You are on page 1of 12

ROLUL FAMILIEI IN CONTURAREA PERSONALITATII ADOLESCENTULUI

Dup prerea mea, familia are un rol extrem de important n conturarea personalitii, deoarece
fiecare dintre noi alegem un model de urmat din cadrul familiei noastre.
n primul rnd, familia este una din cele mai vechi forme de comunitate uman, ce asigur
meninerea continuitii biologice i culturale a societii, satisfacerea nevoilor personale,
asigurnd sentimentul siguranei, iar rolul acesteia nu se mai poate rezuma doar la asigurarea
condiiilor de via pentru copil i la supravegherea acestuia, ci trebuie vzut ca primul factor n
educaia i instrucia copilului.
n al doilea rnd, familia este prima coal a copilului, iar contribuia pe care o are poate
favoriza sau ngreuna activitatea colii. Astfel, familia i d copilului primele informaii despre
lumea nconjurtoare, primele norme i reguli de conduit, dar i mediul propice necesar
satisfacerii trebuinelor i dorinelor sale.Familiile dezorganizate au o influenta haotica,
fluctuanta. Familia are datoria de a facilita socializarea copilului si adaptarea acestuia la
conditiile impuse de societate, fiind prima colectivitate umana caracteristica omului si absolut
necesara devenirii umane. Ca mediu social ,familia reprezinta locul in care copilul este ingrijit,
educat,educatia in familie precedand-o pe cea institutionala. Copilul, in primii ani de viata este
dependent de parinti, iar acestia nu trebuie sa fie preocupati doar de latura fizica a ingrijirii lui,ci
sa aiba in vedere educatia psiho-sociala, coreland posibilitatile fizice cu cele psihice. Educatia in
familie pune bazele dezvoltarii psihice a copilului, iar educatia sa la nivel psihic trebuie sa
urmareasca pas cu pas evolutia fizica,urmarindu-se concomitent educatia intelectuala, morala in
scopul formarii caracterului. Cel mai important rol in evolutia psihica a copilului il au exemplele
pozitive din familie, deoarece la aceasta varsta,rolul exemplului este foarte important.
Procesul educarii morale a copilului este de lunga durata, desi incepe inca din familie.
Deprinderile de comportare civilizata, atitudinile copilului fata de altii exprima de fapt atmosfera
morala in care el a fost crescut in familie,sfaturile si indemnurile pe care le-a primit de la parinti,
exemplul personal pe care i l-au dat prin atitudinile si faptele lorde conduita. Unii parinti nu
inteleg ca adesea copilul este incorect nu pentru ca ar vrea sa se abata de la reguli, ci pentru ca nu
stie cum trebuie sa se comporte, nu dispune de experienta morala necesara, nu cunoaste cerintele
fata de comportarea lui.
n concluzie, putem spune c familia are un rol important n conturarea personalitii, avnd
n vedere faptul c educaia oferit de familie reprezint factorul principal n dezvoltarea
copilului.
Din punctul meu de vedere, familia are un rol cheie n conturarea personalitii unui individ,
deoarece acesta i alege modelul de urmat din familie. Dac modelul nu este tocmai un exemplu
bun, un copil nu poate realiza.
n primul rnd, n familie ne natem, n familie spunem primele vorbe, astfel aceasta are rolul de
a ne contura i corecta trsturile de personalitate, care n mod contrar se pot materializa ntr-un
comportament necorespunztor.
n al doilea rnd, familia este aceea care d primele informaii copilului. Aceasta poate fi
considerat ca fiind o prim coal a unei persoane nou n lume. Astfel, familia trebuie s i
cunoasc rolul i s i-l atribuiasc n mod corespunztor.
n concluzie, avnd n vedere aspectele prezentate ulterior, putem admite faptul c educaia care
este oferit n mediul familial st la baza dezvoltrii unei persoane. Astfel, dac familia pune
accentul pe o educaie exemplar, rezultatul va fi pe masura ateptrilor.


modul in care bunurile materiale influenteaza viata unui tanar

Modul in care bunurile materiale influenteaza viata unui tanar
Bunurile materiale au reprezentat dintotdeauna opusul bunurilor spirituale; proba la care este
supus orice individ consta in alegerea corecta a uneia dintre aceste categorii. Desigur ca idealul
este ca acestea sa coexiste in viata fiecaruia, insa omul este supus greselii si de aceea optiunea
poate fi uneori eronata.Pe de o parte, tinerii acorda o mai mare importanta lucrurilor palpabile,
din realitatea imediata, in care pot crede si pe care le pot demonstra. Astfel, bunurile materiale
pot sa reprezinte scopul lor cel putin in perioada adolescentei. Mai mult decat atat, exista situatii
in care elevi cu potential, dar fara resurse materiale, ajung sa se piarda pe drum pt. ca situatia
precara nu le permite sa-si valorifice talentul.Pe de alta parte, scriitorii au preferat in majoritatea
argument in sustinerea acestei idei este cazul copiilor cu parintii plecati in strainatate si care, in
lipsa suportului emotional, ajung sa o ia pe cai gresite.!n concluzie, bunurile materiale
influenteaza viata unui tanar atat in bine, cat si in rau. "iind o perioada caracterizata prin
ne#otarare, nestatornicie, acesta nu poate alege corect sau ec#ilibra bunurile materiale cu cele
spirituale
Un tanar poate fi mai vulnerabil din pricina ca inca nu cunoaste toate capacanele pe care viata i le
rezerva.Bunurile materiale atrag de cele mai multe ori anturaje mai putin avantajoase(asa zisi prieteni
care sunt prieteni doar atunci cand ai bani,in rest parca nici nu existi),diferite obiceiuri care pot fi
daunatoare(fumatul,alcoolul,drogurile).Acum depinde de tanar,statulul social,conteaza sa aiba parintii
care au grija de el si-l sprinjina si-l asculta si il invata ce e bine si ce e rau.Bunurile materiale pot fi si
avantajoase atata timp cat stii ceea ce e bine pentru tine.
Avand in vedere faptul ca bunurile materiale sunt dobandite in zilele noastre foarte usor de catre tineri,
acestea au ajuns sa influenteze educatia celor ce au invatat sa profite din ce in ce mai mult de ele .
In primul rand, eu privesc dezvoltarea tehnologie ca un factor pozitiv, un plus pentru a putea avea
acces rapid la informatiile ce sunt indinspensabile in formarea educatiei personale. De asemeneaza,
folosirea exagerata a noilor gatgeturi poate avea si un factor negativ, incetinind gandirea logica a
tanarului.
In al doilea rand, bunurile materiale reprezinta o sursa inepuizabila. Cel mai intalnit exemplu de bun,
existent in fiecare casa, este cartea. Dupa cum bine stim ca " tot ce se poate gandi despre lume incape
intr-o singura carte", aceasta va ramane intotdeaunea bunul material principal care va influenta viata
unui tanar. In ea, tanarul va cauta raspunsurile tuturor curiozitatilor vietii.
In conculzie, eu sunt de acord ca bunurile materiale influenteaza viata tinerilor pozitiv dar si negativ.
Acestea trebuiesc folosite cu masura si corect pentru o influenta buna si o dezvoltare corecta a vietii
unui tanar.

modul n care educaia primit n coal influeneaz devenirea ulterioar a tinerilor.


Dup prerea mea, educaia primit n coal are un rol extrem de important n devenirea ulterioar
a tinerilor, deoarece aceasta modeleaz caracterul elevilor.
n primul rnd, educaia primit n coal, alturi de educaia oferit de prini, are un rol major n
dezvoltarea caracterului, a personalitii i, n special, a comportamentului n societate.
n al doilea rnd, educaia primit n coal nu are mereu efecte benefice n devenirea ulterioar a
tinerilor, deoarece, atunci cnd aceast educaie difer de cea oferit de prini, tnrul devine confuz
i, din instinct, alege s respecte educaia oferit de prini, astfel ignornd-o pe cea oferit n coal.
n concluzie, putem admite c educaia primit n coal are o influen major n devenirea
ulterioar a tinerilor i fr aceasta, nc ne-am mai afla n epoca de piatr


Importana lecturii n viaa adolescentului
Lectura n viaa adolescentului este primordial pentru c l formeaz aa cum nimic altceva nu cred c
reuete. Din pcate tot mai puini adolesceni citesc lectur particular n timpul lor liber. Unii din lipsa
timpului, altora pentru c nu le place aceast activitate, iar alii sunt atrai de calculator i nu de cri.
Dac un tnr nu citete este n primul rnd vina prinilor. Copiii trebuiesc nvai nc de mici cu acest
obicei. Uneori chiar obligai. Pentru c un copil nendrumat, foarte rar va face o astfel de activitate din
propria iniiativ, de aceea este bine s le insuflm de mici copiilor notri iubirea pentru lectur.
Un copil nendrumat de prini foarte trziu i va cunoate vocaia i pasiunea pentru ceva, de
aceea este bine s facem tot ce ne st n putin pentru a cluzi copilul ctre activiti care s l
formeze frumos ca om. Dac sportul i dansul menine sntatea fizic i i face disciplinai, lectura ns
are mult mai multe beneficii. Poate c unii dintre voi nici nu tii ct de mult bine face s citeti mcar o
or din zi, att pentru psihic ct i pentru suflet. Cititul este cea mai frumoas i mai nltoare
ndeletnicire din punctul meu de vedere i poate transforma un om la 360 de grade. Adevrat, n bine
sau n ru, depinde ce citeti i cum foloseti informaiile pe care le asimilezi, dar per total, cartea nu
aduce dect lucruri bune i frumoase.
Iat acum cteva beneficii pe care lectura le insufl adolescentului:
Cititul mbogete vocabularul. Nu de puine ori am ntlnit cu toii adolesceni care au
dificulti n exprimare i nu cunosc sensul multor cuvinte. Ei bine, lectura ajut adolescentul s
se exprime, l nva cuvinte noi, noi sensuri i noi informaii.
Lectura lrgete orizonturile. n momentul n care citeti mai multe cri, afli lucruri nebnuite,
lucruri pe care ai vrea s le trieti, ntmplri i locuri pe care ai vrea s le cunoti. i astfel
adolescentul devine mai ambiios, i va dori s reueasc n via. Va nva s priveasc
lucrurile din mai multe unghiuri i nu va mai fi nchistat.
Cititul face bine sufletului i psihicului. Lectura unei cri aduce linite interioar, aduce odihn,
deconectarea de la gndurile de zi cu zi i plus de asta este i o terapie pentru adolescent. Dac
acesta sufer, s spunem, cititul l va ajuta s se sustrag de la zbuciumul su, va descoperi noi
posibiliti. Pentru c eliberndu-i creierul de stres, va gsi soluii. Cititul vindec. Cartea
nseamn relaxare i plcere.
Lectura mbogete cultura general. Foarte muli dintre cei care citesc au o cultur general
demn de invidiat. coala nu reuete s acopere tot ceea ce noi ar trebui s tim, ea nu va
putea niciodat s ne aduc la cunotin tot, de aceea este esenial s citim cri. ntotdeauna
autodidacii sunt de cele mai multe ori mult mai detepi dect cei care au mers pe un singur fir
al educaiei. Citete orice, este bine s tii din toate cte ceva.
Cititul face viaa mai frumoas i mai uoar. Un adolescent care citete va lua din cri tot
ceea ce l intereseaz i va folosi acele informaii n viaa de zi cu zi. Acele detalii te pot scpa
dintr-o ncurctur sau din contr te va face s fii i mai apreciat.
Lectura educ i disciplineaz. n toate crile sunt personaje bune i personaje negative. i
aproape n orice carte vedem c oamenii ri, cu multe defecte sau apucturi nefaste, sfresc
ru. Pe principiul binele nvinge rul, tnrul va nva c prin tertipuri i rutate nu va ajunge
nicieri. i datorit crilor i va dori s fie bun, drept, muncitor.
Cititul evideniaz omul. Un tnr care citete se va putea integra oriunde i n orice grup.
Datorit cunotinelor sale va putea s poarte orice discuia i va reui s se fac plcut i
apreciat. Cartea ofer tnrului o strlucire aparte.
Crile fac cunoscut iubirea. Cred c pentru prima dat n via adolescentul descoper iubirea
din cri i astfel el va descoperi toate feele ei. Citind, tnrul va fi ndrgostit de iubire, i va
dori iubirea n viaa lui, va lupta pentru ea i va ti cum s o pstreze n viaa lui. Astfel tnrul va
pune mai puin pre pe relaiile sexuale i mai mult pe sentiment.
Cititul te ajut s cunoti viaa. n cri sunt dezbtute toate problemele omului, toate riscurile,
eecurile, mplinirile i reuitele. Citind, adolescentul va nva s le nfrunte cu optimism i
curaj. Nu va claca la prima piedic.
Crile formeaz. Lectura formeaz un om fr doar i poate. Face dintr-un tnr cu multe
temeri, un matur de toat isprava. Face omul inteligent, romantic, respectuos, tandru, lupttor,
ncreztor, curajos, bun, milos i aa mai departe. Practic i arat care sunt adevratele valori ale
vieii.
Lectura nseamn bogie. Un tnr care citete mult va fi un om mplinit sufletete i va
dobndi o spiritualitate ieit din comun. Crile sunt cele mai de pre avuii, din ele afli secretul
reuitei.


rolul datoriei civice in viata unui tanar.

Se zice c tinerelor le aparine viitorul, ei sunt cei care vor duce ara spre o cale mai bun, mai frumoas
i luminoas.
Totul pare s fie perfect, dar realitatea arat cu totul altceva.Exist in RM, un grup de tineri, cu o
rspundere civic evideniat, cror le pas ce se ntmpl, i ncearc s schimbe lucrurile.
Ce ncerc s fac aceti tineri?
Sa sesizeze populaia i conducere despre nclcarea anumitor legi sau drepturi, scot la iveal anumite
situaii, analizeaz anumite evenimente i le comenteaz, vin cu iniiative i semnaleaz ce schimbri ar
trebui fcute pentru a ne mica n pai, mcar de melc, spre viitorul nostru, al tinerilor.Acum eu m
ntreb: pentru ce mai trebuie tineri cu rspundere civic unei ri, care nu-i recunoate de ndat ce
unora li se spune adevrul gol-golu, i care prin urmare sunt renegai i li se pun impedimente?Noi nu
facem dect s ne folosim de drepturile scrise in Constituie.
Noi vrem s-i trezim i pe ceilali din letargiei indiferenei i a minciunii, vrem s promovm valorile cu
care vom fi acceptai n Europa: adevrul, ordine, respectarea legilor.M mir i pn n ziua de azi, rolul
dublu jucat de unele personaje din societatea noastr: pe de o parte v ncurajm s semnalai, s ne
aducei la cunotine cazuri de nclcri,
dar odat ce ne ndeplinim datoria civic, suntem intimidai prin diverse metode i devenim brusc
incomozi.Dai-i cezarului ce-i a cezarului.
Dai-le voie tinerilor libertatea de a visa i de a construi o viaa mai bun n propria ar.


modul in care prieteni influenteaza comportamentul unui adolescent

Parerea mea este ca in perioada adolescentei , tinerii isi cauta propria cale in viata si doresc sa faca acest
lucru intr'un mod independent ,fara ajutorul nimanui . Pentru un tanar ,mediul inconjurator inseamna
prietenii,insa de multe ori prietenia nu poate fi asemanata cu binele .
In primul rand , tinerii considera ca o persoana de aceeasi varsta ca ei ii va intelege mult mai bine
problemele,ofurile decat un parinte ,ca nu va fi criticat de acestia si nici nu va auzi reprosuri din partea
lor .
In al doilea rand , prietenii au un rol important in conturarea personalitatii unui tanar deoarece atunci
cand un tanar va crede ca prietenii il ajuta mai mult ca parintii ,acestia din urma devenind dusmanii
tanarului ,insa a avea prieteni este un lucru important deoarece noi,fiintele,avem nevoie de socializare .
Pe de alta parte, insa, exista cazul in care un adolescent isi alege anturajul doar pentru a dovedi ca este
cool.Acesta este momentul in care tanarul isi pierde oarecum identitatea, pentru ca incearca, prin
toate metodele sa copieze comportamentul celuilalt,sa devine o alta persoana .
In concluzie ,prieteniile sunt importante in conturarea persoanlitatii unui tanar,insa are si o influenta
negativa .
Atunci cand un adolescent intra intr-un anturaj in care se simte bine, inseamna ca si-a gasit prieteni care
il pot sustine in orice situatie si care seamana foarte mult cu el. Impreuna vor desfasura activitati de mai
multe tipuri, incepand cu vizionarea unui film, mersul la fotbal sau participarea la diferite concerte. Este
normal pentru un adolescent sa petreaca intr-o zi cateva ore bune cu prietenii sai, pentru ca atunci cand
ajunge acasa sa vorbeasca la telefon cu aceleasi persoane sau sa discute pe internet. Parintii nu pot
intelege, de cele mai multe ori ce ar putea vorbi copilul lor cu prietenii atata timp, insa in aceasta
perioada, orice lucru mic poate parea foarte important pentru un tanar.

Pe de alta parte, insa, exista cazul in care un adolescent isi alege anturajul doar pentru a dovedi ca este
cool. Acesta este momentul in care tanarul isi perde oarecum identitatea, pentru ca incearca, prin
toate metodele, sa ii copieze pe cei din jur, uneori uitand ca unele activitati ii pot dauna. De aceea,
exista tineri care incep sa fumeze, sa consume alcool sau substante interzise. Intr-un grup de prieteni,
cineva este luat in bataie de joc daca refuza sa fumeze atunci cand toti ceilalti o fac sau daca refuza o
bere atunci cand toata lumea bea. Ultimele studii arata faptul ca aproximativ 80% dintre cei care
fumeaza in prezent au capatat acest obicei in perioada adolescentei, din cauza anturajului. Tanarul este
inca in formare, iar acest viciu ar putea sa ii afecteze buna dezvoltare.

Sfat: Indiferent de cazul in care se poate incadra copilul tau, nu incerca sa ii impui deodata sa nu se mai
intalneasca cu prietenii sai. Daca faci asa, s-ar putea sa obtii efectul invers, iar adolescentul se va revolta.
De obicei, cand spui cuiva ca o masa e alba, el se va incapatana sa creada ca e neagra, daca asa o vede
el. La fel se va intampla si cu adolescentul. Eventual, poti discuta cu el pentru a ii spune care sunt partile
negative din anturajul sau, dar ca in definitiv alegerea este a lui. Nimeni nu va crede ceva decat atunci
cand se va da cu capul de pragul de sus.





modul in care sinceritatea este esentiala in relatiile umane


A fi sincer nseamna nu avea nimic de ascuns, a spune tot ceea ce gndetisau simi. Sinceritatea este
important i apreciat, deoarece un om sincer obine mai uor respectul celor din jur dect cineva care nu
spune lucrurile directi clar. Afirmaia lui George Cobuc combate sinceritatea exagerat, care devineun
defect.
Persoanele sincere, ns, se pot confrunta cu probleme pentru csinceritateacteodatnu este privitbine.
A fi sincer implica spune adevruli, nu demulte ori, adevrul este acceptat. Oamenii prefer saudo
minciun, dectadevrul care doare
i care poate fi deranjant. Astfel, cei care sunt sinceri nusunt ntotdeauna agrea
i pentru aceast calitate.
ntre sinceritatei insulteste uneori o linie foarte subire, deoarece o preresincer , dar
dur nlegtur cu o persoanpoate sjigneasc i snasc controverse. Sinceritatea exageratpoate duce la
disputei, n acest caz, numai este o calitate, ci devine un defect.

Cu ct ne deschidem fa de cel de lng noi cu att i el se deschide fa de noi. Cu ct suntem mai
sinceri cu el i mai simpli, cu att i el ne destinuie viaa i gndurile inimii lui. Sinceritatea de multe ori
surprinde i bucur pe cellalt. Fiind sincer cu el i mprtesc o parte din viaa mea, iar el ascultndu-
m ia pe umerii si o parte din povara vieii mele, dar i o parte din bucuria fiinei mele. Sinceritatea ne
unete, ne face s avem lucruri n comun, ne apropie.

Nu este om care s reziste n faa sinceritii pentru c sinceritatea e de fapt adevrul i adevrul e
Hristos, care st la ua sufletului lui i bate. i cum s nu-i deschizi lui Dumnezeu? Cnd sunt sincer i
simplu m art fr de rutate i frnicie, fr gnduri ascunse ci aa cum m tiu eu.

Sinceritatea mea i art celuilalt c nu mi-e fric de el, c-l consider o persoan de ncredere n care pot
s-i spun toate ale mele, asemenea unui prieten bun. i Hristos Dumnezeu S-a fcut om i a venit printre
noi, nu ca s arate c e mai mare sau mai puternic ca noi, ci s ne mprietenim: "De acum nu v mai zic
slugi, c sluga nu tie ce face stpnul su, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru c toate cte am auzit
de la Tatl Meu vi le-am fcut cunoscute." (In. 15:15)

generozitatea ca atitudine morala completeaza profilul interior al unui tanar

A fi generos in general se percepe ca fiind vorba de bani, de a da bani cuiva care are nevoie. Totusi, a fi
generos pe deplin mai implica si alte aspecte: a da iubire (caci din iubire se naste Raiul), a oferi
sentimente (pozitive evident).
A ajuta cu sfaturi (sa nu uitam de proverbul romanesc: Prieten e acel care te indeamna la bine si nu la
rau.) este tot un atribut al generozitatii.
Generozitatea se manifesta si atunci cand.... oferi un zambet neinteresat celor din jur risipind astfel norii
oboselii..
A fi generos mai ales din punct de vedere moral este mult mai implinitor decat a face cadou bani. Este
un element necesar in educatia tinerilor, dar sa nu uitam ca si cei in varsta ar trebui sa fie generosi si sai
respecte pe cei tineri la randul lor.


misiunea morala a artei
n general, operele de art au fost gndite de artiti cu un scop precis, ele avndca destinaie
finalimpresionarea celor care iubesc cultura. Asta deoarece nmomentul n care se stabilete primul
impact ntre artisti cel cruia i seadreseaz, ceva cu totul miraculos se petrece: odata cu nelegerea
operei dearta i integrarea semnificaiei n propriul sistem de gndire, receptorul va ncepesse simtdin
ce n ce mai influenat de noua taina descoperit
. Se creeaz astfel o legtura ntre artisti receptorul su, cel din urm, sedus fiind, se va lasamodelat cu
buna-tiintde puterea simbolisticii aflate ce va deveni o partepermanentdin viaa lui mental i
sufleteasc. Artistul are responsabilitatea dea crea prin operele sale modele de caractere viabilei de a
descoperi sacrul nlocul cel mai ntunecat al universului: n sufletul uman.
n viziunea mea, artistul este un fel de magician, un vr jitor de suflete care aduceastfel n viaa
cititorului, prin opera sa, o lume misterioas, nemaivazut i,pocnind din degete, l trezete pe acesta
pentru a vedea cele mai mici detaliicare dau farmec vieii.
n primul rnd, exist o aur halucinatorie a oricrei opere de artcare evoc misterul, straniul ntr-un
mod nedeclarat, dar persistent. Acest mister nu trebuiesfie creator de vid, nsnici de adulaie, pentru
c semnificaia lui poatependula ntre extremei acest lucru nu face bine sufletului omenesc.
Omultrebuie sntrezreasclucid ncde la nceput puterea pe care o creaie opoate exercita asupra sa,
pentru a nu se lsa copleit de ea, ci pentru a nvadin ea. n al doilea rnd, artistul alchimist preface
prin operele sale oamenii n indiviziplini de nelesuri, mai buni, mai blnzi sau, din contra, mai cruzi, mai
revoltai.Oricum ar fi opera de art, frumuseea ei stn ncremenirea tuturor formelor sale de
manifestare n nite rame fixe care, pentru oameni, reprezintun jocnesfr it al regsiriii despr irii de
lume


modul in care raportarea la copilarie reflecta schimbarile de mentalitate dintr-o epoca

Personal sunt convins ca orice societate are o mentalitate specifica, pe care o moteneste si pe care o
propaga mai departe generatiilor urmatoare, schimbata sau nu de influenele contemporane respective.
La fel de convins sunt ca diferenele mentale intre popoare sunt imposibil de nivelat si uniformizat in
cateva generatii. Un neam nu poate gandi si simi ca un francez si ambii nu pot gandi ca un englez.
Capitalismul nu s-ar fi putut naste intr-o societate catolica sau ortodoxa, el s-a nascut in societatea
protestanta, a carei modele etice si morale l-au facilitat.

Mentalitatea unei societai eterogene, bazata pe emigrani, poate fi moderata si modelata prin furnalul
omogenizator, constituit de entitati legaliste care au la baza un consens social impus prin institutii ale
statului respectiv.

Unde am ramas noi romanii cu mentalitatea noastra? Numai Dumnezeu stie! Baciul, pechesul sau
paga sunt clar fanariote, permisivitatea si lipsa respectului fata de lege au fost inspirate de societatea
comunista, cu legile ei ipocrite si injuste, care se impuneau a fi calcate de orice om decent. Lipsa de
decena a justiiei actuale nu numai ca nu impune legea, ci o face si discretionar; structura, componenta
si calitatea umana ale clasei politice si elitelor propulsate din randurile nomenclaturii comuniste, nu
prevestesc schimbari radicale in generatia asta si poate nici in cea viitoare.

copilaria ca varsta de aur a omenirii

Un prim argument se refer chiar la bucuria, ingenuitatea i puritatea privirii cu care
copilul ncearc s cuprind lumea i pe care orice observator, ct de ct atent, nu poate
s nu o remarce. Copilul percepe universul nconjurtor ca pe un spaiu magic, de basm.
De aceea, el nu are contiina existenei tragice pe care muli dintre noi o vom cpta
odat cu naintarea n timp. Inocena n care triete copilul poate fi asemnat cu starea
eroului din basmul Tineree fr btrnee i via fr de moarte, care descoper
nemurirea i, pn s ajung n Valea Plngerii, duce o existen paradisiac.
Un alt exemplu al inocenei n care triete copilul pn n momentul n care
contientizeaz existena morii l putem descoperi n Hronicul i cntecul vrstelor.
Aici, memorialistul Lucian Blaga ii amintete c atunci cnd era foarte mic, mpreun
cu un tovar de joac ncerca s rup cerul n dou: fixau cu privirea un punct de pe cer
i apoi porneau n direcii opuse, spernd c n felul acesta bolta se va sfia i ei vor
descoperi ce e dincolo de ea. Jocul acesta copilresc neceteaz ns brusc n momentul
n care, la doar doisprezece ani, pierzndu-i tatl, nelege ce nseamn viaa i moartea.
n concluzie, contientizarea morii duce la sfritul subit al copilriei.
modul in care calatoriile influenteaza cunoasterea dar si schimbarea interioara a fiintei umane
O cltorie este, ntotdeauna, o invitaie la gndire. Se gndete mult mai viu, mai intens i mai
spontan cltorind dect n cele mai concentrate ceasuri de bibliotec. Voiajul descoper antene noi
spiritului de observaie, poteneaz interesul pentru lumea exterioar i n acelai timp uureaz
reculegerea, anim viaa interioar. Un scriitor tnr se ntreba: "Cele mai active ceasuri interioare nu le-
ai petrecut la o fereastr de tren?" Este ntr-adevr o experien bine cunoscut de oricine a trecut cel
puin odat graniele provinciei sau rii sale - aceast concentrare fireasc i plcut pe care o capei la
o fereastr de tren. O cltorie deschide fereti pretutindeni i n afara i nluntrul tu. Altfel cunoti
oamenii cltorind i altfel i cunoti n celelalte zile. ntlnirea oamenilor i peisagiilor strine te silete
s gndeti proaspt, fr formule i judeci stereotipe. O cltorie stimuleaz toate facultile
interioare: te face mai atent la viaa din jurul tu, mai generos, mai ncreztor n oameni. Stimularea pe
care i-o aduce firesc schimbarea decorului are o covritoare influen n cunoaterea i raporturile tale
cu oamenii. Nicieri nu nvei s cunoti mai adnc i mai limpede oamenii dect ntr-o cltorie. S-ar
spune c eti investit atunci cu un dar de ghicire cu o facultate de a descoperi adevrurile i sufletele -
dar pe care viaa de toate zilele ntr-un ora - unul i acelai - l uzezaz i l anihileaz.
Acelai scriitor tnr din care am citat mai sus o fraz, i care este d-l Mihail Sebastian, precizeaz foarte
just n ceea ce const secretul acesta al cltoriilor de a cunoate oameni. "n lumea ta de totdeauna
eti condamnat la un fel de insensibilitate cronic, ce se datoreaz nu unei deficiene specifice ie, ci unei
legi care te oblig ca lucrurile pe cari le vezi prea des, s nu le mai vezi deloc. S-ar putea ca n jurul tu s
abunde figuri interesante, s se grupeze tragedii i farse, s se pregteasc lucruri mari - i pe lng
toate acestea tu s treci impenetrabil, cu simurile ngropate, cu vederea insuficient, cu fantezia opac.
i ajunge o schimbare de meridian, dou zile de drum de fier, contiina c eti singur, pentru ca brusc, ca
dup declanarea unui accelerator intim, viaa s se coloreze n jurul tu, zilele s treac febrile, oamenii
s devin patetici i tu s domneti circular peste o mprie vizual i psihologic, pe care altfel n-ai fi
descoperit-o niciodat"
Lucrurile acestea se pot verifica cetind crile da cltorie, scrise de obicei de oameni cari nu sunt
scriitori. Descoperi n ele mai mult umanitate i mai dramatic via dect n cele mai ilustre romane.
Cltoria te ajut s iei din tine, te silete chiar la aceasta i atunci fr ndoial c priveti cu ali ochi
viaa din jurul tu i altfel nelegi oamenii. Un cltor este mai caritabil, mai generos, mai nelegtor i
n adncul lui, mai optimist dect un sedentar. Oamenii care cltoresc mult sunt mai ferii de cele mai
grave pcate ale civilizaiei noastre: dogmatismul, opacitatea, ngustimea. Numai cltorind mult, adic
ntlnind i cunoscnd oameni pe cari altminteri nu i-ai fi ntlnit sau nu te-ar fi interesat niciodat -
numai cltorind te poti dezbra de dogmatismul acela sterp, de rigurozitatea i sigurana oarb cu care
judeci pn atunci lumea i oamenii.
n privina aceasta, cartea unui tnr i distins publicist romn, Homo Americanus, de d. Petru
Comrnescu -este un document autentic i o justificare a celor spuse de noi pn acum. n prefaa crii
sale, d.Comrnescu struie asupra valorii de cunoatere a cltoriior; D-sa ncearc o introducere la
filozofia culturii pornind de la documentele omeneti relevate prin cltorii. E inutil s mai struim
asupra deosebirii dintre o cunoatere abstract, livresc, de cabinet i de laborator - i o cunoatere
concret direct, surprins din nsi realitatea vie. Toat problema st n felul sub care se nelege
aceast "cunoatere concret i vie". O simpl i superficial cltorie, dei i are calitile ei de higien
sufleteasc, nu ajut mult la cunoaterea oamenilor i nelegerea culturilor, cunoatere care conduce
chiar la nelegerea suprem a omului. O cltorie, dup cum bine noteaz D-l Comanescu nu este numai
comunicaie. "Comunicaia - scrie D-sa - poate n cazul cel mai bun, ucide plictiseala, dar nu poate strpi
prejudecile, resentimentele i capriciile cu care oamenii i, n general intelectualii, judec popoarele i
culturile."
Este nevoie i de altceva, i acel altceva este tocmai capacitatea de cumpnire, de analiz obiectiv i
larg a oamenilor pe care i ntlneti n drum. Nimic mai fatal dect o cltorie care pornete de acas
cu ideile gata fcute asupra rilor pe care le va vizita, asupra oamenilor pe care se ateapt s-i
ntlneasc. nvei cltorind, i nvei mult, numai dac renuni la ideile fcute, la prejudecile i
superstiiile cu cari ai plecat. n acest caz cltoria este cea mai bun higiena mental, i cea mai
autentic primenire a sufletului. Stnd pe loc, avnd aceleai program, ntlnind aceeai oameni, vznd
aceleai strzi, cetind aceleai ziare - nelegerea se uzeaz, simpatia i curiozitatea se mediocrizeaz,
spiritul critic se osific. ncepi s judeci lumea printr-un singur criteriu, sau ncepi s te dezinteresezi de
ea si s n-o mai judeci deloc. O cltorie promoveaz interesul intim pentru oameni i pentru cultur,
remprospateaz spiritul critic, poteneaz atenia la viaa din jur. i n cursul acestei bi spirituale,
dogmele cad, prejudecile dispar, sigurana de mai nainte - c tii totul i nelegi tot, sigurana care
conduce lent la moartea spiritual ncepe s se clatine. i te ntorci cu o nou cunoatere, mai general,
mai vie i mai real.
Ceea ce este minunat n puterea cltoriei este faptul c tot prin ea poi fugi de oamenii pe cari i-ai
cunoscut i i-ai neles prin ea. Sunt cltorii astfel fcute nct s nu ntlneit sau s i se par c nu
ntlneti oameni. Sunt adevrate evadri din umanitate, din civilizaie, din cultur. i prin ele nvei tot
att de mult i tot att de viu, de concret, ca i prin cltoria pentru oameni.
Acum, n toiul acestei veri, nu tiu dac pasagiul pe care l voi ceti ndat nu preuiete mai mult dect
una din acele bine docmentate i fascinante invitaii la cltorii printre Oameni. Este un pasagiu pe care
l extrag din cartea unui pictor american Rockwell Kent, carte intitulat "Slbaticie" i care cuprinde
jurnalul unei singurti de ase luni n Alaska. Ascultai: "Plecai, tinerilor, ca s ajungei nelepi i
fiind nelepi s rmnei tineri; plecai nu spre Apus nici Rsrit, nici spre Nord, nici spre Sud, ci
oriunde nu sunt oameni.
Pentru c fiecare dintre noi avem nevoie profund, s ne meninem n ceea ce ne este esenial; s
pstrm de la Dumnezeu pogorta omenie din noi mpotriva forelor zilei n care trim - s fim mai puin
produsele unei culturi i mai mult creatorii ei. Acolo, n acea slbticie att de mult neschimbat nct
poate a vzut sute de culturi nflorind i pierind, acolo trebuie s nelegei - trebuie - c ceea ce eti tu,
ceea ce simte i se nspimnt i i e foame se exalt n tine, e tot att de vechi ca i slbticia, bogat
ca i slbticia i nfrit cu ea"...
Nu trebuie s uitm c exist i o foarte preioas cltorie, acea ctrea sufletul nostru, ctre noi nine.
Cltoria pe care o facem n singurtate.
rolul modelelor in desavarsirea conduitei morale a adolescentilor
.Cel mai bun model al tinerilor ar trebui s fie prinii lor. Dac printii au reuit s le insufle ncredere n
capacitatea de a-i alege drumul i de a lua singuri hotrri n ceea ce le privete viitorul, atunci aceti
tineri vor reui n viat. Asumarea unor decizii nu este uoar, mai ales c implic i responabiliti. 2.
Tinerii ii mai aleg modele din oamenii publici, fie ei politicieni, vedete sau sportivi care i pot influena
pe tineri prin spirit intreprinztor, ambiie i consecven n atingerea unui el, prin afirmarea unor
principii sau o conduit moral impecabil. Toate acestea pot desvri educaia unui tnr, ba mai
mult, pot contribui la succesul acestuia pe drumul pe care i-l alege.
Eu consider ca avem nevoie de modele in viata deoarece in acest fel ne putem ghida viata dupa viata
persoanei pe care o consideram demna de urmat.Noi ne alegem un model in viata inca din
copilarie.Alegem oamenii care ne au impresionat cu faptele si realizarile lor marete sau care practica
meseria la care si noi visam.De cele mai multe ori copiii si tinerii din ziua de astazi privesc cu interes
catre vedete actori si cantareti.Chiar daca acesti oameni populari par fericiti de multe ori nu este asa.Un
model demn de urmat poate fi chiar un membru al familiei noastre.Putem sa gasim in unele persoane si
lucruri pe care nu le dorim in viata noastra.Cel mai bine este sa luam fiecare lucru bun din fiecare
persoana cu care venim in contact si sa ne construim un caracter exemplu pentru ceilalti.
Eu cred ca fiecare persoana are nevoie de un model in viata,de o persoana pe urmele careia sa calce.
Ne dam seama ce sa ocolim in viata privind la propriul nostru model, evitand greselile sale.
Cred ca trebuie sa ne alegem cu grija persoana pe urmele careia vrem sa pasim iar persoana
respectiva sa coincida cu ce dorim sa devenim!

modul in care experienta personala este cea mai buna lectie de viata
Auzim des in jurul nostru faptul ca unii dintre noi au scoala vietii, si o integram in mentalul nostru ca
pe-o convingere indubitabila. Si aflam apoi, din propria noastra viata, la un moment dat de
constientizare, ca aceasta scoala este speciala deoarece este facuta exact pentru ce avem, fiecare,
nevoie sa invatam. Lectia de fiecare moment din viata noastra este data de experienta.In fiecare
moment al vietii noastre, noi experimentam si punem pe harta noastra mentala un teritoriu aflat dincolo
de limitele noastre corporale, astfel incat sa putem relationa cu lumea exterioara. Noi experimentam
viata, in fiecare clipa, prin starile noastre mentale de procesare interna, prin stari corporale date de
comportament, fiziologie, neurologie, dar si prin stari emotionale date de senzatiile kinestezice
interioare. Toate aceste stari sunt interdependente. Nu le putem separa in mod real, ele operand ca
stare in triada minte-emotie-corp. Experienta este mai mult decat o intimplare. Experienta se compune
din modul cum gandim, cum simtim in corpul nostru, cum ne miscam si actionam ca un sistem