You are on page 1of 19

Studiu de caz

Prezentarea unei situaii conflictuale aprut n clasa de elevi;


1
Diana este elev n clasa a V-a, contiincioas, nva la toate orele i are temele
rezolvate. ntr-una din zile Diana se simte ru i vine la coal cu temele nerezolvate. Reaciile
nu au ntrziat s apar, unii colegi adresndu-i expresii jignitoare: tocilar, ochelarist, eti dus
cu capul. Dezarmat de reacia unor colegi, aceasta se apr reprondu-le c se folosesc de ea,
apoi pleac acas cu riscul de a avea absene.
2
Pai ctre soluionarea conflictului i rezolvarea problemei
1) Descrierea problemei:
n momentul cnd colegii mai ,, lenei ai Dianei nu au de unde copia temele, acetia dezvolt un
comportament vebal agresiv, care o jignesc pe Diana.
2) Ce simt personajele implicate n conflict?
Diana se simte frustat i folosit de ctre colegii si.
Colegii agresivi la rndul lor sunt furioi i frustrai de situaia respectiv.
3) Propuneri pentru rezolvarea conflictului:
- discuia dirigintei cu eleva pentru aflarea motivelor pentru care a lipsit, separat, apoi n
faa clasei;
- identificarea problemei;(dorina de a fi acceptat n cadrul grupului/ de a fi lider);
- sesizarea familiei i stabilirea unor sedine de consiliere n comun cu familia pentru
mbuntirea stimei de sine;
- obtinerea susinerii din partea parinilor;
- responsabilizarea colegilor;
- teme difereniate n funcie de nivelul de nelegere/nivelul de dezvoltare al elevilor;
in Rooga
Blog

Produse

Publicitate

Contact
3 povestiri scurte de viata care sa te inspire de dimineata
1. Cei trei prieteni
Se spune c erau trei prieteni care i doreau s urce un munte. n vrful acestuia tria un btrn nelept
pe care i doreau s-l cunoasc. La un moment dat ajung ei la o rscruce, iar fiecare i-a ales o alt
crare.
Primul a ales o crare abrupt, ce urca drept ctre vrf. Nu-i psa de pericole, dorea s ajung la
btrnul din vrful muntelui ct mai rapid.

foto: Darcy McCarty
A doua cale nu era la fel de abrupt, ns strbtea un canion ngust i accidentat.
Iar cel de-al treilea a ales o crare mai lung, ce ocolea muntele erpuind n pante line.
Dup 7 zile, cel care urcase pe calea cea abrupt a ajuns n vrf extenuat, plin de rni sngernde.
Nerbdtor s-a aezat s-i atepte prietenii.
Dup o alt sptmn, ameit de vnturile puternice care i se mpotriviser, ajunse i al doilea. Se aez
n tcere lng cel dinti, ateptnd.
Trecur alte dou sptmni i sosi cel de-l treilea, cu faa strlucindu-i de fericire, semn al unei
profunde stri de linite i mulumire interioar.
Ceilali doi erau furioi pentru c drumul lor a fost greu i au avut mult de ateptat, n timp ce drumul
celui de-al treilea prea s fi fost o adevrat plcere. Aa c, odat ajuni la btrn, l-au ntrebat care
drum era cel mai bine ales.
Ce ai nvat tu? l ntreb el pe primul.
C viaa este grea i plin de pericole i greuti; c este plin de suferin i adeseori ceea ce ntlnesc
n cale mi poate provoca rni. C pentru fiecare pas nainte, trebuie s duc o lupt ncrncenat care m
sleiete de puteri. Aadar am ales eu calea cea mai bun ctre tine?
Da! ai ales bine Iar tu, tu ce ai nvat? l ntreb pe al doilea.
C n via multe lucruri m pot abate din cale; c uneori pot s pierd drumul, ajungnd cu totul
altundeva dect doresc dar dac nu mi pierd ncrederea, reuesc pn la urm. Aadar am ales eu
calea cea mai bun ctre tine?
Da! ai ales bine i tu, ce ai nvat? l ntreb pe ultimul.
C m pot bucura de fiecare pas pe care l fac dac aleg s am rbdare. C, dac privesc cu
nelegere, viaa nu este o povar grea, ci un miracol la care sunt primit cu bucurie s iau parte.
C iubirea care m nconjoar din toate prile mi poate lumina sufletul dac i dau voie s ptrund
acolo. Aadar am ales eu calea cea mai bun ctre tine?
Da! ai ales bine
Uimii de rspunsurile btrnului, cei trei prieteni au czut pe gnduri. i au neles, n
sfrit, c la orice rscruce pot alege iar viaa fiecruia este rezultatul alegerilor fcute.

2. Ucenicul n cutarea iluminrii
Discipolul se apropie de maestrul su:
De ani de zile sunt n cutarea iluminrii, spuse. Simt c sunt aproape s o ating. Am nevoie s tiu care
e pasul urmtor.
Cum te ntreii?, ntreb maestrul.
Nu am nvat nc s fiu autonom; m ajut prinii. Dar sta e doar un detaliu.
Pasul urmtor pe care trebuie s-l faci e s te uii direct la soare timp de jumtate de minut, spuse
maestrul.
Discipolul i urm sfatul, asculttor. Dup ce trecur 30 de secunde maestrul i ceru s-i descrie ce avea
mprejur.
Nu reuesc s vd. Soarele m-a orbit! spuse discipolul.
Un om care caut doar lumina, evitnd propriile responsabiliti, nu va gsi niciodat iluminarea. i
unul care se uit fix doar la soare va orbi, rspunse maestrul.
nainte de a te avnta entuziasmat ctre sfere nalte, nu uita s verifici c eti ancorat n realitate. i s
te asiguri c frnghia este rezistent!
Pentru alte povestiri scurte de viata, i recomand cartea Sup de pui pentru suflet. Poveti
adevrate de via care deschid inima i trezesc spiritul, de Jack Canfield
3. Pescarul i omul de afaceri
Un om de afaceri se plimba pe plaj, ntr-un mic sat de pescari. O barc intr n port, iar din ea cobor un
pescar cu un co plin de peti. Afaceristul l felicit pe pescar pentru petii si frumoi, ntrebndu-l:
Ct timp i-a luat s pescuieti aceti peti?
Destul de puin, domnule, rspunse pescarul.
Dar de ce nu ai rmas mai mult? Ca s prinzi mai muli peti? ntreb afaceristul.
Pentru c aceti civa peti ne ajung mie i familiei mele.
i atunci ce faci n restul timpului?

foto: Tray Ratcliff
Pi m scol cnd vreau i m duc s pescuiesc un pic. Apoi m joc cu copiii mei, mi fac siesta mpreun
cu soia. Seara m duc n sat s m ntlnesc cu prietenii. Bem un pahar de vin, cntm la chitara i stm
la poveti. O via frumoas, ce mai!
Omul de afaceri l ntrerupse:
Ascult! Am un M.B.A. de la Harvard i pot s te ajut. Ar trebui s ncepi prin a pescui mai mult, iar cu
banii ctigai s-i cumperi un vas mai mare. Cu banii pe care o s i faci acum, poi s cumperi un al
doilea vas i tot aa pn cnd vei avea o mica flot. Apoi, n loc s vinzi petele unui intermediar, ai
putea s negociezi singur cu fabrica sau s-i deschizi propria fabrica de pete. Aa ai putea s renuni la
stucul sta i s te mui la New York, Los Angeles sau chiar Beverly Hills. De acolo i vei putea dirija
propriile afaceri.
Pescarul se gndi ndelung. Apoi ntreb temtor:
Ct timp ar lua toate astea?
ntre 15 i 20 de ani, rspunse omul de afaceri.
Bine i dup asta?
Ei bine, acum devine interesant, continu afaceristul zmbind. La momentul oportun, poi s-i listezi
compania la burs i s ctigi milioane!
Milioane? se minun pescarul. i apoi?
Apoi poi s iei linitit la pensie. S te scoli cnd ai chef, s pescuieti un pic, s te joci cu nepoii i s-
i faci siesta ct pofteti cu soia. Iar serile ai putea s le petreci cu prietenii, bnd un pahar de vin i
cntnd la chitara. Sau citind poveti nepoilor.
Dar asta fac i acum, senor. De ce s atept 20 de ani ?


Citeste intregul articol la http://florinrosoga.ro/blog/3-povestiri-scurte-de-viata/#ixzz3Fux62uOp


VIATA E UN JOC

Cu civa ani n urm, Brian Dyson, preedintele Coca Cola, a inut un discurs la o universitate despre
legtura dintre munc i celelalte responsabiliti pe care fiecare dintre noi le avem n via.

Imagineaz-i viaa ca pe un joc n care jonglezi cu 5 mingi n aer.

Aceste mingi sunt: munca, familia, sntatea, prietenii i spiritul. Trebuie s le menii n aer.

Curnd vei nelege c munca este o minge de cauciuc, dac o scapi va reveni napoi. Celelalte patru
mingi ns, sunt din sticl. Dac scapi vreuna dintre ele, se va zgria, crpa sau chiar sparge. Nu va mai fi
niciodat la fel.

Trebuie s nelegi aceste lucruri i s te lupi pentru a obine echilibru n via. Cum?
Nu-i subestima valoarea comparndu-te cu alii. Fiecare suntem diferii i fiecare suntem
speciali.
Nu-i stabili obiectivele dup ceea ce susin alii c este important. Doar tu poi tii ce e mai bine
pentru tine.
Nu ignora lucrurile dragi ie. ine de ele ca i cum ar fi nsi viaa ta, pentru c fr ele viaa
este lipsit de sens.
Nu lsa viaa s i se scurg printre degete trind fie n trecut fie pentru viitor. Doar trind cte o
zi odat vei putea tri toate zilele vieii tale.
Nu renuna atunci cnd ai ceva de oferit.
Nimic nu se termin pn n momentul n care te opreti s mai ncerci.
Nu-i fie fric s admii c nu eti perfect. Acesta este firicelul fragil care ne leag unii de alii.
Nu-i fie fric s i asumi riscuri. Doar ncercndu-ne norocul nvm s fim bravi.
Nu alunga dragostea afar din viaa ta spunnd c e imposibil de gsit. Cea mai rapid modlitate
de a primi dragoste este s druieti; cea mai rapid cale de a o pierde este s o ii prea strns;
dar dndu-i aripi vei reui s o pstrezi.
Nu alerga att de repede prin via nct s uii nu numai pe unde ai fost ci i ncotro te ndrepi.
Nu uita! Cea mai acut dorin emoional a oricrei persoane este aceea de a se simi
apreciat.
Nu i fie fric s nvei. Cunoaterea este o comoar pe care ntotdeauna o poi purta cu tine cu
uurin.
Atenie cum i foloseti timpul i vorbele. Niciunele dintre ele nu mai pot fi recuperate.
Viaa nu e o curs, ci o cltorie care trebuie savurat pas cu pas. Ieri e Istorie, Mine e Mister iar Azi
e un Cadou Bucur-te de el!
Povesti cu talc / cu morala. Sfaturi pentru viata si altele pe tema.

Du-te la pagina: 1 ... 22 23 24 25 26 ... 29


gigipopa
Specialist in dome...
online
9.33
Data nregistrrii:
Duminica, 26 Septembrie 2010, 10:15
Profil consultant
Cere consultan
*Explicaii indice rating+

Dat post: Vineri, 31 Mai 2013, 17:02
Doua ganduri nu ar trebui sa ne paraseasca niciodata:acela de a ne imbogati mintea si sufletul si celalalt
ca suntem doar trecatori in lume.





Despre bogatia sufleteasca.

Intr-o zi,un om bogat darui un cosulet plin cu gunoi unui om sarac, asa, ca sa-si bata joc de el, sa vada
cum reactioneaza.
Omul zambi si pleca tinand in mana cosuletul primit. Ajuns acasa, a inceput sa-l curete, sa-l spele si apoi
l-a umplut cu cele mai frumoase flori. S-a intors la omul bogat si-i inmana acestuia cosuletul.
Omul bogat ramase surprins si-l intreba:
- De ce mi-ai dat atatea flori frumoase, cand eu ti-am dat numai gunoi ?
Omul sarac raspunse :
- Orice persoana daruieste ceea ce are in inima...!

Rspunde Citeaz


trope_doi
Utilizator
offline

24
Data nregistrrii:
Marti, 9 Septembrie 2008, 06:45
Profil utilizator
*Explicaii popularitate+

Dat post: Miercuri, 5 Iunie 2013, 23:34

Acum cativa ani ma duceam in America si avionul s-a oprit pentru o escala in Timisoara. Iar de acolo s-a
urcat in Boeing-ul modern un sat intreg de babe, imbracate in negru, ca dintr-un film de Kakoyanis,
infofolite, legate, grase, cu papornite, de parca mergeau cu rata. In sinea mea, am gandit stanjenit ca asa
se strica imaginea Romaniei in lume. Pe vremea aceea credeam ca imaginea e importanta, nu Romania.

Dupa ce am trecut Atlanticul si ne apropiam de destinatie, cu o ora inainte, ni s-a dat sa completam niste
formulare, destul de agresive, care te anchetau in toate dimensiunile tale de calator. Am avut
sentimentul ca tot avionul dadea teza la limba romana. In starea aceasta de examen, m-am pomenit cu
vreo cinci babute langa mine, care mi-au spus cinstit: "Scrie-ne si noua, maica, aici, ca noi nu stim
nimic!" Si astfel, eu le intrebam din chestionar si ele imi raspundeau din inima:
- Cand te-ai nascut, mama?
- 1877.
- Cati copii ai?
- 11.

Si-asa mi-am dat seama ca stateam de vorba cu Independenta Romaniei. A inceput sa se clatine avionul.
Avionul se clatina si la toti ne-a fost frica, inclusiv mie, asta cu imaginea Romaniei in lume. Mi-am pus
centura, stewardesele au plecat si ele speriate. Babele, in schimb, stateau langa mine si se sprijineau de
partea de sus, ca si cum ar fi mers cu rata. Zic:
- Maica, stai jos, ca a inceput furtuna. E pericol sa ne prabusim. Nu ti-e frica?
- Lasa, mama - raspunde babuta - mi-am facut o cruce, la Dumnezeu nu insisti. Ajunge.

In siguranta ei stateau doua mii de ani de crestinism. Iar eu, pe langa babuta, eram un puric. Eu eram
imaginea de azi a Romaniei in lume, iar ea era icoana neamului din totdeauna. Babuta m-a reincrestinat
intr-o fractiune de secunda si, astfel, am vazut din nou Omul Frumos.

(Despre omul frumos, de Dan Puric, 2009)

Rspunde Citeaz


gigipopa
Specialist in dome...
online
9.33
Data nregistrrii:
Duminica, 26 Septembrie 2010, 10:15
Profil consultant
Cere consultan
*Explicaii indice rating+

Dat post: Vineri, 7 Iunie 2013, 13:35
Doua ganduri nu ar trebui sa ne paraseasca niciodata:acela de a ne imbogati mintea si sufletul si celalalt
ca suntem doar trecatori in lume.





RISCUL

Rznd,
Riti s pari nebun.
Plngnd,
Riti s pari sentimental.
ntinznd o mn cuiva,
Riti s te implici.
Artndu-i sentimentele,
Riti s te ari pe tine nsui.
Vorbind n faa mulimii despre ideile i visurile tale,
Riti s pierzi.
Iubind,
Riti s nu fii iubit la rndul tu.
Trind,
Riti sa mori.
Spernd,
Riti s disperi,
ncercnd mcar,
Riti s dai gre.
Dar dac nu riti nimic,
Nu faci nimic,
Nu ai nimic,
Nu eti nimic.
de Rudyard Kipling

Rspunde Citeaz


gmancila
Utilizator
offline

19
Data nregistrrii:
Marti, 15 Februarie 2011, 18:20
Profil utilizator
*Explicaii popularitate+

Dat post: Duminica, 16 Iunie 2013, 20:10
O poveste minunata!

"Indiferent dac s-a mai scris sau nu, merit o clip de reflectie...
Mai ales ca eu stiu o familie cu 8 copii, pe care tatal i-a asezat la rand si a decis ca 4 sa munceasc si 4 sa
invete...Cei care muncesc i vor sustine pe cei care nvat, apoi, cei care au nvtat vor avea grija de
ceilalti 4! ...."



"n secolul al XV-lea , ntr-un ora micu locuia o familie care avea 18 copii. 18!
Pentru a-i ntreine familia tatl , bijutier de profesie era nevoit s lucreze chiar i 18 ore pe zi pentru a
le oferi mncare. n plus se mai ocupa i cu orice altceva gsea de lucru prin vecintate.
n ciuda condiiei lor nevoiae, doi dintre copiii familiei, cei mai mari voiau s-i urmeze visul lor, acela
de a-i valorifica talentul pentru desen. Ei erau contieni de faptul c tatl lor nu-i permitea s-i trimit
s studieze la Academia de la Nrenberg.
Dup lungi discuii noaptea, n patul lor aglomerat cei doi au stabilit un pact. Vor da cu banul, iar cel care
va pierde va munci la min i va ctiga bani pentru a-l susine pe cellalt s studieze la Academie. Apoi,
dup ce fratele care va ctiga va termina Academia, dup 4 ani l va susine pe cellalt s-i completeze
studiile, fie prin vnzarea operelor sale, fie muncind de asemenea la min.
Apoi, ntr-o duminic dup slujba de la biseric au dat cu banul iar Albrecht Drer a ctigat i a plecat la
Nrenberg. Albert a plecat n minele periculoase i timp de patru ani i-a susinut fratele cu bani.
Lucrrile fratelui sau au fcut imediat senzaie. Gravurile lui, sculpturile i pnzele cu ulei erau mai bune
dect ale multor profesori iar atunci cnd a absolvit ajunsese s ctige sume importante. Cnd s-a
ntors n satul sau familia a dat o cin pentru a-i srbtori triumfala ntoarcere acas. Dup o mas lung
i memorabil din care n-au lipsit muzic i rsul, Albrecht s-a ridicat din capul mesei pentru a ine un
toast pentru cel mai iubit dintre fraii si, pentru anii de sacrificiu pe care i-a ndurat pentru c el s-si
ndeplineasc visul. i cuvintele de ncheiere au fost: a si acum Albert, cel mai binecuvntat frate al meu,
acum e rndul tu. Acum te poi duce la Nrenberg s-i urmezi visul i eu voi avea grij de tine."
Toate capetele s-au ntors cu nerbdare spre cellalt capt al mesei unde sttea Albert. Lacrimile i
curgeau pe fa palid iar capul plecat i-l mica dintr-o parte n alta, n timp ce repeta n continuu nu,
nu, nu.
n final Albert s-a ridicat i i-a ters lacrimile de pe obraji i a privit spre figurile care i erau dragi. Apoi ,
inndu-i minile aproape de obrazul drept a spus blnd. Nu , frate, nu pot s merg la Nrenberg. Este
prea trziu pentru mine. Uite, uite ce au fcut cei 4 ani de munc n min minilor mele. Oasele de la
fiecare deget au fost strivite cel puin o data, iar n ultimul timp sufr de artrit care mi-a afectat att de
ru mna dreapt nct nu pot nici mcar s in paharul pt a toasta cu tine, cu att mai mult s fac linii
delicate pe pnz, cu pensula sau creionul. Nu frate, pt mine e prea trziu.
Mai mult de 450 ani au trecut. Pn acum sute de capodopereale lui Albrecht Drer ) portrete, schie ,
desene in crbune, gravuri etc. sunt expuse n orice muzeu mare din lume. Cel mai ciudat lucru este c
ie i e familiar doar una singur, a crei reproducere o poi avea acas sau la birou.
ntr-o zi, pentru a-i aduce un omagiu lui Albert pentru tot sacrificiul sau, Albrecht Drer i-a pictat fratelui
sau minile muncite cu palmele i degetele subiri ndreptate spre cer.
i-a denumit opera simplu mini, dar lumea ntreag i-a deschis imediat inimile spre capodoper sa i a
redenumit tributul iubirii: mini n rugciune .
Data viitoare cnd vezi o copie a acestei creaii emoionante, mai privete-o odat. Da-i voie s-i
aminteasc, dac mai aveai nevoie c nimeni, nimeni nu reuete singur."

http://www.misterele.ingeri...

Rspunde Citeaz


gmancila
Utilizator
offline

19
Data nregistrrii:
Marti, 15 Februarie 2011, 18:20
Profil utilizator
*Explicaii popularitate+

Dat post: Luni, 17 Iunie 2013, 11:15
Niciodata nu judeca pe nimeni!

"Un doctor intrase grbit n spital, dup ce fusese telefonat pentru o intervenie chirurgical urgent. El
a rspuns apelului ct mai curnd posibil, i-a schimbat hainele i a mers direct la blocul de operaie.L-a
gsit pe tatl biatului plimbndu-se pe coridor, ateptnd medicul. Vzndu-l, tatl a strigat: "De ce v-a
luat aa mult timp s venii?
Nu tii c viaa fiului meu este n pericol? Nu avei simul responsabilitii?"
Medicul a zmbit i a spus: "mi pare ru, nu eram n spital, i am venit ct de repede am putut, dup ce
am primit apelul. Iar acum, mi-a dori s v calmai, pentru a-mi putea face treaba.S m calmez? Dac
fiul dumneavoastr ar fi n camera asta acum, v-ai calma? Dac propriul fiu v-ar muri acum, ce ai face?"
a spus tatl furios.
Doctorul a zmbit iar i a rspuns: "Voi spune ceea ce Iov a zis n Cartea Sfnt "Gol am ieit din
pntecele mamei mele, i gol m voi ntoarce n snul pmntului, binecuvntat fie Numele Domnului."-
Doctorii nu pot prelungi viaa. Ducei-v i mijlocii pentru fiul dumneavoastr, noi vom face tot ce
putem prin harul lui Dumnezeu."
"A da sfaturi cnd nu suntem ngrijorai e foarte uor", a murmurat tatl
Operaia a durat cteva ore, dup care medicul a ieit fericit. "Slav Domnului! Fiul dumneavoastr este
salvat!" i fr s atepte rspunsul tatlui, i-a vzut de drum, fugind. "Dac avei vreo ntrebare,
ntrebai-o pe asistent!"De ce este aa arogant? Nici nu a ateptat cteva minute pentru a-l ntreba
despre starea fiului meu", a comentat tatl, cnd a ntlnit-o pe asistent la cteva minute dup ce
medicul plecase.Asistenta a rspuns, curgndu-i lacrimi pe fa: "Fiul su a murit ieri ntr-un accident de
main, era la nmormntare atunci cnd l-am sunat pentru operaia fiului tu. Iar acum, c a salvat
viaa fiului tu, a plecat fugind pentru a termina nmormntarea fiului su.NICIODAT NU JUDECA PE
NIMENI, deoarece niciodat nu tii cum e viaa unora, sau ce se ntmpl, sau prin ce trec.i propun
pentru o zi s fii "eu"...
S-mi vezi gndurile, s-mi simi durerea i s vezi cine sunt!
Crezi c ai putea face fa?
Poi lupta aa cum o fac eu?
Te poi ridica zmbind mereu?
Te invit s pierzi tot ce am pierdut,
S ridici capul, s-i nghii lacrimile
i s spui:
"Aa a fost s fie............"

Rspunde Citeaz


gmancila
Utilizator
offline

19
Data nregistrrii:
Marti, 15 Februarie 2011, 18:20
Profil utilizator
*Explicaii popularitate+

Dat post: Miercuri, 19 Iunie 2013, 00:11
Va pot spune sincer ca in urma cu 7 ani, am gresit mamei mele, un lucru pt care am fost iertata de
dansa, iar in urma cu 2 luni de zile, aceiasi greseala a repetat-o fiul meu cu mine. Am realizat cateva ore
mai tarziu ca "roata este rotunda si se Invarte". Povestea de mai jos este impresionanta, am citit-o
mamei mele si fiului meu, drept care doresc sa o impartasesc si cu dvs.

Lanul ispirilor

"n majoritatea cazurilor, atunci cnd ni se ntmpl o nenorocire la care nu ne-am ateptat, gndim c
aceasta este un rspuns la vreo greeal sau pcat al nostru. i nu greim deloc. Aa este. Dreptatea este
o lege de care nu scap nimeni. Iar mplinirea ei se petrece fie aici pe pmnt, fie dincolo n venicie. i e
mai bine cnd se ntmpl aici, spre ispire i ndreptare, dect n eternitate, unde este spre pedeaps
fr chip de scpare.
Un tnr voia s se cstoreasc, dar viitoarea soie i-a spus: "Nu vin dup tine dac nu scapi de tatl
tu. F-l s plece. Nu pot locui n aceeai cas cu tatl tu". Tnrul o iubea. S-a dus la tatl su i i-a
spus: "Tat, trebuie s-mi triesc i eu viaa pe pmnt i iat, viitoare mea soie nu vrea s triasc n
aceeai cas cu tine. mi cere s te scot din cas, s te fac s pleci. Ce s fac? Sftuiete-m. Trebuie s
pleci. Dar cum s-o fac? Te iubesc i pe tine".
Tatl l-a neles pe loc i i-a zis: "Voi pleca eu singur, dar am o singur rugminte ctre tine". "Care?" a
ntrebat fiul. "Nu cine tie ce, i-a spus tatl. S m conduci, dup ce vom iei din sat, pn n vrful
dealului, la un anume copac, pe care i-l voi arta eu." Tnrului i s-a prut prea uoar rugmintea
tatlui.
i-a luat btrnul cele de trebuin i au plecat. Ajuni la copacul cu pricina, tnrul a vrut s tie: "De ce
ai vrut s te aduc pn aici, tat?"
Btrnul i-a rspuns: "Pentru c tot pn la copacul acesta l-am condus i eu pe tatl meu, ntr-o
mprejurare asemntoare. Ceea ce faci tu acum nu e dect fapta mea ntoars ctre mine. De aceea am
i acceptat s plec. Primesc ceea ce merit!"
Auzind acestea, tnrul i-a venit ntru ale sale i s-a ntors cu tatl su napoi la casa lor."

Rspunde Citeaz


Filip Alexan...
Utilizator
offline
Avatar
17
Data nregistrrii:
Luni, 2 Noiembrie 2009, 10:27
Profil utilizator
*Explicaii popularitate+

Dat post: Marti, 2 Iulie 2013, 10:23
12 tehnici de gandire pozitiva ( sursa: http://www.manageyourlifeno... )

1) Implicate in activitati ce iti fac placere ( drumetii, o baia rece sau calda, relaxare in padure sub soare si
sub iarba verde, un picnit cu prietenii, practicarea unui sport, actiuni de voluntariat, arta dans, muzica.

2) Ai incredere in tine. Focalizeaza-te pe experietele pozitive si placute prezent sau trecute, pe atributele
pozitive ale caracterului tau, pe ceea ce ai deja si ai obtinut pana in prezent. Gandeste-te ca ai o
contributie pozitiva in aceasta lume.

3) Fi fericit si bucurate de experitele pozitive fara vina ( Bucurai-va de o masa buna, fara sa va ganditi la
calorii sau grasime, bucurati-va de o iesire din oras fara sa va ganditi la ziua de maine, joaca-te cu copilul
tau fara sa iti faci griji ca te vei murdari si va trebui sa speli dupa aceea )

4) Zambeste cat de multi poti ( creierul nu deosebeste un zambet autentic de unul fals, el reactioneaza
la fel ca un zambet autentic, nimanui nu-i place compania unui persoane posomorate si nemultumita in
permanenta ).

5) Fi creativ ( Explorati-va creativitatea i puneti-o n actiune. Creativitatea aduce o mai mare satisfactie
i exaltare mental, puteti fi ceativi pragatind o cina frumoasa, a planta o floare, a decora casa, cel mai
important lucru este sa ne bucuram de ceea ce facem ).

6) Stai cu oameni ce gandesc pozitiv: cautati acei oameni ce sunt fericiti si au o abordare pozitiva pentru
a te " molipsi" de la ele, nu cei ce produc o atmosfera proasta.

7) Petrece timpul cu grupuri ce au interese comune cu tine: cu cat petrecem mai mult timpul intr-un
grup, cu cat simtim mai mult ca apartinem undeva, cu atat sentimentul de siguranta creste, schimbul de
informatii si sensul cresc si ele considerabil.

8) Ai grija de sanatatea ta fizica: o dieta buna, naturala si sanatoasa ( ps: a avea bani nu inseamna
neaparat sa mananci sanatos sau invers, totul tine de creativitatea ta de a "improviza" ), combinata cu
exercitii fizice usoare, creste nivelul de energie din organism, imbunatateste vitalitatea, aspectul fizic
placut prin aceste exercitii si diete ne vor face mai fericiti.

9) Separa nevoile tale de dorintele tale.

10) Spune stop gandurilor negative: Oamenii care nu insista pe ganduri neplacute sunt cu sigurana mult
mai fericiti. Putem privi oricand jumatatea plina a paharului, sa privim toate circumstantele vietii ca pe
lectii de viata si experienta.

11) Stabileste mici obiective realistice in fiecare zi: putem stabili mici obiective realistice zilnice, ce vor
mari treptat increderea in sine ori putem stabili obiective majore de lunga durata ce putem sa le ducem
la indepliniri prin micile noastre obiective zilnice.

12) Gasiti surse persoanale de satisfactie si placere: n acest moment dificil n care valorile i stilul de
via modern se clatine i sunt revizuite, se pare a fi o nevoie urgent de a redefini sensul vietii, sa se
apeleze la surse personale de satisfactie si bucurie si pentru a ne proteja de probleme de zi cu zi.

Succesul nu insemna sa dobandesti mult ci sa fi multumit cu ceea ce ai dobandit!

Rspunde Citeaz


gigipopa
Specialist in dome...
online
9.33
Data nregistrrii:
Duminica, 26 Septembrie 2010, 10:15
Profil consultant
Cere consultan
*Explicaii indice rating+

Dat post: Marti, 16 Iulie 2013, 13:01
Doua ganduri nu ar trebui sa ne paraseasca niciodata:acela de a ne imbogati mintea si sufletul si celalalt
ca suntem doar trecatori in lume.





FABULA (unui barbat inteligent )

Din lunga delegatie se-ntoarce un barbat.
Nu stiu cum s-a facut de n-a telefonat nevestei, cum facea de obicei...

Poate n-a vrut sa cheltuiasca alti doi lei.
S-a-nfiintat acasa, total neasteptat, cand ea dormea, de altul imbratisata-n pat...

Iar omul nostru, fara tambalau, si-a insfacat valiza... s-a dus pe drumul sau...
Sa asezat pe-un bolovan, chiar langa bloc, a tras dintr-o tigara... a tras din ea cu foc.
Cotrobaind nadragii, dadu de telefon, suna acasa:
"Draga, te sun de pe peron... voi fi cam intr-o ora, te pup, al tau, Ion !"

Si ce crezi c-a gasit cand s-a intors acasa ?
In cada apa calda-l ademenea, spumoasa, prosoapele de baie, halatul flausat...
Mancarea aburinda il astepta pe masa iar vinu-n frapiera parea c-a transpirat...

S-a scarpinat la ceafa barbatu' si-a zis:
"Ehei ! Decat sa-mi las nevasta, mai bine pierd doi lei

e pare ca acest forum a ramas abandonat. As vrea sa-l readuc in atentie, fara a va supara, cu o
povestioara cu talc...Nu e poveste proprie, mi-a fost trimisa, mi-a placut simplitatea ei si m-am gandit s-
o postez si pentru voi...



La un batrn calugar, a venit ntr-o zi un tnar pentru a se spovedi si a-i cere sfat. Din vorba n vorba,
tnarul i spuse:
- Parinte, sunt destul de rau. As vrea sa ma schimb, dar nu pot. mi pierd usor rabdarea. Atunci cnd ma
enervez, vorbesc urt si multe altele. Am ncercat sa ma schimb, dar nu am putut. Totusi, eu sper ca
dupa ce voi mai creste, voi putea sa ma schimb, nu-i asa?
- Nu, i-a raspuns batrnul. Vino cu mine!
L-a dus pe tnar n spatele chiliei, unde ncepea padurea, si i-a spus:
- Vezi acest vlastar, stii ce este?
- Da, parinte, un puiet de brad.
- Smulge-l!
Tnarul a scos bradutul imediat. Mergnd mai departe, calugarul s-a oprit lnga un bradut ceva mai
nalt, aproape ct un om.
- Acum, scoate-l pe acesta.
S-a muncit baiatul cu pomisorul acela, dar cu putin efort a reusit pna la urma sa-l scoata. Aratndu-i un
brad ceva mai mare, calugarul i-a mai spus:
- Smulge-l acum pe acela.
- Dar e destul de mare, nu pot singur.
- Du-te si mai cheama pe cineva.
ntorcndu-se tnarul cu nca doi flacai, au tras ce-au tras de pom si, cu multa greutate, au reusit, n
sfrsit, sa-l scoata.
- Acum scoateti bradul falnic de acolo.
- Parinte, dar acela este un copac mare si batrn. Nu am putea niciodata sa-l smulgem din radacini, chiar
de-am fi si o suta de oameni.
- Acum vezi, fiule ? Ai nteles ca si relele apucaturi din suflet sunt la fel? Orice viciu sau orice neputinta
pare, la nceput, inofensiva si fara mare importanta, dar , cu timpul, ea prinde radacini, creste si pune
stapnire din ce n ce mai mult pe sufletul tau. Ct este nca mica, o poti scoate si singur. Mai trziu,
nsa, vei avea nevoie de ajutor, dar fereste-te sa lasi raul sa ti se cuibareasca adnc n suflet, caci atunci
nimeni nu va mai putea sa ti-l scoata. Nu amna niciodata sa-ti faci curatenie n suflet si n viata, caci mai
trziu, va fi cu mult mai greu.

"Degeaba taiem crengile pacatului n afara noastra, daca n noi ramn radacinile care vor creste din nou

Sursa: Povesti cu talc - Lectii de viata http://forum.7p.ro/Povesti-cu-
talc.aspx?g=posts&t=9651#ixzz3Fv3UfAZ3