.Diluantul prea volatil

3.Temperaturi scazute pentru
vopsea si piesa
4.Pensula necorespunzatoare

5.Suprafata peisei este aspra
6.Suprafata piesei este uda
1.Se va dilua
2.Se va utiliza diluant mai
putin volatil
3.Produsele si vopseaua se
tin la temperatura optima
4.Se alege o pensula
potrivita
5.se va slefui suprafata
6.Se va aplica operatia de
uscare
Pelicula nu are capacitate de
intindere optima la vopsirea
prin pensulare si pulverizare
1.Vascozitate prea mare
2.Volatilitate prea mare a
diluantului
3.Temperatura prea scazuta
1.Se va dilua
2.Se va schimba diluantul

3.Se va respecta
temperatura prescrisa
Pelicula are capacitate de
acoperire slaba
1.Sedimentarea pigmenului in
masa vopselei
2.Pigmentul are capacitate de
acoperire redusa
1.Se va omogeniza corect
vopseaua
2.Se va sesiza furnizorul
Pelicula prezinta scurgeri si
perdele
1.Vascozitate prea mica

2.Temperatura piesei sau a
vopselei prea ridicata
3.Strat de vopsea prea gros
1.Se va adauga vopsea
proaspata,concentrata
2.Se va regla temperatura

3.Se va aplica strat subtire
Pelicula are aspect coaja de
portocala la vopsirea prin
pulverizare
1.Vascozitate prea ridicata
2.Distanta prea mare intre
pistol si piesa
3.Presiunea aerului comprimat
prea mica
4.Diluantul prea volatil
1.Se va dilua
2.Se reduce distanta de
pulverizare
3.Se va mari presiunea
aerului comprimat
4.Diluant mai putin volatil
6 6. .1 11 1. . D De ef fe ec ct te e d de e a ap pl li ic ca ar re e a al le e m ma at te er ri ia al le el lo or r
d de e v vo op ps si ir re e. .
Metode de vopsire
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 45
C6
Pelicula are aspect zgrunturos
(lacuri nitrocelulozice)
1.Diluant prea volatil

2.Distanta de pulverizare prea
mare
3.Temperatura la vopsire prea
ridicata
1.Se va utiliza diluant mai
putin volatil
2.Se va reduce distanta de
pulverizare
3.Se va normaliza
temperatura
Pelicula prezinta impuritati,
fiind aspra
1.Vopseaua(diluantul) este
murdara
2.Atmosfera este impurificata
cu praf
1.Se vor filtra materialele
de vopsire
2.Se va lucra in atmosfera
purificata
Prezenta basicilor sub pelicula
de vopsea
1.S-a aplicat vopsea pe
suprafata umeda
2.Aerul comprimat contine apa
1.Se va sterge suprafata si
se va usca
2.Se va filtra aerul
Pe pelicula sunt pete uleioase 1.Aerul comprimat contine ulei 1.Se va filtra aerul
Pelicula se inalbeste
-nitrolacuri
1.Atmosfera din vopsitorie are
umiditate mare
2.Temperatura prea scazuta
1.Cresterea temperaturii in
vopsitorie
Pelicula se exfoliaza sau are o
aderenta scazuta
1.Suprafata piesei este
pregatita necorespunzator
1.Se pregateste suprafata
piesei corespunzator

Fisa de lucru Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire
este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf.
Cele doua fise pot fi accesate mai jos:


Fisier Word Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular

MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI


Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare


Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Calitatea procesului de vopsire prin pensulare depinde de: a) calitatea si natura vopselei; b) calitatea si
natura pensulei; c) viteza de aplicare a peliculei de vopsea.
2. Capacitatea de intindere a unei vopsele este influentata de : a) culoarea vopselei; b) viscozitate; c)
gradul de pregatire profesionala al lucratorului.
3. Vopsirea prin pensulare presupune un consum de materiale de vopsire: a) redus; b) moderat; c) mare.
4. La vopsirea prin pensulare se asigura: a) o patrundere buna a vopselei in pori; b) o patrundere redusa a
vopselei in pori.
5. Cele doua metode de vopsire analizate au un numitor comun: a) pretul de cost al operatie de vopsire este
redus; b) vopseaua se aplica prin intindere.
6. Vopsirea prin tamburare se aplica pentru piese: a) de dimensiuni medii; b) de dimensiuni mici; c) de
dimensiuni mari.
7. La vopsirea prin tamburare pelicula de vopsea se depune: a) neuniform; b) uniform.
8. Dupa vopsirea prin tamburare piesele sunt lasate: a) sa se usuce in aer liber; b) sa se usuce in tambur
care se roteste in tot timpul; c) se usuca in cuptor.
9. Vopsirea prin valtuire se aplica pentru : a) piese mici; b) piese cu suprafete intinse,plane.
10. In cazul vopsirii policolore prin valtuire, vopselele: a) se aplica simultan; b) se aplica succesiv.



Subiectul 2 20p
Pe baza schitei de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente
ale schemei:


Figura 2.1.

Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.



Tanase Viorel 2
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. La vopsirea policolora prin valtuire, uscarea se executa simultan. ( )
2. Uscarea pieselor vosite prin tamburare se mai numeste si uscarea la praf. ( )
3. Valtul de aplicare este in contact direct cu bazinul cu vopsea . ( )
4. Emailurile nitrocelulozice se preteaza vopsirii prin pensulare. ( )
5. Emailurile de ulei,rasini alchidice, nu se preteaza vopsirii prin pensulare. ( )
6. Vopsirea decorativa prin pensulare utilizeaza pensule obisnuite. ( )
7. Vopsirea prin pensulare nu se aplica pentru vopsele cu uscare rapida. ( )
8. La vopsirea prin tamburare,clopotul are miscare de rototranslatie. ( )
9. La vopsirea policolora,valturile au suprafata de lucru in relief. ( )
10. La vopsirea pri valtuire se utilizeaza pensule speciale de vopsire. ( )




Subiectul 4 20p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,regulile care influenteaza calitatea vopsirii prin pensulare:

A B
1 Prin cufundarea pensulei a se rade de marginile cutiei
2 Vopseaua se aplica in fasii late,intinse b intinderea finala este de sus in jos
3 La vopsirea suprafetelor verticale c se executa in directia luminii
4 Surplusul de vopsea d se inmoaie numai partea inferioara
5 La vopsirea tavanelor ultima intindere e pe o directie si apoi in directie transversala
6 La vopsirea pe lemn,ultimele intinderi f se aplica in lungul fibrelor

Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire


Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare



Subiectul 1 10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile corespunzatoare:
Vopsirea prin imersie consta in .......................obiectelor destinate vopsirii intr-o ........................
..............................; dupa scoaterea obiectelor, ....................................................se scurge din nou in baie.



Subiectul 2 20p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Vopsirea prin imersie se aplica la urmatoarele categorii de piese: a) piese de dimensiuni mari; b) piese
de dimensiuni mici; c) piese cu adancituri si gauri infundate.
2. Grosimea peliculei de vopsea aplicata prin imersie depinde de: a) viscozitatea si natura liantului; b)
viteza de uscare; c) volatilitatea si natura diluantului.
3. La o scoatere rapida a pieselor din baie: a) pelicula aderenta este subtire; b) pelicula aderenta este
groasa.
4. Vopsirea prin imersie se poate realiza intr-o : a) baie cu functionare discontinua; b) baie cu functionare
continua.
5. Asigurarea contra unui incendiu se realizeaza prin: a) utilizarea de spuma; b) golirea baii intr-un timp de
3-5 min. ; c) invadarea spatiului de deasupra baii cu CO
2
.
6. Pentru a evita depunerea pigmentului in baie se recomanda: a) circulatia continua a vopselei; b)
amestecarea periodica; c) filtrarea continua a vopselei.
7. Instalatia de vopsire prin imersie este protejata de exterior prin: a) pereti din tabla de otel; b) tunel cu
geamuri.
8. Piesele vopsite prin imersie se acopera cu o pelicula: a) de grosime uniforma; b) de grosime
neuniforma.
9. Vopsirea prin stropire se aplica pentru : a) piese cu suprafata mare; b) piese de dimensiuni mari dar
goale la interior.
10. Pieasa supusa vopsirii prin stropire este: a) stropita succesiv pe cele doua parti; b) stropita cu jeturi de
vopsea din toate partile.








Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire


Tanase Viorel 2
Subiectul 3 20p
Pe baza imaginii de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente
ale instalatiei de vopsire:



Figura 3.1.

Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. Din cauza volatilitatii dizolvantilor, viscozitatea vopselelor creste. ( )
2. Baia cu functionare discontinua are o cada paralelipipedica . ( )
3. Pe marginea baii se instaleaza sistem de ventilatie, prin refulare . ( )
4. Grosimea peliculei de vopsea este influentata de viteza de scoatere a piesei din baie. ( )
5. Baia cu functionare discontinua este prevazuta cu capac rabatabil. ( )
6. Deplasarea pieselor la vopsirea in baie continua se face cu lant transportor. ( )
7. Vopsirea prin stropire se aplica pentru piese cu suprafata mare,plina. ( )
8. La vopsirea prin stropire consumul de dizolvant este mai mic. ( )
9. Piesele vopsite prin imersie au pelicula de vopsea mai groasa la partea superioara. ( )
10. La vopsirea prin imersie si prin stropire,vopseaua scursa se recupereaza total. ( )

Subiectul 5 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la vopsirea prin imersie:

A B
1 Cu cat o vopsea este mai vscoasa a rugozitatea suprafetei
2 Aderenta peliculei de vopsea creste cu b doi dintre pereti sunt inclinati
3 Puritatea suprafetei piesei imersate c pelicula aplicata este mai graosa
4 Baia cu functionare continua d capacitatea de vopsire al zonelor ascunse
5 Un avantaj al vopsirii prin imersie e filtrare permanenta a vopselei

Vopsirea electroforetica


Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Vopsirea electroforetica.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare



Subiectul 1 10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice metodei de vopsire:
Electroforeza este metoda de.........................., prin intermediul.................................................., a
coloizilor de mediul dispersant, sau a ...........................foarte fine, prin depunere pe unul dintre
...................

Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Vopsirea electroforetica este insotita si de alte fenomene: a) electroosmoza; b) electroliza; c)
electrostatica.
2. Vopsirea electroforetica se aplica numai pentru: a) emailare; b) grunduire; c) lacuire.
3. Grosimea peliculei de grund aplicata este de: a) 10 m; b) 25-40 m; c) 50 m.
4. Piesa se introduce in baia pentru grunduire: a) treptat; b) brusc.
5. Baia pentru vopsirea electroforetica se leaga la : a) anod; b) catod.
6. Tensiunea electrica intre anod si catod este: a) 100000 V; b) 1000 V; c) 80-150 V.
7. La vopsirea electroforetica se utilizeaza cu : a) vopsele solubile in apa; b) vopsele foarte diluate.
8. In timpul operatiei de vopsire se recomanda: a) incalzirea vopselei din baie; b) racirea vopselei din baie.
9. Temperatura vopselei la vopsirea electroforetica este de : a) 30
0
C; b) 60
0
c ; c) 90
0
C.
10. Pentru a evita degajarea de oxigen pe anod ,in baie se introduce: a) mediu slab alcalin; b) mediu apos
aproape neutru; c) mediu apos acid.
11. Pelicula obtinuta prin vopsire electroforetica este: a) densa,uniforma ca grosime; b) rara, uniforma ca
grosime;c) densa, neuniforma ca grosime.
12. Aplicarea a doua pelicule succesiv, inainte de uscare, reprezinta procedeul: a) umed pe uscat ; b)
umed pe umed.
13. Dispozitivul de sustinere a piesei se leaga la: a) anod; b) catod.
14. La vopsirea electroforetica se constata: a) pierderi mari de material de vopsire; b) pierderi mici de
material de vopsire.
15. Vopsirea electroforetica nu ofera rezultate bune la: a) vopsirea cu materiale de culoare inchisa; b)
vopsirea cu materiale de culoare deschisa.








Vopsirea electroforetica


Tanase Viorel 2
Subiectul 3 20p
Pe baza imaginii de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente
ale instalatiei de vopsire:


Figura 3.1


Figura 3.2

Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. Substanta coloidala este incarcata negativa si se depune la anod. ( )
2. La vopsirea electroforetica,tendinta de sedimentare a pigmentilor este redusa. ( )
3. Prin depunere,rezistenta electrica a stratului de vopsea creste . ( )
4. Vopsirea electroforetica nu se aplica pentru piese bune conducatoare de electricitate. ( )
5. Pelicula de vopsea poate fi spalata fara a fi uscata in prealabil. ( )
6. La vopsire, piesele de dimensiuni mari se introduc vertical. ( )
7. La introducerea rapida a pieselor,se recomanda reducerea marimii curentului electric. ( )
8. Vopsirea electroforetica intra in categoria metodelor de vopsire prin imersie. ( )
9. Electroliza se produce atunci cand apa de diluare a vopselei contine electroliti. ( )
10. Vopsirea electroforetica se aplica in productia de serie mica. ( )

Subiectul 5 10p
Vopsirea electroforetica


Tanase Viorel 3
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,regulile care influenteaza calitatea vopsirii electroforetice:

A B
1 Vopselele solubile in apa sunt formate a se ataseaza un bazin secundar
2 Viteza de saturare cu vopsea b se confectioneaza din tabla de otel
3 Pericolul de formare a porilor c molecule mari dispersate in mediul apos
4 Bazinul pentru vopsirea electroforetica d este foarte redus
5 Pentru alimentarea cu grund proaspat e nu este uniforma pe toate suprafetele




Vopsirea prin reflux



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin reflux
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare

Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:

1. Vopsirea prin reflux face parte din categoria metodelor de vopsire: a) prin pulverizare; b) prin stropire;
c) prin imersie; d) prin tamburare.
2. Cauza obtinerii unei pelicule neuniforme este: a) variatia viscozitatii; b) variatia densitatii; c) variatia
temperaturii de lucru.
3. Atmosfera saturata in vaporii dizolvantului evita: a) variatia temperaturii in tunel; b) variatia viscozitatii
in zona B a tunelului.
4. La vopsirea in reflux, umiditatea relativa se apropie de : a) 100% ; b) 90% ; c) 50% .
5. In tunel, temperatura este: a) constanta; b) variabila in zonele A,B si C.
6. Viscozitatea vopselei datorita recircularii: a) ramane constanta; b) creste; c) scade.
7. Timpul de mentinere a pieselor in atmosfera saturata de vapori este: a) minimum 1 ora; b) minimum 30
min. ; c) maximum 30 min.
8. Pentru a reduce lungimea tunelului,instalatia prezinta: a) cale dubla de transport; b) viteza de deplasare a
pieselor marita.
9. In zona de stropire,bazin este: a) umplut cu grund; b) compartimentat pentru grund si apa de diluare.
10. Instalatia de vopsire prin reflux se caracterizeaza prin: a) automatizare totala; b) productivitate inalta.


Subiectul 2 20p
Pe baza schemei de principiu de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:


Figura 2.1
Vopsirea prin reflux



Tanase Viorel 2












Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. La vopsire prin reflux,utilizarea dizolvantilor organici poate determinarea aparitia exploziei. ( )
2. Vopsirea prin reflux reprezinta o perfectionare a metodei de vopsire prin imersie. ( )
3. Evitarea pericolului de explozie are la baza utilizarea vopselelor solubile in apa. ( )
4. Temperatura din tunel este inferioara celei din atelierul de vopsire. ( )
5. Vopsirea prin reflux reprezinta o varianta superioara a vopsirii prin stropire. ( )
6. Forta ascensionala a aerului cald mentine atmosfera saturata in zona C a tunelului. ( )
7. Calitatea peliculei obtinuta prin reflux este superioara celei obtinute la vopsirea prin pulverizare ( )
8. La vopsirea prin reflux se utilizeaza stabilizatori care au un pret de cost ridicat. ( )
9. Vopsirea prin reflux asigura o pelicula relativ uniforma ca grosime. ( )
10. Grundurile solubile in apa manifesta tendinta de spumare. ( )



Subiectul 4 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile corespunzatoare metodei de vopsire prin reflux:

A B
1 Calitatea peliculei obtinuta prin reflux a flow-coating
2 Circulatia grundului pentru stropire b adaos de amoniac
3 In agentul de stabilizare c de la partea superioara catre cea inferioara
4 Stabilizarea peliculei pe o suprafata verticala d nu egaleaza pe cea obtinuta prin pulverizare
5 Vopsirea prin reflux e pompa cu roti dintate




Vopsirea in pat fluidizat



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Vopsirea in pat fluidizat.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare

Subiectul 1 10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice metodei de vopsire:
Vopsirea in pat fluidizat este un procedeu de.......................................... situat la granita
dintre............................................................................ si cea cu materiale....................................

Subiectul 2 20p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:

1. Pentru vopsirea in pat fluidizat este necesar ca piesele: a) sa fie incalzite in prealabil; b) sa nu fie
preincalzite.
2. Vopsirea in pat fluidizat depinde de urmatorii factori: a) conceptia si forma piesei; b) modul de pregatire
a suprafetei; c) alegerea si aplicarea stratului.
3. In timpul fazei de solidificare a peliculei se poate intampla: a) micsorarea grosimii peliculei; b) ruperea
peliculei aplicate; c) nu se imtampla nimic.
4. Degresarea suprafetelor supuse vopsirii prin acesta metoda de vopsire: a) reprezinta o prioritate; b) este
o operatie obisnuita.
5. Decaparea suprafetelor supuse vopsirii prin aceasta metoda este: a) o problema complexa; b) nu
reprezinta o problema deosebita.
6. Dupa operatiile de degresare si decapare se aplica: a) operatia de acoperire cu pelicula de RILSAN; b)
operatia de grunduire.
7. Piesele pregatite prin operatiile anterioare sunt supuse incalzirii la: a) temperatura de 100
0
C; b)
temperatura de 280-400
0
C.
8. Pulberea este mentinuta in suspensie prin actiunea: a) unui gratar vibrator; b) aerului comprimat; c)
pulberea este pulverizata.
9. Partea inferioara a baii de cufundare se numeste: a) camera de imersie; b) camera de linistire; c) camera
de agitare.
10. Timpul de imersare la aceasta metoda este cuprins intre: a) 3-5 min. ; b) 3-5 secunde; c) 35 secunde.











Vopsirea in pat fluidizat



Tanase Viorel 2
Subiectul 3 20p
Pe baza schemei de principiu de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:


Figura 3.1












Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. Cuva contine pulbere de vopsea aflata in suspensie datorita aerului comprimat. ( )
2. In contact cu suprafata incalzita a piesei particulele de rasina polimerizeaza. ( )
3. Vopsirea in pat fluidizat se aplica pentru vopsirea masinilor de spalat,a aparatelor de aer conditionat.
( )
4. Prin incalzire la 350-400
0
C,urmele de grasimi se carbonizeaza. ( )
5. Pentru eliminarea oxizilor se pot utiliza solutii acide de degresare. ( )
6. Pentru grunduire se recomanda acoperirea suprafetelor prin pulverizare cu pistolul. ( )
7. Dupa vopsirea in pat fluidizat,piesele se racesc rapid. ( )
8. Racirea rapida se aplica pentru a obtine acoperiri mate. ( )
9. La aparitia unor defecte,remedierea se face prin aruncare de pulbere cu mana. ( )
10. Grosimea pulberii aplicate este cuprinsa intre 25-30 m. ( )

Vopsirea in pat fluidizat



Tanase Viorel 3

Subiectul 5 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la metoda de vopsire in pat fluidizat:

A B
1 Vopsitorul are manusi a incalzire cu arzator cu flacara de gaz metan
2 Cand forma piesei este complexa b proportionala cu inaltimea spatiului pentru
pulbere
3 Remedierea se face prin c placi de broz microporos
4 Presiunea pentru fluidizarea baii de pulbere d tesatura de azbest
5 Trecerea aerului comprimat e trebuie agitata usor


Vopsirea prin pulverizare



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin pulverizare.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa



Subiectul 1 5p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice metodei de vopsire:
Vopsirea prin pulverizare consta in ......................................sub forma de ............................................
,care, depunandu-se in aceasta stare, .....................................................................................................

Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Pelicula obtinuta prin pulverizare se deosebeste de cea obtinuta prin pensulare: a) prin grosimea
peliculei; b) prin aspectul sau; c) prin urmele lasate .
2. La pistoalele cu alimentare interna exista: a) cupa inferioara; b) cupa superioara; c) nu exista cupa.
3. Dupa modul de alimentare cu vopsea, pistoalele pentru pulverizare sunt: a) prin refulare; b) prin
gravitatie; c) prin aspiratie; d) prin presiune.
4. Pistoalele cu alimentare externa necesita alimentare: a) de la o cupa superioara; b) de la o cupa
inferioara; c) de la o statie centralizata.
5. Metodele de pulverizare a vopselei sunt: a) pulverizare gravitationala; b) pulverizare pneumatica; c)
pulverizare hidraulica; d) pulverizare centrifugala.
6. Caile pentru reducerea viscozitatii materialelor de vopsire sunt: a) incalzirea materialelor de vopsire; b)
racirea materialelor de vopsire; c) diluarea materialelor de vopsire.
7. Latimea urmei de vopsea la vopsirea prin pulverizare este: a) intre 20-50 mm; b) intre 200-500 mm.
8. Distanta de pulverizare este cuprinsa: a) intre 15-40 mm; b) 150-400 mm; c) 400-500 mm.
9. Vopseaua se incalzeste inainte de vopsire; a) cu 10 minute inainte; b) imediat inainte de aplicare.
10. Incalzirea vopselei se face in conditii optime utilizand: a) aer cald; b) apa calda.
11. Prin incalzirea materialelor de vopsire :a) se reduce consumul de diluant cu 50-75%; b) se reduce
consumul de diluant cu 80-90%.
12. La vopsirea prin pulverizare pneumatica se utilizeaza separator de apa si ulei pentru: a) materialele de
vopsire cu impuritati: b) aerul comprimat.
13. La vopsirea prin pulverizare hidraulica : a) se utilizeaza aer comprimat; b) nu se utilizeaza aer
comprimat.
14. Pistoalele hidraulice pot fi: a) cu actionare electromecanica; b) cu actionare electromagnetica; c) cu
perna de gaz.
15. Pompele hidraulice pentru vopsire sunt: a) cu piston; b) cu sertarase; c) cu pinioane.





Vopsirea prin pulverizare



Tanase Viorel 2

Subiectul 3 10p
Pe baza imaginilor de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 3.1 Figura 3.2










Subiectul 4 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. Prin vopsirea prin pulverizare se obtine o pelicula densa,cu particule fine. ( )
2. Dimensiunea particulelor depuse prin pulverizare este intre 20-60 m. ( )
3. Vopsirea prin pulverizare formeaza o ceata de vopsea cu potential de explozie. ( )
4. Capul de pulverizare este constiutit din ajutaje pentru materialul de vopsire si pentru aerul comprimat
( )
5. Ajutajele si acul de inchidere se confectioneaza din bronz dur. ( )
6. Jetul de vopsea are forma eliptica cu varful catre axa pistolului. ( )
7. Pentru aplatizarea jetului de vopsea ajutajul este prevazut cu mai multe orificii. ( )
8. Temperatura de fierbere a componentelor volatile trebuie sa fie sub temperatura de incalzire a
materialelor de vopsire. ( )
9. Incalzitorul se plaseaza intre sursa de alimentare a pistolului cu vopsea si pistol. ( )
10. Pistoalele automate de vopsire prin pulverizare se utilizeaza numai in pozitie fixa. ( )



Vopsirea prin pulverizare



Tanase Viorel 3
Subiectul 5 20p
Sa se identifice tipurile de pistoale de vopsit prin pulverizare si sa se precizeze elementele componente:

Pistol de vopsire prin pulverizare Tip Parti componente





1






2






3






4






Vopsirea prin pulverizare



Tanase Viorel 4

Subiectul 6 15p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la vopsirea prin pulverizare:

A B
1 La aplicarea vopselor preincalzite a permite pulverizarea vopselei fara
compresor
2 Pulverizarea hidraulica transforma un lichid b lucrari ocazionale
3 Pistolul cu perna de gaz c scade concentratia de vapori de dizolvanti
4 Utilizarea pistolului electromagnetic d lucrari de reparatii
5 Utilizarea pistolului cu perna de gaz e in particule pulverizate sub actiunea
presiunii

Vopsirea electrostatica



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Vopsirea electrostatica.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare



Subiectul 1 30p

Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:

1. Metoda consta in pulverizarea particulelor de vopsea; a) incarcate cu sarcini negative; b) incarcate cu
sarcini pozitive.
2. Piesa supusa vopsirii electrostatice este legata la: a) polul pozitiv(anod); b) polul negativ(catod).
3. La vopsirea electrostatica,curentul utilizat in instalatie este : a) curent continuu; b) curent alternativ.
4. Tensiunea electrica de alimentare a instalatiei este: a) 60-120 V; b) 60-120 kV.
5. Pentru depunerea optima a peliculei de vopsea este necesara: a) o pulverizare normala; b) o pulverizare
cat mai fina.
6. Traiectoriiile particulelor de vopsea sunt influentate de urmatoarele forte: a) forta centrifuga; b) forta
centripeta; c) forta electrostatica.
7. Factorii care conduc la o finete ridicata a peliculei depuse sunt: a) viscozitatea mica a vopselei; b)
diametrul mic al cupei; c) turatia ridicata.
8. Distanta intre cupa si suprafata piesei este: a) maximum 25 cm; b) minimum 25 cm; c) minimum 25
mm.
9. Vopsirea electrostatica se aplica pentru: a) piese cu configuratie simpla; b) piese cu configuratie
complexa.
10. Directia axei cupei la vopsirea electrostatica trebuie sa fie: a) perpendiculara pe suprafata piesei; b)
inclinata in raport cu suprafata piesei.
11. Instalatiile utilizate sunt: a) fixe; b) semiportabile; c) portabile.
12. Alimentarea pistolului cu vopsea se face : a) datorita gravitatiei; b) cu aer comprimat; c) cu perna de aer.
13. Pulverizarea vopselei se poate face: a) hidraulic; b) centrifugal; c) pneumatic.
14. Cabina de vopsire electrostatica este prevazuta cu instalatie de stins incendii pe baza de: a) spuma; b)
monoxid de carbon; c) dioxid de carbon.
15. La vopsirea electrostatica, consumul de vopsea se reduce fata de vopsirea prin pulverizare: a) cu 30-
40% ; b) cu 20-30% ; c) cu 50-60%.


Subiectul 3 20p
Pe baza imaginilor de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:




Vopsirea electrostatica



Tanase Viorel 2


Figura 3.1 Figura 3.2


Figura 3.3 Figura 3.4















Vopsirea electrostatica



Tanase Viorel 3

Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. Vopsirea electrostatica este un procedeu cu raspandire relativ restransa ( )
2. Operatia de vopsire electrostatica se executa automat,fara prezenta omului. ( )
3. La instalatiile de vopsire fixe, cupele se rotesc cu turatia de 1300 rot/min. ( )
4. Cand distanta cupa-piesa este prea mica pot sa apara arcuri electrice. ( )
5. La manevrarea pistolului de vopsire,muncitorul trebuie protejat prin covor de cauciuc. ( )
6. Manevrarea pistolului de vopsit electrostatic este usor de realizat. ( )
7. Vopseaua aplicata trebuie sa prezinte punct de aprindere sub 21
0
C. ( )
8. In locurile ascunse ale unei piese, intensitatea campului electric este maxima. ( )
9. Metoda se recomanda pentru vopsirea pieselor tip plasa,gratar. ( )
10. La vopsirea electrostatica,gradul de imprasitiere prin pulverizare este redus. ( )


Subiectul 5 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la masurile de protectia muncii la
vopsire:

A B
1 Vopsirea prin imersie a in timpul functionarii,accesul la instalatie
este interzis
2 Vopsirea electrostatica b baile sunt prevazute cu capace care se
inchid automat
3 Vopsirea prin pulverizare c jgheaburile de scurgere se vor curata
periodic
4 Vopsirea prin pensulare d vopsitorul va purta masca impotriva gazelor
5 Vopsirea prin tamburare e in halele de lucru sa nu existe surse de
aprindere

Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire



Tanase Viorel 1

Numele:
Prenumele:
Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire.
Modulul : Vopsirea automobilului
Fisa de lucru

Subiect unic 90p
Sa se asocieze fiecarui defect de aplicare a materialelor de vopsire, cauzele de aparitie si remedierile
care se impun(vezi exemplul):

Defectul Aspect Cauze Remedieri
Pelicula nu are
capacitate
de intindere dupa
pensulare sau dupa
pulverizare.



-viscozitate prea mare;
-diluant prea volatil;
-temperaturi de lucru
prea scazute;
-pensula nepotrivita;
suprafata piesei este
prea aspra;
-suprafata are umiditate
necorespunzatoare.
-se omogenizeaza
vopseaua;
se va reclama
furnizorului.
Vopseaua se intinde
greu cu pensula: nu
trece usor de pe pensula
pe piesa

-viscozitate prea mare;
-volatilitate prea mare a
diluantului;
-temperatura prea
scazuta.
-se va dilua;
-se schimba diluantul cu
altul mai putin volatil;
-se respecta temperatura
prescrisa.
Pelicula are o slaba
capacitate de acoperire


-viscozitate prea mica;
-temperatura piesei, a
vopselei prea ridicata;
-s-a aplicat un strat prea
gros.
-se va dilua;
-se va utiliza diluant cu
volatilitate scazuta;
-produsele de vopsire se
tin in camere de
tempera-re;
-se incerca pensule cu
par mai tare sau moale;
-se va slefui suprafata;
-produsele se usuca
inainte de vopsire.
Pelicula are un aspect
zgrunturos( in special
pentru nitrolacuri).

-s-a sedimentat
pigmentul;
-pigmentul are slaba
capacitate de acoperire;

-se va aduga vopsea
proaspata,concentrata;
-se va regla temperatura;
-se va aplica un strat mai
subtire.
4
3
2
2
2
1
Seacorda10punctedinoficiu.
NOTA:
Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire



Tanase Viorel 2
Pelicula prezinta
scurgeri si perdele


-viscozitatea prea
ridicata;
-distanta prea mare
dintre pistol si piesa;
-presiunea aerului
comprimat este prea
mica;
-volatilitatea prea mare
a diluantului.
-se va utiliza diluant mai
putin volatil;
-se va reduce distanta de
pulverizare;
-se va normaliza
temperatura de lucru.
5
Pelicula prezinta
defectul
coaja de portocala la
vopsirea prin
pulverizare.


-vopseaua este murdara;
-atmosfera impurificata
cu praf.
-se vor filtra materialele
de vopsire;
-se va lucra in conditii
lipsite de praf;
-se vor intretine
corespunzator sculele.
Existenta basicilor sub
pelicula de vopsea.


-volatilitatea prea mare
a diluantului;
-distanta de pulverizare
prea mare;
-temperatura de vopsire
prea ridicata.
-se va dilua;
-se va reduce distanta de
pulverizare;
- se va mari presiunea;
-se va trece la un diluant
mai putin volatil;
-se va urca temperatura;
se va aplica o pelicula
mai plina.
Pelicula prezinta
impuritati, avand
uprafata aspra.

-aerul comprimat
contine ulei.
6
7
-se va sterge suprafata si
se va usca;
-se va filtra aerul.
Pelicula se inalbeste(
pentru nitrolacuri).

-s-a aplicat vopsea pe
suprafata umeda;
-aerul comprimat
contine apa.
-se va pregati suprafata
in mod corespunzator.
Pe pelicula exista pete
uleioase.
-suprafata este pregatita
necorespunzator;
8

-se va filtra aerul.
Pelicula se exfoliaza sau
are o slaba
aderenta,zgarieturi

-atmosfera din
vopsitorie este prea
umeda;
9
-temperatura prea
scazuta
-urcand temperatu-
ra,defectul dispare
10
11


Capitolul Metodele de uscare ale peliculelor de vopsea
Tanaviosoft 2009


TANASE VIOREL
2009




Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 1
C7






7 7. .1 1. . G Ge en ne er ra al li it ta at ti i. .
7 7. .2 2. . C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a m me et to od de el lo or r d de e u us sc ca ar re e a a p pe el li ic cu ul le el lo or r
d de e l la ac cu ur ri i s si i v vo op ps se el le e. .
7 7. .3 3. . U Us sc ca ar re ea a p pe el li ic cu ul le el lo or r d de e v vo op ps se ea a p pr ri in n c co on nd du uc ct ti ie e. .
7 7. .4 4. . U Us sc ca ar re ea a p pe el li ic cu ul le el lo or r d de e v vo op ps se ea a p pr ri in n c co on nv ve ec ct ti ie e. .
7 7. .5 5. . U Us sc ca ar re ea a p pe el li ic cu ul le el lo or r d de e v vo op ps se ea a p pr ri in n r ra ad di ia at ti ie e. .
7 7. .6 6. . U Us sc ca ar re ea a p pe el li ic cu ul le el lo or r d de e r re ep pa ar ra at ti ii i. .
7 7. .7 7. . U Us sc ca ar re ea a p pe el li ic cu ul le el lo or r a ap pl li ic ca at te e p pe e m ma at te er ri ia al le e
n ne em me et ta al li ic ce e. .
7 7. .8 8. . D De ef fe ec ct te e d de e u us sc ca ar re e a al le e p pe el li ic cu ul le el lo or r d de e v vo op ps se ea a. .
7 7. .9 9. . T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .


Fig.7.1.1.Camera de lustruire-uscare

C Ca ap pi it to ol lu ul l
M Me et to od de e d de e u us sc ca ar re e a a p pe el li ic cu ul le el lo or r d de e v vo op ps se ea a
Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 2
C7



1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei.
Competente
Exploateaz baze de date.
Prezint informaii incluznd text, numere i imagini.
Comunic prin Internet.

Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Vopsirea automobilului
Competente
Identific factorii ce determin apariia defectelor de uscare a peliculelor
de vopsea.
Stabilete procedeele, sculele, utilajele specifice uscarii peliculelor de
vopsea.
Pregtete piesele pentru uscare.
Aplic tehnologii de uscare in raport cu natura vopselei aplicate.
Remediaz defectele aprute la uscarea peliculelor de vopsea.

Standarde de pregatire profesionala

U Un ni it ta at ti i d de e c co om mp pe et te en nt te e
Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 3
C7
7 7. .1 1. .G Ge en ne er ra al li it ta at ti i. .

U
U
U
s
s
s
c
c
c
a
a
a
r
r
r
e
e
e
a
a
a


e
e
e
s
s
s
t
t
t
e
e
e


o
o
o
p
p
p
e
e
e
r
r
r
a
a
a
t
t
t
i
i
i
a
a
a


t
t
t
e
e
e
h
h
h
n
n
n
o
o
o
l
l
l
o
o
o
g
g
g
i
i
i
c
c
c
a
a
a


d
d
d
e
e
e


t
t
t
r
r
r
e
e
e
c
c
c
e
e
e
r
r
r
e
e
e


a
a
a


l
l
l
a
a
a
c
c
c
u
u
u
r
r
r
i
i
i
l
l
l
o
o
o
r
r
r


s
s
s
i
i
i


v
v
v
o
o
o
p
p
p
s
s
s
e
e
e
l
l
l
e
e
e
l
l
l
o
o
o
r
r
r


d
d
d
i
i
i
n
n
n
s

s
s
t
t
t
a
a
a
r
r
r
e
e
e


l
l
l
i
i
i
c
c
c
h
h
h
i
i
i
d
d
d
a
a
a


i
i
i
n
n
n


s
s
s
t
t
t
a
a
a
r
r
r
e
e
e


s
s
s
o
o
o
l
l
li
i
i
d
d
d
a
a
a
,
,
,


c
c
c
u
u
u


f
f
f
o
o
o
r
r
r
m
m
m
a
a
a
r
r
r
e
e
e
a
a
a


u
u
u
n
n
n
e
e
e
i
i
i


p
p
p
e
e
e
l
l
l
i
i
i
c
c
c
u
u
u
l
l
l
e
e
e


d
d
d
u
u
u
r
rr
e
e
e
,
,
,


e
e
e
l
l
l
a
a
a
s
s
s
t
t
t
i
i
i
c
c
c
e
e
e


s
s
s
i
i
i


r
r
r
e
e
e
z
z
z
i
i
i
s
s
s
t
t
t
e
e
e
n
n
n
t
t
t
e
e
e
.
.
.


Durata de uscare a unei pelicule de lac sau de vopsea depinde de urmatorii
factori:
natura materialului de vopsire;
metoda de uscare;
modul de uscare;
grosimea peliculei de lac sau de vopsea.
7 7. .2 2. . C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a m me et to od de el lo or r d de e u us sc ca ar re e a a p pe el li ic cu ul le el lo or r
d de e l la ac cu ur ri i s si i v vo op ps se el le e. .
Clasificarea peliculelor de vopsea poate fi facuta in raport cu:
modificarile structurale;
modul de uscare.
Peliculele de vopsea pot fi transformabile si netransformabile.Dupa modul
de uscare pot fi: pelicule cu uscare naturala si pelicule cu uscare artificiala(in
cuptor).


Fig.7.2.1.Clasificarea peliculelor de vopsea
Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 4
C7
Peliculele de lacuri si vopsele transformabile se vor usca conform cu
recomandarile tehnice.Exista si vopsele transformabile care se pot usca atat la aer cat
si in cuptor.Uscarea in cuptor a acestor vopsele se face la temperatura de 60-80
0
C.
Uscarea in cuptor a vopselelor recomandate prin acest procedeu se va face la 120-
150
0
C.
Peliculele de lacuri si vopsele netransformabile se vor usca numai natural.
Uscarea accelerata prin cresterea temperaturii se face prin urmatoarele
metode:
1. Uscarea prin conductie(conductivitate).
2. Uscarea prin convectie.
3. Uscarea prin radiatie.
4. Uscarea prin radiatie-convectie.

7 7. .3 3. . U Us sc ca ar re ea a p pe el li ic cu ul le el lo or r d de e v vo op ps se ea a p pr ri in n c co on nd du uc ct ti ie e. .

7 7. .3 3. .1 1. . P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e u us sc ca ar re e
7 7. .3 3. .2 2. . U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e u us sc ca ar re e p pr ri in n c co on nd du uc ct ti ie e. .
7 7. .3 3. .3 3. . T Te eh hn no ol lo og gi ia a u us sc ca ar ri ii i p pr ri in n c co on nd du uc ct ti ie e. .
7 7. .3 3. .4 4. . C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e u us sc ca ar re e p pr ri in n c co on nd du uc ct ti ie e. .
7 7. .3 3. .5 5. . N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

7 7. .3 3. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e u us sc ca ar re e
Uscarea se realizeaza prin incalzirea piesei(metalica) si trecerea caldurii
necesare uscarii peliculei de vopsea ,prin conductie, de la piesa catre pelicula de
vopsea.
Incalzirea uniforma a piesei se realizeaza prin inductie, cu curenti de inalta
frecventa.Caldura acumulata in stratul superficial de metal se transmite prin
conductivitate peliculei de vopsea, de la interior catre exterior.In aceasta situatie,
sensul cresterii grosimii peliculei intarite se suprapune sensului de degajare a
componentelor volatile.

FISIER VIDEO




Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 5
C7
7 7. .3 3. .2 2. .U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e u us sc ca ar re e p pr ri in n c co on nd du uc ct ti ie e. .

Utilajul este constituit din doua componente majore:
1. Sursa de curent de inalta frecventa(convertizorul).
2. Cuptorul de uscare.

1.CONVERTIZORUL


Este constituit din urmatoarele componente:
motor electric pentru curent alternativ(220/380V);
generator de curent de inalta frecventa(600-800 Hz);
tablou de comanda;
reostat;
camera.
Caracteristicile convertizorului se determina in raport cu puterea instalata a
cuptorului de uscare.



2.CUPTORUL DE USCARE

Este constituit din urmatoarele componente:
conductoare electrice legate in serie;
tunel;
releu de comanda;
sistem de ventilatie;
izolatie termica;
lant transportor.

7 7. .3 3. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a u us sc ca ar ri ii i p pr ri in n c co on nd du uc ct ti ie e. .

Cuptorul de uscare se prezinta ca un tunel , deschis la ambele capete, prin care
trec piesele deplasate cu ajutorul unui lant transportor.La trecerea prin cuptor,
piesele se incalzesc la temperatura de 200-300
0
C.Pentru a reduce pierderile de
caldura, peretii tunelului sunt izolati termic.
Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 6
C7
Vaporii de dizolvanti sunt evacuati de un sistem de ventilatie, care
functioneaza in contracurent( la un capat se insufla aer proaspat, iar la celalalt se
aspira gazele impurificate).

7 7. .3 3. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e u us sc ca ar re e p pr ri in n
c co on nd du uc ct ti ie e. .
Cuptoarele de uscare prin conductie au o arie de raspandire mai redusa.
Se caracterizeaza prin urmatoarele:
au complexitate ridicata.
consumul de energie electrica este ridicat.
au pret de cost ridicat.
se utilizeaza pentru piese metalice.
viteza de incalzire a pieselor poate fi majorata in limite largi.
timpul de uscare a peliculei de vopsea se poate reduce la 2-3 min.
se reduce porozitatea peliculei ,deoarece sensul degajarii vaporilor
de diluant este identic cu sensul de incalzire.
procedeul de uscare se aplica pentru piese de revolutie.

7 7. .3 3. .5 5. .N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

utilajul este protejat prin legare la pamant.
se interzice manevrarea comenzilor la tabloul de comanda de catre
personalul nespecializat.
se acorda atentie la manevrarea pieselor calde.
lucratorii au echipament de protectie specific.
se verifica functionarea instalatiei de ventilatie.


7 7. .4 4. . U Us sc ca ar re ea a p pe el li ic cu ul le el lo or r d de e v vo op ps se ea a p pr ri in n c co on nv ve ec ct ti ie e. .

7 7. .4 4. .1 1. . P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e u us sc ca ar re e
7 7. .4 4. .2 2. . U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e u us sc ca ar re e p pr ri in n c co on nv ve ec ct ti ie e. .
7 7. .4 4. .3 3. . T Te eh hn no ol lo og gi ia a u us sc ca ar ri ii i p pr ri in n c co on nv ve ec ct ti ie e. .
7 7. .4 4. .4 4. . C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e u us sc ca ar re e p pr ri in n c co on nv ve ec ct ti ie e. .
7 7. .4 4. .5 5. . N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 7
C7
7 7. .4 4. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e u us sc ca ar re e

Caldura necesara uscarii peliculei de vopsea este preluata de catre aer de la o
sursa de incalzire si transmisa piesei.
La incalzirea prin convectie, sursa de incalzire se plaseaza in exteriorul
cuptorului de uscare.La temperaturi reduse(120-180
0
C), transmiterea caldurii catre
piesa se face numai prin convectie.La temperaturi mai ridicate se face si prin
radiatie.

Fig.7.4.1.1.Camera de uscare

7 7. .4 4. .2 2. .U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e u us sc ca ar re e p pr ri in n c co on nv ve ec ct ti ie e. .


Fig.7.4.2.1.


Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 8
C7

DULAPUL DE USCARE

Este un cuptor de uscare cu functionare periodica , avand forma
paralelipipedica.Este prevazut cu usi de acces, iar in interior sunt rafturi etajate din
retele de sarma.
Bateria de incalzire este in interior, avand ca sursa de caldura, aburul sau
energia electrica.Aceasta are puterea electrica de 10 kW.Recircularea aerului este
fortata printr-un ventilator centrifugal.Constructiv, sursa de incalzire are forma unui
calorifer electric.
1.izolatie termica
2.piesa
3.raft etajat
4.captuseala metalica
5.gura de aspiratie
6.motor electric
7.ventilator centrifugal
8.calorifer electric
9.gura de evacuare

Fig.7.4.2.1.Dulap de uscare


Fig.7.4.2.2.Dulapul de uscare
Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 9
C7

CAMERA DE USCARE




Fig.7.4.2.3.Cuptor camera cu actiune periodica
Aceste cuptoare sunt constituite din urmatoarele componente:
schelet metalic.
panouri cu pereti dubli, izolati termic.
usi cu pereti dubli, cu izolatie termica.
baterie de incalzire.
ventilatoare centrifugale.
sistem de ventilatie.
motoare electrice.
Cuptorul-camera se utilizeaza in productia de serie mica, pentru piese cu masa
metalica mare.Sursa de caldura are ca agent termic apa calda, aburul, gazele
de ardere sau energia electrica.
Bateria de incalzire si motoarele electrice se plaseaza in exteriorul cuptorului
de uscare, pentru a nu fi influentate de vibratiile datorate ventilatoarelor
centrifugale.







Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 10
C7

CUPTORUL - TUNEL


ventilator;
motor electric;
baterie de incalzire;
conducta pentru
aspiratia aerului;
conducta pentru
refularea aerului;
platforma de
deservire;
cuptorul propriu-zis
Fig.7.4.2.4.Cuptor-tunel de uscare

Aceste cuptoare de uscare sunt cu actiune continua.Acest tip de cuptoare se
utilizeaza in productia de serie mare.Transportul pieselor se face prin cuptor cu lant
transportor sau cu banda transportoare.


Fig.7.4.2.5.Lant transportor Fig.7.4.2.6.Tunel



Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11
C7
7 7. .4 4. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a u us sc ca ar ri ii i p pr ri in n c co on nv ve ec ct ti ie e. .
La incalzirea prin convectie ,sursa de incalzire se poate plasa in afara
cuptorului de uscare.Sursa de caldura(bateria de incalzire) poate avea la baza: apa
calda, aburul, gazele de ardere si energia electrica.
La cuptoarele cu uscare prin convectie, temperatura maxima se afla la partea
superioara a cuptorului .Tot in aceasta zona se afla cea mai mare concentrare de
componente volatile si de gaze arse.
Evitarea pericolului de explozie se face printr-o ventilare corespunzatoare si
inlocuirea partiala a gazelor arse cu aer proaspat.Cuptorele de uscare sunt prevazute
cu sistem de ventilare.
Pentru a limita pierderile de caldura ,cuptorul este izolat termic(pereti dubli cu
interior termoizolant).Daca temperatura peretelui exterior este de 30-40
0
C, se
considera o buna izolatie.
Cuptorul cu actiune continua(tip tunel) , este dispus pe trei zone:
1. zona initiala.
2. zona principala.
3. zona finala.
In zona initiala are loc o evaporare puternica a componentelor volatile, deci o
acumulare cu potential de explozie.Se evita aceasta situatie prin asigurarea
unei ventilatii optime.
In zona principala are loc procesul de intarire a peliculei de vopsea,deci
trebuie sa se asigure caldura necesara mentinerii unei anumite temperaturi.
In zona finala, temperatura este mai scazuta; piesa are posibilitatea unei raciri
lente; se termina procesul de intarire a peliculei de vopsea.
Cuptorul-bloc se realizeaza in doua variante constructive:
1. cu functionare in paralel.
2. cu functionare in serie.
Cuptoarele tunel sau bloc cu functionare in paralel, au un singur parcurs, iar
cuptoarele-bloc cu functionare in serie, au circulatie cu mai multe parcursuri.
7 7. .4 4. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e u us sc ca ar re e p pr ri in n
c co on nv ve ec ct ti ie e. .
Cuptoarele de uscare prin convectie se caracterizeaza prin urmatoarele:
la cuptoarele de uscare tip camera , piesele se introduc periodic si raman
nemiscate in timpul procesului de uscare;
la cuptoarele de uscare tip tunel, piesele se introduc in flux continuu si se
afla intr-o miscare uniforma;
deplasarea pieselor in cuptoarele de uscare cu actiune continua se
realizeaza cu lant sau banda transportoare;
Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 12
C7
cuptoarele de uscare cu actiune continua au pierderi de caldura, datorita
celor doua guri( de intrare si de iesire);
pierderile se reduc prin montarea unor panouri silueta sau progamarea
secventelor de deschidere a celor doua guri in momente diferite;
cuptorul cu functionare continua este ventilat pe principiul contra-
curentului;
cuptorul de uscare cu actiune continua lucreaza in flux continuu.

7 7. .4 4. .5 5. .N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

lucratorii au echipament de protectie specific.
se verifica functionarea instalatiei de ventilatie.
se acorda atentie deosebita la manevrarea pieselor in stare calda.
pentru a evita pierderile de caldura, gurile de intrare si de iesire nu se
vor deschide simultan.

7 7. .5 5. .U Us sc ca ar re ea a p pe el li ic cu ul le el lo or r d de e v vo op ps se ea a p pr ri in n r ra ad di ia at ti ie e. .

7 7. .5 5. .1 1. . P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e u us sc ca ar re e. .
7 7. .5 5. .2 2. . U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e u us sc ca ar re e p pr ri in n r ra ad di ia at ti ie e. .
7 7. .5 5. .3 3. . T Te eh hn no ol lo og gi ia a u us sc ca ar ri ii i p pr ri in n r ra ad di ia at ti ie e. .
7 7. .5 5. .4 4. . C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e u us sc ca ar re e p pr ri in n r ra ad di ia at ti ie e. .
7 7. .5 5. .5 5. . N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .

7 7. .5 5. .1 1. .P Pr ri in nc ci ip pi iu ul l m me et to od de ei i d de e u us sc ca ar re e. .
Procesul de uscare a peliculei de vopsea are loc prin directionarea radiatiilor
infrarosii catre suprafata pieselor.

Fig.7.5.1.1.Lampa infrarosu

Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 13
C7
Fasciculele de radiatii infrarosii sunt emise de o sursa de radiatie.Caldura
necesara se obtine prin transformarea energiei de vibratie a undelor electromagne-
tice in energie calorica , la contactul cu suprafata vopsita.
7 7. .5 5. .2 2. .U Ut ti il la aj je e s si i i in ns st ta al la at ti ii i d de e u us sc ca ar re e p pr ri in n r ra ad di ia at ti ie e. .

Sursa de radiatii poate fi:
becuri cu incandescenta.
arzatoare de gaze.

Becuri cu incandescenta



Becurile cu incandescenta sunt de constructie speciala.Ele au o forma cu fata
aplatizata si partea din spate de forma parabolica.Suprafata interioara a partii
parabolice este acoperita la interior cu strat argintat(reflectorizant).Filamentul
de wolfram dezvolta o temperatura de 2200
0
C(durata de functionare este de
10000 de ore).
Becurile cu incandescenta,ceramice, neluminoase sunt din faianta ,cu interiorul
argintat.Caldura este produsa de o rezistenta electrica care dezvolta
temperatura de 500
0
C.


Fig.7.5.2.1.Cuptor cu uscare fortata Fig.7.5.2.2.Cabina de uscare-automobile
FISIER VIDEO


Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 14
C7

Arzatoare de gaz

Aceste arzatoare au forma alungita, de ordinul metrilor si utilizeaza gazul
metan.Pentru o ardere completa, utilizeaza la ardere un amestec de gaz-aer.Aerul de
combustie este introdus fortat printr-un ventilator.Flacara optima este de culoare
albastra,scurta.Aerul insuficient determina o flacara lunga,de culoare galbena.
Pericolul de explozie datorat stingerii accidentale a flacarii, este inlaturat prin
asociere la fiecare arzator a unui pilot.Pilotul(electrovalva comandata) este un mic
arzator echipat cu o bujie, care produce intermitent scantei, evitand stingerea
flacarii.Electrovalvele sunt reglate sa inchida sau sa deschida debitul de gaz, la
atingerea unei anumite temperaturi.
Incalzirea cu arzatoare de gaz este mai ieftina decat incalzirea cu becuri
electrice.La acest tip de incalzire, spatiul arzatoarelor este separat de atmosfera
cuptorului propriu-zis.

Fig.7.5.2.3.Clasificarea cuptoarelor de uscare prin radiatie
Cuptorul incalzit cu becuri electrice, lumi-
noase sau numai cu radiatii infrarosii
functioneaza continuu.Are lungimea de
10-30 m is aproximativ 3500 de
becuri.Puterea totala consumata este intre
800-1000 kW.


Fig.7.5.2.4.Cuptor de uscare prin radiatie
Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 15
C7

Cuptor de uscare fix

Cuptoarele de uscare fixe cu gaze au spatiul de ardere izolat de atmosfera
cuptorului propriu-zis( se evita pericolul de explozie).

1.arzator;
2.spatiul de ardere;
3.mufa cuptorului;
4.canal de recirculare a
gazelor atmosferei
cuptorului;
5.panou izolant;
6.canal de evacuare a
gazelor arse.

Fig.7.5.2.5.Cuptor de uscare cu gaze
Circuitul gazelor de ardere este diferit de circuitul gazelor rezultate la uscarea
peliculelor de vopsea.Gazele arse , la contactul cu mufa cuptorului cedeaza cea mai
mare parte a caldurii.Mufa se confectioneaza din otel inoxidabil, rezistent la
actiunea corosiva a gazelor de ardere.Panourile termoizolante sunt captusite ca vata
de sticla sau sunt goale.Peretele interior al panourilor este din aluminiu lustruit,
pentru a reflecta radiatiile.

Cuptor de uscare mobil

Se construiesc sub forma de panouri in pozitie verticala sau in varianta
portal(cu pereti verticali si plafon).Cuptorul are lungime redusa fata de obiectul
supus uscarii( autobuz,vagoane).Cuptorul portal este deplasat pe o cale de
rulare(sine).Constructiv, sunt probleme legate de ventilare si de alimentarea cu
energie electrica.
Se asigura o uscare optima pieselor de dimensiuni medii, prin miscarea de
rotatie imprimata carligelor lantului transportor.

Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 16
C7




Acest tip de cuptor transmite caldura prin radiatie si complementar prin
convectie.Transmiterea caldurii si prin convectie se datoreaza prezentei aerului.
Cuptor de uscare prin
radiatie-convectie
Temperatura atmosferei cuptorului depinde de :
viteza de trecere a pieselor;
forma constructiva a cuptorului.
Pentru temperatura de 400-600
0
C, timpul de stationare este de cateva minute.
Temperatura peretilor radianti este de 800-1000
0
C.Uscarea datorita radiatiei,
in principal si a convectiei, in secundar, este foarte rapida.
Pierderile de caldura reprezinta o problema tehnologica majora si se rezolva in
doua moduri:
1. Tunelul cuptorului este boltit.
2. Tunel cu capete de intrare-iesire inchise.


Fig.7.5.2.6.Tunel boltit Fig.7.5.2.7.Tunel cu capete inchise

Din cauza densitatii mai mici a aerului cald, acesta se ridica la partea
superioara.Piesele se deplaseaza numai cu lantul transportor.Timpul de uscare
scurt,evita aprinderea vopselei din cauza temperaturii ridicate,realizandu-se numai
uscarea peliculei.Metoda se aplica pentru suprafete grunduite.
Sistemul de uscare prin radiatie-convectie este extrem de eficient pentru
cuptoarele de uscare pentru autobuze.Cuptorul este prevazut cu manta dubla
radianta incalzita de gaze arse si recirculare fortata a aerului.Cuptorul este inchis la
capete cu usi ghilotina si are sistem automat de supraveghere a arderii gazului
metan.




Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 17
C7

7 7. .5 5. .3 3. .T Te eh hn no ol lo og gi ia a u us sc ca ar ri ii i p pr ri in n r ra ad di ia at ti ie e. .

Radiatiile infrarosii sunt absorbite in mod diferit, in raport cu urmatoarele
criterii:
culoarea suprafetei corpului care absoarbe radiatiile;
culoarea vopselei aplicate;
grosimea piesei vopsite.

Razele infrarosii sunt absorbite in proportii diferite de diversele corpuri
asupra carora sunt proiectate.Corpurile mate,inchise la culoare absorb o
cantitate de caldura mai mare; uscarea in cuptoare cu radiatie se realizeaza
mai usor pentru vopsele negre sau de culoare inchisa.
Razele infrarosii sunt mai penetrante decat cele luminoase.Razele infrarosii nu
modifica modul de intarire a peliculei de vopsea, ci numai il accelereaza.
Grosimea piesei influenteaza modul de uscare: pelicula de vopsea se va
usca mai repede pentru o suprafata metalica mai subtire(are inertie termica
mai mica).
Intensitatea radiatiei calorice devine importanta la temperaturi mai mari
de 500
0
C.Rezulta ca, pentru uscare, agentii termici optimi sunt curentul
electric si gazele combustibile.
La uscare, distanta dintre sursa de radiatie si suprafata piesei trebuie sa
fie constanta.Piesele cu suprafete complexe, cu zone ascunse , vor evidentia
uscare neuniforma cu pericol de supraincalzire, deci de carbonizare a peliculei
de vopsea.
7 7. .5 5. .4 4. .C Ca ar ra ac ct te er ri is st ti ic ci il le e m me et to od de ei i d de e u us sc ca ar re e p pr ri in n
r ra ad di ia at ti ie e. .
La uscarea prin radiatie, caldura se transmite mai intens decat la uscarea
prin convectie.O parte din razele neabsorbite de pelicula sunt absorbite de
suprafata piesei.Uscarea se efectueaza de la interior catre exterior; evaporarea
componentelor volatile este lejera.
O temperatura mai ridicata la baza peliculei de vopsea favorizeaza
difuzia termica a vaporilor de diluant,determinand reducerea timpului de
uscare.
Uscarea pieselor cu grosimi diferite, in mod simultan, este interzisa
deoarece, in unele zone pelicula de vopsea se va carboniza.

Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 18
C7
7 7. .5 5. .5 5. .N No or rm me el le e d de e t te eh hn ni ic ca a s se ec cu ur ri it ta at ti ii i m mu un nc ci ii i. .
Uscarea pieselor vopsite in atmosfera halei se va face numai daca
sistemul de ventilatie corespunde cerintelor.
Cutorele de uscare sunt prevazute cu sisteme de captare si de evacuare a
noxelor.
Lucratorii care deservesc cuptoarele cu becuri incandescente vor purta
ochelari de protectie cu filtru de lumina, de culoare albastru-inchis.

7 7. .6 6. .U Us sc ca ar re ea a p pe el li ic cu ul le el lo or r d de e r re ep pa ar ra at ti ii i. .
In timpul procesului tehnologic de uscare, pelicula de vopsea se poate
deteriora local.Repararea zonelor deteriorate se face aplicand integral succesiunea
operatiilor(indreptare, grunduire, chituire, vopsire).
Defectele mici se repara astfel: slefuire locala, nivelarea suprafetei, vopsire
locala( numita vopsire de remaniere).
Vopsirea de remaniere se realizeaza in doua moduri:
1. vopsirea prin pensulare;
2. vopsirea prin pulverizare.
La remediere, se recomanda utilizarea unei vopsele similare, acceasi metoda
de uscare.Cea mai simpla metoda este , pentru uscare, cu o lampa infrarosu.
Becul se pozitioneaza la 10-15 cm fata de suprafata piesei, se mentine 20-30
minute.In timpul uscarii , lampa infrarosu se deplaseaza lent.
Uscarea se poate realiza si natural(la aer), dar calitatea este nesatisfacatoare.

7 7. .7 7. .U Us sc ca ar re ea a p pe el li ic cu ul le el lo or r a ap pl li ic ca at te e p pe e m ma at te er ri ia al le e
n ne em me et ta al li ic ce e. .
La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe lemn, se ia in considerare
porozitatea care reprezinta 50-80% din volumul total.Pelicula de vopsea
blocheaza posibilitatea eliminarii vaporilor de apa si a aerului in atmosfera,
provocand deterioarea acesteia.
Umiditatea lemnului este un alt factor care influenteaza procesul de
uscare.
La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe materiale plastice, se acorda
atentie deosebita compatibilitatii dintre materialul plastic si materialul de
vopsire.
La uscare se utilizeza cuptoare de uscare prin convectie.Aerul este trecut
printr-o baterie de incalzire cu apa calda,abur sau curent electric.

Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 19
C7
Temperatura aerului cald are valori intre 70-80
0
C.Temperatura optima este de
60
0
C.
Pentru a evita contractia lemnului la uscare se introduce artificial o anumita
umiditate (6-9%).
Evitarea aparitiei basicilor se realizeaza prin zvantarea pieselor vopsite la aer
si se continua cu procesul de uscare pe cale artificiala.Piesele vopsite se vor raci lent.
Cuptoarele de uscare sunt cu actiune periodica sau continua.

7 7. .8 8. .D De ef fe ec ct te e d de e u us sc ca ar re e a al le e p pe el li ic cu ul le el lo or r d de e v vo op ps se ea a. .

Tabelul 7.8.1.



Metode de uscare a peliculelor de vopsea
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 20
C7


7 7. .9 9. . T Te es st t d de e e ev va al lu ua ar re e s su um ma at ti iv va a. .
Testul de evaluare sumativa METODE DE USCARE A PELICULELOR
DE VOPSEA
este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf.
Cele doua fise pot fi accesate mai jos:

Fisier Word Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular:
MECANICA_XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI

FISIER VIDEO

Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 10p
Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice operatiei de uscare:
Uscarea reprezinta.......................................................... din stare lichida ................................., cu
formarea .......................................elastice si rezistente.
Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Daca , prin uscare, peliculele isi modifica compozitia chimica, atunci se numesc: a) transformabile; b)
netransformabile; c) semitransformabile.
2. Uscarea in cuptor a peliculelor transformabile se face la temperatura de : a) 120-150
0
C ; b) 60-80
0
C.
3. Uscarea accelerata a peliculelor se poate face prin: a) convectie; b) radiatie; c) radiatie-convectie.
4. Incalzirea cuptoarelor prin inductie utilizeaza: a) curenti de intensitate electrica mare; b) curenti de
inalta frecventa.
5. Uscarea prin inductie prezinta urmatoarele avantaje: a) se reduce timpul de uscare; b) se reduce
porozitatea peliculei; c) se obtine o uscare uniforma.
6. Instalatia utilizata la uscare prin inductie cuprinde: a) cuptor de uscare; b) dulap de uscare; c)
convertizor.
7. Cuptorul de uscare de la uscarea prin inductie are forma : a) unei camere de uscare; b) unui tunel; c)
unui dulap de uscare.
8. La uscarea prin convectie, caldura este transmisa de : a) un mediu solid; b) un mediu gazos(aerul) .
9. Circulatia caldurii la uscarea prin convectie este : a) naturala; b) fortata; c) semifortata.
10. La cuptoarele-camera cu actiune periodica, agentul termic este: a) aburul; b) apa calda; c) curentul
electric.
11. La uscarea in cuptoare cu actiune continua, operatia cuprinde: a) uscarea initiala; b) uscarea
intermediara; c) uscarea principala; d) uscarea finala.
12. Uscarea peliculelor prin radiatie utilizeaza: a) radiatii X; b) ultrasunete; c) radiatii infrarosii.
13. Uscarea peliculei prin radiatii se realizeaza : a) dela partea inferioara a piesei in sus; b) de la partea
superioara a piesei in jos.
14. Gradul de absorbtie al radiatiilor infrarosii depinde de : a) grosimea peliculei de vopsea; b) culoarea
peliculei de vopsea; c) luciul peliculei de vopsea.
15. La uscarea prin radiatie: a) se impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula: b) nu se
impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula.
16. In functie de sursa de radiatie se utilizeaza; a) rezistoare electrice de mare putere; b) becuri cu
incandescenta; c) arzatoare de gaze.
17. Cuptoarele utilizate la uscarea peliculelor aplicate pe lemn transmit caldura: a) prin radiatie; b) prin
convectie.
18. Temperatura dezvoltata la uscarea peliculelor aplicate pe lemn este: a) 100
0
C; b) 60
0
C.
19. Racirea pieselor nemetalice acoperite cu pelicula de vopsea se face: a) lent; b) rapid; c) natural.



Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele



Tanase Viorel 2

Subiectul 2 10p
Sa se identifice instalatia din imaginea de mai jos,precizandu-se destinatia sa:


Figura 2.1
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. Uscarea peliculelor prin conductie se aplica la piese de rotatie. ( )
2. Temperatura pieselor, la trecerea lor prin cuptor cu conductie poate sa ajunga la 200-300
0
C.( )
3. La uscarea prin convectie,gazele arse se evacueaza integral. ( )
4. In cuptoarele-camera, piesele se misca permanent. ( )
5. Cuptoarele tunel cu functionare in paralel se mai numesc cu parcurs dublu. ( )
6. Cuptoarele tunel nu au niciodata ambele guri deschise. ( )
7. Razele infrarosii sunt mai penetrante decat cele luminoase. ( )
8. Razele infrarosii,prin actiunea lor, modifica modul de intarire al peliculelor. ( )
9. La utilizarea radiatiilor calorice, temperatura dezvoltata este mai mica de 500
0
C. ( )
10. Cuptoarele incalzite cu gaze au spatiul de ardere izolat de atmosfera cuptorului. ( )



Subiectul 4 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la metodele de uscare ale peliculelor
de vopsea:

A B
1 Cuptoarele de uscare pentru autobuze a panouri
2 Metodele de aplicare ale voselei de remaniere b se recunoaste dupa culoarea albastruie
3 Cuptorele mobile se construiesc c uscarea autobuzelor si troleibuzelor
4 La arzatoarele cu gaz,dozajul gaz-aer d tipul tunel continuu
5 Cuptoarele mobile se utilizeaza e vopsirea cu pensula sau pulverizarea




Capitolul Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
Tanaviosoft 2009


TANASE VIOREL
2009





Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 1
C8




8 8. .1 1. . N No ot ti iu un ni i d de es sp pr re e c co or ro oz zi iu un ne ea a s su up pr ra af fe et te el lo or r
n ne em me et ta al li ic ce e. .
8 8. .2 2. . F Fa ac ct to or ri ii i d de eg gr ra ad da ar ri ii i c co or ro os si iv ve e a a m ma at te er ri ia al le el lo or r
n ne em me et ta al li ic ce e. .
8 8. .3 3. . M Ma at te er ri ia al le e u ut ti il li iz za at te e l la a p pr ro ot te ec ct ti ia a a an nt ti ic co or ro os si iv va a a a
s su up pr ra af fe et te el lo or r n ne em me et ta al li ic ce e. .
8 8. .4 4. . P Pr ro ot te ec ct ti ia a a an nt ti ic co or ro os si iv va a a a l le em mn nu ul lu ui i. .
8 8. .5 5. . P Pr ro ot te ec ct ti ia a a an nt ti ic co or ro os si iv va a a a m ma at te er ri ia al le el lo or r t te ex xt ti il le e. .
8 8. .6 6. . P Pr ro ot te ec ct ti ia a a an nt ti ic co or ro os si iv va a a a a ad de ez zi iv vi il lo or r s si i a a
m ma as st ti ic cu ur ri il lo or r. .
8 8. .7 7. . P Pr ro ot te ec ct ti ia a a an nt ti ic co or ro os si iv va a a a m ma at te er ri ia al le el lo or r p pl la as st ti ic ce e s si i
a a e el la as st to om me er ri il lo or r. .
8 8. .8 8. . P Pr ro ot te ec ct ti ia a a an nt ti ic co or ro os si iv va a a a a al lt to or r m ma at te er ri ia al le e
n ne em me et ta al li ic ce e. .







C Ca ap pi it to ol lu ul l
P Pr ro ot te ec ct ti ia a a an nt ti ic co or ro os si iv va a a a s su up pr ra af fe et te el lo or r n ne em me et ta al li ic ce e
Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 2
C8



1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei.
Competente
Exploateaz baze de date.
Prezint informaii incluznd text, numere i imagini.
Comunic prin Internet.

Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Vopsirea automobilului
Competente
Indica tipurile de coroziune.
Precizeaza metodele de protectie anticorosiva.
Efectueaza operatii de limitare a coroziunii.
Identific factorii ce determin apariia coroziunii

Standarde de pregatire profesionala




U Un ni it ta at ti i d de e c co om mp pe et te en nt te e
Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 3
C8
8 8. .1 1. . N No ot ti iu un ni i d de es sp pr re e c co or ro oz zi iu un ne ea a s su up pr ra af fe et te el lo or r
n ne em me et ta al li ic ce e. .
Materialele plastice si elastomerii sunt utilizate frecvent in constructia unor
piese, in domeniul industriei autovehiculelor.
Materialele plastice sunt produse termoplaste(polimeri).
Termoplasticitatea este proprietatea materialelor plastice de a deveni
plastice(se inmoaie) sub influenta caldurii si de a reveni la starea rigida prin racire.
Piesele din material plastic se pot prelucra prin presare, injectare in matrite,
termoformare.
Materialele plastice utilizate in domeniul auto sunt: plexiglas, polietilena,
polistiren, polipropilena si o serie de copolimeri.
Elastomerii sunt materiale care au la baza cauciucul natural,cauciucul sintetic.
Cele mai utilizate materiale din aceasta categorie sunt: cauciucul natural, cauciucul
poliizoprenic.Se pot obtine proprietati si caracteristici superioare prin introducerea
de pulberi, fibre.
8 8. .2 2. . F Fa ac ct to or ri ii i d de eg gr ra ad da ar ri ii i c co or ro os si iv ve e a a m ma at te er ri ia al le el lo or r
n ne em me et ta al li ic ce e. .
Degradarea corosiva a materialelor nemetalice are loc prin actiunea unor
medii, substante si agenti corosivi.

Degradarea prin lumina
Degradarea prin caldura
Degradarea prin oxidare
3
2
1







Degradarea prin precipitatii
Degradarea prin umiditate
Degradarea microbiologica
6
5
4


FACTORII DE
DEGRADARE







Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 4
C8
Consideratii tehnice.
1. Degradarea prin oxidare se intalneste la cauciucurile naturale , la cauciucurile
sintetice.Efectele degradarii prin oxidare sunt urmatoarele: decolorarea,
intarirea, fisurarea suprafetelor , ruperea materialelor.
2. Degradarea prin lumina se datoreaza radiatiei solare care accelereaza
procesul de imbatranire a materialelor plastice.Lumina este cauza efectului de
imbatranire directa(faza primara) si de imbatranire intarziata(faza secundara).
3. Degradarea prin caldura (variatiile de temperatura) se produce la materialele
termoplasete, care devin casante, iar proprietatile mecanice se reduc.
4. Degradarea prin umiditate se manifesta prin patrunderea sa in microfisuri,
pori pe care le maresc prin absorbtia de apa.Degradarea se evidentiaza prin
aparitia unor umflaturi.
5. Degradarea microbiologica se datoreaza unor agenti biologici care adera la
suprafata.Se modifica luciul suprafetei, apar colonii de mucegai.
6. Degradarea prin precipitatii(ceata, roua) se manifesta in acelasi mod ca si
umiditatea.

8 8. .3 3. . M Ma at te er ri ia al le e u ut ti il li iz za at te e l la a p pr ro ot te ec ct ti ia a a an nt ti ic co or ro os si iv va a a a
s su up pr ra af fe et te el lo or r n ne em me et ta al li ic ce e. .
Pentru protectia suprafetelor pieselor nemetalice(materiale plastice,
elastomeri) , se utilizeaza urmatoarele categorii de materiale:













Stabilizatori de temperatura
Antiozonanti
Stabilizatori de lumina
Dezactivanti
Antioxidanti
2

MATERIALE
UTILIZATE
5
4
3
1




Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 5
C8
Consideratii tehnice.
1. Protectia suprafetelor nemetalice este asigurata prin utilizarea de antioxidanti
din categoria fenolilor si aminelor.
2. Dezactivantii sunt compusi pe baza de fosfor si sulf.Au rolul de a evita
descompunerea perioxizilor inainte de disocierea lor .
3. Acesti compusi absorb razele de lumina ultravioleta, evitand deteriorarea
materialelor plastice si a elastomerilor.Din aceasta categorie fac parte
salicilatii, esterii fenil ai acidului benzoic.
4. Aceste substante evita efectul distructiv al ozonului(oxidare).
5. Din categoria stabilizatorilor de temperatura fac parte: sapunurile, sarurile de
plumb.Prin utilizarea lor, are loc o reducere a influentei caldurii asupra
pieselor din polimeri.

8 8. .4 4. .P Pr ro ot te ec ct ti ia a a an nt ti ic co or ro os si iv va a a a l le em mn nu ul lu ui i. .

Lemnul utilizat la constructia caroseriilor autocamioanelor si a remorcilor
auto, destinate a fi exploatate in climat temperat sau tropical, necesita protectie
anticorosiva.Acesta este influentat de umiditatea atmosferica.Intr-o atmosfera
uscata, prin pierderea umiditatii, lemnul se contracta, se poate fisura si isi reduce
proprietatile mecanice.Intr-o atmosfera umeda, lemnul se umfla si isi pierde
proprietatile izolante,termice si electrice.
Protectia suprafetelor lemnoase se mai numeste fungicizare.
Protectia suprafetelor lemnoase se face prin trei metode:
1. Fungicizare prin imersie.
2. Fungicizare prin pensulare.
3. fungicizare prin pulverizare.
In functie de solutiile utilizate pentru protectia lemnului, se desprind
urmatoarele metode:
Protectie cu solutie de naftenat de cupru si pentaclorfenol
Protectie cu solutie cu pentaclorfenol
Protectie cu solutie de Evinit
Protectie cu solutie de naftenat de cupru si betanaftol
4
3
2
1











Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 6
C8
1. Protectia cu solutie de naftenat de cupru si betanaftol.Se aplica pentru
ambalaje, podele si caroseria remorcilor pentru autovehicule.Pentru
fungicizarea prin imersie se utilizeaza cuva din otel captusita cu material
rezistent la solventii organici.Operatia de fungicizare se aplica de 2-3 ori,
materialul fiind expus la aer pentru uscare intre operatii.
2. Protectia cu solutie de naftenat de cupru si pentaclorfenol.La protectia
prin imersie, durata operatiei de fungicizare este de 15-30 minute,
urmata de uscare.Operatia de fungicizare se repeta de 2-3 ori.
3. Protectia cu solutie de pentaclorfenol.Metoda se aplica contra
biodegradarii lemnului.La protectia prin imersie se utilizeaza vase de
sticla sau cuve captusite cu material plastic rezistent.Parametrii
tehnologici sunt identici protectiei de la metoda anterioara.Dupa
fungicizare, lemnul este vopsit cu grun alchidic.
4. Protectia cu solutie de Evinit.Prin aceasta protectie se evita biodegrada-
rea lemnului, dar se asigura si proprietati ignifuge.Fixarea solutiei pe
lemn dureaza 2-3 saptamani.Dupa impregnare, lemnul se depoziteaza la
umbra.Pentru aplicare, solutia se incalzeste la temperatura de 60-70
0
C.
Protectia lemnului contra termitelor se face cu produsi clorurati(lindan,
dieldrin).

8 8. .5 5. . P Pr ro ot te ec ct ti ia a a an nt ti ic co or ro os si iv va a a a m ma at te er ri ia al le el lo or r t te ex xt ti il le e. .

Materialele textile utilizate la autovehicule(iuta, inul, bumbacul) sunt sensibile
la agenti biologici(bacterii, ciuperci).Prin protectia anticorosiva se blocheaza
actiunea acestor agenti biologici.
Se utilizeaza trei categorii de solutii:
1. Naftenat de cupru.
2. Naftenat de cupru si betanaftol.
3. Naftenat de cupru si pentaclorfenol.
Protectia se realizeaza prin spalare ( prin imersie).Se aplica pentru prelate,
panza de cort, echipament de protectie, huse, genti pentru scule.
Conditia esentiala este ca aceste solutii sa nu prezinte actiune toxica asupra
omului.
Pentru imersie se utilizeaza cuve din otel captusite cu material plastic.Durata
de imersie este de 30 minute,urmata de uscare la aer timp de 24 ore.In solutia
de imersare de poate introduce Preventol A3 Bayer.



Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 7
C8
8 8. .6 6. .P Pr ro ot te ec ct ti ia a a an nt ti ic co or ro os si iv va a a a a ad de ez zi iv vi il lo or r s si i a a m ma as st ti ic cu ur ri il lo or r. .
8 8. .6 6. .1 1. . P Pr ro od du us se e u ut ti il li iz za at te e. .
8 8. .6 6. .2 2. . M Ma as su ur ri i d de e p pr ro ot te ec ct ti ia a m mu un nc ci ii i. .

8 8. .6 6. .1 1. .P Pr ro od du us se e u ut ti il li iz za at te e. .

In industria constructoare de automobile se utilizeaza adezivi care sa
reziste factorilor termici, luminii ultraviolete, umiditatii excesive, prafului.
Adezivii care sa corespunda protectiei anitcorosive sunt pe baza de
cauciuc natural, cauciuc sintetic, hidrocarburi si derivati halogenati.
Masticurile sunt materiale utilizate in constructia de automobile, care au
rolul de etansare intre diferite componente care se asambleaza( aripi, capota,
parbriz, portbagaj).
Factorii de degradare care actioneaza asupra masticurilor sunt identici
cu cei care actioneaza asupra adezivilor.
Masticurile utilizate au la baza rasini sintetice, elastomeri, amestecuri de
polimeri.
Tabel 8.6.1.

ADEZIVI PRODUSE
Adezivi pe baza de cauciuc natural Inceziv, Soladez P-22
Adezivi pe baza de cauciuc sintetic Prenadez 100, 200, 300, 400
Adezivi pe baza de copolimeri Romeltex, Adeplast, Romertic,
Prenadez, Folbavol 333
Adezivi pe baza de macromolecule
saturate
Codez 100, Codez 222
MASTICURI PRODUSE
Masticuri plastice si elastomerice Romtix 75, 85, Micovit

8 8. .6 6. .2 2. .M Ma as su ur ri i d de e p pr ro ot te ec ct ti ia a m mu un nc ci ii i. .
Adezivii si masticurile au caracteristici tehnice care reclama masuri de
protectie speciale:
sunt produse toxice;
sunt produse inflamabile;
au capacitate de explozie.

Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 8
C8

Produsele Prenadez au la baza amestec de solventi(toluen, benzina de extractie),
care au tendinta de explozie si sunt inflamabile.Masurile de protectia muncii au un
caracter special:
echipamentul de protectie nu se confectioneaza din materiale care se pot
incarca electrostatic(fibre sintetice, lana).
se interzice fumatul sau apropierea unor surse deschise de foc.
in spatiile inchise , sistemul de ventilare trebuie sa functioneze permanent.
iluminarea se va face cu lampi portabile speciale.
zona de lucru este prevazuta cu sistem de prevenire si stingere a
incendiilor.
depozitarea adezivilor si a solventilor se face in incaperi speciale prevazute
cu sistem antiexplozie, cu sistem de ventilare.
benzina de extractie provoaca intoxicatii acute respiratorii, dureri de cap; se
recomanda utilizarea de masti cu filtru de aer.
toluenul influenteaza negativ sistemul nervos, are caracter exploziv; se
recomanda utilizarea de masti cu filtru de aer.
transportul adezivilor se face cu mijloace de transport speciale.
manevrarea produselor se va face fara a provoca socuri puternice.
temperatura in depozite va fi cuprinsa intre 15-30
0
C.

8 8. .7 7. .P Pr ro ot te ec ct ti ia a a an nt ti ic co or ro os si iv va a a a m ma at te er ri ia al le el lo or r p pl la as st ti ic ce e s si i a a
e el la as st to om me er ri il lo or r. .
Materialele plastice si elastomerii se utilizeaza la fabricarea de piese pentru
autovehicule exploatate in climat TA, TH si THA.
Materialele plastice se fabrica din polistiren, polietilena, PVC dur, polipropile-
na, plexiglas.





Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 9
C8
Tabel 8.7.1.
Materiale
plastice
Proprietati tehnologice
si mecanice
Utilizari Produse
comerciale
Polistiren Culori diferite.
Proprietati mecanice
superioare.
Rezista la actiunea
razelor ultraviolete.
Aparatori lampi de
semnalizare, de stop,
de mars inapoi.

Copolimer
acrilonitril-
stiren
Bun izolator.
Rezista la actiunea
razelor ultraviolete.
Rezista la tractiune.
Capace bobine de
inductie,capace dis-
tribuitoare.

Polietilena Capacitate
electroizolanta buna.
Conductoare de inalta
tensiune, de joasa
tensiune.

Poliacetat de
injectie
Rezistivitate si rigidi-
tate electrica buna.
Rezistenta mecanica
buna.
Carcase, capace la
baterii,acumulatoare.
Manere interioare
pentru usi.
Telmac
Delrin
PVC dur Rezistenta mecanica
buna.
Manere pentru usi.
Carcase, capace la
baterii,acumulatoare.

Polimetacrilat
de metil
Rezistenta mecanica
buna.
Piese ornamentale.
Placute, manere
interioare.
Plexiglas
Stirex
Polipropilena Proprietati mecanice
bune.
Elemente de suspen-
sie, capete lonjeroane,
traverse.


Din categoria elastomerilor fac parte amestecurile de cauciucuri si materiale
anticorosive.






Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 10
C8
Tabel 8.7.2.
Elastomeri Proprietati tehnologice
si mecanice
Utilizari Produse
comerciale
Cauciucul
natural
Garnituri pentru
frane.
Capace pentru
portbagaj.
Skomed
RMA
Cauciucul
alfametil-
butadien-
stirenic
Rezista la temperaturi
cuprinse intre -25 si
+70
0
C.
Garnituri.
Covoare pentru
interiorul autovehicu-
lelor
Carom 1500
Cauciucul
policloroprenic
Rezista la actiunea
uleiului, ozonului si la
temperaturi intre -30 si
110
0
C.
Garnituri.
Mansoane de radiator
Neopren
Denka S40
Butaclor Mn
30
Cauciucul
butadien-
stirenic
Rezista la temperaturi
cuprinse intre -30 si 80
0

C.
Furtun de radiator.
Chedere pentru usi,
aripi.
Capace portbagaj.
Buna
Europren
Cauciucul
butadien-
acrilo-nitrilic
Rezista la temperaturi
cuprinse intre -30 si
100
0
C.
Furtun de inalta
presiune.
Placi, mansoane, inele
de etansare
Perbunan
Butacril
Hycar
Cauciucul
neopren
Rezista la actiunea
hidrocarburilor.
Furtun de inalta
presiune.

Europren
Smoked
Neopren
Cauciucul
natural in
amestec cu
cauciuc sintetic
Rezista la temperaturi
intre 50-60
0
C.
Curele trapezoidale RMA 3
Cauciucul
etilenpropilenic
Temperatura maxima
50
0
C.
Garnituri de etansare
la caroserii.
Keltan 512

Cauciucul
butadien-acrilo
nitrilic
Furtune de legatura la
radiatoare,pompe
Butacril TH
Neopren
GRT
Cauciucul
fluorurat
Rezista la temperaturi
intre -10 si + 200
0
C.
Garnituri pentru
pompe,radiatoare
Tehnoflon
Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11
C8
8 8. .8 8. .P Pr ro ot te ec ct ti ia a a an nt ti ic co or ro os si iv va a a a a al lt to or r m ma at te er ri ia al le e n ne em me et ta al li ic ce e. .
Produsele din sticla si ceramica sunt atacate de catre mucegaiuri.Aceste
produse se protejeaza prin curatare periodica cu solutii de curatire, volatile in
contact cu aerul.
Pielea se utilizeaza pentru curele de prelata, colturile intarite ale huselor.
Pentru protectie se utilizeaza betanaftol, alcool etilic si ulei sulfatat.Fungicizarea se
realizeaza la tabacirea pieilor.
Cleiul de oase se poate proteja prin amestecare cu pentaclorfenol si Preventol
A3 Bayer.
Hartia se utilizeaza sub forma de placi cu grosimea de 2,5-50 mm impregnate
cu rasini fenolice si rasini epoxitice.Se intalneste in constructia aparatajului electric
al automobilului.
Sticlotextolitul se utilizeaza la izolarea bobinajelor generatoarelor de
curent.Acesta se impregneaza cu rasini epoxitice.
Stratificatele pe baza de bumbac se cunosc sub denumirile de stratitex si
textolit.Se utilizeaza pentru bucse, lagare, la motoarele electrice la stergatoarele de
parbriz, locuri de trecere ale conductoarelor.
Capitolul Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009


TANASE VIOREL
2009




Produse cosmetice pentru protectia anticorosiva
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 1
C9




9 9. .1 1. . G Ge en ne er ra al li it ta at ti i. .
9 9. .2 2. . P Pr ro od du us se e c co os sm me et ti ic ce e s su ub b f fo or rm ma a d de e s sp pr ra ay y. .
9 9. . 3 3. . P Pr ro od du us se e c co os sm me et ti ic ce e a ap pl li ic ca at te e. .

9 9. .1 1. . G Ge en ne er ra al li it ta at ti i. .
Produsele cosmetice pentru protectie anticorosiva completeaza protectia
initiala a suprafetelor sau refac starea initiala a acestora.Produsele se aplica pentru
caroserii, sasiuri exploatate in climat temperat sau tropical.
Produsele cosmetice se livreaza in butelii metalice, tuburi de material plastic.
Acestea se introduc sub presiune sau se vor aplica prin pensulare si prin
pulverizare.

9 9. .2 2. . P Pr ro od du us se e c co os sm me et ti ic ce e s su ub b f fo or rm ma a d de e s sp pr ra ay y. .
Produsele cosmetice pentru protectie anticorosiva sunt sub forma de spray, cu
autopolish, emulsie, terrent ferner spray.Acestea se aplica cu pistolul sau cu pensula
ca autobalsam kosipol, globo autohelege, lac hidroizolant, cleaner polish, procerin.




Produsul se livreaza in tuburi de material plastic.
Recomandari tehnologice :
suprafata caroseriei automobilului va fi spalata si stearsa pana la uscare.
produsul se va proiecta pe suprafata destinata lustruirii sub un unghi de
45
0
.
intinderea produsului se va face cu un tampon de vata.
lustruirea se face dupa 10-15 min. cu flanela.
dupa lustruire, automobilul se protejeaza prin adapostire timp de 2-3
ore.




C Ca ap pi it to ol lu ul l
P Pr ro od du us se e c co os sm me et ti ic ce e p pe en nt tr ru u p pr ro ot te ec ct ti ia a a an nt ti ic co or ro os si iv va a
Autopolish
Produse cosmetice pentru protectia anticorosiva
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 2
C9

Terent ferner spray


Produsul este livrat in tuburi metalice.Se utilizeaza pentru a inlatura petele de
asfalt si de bitum.
Recomandari tehnologice:
produsul se pulverizeaza sub un unghi de 90
0
.
dupa 1-2 minute, petele se inlatura cu o carpa moale.
se poate utiliza ulterior si autopolish.

9 9. .3 3. .P Pr ro od du us se e c co os sm me et ti ic ce e a ap pl li ic ca at te e. .

Aceste produse se aplica prin pulverizare cu pistolul de pulverizat sau prin
pensulare.
Autobalsam kosipol


Recomandari tehnologice:
produsul se aplica pe caroserie spalata si complet uscata.
inainte de intrebuintare, produsul se va agita puternic.
aplicarea produsului se face cu pistolul de pulverizat.
se usuca timp de 10-30 minute si apoi se lustruieste cu vata sau flanela.


Globo autopflege

Produsul se aplica pe caroseria uscata si curata prin pensulare, pulverizare.
Recomandari tehnologice:
produsul se aplica in strat subtire.
dupa 10-15 minute, produsul se inlatura cu carpa moale.
lustruirea se face cu vata sau flanela.






Produse cosmetice pentru protectia anticorosiva
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 3
C9

Cleaner polish

Produsul se livreaza in butoaie metalice.
Recomandari tehnologice:
produsul se aplica cu pensula sau cu carpa moale, uscata din bumbac.
dupa uscare, se sterge usor cu flanela.


Procerin

Produsul se utilizeaza pentru protectia suprafetelor metalice sau tratate
galvanic.
Recomandari tehnologice:
suprafetele se curata de praf sau se sterg cu white spirit.
produsul se aplica prin pulverizare sau prin pensulare.
se aplica doua straturi la interval de o ora.

Elaskon k 60


Produsul se utilizeaza pentru protectia anticorosiva a autovehiculelor.
Recomandari tehnologice:
automobilul se spala si se usuca.
aplicarea produsului se face pe suprafete mici.
dupa 5-10 minute se incepe lustruirea cu flanela sau vata hidrofila.


Capitolul Teste de evaluare sumativa
Tanaviosoft 2009


TANASE VIOREL
2009










Tanaviosoft 2008



An de completare
-nivelul 2-
Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto

Teste de evaluare sumativa
Teste de evaluare
Fisa de lucru







profesor
Tnase Viorel
2008



Tanaviosoft 2008



An de completare
-nivelul 2-
Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto

Modulul: Protectia anticorosiva a suprafetelor


Teste de evaluare sumativa







profesor
Tnase Viorel
2008
Notiuni despre coroziune



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Notiuni despre coroziune
Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor
Test de evaluare sumativa

Subiectul 1 5p
Completati spatiile goale cu notiunile corespunzatoare definitiei:
Coroziunea este ......................fizico-chimic de ...........................lenta a suprafetelor metalice de la
exterior catre..................sub actiunea unor......................corosivi.

Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Coroziunea influenteaza : a) rezistenta mecanica a pieselor; b) mentinerea constanta a dimensiunilor
pieselor; c) structura cristalina a metalelor si aliajelor.
2. Dupa modul de manifestare,coroziune este: a) coroziune locala; b) coroziune generalizata; c) coroziune
intercristalina.
3. Procesul de coroziune influenteaza: a) gradul de siguranta in exploatare a pieselor; b) gradul de poluare
al mediului; c) rezistenta la uzura si la oboseala.
4. Coroziunea la autovehicule se datoreaza actiunii urmatorilor agenti: a) aerosoli; b) suspensii elastice;
c)stropiri ; d) precipitatii atmosferice.
5. Coroziunea chimica poate fi : a) solida; b) lichida; c) gazoasa; d) uscata.
6. Coroziunea electrochomica are loc in prezenta de: a) curent electric; b) sarcini electrice; c) electrolit.
7. Fenomenul de pasivare este specific pentru: a) oteluri carbon nealiate ; b) oteluri aliate; c) aliaje de
aluminiu.
8. Coroziunea chimica uscata se datoreaza actiunii urmatorilor agenti corosivi: a) CO
2
; b) H
2
SO
4
; c) SO
2

d) N
2
.
9. Coroziunea de contact este specifica pentru: a) metale cu potentiale electrice egale; b) metale cu
potentiale electrice diferite; c) metale cu conductivitate electrica redusa.
10. Coroziunea filiforma se intalneste pentru urmatoarele categorii de materiale: a) oteluri; b) aliaje de
cupru; c) aliaje de aluminiu.
11. Coroziunea filiforma are loc la in urmatoarele conditii: a) umiditate 50% ; b) umiditate 65-95% ; c)
temperatura 40
0
C ; d) temperatura 15-30
0
C.
12. Factorii interni care influenteaza procesul de coroziune sunt: a) temperatura; b) umiditatea; c)
compozitia chimica a metalelor; d) structura cristalina a metalelor si aliajelor.
13. Viteza de coroziune a unei suprafete metalice creste daca: a) suprafata metalica este lucioasa; b)
suprafata metalica este rugoasa.
14. Structura cristalina grosolana determina: a)cresterea vitezei de coroziune; b) reducerea vitezei de
coroziune.
15. Care tratament termic favorizeaza procesul de coroziune: a)tratamentul termic de calire; b) tratamentul
termic de revenire; c) tratamentul termic de recoacere.




Notiuni despre coroziune



Tanase Viorel 2
Subiectul 3 30p
Pe baza schitelor de mai jos,identificati zonele preferentiale de coroziune la caroseria
autoturismului Dacia.Introduceti numerele inscrise pe desen in tabelul asociat imaginii.


Figura 3.1.
Tabelul 3.1

Zona preferentiala de coroziune a caroseriei Corespondenta numar
Traversa antisoc fata
Capetele lonjeroanelor
Lonjeroanele inferioare
Lonjeroanele superioare
Partile din spate ale lonjeroanelor
Traversele fata
Traversele spate
Suporturile bratelor inferioare
Fustele spate
Orificiile traversei spate
Suporturile lonjeroanelor din spate(partile centrale)
Notiuni despre coroziune



Tanase Viorel 3
Aripa fata
Usa fata
Usa spate
Aripa spate


Subiectul 4 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Precipitatiile atmosferice produc coroziunea imbinarilor elastice,la praguri,la aripi ( )
2. Aerosolii produc coroziunea ornamentelor, a barelor de protectie ( )
3. Suspensiile solide produc coroziunea capotei, a pavilionului ( )
4. Stopirile produc coroziunea la nivelul podelei, a aripilor ( )
5. Condensatele apar si cauzeaza procesul de coroziune in zona peretilor dubli ( )
6. Produsele datorate coroziunii lichide nu se dizolva ( )
7. Coroziunea atmosferica poate fi asociata cu coroziunea electrochimica ( )
8. Coroziunea datorata curentilor de aer este mai redusa fata de placi orientate inclinat ( )
9. Coroziunea salina si coroziunea alcalina sunt doua concepte similare ( )
10. Prin pasivizare apare o pelicula de oxid protector,densa ( )


Subiectul 5 15p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:

A B
1 La piesele din aluminiu si otel a prezenta umiditatii in zona metal-vopsea
2 Coroziunea filiforma se explica b coroziunea electrochimica
3 Coroziunea de contact se manifesta c condensate
4 Pilele galvanice apar d nu se folosesc vopsele pe baza de plumb
5 Coroziunea la contraaripi se datoreaza e intre arborele motor si platoul ambreiajului

Pregatirea suprafetelor metalice



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Pregatirea suprafetelor metalice
Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor
Test de evaluare sumativa


Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. La curatarea manuala , razuitoarele se folosesc pentru a inlatura: a) petele de rugina; b) urmele de
vopsea; c) tunderul; d) straturi groase de oxizi.
2. Pentru curatarea suprafetelor mari acoperite de oxizi se recomanda: a) perii de sarma; b) hartie
abraziva; c) polizoare.
3. Sablarea este o metoda de curatare mecanica bazata pe : a) actiunea chimica a unui jet de aer
comprimat; b) actiunea mecanica a unui jet de nisip antrenat de aerul comprimat; c) actiunea abraziva a
unui jet de alice metalice(fonta alba).
4. Sablarea cu nisip se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-25
0
C; b)
temperatura de minimum 15-25
0
C ; c) umiditate maximum 65%.
5. La sablarea cu nisip, distanta optima intre suprafata piesei si duza este de : a) 150-350 mm; b) minimum
350 mm; c) minimum 35 cm.
6. Dupa sablare se trece la grunduire si vopsire: a) imediat; b) dupa 24 ore; c) dupa maximum 3-4 ore.
7. Sablarea cu alice se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-25
0
C; b)
temperatura de minimum 15-25
0
C ; c) umiditate maximum 65%.
8. Sablarea se aplica la piese; a) laminate,cu suprafete plane; b) cu sufluri,adancituri; c) piese
turnate,forjate.
9. Curatarea prin tobare are la baza: a) actiunea chimica a materialului abraziv; b) frecarea dintre piese sau
cu materialul abraziv.
10. La curatarea prin tobare umeda se utilizeaza; a) material abraziv; b) apa; c) solutie de acid sulfuric.
11. Prin degresare se inlatura: a) urmele de oxizi si vopseluri; b) urmele de grasimi; c) tunderul.
12. Degresarea pieselor feroase se poate face cu: a) solventi alcalini; b) solventi organici.
13. Operatia de degresare se poate face prin: a) imersie; b) stropire; c) pulverizare.
14. Degresarea electrolitica prezinta urmatoarele avantaje: a) pret de cost redus; b) timpul de curatare este
scurt; c) piesele de otel devin fragile.
15. Dupa operatia de degresare urmeaza operatiile de: a) uscare,spalare; b) spalare,uscare; c)
uscare,spalare,uscare.
16. Spalarea suprafetelor pieselor se face prin: a) imersie; b) pulverizare; c) stropire.
17. Uscarea suprafetelor pieselor se poate face: a) natural; b0 cu aer cald; c) cu aer rece; d) prin
centrifugare; e) cu rumegus.
18. Degresarea cu jet de solventi se aplica pentru: a) suprafetele materialelor feroase; b) suprafetele
materialelor neferoase.
19. Cea mai eficienta metoda de degresare este: a) prin imersie; b) prin pulverizare; c) cu jet de solventi; d)
cu vapori.
20. Decaparea cu acid sulfuric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu.
21. Decaparea cu acid clorhidric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu.
Pregatirea suprafetelor metalice



Tanase Viorel 2
22. Neutralizarea suprafetelor metalice feroase dupa decapare se face cu: a) solutie de carbonat de sodiu; b)
solutie de carbonat de potasiu; c) solutie de acid azotic.
23. Dupa decaparea suprafetelor metalice feroase urmeaza operatiile: a) neutralizare,uscare; b)
neutralizare,spalare in apa curgatoare, uscare; c) spalare in apa rece curgatoare,uscare cu aer cald.
24. Decaparea cu detergenti se aplica pentru: a) piese protejate prin vopsire cu urme de rugina; b) piese
protejate prin vopsire,exfoliate.
25. La decaparea initiala a aliajelor de aluminiu se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii de acid sulfuric.
26. La decaparea finala(albirea) a suprafetelor metalice neferoase se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii
acide.
27. Decaparea cuprului se realizeaza utilizand: a) solutii alcaline; b) solutii acide(acid sulfuric); c) amestec
de acid sulfuric si acid azotic.
28. Pentru decaparea cu acid sulfuric se utilizeaza: a) cuva de aluminiu; b) cuva de otel; c) cuva de otel
captusita cu tabla de plumb.

Subiectul 2 20p
Pe baza imaginilor din tabelul de mai jos, identificati in mod corespunzator materialele, sculele si
dispozitivele utilizate pentru curatarea suprafetelor si precizati destinatia lor:
Materiale Destinatie Scule,dispozitive Scule,dispozitive Destinatie

1



2






8







12


3



4





9




13


5



6





10




14


7


11



Pregatirea suprafetelor metalice



Tanase Viorel 3
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Nisipul utilizat la sablare se regenereaza(eliminarea impuritatilor, curatarea de tunder). ( )
2. La sablarea cu nisip nu sunt necesare masuri de protectia muncii deosebite. ( )
3. Sablarea cu alice se poate aplica pentru piese avand orice grosime. ( )
4. La curatarea prin tobare,nisipul cuartos reprezinta materialul abraziv utilizat. ( )
5. La degresarea prin imersie se foloseste o cuva din otel. ( )
6. Controlul gradului de degresare se face prin metoda filmului de apa. ( )
7. Degresarea electrolitica se poate face fara cuprare sau cu cuprare simultana. ( )
8. Uscarea cu aer cald se face la temperatura de 20-60
0
C. ( )
9. Degresarea cu vapori se face cu solventi anorganici. ( )
10. La degresarea aliajelor de aluminiu, magneziu nu se foloseste tricloretilena. ( )



Subiectul 4 20p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:

A B
1 La degresarea prin stergere se utilizeaza a in trei clase de finete
2 Degresarea prin imersie a pieselor neferoase b necesita utilizarea succesiva a trei cuve
3 La uscare prin centrifugare c se controleaza cu turnesol
4 Dupa spalare, urmele de acizi,alcalii d laveta,pensula,perie
5 Sablarea pieselor de otel se executa e timpul necesar este de 2-3 min

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor
Test de evaluare sumativa


Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Cadmierea are rezultate deosebite daca: a) ulterior se aplica pasivizarea; b) anterior se aplica pasivizarea
2. Stratul de cadmiu depus prin cadmiere este optim; a) 50 m; b) 5-20 m; c) 100 m.
3. Substantele utilizate pentru depunerea prin cadmiere sunt: a) oxid de cadmiu tehnic; b) sulfat de cadmiu
tehnic; c) cianura de zinc.
4. Dupa pasivizarea pieselor cadmiate se face obligatoriu: a) dezoxidarea prin incalzire a pieselor; b)
dehidrogenarea prin incalzirea pieselor.
5. Substantele utilizate pentru acoperirea prin zincare electrolitica sunt: a) oxid de zinc tehnic; b) cianura
de potasiu; c) cianura de sodiu tehnica.
6. Piesele care urmeaza a fi zincate necesita anterior: a) pasivizare; b) dehidrogenare; c) degresare; d)
decapare.
7. Cromarea dura se aplica pentru urmatoarele piese auto: a) ornamente; b) arbori cotiti; c) fusuri; d)
bolturi pentru pistoane.
8. Substantele utilizate la cromarea dura sunt: a) sulfat de strontiu; b) anhidrida cromica tehnica; c) cianura
de sodiu tehnica.
9. Dupa cromarea dura, piesele : a) se calesc termic; b) se finiseaza prin rectificare; c) se finiseaza prin
lustruire.
10. Fosfatarea la cald a metalelor feroase se realizeaza prin: a) stropire; b) imersie; c) pulverizare.
11. Substantele utilizate la fosfatarea suprafetelor metalice sunt: a) solutie apoasa de acid fosforic; b) solutie
apoasa de acid sulfuric; c) fosfat de zinc.
12. Eloxarea este o operatie de acoperire metalica aplicata pentru: a) aliaje de magneziu; b) oteluri aliate; c)
aliaje de aluminiu.
13. Substantele utilizate la eloxare sunt: a) acid sulfuric tehnic; b) carbonat de sodiu anhidru; c) carbonat de
potasiu.
14. Suprafetele acoperite prin eloxare; a) se pot lustrui; b) asigura capacitate electroizolanta; c) au
conductivitate electrica ridicata.
15. Prin pasivare se depune pe suprafata metalica: a) un strat protector de metal pur; b) un strat protector de
oxid metalic; c) un strat protector nemetalic.
16. Stanarea se aplica pieselor cu : a) conductivitate electrica ridicata; b) conductivitate termica redusa.
17. In cazul acoperirii suprafetelor metalice cu nichel-crom se utilizeaza: a) sulfat de nichel tehnic; b) anozi
din nichel electrolitic; c) anhidrida cromica.
18. Argintarea se aplica pieselor din : a) otel carbon ; b) cupru; c) oteluri aliate.
19. Acoperirea prin argintare comporta aplicarea urmatoarelor etape: a) postargintarea; b) preargintarea; c)
argintarea; d) argintarea dura cu luciu.
20. Aurirea se aplica pentru protectie anticorosiva in uramatoarele cazuri: a) piese ornamentale; b) aparatura
electronica de mare precizie.

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice



Tanase Viorel 2
Subiectul 2 30p
Identificati caracteristici specifice pentru fiecare metoda de acoperire metalica.Inscrieti in casuta
corespunzatoare metodei numerele respective.

Metoda de acope-
perire metalica
Nr. Caracteristici specifice metodelor de acoperire metalica
1 culoarea specifica acoperirii metalice este alb-argintie a Cadmierea

2 urmeaza spalare in apa rece curgatoare si pasivarea
3 portiunile pe care nu se face depunere,se protejeaza prin acoperire cu lacuri b Zincarea
4 culoarea specifica acoperirii metalice este gri-verzuie
5 dehidrogenarea se face prin incalzire in cuptoare cu aer cald( 150-200
0
C) c Cromarea dura
6 dupa lustruirea mecanica,piesele se degreseaza si apoi se cromeaza
7 culoarea specifica acoperirii metalice este alb-albastruie d Cromarea dura
combinata
8 culoarea specifica acoperirii metalice este alb-cenusie(tenta bej)
9 aspectul depunerii este imbunatatit prin adaugare de ulei rosu turcesc e Acoperirea cupru
nichel-crom
10 distanta dintre anod si catod este de 100-150m
11 se aplica prin folosirea pulverizatorului cu pistol sau cu pensula f Fosfatarea
12 se aplica pentru acoperirea pieselor din instalatiile de apa potabila
13 se aplica pentru realizarea de contacte in frecare la conductoare g Eloxarea
14 pentru lustruire se foloseste metoda electrochimica
15 se obtine suprafete colorate cu nuante din gama roscat-verde-albastru h Pasivarea
16 bonderizarea este o operatie asemanatoare realizata pe cale chimica
17 consta in acoperirea suprafetelor cu scopul de a mari aderenta materialelor i Grunduirea
reactiva
18 compactizarea este ultima operatie aplicata pieselor oxidate anodic
19 se aplica pentru a creste eficienta metodei de acoperire metalica j Stanarea
20 pentru a mari capacitatea de rezistenta la coroziune,se aplica initial cuprarea
21 ca utilaj se foloseste o cuva de otel captusita cu PVC k Acoperirea nichel-
crom
22 este o metoda aplicata pentru acoperirea suprafetelor la contactoare
23 metoda se aplica pentru aspect estetic,comercial l Argintarea
24 la depunerea electrochimica se utilizeaza sursa de curent continuu
25 materialele utilizate pentru pasivare sunt: bicromat de potasiu, H
2
SO
4
m Aurirea
26 grundurile reactive aplicate determina o culoare galben-verzuie









Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice



Tanase Viorel 3
Subiectul 3 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Stanarea termica consta in acoperirea suprafetelor cu staniu, prin imersie. ( )
2. In baia cu staniu topit se introduce ca fondant clorura de zinc. ( )
3. Indepartarea excesului de staniu topit se face prin centrifugare. ( )
4. In cazul zincarii termice se utilizeaza ca fondant clorura de zinc,clorura de amoniu. ( )
5. Acoperirea prin pulverizare a metalelor topite se face cu pistolul. ( )
6. Argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica. ( )
7. Grosimea stratului de aur depus prin aurire este de 1-3 mm. ( )
8. Baia de cromare este captusita cu otel antiacid. ( )
9. In cazul acoperirii cu nichel-crom, ordinea de depunere este crom-nichel. ( )
10. La eloxare, colorarea se realizeaza prin introducerea de coloranti sintetici. ( )



Subiectul 4 20p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:

A B
1 Acoperirea cu cupru-nichel-crom consta a aplicat peste stratul de cupru
2 Dupa cromarea alba(laptoasa) b depunerea a 3 straturi succesive
3 Nichelarea consta in acoperirea cu un strat c doua straturi succesive din Ni si Cr
4 Acoperirea nichel-crom consta in aplicarea d intre 10-14 m
5 Grosimea stratului depus prin argintare e se trece direct la cromarea dura




Tanaviosoft 2008



An de completare
-nivelul 2-
Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto

Modulul: Vopsirea automobilului
Teste de evaluare sumativa
Teste de evaluare
Fisa de lucru







profesor
Tnase Viorel
2008
Materiale de vopsire



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Materiale de vopsire
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa

Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Aplicarea materialelor de vopsire pe suprafete asigura: a) aspect estetic,comercial; b) rezistenta
mecanica superioara; c) protectie la coroziune.
2. In compozitia materialelor de vopsire intra: a) liant; b) pigmenti; c) materiale de umplutura.
3. Ordinea de aplicare a materialelor de vopsire este: a) grunduri,chituri,vopsele,emailuri,lacuri; b)
chituri,grunduri,vopsele,emailuri,lacuri.
4. Materiile prime care intra in componenta materialelor de vopsire sunt: a) lacurile; b) liantii; c)
vopselele; d) dizolvantii e) plastifiantii.
5. Sicativii sunt substante introduse in uleiuri avand rolul de: a) marire a timpului de uscare; b) reducere a
timpului de uscare; c) crestere a capacitatii de aderenta.
6. Din categoria rasinilor fac parte: a) pigmentii; b) copalul; c) selacul; d) colofoniul.
7. Care dintre materiale raman in pelicula protectoare dupa aplicare: a) pigmentii; b) dizolvantii; c)
plastifiantii.
8. Agentii stabilizatori au rolul de: a) crestere a duritatii peliculei protectoare; b) evitare a fenomenului de
sedimentare a pigmentilor.
9. Materialele de umplutura se utilizeaza sub forma de: a) pulberi fine; b) paste semilichide; c) lichide.
10. Agentii de umectare determina: a) cresterea tensiunii superficiale a lichidelor; b) reducerea tensiunii
superficiale a lichidelor.
11. Uleiurile siliconice au rolul de : a) stabilizare; b) umectare; c) antispumant; d) antioxidant.
12. Agentii de matisare determina caracterul peliculei protectoare de a fi: a) mata; b) semitransparenta; c)
lipsita de luciu.
13. Lacurile au la baza: a) rasini si dizolvanti; b) rasini si materiale de umplutura; c) rasini, dizolvanti si
uleiuri vegetale.
14. Emailurile sunt materiale de vopsire care au in compozitie: a) lacuri si materiale de umplutura; b) lacuri
si pigmenti metalici; c) lacuri si pigmenti nemetalici.
15. Grundurile sunt materiale de vopsire care au in compozitie: a) lacuri, pigmenti si materiale de
umplutura; b) uleiuri,pigmenti si materiale de umplutura; c) pigmenti si materiale de umplutura.
16. Proprietarea unui lac sau a unei vopsele de a da o pelicula uniforma se numeste: a) putere de acoperire;
b) viscozitate; c) capacitate de intindere.
17. Grundurile de culoare se aplica: a) dupa oparatia de grunduire; b) dupa chituire; c) inainte de chituire.
18. Uscarea unui email sau a unei vopsele se face: a) intr-o etapa; b) in doua etape; c) in trei etape.
19. Materialele de lustruire sunt: a) materiale abrazive; b) substante usor abrazive; c) amestecuri de
dizolvanti.
20. Puterea de acoperire a unui email sau vopsea este data de: a) marimea suprafetei acoperite; b) numarul
de straturi de vopsea; c) grosimea stratului de vopsea aplicata.



Materiale de vopsire



Tanase Viorel 2

Subiectul 2 25p
Identificati fiecare categorie de produs conform coloanelor A,B si C si inscrieti litera corespunzatoare in
casuta materialului(vezi exemplul):

Componentele materialelor de
vopsire
Produsele auxiliare Principalele produse de vopsire
A B C
1 Uleiurile 13 Sicativii
2 Lacurile 14 Emailurile
3 Agentii stabilizatori 15 Agentii de dispersie
4 Rasinile 16 Pigmentii
5C Grundurile 17 Chiturile
6 Agentii de umectare 18 Agentii antispumanti
7 Grundurile de culoare 19 Vopselele
8 Materialele de umplutura 20 Dizolvantii
9 Agentii antioxidanti 21 Agentii de matisare
10 Diluantii 22 Materialele de slefuit
11 Plastifiantii 23 Agentii antiscurgere
12 Materialele de lustruit




Subiectul 3 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Pigmentii sunt materiale de vopsire care dau culoare peliculei aplicate. ( )
2. Dizolvantii sunt substante solide,volatile care se evapora dupa aplicare. ( )
3. Agentii de dispersie nu favorizeaza raspandirea uniforma a pigmentilor. ( )
4. Agentii antioxidanti au la baza dizolvanti greu volatili. ( )
5. Efectul de culoare al emailurilor este dat de natura pigmentilor. ( )
6. Capacitatea de intindere a unui lac sau vopsea creste cu temperatura. ( )
7. Viscozitatea unui email sau vopsea se poate modifica introducand diluanti. ( )
8. Ambalajele din material plastic reactioneaza chimic cu produsele de vopsire. ( )
9. Temperatura in spatiile de depozitare este intre 5-20
0
C. ( )
10. Materialele de vopsire actioneaza asupra organismului pe doua cai. (F)









Materiale de vopsire



Tanase Viorel 3

Subiectul 4 10p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:

A B
1 Finetea de macinare a pigmentului a rosu,galben si albastru
2 Capacitatea de egalizare la intindere b alb si negru
3 Culorile cromatice sunt c putere de acoperire mai mare
4 Culorile acromatice sunt d emulsii de ceruri in apa
5 Materialele de lustruit e mai mare la vopselele pe baza de ulei

Subiectul 5 15p
Sa se rezolve artimogriful de mai jos:

Materiale de vopsire


1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12















Orizontal

1.La aplicarea vopselelor evita formarea spumei. 2.Cele utilizate in compozitie sunt vegetale.
3.Au caracter volatil. 4.Prin aplicarea lor dau culoarea finala.
5.Se aplica pentru uniformizarea suprafetelor 6.Din aceasta categorie face parte colofoniul.
7.Se mai numeste si sacz 8.Sunt lacuri cu pigmenti in compozitie.
9.Sunt substante care asigura transparenta 10.Aspectul peliculei obtinute nu este lucios.
11.Este componentul lichid al materialului de vopsire. 12.Au rolul de a reduce timpul de uscare.

Vertical

Asigura flexibilitatea si maleabilitatea peliculei protectoare.

Operatiile principale ale vopsirii



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Operatiile principale ale vopsirii
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa


Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Pentru acoperiri rezistente la umiditate se recomanda: a) emailuri pe baza de bitum; b) emailuri pe baza
de clorura de polivinil.
2. Pentru acoperiri rezistente la temperaturi mai ridicate se recomanda: a) emailuri epoxitice; b) emailuri
siliconice.
3. Intr-o cladire cu mai multe etaje,atelierul de vopsitorie se plaseaza la: a) parter; b) ultimul etaj.
4. Materialele de vopsire,pregatite pentru aplicare trebuie sa prezinte: a) viscozitate mare; b) viscozitate
medie; c) viscozitate mica.
5. Tendinta de separare a pigmentilor se datoreaza: a) naturii materialului pigmentilor; b) dizolvantului; c)
diferentei de densitate.
6. Pielita formata la suprafata vopselei: a) se amesteca cu masa de vopsea; b) se inlatura cat mai complet
posibil.
7. Prin grunduire se asigura: a) strat rezistent din punct de vedere mecanic; b) aderenta mai buna a
peliculei de vopsea.
8. Prin chituire se obtin urmatoarele : a) creste gradul de netezime al suprafetei; b) creste rezistenta
peliculei de vopsea.
9. Chituirea de cutit utilizeaza material sub forma: a) pasta; b) material diluat.
10. Slefuirea se aplica in urmatoarele scopuri: a) cresterea gradului de netezire dupa chituire; b) cresterea
gradului de netezire dupa vopsire.
11. Dupa chituire si slefuire se recomanda: a) aplicarea unei pelicule de vopsea; b) aplicarea unei pelicule
de email; c) aplicarea unei pelicule de lac.
12. Prin uscarea peliculei de vopsea se obtine: a) cresterea duritatii peliculei; b) cresterea elasticitatii
peliculei.
13. Grunduirea se aplica imediat dupa: a) chituire; b) pregatirea suprafetei; c) slefuire.
14. Cea mai economica si productiva metoda de grunduire este: a) prin pulverizare; b) prin imersie; c) prin
reflux.
15. Grosimea grundului aplicat este: a) 15-20m; b) 1,5-2mm; c) 30-40m.
16. Chitul se usuca normal daca se aplica un strat cu grosimea: a) maximum 0,5 mm; b) maximum 1 mm; c)
intre 0,5-1 mm.
17. Suprafata obtinuta prin slefuire are un aspect: a) sticlos; b) mat; c) semitransparent.
18. Rizurile care apar la slefuire: a) se inlatura complet; b) se mentin.
19. Pentru vopsirile decorative,pelicula de vopsea: a) se aplica dupa grunduire; b) direct pe metal.
20. Grosimea unei pelicule de vopsea uscata este: a) 15-20 m; b) 25-35 m.




Operatiile principale ale vopsirii



Tanase Viorel 2
Subiectul 2 30p
Pe baza cunostintelor dobandite, ordonati in mod logic operatiile procesului tehnologic prin care se
realizeaza vopsirea:
1. Curatarea suprafetelor metalice destinate operatiei de vopsire. (1)
2. Grunduirea suprafetelor metalice. ( )
3. Degresarea suprafetelor metalice. ( )
4. Pregatirea materialelor pentru vopsire( omogenizare,diluare). ( )
5. Lustruirea peliculei de vopsea aplicata. ( )
6. Uscarea suprafetelor metalice. ( )
7. Slefuirea suprafetelor metalice dupa chituire. ( )
8. Chituirea suprafetelor metalice. ( )
9. Decaparea suprafetelor metalice. ( )
10. Vopsirea(lacuirea) suprafetelor metalice. ( )
11. Uscarea peliculei de vopsea aplicata. ( )
12. Spalarea suprafetelor metalice. ( )




Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Alegerea procesului tehnologic de vopsire depinde de materialul de baza. ( )
2. Temperatura in atelierul de vopsitorie trebuie sa fie intre 18-20
0
C. ( )
3. Materialele de vopsire se livreaza de catre furnizor intr-o stare foarte vascoasa . ( )
4. Grundurile au la baza numai materiale de umplutura. ( )
5. Lustruirea stratului de chit se face numai pe cale umeda.. ( )
6. In cazul lemnului, lacul se aplica direct pe grund. ( )
7. Grunduirea se va aplica dupa racirea completa a suprafetelor pregatite. ( )
8. Se recomanda ca uscarea grundurilor sa se faca numai natural. (F)
9. Chiturile cu uscare rapida sunt cele nitrocelulozice. ( )
10. Peliculele pe baza de ulei nu se pot slefui.. ( )



Subiectul 4 10p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile referitoare la operatia de chituire introduse n
tabelul de mai jos:

A B
1 S nu se chituiasc pe a cantitatea de activator sau catalizator.
2 Aplicarea corect a chiturilor micoreaz b cu un aport de cldur
3 Timpul de aplicare al chiturilor depinde c produsele de poliester absorb apa
4 lefuirea se face uscat deoarece d grunduri acide, sau vopsea temoplastic.
5 Uscarea se poate accelera e timpul necesar pentru lefuirea lor ulterioar.

Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare


Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Calitatea procesului de vopsire prin pensulare depinde de: a) calitatea si natura vopselei; b) calitatea si
natura pensulei; c) viteza de aplicare a peliculei de vopsea.
2. Capacitatea de intindere a unei vopsele este influentata de : a) culoarea vopselei; b) viscozitate; c)
gradul de pregatire profesionala al lucratorului.
3. Vopsirea prin pensulare presupune un consum de materiale de vopsire: a) redus; b) moderat; c) mare.
4. La vopsirea prin pensulare se asigura: a) o patrundere buna a vopselei in pori; b) o patrundere redusa a
vopselei in pori.
5. Cele doua metode de vopsire analizate au un numitor comun: a) pretul de cost al operatie de vopsire este
redus; b) vopseaua se aplica prin intindere.
6. Vopsirea prin tamburare se aplica pentru piese: a) de dimensiuni medii; b) de dimensiuni mici; c) de
dimensiuni mari.
7. La vopsirea prin tamburare pelicula de vopsea se depune: a) neuniform; b) uniform.
8. Dupa vopsirea prin tamburare piesele sunt lasate: a) sa se usuce in aer liber; b) sa se usuce in tambur
care se roteste in tot timpul; c) se usuca in cuptor.
9. Vopsirea prin valtuire se aplica pentru : a) piese mici; b) piese cu suprafete intinse,plane.
10. In cazul vopsirii policolore prin valtuire, vopselele: a) se aplica simultan; b) se aplica succesiv.



Subiectul 2 20p
Pe baza schitei de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente
ale schemei:


Figura 2.1.

Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.



Tanase Viorel 2
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. La vopsirea policolora prin valtuire, uscarea se executa simultan. ( )
2. Uscarea pieselor vosite prin tamburare se mai numeste si uscarea la praf. ( )
3. Valtul de aplicare este in contact direct cu bazinul cu vopsea . ( )
4. Emailurile nitrocelulozice se preteaza vopsirii prin pensulare. ( )
5. Emailurile de ulei,rasini alchidice, nu se preteaza vopsirii prin pensulare. ( )
6. Vopsirea decorativa prin pensulare utilizeaza pensule obisnuite. ( )
7. Vopsirea prin pensulare nu se aplica pentru vopsele cu uscare rapida. ( )
8. La vopsirea prin tamburare,clopotul are miscare de rototranslatie. ( )
9. La vopsirea policolora,valturile au suprafata de lucru in relief. ( )
10. La vopsirea pri valtuire se utilizeaza pensule speciale de vopsire. ( )




Subiectul 4 20p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,regulile care influenteaza calitatea vopsirii prin pensulare:

A B
1 Prin cufundarea pensulei a se rade de marginile cutiei
2 Vopseaua se aplica in fasii late,intinse b intinderea finala este de sus in jos
3 La vopsirea suprafetelor verticale c se executa in directia luminii
4 Surplusul de vopsea d se inmoaie numai partea inferioara
5 La vopsirea tavanelor ultima intindere e pe o directie si apoi in directie transversala
6 La vopsirea pe lemn,ultimele intinderi f se aplica in lungul fibrelor

Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire


Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare



Subiectul 1 10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile corespunzatoare:
Vopsirea prin imersie consta in .......................obiectelor destinate vopsirii intr-o ........................
..............................; dupa scoaterea obiectelor, ....................................................se scurge din nou in baie.



Subiectul 2 20p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Vopsirea prin imersie se aplica la urmatoarele categorii de piese: a) piese de dimensiuni mari; b) piese
de dimensiuni mici; c) piese cu adancituri si gauri infundate.
2. Grosimea peliculei de vopsea aplicata prin imersie depinde de: a) viscozitatea si natura liantului; b)
viteza de uscare; c) volatilitatea si natura diluantului.
3. La o scoatere rapida a pieselor din baie: a) pelicula aderenta este subtire; b) pelicula aderenta este
groasa.
4. Vopsirea prin imersie se poate realiza intr-o : a) baie cu functionare discontinua; b) baie cu functionare
continua.
5. Asigurarea contra unui incendiu se realizeaza prin: a) utilizarea de spuma; b) golirea baii intr-un timp de
3-5 min. ; c) invadarea spatiului de deasupra baii cu CO
2
.
6. Pentru a evita depunerea pigmentului in baie se recomanda: a) circulatia continua a vopselei; b)
amestecarea periodica; c) filtrarea continua a vopselei.
7. Instalatia de vopsire prin imersie este protejata de exterior prin: a) pereti din tabla de otel; b) tunel cu
geamuri.
8. Piesele vopsite prin imersie se acopera cu o pelicula: a) de grosime uniforma; b) de grosime
neuniforma.
9. Vopsirea prin stropire se aplica pentru : a) piese cu suprafata mare; b) piese de dimensiuni mari dar
goale la interior.
10. Pieasa supusa vopsirii prin stropire este: a) stropita succesiv pe cele doua parti; b) stropita cu jeturi de
vopsea din toate partile.








Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire


Tanase Viorel 2
Subiectul 3 20p
Pe baza imaginii de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente
ale instalatiei de vopsire:



Figura 3.1.

Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. Din cauza volatilitatii dizolvantilor, viscozitatea vopselelor creste. ( )
2. Baia cu functionare discontinua are o cada paralelipipedica . ( )
3. Pe marginea baii se instaleaza sistem de ventilatie, prin refulare . ( )
4. Grosimea peliculei de vopsea este influentata de viteza de scoatere a piesei din baie. ( )
5. Baia cu functionare discontinua este prevazuta cu capac rabatabil. ( )
6. Deplasarea pieselor la vopsirea in baie continua se face cu lant transportor. ( )
7. Vopsirea prin stropire se aplica pentru piese cu suprafata mare,plina. ( )
8. La vopsirea prin stropire consumul de dizolvant este mai mic. ( )
9. Piesele vopsite prin imersie au pelicula de vopsea mai groasa la partea superioara. ( )
10. La vopsirea prin imersie si prin stropire,vopseaua scursa se recupereaza total. ( )

Subiectul 5 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la vopsirea prin imersie:

A B
1 Cu cat o vopsea este mai vscoasa a rugozitatea suprafetei
2 Aderenta peliculei de vopsea creste cu b doi dintre pereti sunt inclinati
3 Puritatea suprafetei piesei imersate c pelicula aplicata este mai graosa
4 Baia cu functionare continua d capacitatea de vopsire al zonelor ascunse
5 Un avantaj al vopsirii prin imersie e filtrare permanenta a vopselei

Vopsirea electroforetica


Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Vopsirea electroforetica.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare



Subiectul 1 10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice metodei de vopsire:
Electroforeza este metoda de.........................., prin intermediul.................................................., a
coloizilor de mediul dispersant, sau a ...........................foarte fine, prin depunere pe unul dintre
...................

Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Vopsirea electroforetica este insotita si de alte fenomene: a) electroosmoza; b) electroliza; c)
electrostatica.
2. Vopsirea electroforetica se aplica numai pentru: a) emailare; b) grunduire; c) lacuire.
3. Grosimea peliculei de grund aplicata este de: a) 10 m; b) 25-40 m; c) 50 m.
4. Piesa se introduce in baia pentru grunduire: a) treptat; b) brusc.
5. Baia pentru vopsirea electroforetica se leaga la : a) anod; b) catod.
6. Tensiunea electrica intre anod si catod este: a) 100000 V; b) 1000 V; c) 80-150 V.
7. La vopsirea electroforetica se utilizeaza cu : a) vopsele solubile in apa; b) vopsele foarte diluate.
8. In timpul operatiei de vopsire se recomanda: a) incalzirea vopselei din baie; b) racirea vopselei din baie.
9. Temperatura vopselei la vopsirea electroforetica este de : a) 30
0
C; b) 60
0
c ; c) 90
0
C.
10. Pentru a evita degajarea de oxigen pe anod ,in baie se introduce: a) mediu slab alcalin; b) mediu apos
aproape neutru; c) mediu apos acid.
11. Pelicula obtinuta prin vopsire electroforetica este: a) densa,uniforma ca grosime; b) rara, uniforma ca
grosime;c) densa, neuniforma ca grosime.
12. Aplicarea a doua pelicule succesiv, inainte de uscare, reprezinta procedeul: a) umed pe uscat ; b)
umed pe umed.
13. Dispozitivul de sustinere a piesei se leaga la: a) anod; b) catod.
14. La vopsirea electroforetica se constata: a) pierderi mari de material de vopsire; b) pierderi mici de
material de vopsire.
15. Vopsirea electroforetica nu ofera rezultate bune la: a) vopsirea cu materiale de culoare inchisa; b)
vopsirea cu materiale de culoare deschisa.








Vopsirea electroforetica


Tanase Viorel 2
Subiectul 3 20p
Pe baza imaginii de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente
ale instalatiei de vopsire:


Figura 3.1


Figura 3.2

Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. Substanta coloidala este incarcata negativa si se depune la anod. ( )
2. La vopsirea electroforetica,tendinta de sedimentare a pigmentilor este redusa. ( )
3. Prin depunere,rezistenta electrica a stratului de vopsea creste . ( )
4. Vopsirea electroforetica nu se aplica pentru piese bune conducatoare de electricitate. ( )
5. Pelicula de vopsea poate fi spalata fara a fi uscata in prealabil. ( )
6. La vopsire, piesele de dimensiuni mari se introduc vertical. ( )
7. La introducerea rapida a pieselor,se recomanda reducerea marimii curentului electric. ( )
8. Vopsirea electroforetica intra in categoria metodelor de vopsire prin imersie. ( )
9. Electroliza se produce atunci cand apa de diluare a vopselei contine electroliti. ( )
10. Vopsirea electroforetica se aplica in productia de serie mica. ( )

Subiectul 5 10p
Vopsirea electroforetica


Tanase Viorel 3
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,regulile care influenteaza calitatea vopsirii electroforetice:

A B
1 Vopselele solubile in apa sunt formate a se ataseaza un bazin secundar
2 Viteza de saturare cu vopsea b se confectioneaza din tabla de otel
3 Pericolul de formare a porilor c molecule mari dispersate in mediul apos
4 Bazinul pentru vopsirea electroforetica d este foarte redus
5 Pentru alimentarea cu grund proaspat e nu este uniforma pe toate suprafetele




Vopsirea prin reflux



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin reflux
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare

Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:

1. Vopsirea prin reflux face parte din categoria metodelor de vopsire: a) prin pulverizare; b) prin stropire;
c) prin imersie; d) prin tamburare.
2. Cauza obtinerii unei pelicule neuniforme este: a) variatia viscozitatii; b) variatia densitatii; c) variatia
temperaturii de lucru.
3. Atmosfera saturata in vaporii dizolvantului evita: a) variatia temperaturii in tunel; b) variatia viscozitatii
in zona B a tunelului.
4. La vopsirea in reflux, umiditatea relativa se apropie de : a) 100% ; b) 90% ; c) 50% .
5. In tunel, temperatura este: a) constanta; b) variabila in zonele A,B si C.
6. Viscozitatea vopselei datorita recircularii: a) ramane constanta; b) creste; c) scade.
7. Timpul de mentinere a pieselor in atmosfera saturata de vapori este: a) minimum 1 ora; b) minimum 30
min. ; c) maximum 30 min.
8. Pentru a reduce lungimea tunelului,instalatia prezinta: a) cale dubla de transport; b) viteza de deplasare a
pieselor marita.
9. In zona de stropire,bazin este: a) umplut cu grund; b) compartimentat pentru grund si apa de diluare.
10. Instalatia de vopsire prin reflux se caracterizeaza prin: a) automatizare totala; b) productivitate inalta.


Subiectul 2 20p
Pe baza schemei de principiu de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:


Figura 2.1
Vopsirea prin reflux



Tanase Viorel 2












Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. La vopsire prin reflux,utilizarea dizolvantilor organici poate determinarea aparitia exploziei. ( )
2. Vopsirea prin reflux reprezinta o perfectionare a metodei de vopsire prin imersie. ( )
3. Evitarea pericolului de explozie are la baza utilizarea vopselelor solubile in apa. ( )
4. Temperatura din tunel este inferioara celei din atelierul de vopsire. ( )
5. Vopsirea prin reflux reprezinta o varianta superioara a vopsirii prin stropire. ( )
6. Forta ascensionala a aerului cald mentine atmosfera saturata in zona C a tunelului. ( )
7. Calitatea peliculei obtinuta prin reflux este superioara celei obtinute la vopsirea prin pulverizare ( )
8. La vopsirea prin reflux se utilizeaza stabilizatori care au un pret de cost ridicat. ( )
9. Vopsirea prin reflux asigura o pelicula relativ uniforma ca grosime. ( )
10. Grundurile solubile in apa manifesta tendinta de spumare. ( )



Subiectul 4 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile corespunzatoare metodei de vopsire prin reflux:

A B
1 Calitatea peliculei obtinuta prin reflux a flow-coating
2 Circulatia grundului pentru stropire b adaos de amoniac
3 In agentul de stabilizare c de la partea superioara catre cea inferioara
4 Stabilizarea peliculei pe o suprafata verticala d nu egaleaza pe cea obtinuta prin pulverizare
5 Vopsirea prin reflux e pompa cu roti dintate




Vopsirea in pat fluidizat



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Vopsirea in pat fluidizat.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare

Subiectul 1 10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice metodei de vopsire:
Vopsirea in pat fluidizat este un procedeu de.......................................... situat la granita
dintre............................................................................ si cea cu materiale....................................

Subiectul 2 20p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:

1. Pentru vopsirea in pat fluidizat este necesar ca piesele: a) sa fie incalzite in prealabil; b) sa nu fie
preincalzite.
2. Vopsirea in pat fluidizat depinde de urmatorii factori: a) conceptia si forma piesei; b) modul de pregatire
a suprafetei; c) alegerea si aplicarea stratului.
3. In timpul fazei de solidificare a peliculei se poate intampla: a) micsorarea grosimii peliculei; b) ruperea
peliculei aplicate; c) nu se imtampla nimic.
4. Degresarea suprafetelor supuse vopsirii prin acesta metoda de vopsire: a) reprezinta o prioritate; b) este
o operatie obisnuita.
5. Decaparea suprafetelor supuse vopsirii prin aceasta metoda este: a) o problema complexa; b) nu
reprezinta o problema deosebita.
6. Dupa operatiile de degresare si decapare se aplica: a) operatia de acoperire cu pelicula de RILSAN; b)
operatia de grunduire.
7. Piesele pregatite prin operatiile anterioare sunt supuse incalzirii la: a) temperatura de 100
0
C; b)
temperatura de 280-400
0
C.
8. Pulberea este mentinuta in suspensie prin actiunea: a) unui gratar vibrator; b) aerului comprimat; c)
pulberea este pulverizata.
9. Partea inferioara a baii de cufundare se numeste: a) camera de imersie; b) camera de linistire; c) camera
de agitare.
10. Timpul de imersare la aceasta metoda este cuprins intre: a) 3-5 min. ; b) 3-5 secunde; c) 35 secunde.











Vopsirea in pat fluidizat



Tanase Viorel 2
Subiectul 3 20p
Pe baza schemei de principiu de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:


Figura 3.1












Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. Cuva contine pulbere de vopsea aflata in suspensie datorita aerului comprimat. ( )
2. In contact cu suprafata incalzita a piesei particulele de rasina polimerizeaza. ( )
3. Vopsirea in pat fluidizat se aplica pentru vopsirea masinilor de spalat,a aparatelor de aer conditionat.
( )
4. Prin incalzire la 350-400
0
C,urmele de grasimi se carbonizeaza. ( )
5. Pentru eliminarea oxizilor se pot utiliza solutii acide de degresare. ( )
6. Pentru grunduire se recomanda acoperirea suprafetelor prin pulverizare cu pistolul. ( )
7. Dupa vopsirea in pat fluidizat,piesele se racesc rapid. ( )
8. Racirea rapida se aplica pentru a obtine acoperiri mate. ( )
9. La aparitia unor defecte,remedierea se face prin aruncare de pulbere cu mana. ( )
10. Grosimea pulberii aplicate este cuprinsa intre 25-30 m. ( )

Vopsirea in pat fluidizat



Tanase Viorel 3

Subiectul 5 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la metoda de vopsire in pat fluidizat:

A B
1 Vopsitorul are manusi a incalzire cu arzator cu flacara de gaz metan
2 Cand forma piesei este complexa b proportionala cu inaltimea spatiului pentru
pulbere
3 Remedierea se face prin c placi de broz microporos
4 Presiunea pentru fluidizarea baii de pulbere d tesatura de azbest
5 Trecerea aerului comprimat e trebuie agitata usor


Vopsirea prin pulverizare



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin pulverizare.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa



Subiectul 1 5p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice metodei de vopsire:
Vopsirea prin pulverizare consta in ......................................sub forma de ............................................
,care, depunandu-se in aceasta stare, .....................................................................................................

Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Pelicula obtinuta prin pulverizare se deosebeste de cea obtinuta prin pensulare: a) prin grosimea
peliculei; b) prin aspectul sau; c) prin urmele lasate .
2. La pistoalele cu alimentare interna exista: a) cupa inferioara; b) cupa superioara; c) nu exista cupa.
3. Dupa modul de alimentare cu vopsea, pistoalele pentru pulverizare sunt: a) prin refulare; b) prin
gravitatie; c) prin aspiratie; d) prin presiune.
4. Pistoalele cu alimentare externa necesita alimentare: a) de la o cupa superioara; b) de la o cupa
inferioara; c) de la o statie centralizata.
5. Metodele de pulverizare a vopselei sunt: a) pulverizare gravitationala; b) pulverizare pneumatica; c)
pulverizare hidraulica; d) pulverizare centrifugala.
6. Caile pentru reducerea viscozitatii materialelor de vopsire sunt: a) incalzirea materialelor de vopsire; b)
racirea materialelor de vopsire; c) diluarea materialelor de vopsire.
7. Latimea urmei de vopsea la vopsirea prin pulverizare este: a) intre 20-50 mm; b) intre 200-500 mm.
8. Distanta de pulverizare este cuprinsa: a) intre 15-40 mm; b) 150-400 mm; c) 400-500 mm.
9. Vopseaua se incalzeste inainte de vopsire; a) cu 10 minute inainte; b) imediat inainte de aplicare.
10. Incalzirea vopselei se face in conditii optime utilizand: a) aer cald; b) apa calda.
11. Prin incalzirea materialelor de vopsire :a) se reduce consumul de diluant cu 50-75%; b) se reduce
consumul de diluant cu 80-90%.
12. La vopsirea prin pulverizare pneumatica se utilizeaza separator de apa si ulei pentru: a) materialele de
vopsire cu impuritati: b) aerul comprimat.
13. La vopsirea prin pulverizare hidraulica : a) se utilizeaza aer comprimat; b) nu se utilizeaza aer
comprimat.
14. Pistoalele hidraulice pot fi: a) cu actionare electromecanica; b) cu actionare electromagnetica; c) cu
perna de gaz.
15. Pompele hidraulice pentru vopsire sunt: a) cu piston; b) cu sertarase; c) cu pinioane.





Vopsirea prin pulverizare



Tanase Viorel 2

Subiectul 3 10p
Pe baza imaginilor de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 3.1 Figura 3.2










Subiectul 4 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. Prin vopsirea prin pulverizare se obtine o pelicula densa,cu particule fine. ( )
2. Dimensiunea particulelor depuse prin pulverizare este intre 20-60 m. ( )
3. Vopsirea prin pulverizare formeaza o ceata de vopsea cu potential de explozie. ( )
4. Capul de pulverizare este constiutit din ajutaje pentru materialul de vopsire si pentru aerul comprimat
( )
5. Ajutajele si acul de inchidere se confectioneaza din bronz dur. ( )
6. Jetul de vopsea are forma eliptica cu varful catre axa pistolului. ( )
7. Pentru aplatizarea jetului de vopsea ajutajul este prevazut cu mai multe orificii. ( )
8. Temperatura de fierbere a componentelor volatile trebuie sa fie sub temperatura de incalzire a
materialelor de vopsire. ( )
9. Incalzitorul se plaseaza intre sursa de alimentare a pistolului cu vopsea si pistol. ( )
10. Pistoalele automate de vopsire prin pulverizare se utilizeaza numai in pozitie fixa. ( )



Vopsirea prin pulverizare



Tanase Viorel 3
Subiectul 5 20p
Sa se identifice tipurile de pistoale de vopsit prin pulverizare si sa se precizeze elementele componente:

Pistol de vopsire prin pulverizare Tip Parti componente





1






2






3






4






Vopsirea prin pulverizare



Tanase Viorel 4

Subiectul 6 15p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la vopsirea prin pulverizare:

A B
1 La aplicarea vopselor preincalzite a permite pulverizarea vopselei fara
compresor
2 Pulverizarea hidraulica transforma un lichid b lucrari ocazionale
3 Pistolul cu perna de gaz c scade concentratia de vapori de dizolvanti
4 Utilizarea pistolului electromagnetic d lucrari de reparatii
5 Utilizarea pistolului cu perna de gaz e in particule pulverizate sub actiunea
presiunii

Vopsirea electrostatica



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Vopsirea electrostatica.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare



Subiectul 1 30p

Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:

1. Metoda consta in pulverizarea particulelor de vopsea; a) incarcate cu sarcini negative; b) incarcate cu
sarcini pozitive.
2. Piesa supusa vopsirii electrostatice este legata la: a) polul pozitiv(anod); b) polul negativ(catod).
3. La vopsirea electrostatica,curentul utilizat in instalatie este : a) curent continuu; b) curent alternativ.
4. Tensiunea electrica de alimentare a instalatiei este: a) 60-120 V; b) 60-120 kV.
5. Pentru depunerea optima a peliculei de vopsea este necesara: a) o pulverizare normala; b) o pulverizare
cat mai fina.
6. Traiectoriiile particulelor de vopsea sunt influentate de urmatoarele forte: a) forta centrifuga; b) forta
centripeta; c) forta electrostatica.
7. Factorii care conduc la o finete ridicata a peliculei depuse sunt: a) viscozitatea mica a vopselei; b)
diametrul mic al cupei; c) turatia ridicata.
8. Distanta intre cupa si suprafata piesei este: a) maximum 25 cm; b) minimum 25 cm; c) minimum 25
mm.
9. Vopsirea electrostatica se aplica pentru: a) piese cu configuratie simpla; b) piese cu configuratie
complexa.
10. Directia axei cupei la vopsirea electrostatica trebuie sa fie: a) perpendiculara pe suprafata piesei; b)
inclinata in raport cu suprafata piesei.
11. Instalatiile utilizate sunt: a) fixe; b) semiportabile; c) portabile.
12. Alimentarea pistolului cu vopsea se face : a) datorita gravitatiei; b) cu aer comprimat; c) cu perna de aer.
13. Pulverizarea vopselei se poate face: a) hidraulic; b) centrifugal; c) pneumatic.
14. Cabina de vopsire electrostatica este prevazuta cu instalatie de stins incendii pe baza de: a) spuma; b)
monoxid de carbon; c) dioxid de carbon.
15. La vopsirea electrostatica, consumul de vopsea se reduce fata de vopsirea prin pulverizare: a) cu 30-
40% ; b) cu 20-30% ; c) cu 50-60%.


Subiectul 3 20p
Pe baza imaginilor de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:




Vopsirea electrostatica



Tanase Viorel 2


Figura 3.1 Figura 3.2


Figura 3.3 Figura 3.4















Vopsirea electrostatica



Tanase Viorel 3

Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. Vopsirea electrostatica este un procedeu cu raspandire relativ restransa ( )
2. Operatia de vopsire electrostatica se executa automat,fara prezenta omului. ( )
3. La instalatiile de vopsire fixe, cupele se rotesc cu turatia de 1300 rot/min. ( )
4. Cand distanta cupa-piesa este prea mica pot sa apara arcuri electrice. ( )
5. La manevrarea pistolului de vopsire,muncitorul trebuie protejat prin covor de cauciuc. ( )
6. Manevrarea pistolului de vopsit electrostatic este usor de realizat. ( )
7. Vopseaua aplicata trebuie sa prezinte punct de aprindere sub 21
0
C. ( )
8. In locurile ascunse ale unei piese, intensitatea campului electric este maxima. ( )
9. Metoda se recomanda pentru vopsirea pieselor tip plasa,gratar. ( )
10. La vopsirea electrostatica,gradul de imprasitiere prin pulverizare este redus. ( )


Subiectul 5 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la masurile de protectia muncii la
vopsire:

A B
1 Vopsirea prin imersie a in timpul functionarii,accesul la instalatie
este interzis
2 Vopsirea electrostatica b baile sunt prevazute cu capace care se
inchid automat
3 Vopsirea prin pulverizare c jgheaburile de scurgere se vor curata
periodic
4 Vopsirea prin pensulare d vopsitorul va purta masca impotriva gazelor
5 Vopsirea prin tamburare e in halele de lucru sa nu existe surse de
aprindere

Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire



Tanase Viorel 1

Numele:
Prenumele:
Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire.
Modulul : Vopsirea automobilului
Fisa de lucru

Subiect unic 90p
Sa se asocieze fiecarui defect de aplicare a materialelor de vopsire, cauzele de aparitie si remedierile
care se impun(vezi exemplul):

Defectul Aspect Cauze Remedieri
Pelicula nu are
capacitate
de intindere dupa
pensulare sau dupa
pulverizare.



-viscozitate prea mare;
-diluant prea volatil;
-temperaturi de lucru
prea scazute;
-pensula nepotrivita;
suprafata piesei este
prea aspra;
-suprafata are umiditate
necorespunzatoare.
-se omogenizeaza
vopseaua;
se va reclama
furnizorului.
Vopseaua se intinde
greu cu pensula: nu
trece usor de pe pensula
pe piesa

-viscozitate prea mare;
-volatilitate prea mare a
diluantului;
-temperatura prea
scazuta.
-se va dilua;
-se schimba diluantul cu
altul mai putin volatil;
-se respecta temperatura
prescrisa.
Pelicula are o slaba
capacitate de acoperire


-viscozitate prea mica;
-temperatura piesei, a
vopselei prea ridicata;
-s-a aplicat un strat prea
gros.
-se va dilua;
-se va utiliza diluant cu
volatilitate scazuta;
-produsele de vopsire se
tin in camere de
tempera-re;
-se incerca pensule cu
par mai tare sau moale;
-se va slefui suprafata;
-produsele se usuca
inainte de vopsire.
Pelicula are un aspect
zgrunturos( in special
pentru nitrolacuri).

-s-a sedimentat
pigmentul;
-pigmentul are slaba
capacitate de acoperire;

-se va aduga vopsea
proaspata,concentrata;
-se va regla temperatura;
-se va aplica un strat mai
subtire.
4
3
2
2
2
1
Seacorda10punctedinoficiu.
NOTA:
Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire



Tanase Viorel 2
Pelicula prezinta
scurgeri si perdele


-viscozitatea prea
ridicata;
-distanta prea mare
dintre pistol si piesa;
-presiunea aerului
comprimat este prea
mica;
-volatilitatea prea mare
a diluantului.
-se va utiliza diluant mai
putin volatil;
-se va reduce distanta de
pulverizare;
-se va normaliza
temperatura de lucru.
5
Pelicula prezinta
defectul
coaja de portocala la
vopsirea prin
pulverizare.


-vopseaua este murdara;
-atmosfera impurificata
cu praf.
-se vor filtra materialele
de vopsire;
-se va lucra in conditii
lipsite de praf;
-se vor intretine
corespunzator sculele.
Existenta basicilor sub
pelicula de vopsea.


-volatilitatea prea mare
a diluantului;
-distanta de pulverizare
prea mare;
-temperatura de vopsire
prea ridicata.
-se va dilua;
-se va reduce distanta de
pulverizare;
- se va mari presiunea;
-se va trece la un diluant
mai putin volatil;
-se va urca temperatura;
se va aplica o pelicula
mai plina.
Pelicula prezinta
impuritati, avand
uprafata aspra.

-aerul comprimat
contine ulei.
6
7
-se va sterge suprafata si
se va usca;
-se va filtra aerul.
Pelicula se inalbeste(
pentru nitrolacuri).

-s-a aplicat vopsea pe
suprafata umeda;
-aerul comprimat
contine apa.
-se va pregati suprafata
in mod corespunzator.
Pe pelicula exista pete
uleioase.
-suprafata este pregatita
necorespunzator;
8

-se va filtra aerul.
Pelicula se exfoliaza sau
are o slaba
aderenta,zgarieturi

-atmosfera din
vopsitorie este prea
umeda;
9
-temperatura prea
scazuta
-urcand temperatu-
ra,defectul dispare
10
11


Metodele de vopsire.Analiza comparativa



Tanase Viorel 1
NOTA:

Seacorda10punctedinoficiu.
Numele:
Prenumele:
Metodele de vopsire.Analiza comparativa.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 20p
Plasati metodele de vopsire in schema prezentata mai jos:


Tabel ajutator ?
Vopsirea prin intindere Vopsirea prin imersie Vopsirea prin stropire Vopsirea prin pulverizare
Vopsirea prin imersie Vopsirea prin pensulare Vopsirea in pat fluidizat Vopsirea prin pulverizare
Vopsirea prin stropire Vopsirea prin reflux Vopsirea prin tamburare Vopsirea electroforetica
Vopsirea electrostatica Vopsirea prin valtuire



Subiectul 2 30p
Identificati sculele,dispozitivele si instalatiile utilizate la aplicarea materialelor de vopsire pe suprafetele
metalice, analizand imaginile si schitele prezentate mai jos(aduceti precizari suplimentare legate de
domeniul de utilizare):








Metodele de vopsire.Analiza comparativa



Tanase Viorel 2
Schita( imaginea) Metoda de
vopsire
Recomandari










Metodele de vopsire.Analiza comparativa



Tanase Viorel 3











Metodele de vopsire.Analiza comparativa



Tanase Viorel 4
Subiectul 3 40p
Introduceti in fiecare casuta caracteristicile specifice fiecarei metode de vopsire.


Criteriul de comparatie
V
o
p
s
i
r
e
a

p
r
i
n


p
e
n
s
u
l
a
r
e

V
o
p
s
i
r
e
a

p
r
i
n

t
a
m
b
u
r
a
r
e

V
o
p
s
i
r
e
a

p
r
i
n

v
a
l
t
u
i
r
e

V
o
p
s
i
r
e
a

p
r
i
n

i
m
e
r
s
i
e

V
o
p
s
i
r
e
a

i
n

p
a
t

f
l
u
i
d
i
z
a
t

V
o
p
s
i
r
e
a

e
l
e
c
t
r
o
f
o
r
e
t
i
c
a

V
o
p
s
i
r
e
a

p
r
i
n

s
t
r
o
p
i
r
e

V
o
p
s
i
r
e
a

p
r
i
n

r
e
f
l
u
x

V
o
p
s
i
r
e
a

p
r
i
n

p
u
l
v
e
r
i
z
a
r
e

V
o
p
s
i
r
e
a

e
l
e
c
t
r
o
s
t
a
t
i
c
a

mare (1)
mijlocie (2)
Productivitate
mica (3)

3

toxicitate (1)
explozie (2)
Norme de
securitate a
muncii
boala
profesionala (3)

mare (1)
mijlociu (2)
Pretul de cost
al instalatiei
redus (3)

mare (1)
mijlociu (2)
Consumul de
materiale de
vopsire

redus (3)

mare (1)
mijlocie (2)
Aria de
aplicabilitate
redusa (3)

mare (1)
mijlociu (2)
Nivel de
pregatire
profesionala
redus (3)

f. buna (1)
buna (2)
Calitatea
peliculei de
vopsea
satisfacatoare (3)

mare (1)
medie (2)
Prezenta
defectelor de
vopsire
redusa (3)

favorabil (1)(2/1)
mediu (2)(1/1)
Raport
calitate/pret
operatie
redus (3)(1/2)

mare (1)
mediu (2)
Grad de
automatizare
redus (3)


Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 10p
Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice operatiei de uscare:
Uscarea reprezinta.......................................................... din stare lichida ................................., cu
formarea .......................................elastice si rezistente.
Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Daca , prin uscare, peliculele isi modifica compozitia chimica, atunci se numesc: a) transformabile; b)
netransformabile; c) semitransformabile.
2. Uscarea in cuptor a peliculelor transformabile se face la temperatura de : a) 120-150
0
C ; b) 60-80
0
C.
3. Uscarea accelerata a peliculelor se poate face prin: a) convectie; b) radiatie; c) radiatie-convectie.
4. Incalzirea cuptoarelor prin inductie utilizeaza: a) curenti de intensitate electrica mare; b) curenti de
inalta frecventa.
5. Uscarea prin inductie prezinta urmatoarele avantaje: a) se reduce timpul de uscare; b) se reduce
porozitatea peliculei; c) se obtine o uscare uniforma.
6. Instalatia utilizata la uscare prin inductie cuprinde: a) cuptor de uscare; b) dulap de uscare; c)
convertizor.
7. Cuptorul de uscare de la uscarea prin inductie are forma : a) unei camere de uscare; b) unui tunel; c)
unui dulap de uscare.
8. La uscarea prin convectie, caldura este transmisa de : a) un mediu solid; b) un mediu gazos(aerul) .
9. Circulatia caldurii la uscarea prin convectie este : a) naturala; b) fortata; c) semifortata.
10. La cuptoarele-camera cu actiune periodica, agentul termic este: a) aburul; b) apa calda; c) curentul
electric.
11. La uscarea in cuptoare cu actiune continua, operatia cuprinde: a) uscarea initiala; b) uscarea
intermediara; c) uscarea principala; d) uscarea finala.
12. Uscarea peliculelor prin radiatie utilizeaza: a) radiatii X; b) ultrasunete; c) radiatii infrarosii.
13. Uscarea peliculei prin radiatii se realizeaza : a) dela partea inferioara a piesei in sus; b) de la partea
superioara a piesei in jos.
14. Gradul de absorbtie al radiatiilor infrarosii depinde de : a) grosimea peliculei de vopsea; b) culoarea
peliculei de vopsea; c) luciul peliculei de vopsea.
15. La uscarea prin radiatie: a) se impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula: b) nu se
impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula.
16. In functie de sursa de radiatie se utilizeaza; a) rezistoare electrice de mare putere; b) becuri cu
incandescenta; c) arzatoare de gaze.
17. Cuptoarele utilizate la uscarea peliculelor aplicate pe lemn transmit caldura: a) prin radiatie; b) prin
convectie.
18. Temperatura dezvoltata la uscarea peliculelor aplicate pe lemn este: a) 100
0
C; b) 60
0
C.
19. Racirea pieselor nemetalice acoperite cu pelicula de vopsea se face: a) lent; b) rapid; c) natural.



Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele



Tanase Viorel 2

Subiectul 2 10p
Sa se identifice instalatia din imaginea de mai jos,precizandu-se destinatia sa:


Figura 2.1
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. Uscarea peliculelor prin conductie se aplica la piese de rotatie. ( )
2. Temperatura pieselor, la trecerea lor prin cuptor cu conductie poate sa ajunga la 200-300
0
C.( )
3. La uscarea prin convectie,gazele arse se evacueaza integral. ( )
4. In cuptoarele-camera, piesele se misca permanent. ( )
5. Cuptoarele tunel cu functionare in paralel se mai numesc cu parcurs dublu. ( )
6. Cuptoarele tunel nu au niciodata ambele guri deschise. ( )
7. Razele infrarosii sunt mai penetrante decat cele luminoase. ( )
8. Razele infrarosii,prin actiunea lor, modifica modul de intarire al peliculelor. ( )
9. La utilizarea radiatiilor calorice, temperatura dezvoltata este mai mica de 500
0
C. ( )
10. Cuptoarele incalzite cu gaze au spatiul de ardere izolat de atmosfera cuptorului. ( )



Subiectul 4 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la metodele de uscare ale peliculelor
de vopsea:

A B
1 Cuptoarele de uscare pentru autobuze a panouri
2 Metodele de aplicare ale voselei de remaniere b se recunoaste dupa culoarea albastruie
3 Cuptorele mobile se construiesc c uscarea autobuzelor si troleibuzelor
4 La arzatoarele cu gaz,dozajul gaz-aer d tipul tunel continuu
5 Cuptoarele mobile se utilizeaza e vopsirea cu pensula sau pulverizarea




Teste HTML
Tanaviosoft 2009


TANASE VIOREL
2009






Protectia anticorosiva Vopsirea automobilului Metode de vopsire
a suprafetelor



Vopsirea prin imersie Vopsirea prin pulverizare Metode de uscare
a peliculelor de vopsea

AUXILIARE CURRICULARE
Tanaviosoft 2009


TANASE VIOREL
2009







MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII
Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01


AUXILIARR CURRICULAR




clasa a XI-a




DOMENIUL:MECANIC
CALIFICAREA:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
NIVELUL:2







MODULUL :Proecia anticoroziv a suprafeelor


2005













AUTOR:
Prof.Mariescu Ileana , Grup colar Industrial AUTO Timioara









CONSULTAN:

Dana Stroie- expert CNDIPT
Angela Brlean-expert local






Modulul:Protecia anticoroziv



Cuprins






I INTRODUCERE.3
I.1 ARGUMENT.....3
I.2 COMPETENE.....4
I.3 OBIECTIVE........ .4

II MATERIALE DE REFERIN......6
II.1 FIA DE DOCUMENTARE mecanismul de aciune al
coroziunii..................................................................................................................6
II.2 FIA DE DOCUMENTARE : metode de protecie anticoroziv......................................7
II.3 FIA DE DOCUMENTARE : pregatirea suprafeelor......................................................9
II.4 FIA CONSPECT: acoperiri de protecie........................................................................11
II.5 FIA DE DOCUMENTARE : protecie a muncii...........................................................13
II.6 FIA DE DOCUMENTARE : caz practic.......................................................................13
II.7 FIA DE DOCUMENTARE : exemplu de acoperire......................................................16
II.8 FIA DE DOCUMENTARE : zone de antifonare...........................................................17
II.9 BORDEROU DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE................................................18
II.10 GLOSAR DE TERMENI- CUVINTE CHEIE...............................................................19


III. ACTIVITAI PENTRU ELEVI...................................................................................................20
III1 FIA DE DESCRIERE A ACTIVITII.......................................................................20
III 2 ACTIVITI pentru elevi
Aplicaii A 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10...............................................................................................21
Aplicaii B :1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11.........................................................................................27

IV. SOLUII I SUGESTII METODOLOGICE..............................................................................36
V. BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................39


Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 3 -
Modulul:Protecia anticoroziv
I NTRODUCERE

I.1.ARGUMENT



Acest material este destinat profesorilor i elevilor colii de Arte i Meserii, care se
pregtesc s devin lucrtori in domeniul tinichigiu-auto, de nivel 2(clasa a XI-a).
El conine sarcini de lucru care constau n:
1. cutarea de informaii utiliznd diferite surse (manuale, documente, standarde:EN,
SR, STAS-uri, pagini de Internet);
2. rezolvarea de exerciii i desfurarea unor activiti;
3. ntocmirea unui portofoliu coninnd toate exerciiile rezolvate i activitile
desfurate. Portofoliul trebuie s fie ct mai complet pentru ca evaluarea
competenelor profesionale s fie ct mai adecvat.




Foarte important!

Inainte de a trece la rezolvarea exerciiilor i/sau a activitilor propuse,
se va citi cu atenie sarcina de lucru,i se va face o documentare.
Elevii vor fi sprijinii s rezolve sarcina de lucru, solicitnd sprijinul
profesorului sau a maistrului instructor .
Profesorul i maistrul instructor vor ine evidena exerciiilor care au
fost rezolvate i a activitilor care au fost desfurate i vor evalua
progresul realizat.


Obs:Materialul de fa nu acoper toate competenele, recomandm distinilor
dascli s consulte S.P.P.-ul ca material de baz.




Numr ore pe an: 58
29 teorie
29 instruire practic






Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 4 -
Modulul:Protecia anticoroziv
I.2.COMPETENE

Tabel de corelare a competenelor cu criteriile de performan (SPP)

Titlul
unitii
Competena Criterii de performan
(a) Precizarea factorilor generatori de
coroziune
(b) Indicarea formelor de manifestare
a coroziunii

6.10.1
Indic tipurile de coroziune
(c) Caracterizarea tipurilor de
coroziune
(a) Identificarea tipurilor de acoperiri
(b) Descrierea tehnologiei de acoperiri
metalice
6.10.2
Precizeaz metodele de protecie
anticoroziv
(c) Precizarea procedeelor de
metalizare
(a) Stabilirea factorilor de risc
(b) Alegerea metodei de protecie
anticoroziv




6.10
Protectia
anticoroziv
a
suprafeelor
6.10.3
Efectueaz operaii de limitare a
coroziunii
(c) Executarea proteciei anticorozive
prin vopsire




I.3 OBIECTIVE :


Identificarea coroziunii n cazuri concrete;

Respectarea indicaiilor fabricantului (autoturismului) privind alegerea metodelor de
protecie anticoroziv;


Cunoaterea i utilizarea corect a sculelor, utilajelor i a mijloacelor de control;

Respectarea normelor de protecie a muncii n strnsa legtur cu legislaia n
vigoare;

Respectarea indicaiilor privind protecia mediului.

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 5 -
Modulul:Protecia anticoroziv

II.MATERIALE DE REFERIN




II 1. FISA DE DOCUMENTARE 1


Mecanismul de aciune al coroziunii Forma de coroziune




Cratere de impact





Ploaie acid




Excremente de psri

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 6 -
Modulul:Protecia anticoroziv
II.2. FIA DE DOCUMENTARE:METODE DE PROTECIE
ANTICOROZIV
n tabelul urmtor se recomand cteva metode de protecie anticoroziv(n cazul
coroziunii materialelor metalice).
Forma Tipul Mecanismul Agenii
corozivi i
condiii
necesare
Locuri unde apare
frecvent
Metode de protecie
anticoroziv
1 2 3 4 5 6
Vopsire Temperaturi
ridicate
Elemente de
caroserie
sudate
Tratamente
termice
Condensate
care
creeaz
posibilitatea
apariiei
unor pile de
coroziune
ntre dou
puncte ale
suprafeei
Stropiri
accidentale
cu ap
Aripi, contra-
aripi, capote, ui
C
o
r
o
z
i
u
n
e

u
n
i
f
o
r
m


Chimic
+
electrochimic
Apare pe
suprafee
metalice
mari. Poate
aciona pe
cale umed
sau uscat.
Este produs
fie de un
proces de
coroziune
chimic, fie
unul
electrochimic
Atac chimic
(acid de la
baterii etc.)
Suportul bateriei
de
acumulatoare
Vopsire, refacerea
proteciei
peliculare
galvanice sau cu
straturi subiri.
nlocuirea
pieselor metalice
cu altele din
materiale plastice.
Neutralizare,
curire i
vopsire.
galvanic Dou piese
realizate din
material
diferit
Orice lichid
bun
conductor,
ridicarea
temperaturii
Diferite locuri Introducerea unui
material izolator,
sub form de
aib, garnitur
sau pelicul.
nlocuirea uneia
din piese cu
material plastic
Pitting
(punctiform)
Apar procese
corozive pe
suprafee
foarte mici
iniial
Soluiile de
sare de
buctrie
Aripi sau contra-
aripi, capote,
podele ui,
acoperiuri,
protecii,
praguri.
O bun curire
continu a
suprafeelor.
Suprafee cat mai
lucioase.
Vopsire
Alegerea altor
materiale mai
rezistente.
C
o
r
o
z
i
u
n
e

l
o
c
a
l
i
z
a
t



Exfoliere Bici pe
suprafaa
metalic
Oxigenul,
electrolii
Piese de
aluminiu i
aliajele sale
Aplicarea
tratamentului
termic sau
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 7 -
Modulul:Protecia anticoroziv
nlocuirea aliajului
Selectiv Corodarea i
solubilizarea
unui element
metalic
dintr-un aliaj
metalic.
Presupune
existena
unui aliaj
dar i a
unui
electrolit
Aliaje ale Zn ca
alamele
Nu se vor folosi
aliaje sensibile
Fisurativ Sensibilitatea
materialelor
metalice
difer, dup
rezistena la
coroziune a
unei pelicule
fine de oxid
inert, format
n contact cu
aerul
Nu apare n
orice
combinaie
metal-agent
coroziv.
Garnituri , aibe,
mbinri filetate,
unde apar
fisurri ale
stratului de
vopsea.
Folosirea unor
aliaje speciale (ex.
oeluri
inoxidabile, aliaje
cu titan etc.)
Curiri periodice
Utilizarea unor
materiale mai
dure
Acoperiri cu
protecie coroziv
Eroziune Apare n
prezena
unui mediu
corodant
Lichide
corozive,
particule
solide care
lovesc
suprafeele
Aripi , podea,
Radiator,
bar,ornamente,
piese n micare
Curiri periodice
bine executate
Intercristali -
n
Atac coroziv
pe direcii
prefereniale
la marginea
grunilor
metalici, apar
ciupituri
Proporie
insuficient
a unui
compus
chimic
Piese de motor Tratamente
termice;
nlocuirea
pieselor;
Transcristali-
n
Apar n urma
aciunii unei
tensiuni
mecanice
Piese de
angrenaje,
piese mbinate
prin nurubare
sau nituire
Diminuarea
solicitrilor
mecanice i a
celor corozive.
Alegerea aliajului
i a condiiilor de
elaborare
corespunztoare

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 8 -
Modulul:Protecia anticoroziv
II 3. FIA DE DOCUMENTARE:PREGTIREA SUPRAFEELOR
MATERIALELOR METALICE


Pregtirea suprafeelor materialelor metalice:

Scop: ndeprtarea
petelor de rugin
underelor
bavurilor
straturilor vechi de vopsea
impuritilor

Metode de curire a materialelor metalice:
manual (scule:rzuitoare, perii srm, polizoare, abrazivi)






Suport abraziv Hrtie Rondele
abrazive
Burei abrazivi Hrtie abraziv





Discuri lamelare
frontale
Burei abrazivi Rol Hrtie abraziv Rondele pe
suport pnz
Tabel abrazivi ( burei, rol, hrtie abraziv)

mecanic
sablarea cu nisip - se folosete pentru piese
laminate, turnate i forjate.
sablarea cu alice
tobare uscat
tobare umed

chimic(decaparea)-scop ndeprtarea straturilor de oxizi
cu acid sulfuric(n tobe rotative, prin imersie)
cu acid clorhidric
cu detergeni
degresarea-scop: ndeprtarea materiilor grase saponificabile
cu solveni alcalini




Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 9 -
Modulul:Protecia anticoroziv

Compoziia soluiei Reeta I g/l Reeta II g/l Reeta III g/l
Hidroxid de sodiu
Na OH
70-100


50-70


10-20


Regimul de lucru
-temperatura de
lucru,
0
C
-durata de imersie,
min
80-90


10-20
80-90


15-40
80-90


20-30
Utilizri Piese de oel foarte
murdare
Pentru degresarea
pieselor de oel
Pentru degresarea
pieselor din cupru i
aliaje de cupru foarte
murdare

Observaie: tabelul de mai sus constituie un exemplu, n literatura de specialitate sunt date
toate reetele de degresare cu regimurile de lucru aferente.
prin imersie
cu degresare electrolitic
splare (imersie, pulverizare)
uscare (natural, artificial)

Metode de curire a materialelor metalice neferoase:
manual (scule:rzuitoare, perii srm, polizoare)


Perie srm Flex Maina lefuit

mecanic
sablarea cu nisip
sablarea cu alice
tobarea uscat
tobarea umed



degresarea
cu solveni organici
hidrocarburi combustibile(benzina, petrolul,
white spirt)

prin tergere

prin imersie
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 10 -
Modulul:Protecia anticoroziv
jet de solveni
cu vapori

obs . se vor respecta: regimul de lucru i NTSPM n funcie de:
- materialul de curat
- metoda utilizat
- utilajul folosit




II.4. FIA CONSPECT: ACOPERIRI DE PROTECIE
Clasificarea metodelor de protecie mpotriva coroziunii


nichelare
cromare stanare
cadmiere
zincare
Acoperiri
de suprafa

1.Piese metalice -acoperiri de suprafa-
-protecie prin pelicule de oxizi,
-protecie prin vopsire,
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 11 -
Modulul:Protecia anticoroziv
-protecie prin fosfatare,
-protecie prin inhibitori.

2.Materiale plastice

-protecie cu antioxidani,
-protecie prin absorbani cu raze ultraviolete
-protecie cu stabilizatori de temperatur.




3.Alte materiale(lemn, sticl, cauciucuri).
Cele mai utilizate metode de acoperiri metalice :

1. Acoperiri cu zinc -galvanizare
-zincrometalizare
-electrozincare
2. Acoperiri aluminiu -zinc
3. Acoperiri aluminiu - siliciu-zinc(55%-1,6%-43,4%)
4. Acoperiri cu zinc-aluminiu-siliciu-pamanturi rare(94,5%-5%-0,5%)

Cele mai utilizate metode de acoperiri nemetalice :

Acoperiri ale prilor inferioare (pasajul roilor, interioarele aripilor, etrierele uilor,
taloanele aripilor) se face cu vopsele pe baz de cauciuc sau vinilice.
Ceara de caviti pentru protecia corpurilor goale protecie mpotriva umezelii.
Etanatori utilizai la toate articulaiile i mbinri, n compartimentul motor i la
partea fa a caroseriei, la corpul suspensiilor, n golurile farurilor, la nchiderea
capotelor, portierelor, la planeu, la plafon,etc.



Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 12 -
Modulul:Protecia anticoroziv
II.5. FIA DE DOCUMENTARE: SIMBOLURI DE PROTECTIA
MUNCII UTILIZATE LA PROTECIA ANTICOROZIV



Principalele semne de protecie a muncii n cazul proteciei anticorozive:


Exploziv

Toxic

Oxidant

Nociv


Inflamabil

Coroziv

Iritant



II.6. FIA DE DOCUMENTARE: CAZ PRACTIC DE DE
PROTECTIE ANTICOROZIV LA AUTOTURISMUL CIELO

Materiale pentru aplicarea substanelor anti-corozive












Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 13 -
Modulul:Protecia anticoroziv
Pistoale pentru aplicarea substanelor anti-corozive



Protecie anticoroziv pentru un autoturism Cielo
Operaii Scule-Materiale Procedee Observaii
1.Pregtirea
suprafeei pentru
reparaie
Dispozitiv de lefuire
i hrtie abraziv
nr.80.
Se cur suprafaa
cu dispozitivul de
lefuire i hrtie
abraziv nr. 80.
Se cur cu cear
i se degreseaz.

2. Se aplic
masticul
NOT: Se aplic
masticul dup
operaia descris
la punctul 4.
Epoxi-mastic.
Preparai
masticul i
ntritorul
respectnd
indicaiile
fabricantului.
Mastic, poliester,
rain.
Umplutur caroserie.
Dac este necesar
se aplic mai multe
starturi subiri.
ncercai s aplicai
stratul uniform, fr
guri.
Pentru
preparare
consultai
recomandrile
fabricantului

3. Se cur
suprafaa pe care
a fost aplicat
masticul.
Dispozitiv de lefuire
i hrtie abraziv
nr.80, nr.120, nr.240
cear i substane
pentru degresare.
lefuii suprafaa cu
dispozitivul de
lefuire i hrtie
abraziv nr.80, apoi
cu hrtie abraziv
nr.120, apoi cu
nr.240.
Se cur cu cear
i substane pentru
degresare.

4. Se aplic
grundul.
Epoxi-grund i
ntritor.
Se aplic 2-4
straturi, ntre
Se pulverizeaz
pentru o grosime
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 14 -
Modulul:Protecia anticoroziv
NOTE: Se aplic
pe suprafaa
neacoperit i
suprafaa cu
mastic.
Se prepar
respectnd
indicaiile
fabricantului
aplicri se las
suficient timp.
Se usuc forat la
60-70C pentru cel
puin 30 minute.
de 30-35 microni.
5. lefuii i
curai ntreaga
suprafa cu
grund.
Dispozitiv de lefuire
i hrtie abraziv
nr.400 cear i
substane pentru
degresare
Se cur suprafaa
cu dispozitivul de
lefuire i hrtie
abraziv nr. 400.
Se cur cu aer
comprimat. Se
cur cu cear i
substan de
degresare.


6. Se acoper
ntreaga suprafa
cu grund.
Poliester / ureatic
rin grund
Se prepar
respectnd
indicaiile
fabricantului
Se aplic 2-4
straturi, ntre
aplicri se las
suficient timp.
Se usuc forat la
60-70C pentru cel
puin 30 minute.
Se pulverizeaz
pentru o grosime
de 30-35 microni.
7. lefuii i
curai ntreaga
suprafa
Dispozitiv de lefuire
i hrtie abraziv
nr.240, nr.320,
nr.400, nr.600 cear
i substane pentru
degresare.
Se lefuiete
suprafaa cu mna
cu hrtie abraziv
nr.240 pn cnd
este nivelat.
Se lefuiete
ntreaga suprafa
pentru reparat cu
hrtie abraziv
nr.320-600.
Se cur cu cear
i substane de
degresare.

8. Se acoper
ntreaga suprafa
cu vopsea.
Acrilic ureatic
rin, vopsea,
ntritor.
Preparai
vopseaua
respectnd
indicaiile
fabricantului
Se aplic 2-4
straturi, ntre
aplicri se las
suficient timp.
Se usuc forat la
60-70C pentru cel
puin 30 minute.

Se pulverizeaz
pentru o grosime
de 40-50 microni.





Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 15 -
Modulul:Protecia anticoroziv
II.7. FIA DE DOCUMENTARE: EXEMPLU DE ACOPERIRE
ANTICOROZIV




Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 16 -
Modulul:Protecia anticoroziv


II.8. FIA DE DOCUMENTARE: ZONE DE ANTIFONARE


Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 17 -
Modulul:Protecia anticoroziv


II.9 BORDEROU DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE




Nr. de puncte acordate
Nr.
crt.
Operaia
Nr.
max
de
pun
cte
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 PROTECIA MUNCII
- inut de lucru 10 p

-respectarea legislaiei
privind protecia muncii
10 p
2
OPERAII
TEHNOLOGICE

- documentarea 10 p
- operaii pregtitoare 10 p
- alegerea sculelor 10 p
- alegerea materialelor 10 p
- aplicarea anticorozivului 10 p
-controlul 20 p
3 Punctaj oficiu 10 p
4 TIMPUL DE LUCRU 3h
5 TOTAL PUNCTE
100
p

6 NOTA ACORDAT 10
Tema lucrrii: _____________________________________________________

Elev_________________ _______________________________

Examinator: ___________________________________________

Tema lucrrii: __________________________________________

Timp de lucru normat: ____________________________________

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 18 -
Modulul:Protecia anticoroziv
II .10. GLOSAR DE TERMENI, CUVINTE CHEIE
Cuvinte
Explicaii
Degresare =ndeprtarea grsimilor
Sablare =Curare(aciune abraziv a particulelor de nisip)
Tobare =Curare prin rostogolire (piese mici)
Solveni =Substane care dizolv (ex. apa)
alcalini =Substane care neutralizeaz acizii i au caracter bazic
Materii grase
saponificabile
=Materii din care se poate obine spun
Decaparea =Curarea oxizilor
undere =Stropi de sudur
Galvanizare =Acoperire cu Zn sau alte metale pentru a mri rezistena la coroziune
Condensate =Apare n zonele nchise sub form de vapori de ap(umezeal)
Reacii
chimice
=Transformri chimice pe care le sufer substanele
Reacii
electrochimice
=Transform energia chimic n energie electric
Cratere de
impact
=Coroziune accentuat n urma impactului
Ploaie acid =Ploaie care conine substane corozive, de obicei n apropierea marilor
centre metalurgice, siderurgice etc.
Lonjeron =element a cadrului automobilului
Abrazivi =particule dure i coluroase pe suport de hrtie, fibre sau pnz
Imersie =Scufundare
Solveni
organici
=Substane ce conin carbon i hidrogen(hidrocarburi)
Zincare =Acoperire cu un strat subire de Zn a unui metal, urmat de pasivare
Nichelare =Acoperire cu un strat de Ni a pieselor din Oel
Cadmiere =Depunere de Cd pe un strat de 5-20 m urmat de pasivare
Cromare =Acoperire cu Cr , crete rezistena la solocitrile mecanice
Stanare =Acoperire prin imersie n baie de Sn
Fosfatare =Pretratare a pieselor cu o soluie apoas de acid fosforic, fosfat de Zn, de
Fe i de Mn
Inhibitori =Substane care ncetinesc procesul de coroziune

Pasivare =Acoperire cu un strat protector, aplicate pieselor din Zn, Al Cu i aliajelor.










Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 19 -
Modulul:Protecia anticoroziv
III ACTIVITII PENTRU ELEVII



III 1.FIA DE DESCRIERE A ACTIVITII

Lista de mai jos poate fi prima fi din portofoliul dumneavoastr .
Titlul unitii
de competen
Exerciiul

SUBIECT/OBIECTIV REZOLVAT
Definiia coroziunii
Pagubele produse de coroziune
Cauzele degradrii corosive la
autovehicule

Tipurile de coroziune cunoscute
Mecanismul producerii coroziunii



6.10.1
Indic tipurile de
coroziune



1
2
3
4
5
6
7


Recunoaterea zonelor
prefereniale de apariie a coroziunii
la diferite caroserii

Cele mai utilizate metode de
protecie coroziv

Clasificarea metodelor de protecie
coroziv

6.10.2
Precizeaz
metodele de
protecie
anticoroziv
1,2,3,4,5
6,7,
8,9,10
11
Pregtirea suprafeelor
Protecie anticoroziv Cielo 6.10.3
Efectueaz
operaii de limitare
a coroziunii
Fd 6
Fd 9 Protecie anticoroziv
____________________
________
UNITATE PROMOVAT CU SUCCES Semntura candidatului Data

____________________
_________
Semntura evaluatorului Data

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 20 -
Modulul:Protecia anticoroziv
Datele candidatului sunt incluse pe aceast fi pentru a fi folosite la ntocmirea
registrelor CPN, fia evideniind exerciiile realizate i datele relevante.

IDENTIFICAREA FACTORILOR CE DETERMINA
APARIIA COROZIUNII

III.2 APLICAII A

EXERCIIUL nr. 1

Completai spaiile libere din enunul de mai jos:
Coroziunea este un ir de reacii .............. i electrochimice ce determin ..................
materialelor.

EXERCIIUL nr. 2

ncercuii cifrele intrui din coloana A n tabelul de mai jos.

PAGUBE DATORATE COROZIUNII A
Nefolosirea continu a autovehiculului 1
Micorarea gradului de siguran 2
Inlocuirea sau repararea pieselor
corodate
3

Mrirea gradului de oboseal a
conductorului auto

4
Scderea rezistenei materialelor
metalice a diferitelor piese
5
Uzarea materialelor plastice

6
Protecie anticorosiv suplimentar (prin
retuuri i consolidri)
7








ATENTIE!
Timp de lucru 15 min.
Elevii care rezolva exerciiul nainte de expirarea timpului stabilit,vor avea acces la
calculator pentru a aranja sub forma tabelar exerciiul 2 .


Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 21 -
Modulul:Protecia anticoroziv




EXERCIIUL nr. 3

Indicai in urmtorul tabel cauzele degradrii corosive la autovehicule:

CAUZA DEGRADRII LOCUL DE ACIUNE AL COROZIUNII
1 Fisuri, mbinri elastice, praguri, aripi
2 Ornamente, bare de protecie
3 suspensii solide Roi, praguri
4 Podele, aripi
5 Perei dubli, ui, caroserie




EXERCIIUL nr. 4


Enumerai tipurile de coroziune cunoscute:

1.
Coroziunea chimic
2.

3.
Coroziunea salin
4.

5.

6.
Coroziunea de contact
7.
8.


EXERCIIUL nr. 5


Combaterea coroziunii chimice se face prin:
a)........................
b).........................
c)..........................



Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 22 -
Modulul:Protecia anticoroziv




EXERCIIUL nr. 6



Notai sub fiecare din figurile urmtoare cifra coraspunztoare din lista de mai
jos.




Nr.crt.
Tip de coroziune
1
coroziune sub tensiune
2
coroziune uniform
3
coroziune punctiform
4
coroziune transcristalin
5
coroziune continu neuniform
6
coroziune de tip bimetal
7
Eroziune
8
coroziune la oboseal
9
coroziune de suprafa
10
coroziune transcristalin
11
coroziune produs de picturi
12
atac coroziv la un material feros


Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 23 -
Modulul:Protecia anticoroziv




EXERCIIUL nr. 7

a.Ce presupune coroziunea chimic si ce legatur are cu figurile urmtoare:


A B
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................





b.Comparai coroziunea chimica cu cea electro-
chimic..............................................................................................................................................
...........................................................................................................................



c. Combaterea coroziunii electro-chimice se face prin:
a) ..............................................................

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 24 -
Modulul:Protecia anticoroziv





FIA DE LUCRU 1 : FORME DE MANIFESTARE A COROZIUNII

Indicai sub fiecare figur zonele unde consideraii c apare coroziunea.



1....................... 2......................... 3............................

4............................. 5............................. 6...............................



Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 25 -
Modulul:Protecia anticoroziv

FIA DE LUCRU 2 : CENTRE DE APARITIE A COROZIUNII









n tabelul de mai jos potrivii coloana A (fig. de mai sus) cu denumirile din
coloana B (dup model). Lucrai pe grupe de 4 elevi.


A B REALIZAT
1-7 Lonjeron stnga , dreapta
8
9, 10,11
12
13,14
15 Pasaj tecere roat fa
16
17
18
19-20
21

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 26 -
Modulul:Protecia anticoroziv



APLICAII B


EXERCIIUL nr. 1
Precizai ordinea operaiunilor de realizat la pregtirea unei piese noi:

Poz. operaiune Ordinea
A lefuire
B Eliminarea zgrieturilor, i a micilor
denivelri

C Aplicarea culorii 8
D Curat, suflat i degresat 1
E Curare, suflare degresare
F Camuflare
G Aplicarea grundului de pregtire
H Curare, suflare, degresare 7




EXERCIIUL nr. 2

Scriei asocierile dintre cifrele din coloana A i literele corespunztoare din
coloana B.
Coloana A Coloana B
1. Material de
etanare
a) geam lateral
2. Tabl de alam b) cutie de cri
3. Tabl de oel c) cheder
4. Cristal
securizat
d) radiator de rcire
e) lonjeron

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 27 -
Modulul:Protecia anticoroziv

EXERCIIUL nr. 3

Studiai cu atenie figura urmtoare. Completai dreptunghiurile goale din
figur cu cifrele corespunztoare:
1-arip
2-cadru u
3-u fa
4-u spate
5-interiorul uilor fa spate


Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 28 -
Modulul:Protecia anticoroziv
EXERCIIUL nr. 4
Studiind fia de documentare 6, noteaz la ce se utilizeaz pistolul din figura de
mai jos?:

..................................................................







EXERCIIUL nr. 5

Pregtirea suprafeelor pentru antifonare presupune:

a. acoperirea cu rini
b. grunduirea, lefuirea i uneori chituirea
c. curarea mecanic i chimic, degresarea
d. decapare i lefuire


EXERCIIUL nr. 6

Grupai pe dou coloane A-acoperiri metalice, B-acoperiri nemetalice urmtoarele:
1.Etanatori anti-reactivi, 2. chituri i adezivi, 3.acoperire cu aliminiu-zinc, 4.acoperire
cu zinc, 5 galvanizare cu aluminiu, 6.ceruiri ale cavitilor.
A-acoperiri metalice B-acoperiri nemetalice




Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 29 -
Modulul:Protecia anticoroziv
EXERCIIUL nr. 7

n figura de mai jos este dat echipamentul utilizat la protecia anticoroziv
Denumii cel puin 7 elemente.



Nr.crt Echipament de protecie a muncii realizat
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 30 -
Modulul:Protecia anticoroziv
EXERCIIUL nr.8
n tabelul de mai jos sunt date trei polizoare utilizate la protecia anticoroziv.

1 2

3

Stabilii legtura cu micrile pe care le fac , notate cu A,B,C
conform schemei de mai jos:




Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 31 -
Modulul:Protecia anticoroziv
EXERCIIUL nr. 9
n tabelul de mai jos sunt date dou polizoare utilizate la protecia anticoroziv.
Stabilii care este 1.pneumatic i care 2.electric, preciznd cnd le-ai utilizat.





realizat
A B

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 32 -
Modulul:Protecia anticoroziv
EXERCIIUL nr.10
n tabelul de mai jos sunt date: 1-aspiratorul,2- aspiratorul mobil i 3-
centrala de aspiraie. Realizai corespondena dintre cifre i litere.






A





B





C
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 33 -

Modulul:Protecia anticoroziv
FIA DE LUCRU: UNITATE DE REZINCARE

n figura de mai jos identificai o unitate de rezincare format din:

Generator de 12V
Garnitura de anozi de diferite diametre13,15
Garnitura de port- anod
Cabluri de conexiune, negru(-), rou(+)
Gleata de plastic pentru acoperirea soluiei de zinc
Garnituri de absorie pentru anozi
Sticle pentru soluia de zinc


Lucrai pe grupe(4 elevi) de lucru. Primii care ncheie identificarea vor avea acces la
calculator.


EXERCIIUL nr.11
n imaginea de mai jos sunt date trei procedee de aplicare a anticorozivului 1-
aplicare manual, 2-pulverizare, 3-pensulare. Realizai corespondena dintre cifre i
litere.





A B C
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 34 -
Modulul:Protecia anticoroziv
TEST DE EVALUARE FINAL
Completnd rebusul de mai jos vei obine pe verticala A-B subiectul capitolului de
fa.






A

1
C
2

3

4

5

6

7

8

9
E

B


1 Rolul acoperirilor metalice sau nemetalice
2 Se utilizeaz pentru aplicarea vopselei
3 Reacie chimic a oxigenului
4 Locul unde se face uscarea artificial
5 Procesul de acoperire cu un strat de Zn a materialelor metalice
6 Cel mai utilizat procedeu de protcie anticoroziv
7 mbinare nedemontabil a partilor metalice
8 Aditivi folositi la fluidizarea vopselelor
9 Acoperire metalic de protecie pe baza de nichel.


Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 35 -
Modulul:Protecia anticoroziv

IV SOLUTII SI SUGESTII METODOLOGICE


RSPUNSURI A


R1:

Coroziunea este un ir de reacii chimice i electrochimice ce determin distrugerea
materialelor.


R2: 4,6
R3:

Cauza degradrii Locul de aciune al coroziunii
1. precipitaii atmosferice Fisuri, mbinri
elastice,praguri,aripi
2. atmosfere poluate i ceuri
saline
Ornamente, bare de protecie
3. suspensii solide Roi, praguri
Podele, aripi 4. stropiri accidentale
Perei dubli, ui, caroserie 5. condens

R4:
Tipurile de coroziune cunoscute:

1 Coroziunea chimic
2 Coroziunea electrochimic
3 Coroziunea salin
4 Coroziunea de altitudine
5 Coroziunea prin fisurare
6 Coroziunea de contact
7 Coroziunea filiform
8 Coroziunea atmosferic

R5:
Combaterea coroziunii chimice se face prin:
a)alierea metalelor
b)acoperire ceramica
c)vopsire

R6:
Schema unora din tipurile de coroziune ce apar la materialele feroase:
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 36 -
Modulul:Protecia anticoroziv


R7
a).,
b).Coroziunea chimic este un proces de distrugere n urma reaciilor de la suprafaa
metalelor aflate n contact cu medii agresive, n care nu apare nici un transport de
sarcini electrice.
A-pelicul de coroziune stabil; B -pelicul coroziune instabil
c) .Combaterea coroziunii electro-chimice se face prin:
a) utilizarea unui metal ct mai omogen

R-FL1- 1.panou lateral remorc,2.fust, 3.arip, 4.fa u, 5.arip, 6.cadru



RSPUNSURI B




R1:
Poz. operaiune ordinea
A lefuire 6
B Eliminarea zgrieturilor, i a micilor denivelri 2
C Aplicarea culorii 8
D Curat, suflat i degresat 1
E Curare, suflare degresare 3
F Camuflare 4
G Aplicarea grundului de pregtire 5
H Curare, suflare, degresare 7


R2: ).Coroziunea chimic1-c;2-d;3-e; 4-a

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 37 -
Modulul:Protecia anticoroziv
R3:


R4: ).Pistol +material pentru antifonare
R5: c



R6:
A-acoperiri metalice B-acoperiri nemetalice
3 1
4 2
5 6

R7:mnui de protecie, ochelari de protecie, dopuri sau cti de atenuare, mti
pentru praf i gaze, mti cu filter de carbon active,
(EN 140: jumtate de masc :acoper nasul , gura i brbia; sfert de masc acoper
nasul i gura)
R8:A-2; B-3;C-1
R9:A-1;B-2
R10:1-C; 2-B; 3-A


R11:
A

1
P R O T E
Test de evaluare:
C T I E
2
P I S T O L
3
O X I D A R E
4
C U P T O R
5
G A L V A N I Z A R E
6
V O P S


I R E
7
S U D U R A
8
D I L U A N T I
9
N I C H


E L A R E

B



Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 38 -
Modulul:Protecia anticoroziv

FOLIE FIA DE LUCRU 2


A B REALIZAT
1-7 Lonjeron stnga , dreapta
8 Lonjeron fa superior
9, 10,11 Praguri
12 Travers suspensie fa
13,14 Traverse intermediare
15 Pasaj trecere roat fa
16 Montant ui fa
17 Stlp central ui
Cadru fix ui spate 18
Panou lateral spate i dublur arip spate 19-20
Tablet aerisire fa 21


Se recomand leciile de tip vizit n atelierele de tinichigerie, legtura cu agenii
economici pentru a prelua noutile tehnologice, stimularea elevilor s utilizeze internetul
pentru a aduna informaii de ultim or, ntocmirea unui portofoliu pentru fiecare elev cu
date privind ambalajele, sculele, firmele productoare de aditivi etc.
Timpul de lucru, la proba practic, va fi comparat cu cel normat n atelierele de
specialitate.
Precizez c materialul are legtur cu: materialele, echipamentele utilizate n
momentul de fa, n atelierele de tinichigerie din oraul Timioara.
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 39 -
Modulul:Protecia anticoroziv

V BIBLIOGRAFIE



Tinichigiu vopsitor auto - manual pentru coli profesionale anii II i IIII.Sava, M.V.Popa,
N.Dinescu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti 1995

Manual de reparaii pentru atelierele de tinichigerie i vopsitorie auto lucrare ce reprezint
unul din produsele finale ale proiectului AUTOMOVE 2 n cadrul programului Leonardo da
Vinci-seciunea pilot, derulat pe parcursul anilor 2002-2003, coordonator Fidelio T.Iancu,
Editura Landart Print SRL, Timioara, 2003

Tropicalizarea i protecia anticoroziva a autovehiculelor
-Aurel Brebenel, Rica Verpoler, Dumitru Voichin, Editura
Tehnic, Bucureti
Combaterea coroziunii autovehiculelor-Colecia AUTO 19
-Mihaiai I.Mihaclu, Editura Tehnica, 1980
Arria curricular Tehnologii -Ghidul profesorului
-Inspectoratul colar al Judeului Timi, Editura
Waldpress,Timioara 2005
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 40 -
Ministerul Educaiei i Cercetrii
Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01





AUXILIAR CURRICULAR

clasa a XI-a



DOMENIUL:MECANIC
CALIFICAREA:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Nivelul2




















MODULUL:VOPSIREA AUTOMOBILULUI



2005









Autor:
Prof.Mariescu Ileana prof.ing. Grup colar Industrial de Transporturi Auto
Timioara







Consultana:
Dana Stroie-expert CNDIPT
Angela Brlean-expert local





Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR








Cuprins:







I.INTRODUCERE...1
I.1 ARGUMENT......1
I.2 COMPETENE...2
I.3 OBIECTIVE....2

II.MATERIALE DE REFERIN......4
II.1 FIA DE CONSPECT: MATERIALE DE VOPSIRE..........................4
II.2 FIA DE DOCUMENTARE : DATE TEHNICE PISTOLUL DE VOPSIT...................6
II.3 FIA DE DOCUMENTARE :DILUANI........................................................................7
II.4 FIA DE DOCUMENTARE :PISTOALE DE VOPSIT...................................................8
II.5 FIA DE DOCUMENTARE :MATERILAE DE FOND..................................................9
II.6 FIA DE DOCUMENTARE :OPERAII DE PREGTIRE A SUPRAFEEI.............12
II.7 FIA DE DOCUMENTARE :DEFECTE , CAUZE, REMEDIERI................................13
II.8 GLOSAR DE TERMENI CUVINTE CHEIE.................................................................15


III. ACTIVITAI PENTRU ELEVI...................................................................................................16
III1 FISA DE DESCRIERE A ACTIVITAII.......................................................................16
III 2 ACTIVITAI :1,2,3,4,5,6,7,8,9,10.................................................................................17

IV. SOLUTII SI SUGESTII METODOLOGICE...............................................................................35
V. BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................38







Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

I. INTRODUCERE


I.1 ARGUMENT

Acest material este destinat profesorilor i elevilor colii de Arte i Meserii, din
domeniul tinichigiu-auto, de nivel 2(clasa a XI-a).
El conine sarcini de lucru care constau n:
1. Cutarea de informaii utiliznd diferite surse (manuale, documente,
standarde:EN,STAS,SR etc.,pagini de Internet);
2. Rezolvarea de exerciii i desfurarea unor activiti;
3. ntocmirea unui portofoliu coninnd toate exerciiile rezolvate i activitile
desfurate. Portofoliul trebuie s fie ct mai complet pentru ca evaluarea
competenelor profesionale s fie ct mai adecvat.


Foarte important!

Inainte de a trece la rezolvarea exerciiilor i/sau a activitilor propuse,
se va citi cu atenie sarcina de lucru i se va face o documentare.
Elevii vor fi sprijinii s rezolve sarcina de lucru, solicitand sprijinul
profesorului sau a maistrului instructor .
Profesorul i maistrul instructor vor ine evidena exerciiilor care au
fost rezolvate i a activitilor care au fost desfurate i vor evalua
progresul realizat.


Obs:Materialul de fa nu acoper toate competenele, recomandm distinilor
dascli s consulte S.P.P.-ul ca material de baz.



Numr ore pe an: 116
58 teorie
58 instruire practic











Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
1
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
I.2 COMPETENE

Tabel de corelare a competentelor cu criteriile de performan(SPP)

Titlul
unitii
Competena Criterii de performan
Enumerarea factorilor ce determin
coroziunea 6.13.1 Identifica factorii ce
determin apariia coroziunii

Determinarea tipului de coroziune
Selectarea sculelor, dispozitivelor,
aparatelor, utilajelor, instalaiilor din
atelierul de vopsitorie
Alegerea materialelor folosite la
vopsire


6.13.2 Stabilete procedeele,
sculele, dispozitivele i materialele
specifice vopsirii

Alegerea procedeului tehnologic de
vopsire
Stabilirea procedeului tehnologic
6.13.3 Pregtete suprafeele
pentru vopsire

Efectuarea operaiilor pregtitoare
Alegerea procedeului adecvat de
vopsire 6.13.4 Aplic tehnologia de vopsire
la o suprafa dat

Efectuarea procedeului tehnologic de
vopsire

Identificarea defectelor aprute la
vopsire


Determinarea cauzelor apariiei
defectelor





6.13
Vopsirea
automobilu
lui



6.13.5 Remediaz defectele
aparute la vopsire


Remedierea defectelor depistate


Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
2
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR


I.3 OBIECTIVE



- Enumer factorii: de mediu, tipul materialelor, modul de exploatare si
ntretinere al suprafeelor

- Determin tipul de coroziune, ii nltur efectul;


- Stabilete procedeul tehnologic a operaiilor pregtitoare (manual ,
mecanic);

- Efectueaz operaiile pregtitoare(splare, decapare, grunduire,
chituire, lefuire;


- Selecteaz sculele si dispozitivele( trusa pistol de vopsit, trusa de
slefuit, trusa de chituit);

- Pregtete aparatele, utilajele, instalaiile din atelierul de vopsitorie;


- Alege materialele folosite la vopsire;

- Alege procedeul adecvat de vopsire;


- Efectueaz un procedeu de vopsire.

- Identific defectele aprute la vopsire;


- Determin cauza apariiei defectelor;

- Remediaz defectele depistate.

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
3
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

II. MATERIALE DE REFERIN

II.1 FIA CONSPECT: MATERIALE DE VOPSIRE



Materiale de vopsire

Scop:
Materialele de vopsire au rolul de protejare a metalului, lemnului, etc., n
vederea reducerii efectului distructiv al agenilor atmosferici.

A Componentele materialelor de vopsire
Lianii
o Uleiurile
o Silicaii
o Rinile
Pigmenii
Materialele de umplutur
Dizolvanii
Plastifianii


B .Produse auxiliare

Agenii stabilizatori
Agenii de dispersie
Agenii de umectare
Agenii antispumani
Agenii antioxidani
Agenii de matisare
Ageni mpotriva scurgerii

C. Principalele produse de vopsire

1. Lacurile
2. Emailurile
3. Grundurile
4. Chiturile
5. Grundurile de culoare
6. Vopselele
7. Diluanii
8. Materialele de lefuit
9. Materialele de lustruit


Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
4
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
D. Caracteristicile generale ale materialelor de vopsire
Culoarea
-culori cromatice(rou, galben,albastru)
-culori acromatice(alb,negru)
Fineea pigmentului

Capacitatea de ntindere


Puterea de acoperire

Vscozitatea

Timpul de uscare depinde de factorii:
-natura substanei peliculogene;
-grosimea stratului aplicat;
-temperatura mediului de uscare;
Obs.
Timpul i temperatura de uscare este stabilit de fabricant pentru fiecare vopsea,
email, lacuri.

Mirosul i toxicitatea sunt determinate de:
- dizolvani
- diluani
E .Ambalarea , marcarea i conservarea materilelor de vopsire

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
5
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
II.2.FIA DE DOCUMENTARE: DATE TEHNICE-
PISTOLUL DE VOPSIRE






Aplicaii Ajutaj pentru
vopsea
Duz de aer l/min la 3,5 bari Limea
evantaiului(mm)
1,78 35 150 160 Vopsire general10-
15 secunde, can
Ford
1,78 58A 220 250
1,78 30A 300 290
1,78 43 310 260
Produse de
vscozitate medie;
15-20 sec. 1,78 50A 300 290
1,50 43 310 260
1,50 90 320 290
1,40 91 350 330
Finisarea
vehiculelor,
metalizri etc.
1,60 91 350 330
2,18 64AS 300 260 Grunduiri, vopsirea
unor suprafee mari
i pulverizarea
produselor
concentrate n
general .
Peste 25 sec.
2,87 306 320 1250
Date despre pistolul 4100Sagola







Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
6
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
II.3 FIA DE DOCUMENTARE: DILUANI

Diluant acrilic pt fonduri si vopsele 2K
Produs special formulat pentru diluarea n vederea reducerii vscozitii lacurilor i
vopselelor acrilice sau poliuretanice.
Disponibil i n varianta lent sau rapid.
Cod Denumirea Unitar Ambalare
4,1 Diluant pentru lacuri, fonduri si vopsele acrilice cutie 1 l 12 buc/bax


Diluant standard vopsele 2S si 2K
Produsul este utilizat n cazul vopselelor dublu strat (baza opac), avnd un timp normal
de uscare.
Cod Denumirea Unitar Ambalare
4,2 Diluant standard vopsele 2S cutie 1 l 6 buc/bax
4,2 Diluant standard vopsele 2S cutie 1l 6 buc/bax


Diluant rapid vopsele 2S
Produsul este utilizat n cazul vopselelor dublu strat (baza opac), avnd un timp redus
de uscare. Utilizat in special n medii de lucru cu temperaturi relativ sczute. Se mai
utilizeaz n cazul retuurilor pe suprafee mici.
Cod Denumirea Unitar Ambalare
4,3 Diluant rapid vopsele 2S cutie 1 l 6 buc/bax
4,3 Diluant rapid vopsele 2S cutie 1l 6 buc/bax





Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
7
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR



II.4 FIA DE DOCUMENTARE: PISTOALE DE VOPSIT



Pistol pentru pulverizare A Pistol pentru pulverizare B Pistol pentru pulverizare C


Trus aerograf Trus aerograf Pistol pentru pulverizare D

Compresor tip1 Compresor tip 2 Compresor tip 3

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
8
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

II.5.FIA DE DOCUMENTARE:MATERIALE DE FOND



La pregtirea suprafeelor se utilizeaz:



Chituri
aplicabile
cu pistolul
Chituri de
poliester
pentru
plastic
Chituri
pentru
suprafee
de zinc sau
oel
Chituri de
poliester
ntrite cu
fibr de
sticl

Chituri de
poliester


Chituri
Materiale de fond sau pregtire
Chituri Grunduri Pregtitori

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
9
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

Observaii: Instruciuni pentru utilizarea chiturilor:

o Se alege chitul care se adapteaz mai bine la suprafa, oel, plastic,
galvanizare cu aluminiu, etc. Acestea trebuie s fie mereu lefuite i
degresate.
o S nu se chituiasc pe grunduri acide, grunduri 1K sau vopsea
temoplastic.
o Timpul de aplicare depinde de temperatura i de cantitatea de activator
sau catalizator.
o Este foarte important pregtirea corect nainte de aplicarea chiturilor,
realiznd o lefuire cu abrazivul cel mai adecvat.
o Aplicarea corect a chiturilor micoreaz timpul necesar pentru lefuirea
lor ulterioar.
o Uscarea se poate accelera cu un aport de cldur.
o lefuirea se face uscat deoarece produsele de poliester absorb apa, ceea
ce ar putea produce bici dup vopsire.
o nainte de aplicarea stratului de finisaj, trebuie s se foloseasc mereu un
pregtitor peste chituri evitnd astfel absoriile.

Norme de securitate pentru folosirea chiturilor:

o Realizarea lefuirii chiturilor cu echipamente care au un sistem de aspirare a
prafului i utilizarea mtilor de protecie pentru prafuri fine.
o Evitarea contactului produsului cu pielea i cu ochii, protecie cu mnui i
ochelari adecvai.
o Chiturile aplicabile cu pistolul se ntresc repede, de aceea echipamentele
utilizate la aplicare trebuie s fie curate dinainte cu un dizolvant, pentru a evita
nfundarea orificiilor interne ale pistolului.
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
10
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Clasificarea grundurilor:

Grunduri
pentru
plastic

Grunduri
epoxy
Grunduri
lipsite de
cromai
Grunduri
vinilice,
fosfatante
sau wash-
primers


Grunduri


Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
11
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR



II.6 .FIA DE DOCUMENTARE:OPERAII DE
PREGTIRE A SUPRAFEEI


Pregtirea suprafeei pentru un panou nou (fr daune):

Nr crt. Operaii Materiale
1 Curare i degresare Dizolvant de curare
2 Mtuire a cataforezei Uscat, abraziv P220, P320 sau P400
Cu ap, abraziv P600, P800 sau
P1000
3 Degresare Dizolvant de curare
4 Fond Grund Wash-primer
Sprit-chit grosime normal
5 lefuire Uscat P360, P400
Cu ap P600, P800
6 Degresare Dizolvant de curare
Camuflare
7 Finisaj Vopsirea de finisaj


Pregtirea suprafeei pentru un panou cu daune medii sau mari :

Nr crt. Operaii Materiale
1 Curare i degresare Dizolvant de curare
2 lefuirea marginilor zonei reparate
lefuirea restului piesei.
lefuirea restului piesei, cu P80, P100
i P150 pe uscat.
Abraziv P220 pe uscat, cu maina
excentric rotativ.
3 Degresare Dizolvant de curare
4 Fond Chituri de poliester
lefuirea chitului pe uscat:
o P80
o P120 polizor vibrator
o P150
o Sprit chit HS pe zona chituit
o Sprit chit izolator sau de
grosime normal pe rest.
5 lefuire sprit chitului Abraziv P320 i P320 pe uscat cu
polizor excentric-rotativ
lefuire cu apa P500, P600, P800 sau
P1000
6 Curare i degresare Dizolvant de curare
7 Finisaj Vopsirea de finisaj

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
12
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR




II.7.FIA DE DOCUMENTARE: DEFECTE, CAUZE,
REMEDIERI




Defecte ce
apar la
vopsire


Mod de manifestare

Cauze

Remediere
Lipsa de
aderen

-tratarea defectuoas a
suprafeei
-lefuirea
necorespunztoare a
stratului anterior
-se nltur straturile
defectuoase prin revopsire
Scurgeri
lcrimri




-situarea pistolului la o
distan prea apropiat;
-presiunea de aplicare
prea sczut;
-diluarea excesiv a
vopselei, folosirea unui
diluant inadecvat;
-utilizarea unei duze prea
mari;
-realizarea unor micri
prea lente cu pistolul.
-defectele pe poriuni reduse
se corecteaz cu cuitul, apoi
cu hrtie abraziv P100, pe
zone extinse, revopsire dup
lefuire i curire.
Lipsa puterii
de acoperire




-pigmenii au o slab
putere de acoperire, este
cazul culorilor roii i
galbene;
-diluarea excesiv a
vopselei, fapt ce duce la
diminuarea puterii de
acoperire pe unitate de
volum;
-densitate prea mic a
stratului sau a straturilor
de finisare.
-dup uscare, vopseaua poate
fi lefuit pe uscat cu hrtie
abraziv de tip P400-P500 sau
n ap cu P800 i apoi se
vopsete din nou.
Aspecte cu
bici ,
cratere
ncreituri
-uscare
necorespunztoare,
-ptrunderea umezelii n
vopsea.
-se vor elimina acele straturi
de vopsea care se afl
deasupra celui care a cauzat
degradarea, i se organizeaz
din nou vopsirea.
Incapacitate -temperatura sczut a -se vor crea condiii optime de
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
13
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
de uscare mediului,
-umiditatea aerului
f.ridicat,
-diluani cu aciune lent,
strat de vopsea prea gros,
-dozarea greit a
ntritorului sau a
catalizatorului.
uscare,
-conform indicaiilor
fabricantului se vor utiliza
diluanii adecvai i
proporiile.
Bule de
fierbere
-temperatura prea ridicat
n atelier,
-diluani prea volatili,
-vopsea n strat prea gros,
-interval scurt ntre
operaiile de vopsit.
-defect minor se elimin prin
lefuire fin i lustruire,
-defect major necesit
eliminare i revopsire.
Incluziuni de
murdrie,
praf
-curaire defectuoas a
suprafeei,
-murdatia din instalaiile
de vopsit, aerul de
pulverizare, pistol,
conducte aer ,
-utilizarea unei vopsele
far a fi trecut prin sit.
-defect minor se elimin prin
lefuire fin i lustruire,
-defect major necesit
eliminare i revopsire.
Pierderea
luciului



-suprafee
inferioare(chituri,
grunduri)sunt complet
uscate i prea poroase ,
-utilizarea nepotrivit a
diluanilor i
catalizatorilor,
-aer umed la uscare, lipsa
oxigenului,
-expunerea ndelungat
la uscarea cu infraroii.
-lustruire cu o crem special,
dac mtuirea persist se
revopsete.
Coaja de
portocal
-aplicarea unei vopsele
prea vscoase,
-straturi inferioare
afectate de defect,
-diluant care se evapor
prea rapid,
-presiune de pulverizare
prea joas
-dac efectul nu este evident
se va lefui cu o hrtie
abraziv P1200, ulterior se va
lustrui,
-efect evident -revopsirea
Zgrieturi
/finisare
defectuoas
-utilizarea unui mirghel
cu granulaie prea mare,
-vopsea prea puin sau
prea subire,
-defecte de reparare a
tablei.
-urmele mici se remediaz
printr-o lefuire
fin+lustruire,
-urmele mari duc la decaparea
suprafeei, pn la originea
defectului, apoi revopsirea.

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
14
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
II.8 GLOSAR DE TERMENI CUVINTE CHEIE


Cuvinte
Explicaii
Degresare =ndeprtarea grsimilor;
Diluant = Produs special n vederea reducerii vscozitii lacurilor i
vopselelor;
Stabilizatori =mpiedic sedimentarea pigmenilor
Solveni =Substane care dizolv (ex.apa)
Dispersie =mprtiere a pigmenilor
Antioxidani =mpiedic oxidarea;
Decaparea =Curarea oxizilor i a impuritilor;
Matisare = mpiedic pelicula de vposea s fie lucioas dup uscare;
Pulverizarea =Aplicarea vopselei sub form de particule fin divizate, care se
depun pe pies, i se unesc formnd o pelicul;
Vscozitate =Dat de viteza de scurgere a unui fluid printr-un orificiu (comparativ
cu apa);
Aerografe =Echipamente de vopsire (pistoale de vopsit de ultim generaie)
Standardizare =Tipizare, ordonare, grupare ;
Documentare =Culegerea informaiilor pe o tem dat;
mirghel =Abrazivi pe diferite tipuri de suport;
lefuire =Curare cu abrazivi pentru netezirea i uniformizarea suprafeelor
dup chituire;
Abrazivi =Materiale dure i coluroase care pot ndeparta achii fine;
Pigmeni =Substane colorate insolubile;
Solveni
organici
=Substane ce conin carbon i hidrogen(hidrocarburi)
Plastifiani =Produse organice care dizolv substanele, ele rmn n pelicul;
Emailuri =Lacuri n care s-au introdus pigmeni metalici organici sau
anorganici, dau pelicule lucioase;
Antispumani =mpiedic formarea spumei;
Lianii =Componeni de baz ai vopselei (asigur legturile ntre particule)
Volatilitatea... =Cu ct se evapor mai uor..
Dizolvani =Lichide de natur organic ce dizolv liantul, iar dup aplicare se
evapor formnd o pelicul subire
Lustruirea =Operaia de finisare prin care se asigur suprafeelor vopsite i
mate un luciu uniform;
Grundurile =Primul strat de material anticoroziv, aplicat nainte de vopsire;


Obs:Profesorul va completa glosarul de termeni n funcie de nivelul de cunotine al
elevilor.

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
15
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
III ACTIVITI PENTRU ELEVI


III.1 FIA DE DESCRIERE A ACTIVITII
Nume si prenume elev...............................................................................................
Lista de mai jos poate fi prima fia din portofoliul dumneavoastr .
COMPETENA Exerciiul SUBIECT/OBIECTIV REZOLVAT
Identific factorii care au dus la
apariia coroziunii

Alege procedeul de vopsire
Materialele de vopsire
Echipamente de vopsire
6.13.2
Stabilete
procedeele,
sculele,
dispozitivele i
materialele
specifice
vopsirii
1,2,3
FL1
4,5,6
7,8,9 Fd
10,11,12
Fd
Metode de vopsire
Fd, Pregtirea suprafeei
17 Camuflarea
18 Pregtirea, aplicarea vopselei
6.13.3
Pregtete
suprafeele
pentru vopsire
6.13.4 Aplic
tehnologia de
vopsire la o
suprafa dat
19 Uscarea
Identific defectele de vopsire 6.13.5
Remediaz
defectele
aprute la
vopsire
Fd
Remediaz defectele de vopsire
____________________
________
UNITATE PROMOVAT CU SUCCES Semntura candidatului Data

____________________
_________
Semntura evaluatorului Data
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
16
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR



III.2 ACTIVITATEA 1

EXERCIIUL nr. 1

Completai spaiile libere din enunul de mai jos:
Se examineaz zonele expuse la ................ prin examinarea prii frontale i inferioare
a autovehiculului, n general la ui, la prile structurale, partea .......................a
corpurilor goale.

EXERCIIUL nr. 2

Completai spaiile libere din enunurile de mai jos:
Evaluarea starii suprafeelor ncepe cu
1. curarea......................ce se vor repara
2. detectarea simptomelor: strii proaste a ....................precum crpturi, fisuri sau
bici
3. se urmrete strlucirea vopselei
4. se urmrete dac nu a dezvoltat nici un punct de ..................... sub stratul de vopsea

EXERCIIUL nr. 3

Enumerai factorii climatici care afecteaz coroziunea:

1. .................. T
o
C
2. umiditatea relativ(60%)
3. ........................ (calorii/cm
2
)
4. .........................mmcol Hg
5. .............................. l/m
2
6. ...............................
7. ................................ Km/ora
8. furtuni ............ sau zpad

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
17
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR



III.2 Activitatea 2


FIA DE LUCRU:Factorii care influeneaz alegerea
procedeului tehnologic:





Se vor forma 5 grupe de lucru cu cte un lider care vor pregti cte un
referat pe urmtoarele teme:
- seria de fabricaie a autoturismului
- precizia dimensional(gradul de finisare)
- calitatea suprafeelor (pies nou sau de reparat)
- nivelul standardizrii
- n funcie de dotarea atelierului cu utilaje speciale ex. cabin
de uscare, aerografe, aspiratoare la lefuire etc.

Timp de lucru o sptmn. Liderul fiecrui grup va stabili sarcinile de:

-documentare
-redactare
-prezentare

Concluziile vor fi discutate n clas la or.




Datele candidatului sunt incluse n fia de descriere a activitii pentru a fi
folosite la ntocmirea registrelor CPN, fia evideniind progresul realizat.

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
18
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

III.2 Activitatea 3


EXERCIIUL nr. 4

n tabelul de mai jos notai sub fiecare figur ce materiale de vopsire
recunoatei:







EXERCIIUL nr. 5

Studiai figura de mai jos i completai tabelul urmtor:





scule materiale
realizat
Hrtie abraziv
Pistol de vopsit


Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
19

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR


EXERCIIUL nr. 6

Studiai tabelul urmtor i completai-l:

Ce reprezint?
Cum se utilizeaz?

1

2

3

4

5

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
20
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR


EXERCIIUL nr. 7
n tabelul de mai jos sunt trei poze, recunoatei ce reprezint ? dar unde se
utilizeaz? Notai pe liniile punctate.




A B C

A......................................................................
B......................................................................
C......................................................................

EXERCIIUL nr. 8



A

B
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
21
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

C

D

E

1. Precizai care este intrusul? n tabelul de mai sus .
2. Care este legtura ntre D i E?
3. Fig.A se utilizeaz la:
a)uscare
b)vopsire
c)lefuire
4. Fig. B se utilizeaz la :
a)uscare
b)vopsire
c)chituire
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
22
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

EXERCIIUL nr. 9


A b

1. Precizai asemnrile dintre a i b din tabelul de mai sus.
2. Care sunt deosebirile dintre a i b?
3. Regsii n a) materiale? Dac da, care?




III.2 ACTIVITATEA 4 TEST DE EVALUARE :materiale de vopsire





1.Pentru acoperiri rezistente la temperaturi ridicate se folosesc:

a)vopsele cu bitum;
b)vopsele siliconice;
c)vopsele epoxidice;

2.Cum se pregtesc materialele pentru vopsire?





Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
23
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
3.Grunduirea are rol de:

a) colorare;
b) mbinarea lemnului;
c) realizeaz legtura ntre suprafaa metalului i pelicula urmtoare;

4.Care este cea mai avantajoas metoda de grunduire?

a)prin pensulare;
b)imersie;
c)pulverizare;

5.Chituirea este:

..


6.Avantajele lefuirii umede sunt:

1..

2..

7.Grosimea peliculei la vopsire depinde de:
a)capacitatea de acoperire;
b)coninutul n liant al vopselei;
c)proprietatea vopselei de a se usca uniform;

8.Lustruire se execut:
a)pe suprafaa umed;
b)pe suprafaa uscat;
c)naintea vopsirii;

9.Pensularea depinde de:
a)culoarea vopselei;
b)calitatea i natura vopselei;
c)tambur;
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
24
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR




III.2 ACTIVITATEA 5

EXERCIIUL nr. 11

Stabilii legtura dintre litere i cifre:






A B C D


1. pistol de pulverizare gravitaional
2. pistol de pulverizare prin aspiraie
3. pistol de presiune
4. pistol automat

Precizai cu ce culoare s-a reprezentat vopseaua; dar aerul sub presiune?
Rou...albastru..

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
25
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
III.2 ACTIVITATEA 6

METODE DE VOPSIRE -TEST



A

1

2
O
3

4

5

6

7
E


B






1 Vopseaua este adus la bazinul de alimentare
prin valuri;


2 Proprietatea unui fluid de-a curge mai "greu" printr-un orificiu, n
comparaie cu apa;

3 Vopseaua se aplic cu
pensula;


4 Sinonim cu
cufundare;


5 Se aplic vopsea sub form de particule fin
divizate;


6 Vopseaua este aplicat prin micarea unui tambur (se aplic
pieselor mici);


7 Se aplic prin trecerea unui curent electric, cnd particulele colorate
se depun la anod.


Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
26
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

III.2 Activitatea 7

EXERCIIUL nr. 12
n figura de mai jos avem o seciune printr-un ale pistol de pulverizare.
Studiind fia de documentare(date tehnice-pistolul de vopsire) alegei regimul de
lucru potrivit pentru vopsire general:









EXERCIIUL nr. 13


Calitatea vopselelor utilizate pentru acoperirea caroseriilor este pus n eviden de:

a. culoarea vopselei
b. preul i cantitatea necesar
c. grosimea peliculei i aderena la suprafaa metalului
d. luciul vopselei

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
27
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
III.2 ACTIVITATEA 8 TEST DE EVALUARE




LUCRU IN ECHIPA-

CLASA VA FI IMPRIT IN 4 GRUPE DE CTE 6 ELEVI.
GRUPELE 1 SI 2 VOR REALIZA UN PORTOFOLIU CU IMAGINI INTERNET,
FOTOGRAFII, MOSTRE DE MATERIALE DE AMBALAT LACURI, EMAILURI,
CHITURI, GRUNDURI ETC.
GRUPELE 3 SI 4 VOR REALIZA O EXPOZITIE CU AMBALAJE, CT MAI
DIVERSIFICATE.
EXERCITIUL ARE DREPT SCOP CREAREA CONDIIILOR DE AFIRMARE,
CREATIVITATE SI RELAIONARE CU CEILALI COLEGI AI ECHIPEI.

Fiecare membru al echipei are sarcini precise, astfel inct contribuia
individual la realizarea sarcinii de grup s poat fi evaluat.
De asemenea se vor compara rezultatele ntre grupele 1 si 2, respectiv 3,4.

SARCINILE FIECRUI MEMBRU AL ECHIPEI:

DOCUMENTARE : 2 ELEVI
PROCURARE MATERIALE SAU AMBALAJE:2 ELEVI
TEHNOREDACTARE : 1 ELEV
PREZENTARE PORTOFOLIU/ EXPOZITIE : 1 ELEV

OBS: pot fi utilizate poze din magazinele de specialitate, ateliere de vopsitorie,
atelierul coal.

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
28
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR







EXERCIIUL nr. 14

1. La pensulare sunt recomandate:

a)vopsele pe baz de uleiuri;
b)vopsele nitrocelulozice;
c)vopsele pe baz de rini alchidice;

2. Dezavantajul metodei de vopsire prin tamburare este


3. Procesul vopsirii prin vluire const
n:..

4. Factorii care influeneaz pelicula la vopsirea prin imersie sunt:
a) viteza de scoatre a piesei din baie;
b) volatilitatea diluantului;
c) vscozitatea vopselei;

5. La vscozitatea electrostatic piesele sunt legate la.. i trebuie s
fie

6. Componentele pistolului de pulverizare sunt:




7. Vopsirea prin pulverizare are avantajele:

a) asigur o pelicul uniform;
b) se poate aplica pe orice suprafa;
c) nu se pot suprapune mai multe pelicule;

8. Utilajul utilizat la vopsirea prin vluire este alctuit din:
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
29
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR


EXERCIIUL nr. 15

1. n figura de mai jos, recunoatei cele trei sisteme de reglaj al unui aerograf i
completai pe figur .

a)reglarea a aerului;
b)reglarea debitului de vopsea;
c)presetup.











III.2 ACTIVITATEA 9

Metoda cubului
Activitatea poate fi una de recapitulare a cunotinelor despre echipamentele de
vopsit.
Fiecare or are o tem:
pistolul de vopsit
compresorul cu piston
Acelai utilaj va fi analizat de toate echipele pentru ca n final s se poat compara
rezultatele.
Activitatea se desfoar sub forma unui concurs ntre echipele de lucru
Profesorul va fi moderatorul i arbitrul activitii
Etapele metodei sunt urmtoarele:
se formeaz grupul de 6 elevi
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
30
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
se alege un lider care s controleze derularea
aciunii
se mpart activitile ntre membrii
grupului:fiecare elev din grup primete o foaie de
hrtie de form ptrat ce va constitui n final o
fa a cubului
pe foaia de hrtie primit va fi scris cerina de
lucru a fiecrui elev i anume:
,,faa - 1 = schia utilajului
,,faa - 2 = prile componente ale utilajului
,,faa - 3 = principiul de funcionare
,,faa - 4 = avantaje i dezavantaje
,,faa - 5 = defeciuni i cauze
,,faa - 6 = remedierea defeciunilor
liderul coordoneaz i verific desfurarea
aciunii
dup rezolvarea sarcinii se construiete cubul
cubul desfurat va arta astfel:








1

Schia
utilajului
2

Pri
componente
4

Avantaje i
dezavantaje
5

Defeciuni
(cauze)
3

Principiul de
funcionare
6

Remedierea
defectiunilor

Lucrarea n forma final va fi afiat pe tabl (foile scrise de elevi se pot lipi pe o
coal de hrtie mare sub form de cub desfurat).
Tot la final, completai urmtorul chestionar:

De ce este nevoie ca grupul s aib un lider?
a) S fac toat munca
b) S-i ajute pe toi membrii grupului s-i ndeplineasc
sarcinile
c) S preia o parte din sarcini
A F Liderul nu are nevoie de cooperarea voastr
A F Lucrul n echip presupune s-i ascultai pe ceilali n aceeai
msur n care vorbii

Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
31
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR


III.2 ACTIVITATEA 10


EXERCIIUL nr. 17


1. Camuflarea const n a .............. anumite piese i zone ale vehiculului care
nu vor fi .................. pentru a nu fi afectate de diferitele operaiuni, la care vor fi
supuse piesele adiacente.
2. Camuflarea se face la aplicarea:
a)......................
b).....................
c).....................
3. Precizai pri ale autoturismului ce au fost camuflate n figurile
urmtoare:



A B

EXERCIIUL nr. 18
1.Vopsele de finisare pot fi aplicate:
o Acrilice ntr-un singur strat
o Acrilice n strat dublu: ............................
o Acrilice n trei straturi: vopsea de baz+strat de efect+ lac
incolor
o Vopsele pe baz de ap: ........................................................
2.Culorile primare sunt:............,.... ................,..........................,
3. Culorile secundare: Rou+Albastru =.......................................
Albastru+Galben=............................
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
32
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
FIA DE LUCRU : egalarea culorii
Pentru egalarea culorii n lucrrile de tinichigerie se vor urma paii:
1.Se localizeaz codul de identificare a vopselei folosite de productor pe placa
situat ntr-un anumit loc pe autovehicul.
2.Se identific referina n cataloagele de culori pentru automobile editate de ctre
diveri fabricani de vopsea.
3. Se alege mostra de culoare i se analizeaz varianta, dac ea exist. Se hotrte,
apoi formula care se adapteaz cel mai bine la starea vehiculului.
4.Se consult microfia pentru a obine formula culorii diferite. Cunoaterea
semnificaiei simbolurilor ce figureaz n microfi este hotrtoare pentru a putea
distinge o variant de alta n cadrul aceleiai culori, pentru a obine o formul exact.
5.Prepararea culorii.Trebuie respectate cu strictee proporiile fiecrei culori din
amestec conform formulei. Cele mai mici greeli n aceast etap vor produce
modificri ale culorii finale.
6.Alegerea diluantului i a catalizatorului. Se va dilua i cataliza o cantitate mai mic
de vopsea, pentru a o aplica pe un eantion de prob.
7. Se utilizeaz ntotdeuna o rigl de proporii pentru prepararea amestecurilor i
realizarea probei de vscozitate.
8. Se agit foarte bine amestecul.
9.Se vopsete o plac de prob, respectnd instruciunile fabricantului referitoare la
duz, presiunea aerului, evantai, distana de aplicare cu pistolul etc.
10.Uscarea n aer sau cabin.
11.Se compar mostra cu vehiculul avnd n vedere lumina.
12.Se ia hotrrea dac e nevoie de retuare

n tabelul de mai jos stabilii legtura literelor cu etapele de mai sus:



A B C D


Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
33
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

IV. SOLUII SI SUGESTII METODOLOGICE

A1=activitatea1
A1:R1: (a)-coroziune, (b)-interioar;

A1:R2(a)-suprafeelor; (b)-vopselei;(c) coroziune

A1:R3:
1
temperatura aerului
2
umiditatea relativ(60%)
3
radiaia global(calorii/cm
2
)
4
Presiunea atmosferic
5
cantitatea de precipitaii
6
salinitatea
7
vntul(taifunurile)
8
furtuni de nisip sau zpad
A3 :R4:


Vopsele,
diluani
Diluant Vopsea,
diluant
Chit metalic Chit fibr,
ntritor

A3 :R5:
scule materiale realizat
Main de lefuit smirghel
Pistol de vopsit vopsea
Spatul Chit+ntritor
Pistol de aplicare cear
A3 :R6 1-produse pentru cosmetizare;2- diluant pentru obinerea unei vscoziti
corespunztoare; 3-vopsea pentru acoperiri anticorozive; 4-insonorizant i pistol de
aplicare; 5-chit- pentru pregtirea suprafeelor

A3 :R7
A maina de curat(Ex. rugina ,vopsea veche etc. )cu perie de srm acionat electric
B maina de lefuit rotativ cu abrazivi, acionat electric
C pistol acionat pneumatic utilizat la vopsire

A3 :R8:
1- pahar gradat pentru prepararea vopselei
2-D=tablou de comand pentru cabina de uscare, E cabina de uscare
3-c;4-a
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
34
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
A3 :R9:
1-a,b pistoale de vopsire;
2-a)pistol cu cana jos, b)pistol de vopsire cu cana sus;
3-pahare gradate pentru vopsea, diluani;

A4:R 10:
1.b;
2.
-ndeprtarea pieliei de la suprafaa vopselei(dac s-a format);
-omogenizarea vopselei prin amestecare;
-diluarea vopselei;
3.-a,b,c; 4.-b; 5. chituirea este operaia de umplere a denivelrilor, astfel ca suprafaa s
prezinte un grad de netezime ct mai pronunat.; 6. Avantaje: evit formarea prafului,
asigur lefuire uniform, economie de hrtie abraziv. 7. -a,b; 8.-b; 9.- c.

A6:

METODE DE VOPSIRE -TEST



A

1
V L U I R E
2
V A S C O Z I T A T E
3
P E N S U L A R E
4
I M E R S I E
5
P U L V E R I Z A R E
6
T A M B U R A R E
7
E L E C T R O F O R E I C A


B



R11
a-2; b-1; c-4; d-3; rou -vopsea; albastru aer.

A7:R12
-ajutaj pentru vopsea-1,78
-duza de aer-35
-viteza de lucru l/min la 3,5 bar-150
-limea evantaiului-160

A7:R13-c

A:R14
1.a,c; 2.Dezavantaj se aplic numai pieselor mici. 3 Procedeul const n transpunerea unei
pelicule de vopsea, uniform distribuite, de pe un val care se rotete pe suprafaa piesei cu
care vine n contact.
4. a,b,c
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
35
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
5. anod, bune conductoare de electricitate;
6.Componentele pistolului sunt capul de pulverizare; corpul pistolului, mecanismul de
reglare i comand.
7a,b
8-val de alimentare; val intermediar; val de aplicare.


A8:R15

A10:R17


3. Camuflarea const n a proteja anumite piese i zone ale vehiculului care
nu vor fi vopsite pentru a nu fi afectate de diferitele operaiuni, la care vor fi supuse
piesele adiacente.
4. Camuflarea se face la aplicarea:
a)grundurilor
b)vopselelor
c)lacurilor
3.Pri ale autoturismului ce au fost camuflate n figurile urmtoare:
a-roata;b-aripa fa dreapta


A10:R18:
1.Vopsele de finisare pot fi aplicate:
o Acrilice n strat dublu: vopsea de baz+ lac incolor
o Vopsele pe baz de ap: culoare pe baz de ap+lac incolor
2.Culorile primare :rou...,.... albastru..,..galben..,
3. Culorile secundare: Rou+Albastru =violet
Albastru+Galben=verde
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
36
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR



V.BIBLIOGRAFIE


Tinichigiu vopsitor auto - manual pentru coli profesionale anii II i IIII.Sava, M.V.Popa,
N.Dinescu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti 1995

Manual de reparaii pentru atelierele de tinichigerie i vopsitorie auto lucrare ce reprezint
unul din produsele finale ale proiectului AUTOMOVE 2 n cadrul programului Leonardo da
Vinci-seciunea pilot, derulat pe parcursul anilor 2002-2003, coordonator Fidelio T.Iancu,
Editura Landart Print SRL, Timioara, 2003

Tropicalizarea i protecia anticoroziva a autovehiculelor
-Aurel Brebenel, Rica Verpoler, Dumitru Voichin, Editura
Tehnic, Bucureti
Combaterea coroziunii autovehiculelor-Colecia AUTO 19
-Mihaiai I.Mihaclu, Editura Tehnica, 1980
Arria curricular Tehnologii -Ghidul profesorului
-Inspectoratul colar al Judeului Timi, Editura Waldpress,
Timioara 2005


Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
37
Didactica
Tanaviosoft 2009


TANASE VIOREL
2009



Proiectari didactice

1. Interpretarea documentatiei tehnice.
2. Protectia anticoroziva a suprafetelor.
3. Vopsirea automobilului.
4. Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat si
transportat.

Curriculum si Standarde de pregatire profesionala

1. Tinichigiu vopsitor auto.
2. Standarde de Pregatire Profesionala.

Documentatie pentru Examenul de certificare a
competentelor profesionale.

1. Continutul proiectului de certificare.
2. Tema de proiect.


FILM
Tanaviosoft 2009


TANASE VIOREL
2009






FERRARI BMW



CORVETTE


CATALOAGE
Tanaviosoft 2009


TANASE VIOREL
2009










Bibliografie
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 1




TINICHIGIU-VOPSITOR AUTO I. SAVA, M.V. POPA, N. DINESCU
Editura Didactica si Pedagogica 1996

Programul PHARE TVET RO 2002 Ministerul Educatiei si Cercetarii

http://pdf.directindustry.com

http://archive.tvet.ro/web/

http://www.edu.ro

National Geographic






Cuprins
T Ta an na av vi io os so of ft t 2 20 00 09 9

VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 1




Prezentare 1
Introducere 2
Vopsirea automobilului 3
Coroziunea pieselor metalice ale automobilului 4
Pregatirea suprafetelor metalice 20
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice 56
Materiale de vopsire 84
Operatiile principale ale vopsirii 100
Metodele de vopsire 117
Metodele de uscare ale peliculelor de vopsea 184
Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice 207
Produse cosmetice anticorosive 219
Produse pentru autovehicule 223
Teste de evaluare sumativa 234
Teste de evaluare sumativa HTML 279
Auxiliare curriculare 280
Protectia anticorosiva a suprafetelor 281
Vopsirea automobilului 321
Didactica 361
Filme_auto 362
Cataloage 263
Bibliografie 364
Cuprinsul 365