Petra - orasul de piatra din pustiul Iordaniei

Petra, "orasul de piatra" este un sit arheologic aflat in sud-vestul Iordaniei.

Orasul se intinde de-alungul poalelor Muntelui Hor, strabatand un lung defileu si desfasurandu-se
apoi pe laterala estica a vaii Arabah, ce se intinde de la Marea Moarta si pana la Golful Aqaba.
Orasul este renuit ai ales pentru arhitectura acestuia. !apat aproape in intregie in piatra untelui,
piatra pe care se spri"ina a"oritatea cladirilor.
Petra - o descoperire de importanta mondiala
Orasul, alaturi de intreaga #ona, a raas necunoscut luii vestice pana in anul $%$&, cand acesta a
fost descoperit de catre e'ploratorul elvetian (ohann )ud*ig +urc,hardt. -escoperirea e'ploratorului a
fost descrisa intr-un sonet al lui (ohn .illia +urgon drept "un oras rosiatic-trandafiriu vechi cat de
"uatate de vree".

In scurt tip, orasul a captat atentia intregii lui. Astfel, repre#entantii onuentelor ondiale, in
cadrul prograului /01!2O, au descris onuentul din valea Iordaniei drept "una dintre cele ai
pretioase osteniri culturale ale oenirii".
Astfel, in data de 3 decebrie $4%5, orasul antic Petra a fost declarat onuent ondial.
"6e,e", nuele antic al orasului Petra, este un nue care apare in Manuscrisele de la Marea Moarta,
fiind asociat si cu Muntele !eir. Pe langa aceasta arturie, istoricul 1usebiu si 7ericitul Ieroni
entionea#a si ei faptul ca "6e,e" este nuele nativ al orasului Petra.

Acestia din ura se ba#ea#a pe autoritatea lui Iosif 7laviu, a lui Plinius cel 8anar si a celorlalti scriitori
care au identificat orasul Petra drept capitala a nabataenilor - seiti vorbitori de liba araaica - si
centru al caravanelor ce se ocupau cu coertul.
Petra - sau - ingeniozitatea comerciantilor
7lancat de pereti asivi de piatra si aprovi#ionat cu apa dintr-un rau se strabate periodic locul,
orasul Petra nu era doar o fortareata naturala si sigura, ci era situat si la intersectia celor ai iportante
druuri coerciale.
Astfel, prin acest nod coercial treceau druurile spre Ga#a in vest, spre +osra si -aasc in nord, spre
Aqaba si )euce 2oe peste Marea 6osie, si spre Golful Persic, peste desert.
1'cavarile care au fost efectuate in #ona au aratat ca reusita ridicarii unui oras in pustiu s-a datorat
abilitatii si ingenio#itatii nabataenilor de a controla re#erva de apa, prin crearea unei oa#a artificiale.
-esi in tipurile antice in orasul Petra se putea veni despre sud, prin Arabia !audita, pe un dru ce
incon"oara Muntele lui Aaron, sau traversandu-se inaltul platou untos de nord, asta#i, o"oritatea
vi#itatorilor intra in vale prin capatul estic al acesteia.
Orasul antic al horitilor
Intrarea in defileu, din partea estica a vaii, este una ipresionanta.
-efileul nuit de localnici "!iq" - "sageata" - este unul foarte ingust si inalt, pe alocuri peretii sai
apropiindu-se pana la o distanta de 9-: etri.
)a capatul acestui inunat defileu se afla cea ai cunoscuta si ipresionanta ruina din orasul antic
Petra, si anue "Al ;ha#neh" - 8re#oreria - care este sapata in intregie in peretele de piatra auriu-
rosiatica.
2ontinuand druul prin inunatul defileu, si trecand de ipresionanta 8re#orerie, la poalele untelui
nuit "en-0e"r" se afla un iens "8eatru", aplasat intr-o asa po#itie incat din el sa se vada cea ai
are parte a orintelor din apropiere.
)a capatul defileului, in punctul in care valea se deschide brusc, orasul Petra se infatisea#a in toate
splendoarea acestuia, uiind pe cea abia iesit dintre stancile inguste si inalte.

"Afiteatrul" a fost sapat in peretele de piatra, in tipul constructiei acestuia utandu-se si unele dintre
orintele peste care s-a dat. In incinta acestuia se ai vad inca urele unora dintre orinte - gropi
rectangulare iprastiate. 7orand aproape trei laterale coplete, peretele rosiatic din piatra ofera
locului conditiile perfecte cerute de un afiteatru. Pe arginile sale, tot din piatra, au fost sapate si
ridicate turnuri de observatie.
Petra - istoria unui loc unic in lume si mentionarea lui biblica
Pana acu, nici o etoda nu a fost eficienta in stabilirea inceputurilor orasului antic Petra. /nele indicii
arheologice indica faptul ca orasul nu a fost ridicat de foarte ult tip, cu toate ca un sanctuar - loc de
inchinare - ar fi e'istat pe aceste locuri inca din tipurile antice.
!e crede ca aceasta parte a Iordaniei a fost locuita de catre "horiti", probabil un nea de sapatori in
piatra care locuiau in pesteri. Acestia sunt considerati straosii edoitilor. )ocuitorii ce au ridicat aceste
locuri au avut ulte influente asupra nabaetenilor, care si eu si-au inorantat ortii si au adus
cinstire in locasuri pe "uatate sapate in piatra.
-e obicei, orasul Petra este identificat cu !ela, care inseana tot "piatra", insa, de aseenea,
entionarile nu sunt foarte clare. Pasa"ul biblic din II 6egi <I=, > pare a fi ai e'act. In pasa"ele
paralele, !ela este inteleasa siplu ca "Piatra" - II 2ronici <<=, $& si )<<.
!e poate afira faptul ca 6e,e era nuele original, nue ce apare si in Manuscrisele de la Marea
Moarta drept un loc proeinent al edoitilor.
Inforatii foarte iportante au fost obtinute din sapaturile arheologice in incinta orintelor.
Astfel, orintele au fost ipartite in doua categorii - orinte nabaetane si orinte greco-roane.
In cadrul orintelor se gasesc ulte influente egiptene, grecesti, roane si siriene. Acest lucru face
iposibila identificarea stilului original al locuitorilor priari ai Petrei. )ocul este sarac si in inscriptii,
acestea fiind facute pe peretele de tencuiala, care, in tip, s-a deteriorat aproape in intregie.
!pre sfarsitul secolului al II-lea i Hr, cand populatia ptoleaica din #ona a fost afectata aseenea
regatului selgiucid, populatia nabaetana a venit pe aceste locuri. -in acest oent in oras incep sa aiba
loc arile schibari. Astfel, sub Aretas al III-lea ?c.%5-3@ i H6A, incep sa apara one#ile iperiale. 8ot
acu se crede ca a fost ridicat si teatrul orasului.
Petra - in timpul ocupatiei romane
In anul $@3, cand 2orneliu Pala era guvernator al !iriei, acea parte a Arabiei care se afla sub
conducerea orasului Petra a fost absorbita in Iperiul 6oan ca parte a #onei "Arabia Petraea". 8ot in
acest oent, dinasti nativa din oras ia sfarsit, orasul continuand insa sa infloreasca.
/n secol ai tar#iu, in tipul doniei lui Ale'andru !ever, cand orasul se afla pe culea de#voltarii
sale, are loc si sfarsitul ridicarilor asive de onuente. Oprirea brusca a ridicarii de cladiri se poate
datora unei inva#ii neo-persane a Iperiului !assanid.
!caderea iportantei sale coerciale nu a dus la parasirea orasului de catre locuitori, acestia raanand
in oras din otive religioase.
Petra - important centru religios al vremii
0abaetanii se inchinau #eilor luii arabe si #eitelor cultului pre-islaic, alaturi de alti cativa regi #eificati
care au condus poporul. Beii si #eitele se gasesc in ulte dintre statuile sculptate in #idurile teplelor.
2restinisul a patruns in orasul Petra in "urul secolului al I=-lea d. Hr., la aproape 5@@ de ani de la
infiintarea orasului Petra drept iportand centru coercial.
2el putin unul dintre orinte - orantul cu urna - era folosit pe post de biserica. O inscriptie cu
vopsea rosie entionea#a sfintirea acestui loc "in vreea celui ai sfant episcop, (ason" - inscriptie
datata in anul ::>.
2restinisul din orasul Petra nu a re#istat foarte ult. In tipul priei cruciade, orasul Petra a fost
ocupat de catre +alduin I, regele 6egatului de Ierusali. Acesta a inteeiat un al doilea loc cu statut de
feuda in Al ;ara,, punandu-i nuele de "2astelul din =alea lui Moise" sau "!ela". Acest loc a raas sub
conducerea francilor pana in anul $$%4.
Petra - "Manastirea"
Manastirea - cel ai insenat onuent din orasul Petra - datea#a din tipul secolului I i Hr. Aceasta
a fost dedicata regelui Obodas I. Acest onuent-anastire se nueste "Ad--eir".

"Manastirea" este locali#ata in coltul nort-vestic cel ai indepartat al vaii Petra, in spatele !tra#ii cu
coloane, aparand ochiului ca o acheta ai are a 8re#oreriei, aflata in defileu.
"Manastirea" este onuentul cu cea ai larga fatada din intreaga vale a orasului Petra, asurand o
latie de 5@ de etri si o inaltie de :5 de etri. -oar usa onuentului are o inaltie de &3 de etri.
In pofida nuelui, acest onuent a fost sculptat in piatra pe post de orant, insa crucile sapate in
interior au dus la nuele actual al locului. 2a si "8re#oreria", aceasta este alcatuita din doua eta"e
acoperite de o agnifica urna.
2onfor traditiei arabe, orasul Petra este locul in care Moise, in tipul calatoriei prin pustiu, a lovit cu
toiagul stanca din care a iesit apa pentru poporul insetat. -e aseenea, tot aici se crede ca este
inorantata si Miria - sora lui Moise.
Petra - declinul unei istorii
Odata intrata sub conducerea roana, Petra a intrat rapid intr-un declin treptat. Astfel, iportanta
coerciala a acestui centru incepe sa nu ai fie una repre#entativa in luea coertului din #ona.
Aceasta se datorea#a in are parte si cresterii coertului pe are.
In anul 939, un cutreur de paant daraa ulte dintre cladirile orasului, altele fiind grav avariate.
Acest cutreur afectea#a si sisteul de colectare a apei, care asegura viata in oras.
Multe dintre cladiri au devenit, cu tipul, foarte vulnerabile "afurilor iar ulte dintre orinte au fost
predate si coorile ratacite.