DIRECTIA JUDETEANA PENTRU CULTURA, CULTE

~I PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL BOTO~ANI .

F~ORUM CUL,TIURAL,

Anul VII, Dr. 4 Decembrie 2007 (27)

...

Botosani

,

FORUM CULTURAL

AnuIVII" nr, 4, decembrie, 2007 (27)

Ed.itura. Axa.Boto~ani

Coperta I - Vascucutenian dela Dragu$eni - Betosani Coperta n - Turnul biser.idi. Popauti - 80to,a.oi.

Redactia

,

Redactor ccordonator dr. Octavian-Livin ~ovaD Colegiul de redactie

Dana Petrarju, arhim. Luea DiacoDu,

Stela. Giosae, GeUu Dortan

T ehnoredactare

Octavian-Liviu ~ovaD, Spatariu Maria Botosani, str .. Unirii nr, 10,tet-fax .. 516925, tel, 515173

SUMAR

OltO!NICJ1

Gellu Dorian

Dumitru : ecsanu-: un ultin: debumnt al/os/ului cenaelu Miha; Eminescu' .••••.•••

v'a .ile Diaconu

Uneledate privind epoca b70l.1.ull:li pe vate« Ba,eului 4

dr, Petre Otu, dr. Odavian Liviu .ovan.

Apfilie 1944· Un general ,bO.to#lllean se sirlucide(l) •.•......................................... 8 Valentin Co ereanu

Bmineseu-Ipotesti-Emine _ cu(ll)." ,!I! ••• !!!!4! ••• j!l!!I!t!"' , ..............•••••••••••••• iliI! •••••• ,. 12

dr, Angela Olarin

Aria populara din ZOIJa BotojatlilOf. Portul popular (11) IS

Ion Mihalache

insem·niiri n.z·etn.o.rialis.tice(5J •• ",. '." " .•• ' ••• ' •.••.• ' •.•.• ' '.' "" .•• " .",. ' ..• "' •.. "..." •• ' •• '.". ' ' 18

Gb.e.orghe Biagu

:111'- • • • d" ,At ", (/.011 23

lr"l.Q,rtur,ISI" . ~ "". ", 'UI,enc. I i .",/ 110 ., •• , .. ,., III ,., III ,., '"' ,ill Iii ..... Iii •• ' •• '. ,!ii' iii '." "' .. "ii' •• , ... ' ., •• '" III' ' .... ,. I' .' •• ' I' '.'. '.' ...... '.' .. II .... 'I''' '., II"'" ,.' II,. . ,

dr, Eugenia Gre~eaDu

Ansamblul urban nledieval.BotOlaJI; (2.3) 27

Carmen. CeciUa .olomonea

.Biser;ca Sjint,ul Nicolae Popiiul;" BoloIOI.,1 - Condiliile ciimatice Ii i''.fl,lle.",a

asupr,al mon,ume"""'ui'(2J, 11'.11' 11111,. II' .11' 11,111 11"'.'" .' •• ' •••• ,.111,111"1111,.11, .11111,., ill II' .,.,11 '"II ,'I'iII II,. "iI,II' iii ill," •• iO ,. iO ,1,.,1, •• , .,.,.,.,2,9

Anul VII, nr. 4, decembrie 2007 (27)

cu,ltu,ral

REVISTA

EDITATA DE DIRECTIA JUDETEANA PENTRU CULTURA. CULTE ~I PATRIMO IUL ULT RAL ATIONAL BOTO$ANI

Dumitru Necsanu - un ultim debutant al fostului cenaclu "Mihal Eminescu"

La inceputul deceniului opt, cind Lucian Valca, dupa un periplu darabanean, unde a fost trimis la "locul de munca "

,

profesor de limba ~i literature romana, pastorind un cenac1u din care eel putin trei pceti au confirmat - Corneliu Popel, Victor Teisanu ~i VaJeriu Irnbir - deci, dupa acest periplu, inaintea caruia a mai exista unul bacauan si sucevean, a venit la Botosani unde a preiuat conducerea Cenaclului Literar ,,Mihai mine cu", c naclu ce functiona atunci pe Ilnga Casa Corpului Didactic, condusa de profesorul Adrian Lungu. enaclul avea pe atunci 0 activitate

GeUu Dorian

saptamlnaia: joia fiind ziua de intilnire. Si Lucian Valea avea cucine discuta literarura in acel cenaclu, fiind prezenti la Botosani scriitori ca Alexei Rudeanu Ion

,

Murgeanu., Dorel chor, la care veneau din jud t poeti ca Mihai Munteanu, proaspat publicat in E PLA, Constantin Dracsin de la Baluseni au fostii lui elevi de la Darabani, cit si criitorii botosaneni, la inceput de drum atun i, Dumitru Ignat, Dorin Baciu, Lucia Olaru Nenati, Maria Baciu la care e alatura preotul Alex. Bardieru cat si mai tinerii George uca, Dumitru ecsanu, Con tantin Bojescu, Neagu Marcel. Ciucasu, Lucian Alecsa, Eugen Apetre, Maria. Gearnbasu, Elisabeta Varti EI na Dontu, lonel Bejenaru si, cu voia durnneavoastra, ultirnul pe lista, eu.

Analiza celor citite atunci la acele sedinte nu erau unele formale, CI dimpotriva, discutiile erau foarte constructive, forrnind nu atit gustul pentru lectura, discernamintul estetic intre valoare ~i nonvaloare, ci si viitori scriitori care au confirmat prin cartile lor. Este adevarat ca unele discutii ajungeau, dupa ce cenaclul s-a impus ca 0 adevarata institutie ~i si-a mutat sediul prin mai multe locuri, eel mai bunfiind eel de 1.3 Muzeul Judetean, ajungeau, deci, si la in titutia specializata in "ochiul ~i timpanul", unii dintre impinsii

pr cenaclu fiind zelosii regimului ce trebuia aparat de sub ersibilitatile .ce put au fi pu e la cale in cenacIu. Dar spiritul liber al unor nonconforrnisi d

Forum cultural

Anul VII, 111'. 4, decembrie 2007 (27)

arunci a facut ea aetivitatea cenaclului a continuie multa vreme prin cofetariile si terasele botosanene. In 1982, cenaclul botosanean a devenit al Uniunii Scriitorilor, fiind al doilea In tara dupa eel de la Suceava.

Din activitatea ace tui cenac1u, dar ~i din prezenta la c naelurilc bucurestene und a luerat sporadic la inceputul acelor ani, a aparut ~i poetul Dumitru Necsanu, eel mai bine eotat de pre a literara atunei, poet ce, intr-o ituatie de normalitate, ar fi putut debuta atunci, A tfel, la inceputul deceniului opl, In pres a literara din Romania, cind gimlie~irii In lumea po tiler, 0 lume mult mai r p ctata si mai re pectabila ea acum, girul il dadeau Geo Dumitrescu, tefan Augu tin Doinas,

ezar Baltag sau Ana Blandiana, printre multele nume ce aspirau la gloria tiparirii, cu mare greutate, a unor poezii in paginile acelor reviste, aparea destul d rar, dar remarcabil de fiecare data, numele poetului Dumitru Necsanu, de care multi dintre eei ce citeau atunci acele revi t nu-si mai aduc aminte. Pentru ca, nu-i asa, numele n tiparit se uita, Dar nu intru totul, dupa cum s vede, pentru ca, dupa ani buni de tac r, racere in care poetul -a gindit mercu la poezie, chiar daca nu i-a asternut trupul pe hirtie sa-l vada i altii Dumitru

csanu iese eu prima sa carte pe care eei rnai apropiati, cunoscindu-I poezia, i-a ast ptau. Traind mult timp in rnatricea e lor spuse despre poezia lui de mari poeti ca G 0 Dumitrescu si Stefan Augustin D inas, ultimul regretind, la acea vreme, prin 1.973, ca nu-i poate publica in revista "Familia" un po m ea Omphalos, Dumitru

ecsanu, fire neexpozitiva dar dornica sa se stie ea poezia pentru el. reprezinta 0 cale tainica de aflare a lumilor de pina la lumea in eare el traieste, sparge acum canoanele

ale, in care a stat inchis, si-si aduna cu mare parcimonie un numar de treizeei si opt de poezii ub titlul car I-a obsedat tot timpul, Omphalo, poem in sapte parti, aiei, in aceasta carte, intr-o varianta recornpusa din mernorie, originalul pi rzindu-se prin diferite rniini ri ipitoare, Cartea apare la Editura Axa ~i e compune, ca intr-o arhitectura de stravechi calator prin mitologii ~i .secoli ancestrali", din patru etaje, gindite p 0 axiologie nocrurna,

2

patiu de timp, in conceptia poetului din care poti reconstitui lumina care sa puna in evidenta umbrele. Temelia acestui esafodaj il reprezinta evident, pietrele, nu neaparat ca structuri fizice, ci ea inmagazinari ale memonei tirnpului. S-ar putea diseuta, a tfel, . din capul loeului, in poezia lui Dumitru lecsanu d 0 anumita Iitolatrie, tinind cont de ceea ce, in f nd, inseamna in mitologia greaca cuvintul "omphalos" - burie, iar prin extindere, buric al parnintului. Dar nu aici Hi esenta poemului ce da titlul primei carti semnata de Dumitru ecsanu, ci in adincul unui mit ee spune ca, prin aeel loc din vaile delphice din Hellada epocii primitive, trecea axa lumii, asa-numita " 0 ie a uni ersului" ee v nea din cer, trecea prin mijlocul pamintului si se pierdea lar~i in un ivers, axa in jurul careia s-au na cut eele mai peren mituri ale lumii, exploatate de po ti, de la Homer pina in zilele noastre, Unul din cele mai semnificative, in eeea ce priveste abordarea poetului nostru, e te eel ee pune ca Gaia, infasurind in scuteee fo tus-ul de piatra, acel burie al paminrului, i-l da lui Kronos sa-l manince in locul fiilor pe care si-i devora cu nesatiu, sal indu-l astfel pe Zeus, na catorul, din pamintencele pe care Ie po eda, de zei, apoi sernizei din care apoi -au nascut ei· ilizatiile lumii, Totul petrecindu-se la Delphi, eu trecerea secolelor, credinciosii au facut din ace! loe, unde se atla burieul parnintului, tinta de pelerinaj, devenit oraeolul la care veneau a afle ce se va intimpla eu ei. Astfel a aparut aeolo Templul lui polio, pe fronti piciul caruia era scrisa deviza suprema gnoste seauton - "eunoa~te-te pe tine insu]i", in fond locul de suprema armonie, de perfectiune nu numai arhitectonica, ci de VIZlUne a societatilor armonioa e.

Explorind u.n astfel de mit, combinindu-I eu eel al lui Oreste, ajun la D plhi pentru a-si gasi calea de razbunare a tatalui, Agamemnon, ucis de Klytaimnestra eea care i-a dat viata ciudatului gigant mitologic Oreste, Durnitru Necsanu, tara. a dernitiza, cum se practica de regula acum in d criprarea vechilor legende, devine si el calatorul, in drum spre Delphi, 111 dialog perpetuu, invocator si deloe retorie, cu pietrele in

Fo,.IImcult"ral

Anul Vll, nr. 4. decembrie 2007 (27)

care vede "omphalo -ul" multiplicat in mutenii ce-i spun mai mult de cit daca i-ar raspunde la intr barf. pune po tul ca poemul Omphalos, pentru a-si induce cititorul in lurnea dorita deel, a fost "scris cind viata la D lphi era doar un abur celest", cind " noaptea rope malul luminii dar lumina e cea care se revar a ca 0 binefacatoare ablutiune": "omphalos! emn al aproapelului/ semn al biruintei/tcine pe cine biruie iata-ne pindindu-ne/. la marginea camii)!! piatra arzind mocnit ( pielea ei de tariel n-o poate apara de flacaraJ dar 0 alta. flacara decit ,ceal din pieptul tan domolit de uitare/ 0 flacara din care izbucnesc isvoare/ dar altfel de isvoare pe care ochiulJ nu le poate seca buzelel nu 1e pot atinge 0/ singura data. numai/ t lasi cuprins de cuprinderea limpede/ ~i adevarul se muta in tine)/ suntem frati si emn al fratiei el carnea noa tra cea de toate zilele/ de toate noptile piatra/ din piatra unui ade Wi/eu mor de boala ta de cerl tu mori de boala mea de pamint" (Omphalos, ] ). .. Realitatea din care se inspira poetul sunt "vechile cam" care spun ca noaptea e singele pietrei/ un

inge 'in care ne imbaiem trupurile ~i! din care trupurile noa tre ies curate/ incit ramanem de fiecare data buimaci i de atita stralucire". Piatra mai este .sora noastra", care pusa in contrast en soarele care este "fr.atele nostru" sau marea care este "dragostea no~ tra", ori eu pamtnml care este ,carnea noatra" ~i pa area care ste "durerea no astra", preeum cuvinrul care e te , singele nostru", ga im, astfel elementel ce eompun 0 calatorie ce nu e va term ina niciodata, pentru ca judecati "snntem atit de vinovaplncit/ aceasta este adevarata noa tra. biruinta'', dar, evident, trebuind sa ."dam marmrie pentru vinovatia" unei c1ipe san a unei flori" si nu oricine, in final, da. marturie, ci piatra "pentru/ vinovatia no astra eea de toate zilele/ dar pentru piatra cine da marturie/ la vinovatia pietrei cine e martor" (Omphalos,2). 0 astfel de falsa retorica uneori patetica, alteori filiala, dar de fiecare data. distanta, il. ajnta. pe Dumitru Necsanu in constructii poetice iDeare nimic nu este in plus, nimic nu este in minus. '0 astfel de elaborare cerebrala pare a fi din capul locului principala

caracteristica a poeziei sensa de acest poet. Totul in ace t po rn ce da. titlul cartii ca de altfel in toata cartes, este privit prin spectrul timpului care se , scurge lncet" pe ,obrazul lividal noptii". Referintele la disperarea lui Oreste, care poate fi~ia poetului d aeum, sunt spuse subtil si in aceeasi fal a retorica," "al cui unt/ doamne cui pot inchma moarteal ~i in ierea mea (tu taci ca 0 amintire! rozi ca o amintire ~iI singe1e mi se intunece/ de atita amintire) (Idem, 3). Pentru c! durerea

in pe un fond de inspaimintare:

"in paimintat trig mi-e foame de venin/ de orgoliu si noapte" (Idem, 4).$i in calatoria lui, poetul i~i amesteca, cu aceeasi dur re, .. camea ~i sufletul cu tine/ pu tiel piatra p piatra ealcind"dem, 5). $i pete toate .. tacerea este mai istovitoare decit/ singuratatea" (Idem, 6). Dar 'in viziunea poetului nostru ~i sufletul este de piatra pentru ca "spun! vechile carW ea anotimpul se scurge meet! pma la craniul paserii ce l-a zamislit doar/ ca sa e stie ca. noaptea rupe rnalul Iuminii iar/ luminal e cea caree revarsa/ ca 0 binefacatoare ablu iune' (Idem, 7). Si astf I calatoria spre Delphi, adusa in rata cititorului in addenda cfu1.ii harazita. ca lui "Ore t sa rna spal de pacate " desi se parcurge, poetului nu-i este dat sa 0 incheie cum ar fl. dorit ei spunind lntr-o: "qvadrica a unui print uci pe 0 anume cimpie din istoria 0 hiului - dar eu n-am ajuns n-am ajuns n-amajun // ~i drumul meul spre Delphi! s-a oprit/ aici" (Calatoria spre Delphi).

Celelalte doua sectiuni ale cartii - "Prima noapte" si , A doua noapte" - sunt gindite in eornpletarea acestui parcurs mitizant, eu fragmente poetice ce lamuresc cititorul nu numai in privinta jalentului deosebit al poetului nostru, ci ~i asupra fondului caqii dens ~i plin de poezie autentica.

Poezia lui Dumitru ecsanu, scrisa cu ani in anna, era atipica fatA de p ezia de atunci, asacum este atipica in momentul publicarii primei carp fata de poezia ce se serie ~i e publica acum. u acest lucru este imp rtant, ci faptul ca. poezia lui Dumitru Necsanu rezista la lectura, pare proa pata. ~i cu amprente vadit personate. Evitarea mijloacelor artistice ~i de limbaj

3

Forum cultural

Anul VII, nr. 4, decembrie 2007 (27)

comune este si in prezent pentru Dumitru Necsanu ocond~fieprioritarA pentru a scrie poezie asa cum crede eA aceasta ar putea rezista tirnpului. Si aceasta prima earte

confirma capoezia lui a Invin erodarea pe care timpul 0 face asupra poeziei multor poeti,

Unele date privind epoca bronzului pe valea Baseului

Profesorului meu, Neculai Bolohan

Cu 0 lungime de 106 km, Baseul este eel rnai lung du dln Campia Moldovei, dupa Jijia. Impreuna eu afluentii sai principali,Podriga ~i Bodeasa, Baseul formeaza un bazin hidrografic complex, care a gene rat un relief earacteristic, format in principal din 1erase, cueste, grinduri, sesuri (TUFESCU 1977, 47). Teate aeeste elemente,la care se adauga solurile eernoziomice favorabile agriculturii, precum ~i zacamintele de silex din terasele Prutului, au constituit conditii necesare ~i suficiente pentru cornunitatile umane preistorice care -au stabilit in aceasta

regiune.

In cadrul acestui articol vom prezenta cateva date privitoare la evolutia comunitatilor epocii bronzului din bazinul hidrografic al Baseului ~i in special din sectorul cuprins intre Saveni ~i Mihal~ ni,

e-arn oprit atentia asupra acestei zone, datfiind faptul ca. descoperirile arheologice de panli acum au evidentiat existents unor comunitati importante ale epocii bronzului pe cursul mijlociu at Baseului (fig. 1) . Aceasta situatie i~i gaseste explicatie, nu doar din prisma factorilor de mediu, ci, mai ales, datorita faptului eli in aceasta regiune s-au manifestat mixturi eulturale, la care au contribuitelementele locale si cele de ongme estica sau volano-podolica (DUMlTROAIA 2000, 101).

Din lip a spatiului editorial nu vom prezenta corpus-ul deseopeririJor care apartin ep cii bronzului, ci vom incerca sa conturam 0 imagine dh mai clara a acestei etape cronologice, intr-un spatiu geografic bine definit.

Vasile Diaconu

Pentru fiecare etapa a epocii bronzului (timpuriu, mijlociu, taniu) vom analiza acele aspecte referitoare la tipul ~i raspandirea asezarilor, ritul ~i ritualul funerar si inventarul arheologic.

._.~tiif:Ii.!

Figural • .._, dQ.coptrirllO< ~_.pocU brONulul .... pe voID '~luI

Bronzul timpuriu. Asezari ale etapei timpurii a epocii bronzului nu se cunose deocamdata pe Valea Baseului, singurele dovezi ale acesteiperioade hind ilustrate prin cateva monumente funerare descoperite pe teritoriul comunei Hanesti (pAUNESCU, ~ADURSCHI, CHIRICA, 1974,. 143; BURTANESCU 1996,. 102; DUMITROAIA 2000, 109, 1] 8; ZAHARIA, ZAHARIA, BURTANE CU 2002). Astfel, in partea de ud-est a satului Slobozia (com. Hanesti), pe Dealul Miila~te, se atll un numar de 5 movile, din care au fost cercetate doar trei (ZAHARIA,

4

Forum cultural

Anul VII, nr. 4. decembrie 2007 (27)

ZAHARIA, BURTANESCU 2002, 459- 468).

Tumulul 1 (T 1; in~lfime-l,5 m; diametru- 42 m) prin cercetarea acestui tumul au fost descoperite 5 (sau 6) morminte, din care doar 4 apartin epocii bronzului,

-mormantul M3 (fig. 212), a ea 0 camera funerara de forma ovala, probabil 0 constructie gen catacomba, in care se afla scheletul unui adolescent, chircit pe dreapta. lnventar: doua vase, din care doar unul este omamentat cu siruri orizontale de impresiuni (fig. 4/1, 2).

EJ-~·

1&J ... 41 -w

_. ....

- mormantul M4 (fig. 2/3), avea pe fundul gropii un '''strat de ocru precwn ~i resturi ale unui asternut vegeta1 pe care a fost asezat defunctul. Scheletul era pastrat prost. Far~ inventar.

-mormantul MS, poate fi

on iderat mormantul central al tumulului.

Camera funerara avea forma ovalneregulata, Scheletul deranjat. ~a inventar.

Tot in Tl au mai aparut doi "nasruri de bronz" (fig. 3/4) si un fragment dintr-o toarta (fig. 4/9).

Tumulul 2 (T2; inalfime-l m; diametru-35 m). Din cele patru monninte deseoperite, doar doua apartin epocii bronzului:

-mormantul M3, continea doar diteva fragrnente craniene ..

-mormantul M4 (fig. 2/1). cheletul era chircit pe spate.

Inventar: 0 piesa paralelipipedica din piatra (cute?).

Tot in T2 a mai fost gasit un cutit curb de silex (?), cu retuse marginate (fig. 3/2).

Tumulul3 (T3; inaltime-O,80 m; diarnetru- 46,5 m x 27m). Ininteriorul. ace tui tumul au fost descoperite doua (sau 3?) monninte, din care dear unul apartine cu siguranta epocii bronzului. Tot in acest tumul au mal fo t gasite fragmente ceramice de la farsirul epocii bronzului ~i un topor confectionat din andezit (fig. 311).

...

·Flgura 11-. UneIIJI (I., plotJt "I buIDn de bf:onz (4);1. 2.4. SIo.bozja..lUnq (T2, T31,;3.lUnqli.

5

Dupa aceasta scurta prezentare a tumulilor de I.a Hanesti, e impun cateva consideratii de ordin cultural-cronologic. Pe baza trasaturilor legate de ritualul funerar si a inventarului arheoJogic, in cei trei tumuli au putut fi surpnnse inmormantari din etape cronologice diferite, Cet mat . echi rnormant este M5 din T 1, care suprapune un nivel Cucuteni B ~i precede, tot in acelasi tumul, un rnormant al culturii Jamnaja, Urrneaza apoi M4 din TI ~i M4 din T2, care, prin caracteristicile lor se pot incadra in cultura Jamnaja tfuzie. Un alt orizont culturaleronologic a fost identificat p baza inventarului M3 din T 1. ':n acest rnormant au fo t de operite doua vase, care permit incadrarea mormantului in ar alul culturii eatacombelor. Prezenta celor doi butoni

Forum cultural

Anul VII. nr. 4, decembrie 2007 (27)

de bronz sia unor fragmente ceramice din bronzul tarziu, indica po ibila e istent! a unor morminte din aceasta perioada, ee nu au putut fi surprinse in adrul cercetarii arheologice ... In ceea ee priveste cutitul de silex, descopent in 12, ace ta nu prezinta asemanari cu ac Ie krumesser-usi speeifiee

ulturii oua, ei poate fi mai degraba un simplu gratoar pe lama. Privitor la toporul de piatra descoperit in T3 acesta i~i

gaseste analogii apropiate in alte

monumente fun rare pecifice poeii

bronzului din Moldova, precum cele de la Adancata si Cajvana, in judetul Sucea a (NICULlCA, BUDIU, MARE$ 2002- 2003,270,274, fig. 3/6-9).

2

10

8

. . ~.~

11

12

Figura 4· Cenlmlca. din bfoozul 'Iim,pwiu (1, 2); bfoozul r111110dU (3-6): bronzuIlAniu (7·121.

Bronzul mijloeiu.

Pentru etapa mijlocie a . pocu bronzului, in bazinul Baseului unt semnalate cateva descoperiri, care prezinta caracteristici ale culturii Costisa, 'in stadiul actual a] cercetarilor nu se poate vorbi de existenta vreunei asezari a acestei culturi, datorita cantitatii reduse de material arheologic, pe de o parte, daraicercetarii in uficiente, pe de alta parte.

Recent, cercetarile de suprafata, au pennis deseoperirea unor fragmente ceramice tipice pentru cultura Costisa (fig. 4/5), in marginea estica a comunei Vlasinesti, pe un bot de deal, e margineste sesul Baseului'. Pozitia dominanta, aparata

6

din doua Pm-ti de pante naturale ~i vecinatatea Baseului, au oferit un cadru natural favorabil pentru comunitatile eulturii Costisa.

$i pe teritoriul comunei Mihala~eDi" cercetarea unei necropole din sec IV e.n., a permis descoperirea unor materiale cerarnice, decorate cu triunghiuri hasurate §i impunsaturi, caracteristice culturii Costisa (fig. 4/3). Prezenta in acest punct a numeroase fragmente ceramice de factura Qua, ne determina sa credem ca material ul ceramic decoratcu triunghiuri hasurate arfi de traditie Costisa (ICONOMU, $OVAN 2001, fig. 1/6; CA VRUC, DUMITROAlA 2001, p. 53,

pl. 57/4). .~

i:n anul 1969, in vatra satului Vlasinesti a fost descoperit un mormant de inhurnatie, cu scheletul In pozitie chircita, ce avea ca inventar 0 ceases cu toarta suprainalfa,ta, decorata eu triunghiuri hasurate (fig, 4/6a,. 6b l, ornament intalnit adesea pe ceramica culturii 0 ti~a.~i in imediata apropiere a ace tui loc au mai fo t semnalate materiale arheologi e de aceeasi factura, ceea ee ar putea indica prezenta in acest punct a unei ne cropole a culturii

Co tisa (pAUN CU ADUR CHI,

CHIRICA 1974 279- CA VRUC,

DUMITROAIA 54, pl. 55/4).

Mormantul de inhumalie de [a Vlasinesti, alaturi de mormintele similare de la Prajeni, tot 'in judetul Boto ani (UR ULESCU ADURSCHI 1988, 45- 52), sunt printre putinele descoperiri de acest fel, care pot fi atribuite cu certitudme culrurii Costisa,

Bronzul tfiniu.

Etapa finala a epocii bronzului este eel mai biae reprezentata in arealul pecare-I supunem cercetarii. Recunoasterile arheologice de suprafata, precum ~1 cercetarile sistematice au favorizat identificare ~~iinvestigar,ea mai multor asezsri specific culturii oua. Cele mai multe asezari ate acestei culturi se gase c pe teras e, pe pantele dealurilor sau in zonele de ses, in special pe cursul a:fluenfilor Baseului (CRA$MARU J 979, 97-120, fig. 1).

Materialul arheologic al acestei

Forum cultural

Anul VII, nr. 4, decembrie 2007 (27)

culturi este foarte di ers, un loc important fiind ocupat de ceramics, non at! de resturile oste logice si apoi de uneltele de piatra (FLORESCU 1964, 143-191).

P ntru faza oua I, documentata la Mih!l~ ni, materialulceramic (fig. 417, 8, 10-12) prezinta unele tr! aturiale eulturilor din Bronzul mijlociu (Monteoru, Wietenberg, Costisa), mai ales in eeea ce priveste formele ~i d eorul (ICO OMU, ~OVA 2001,41).

Dintre materialele arheologie descoperite in asezarile culturii Nona din bazinul Baseului, rnai pot fi amintite si diferite obiecte de os: rondele, omoplap cresta .i, cutite de os (ZAHARIA, PETRESCU-DIMBOVITA, ZAHARIA, 1970 262).

Din categoria uneltelor de piatra mentionam un topor perforat, confectionat din granit care a fost de coperit in apropierea orasului Saveni, in zona fostului C.A.P. Petrieani (APROTOSOAIE 1979, 123,fig.3/2) ..

Recent, recunoasterilor de

satului Hanesti

intermediul

pnn uprafata, pe teritoriul

in punctul Rdpa

Resume

'[urcanului, a fast descoperit un fragment dintr-un cutit curb din silex alb-cenusiu, puternic lustruit in zona taisului. Desi in punctul amintit a fost identificata 0 asezare hallstattiana (DIACONU 2007. 10), prezenta cutitulai curb de silex poate indica §i existenta unui nivel al culturii Noua.

Concluzii

Valea Baseului a reprezentat pentru cornunitatile umane ale epocii bronzului 0 zona deosebit de favorabila, care a influenjat stabilirea si evolutia acestora, inca din prima etapa a perioadei amintite. Desi unele cornunitati de origine estica i~i fac aparitia in aceasta regiune chiar din timpulculturii Cucuteni, in perioada de tranzitie ~i la inceputul epocii bronzului prezenta ace tora devine din ce in ce mai evidenta, mai ales prin monumentele funerare pe care le-an ridicat in aceasta zona.

Pentru etapa mijl cie si cea finala a epocii bronzu[uie observa 0 omogenizare culturala, cu elemente specificeculturii Costisaccare se continua apoi to cultura oua.

A la suite des recherches de urfaces et siternatique etJectuee.s dans la vallee du ruisseau de la Baseu, dep. Botosani, ont ete decouverte nornbreu es habitats, qui appartienn nt a rage du bronze (ancien, moyen, tardif). Le materiel archeologique est divers et couprend des vaseset fragrn nts cerarniqu s, des outi.ls en sile et pieces de m tal, ...

BIBLIOGRAFIE:

APROTO OAlE FL, 1979, Cdteva no; puncte arheologice descoperite in zona Siivenilor ~i in iJ:l'lprejur.imi,. in Hierasus, p.121-13o. ..

B RT W E U Fl., 1996, Constderatii asupra unor morminte tumulare de pe teritoriul Moldovei {perioada de tranzilie-hronzul timpuriu), in TD, XVII, 1-2,82·116.

BURTANESCU Fl., -2002. Epoca timpurie a bronzullii tntre CarpaJi ~i Prut, CII unele contribulii la problemele perioadei premergdtoare epocii bronzului in Moldova, Bucuresti.

A YRUC V., DUMITROA[A Gh. (coord.), 200.1, Cultllra COSlllO in eontexwl epocii bronzalu! din Romania, Piatra-Neamt,

CRA MARU A., 1979, No; descoperiri aheologice pe Yalea Podrigei (jud. Botosani), in Hierasus, p.97wli20.

DlA ON V., Noi materiale arheologice din eomuno Vl6sinelti, judetul Botosanl, in Suceava, sub

tipar.

DlACON . Y. - 20.07, Recunoasteri arkeologice de tlpra/alii In com una Hiinqti. jud. 1111 Botosani, in FOnll11 Cultural, VIt, 2, p. 8-14.

DUMITROAIA h., 20.01, COmlll7iliili preistorice din nord-estul Moldovei. De 10 cultura Cllcllteni pana fa bronzul mijlociu, in BMA, VII, Piatra-Neamt.

FL RE CU A.C., 1964, Cantribiqii la cunoasterea culturii Noua, in ArhMold, [I-III, p. 143-191 ..

IC NOMU C, SOVAN O-L., 20.0.1,. New archaeological deseaveries of the Coriiile.ni-Chiliniirl Culture in Mihiilii~eni-Botofani, in Hiera 11 , XI, p. 37-53.

[ UUCA B., BUDIU Y., MARES I., 20.0.2-2003, Consideratii privind unele topoare de piatrd, din epoca bron:lllf1i. descoperite in Podiftll Sncevei, in Suceava, XXIX-XXX, p. 267-315.

Forum cultural

Anul VII, nr. 4, decembrie 2007 (27)

PAUNESCU AI., $ADURSCHI P., CHIRlCA Y., 1974, Repertoriul arheologic 01 judetului Botosani, vol, 1, Bucuresti,

UR ULESCU ., SADUR CHI P., BOT ZAT D., 1988, Mormintele de inhumatie de lip Co tisa descoperite fa Priijeni (jud. Botosani), in SelVA, 39, 1, p. 45-52.

ZAHARIA Em., PETRE cU-DiMBOVITA M., ZAH RIA ., 1970, A$e;;iiri din Moldova de fa paleolitic ponii in secolul al XVlll-lea. Bucuresti.

ZAHARIA Em., ZAHARlA N., BURTANESCU Fl., 2002, Mormintele din epoca bronzului descoperite la Slobozia-Hanesti-i.La Val" (com. Hiin~'i.jlld. Botosanl), p. 459-468, in BURTANE U Fl., op. cit, 2002.

ABREVIERl:

ArhMold - Arheologia Moldovei. Iasi-Bucuresti.

BMA- Bibliotheca Memoria Antiquitati , Piatra Nearnt.

SCIV(A)- Studii si ercetari de lstorie Veche ($i Arheologie), Bucuresti. TD-Thraco-Dacica. Bucuresti.

Aprilie 1944- Un general botosiinean se sinucidet I)

a 28 aprilie 1944, la Razboieni, p frontul din Moldo a, in curs de con olidar ca unnare a of en ivei armatelor s ietice din lunile martie-aprilie (operatiile "Pro kurov- ernauti", "UmanBotosani" "Ode a", purtate de fronrurile

dr. Petre OlU" dr, Octavian Liviu Sovan

1, 2 ~i 3 uerainene), a avut loc un ev niment neobisnuit chiar pentru vremuri de razboi sinuciderea generalului. Comeliu ergheevici, fost pana in ajun comandant al Di iziei 20 infanterie.

incercam, 'in cele ce urmeaza a de cifram aceasta drama, urmarind cariera generalului ergheevici, un nume putin cuno cut de generatiile de astazi si, mai ales, rnotivatiile si consecintele ge tului

au. De igur, ci:i nu vorn face abtra [ie de contextul operativ-strategic al ace lor zile de maxima tensiune ~i neliniste, mareate de transfonnarea teritoriului national 'in teatru derazboi.

Anii de formare

Comeliu Serghe ici -a nascut la 16 iulie 1891, la Gorbanesti, piasa ulita, judetul Botosani, ca fiu al lui Constantin si Ecaterina, ambii de religie ortcdoxa. A unnat liceul. in orasul Botosani, dupa care a fost selectionat si trimis, cu data de 1 octombrie 1910, 1a studii in Gennania respecti laScoala militara de infanterie de la Ankl.am. La I iulie 1912 a fo t

avansat

subloc tenent,

continuand

Forum cultural

Anul VII, nr. 4, decembrie 2007 (27)

pregatirea in cadrul scolii deaplicetie ~i ormand stagiile prevszute de legislatia in igoare,

Pe parcursul studiilor a obtinut rezultate bune, Jucru remarcat de conducerea institutiei de invatamant. "Atat din punet de vedere fizic ~i intelectual in mod lndestulator, scria loeotenent colonelul Teckman, comandantul scolii, a dat eu 0 mare constiinciozitete ~i un mare interes rezultate bune, Este un tank care stie ce tinta urrnareste, alcarui caracter e

u mult mai tare de cat acela corespunzator anilor sai, in limba germana a facut progre e destul de bune. In societate se poarta camaraderestesi bine crescut'".

Aceleasi aprecieri le-au avut si comandantii germani, unde tanarul ofiter ~i-a efectuat stagiul, Comandatul Regimentului al 5-1ea Westfalic Nr, 53, colonelul R ichenan, sub1inia, in notarea a din 29 ianuarie 1913, eli aeesta "arata in toate ramurile serviciului, ca. totdeauna pana acum, interes ea.t se poate de mare ~i un zel cat se poate de viu. In con eeint! rezultatele sale peste tot sunt bune. Purtarea a In fata frontului te indemnarica si sigura. In cunoasterea limbii g rmane a facur progrese foarte simtitoare. Purrarea sa este ireprosabila, in societate este plin de atentii ~i modest. Taria a de aract r este de laudat, Prornite sa. devie un ofit rcapabil'" ...

inara anului 1913, Romania a participat la - c de-a] doilea razboi balcanic, alaturi de Grecia, Serbia ~i Imperiul Otoman tmpotri a Bulgariei. Armata a fost mobilizata ea declansand, Ia 28 iunie/l O iulie 1913, ostilitatile la sudul Dunarii, impotriva Bulgariei, Cum aeeasta a declarat non-combatul, nu s-au purtat operaui ~w lupte, dar campania din Balcani a relevat numeroas _ lipsuri ale armatei romane, mai ales 'in pri inta structurii organizatorice, a instruirii ~i asigurarii logi tice, Sublocotenentul ergheevici a fost chemat din Germania la 1 ialie 1913 ~i a fo t mobilizat la Regimentul 24 infanterie Tecuci unitate in cadrul careia a actionat pe timpul campaniei armatei la sudul fluviului Dunarea.

La 1 octombrie 1913 a fost detasat, din nou, 131. studii In Germania, laacelasi regiment. La 13 noiembrie 1913, ajutorul comandantului unitatii, locotenent colonelul Kierstein, relua bunele aprecieri anterieare.v'Sca ararat, se scria in notarea de erviciu anuala, ea un ofiter staruitor, de incredere si credincios la datorie. -a perfectionat In cunostintel ale de limb! germanaasa fel incat e in tare a faca singur serviciueu succes, Poseda 0 buna pricepere tactic a, este preci ~i dar in dispozitiile sale in fata frontului Modul de a. se prezenta in afara de serviciu este modest; . stie sa. se poarte bine in societate'".

Pe fronturUe Primului Rizboi Mondial

La 15/28 iulie 1914 a izbucnit Primul Razboi Mondial, fata de care tatul roman si-a declarat prin hotardrea Consiliului de Coroana din 21 iulie/3 august 19'14, de la Sinaia "espectativa armata", de enita, in septembri acelasi an neutralitate, in c nsecinta, tarul roman sia adus inap i toti 1e ii si ofiterii aflati la studii in strainatate, tncercand ~i prin

aceasta masura a re pecte eu

scrupulozitate, r gulile neutralitatii,

ublocotenentul Comeliu ergheevici s-a intors la 1 augu t 1914 in t.ara,la unitatea sa din Teeuci. Cateva luni mai tirziu, respectiv la 1 noiembrie 1914 a fost mutat la Batalionul 8 matori din orasul sau natal, Botosani, unde a comandat 0 sectie de mitraliere, Sefii sai I-au con iderst un foarte bun ofiter, eu 0' pregatire solida, ell dorinta de perfectionare ~i 0 "conduita ireprosabila". Prin urmare, a fost propus a fie avansat, la I august 1915, el obtinand tresele de locotenent.

La 11 aprilie 1916 s-a asatorit cu Ecaterina Zamfirescu, de 22 de ani, tara profesie nascuta tot in Botosani ~i domicitiata, in acel moment, 10 comuna Mana: tireni. Familia Seergheevici a avut doua fete - ornelia-Ecaterina, nascuta. la 12 decembrie 1916 in orasul Botosani si Maria-Elena- Viorica ce a azul lumina zilei, totinaceia~i localitate, la 18 noiembrie 191 9.

9

Forum cultural

Anul VII, nr. 4. decembrie 2007 (27)

La 15/28 august 1916, Romania a intrat in razboialaturi de Antanta, scopul fiind unirea Tran 11 aniei, Banatului si Bueo inei provincii locuite in majoritate de romani, Cu 0 zi inainte s-a declansat rnobilizarea generala, formandu-se patru annate. Trei dintre ele (de ord 2 ~i 1) au fost dispuse pe aliniarnenrul Carpatilor, de unde au trecut la of en i 'a, succe ele initiale fiind foarte importante.

Locotenentul Sergheevici a fost mutat, la 16 august, eo mandant al companiei de ciclisti din Divizia 2 ea alerie ee era in compunerea Annat i de

ord, devenita ulterior Armata 4, comandata de generalul onstantin Prezan. Marea unitate era di pusa 1a flancul tang al armatei, p valea Oituzului si asigura legatura eu Armata 2 romana. A luptatcu aceasta mare unitate, In prirnele sapta.maoi de razboi, la est de Carpatii Orientali in zonele Targu Secuiesc si Bretcu-L meni, de unde la sfarsitul lunii septembrie 1916, a fost inlocuita de catre Divizia 15 infanterie, comandata de generalul Er mia Grigorescu. Ulterior, Di izia 2 ea a1eri a participat la "operatia de p NeajlovArges", prineare s-a incercat apararea Capitalei.

Locotenentul Serghee ici a luptat in fruntea subunitatii ale pe frontul Oituzului atat in faza ofensi a a actiunilor, cat ~i in cea defensive, pe linia Dunare in

e toarele Oltenita ~i Flarnanda precum si in batalia pentru Bucuresti, Peste tot s-a achitat in foarte bune conditii de misiunile care i-au fost fixate, ~ fii sal caracterizandu-l t'un prea bun comandant", "un desavarsit comandant de companie'", in consecinta, a fost propu a fie a ansat la "exceptional", gradul de capitan, bine meritat, obtinandu-t la 1 aprilie 19' 17.

A participat la batalia Oituzului din vara anului 1917, apoi a fost angajat ln Ba arabia, impotriva trupelor ruse bolsevizate, participand intre altele, I.a ocuparea Akermanului (Cetatea Alba). Trecut in comandam ntul Diviziei 2 eava] rie, a participat, incepand eu 15 martie 1919, la campania A rmatei de Transilvania,care a cuprin trei etape

ontraofensiva din Muntii Apuseni (16-1

aprilie 1919) impotriva fortelor bolsevice ungare, operatia de aparare pe Tisa (20-24 iulie 1919) si contraofensiva eare s-a soldat eu infrangerea armatei ungare si oeuparea Budap stei".

A ramas pe teritonul ungar pana la sfarsitul lunii octombrie 1919 re enind in gamizoana de resedinta, Botosani, la 15 decembrie acelasi an. Dupa numai 0 luna a fost dizlocat 'in Basarabia, la Balli, unde a functionat paoli la 1 iulie 1921. lotte timp, la 1 aprilie 1920, a fost avansat maior grad p care l-a obtinut la "exceptional", ca unnare a propunerii facute de cornandantii sai.

in perioada interbelica

La 31 ianuarie 1923 a fost mutat la Regimentul 69177 infanterie, unde a Indeplinit functia de eomandant al batalionului de instructie, obtinand rezultate excelente. Pentru un an de zile a fost detasat la Consiliul de razboi al Corpului 4 armata, preluand, dupa incetarea detasarii comanda batalionului. Pana in anul 1924 a fo t caracterizat de Consiliul uperior a1 Ostirii "exceptional", iar de la aceasta data, acelasi organism i-a aplicat formula "menta a inainta la

echime'', desi sefii sai direc i si-au mentinut aprecierite extrem de laudative la adresa activitatii sale, In ace t mod e] a ramas in gradul d maior timp de un deeeniu, re p ctiv pana la data 10 mai 1930, cand a fo t a an at locotenentcolonel. in toata aeea ta perioada a indeplinir diverse functii in Regimentul 37 infanterie "Alexandru eel Bun" dintre care retinem comandant de batalion, sef al Biroului in tructie ~i ajutor tacti al comandantului.

Deeeniul care a unnat este eel al afirmarii, Corneliu Serghee iei accesand la esaloane inalt , lu ru absolut firesc avand in edere calitatile dovedite si pregatirea sa temeinica. Co t.onelulIgniUeeu, comandantul Regimentului 37 infant rie " Ale andru eel Bun" in notarea pe anut 1931 il aprecia ca un "ofiter foarte bun si de foarte rnulta nadejde, Ofiter cult si pre a bine du at. Foarte neeesar institutiei'".

10

Fo.rum cult"r:al

Anu.! VII, nr. 4,. decembrie 2007 (27)

Daca pe plan profesional a fost, in top acesti ani.jmpecabil, pentru scurt timp, inanii W 932- 1933,. s-aconfruntat cu 0 criza in Idaline de familie, SOfia sa. l-a reclamat coloneluhii Ignatescu ~i comandantului Diviziei 7 ~nfanterje, ca intretine relatii extraconjugale cu 0 (uncfionara de la Prefecture Botosani, neglijland copiii. in replica, locoteneut-eolonelul Sergheevici a intentat cerere de divert, La. sugestia comandsntilor s!i ~i foarte probsbil la insistentele familiei eta renuntat la actiunea de divert, ce ar fi avut consecinee negative pentru cariera sa.

Necazurile nu l-eu ocolit nici pe plan profesional, desi a continuer sa-si lndeplineasca in conditii foarte bune sarcinile care i-an revenit in cadrul regimentului, La 22 noiembrie 19'34, el a. fost pedepsit, de generalul Toma Dumitrescu, comandantul Corpului 4 armata, eu zece zile de arest, pentru neglijenta in manuirea actelor secrete ale unitalii. Ulterior, s-a dovedit eil el a. fost tapulispa~i~oral unei shual'u gestionate

. ~ ~

defectuos de comandantul unhatU. Insusi

generalul Dumitrescu s-a eonvins deacest lucru, de vremece in notarea de serviciu pe anul 19'34.apreda ca pedeapsa a fost un caz izolat §I. in consecirua, a fost de acord cu aprecierile sefilor saw, mentinand . .' ~ u ~ e.'ea de ina'n. tare ""Ja alegere", ,oeea.

propun r ~. ~ f, __

ce lnsemna accesul la comanda umn regiment. funclie pentru care avea to ate calitatile ~i deprinderile necesare.Pedeapsa a fost prescrisa abia la 12 ianuarie 1'942. de catre comandantul Corpului 4 armata. generalul Constantin Sanatescu ..

La. 1 octombrie 1937 lnspectoratul iafanteriei l-a numit comandant alScolii de subofiteri nr, 2 Botosani, caHta.~e in carea probar temeinica pregatire profesionala ~i tnsu~id alese de Udermnitar.

Mediul mmtareste prin excelenta unul ,concurenlial,fiecare ofi~er fiind interesat deaccesul la nivelele superioare aleierarhiei.. '[n consecinta, nu Iipseauvgeloziile' loviturile sub centura, blocsjele in cariera, etc. Corneliu Sergheevici nu a scapat de aceste pacate,in notarea pe aDull936/l937, fiindapreciat 131. "vechime", in loe de "la alegere", a~a cum i s-ar ficuvenit, celiflcadve mentinute ~w in urmatorii doi ani.. Acest lueru a insemnat blocarea inaintirii la gradnl de colonel. EI a faeut eontestatie, ce i-a fost admisa de Consiliul Superior al O~tiriifiin.du-i schimbate ~i caracterizarile inanii 1937 ~~ 1938 .. in ccnsecinta, ofiterul a. fost avansat colonelJa 27 februarie 193'9, dar ~ s-a reeunoscutvechimea in grad de la 1.0 mai 1936.. Ba rnai mult, Inspectorul General al Infanteriei, i-a facut propunerea de a fi admis la examenul de general de brigada ..

NOTE

l.Arhivele Militate Romane (in conunuare sigla A.M.R..), dosar personal, f. 7. 2. Ibidem, f. 8.

J.Jbidem, f .. 9 ..

4 . Istoria Cavaleriei Romiine, Editura Aeademiei de [na.lte Studii. Militare, Bucuresti, 1998, p.I 86-190. 5.A.M.R., dosar personal, f. 12, 14.

6.Detalii in Damitru Preda (cccrdonator), Vasile Alexandrescu, Costlca Prodaa, ln aplir~rea Romtiniei Mari. Campania armatei romane din 19J8~1919, Editum Enciclopedica, Bucuresti, 1994 ...

7.A.M.R., dosar personal, 03.

1 I

Forum cultural

Anul VIl, nr. 4, dec mbrie 2007 (27)

Emlnescu - Ipotesti - Eminescu (11)

Valentin Cosereanu

• T RA A A EA UND ZACE C -AM A VUT MAl SCUMP iN LUlvIE ... "

Radacinile poetului in lume cresc din cunoasterea i t riei locurilor, a acelor locuri de unde Hyp ri n si-a deschis sufletul ~i apoi piritul, de und a inceput 0 alta. istorie individual a: destinul Emine cu, destinul in care se intrepatrund impr jurarile care i-au alcatuit aura si i-au creat argument 1 de enirii. Istorieul Ipotestilor e te in fapt istoricul locurilor care l-au gasit pe minescu si unde poetul s-a regasit pe ine. De aid po estile toate, scrise ori pa trat doar 1n inimile acelora

are mai dainuiesc, s-au adunat spre a e contopi in una singura. -au scris istorii, istorii des pre istorii, de ee nusi istoricul locului, intrat i el in I g nda de unde a pornit i uceafarul?

a luarn "de fa istorie, de fa piizisorul eel posomordt al trecutului, cheile lui de aur" - cum se e prima poetul

in Mir:a - ~i sa de chidem nu "portile inimii", ci pe cele ale do ument lor, aruncand 0 privire asupra Ipote tilor acelor tirnpuri Ipotesti care vor deveni natala vdlcioard / Scaldata in cristalul pdrdului de-arginil, Ia care Eminescu a tinut atat de mult, Asadar, originea satului - cum spuneau junimistii - s-ar pierde in "noaptea timpurilor' , daca n-ar fi atestata in documente. R pertoriul arheologie al judetului Boto ani m ntioneaza msa:

"Denumire veche: Ipotesti. Mentiuni doc. 15 iunie 1616; Htarta) 1835; asezare ajlata la sud de sat (punctul in Lunca - Luncani), in care s-au descoperit fragmente ceramice atribuite secolelor XIV-XV si XVII-XVllJ reprezintd vatra unui vechi sat dispdrut, foarte probabil a satului Ipotestis. iici istoricul Nicolae Iorga nu trece cu vederea aceasta ate tare amintindu-i pe Va ile Capitanu ~i Para chiva din lpotesti, care au emnat un zapi into emit la tancesti, 1a data mai sus amintita

Satul ra tapanit, in jurul anului 1400, de un anume Ipatie, de la eare probabil .• i se trage ~i numele .. Mosia era impartita in cinei parfi ~i a fo t anduta mai apoi razesilor veniti din partile Bucovinei. in legatura eu a . easta informatii amanuntite si clare e afla in notala scrisoarea lui Doxachi Hurrnuzachi catre p Sf Inicul Mancil Manul, datata la Cernauca In anul 1817, aprilie 2, in care ii propune acestuia cumpararea partilor mosiei Ipotesti, aflate, la acea data, in posesia socrului sau, stolnicul Iordache Murguletii,

Logofatul Anastasie Basota,

proprietarul Pomarlei (de numele careia va f Iegat ~i Eminescu), cumparase, in anul 1854,cu 18300 galbeni, mosiile Cucoranii Loiestii si a einc a part din Ip testi, d la

12

Forum cultural

Anul VII, nr. 4, decembrie 2007 (27)

maiorul Savel Manu. Acesta li predase logofatului, odata eu mosia, toate documentelepe care le avea in posesie ~i care priveau Ipotestii. Grijuliu, boierul Basota pusese sa. fie tran crise in condica eel 0 suta douazeci §i. trei de documente privitoare 1a primele doua mosii, precurn si c I sapte pre ze e, referitoare la a cincea parte din Ipotesti, mcepind cu un text din 12 aprilie 1620. Se consemneaza asadar:

"La Ipotesti sum pomenite nume vechi de familii de rlizii# intre care si Isdcescu, dintre care un Ipatie ar fifost unul din cei cinci bdtrdni infiinliilori ai satului Ipatie (de unde Jpote§tii) care ar fi focul bisericuta, mai tdrziu a familiei Eminovici ".

Trecuta in decumente cand Ipotesti cand Epotesti, rnosia a constituit obiectul ravnei roultora, din moment ce r.aze~iw ipotesteni s-au aflat mtr-o necurmata lupta eu vecinii. Ca rezultat al acestor neinteleg ris-au pastrat pana astazi numeroase informatii, nici una de neglijat: nume ale proprietarilor, vanzaricumparari, date si an.i. Se mai tie ~i ca la Iordache Murgulet era "casa docamentelor Ipotestilor" ~i ca "In 1835, stolnicul Mavrodin, geometrul linutll/ut, cumnatul de mai tdrziu al lui Gh. Eminovici; focea harta locului".

Situatia limpede ~i atestata a acestor mtinderi de pilmOOt cu numele, Ipotesti, poate fi decelata incepand cu adresa Di anului Apelativ din Iasi, Judecatoria ~inutuWui Botosani, care in arcina, la 3 octombrie 1847, pe aga Dimitrie Ralet, presedintele judecatoriei tinutale si pe caminarul Costache Baiardi, inginer al 1inutului, sa se prezinte la potesti 'pentru a alege $i a suilpi portile dumisale cucoanei Frosiniui Petrino, nascutii Hurmuzachi, din acea mosie",

Eufrosina Petrino era fiica lui Doxa hi Hurrnuzachi, de la Cemsuca ~i

ora lui Can tantin Hurmuzachi, ambii cunoscuti in istoriografia romaneas a. Dupa 0 cercetare prealabila a documentelor, eei doi boieri hotarnici au stabilit di. mosia Ipotesti a fo rt impartita in cinci parti, rnostenite dintru inceputuri asa, de la eei cinci batrdni care au stapanit-o.

Presedintele Judecatoriei rnai eonstata insa ~i faptul ca. 0 cincime a aeestei rnosii fuee seoasa inca de multa feme din hotaruI Ipotestilor ~l alipita pnuturilor Cucoranilor, mosie a hatmanulni manoil Manu. Asa ineat, din documente, reiese faptulca Eufro ina Petrino stiipan a doua cincimi din mosia Ipotesti, deci jumatate din ea. (excluzandn-se aeum partea anexata

ucoranil r).

Dupa aceste cercetari ~i precizari, boierii hotamiciau delimitat tinutul Ipotestilor de mosiile vecine, ajungand la urmatorul rezultat: Cucorani (in partea inglobata de la Ipotesti - mosia Mancjsi Catamiira~tii pe de laturi, iar Teisoara si Hriscanii la eapete. Dupa aceasta au dehmitat ~i "stdlpit" jumatatea din Ipotesti, cuvenita Eufrosinei Petrino, evident, cu acordul raze~ilorcare tapaneau cealalta jumatate.

in octombrie 1847 cand -a facut hotarnicia Ipotestilor, rnesia era impaqita Eufrosinei Petrino, fratilor Isacesti si lui Nicolae Albota, dupa cum urmeaza:

Eufrosina Petrino, nascuta Hurmuzachi, stapanea jumatate (doul. p!!trimi) din Ipotesti, mosie pe care 0 primi e drept zestre de la parintii ei, aga Doxachi Hurmuzachi ~i so{iaacestuia, Ilinca;

icolae ~i Alexandru Isacescu stapaneau ~i ei ° patnme din Ipotesti. La 17 iulie 1843, Alexandu facuse Jusa. un testarnent,prin

are daruia partea sa din Ipotesti chitului Gorovei, din tinutul Dorohoiului. Daniile de felulacesteiaerau obisnuite la remea respecti va. umai ca donatia lui Alexandru a produs multe incurcaruri: in urma ei, Gh. Eminovici a luat in arenda acea ta parte de mosie, intrand in conflict eu Vitalie Lemne staretul chitului Gorovei, "Prin aceasta - noteaza Gh. Ungureanu-,

minovici i§i mare a uprafata pentru agriculture, pe langa faptulca partea lui Alex. I acescu, daroita daeesta sehitului, avea camp mai multo Ca~tigul ce trebuia sa-l plateasca Gh. Emino 'ici pentru panea din Ipotesti a schitului Gorovei era de 2200 lei pe an.. Cel de-al treilea stapinitoral unei parrimi a ace tei mosii era pitarul Nicola Albota, "pdrintele si epitropul riiposatei clironomilor Zmarandei Romanesei".

Forum cultura!

Anul VII, nr. 4, decembrie 2007 (27)

Astfel individualizate, terenurile din mosia Ipotestilor au avut, in genere, 0 evolutie funciara proprie, istoria fiecaruia putand fi refacuta aparte,

Cele doua pa-trimi din Ipotesti ce au apartinut ovreme Eufrosinei Petrino au fost andute inara anului 1847. contra sumei de 4000 galbeni, . aminarului Gh. Eminovici. Gh. Ungureanu aminteste:

Doxachi Hurmuzachi scria fiului Constantin sa ajute pe Petrache (Petrino) sii~~i ia mai repede banii de fa Eminovici, pentru mosia Ipotesti . u mai incape nici 0 indoiala eli tranzactia cumpararu Ipotestilor de caine Eminovici era infoptuita La 30 iulie 1847". Ca a devina insa stapan pe partea sa din Jpotesti ~i sa achiteebligatiile bane~ti pe care Ie avea fa~a de cea care-i vanduse mosia, caminarul a trecut prin multele peripetii prezentate in paginile anterioare smr~ind prin a fi nevoit, dupa ce a stapanit Ipotestii peste 30 de ani, sa. yanda mosia din pricina datoriilor in care se inglodase ~ia. celor doua sarcini ipoteeare ce-i gre au avutul.

Una dintre ipotecile asupra inutuiui Ipotestilor fusese stabilita, .. la 28 iulie 1876, cu mai putin de 0 luna inaintea mortii Ralucai Eminovici (la 13 augu t 1876), cand caminarul irnpreuna cu fiii ai.

leu Matei Aglaia ~i Harieta - au imprurnutat suma de 1200 galbeni, cu 0 dob§nda de un procent ~i jumatate pe; luna de la Gh. Urzica, girand irnprumutul eu mo ia Eminovicestilor.

Cea de a doua ipoteca a f st tabilita de catre tribunal, caci profesorul loan Drogli, sotul Aglaiei, l-a obligat pe

oerul sau, dupa moartea Ralucai, sa-i achite zestrea promi a la casatorie, actionandu-I in judecata. entinta Curtii prevedea ea Eminovici sa plateasca eei 2000 de galbeni fagaduiti, preeum ~j procentele ee reprezentau dobandaacestora (in suma de 400 galbeni) - caci Gh. Emmovici nu mai plati e de la 26 octombrie 187,6 - luandu-i inscriptie ipotecara asupra mosiei Ipotesti. Un apel facut de mino ici la Curtea din Iasi a fost respins, iar sentinta jribunaiului inv,estita. eu formulaexecutorie: "in fata sentintei

categorice - noteaza Augu tin Z. . Pop-, barranul Eminovici, sfiituindu-se cu feciorul de la Iasi, cu Mihai, se gdndi a fa a opel. A tfel, poetul, printr-o eerere pe care 0 scrie pentru tatal siiu §i pe care-l semneazd in fals, se adresa instantei

uperioare de fa Iasi, pentru a paraliza ori numai pentru a temporiza co~(iguf de ,cauza at cumnatului hotard, sa intre in

tapdnirea bunurilor dotale. Eminescu e giindea sa intdrzie ramdnerea deftl'lltivii a 'en/inlet si, pe cale de consecintd, sa tntdrzie executarea ace teia, pentru co; intre limp, sa-l domoleascd pe Drogli prin 'rotative de familie ca sii-~i retragii actiunea". intr-o serisoare poetu 1 l~i caracterizeaza msa talI1I judecandu-i faptele eu aspra luciditate: "Nu stii ce tata am.lirae si impovdrat de 0 familie greae ell toate astea inzestrat c-o dqiirliieiune at'at de mare, tncdt or patea servi de prototip pentru acest viciu, dupa piirerea mea eel mai nesuferit din lume. Maritdndu-

e sora-mea, el i-a promis 0 zestre de doua mii de go/bent. Este ridicul cdnd un om promite 111 scris ceea ee nici are, nici poate realiza; dar obligatiunea fafci de cumnatul meu este pozitivd si bdtrdnul meu e ea si ruinat. Am frap mai mart # mai mici decdt mine.fiirdpozitiune-n fume -$I asia nu din cauza for, ci numai din a desertului care voia a face din fieeare din ei om mare si fiir#ndprin a-i Iasa cu studii neispriivite, risipiti prin treinatate, fora subsistentd, in voia sortii lor. 0 familie grea, ingreuiata incii prin desertaciunea indiiratnicului biurdn. "

eputind achita uma de 2.000 de galbeni ce reprezenta zestrea Aglaiei, ~i mai avaad desigur, si alte datorii, pe care le contractase eu Ingrijirea bolnavilorsi eu deeesel din farnilie, Gheorghe minovici a andur mosia Ipotesti negust rului botosaneaa Cristea Marino me]. Actul de

anzare-cumpiirare a fo t lntocmit pe

10 februarie 187 14m dorinta si

eonsimtiimantul''' . anzatorului ~l

curnparatorului, si nu a fost, asa cum s-a afirmat ade ea, 0 vanzare ilita,

14

Forum cultural

Anul VII, nr. 4, decembrie 2007 (27)

Artapopular" din zona Botosanilor. Portul popular (11)

Raine groase

I'n anotirnpul friguros, costumul popular barbatesc este completat eu cojoaee, surnane, sarici, mant!i etc.

Tipurile de cojoace

Aproape in fiecare asezare erau cojocari, iar cele in care nu existau mesteri specializati, se aflau in imediata apropiere a oraselor in care se aflau bresle de mestesugari, in zona lntalnim mai multe tipuri de cojoace intre care deosebim doua grope mari: cheptarele seurte, care nu au maneci ~i cojoacele eu maned care pot fi lungi pana 131 solduri, pana la genunchi sau pclna 131 glezne.

Boanda (cheptar"l)

La costume le moldovenesti boanda (cheptarul) face parte integranta din portul barbatesc, purtata chiar si vara, fiind cea mai pretuita In conceptia taranului de aici. Din aceasta cauza boanda este ornamentata adeseori, spre deosebire de cojoacecare, avand functia practica predominanta, nu sunt om amen tate """",""""lM"'I"'"

PI. 59

Confectionata din trei pieJicele de miel, boanda nu avea niciodata maneci. De obicei era rascroita adanc la umeri pentru a pennite libertate in miscari manecii largi de la cama§a, dand in felul acesta posibilitatea sa. se vada si cusatura dima§ii

dr, Angela Olariu

pe umeri .. Lungimea bonzilor este variabila in raport eu vechimea pieselor respective. Batranii purtau bonzi lungi, dar incepand eu secolul al XX-lea se constata 0 tendinta vadita de reducere a lungimii, ajunganduse in final la bonzile, de azi, eurte pan! 131 briu (PI. 60. 62).. 'in prezent batran~i mai poarta bonzi lungi, doar in sudul zonei (Flamdnzi, N. Balcescu, Copalau, Poiana

1n~

privinta ornamenticii, aceasta

prezinta particularitati, de la 0 subzona I.a alta. in sudul zone] (Flamanz}, Frurnusica, Vladeni, Radeni etc.) intalnim bonzile in care omamentul de baza este eel geometric, iar ornamentul floral tilizat apare intr-o masura mai redu a. In estul zonei (Tudora, Poiana, Verona, Corni etc.) ornamentul floral predomina, tara a fi imbinat cu eel geometric (rozete, frunze) (Pi. 61, 63).. Aceste motive erau cusutecu lanafina stramaturl, cumparata, sau eu fir de linapgaie tors~i vopsit, ~n care se foloseau de obicei nuante de rosu, verde, negru ~i galben. Omamentica bonzilor vechi era completata de motive realizate cu gaitan verde ~i rosu.

in general, in intreaga tara, bonzile de sarbatoare aveau la deschizarura manecilor, la fala si la peale, prin n gru sau mai recent brumariu.Bonzile de purtat erau simple, neornamentate, avand doar

15

Forum cultu.ral

AIU~I VlI, nr. 4, decembrie 2007 (27)

aplicata dea upra cusaturilor 0 bentita ingusta de 2 - 3 em de piele vopsita tAsmalu\a) car infrumueta, oareeum, aceste piese de port. (PI. 64).

Trl~p,a."11

Este croit drept cu maneci, despicat in fata,incheiat ell na turi, lung pana la so duri. Se confectiona din trei piei de oaie: una pentru paste, una pentru falA ~i a treia pentru maneci.

Dupa. ce , e croiau, pieile erau unite prin ell atura cu ata de canepa. fa ucita, Pest acest eu aturi se apUc! tasmaua din me~ina alba cusuta pe rnargini ell alA n agra m cruciulite, acesta fiind singurul decor al cojocului. Cojo u1 g nun her '(mint anul) lung asa cum n arata num 1 - pana. peste genunchi - era confecnonat din patru pwe:il de oaie.

Era lucrat in tehnica cojocului scurt.d picat in fata, in a s d oseb a de celalalt prin dinii evazap, introdu~i de la talie injos, peambele parp ~i prin primul negro eu care 'era brodat; . vea acelasi

decor de ta rna apli at prin eu atura in

ojl ul genuncher ell timpul incep l. ai . a guler ra frant confectionat din pielicica de miel, Cojocul lung cu poala era f 10 it de cele mai multe ori la

drum uri lun i]a .

PL. 64

Lung pana aproap cal ai,

eojo ul era onfectionat din in i piei de oaie.croit din d ua pani: partes up ri ar! - stanul - drept ~i partea de jo crowta in clini denumita poala. De jur imprejlUf. la maneei ~i lagat a ea prim negru.

16

Forumcultural

Anul VII, nr. 4, decembrie 2007 (27)

Sumanul

Surnanul este haina groasa purtata free vent in tot cuprinsul zonei cercetate dat fiind faptul ca este, am putea spune, marca costumului popular moldovenesc. (PI. 65, 66). A laturi de eojoc, este piesa de port care s-a pastrat in costumul popular pana in zilele noastre.

PI. 65

Este confectionat din t.esatura care poarta acelasi nume (cu urzeala din par si bateala din lana) tesute in patru ite. In acest scop se fol.osea de obicei lana nevopsita, Pentru sumanele de sarbatcare se alegea nita (lana de pe miei de 0 vara), de culoare frumoasa .. , neagra,

PI. 66

Dupa tesut, sumanul era dat la piua, in localitatile izolate, departe de piua de la Dolhasca - Falticeni, unde se duceau de obicei sumanele la piuat, era cunoscut un procedeu arhaic de batut sumanel.e. poe 0 leasa pusa pe~ase tarusi, era intins sumanuL Deasupra se tu.ma apa calda, iar mai multi fladili bateau sumanul eu palmele pana cand nu se mai distingea urzeala de bateal.a. Se organizau claci eu muzica, in care flacaii satului se randuiau I.a batutul sumanului (Fundul Hertii). intr-

un suman intrau de la 8 Y2 p ana I.a 9 coti de

. S5 '

material

Croiul

sumanului,

componente ale unui suman sunt: stanul, poalele, manecile, clinii mari si mid, pavel.e~i gulerul, Se mascara lungimea sumanului, se indoaie materialul~i se croiese stanii, dinaintii ~i spatele, in spate era lasata lalimea mtreaga a materialului, iar pentru dinainti foaia era taiata in jumatate pe mijloe. 0 parte pentru un dinainte, a doua parte pentru eel de-al doilea, La dinainti se mal adauga cale un clin pe toata lungimea., sus mai ingustsi jos mai lat. Maneca este dreapta si are subsuoara, pavao Gulerul sumanelor vechi era drept, Sumanele se confectionau uneori de la inceput ca sumane de lucru si sumane de sarbatoare, cand se uza devenea suman de

PI. 68

Sumanele vechi erau drpte, tara c1.ini pe margini, La sumanele mai noi se adauga cate doi clini pe margine. De obicei, clinul din spate era format I.a randul lui din do! clini mal mici, pui. Cu timpul (inceputul secolului al XX-lea) se observe tendinta de a introduce un puisi 1£1 clinul din fata. (fig. 49-51). Omamentica sumanelor din zona Botosanilor este variata, Motivele cusute eu sarad sunt de 0 diversitate remarcabila (PI. 67, 68). Saradul sau gairanul se lucra din lana sau par. Parol ~i lana erau vopsite negru, dupa tors. Se rasucea, in doua. e irnpleteau

1.7

Forum cultural

Anul vtt. nr. 4, decembrie 2007 (27)

aceste fire in trei, ca la codite. La un uman

intrau . la 300 m de sarad56.

in omamentica sumanelor mai noi (50-60 de ani) apar bunghisorii; (PI. 69) realizati de bicei din laneata neagra cumparata, pentru ca "e mai frumoasa dedit lana obi~nuita,,57. Acesti bunghisori sunt dispusi pe eu aturi, marginiti fiind, de sireruri de schinisori, r alizate eu arad. Mai rar pe sumane apr ~j motive florale stilizate, Toste acestea au aparut ca urmare a influentei hainei milirare asupra portului barbatesc, Ornamentatia pr a bogata a sumanelor noi supara adeseori prin exce .

umanele vechi se incheiaucu nasturi (bunghi) din sarad impletit. umanele mai noi incep sa. aiba nasturi cumparati care strica aspectul de ansamblu al hainei.

.Mantaua

Mantaua este confectionata din acelasi material ca ~i sumanele. Este folo ita de catre carutasi la drumuri lungi,

a 0 haina de protectie, Imbraca

deasupra cojocului. Croiul mantalei este simplu-drept, Lunga pan! aproape de dHca~, mantaua este 0 haina mai putin practlc~ pentru imbracat in fiecare zi. Spre deosebire de suman, mantaua nu este ornamentata cu arad, Cateodata mantaua are p pate gluga, Fiind folosita oeazional

,

nee itand mult materia] pentru confectionare, rnant.aua a fo t parasitli de aproximativ 50 - 60 de ani in urma mud inlocuita eu hainei mai practice ~i mai putin costisitoare.

Jaletc« sa" 'Vesta

Din portul batranHor, de acum 70 - 80 de ani in urma, nu lipsea vesta sau jaletea lucrata din suman au po ta . Croita drept, :tarA. maned, lung! pana rnai jos de mijloc, de cele mai multe ori rara guier, jaletca era purtata pe cam~!, incheiata eu nasturi.

Gluga

Gluga - confectionata dinsiac albare, creasta si baiere", Est ornamentata cu motive lucrate cu ata de par de cal, pe

rea ta ~i pe restul glugii, Pe gluga e intaJnesc motivele: soarele •. cruce a etc. Pe tirnp frurnos, gluga se 131 a pe spate §i in ea se pastrau alimente,

in emndri memorialistice (5)

10D. Mihalache ... solidaritate in jurul Coroanei - asa cum pe urma 'ar fi inIati~at reportajele oficiale.

3. Hotararea s'a luat sub pre iunea ultimarumului de la Viena, Telegrarna

xpediata de Min(istrul) Manole eu la ora 64 eu specificatia ca se cer raspun ul pana la or-a 3 noaptea. Alt doua tel grarne rep tausi complectau ca orce intarziere a ra pun ului duee la atacarea Ardealului a doua zi, iar refuzul arbitrajului duce la

Forum cultural

Anul VII. nr. 4, decembrie 2007 (27)

razboiu cu ngurii Intel si - dupa

inforrnatiile germane - cu Rusii.

ein inua ~i aceea ca in acest caz Gennanii vor da sprijin annatelor ungare.

umele D(omni)lor Ribentrop, Ciano si Fabricius, care cereau raspun ul continuu si pres au pe Min(istrul) de Externe e te de amestecat in ace te telefoane. e spunea si ace a ell Hitler nu obi inuieste blufuri.

iei nu incepuse asa-zi ul Con iliu

de Coroana, si telefonul asezat chiar in sala de Consiliu suna continuu de la Viena, Ministrul de Externe cerand Raspunsul - iar Min(itrul) Palatului amanandu-l eu minutele. S 'a cerut fiecaruia sa spuna in putine cuvinte daca e pentru arbitraj au contra - sub bamai.tul mtel fonului.

o natiune nu se leaga astfel eu viitorul ei. Si astfel de proeedare nu poate aeoperi pe faetorii respon abili.

Oons:;piulde

-

M1.ni~trii16X'

_ p:rivi.nj_at:rat tLvelor Rom&ia-~ai:E;I ~

peatrures1stenja ;!1rei

r .-

. ..

19

Forum cultural

Anul VII, nr. 4. decembrie 2007 (27)

Aud(i.enta) din 12 Apr.iUe 1944

Mercuri 12 Aprihe 1944

Joia trecuta 6 Apr(i,l), ehemat la

Bucuresti, prin Maniu am azut pe

M(ihai) Antonescu(la ora 12) si pe

Mare~( al) An~( oneseu) 131 7Yl p, m.

Irnpresie generala: daca au facut teatru eu mine, de astadata in buna parte au reu~it:."Merg din pl in cu germanii .. Totnsi cand imprejurarile le-ar permite, fac

olt(e)fa e. Acum se tern de germani, Pana dind s'ar putea, trateaza si cu ceilalti - dar cu conditii pe care ei insisi vad ca a(nglo)am(erieanii) nu pot (eel putin in prezent) decat sa Ie respinga",

urn au decurs convorbirile?

Cu M(ihai) A(ntone cu),

S'a eschivat a vorbi deschis, Cauta rnai mult a. vada ce mai cred eu. -"Sa spui asta ~i Maresalului, Sa mergem impreuna . Mi-a cetit 0 telegrfama) din Aneara, pe care apoi a ars-o. l-am cerut telegramele primite de Mfaresal)?

1). Cea trirnisa lui in copie dupa telegr(ama) trimisa Guv(emului) de Wilson - in care indeamna la in eJeg(ere) cu Rusii pe baza ded(ar,atiei) MDIDtDV.

2) Cea trimisa de Stirbei lui M.(?) ca sa-si ia raspunderea el daca nu si-o ia Guvemul,altfel el i~iconsidedi misiunea incetata (Pe asta n'am cetit-o intocmai, las and a se intel ge ca e vorba tot de guvem).(Tot asa le-arn cetit ~i Maresalul dupa pranz). Mi-a spu ca ei vor cere angloameric(anil r) garantii asupra ace tor puncte (p dlt mi leamintesc):

1) hestia Bastarabiei) si Buctovinei) amanate pana laPace.

2) Garanttarea) imediata a restului

frontierelor conf(onn) Trat(atului)

Trianon incl .. Cadrilaterul).

3) Gnrile Dunarii intematienalizate >cu Comisie Europeana,

4) Sa nu ni se ceara baze navale ~i puncte strategice.

5) Indep end nta) Regatului,

resp(ectarea) struct(uril r)ociale.

Am observat:

1) e cereau unele

lueruri importante: conflict ell Rusii acum nu pot face.

2) Unele, inutil:

p( unctul) 5.

3) nele primejdioase:

pfunctul) 4 - ins amna ca principia) e de discutat. .. etc.

Si Dr vedea ca e 0 su tragere, Iar bombardamentele vor continua.Iln ziua de Marti 4 Apl1(ilie): bombardfament) teribil Bucturesti), Mercuri 5 prtilie): Ploesti. Mercuri eara era sa tim ucisi si noi la ( ... ) de bomba ( ... ) din aeroplanul cazut,

Am recunoscut ea c eer a( ngIo )am(ericanii) nu se poate: sa intoarcem armele impotriva germanilor. Afara de cazul cli germanii ar trage in noi. Dar trebue pus lucrul limp de. Si pana atunci nu trebuesc risipite trupele, El mi-a spus: trebue sa rec/unoastem) ca are dreptate si maresalul cu di pozitivul trupelor ... ) schimb de impre ii despre bombardament. C ... ) impotri a engltezilor) ~i amtericanilor) care bombardeaza; "Rusii nu bombardeeza erase sicivili" ..

La Maresal.

Vorbim despre teribilele

bombardamente din Bucuresti ~i Plo sti. Ei II. presidentie au stat in adap(o tul) Presidfentiei). Dupa bomb(ardament) fusese de vazuse ra agiile ~i in Bucruresti) ~i la Ploesti, Mi-a spus ce-a azut, La Bucuresti a. urmarir anumite objective ... La Ploesti germ(anii) au. acoperit orasul cu c af,a artifticiala) ~i au tras in ceata

distrugand centrul, Apoi, spit(alul)

matemit( atea) Patronajului( 1 00

mil.j.Pus (aria) pardi(?) a doua oara.

"Din nenorocire au cazut multe bomb pe adaposturi in Bucturesti): la Malmezon 1 00 ucisi: intr-un adapost la O(ara) de ord etc. etc."

Intram in subiect, Imposibil de redat mersul con orbirii .. Un dialog rara sir, eu incercand sa aflu ce gaud are si sa. spun

20

Forum cultural

Anul ViI, nr. 4, decembrie 2007 (27)

punctul meu de edere, el intrerupandu-ma mereu ~i contrazicandu-ne.

{neer a redau aci punctul sau de ved re - u ramanand pe ele con enite (credeam: tabilite) randul trecut. Cand am intrat, to rnai j, sea ambasadorul turc, ell care di cutase, probabil, cele de dupa bombardament ~i eele comunieate de turci dupa ( ... ) facut randul treeut.

tiiee-mi spuse amb(asadorul) turc? "l1s sont des idiots" - despre englezi .. " um pot ei sa-mi ceara sa mit dau pe manarusilor f'ira a-mi dea i 0 garantie scrisa? a-mi garanteze scris cutare ~j curare (vezi punctele aritate Ia con (orbirilejeu M(ihai) A(ntonescu) ~i apoi rna due ~i la H(itler),ii arst ce-mi garianteaza) englfezii) si am(ericanii) si rna desfac cu cinste de germ ani. Eu nu rna pot as arii in necunoseut. Eu nu pot intra in istorie ca. unul care n am aparat

Basarabia si Moldova. 'am aparat

Bastarabia), sa apar C ... ) pentru

Moldova".

Apoi: el nu poate expune Ia 0 10 itura germans aci care poate dura cine stie cat. Germanii sunt capabili de mari 10 ituri inca. Marea greseala a lui Hitler

ste ca, calcand 0 regula elernentara de strategie a repetat gresala franceza in fata italienilor, mobilizand inutile rezerve in fata englezilor care totus! nu vor debarca, ca nu or invazie:engl.(e.zii) siarnericanii au infanterie slaba, din mercenari - a' iatie au buna - a in Italia unde stan de atatea luni la Casino.

Germanii au dus pe front nurnai 52%; n'au avut soldati pe front, front subtire - de aceea au fest dati peste cap. Dar daca ar duce pe front, de p(ilda) in regiunea Lunberg (unde e iesindul rus) 30 de di izii.~i daca intrebuinleaza arma nona pe care an experimentat-o in Crimeea, ei pot recuceri Ucraina .. El a vazut ce 'a petrecut in Crimeea. Man tein primise ordin sa atace istmul Cherci aparat de 20 de di (izii) rue, avand (M numai 4 di izii) german . L-am tntr bat: Cum ai a ataci d(umneata) cu numai 4 di (izii) pe cele 20? Man tein tns~ da din umar: asa am pnrmt ordinul. Si totusi, a. cucerit (pozitia eu cele 4 di (izii) utilizand acea

anna (eu aer lichidl) car tinge oree iata pe 0 raza de 200-300 m. Germaniiau retras-o din lupta dupa cucerirea Crimeei, anume ca sa nu cada in mana inamicului, Acum au fabricat-e in serie si vor utiliza-o,

Apoi nu e exclus a. lntrebuinteze gazele, Hitler l-a last sa inleleaga lucruri groaznice. H(itler) a zis:" sunt sigur ca vor tntrebuinta gazele". Antonescu a raspuns: ' Cred ca cunose mai bine pe ngl zi: nu cred ca or imtrebfuinta)" H(itler) a raspuns: Daca or intrebuinta, eu am masci pentru toate gazele lor. Dar eu oiu raspunde cu un gaz pentru care nuexista masca, ca di truge tot corpul' ..

sa fiind conchidea Mar( esalul) Ant(onescu) nu se poate sti soarta razboiului. Ce m'as face eu cu R(usia) ocupata de germani atata vreme, pana cand s'ar deeid batalia de eelelalte? umai I la rnie de ar fi san a de partea germtana), eu trebue a lin ocoteala, Deci, merg alaruri de germani in mod leal. Dacap a(nglo).aCmericani.i) imi garanteaza scris, e 0 situatie noua. A ta e punctul meu de

eder . Daca cr deti altf I. inca. odata a spun: luati- a ra punderea,

ee tea unt ideile prin e din

fragmente si insiruite mat su le dau eu pentru a Ie oate en ul logic.

m obiectat . tot pe fragment ).

- Maniu 'a spus di.-§i ia raspunderea daca h dati concursul neconditionat pe puncta I lui de vedere asa cum de altfel Dv aveti concursul no tru daca Dv a. decideti in. ensul eelor ee am avut sentimentul in audienta trecutam am spus cuvintele din urma, ca rn a intrerupt, dar a inteles sensul).

- A nu, eu trebue a consult organe de tat mirropolip, armata, magistrati etc ..

- Ca sa ne ia pe tot de-a. gata germanii, De ce sa pierdem vremea din nou, Dornnule Maresal, cu astfel de discutii, Va comportati ca politician in vremuri obicinuite - cand purtati p umar ra pund ri gra e in imprejurari exceptionale,

Am a ut sentimentul, randul trecut, ca s'au Uimuri;t unele chestiuni esentiale:

- Daca germanii nu apara Romania cu toate forte Ie (si D mi-ati pu ca credeti

21

Forum cultural

Anul Vll, nr. 4, decembrie 2007 (27)

ca. nu a apara) - eum ou au apamt Basarabia, pe care ne-au garantat-o cu trata - ei sunt ceai care ne lezeaza ~i daca incape cuvantultr.adare, asta e de partea lor;

:........,Ca. odata ce v'ati can ins ca Germania pierde razboiui, ca. soarta noastra depinde de ceilalti, datoria noastra e sa schimbam orientarea politica gresita dela inceput, cautand pe dit eu putinta sa ne apropiem de cei care ne cheama rnd. ~i in tot eazul sa nu ne legam soarta de eei care

e prabusesc $i care ne-au constrans la aceasta,

- Ca deei este inutil sa mai varsam singe pentru 0 cauzi pi,erduti~i sa contribuim noi in~ine a ne preface tara in teatru de razboi ~i orasele in monnane de ruine(El, intrerupand: asa e ~i Berlinul Iasi, Budapesta - care nu 'au speriat; Ie Yom repara din nou mai frumaase).

- Nici eu nu a~ intoarce annele tmpotriva aliatului - afara daca el nu le-ar intoarce mai intai impatriva mea; ci, dupa masurile militare deprecautie, m 'a~ explica leal eu H(itler) ca Rfomania] nu poate duce singura un r,azboi( care nu e al ei) pentru 0 cauza care nu e a ei.

El mi-a spus ca in prezent germanii trimit dUe a divizii (4-5?) prin Ghimes si cateva scoboara pe la Doma Vatra - recunoscand tn a. ca nu sunt uficiente, ci ca trimite trope romanesti.t'Eu nu le pot impra~tia. prin Ardeal cum cere Dl Maniuci le due spre front; si daca as fi bine inannat, ~ da pe rusi peste cap" .

- D nu trebue safiti in prezent mai mult general dedit om poUtie. Sa priviti in fata. marile raspunderi ce va apasa,

Eu nu sunt in masura a cunosc nici intentiile germanilor cu frontul

din R(usia), nici posibilitatile lor. Darcand vad cum Rusii dau peste cap frontul din sud ~i din dreptul Basarab iei) si Moldo ei ~i cand and dela eei ce i-au vazut, cum se intorc trupele germane, nu numai demoralizateci ~i(cum at,; recunoscut si Dv) chiar anarhizate (de astand, furand, siluind ~i ingrt)zind) eu nu pot sa nu prive c cu groaza la contaetul armatei romane cu astfel de elernente: ~i nu mai pot a ea nici 0 iluzie asupra rezultatului unei astfel de colaborari,

(EI: in adevar ea asa se intorc trupele germane de pe front- dar sunt numai etapele - cei de pe front se mentin ... ).

- Punctul no tru de vedere ramane deei asa cum vi l-asn formulat in audienta trecuta ramanand' doar ea masurile pregatuoare a. vi le 1uali Dv asa cum va indica datele ce posedati eu pri ire la dispozitivul fortelor germane,

Audienta s'a terminat tara concluzii ~i tara sa am credinta ca i-am intele sau

ghicit inten-ijle, .

P .S. l-am cetit si lui telegr(ama) lui M.(?) din care rezulta ca ,a(nglo)arn(erieanii) asteapta atitudini clare iar nu echivacuri~i( ... .): ~i ca t(irbei}. ,,i~i declina mandatul"

u-mi amintese daca de randul acesta sau in audfienta) precedenta, spunandu-i: sa nu va pierdeti in detalii - a priviti In an amblul lucrurilor - rni-a raspunsr'Daca pierdeam ansamblul lucrurilor, naajungeam pe scaunul asta' , aratandu-mi caunul pe care sedea,

22

Al'lu/ VII, nr. 4, decembrie 2,007 (27)

.M,jirt.ur;si,i din .int.uneric(l,Oj

OaltAintamplare. lnu-o zi vreo zece detinuti am fost scosi in curtea inch.isorii. Era un mare noroc, Stiam ca ~anga bucatarie, sub strea~ina •. erau hiirdaiele cu resturilealimentare pentru hrana porcilor, Era vara, caldura mare ~i zoile bolboroseau, Intotdeauna. cand ieseam Ia lucru ascundeam subcamasa gamela apoi ne faceam de lucru pe Hinga hardaie, Cand eram convinsi ca nu vede nimeni luam din mancarea porcilor cate 0 gamel.a pe care 0 inghiteam pe nerasuflate. Daca puteam, mai luam una. Mancam pe saturate. Aici m-am convins de adevarul proverbuhn: foameaeste eel mai bun bucatar .. Odati nea surprins gardianul. Drept pedeapsaam fost dusi la "neagra" si biituli en cablul de sarm.l\!t ... Val de zilele noastre!

Un nou lot de detinuti a fast adus Intr-o sears de 131 Securitate, Dintre ei, cinci au fest inghesuip in celula noastra. In

momentul aparitiei lor fost adu

erpecasul.Noii veniti erau Hhniti de foame, Cand au azut mancarea ne-au implorat sa le dam 0 gamela in care sa. primeascasi ei putin arpaca~ .. Nu le-a dat nimeni. Acolo era greu sa Hi generos, sa te lasi pe tine fHimand ~~ sa dai gamela unui nou venit.

Gheorghe Bagu

Langa tin eta, grecul de care am mai vorbit, a gasit 0 gamela sparta care serve-a pentru curatarea tinetei. A Iuat-o in graba, tara sa se uite ca-i mUil'dara §i puturoasa, a eerut ~i el un polonic de rnancare ~i ferick at inceput sa manance,

Tot 131 maya am vazut un detitnut man cat de viu de viermi, Este verba de maiorul Ionescu At, fostul director al peniteaciarului Ploiesti, Un om mic de statura, negricios, paros ca 0 gorila sifricos ca un iepure, Pentru ca in timpul bombardamentelor dinvara anului 19'44 nu evacuase detinufii,. fiind ucise atunci mai multe femeicondamnate de drept comun,a fost condamnat ~i se afla acum 131. Jilava, Ba.tran, bolnav, hipertensiv, cu gastrita §i reumatism, supus regimului dur de puscarie, paralizase, ramanand tara: mana~i piciorul drept, Cu stomacul distrus deatata fasole nefiarta, toata ziua ~i toata noaptea statea pe tineta, Cateodata se repezea, se ~mpiedka ~t cadea tarandu-se pe jos ca 0 salamandra, pana. 131 tineta, Era schimonosit de boala ~i cu privirea plangareafA.

Seful camerei i-a interzis sa foloseasca tinetain timpul mesei.

- Tine-te ~i tu, macer ciind mancam!

Ai putin respect fata de noi, Fii cu pu~in bun sim~. Fii om, nu magar!

- Nu pot, nu pot, v.a rog sa macredeti §i sa rna ~erta~~~! Se tanguia ~iuspina Ionescu, pWangand eu lacrimi cat margelele ~i eu buzele umflate si tremurande, Cand suspina adanc,. deschidea 0 gura baloasa, tara. d~nti cu gingii sangerande.

- Ai sa. poti, ticalosulel 0 tijper. de monnmta cuprins intreaga eeluWl\,. ·.)Unde eram inghesuiticirea 0 suta de. oameni., Atunei seful camereia spus:

- Frafil.or,. acest prapadit,.aceasta starpwrura care ne lmp~ora si ne cere sa-i facem favoruri, a fest direetorul penitenciarului Ploiesti, in timpul regelui Caroled Il-lea, ma gaseam ca detinut politic in inchisoarea unde eI era director.

23

Forum cultur:al

Anul VII, nr. 4, decembrie 2007 (27)

Ei bine, ace t nelegiuit ne Iega 'in lanturi si ne trirnitea la careers, ne batea cu funia uda ~i ne lasa iarna tara foe. Mul i au murit din cauza aeestei canalii. Gsnditi- a cum s-a purtat acest urangutan ell noil Ganditi-va ea. am fost maltratan ~i schingiuiti de acea ta. fiara careacum va cere indurare!

u exi ta fapta :tara rasp lata. lei a mila pentru ace t ufl t josnic ~i rau, ICI un pie de indurare pentru un criminal. La moartel La moarte!

Din ziua aceea Ionescu si-a facut ne aile in pantaloni si in doua-trei saptamtinia facut viermi, Ineepuse sa miroasa a hoit. N-a mai msncat ~i ~n scurt timp, ofttind. gemand ~i scarpinandu-se a de enit un muribund, I'n situatia aeeasta a fost luat din celula noastra,

Viata la maya era deprimanta.

Ganduri negre rna bantuiau. umai p ntru faptul ea nu-mi tineam gura trebuia sa indur atata mizen ~i rna intrebam eat voi maw putea rezista? Apoi rna ineurajam singur, spunandu-mi eli sunt sanatos, tanlir ~ii:nca in putere. Putea fi si mai rau. Mi-am amintit de bietul Ionescu, de Inchizitie ~i de Ju tinian al Il-lea,

Pe timpuJ lui Justinian al Il-lea oamenii care nu aceeptau to ate neroziile imparatului erau cusuti de vii in saci si apoi aruncati in Bosfor, sau he bateau trestii sub unghu pentru ca. in cele din unna, dupa chinuri de necrezut, sa fie striviti intr,e doua pietre de moara.Bi toate aces tea. numai pentru ca nu stiu era a taca.

Unii dintre noi, Chiar si 'in mizeria in care ne gas earn. visau la castele in pallia. Erau oameni care nu reuseau sa inteleaga realitat a. u pricepeau ca. sunt 0 sirnpla veriga, neinsemnata, in lantulcel mare al natiunii, nu vedeau ca lumea a fost si este intr-o perpetua neUni~tecreatoare, nu simteau ca le labesc puterile, ca. sunt umbre in eolosul comunist, Atlii vedeau

iata plina de echivoc, ceea ce ii determina a fie irnpa ibili si egoisti, Doreau sa fie liberi, a se buure de familie, de 0 ietate de oare, de aer, de scoala, de muzica sa munceasca, a construiasca, sa se realizeze, Multi deveneau josnici, me s hini ~i !ncele din unna "tumatori".

.. ocietatea" in care traiam, incluzand pe cei ce ne pedepsisera sa putrezim de vii ~i pe cei care ne pazeau, precum si pe to i eei care zaceau ingropati la 14 metri in pamaot, visatori sau J:azbunatori, realisti . au ubiectivi, cinstiti sau necinstiti, ne schimba,~dnd din noiniste mizantropi.

De muite or! rna lungeam pe pat ~i visam eu ochii deschisi, evitand a particip la discutii despre tot felul de nimicuri au despre arta culinara sau despre ce vom face in libertate, Toate aeestea ma plietiseau si rna lasau indif rent.

Astfel, s-a mal scurs 0 luna. de zile, vis and ca era primavara si cald, camirosea a liliac, ea and zumzetul albinelor=si clopotele vecemiei si ca traiesc langa drags mea.

Acum eu ~i logodnica mea ne aflam in inchisoare si nu stiam din ee cauza, Stateam ~i asteptam procesul eu 0 unda de speranta, eu 0 umbra de nadejde spre libertate. Dar era nnmai 0 nadejde slaba, mndes se stia ca eei ce intrau in proces erauintotdeauna. eondamna i. Speram ca voi fi eondamnat la 0 pedeapsa egela eu aceea pe care 0 e ecutasem deja insa ~i posibilitatea aeeasta era greu de aeceptat deoarece pe atunci, in puscane se statornicise credinta ca top om fi eliberati odata, adica ~i eei condamnati ~i eei necondamnati ~i cei eu pedepse mici ~i cei eu pedepse mario

$i iata. eli intr-o zi am fo t hemat la poarta unde mi-am revazut toti col gii ~i unde am luat unostinta de actul de acuzare. Eram incadrat. Ca si ceilalti, in articolul 209, aliniatul b. deei la crima de inaltatradare care se pedepsea eu 25 de ani de munca silnica sau cu pedeapsa capitals. Pedeap a. capitala flind suspendata, lmi raman.eau deci eei 25 de ani, pe care eram convins ea. n-am sa-i pot duee.

M-am inters in celula ca nebun, u reuseam sa rna lin pe picioare, nu reusearn sa orbesc nu-mi enea a cred. M-am lungit p prici am lnchi ochii ~i am inc rcat a rna r gase c. u-mi venea sa cred eli a e ta era actul de aeuzare. Catia detinuti lipsiti de tact. lmi dad au tarcoal'e si rna deranjau cutot felul de ~ntrebari absurde.

24

Forum cultural

Anul VII, nr. 4, decembrie 2007 (27)

Era in ziua de 4 aprilie 1949 si procesul urma sa aiba loc pe data de 9, deci dupa .5 zile, A doua zi am vorbit eu procurorul Barca. si cu avocatul Popovici, fost ministru de justitie ... Lor le-arn explicat ce am declarat la ancheta, ce stiam ca. declarasera colegii mei precum si modul cu se desfasurasera cercetarile, Totodata I.eam spus ca am fost ineadrat la articolul 209, alinearul b, lacrirna de iualta tradare .. Avand convingerea ca procesul era numai o formalitate si ca. tori vom executaaceeasi pedeapsa.colegri mei pareau nepasatori si calmi, dar eu ma consumam teribil, Barca rn-a ascultat cu multaatentie. apoi mi-a explicatcum decurge un proces, mi-a spus cand voi avea dreptul sa. iau cuvantul, cum sa rna apar si in final sa cer achitarea. M-a dadacit mult ~i rn-a rugat savorbesc calm, moldoveneste, flira lamentari, dezvinovatiri ~i angajarnente neverosimile si sa rna comport demn. Bcirdi rna iubea mult. Mi-a multurnit pentru serile de povesti si poezie ~i si-aexprimat regrew I sincer ea in curand ne vom desparti,

Popovici era tacut ~i foarte plictisit dar cand am plecat la proces mi-a spus sa are incredere in mine. Toti eram suparati pentru cil dupa judecata urma saTim transferati 121 alte penitenciare, unde sa. ne isp~im pedepsele: elevii erau trimiti la Tirgsor-Prahova, studentii 131 Pitesti, intelectualii laAiudsi muncitorii si laranii

131 Gherla. ~.

Gandu] ea eram acuzat de inalta tradare rna inspaimanta ~i rna credearn pierdut, Uneori aveam con ingerea ca VOl muri in inchisoare, departe de cei dragi si rna vedearn ingrepat, sub prunii din gradina Jilavei .. Alteori reuseam sa. rna incurajez~i sa cred ca oricare vafi pedeapsa, daca am zile, 0 voi executa ~i voi scapa sanaeos si nevatamat din aceasta groapa tntunecoasa ~i murdara care se numeste puscarie .. Surprinzator era faptul ca. totusi, cu cattrecea timpul ~j se apropia ziua de 9 aprilie,cu atat deveneam mai indiferent fat·a de soarta care rna astepta. in minte Imi pregateam cu scrupulozitate apararea, Erarn decis sa vorbesc clar~i ra~ picat si sa-i intreb pentrucare motiv sunt acuzat de lnalta tradare? Nu voiarn sa-

mi. multumeasca nimeni pentru faptul cil la 6 zile dupa trecerea bacalaureatului, cand eram laDar ~i viala era mal frumoasa ca oricand m-am Imbracat militar si am plecat pe front. Nu doream sa mi se multurneasca crt am plecat hotarat sa-mi. apar patria, botarat sa-mi dauvia~ ... . . a~a cum facusera ~i tata cu cei patru fratiai sai care au luptat la Mara~e~ti: Gheorghe nu s-a mai intors, Constantina fost ranit, Vasilesi cu loan au cazut prizonieri, numai tata a scapat nevatarnat, far acum, incredibil, eram acuzat de tradare, Eram hotariit sa le spun multe desi stiam ca. va fi in zadar.

Pe 9 april ie, pe 131 ora 7 dimineata, am fost ridicati din celula, N-am avut timp sa. ne luam ramas bun de 131 prietenii ce zaceau pe priciurile Jilavei, Am fost imbranciti ~nainte si condusi spre poarta de o trupa de gardieni .. S-a lacut apelul, apoi cu 0 duba, pazita sever, ne-am indreptat catre tribunal. in duba ne-am 1ntalnlt toti colegii, adica lotul de la Facultatea de $tiinta si am vorbit despre rude, despre colegi, de inchisoare. Destul de repede, am ajuns 131 "casa unde se imparte dreptatea'', daca mai exista asa ceva pe lumea asta ..

Masina s-a oprit, gardieniiau facut cordon si ne-au ordonat sa coboram ffira sa vorbim si tara sa schi~am vreun gest, Am ajuns la Tribunalul Mititar de pe strada Negru Veda din Bucuresti,

Radoi de la Matematica a coborat prirnul, apoi Carciumaru si [spas de la Geologie, Cand Carciumaru a ajuns in usa dubei si a dat sa coboare, s-a auzit un urlet de femeie disperata, un racnet sumbru ca de ingropaciunea, M-am speriat, Ma gandeam ca afara ne asteepta probabil 0 multime de oameni carora Ii s-a spus ca noi suntem dusmanii poporului~i ai democratiei, ca. suntem criminali fiorosi care lupta. sa destabilizeze tara, ea readucern jalea, rnizeria si legionarismul, ca noi suntem aceia care subminam republica ... Aceasta gloata nu venise oare sa ne Iinseze? Pe timpulacela se practicau, inca destul de frecvent, astfel de metode inc at, oricand te puteai astepta la surprize ..

inain~ea mea acoberat 0 tanara eleva, prietena lui Radoi ... Grupul format din femei, barbali~i copii cauta sa rupa

25

Forum cultural

Anul VlI, nr. 4, decembrie 2007 (27)

cordonui de gardieni ~i sa searunce asupra no astra ... e auzeau vaicareli, plansete, injurii ~i blesteme.

Cand a coborat eles a, 0 femeie a reusit sa. rupa lantul gardienilor si sa se arunce pe fata. A luat-o :in brate ~w plangand., 0 tot saruta si mangrua: Draga mamei, puiul mamei ce-ai facut? C -ai gresit? Ce r le ai facut, mama draga?" gardienii, brute tara sutlet, se luptau sa Ie de sparta. Femeia era mama fetei, Aflase data si loeul proce ului si eni e sa-si ada copilul.eilalli care strigau erau parintii, fratii, surorile, copiii ~i otiile celor ce urmau sa fie judecsti in acelasi lot ell mine. Pe mine nu rna astepta nimeni pntru ea ai rnei erau departe, 'in nordul Moido ei. Era dureros sa ezi gardienii, niste brute, cum se luptau sa-i desparta pe tata de fiu, pe mama de fiieii. si pe SOl de SOlie.

CU multa greutate au reusit sa ne de part! de cei liberi si a ne introduca in niste celule mici, 'in care unna sa asteptam judecata, Eram deprimati~i indurerati pentru soarta noastra ~i a familiilor noastre. In aceasta perioada s-au judeeat mii de procese politice ~i -au dar milioane de ani de puscarie,

Numai judecatorul colonel

Alex.Petrescu, eel care m-a condamnat ~i p mine, a dat - si nuexagerez - peste un milion de ani grei de temnita si munca silnica tara. eemuscari san musnari de constiinta, Calca in picioare eu zambet de canal ie ignoranta, tot ce in emna d. mnitate umaria. e asemana cu talin prin m§.r~!vi,e. perfidie.,. rautate ~w lasitate, Condamna pe vinovat sau nevinovat numai pentru a-si pastra scaunul si pentru atrai mai bine.

Romania invinsa dupa razboi, era condusa de 0 man! de comunisti profitori, inculti, care e upuneau orbeste dictatorului de la Kremlin. Armata so ietica era 'in tara noastra. ovromurile ne luau ~i painea de la gur.a cizma ru ea ci se simtea pe t t.ot iar securistii si activistii partidului comunist, acesti paraziti rara me eriefara eultura,fara Dumnezeu, taiau $i panzuran. Majoritatea celor trimiti in judecata in acele vremuri emu fosti luptatori care i$i var asera sangele pe

fironturile de rasarit,. ta.rani care nu se supusesera la plata ,eote]or~i la coleetivizare, fosti demnitari din perioada dictaturii lui I. Antonescu, legionari, nationalisti, tarani$ti, liberali socialisti de dreapta jiocaiti, baptisti, greco-catolicisi toti favorizatorii ~i tainuitorii ace tora, adica toti eei ce se impotrivi era comunismului si simpatizantilor lui. Mai erau$i aceia care, printr-o po Utica. de opozitie, urmarisera sa ajunga. la canna tarii, organizsndu-se in asociatii dizidente ca: .Regele Mihai 1", , Vulturii", • .Romania Mare' etc. In stlr~it. nu trebuie uitai. eei care incercasera sa treaca fromiera, sau numai discutasera cum se poate trece granita pentru a capa de duma rosie,

Mai tmiu, la- Canalul Dunarea - Marea Neagra ~i anume la coloniaPoarta Alba, am fost imparti~. in brigazi de munca, dura infractiuni: p htici, frontieristi si condamna i de dreptul comun. Politicienilor Ii e punea "fazani". adica naivi, nedescnrcareti, frontieristilor H se spunea "cocori" pentru ea incercasera sa zboare peste granita, iar celor de drept cornun li se spunea pinguini" pentru faptul di-§i vindeau hainele si le jucau la barbut ~i toata iarna stateau ell paturile :in cap, fiind asemanatori cu aceste pii ari polare descrise de E. Racovita. Eu faceam parte din grupa "fazanilor" adica din tagma legionarilor, eei mai fiorosi $i mal p riculosi dec] si cei mai per ecutati. Cred

a dintre toti detinutii condamnati ~i retinuti 1a noi in tara in perioada 194 - 1951. circa. 30%erau suspecti de legionarism, iar dintre acestia 60% erau strnpatizanti, tainuitori sau favorizatori, Erai con iderat tainuitor numai pentru faptul ca. ai locuit intr-o camera dintr-un cam:in stndentesccu un pre upus legionar si nu l-ai demascat; tot tainuitor erai daca ai mers la un film eu un astfel de om sau, rna rog, fa orizator daca l-ai invitat la rna a sau la 0 bere sau l-ai pnmit sa doarma 0 noapte in casa tao Favorizarea si tainuirea . e pedep eau u inchi oare de Ia 2 ani ]21 5 ani.

xprimarea nemultumirii de regimul eemuaist constituia 0 vina de neiertat ~i se

26

Forum cultural

Anul Vll, I1r. 4, decembrie 2007 (27)

pedepsea cu ~nehisoare de la 20 131. 25 de

am.

Oameni renascuti din gunoiul

societatii deveniti peste noapte ideologi

marxisti au. profitat de starea de spirit a popula iei dupa razboi ~m deconju_nctura politicasieconomica intemationala,

Ansamblul u,ban IIle,die"V,al B,otolani (23)

Arhitectura laea~urilor de cult contemporane ridicate de catre alte grupari etnice prezinta - ca si la bi ericile romanesti - influente ale barocului tarziu si, mai ales,ale clasicismului,

Vechea sinagoga "din liganime' de pe strada Horia consemnata ca existents intr-un document din 12 mai 18175\ folo est un decor simplu cu lizene pentru

ntmarea . ollumului prismatic, vine

proportion at dar foarte sobru in

comparatie cu lacasurile aceluiasi cult, ridicate in a doua jumatate a veacului a] XIX-lea. Hi ericile armenesti, in schimb, atinn.a. ell autoritatevechimeasi irnportanta comunitatii botosanene,

Biserica Sf. Treime, construita in 179552 ar 0 na a dreptunghiulara, eu trei compartimente delimitate prinaJ1ce dublouri ~i boltite diferit: traveele de est (naosul) ~i de esr- unt dominate de turle, descarcate pe tructura arcelor piezise; la traveea de est, aUit baza tamburului ridicat pe pandativi, cat ~ibaza turlei sunt subliniate prin zimti de caramid~. Traveea central a corespunzand pronaosului este acoperita eu 0 calotape pandati i.

aosul,eontinuat spre r:isiritcu absida sernicirculara a altarului e te incadrat de doua incaperi de marime inegala, aliniate spr rasm-it euabsida altarului si pre §Zute, ambele eucate 0 absidiola; vesmantaria pe Iatura de nord, acoperita cu caleta alungita pe pandati i, si o capela prid or cu doua tra e oltite j,a vela pe latura de sud.

Dezvoltarea in iniUtime a nat ei este sublimate in fatade prin pilastri en dublu

dr. Eugenia Greceanu

decros, urmarispe profilele multiple, dar putin relliefate ale cornisei, ele doua tude (poligoanele en opt laturi, in e terior se ridica pe bazele octogonale si pe tambur cilindri .

FAli~aintentie de a concura in inaltime biseri He domnesti (dominante absolute ale orasului, in 1795), a detenninat ~i proportiile clopotnitei independente, cu trei nivele, dintre care primele doua boltite, Fatadele sunt decorate cu nise la primul ni el a emanatoar d orului clopotnitei de la

f. Ilie, ~i ell pilastri ee accentueaza erticalieatea volumului de zidarie, suprainaltat printr-o complicata in elitoare ell pinioane in arc de cere, care ar putea fi rezultaml "innoirii" din 1 832, amintita de inscripti.a~ezata deasupra mtririi in cepela de sud a bisericir". U a de la intrara in tumul-clopotnita poarta data. 1816 dar desa ar~ita unitate a conceptiei arhitecturale permite ipoteza ridicarii clopotnitei odata ell biserica,

Spre dec ebire d f. Treime, eea

mai eche biserica armeneasca, cu bramul Adonnirea aicii Domnului - denumita curent Sf. Maria ., areproporpi apropiate de celelalte biserici parohiale din Boto ani. Planul se as amana in linii mari cu eel al bi ericii f_ Treime, dif rentiindu-se

tructural prin folo irea boltilor "a . ela in toate comparrimentelceu e ceptia traveii nao ului, unde regasim turla ustinuta de sistemul arcelor piezise, integrate intt-o baza rnasiva cucontur exterior ctogonal, Corpul bisericiiare faJade netede, hzenele intervenind doar 131 - e mantaria de pe

27

Forum cultural

Anul VlJ, nr. 4, decembrie 2007 (27)

latura, de nord si la cas a scarii de pe latura de sud .. care conduce la clopotnita ridicata deasupra traveii apusene a navei. Pilasrri cu volute ionice stilizate decoreaza clopotnita de plan patrat ~i turla cilindrica a naosului. Relativele ezitari 'in proportionarea volurnelor - perceptibile

mal ales din exterior (de xemplu

di proportia dintre la~imea bazei

octogonale si diarnetrul mult rnai redus al turlei) - sunt explicate de pastrarea partiala a con tructiei de zid anterioare la refacerea din I. 826. asa cum arata pisania montara pe fata de vest: .Biserica Sf. Marii, care fusese clad ita cu vreo 300 de ani in urrna, acum cu atotputernicia lui Dumnezeu s-a innoit, lasandu-se totusi zidurile cele vechi ~i adaugindu-se cu turn si clopornita, Cll cheltuiala poporenilor din Botosani, cu sarguinta cea mare a dumisale tefan Goilav.Ja 1826. iunie 21,,54.

Mai putin spectaculoasa ca

prezentare, biserica Sf, Maria - a caret cercetare arheologica si de parament va aduce tara indoiala noi date de un deosebit interes - i~i pastreaza vechiul cirnitir cu pietre de morrnant din veacurile XVIII si XIX, decorate maiestrit cu motive vegetale si omamentale de factura orientala, baroca si clasicista. Valoarea acestor culpturiexpuse int mperiilor ar ju tifica amenajarea unui lapidariu in vechea scoala armeneasca de pelatura de nord a incintei; aceasta cladire, valoroasa 'in sine prin ilustrarea clasicisrnului rnoldovenesc (fig. 44). este expu a degradarii din lipsa de intretiner a invelitorii.

le doua bi erici armenesti se int greaza armonios in grupul bisericilor botosanene ridicate de oraseni, prezentand particularitati determinate de prograrnul de cult. Folosirea solutiei traditionale, specific moldovenesti, a arcelor piezise, exprirna radacinile adanci ale cornunitatii armene in prirnitorul pamant romane c.

* *

Din cele prezentate, re zu ita

diversitatea ~i interesul arhitectural al edificiilor de cult din Botosani, Pe plan urbanistic, ele constituie elemente de prima importanta, prin localizarea nucleelor

diferentiate ocial ~i etnic in imaginea de ansamblu a orasului ~i prin accentele eu puternica individualitate pe care le introduc in perspectivele strazilor.

Din punct de vedere artistic, edificiile de cult arnintite mai sus coneentreaza - prin pictura, sculpturain piatra, ferenerie si rnobilier - marturiile capacitatii maxime de creatie a epocilor in care au fost ridicate si inzestrate, marturii eu atat mai pretioas cu cat istoria zbuciumata a fArii noastre face ca realizarile de arta aplicata in domeniul constructiilor ci He, a fie aproape In intregirne di parote pentru.epociie anterioare mjjlocului de veac XIX.

Importanta capitala a edificiilor de cult existente, au pastrate ca fundatii in cont xtul arheologic al propriilor cimitire si incinte, priveste insa istoricul orasului. Prin ampla am nt ~i calitatea ctitoriilor, ele permit d slusir a etapelor de evolutie a1e asezarii si identificarea grup ari lor pe criterii de mestesug, clad seciala sau ernie, contribuind 131. intdegerea modului de organizare a vietii orasenesti, dar ~i a

documentelor de gandire socials

reprezentate de creatiile arhitecturii

medievale.

Valoarea istorica, arti rica si

urbanistica a edificiilor de cult, reclama 0 atentie speciala din partea sistematizarii. Experientele realizate pana in prezent au demonstrat ca monumentele istorice - de toate categoriile - pierd din capacitatea de transmitere a semnificatiei lor istorice atunci cand sunt folosite ca elernente de "agrernentare ' a unei compozitii moderne, radical deosebita de vechea strucrura urbana. Punerea in valoare a edificiilor de cult, in cali tate de monumente i toric , implica pastrarea elementelor de cadru istoric, graitoare pentru conditiile de apanue ~i pentru rolul ce a revenit ctitorilor in viata comunitarii: cadrul arhitectural constituit de-a lungul veacurilor, suprafata vechilor cimitire medievale, cladirile care au apartinut functional de biserica (scoala bi ericii armenesti f. Maria, scoala de psaltichie a bisericii Reset) si - nu p ultimul loc - copacii din incinta bisericilor, arborii seculari ce impodobesc orasul.

28

Forum cultural

Anul VII. nr. 4, decembrie 2007 (27)

NOTE

51 N.lorga, Cronic!, "Revista istorica , 11,1916, nr. 3-6, p.l22; N. toicescu, oR.cit., p.I 15.

52 N. IOIga, Inscr:iPlii botos.ilncne, p.2S, traducerea inscriptiei in Iimba armeanaasezate pe peretele dintre nava ~i capela de sud: .Aeeasta biscrica s-aeladit din le.melie in ora~ul Boto~ani intru numele Sfintei Treimi, cu cheltuiala lui Hag; Anton, filii lui Oxenti Leon, pe vremea mare/IIi patriarh. chir Luca, catolicosul tuturor armenilor, CII ostenea!a si slominta preotului Me/con Tre~1J Buzatov din Roman, co sa fie acea 'fo bi 'er;cii pomenire pentru sapte randuri de oameni din neamul . au; 1795, septembrie I".

SJ Ibidem: "I 32, mai in 16. Ssau innoit acea la bisericii a Sfintei Treimi prin 'tirgllincioa a osteneala a dumisale Stefan David Goilav, CII a}utoruJ poporenilor armeni din acest oras, intru pomenirea vii/or ~i a mortilor ~i iardsi cu ajutorul plin de sarguintii at dumisale A'ndrie~ Focseneanu #01 dumisale Andronic Zadigheanu. Botosani".

S~ Ibidl.:m. p.24. c da. $i inscriptia sapata in piatra deasupra intrarii In capela de pe latura de ud din care rcic e en aces! corp a fo t adaugat in 1782, fapt care confirms pastrarea partiala a zidurilor bisericii din seeol XVI.

Biserica Sfintul Nicotae Roptiuli, Botolani - Condifiile climatice Ii influent" asupra monumentull,i(2)

Umlditatea provenitii prin

infiltrare a fost cauzata d defectele acoperisului si a fere trelor turlei. Infiltrarea precipitatiilor prin acoperisul bi ricii se producea prin imbinarile invelitorii devenite defectuoase, avind 0 vechime de circa 0 suta de ani de la ultima restaurare.

Gradul de urniditate prezent in

tructura edificiului influenteaza

schimbul dintre ambientul extern si pictura murala interioara astfel: creste cantitatea de apa existents sub forma de vapori in aer sau forma lichida in

zidarie; poat favoriza aparitia ~i

evolutia unor mecanisme precurn

olubilizarea, transportul, cristalizarea ~i recristalizarea s aruril or existente in materialele componente al structurii murale.

Infihrarea umiditatii prin fere tre s-a. pr dus masiv datorita irnbinarilor defectuoase cu zidaria si a lipsei unor

prot din componenta ferestrelor,

precipita~ii1.e patrundeau masrv In

interior scurgindu-se efectiv peste decoratia m.uraUi. Treptat umiditatea era

Carmen Cecilia Solomonea

absorb ita de tructura rnurala iar

evaporarea fac a lent intrucit nu

exista un j tern de ventilare a aerului in interiorul bi ericii, feet Ie acestui proces lung de degradare prin actiunea umiditatii rau put mice: la baza fer trelor -au produs initial desprinderi superficiale apoi profunde intre straturil de fresca ~j zidarie, care in timp au dus la pierderea unor portiuni din decoratia rnurala .. Zone Ie d pictura cu lipsa mare de aderenta la uport erau localizate pe registrul Cetelor lngeresti, in ju.rul ferestrelor (eu predilectie cea nordica ~i

estica) ~i portiunea d zidarie dintre acestea.

Frecv nt in turla nao ului se intimpla ca in timpul iernii prin portiunile adiacente ferestrelor, zapada sa fie introdusa de catre curenti in interiorul turlei ~i raminea timp indelungat pe ace le portiuni pina la topir .. Ciclurile de lnghet §i topire alternau, intrucit biserica era incalzita terrnic fluctuant. in acelasi timp cur ntii re i din exterior produceau f nornenul de ingh t pe zonele adiacente ferestrelor unde s-a infiltrat umiditatea.

29

Forum cultural

Anti! VII. nr. 4, decembrie 2007 (27)

Foto nr.S. Bi eriea Stintul Nicolae Popauti, interior, turla, imagine dinaintea resta~r!riia~~al:.cu starea grava in care se afla decoratia murala datorata ferestrelor distruse prin care se infiltrau masl!v precipitatiile;

pierraria din jurul fcrestrclor ~i portiuni din glafur! acoperite de zapada. . ..

Foto nr.9. Turla, regi trele cu Cere Ingeresti ~i fer trele dupa interventiile de rest~urare; penn:u asigurarea venti latiei aerului interior la ferestre au fost instala.te siste.me de d~~chidere in trepte acponate electric de la baza bisericii. Foto nr.10. Turla, ansarnblul tamburului dupa interventiile de restaurare.

I I

Schimbarile e izate in evolutia

umiditatii relativ

se datoreaza unor

conditii specifice:

1). Scaderii mperaturii in

exterior incepind cu luna septernbrie a influientat si interiorul bisericii, dar intrucit zidurile pastrau inca. caldura de peste vara iar racirea lor se produce treptat. In trecut la Popauti, biserica a fost indilzita pe perioadele reci cu intermitente si treceri brusce de la temperatura joa a la valori ridicate, in mod cert -a produs un violent con den

inter titial la nivelul structurii de

..

zidarie, situati care a persistat 0 perioada indelungata pin a la initierea interventiilor de restaurare actuale.

2). Ventilarea minima a rna ei de aer din interiorul bisericilor s-a impus ca 0 rnasura obligatorie pentru crearea posibilitatii rmrurne de schimb intre ambientul interior si exterior. Pe parcursul interventi ilor de restaurare sistemul de entilare a aerului au functionat control at.

3). aporarea umiditatii de

capilaritate care din zidarie a fo t mal lenta la momentul racirii vremii In exterior, astfel stagnarea rnai indelungata a apei in structura a condus la un proces de migrare a ace teia catre interiorul bisericii unde temperatura era mai ridicata, in anul 2001 -a realizat 0 interventie de hidroizolare a partii nordice (absida si peretii) a naosului bisericii in vederea toparii umiditatii ascensionale, executata la nivelul cotei zero, actiune a 'carol' rezultate au fost urmarite pe parcursul restaurarii, In raport cu partea sudica a naoului, zona hidroizolata nu a mai prezentat semnele evolutiei umiditatii de capilaritate. Cele mai agresive forme de degradare provocate de umiditatea de capilaritate au aparut p zona sudica a naosului (absida si peretii laterali), pete intunecate de fapt alterari provocate de umiditate pe suprafata ro turilor de zidari ~i pe registrul Sfintilor Militari; cea mai gray afectata portiune . e itua la baza peretelui sud-vestic al naosului adica scena Maica Domnului. Oranta,

30

Fo.r.am cul/tlfo/

Anul VII, nr. 4. decembrie 2007 (27)

Foro nr.Ll , Exterior, baza ab idei nord ice, imagine in

timpul iruerveruici de hidroizolare a zidariei,

-a remarcat pe parcursul fazelor de re taurare, in baza datelor afisate de temperatura ~i umiditate cd disparitia co ndensului ~i scaderea umiditiuii relative a aerului. desi ramine variabila ill functie de influentele exteriorului, sunt doua fenomene care sugereaza inceputul unui echilibru nece ar picturilor murale.

Pe exteriorul bisericii, dea upra soclului la toate fatadele -a observat aparitia un or portiuni cu voaluri opace

durizate au eflorescente aline pe

suprafata blocurilor de piatra ale

zidariei, iar dupa caderea de precipitatii (ploi au zapczi] este evidenta urcarea urniditatii de capilaritate din sol. Partile de imbinare dintrc ab ide, unde S~lI1t

iocalizati contrafortii pastreaza

umiditatea tirnp mal indelungat.

Actiunca umiditatii in prezent se

produce la nivelul soclului. uprafata zidariei originalc a soclului bi cricii a fo t placata cu dale dure de piatra si cirnent la ultima r taurare de arhitectura (I 9 -1908), interventie care a consutuit ur a fundamentala, cu un rol negativ dublu al degradarilor care -au produs violent la interiorul edificiului:

mentine umiditatea timp

indelungat In masa zidiiriei, care

aClIIJIII!cO=(/ constant apa fora sa aiba po ibilitateu decit partial sa 0 elimine si intr-un ritm foarte lent:

- favorizeaza urcarea umiditdtii mult mai sus in zidarie decit ill 'n~d normal. de [apt forteazd aceasta ascensiune care se produce si fa alte edificii de acest gel! dar nu cu asemenea amploare. mull deasupra

nivelului soclului - fenomen evident la exterior pc fatade unde sunt portiuni man cu lacune acoperite de cru te saline durizate.

Odata cu tendinta de evaporare a umiditatii -a produs migrarea sarurilor conrinute in materialele din zidarie spre exteriorul monumentului, dar fenomenul are loc pe zonele mai poroase situ.ate deasupra soclului, zone care au permis iesirea umiditatii catre suprafata zidului. Acest fapt explica ~i producerealacunelor alveolare In diferite faze de evolutie chiar pe aceeasi suprafata a unui bloc de piatra". Fenomenul poate a fie identificat pe unele zone in interiorul bisericii, respectiv pe latura udica a naosului (la baza peretelui, pina la 0 inaltime de ~- Sm de la pavirnent) cind sunt precipitatii, intrucit umiditatea ascen .ionala ur a intr-o zidarie urneda deja, ceea ce face ca efectcle urniditatii sa fie evidente la fcarte curt tirnp dupa i 11 fi ltrare. fenomen sernnal izat prin apariua eflorescentelor aline.

Inlre temperatura si urniditatea relative a aerului ' doi facrori fundamentali ai clirnatului, cxista 0

relatie de interconditionare care

influienteaza stabilitatea dccoratiilor

murale, a carer evolutie poate determina un mediu favorabil pentru dez oltarea sau dimpotriva pentru staznarea dczvoltarii formatiunilor biologice. ~

In mod cert incalzirea termica

discontinua in care alterneaza

ternperaturi scazute cu temperaturi

ridicate la intervale scurte de tirnp, duce implicit la fluctuatii care au efeete directe asupra ziduri lor dar mai ale duce la l_!1oditicarile urniditatii relative a a rului. In cazul bisericii Popauti -a dovedit a f ur a producatoare de efect foarte gra e. Miscarile si curentii

31

Forum cultural

Anu! VIi, nr. 4, decembrie 20'0'7 (2'7)

aerului care poarta partieolele de praf din interiorul bisericii sunt determinate de doua cauze:)l1stabilitatea tennica ~i difereruele de echilibru termic dintre

zonele din interio1"ul biseridi#

extemG",-Stabilwzarea.[,elativ.a constituie un mod de depunerilor masive de praf

temperatura aa.erului prevenire a atmosferic suprafetele marale ..

se

pe

care

Foto nr.ll.Bi eriea SfiDtul Nicolae Popiiuti, exterior, detaliu co 0 porfiune din soclul biserleii in timpul iernii cind z!pada depozitatA la partea superioaraa soclului prin topire se infiltreazl ini,nteriorul zi.darici.

Foto' nrJ3. Interio,r" naos, parcea nordid,. registrul Sfintilof Milttari. jumatatea inferioara a registrului a fost puternic afectata de umiditatea de capilaritate, incl:lzirea termiea f1uctua:nt! ~i reparatiile care acopereau pictura rnurela; stratul pietural a suferit pierderi, iar registrul drapenei care lncheie decoratia peretilor s-a pierdut aproape in total,ilate, dear pe absida altarului s-a conservat in mare pane desi prezinta degradA,ri ample.

in interiorul bisericii Popauti erau vizibile cruste saline" pe portiuni situate la 0 m.altime de I-2m dela paviment, in special pe registrul de la baza cu Sfinti Militari, Mucenite Si Ierarhi, unde baza a fost acoperita cu straturi de reparatii - mortare diverse neglijlent aplicate pe baza de var ~i rnaterialegrosiere de umplere sau rnortare cu adaos de ciment dur $1 foarte aderent la stratul pictural, Apoi 0 a~ta portiune de cruste saline formate pe suprafata picturala a peretilor era loealizata la inaltimea de 4-5 m (zonele corespund cu nivelele la care a stagnat umiditatea ascensionala sau eea de infiltratie)~i In mare cantitate la pi11ile superioareal.e bisericii: cupola tur1eiSi baza ei cu pandantivii ~j lunetele/ (zona care a suferit ,cel.e mai grave deteriorari datorate umiditatii de infiltratie sunt

bazele stela.tesi portiunile de imbinare a turlei eu corpul bisericii), semicalota altarufui ~i arcele, partea superioara a naosulul .§i. respectiv a pronaosului care este gray afectat.

Stabilizarea valorilo« termice # de umiditate este ocondilie absolut necesard pentru prevenirea si stoparea actiunii siirurllor pe suprafeiele murale. Dupa lucrarile de restaurare aceste zone situate la baza perejilor au ca.patatalta imagine intrucit au fost eliminate reparapile, s-an recuperat si stabilizat suprafetele murale desprinse si acoperite de diverse forme de degradare,

Ventilarea scazuraa aerului sau aproape inexistenta iJl. intenorul edificiului este un sit factor important care poatecrea si favoriza un climat favorabil mecanisme lor de degradare, Lipsa ventilatiei aerului pe parcursul anotimpului rece intr-un interior incalzit, cu aglomeran de persoane, poate imediat favoriza aparmtia umidltatii de

32

Forum cultural

Anul VlI, nr. 4, decembrie 2007 (27)

conden ,a~a cum -a constatat in cazul Popaup. Pentru a preveni produeerea acestui fenemen s-au creat sisterne pe parcursul interventiilor care sa dea posibllitatea formarii unei circulatii a aerului in 'intreg spatiul biserieii ~I

deasemenea in relatie directs eu

ambientul extern. Un de umiditat a

relativa a aerului are valori ridicate, 0 scadere brusca a temperaturii poate duce la 0 condensare a apei pe suprafetele picturale, mai ales pe acele suprafete eu temperatura inferioara ea

valoare celei ambientale. Dat fiind

existenta conditiilor climatice in

perioada lunilor decembrie - mal, eu

diferente mari d t rnperatura in lunil de iarna - primavara spre vara, a fost absolut necesara mentinerea aproximativ constants a valorilor interioare, luindu-s rnasuri pentru a fi evitate fluctuatiil termice si zilnic s-au realizat masuratori ale valorilor de temperatura si umiditate in vederea controlarii microclimatului. Din anul 2005 printr-un proiect de cercetare 'in colaborare eu institutul INOE din Bucuresti, in intreaga biserica a fost instalat un sis tern de

monitorizare inregi streaza factorilor de

prin enzori

in permanents microclirnat.

care valorile

NOTE

4. Procesul dernareaza de la forme incipiente adica mici lacun superficiaJe plna la 0 serie de lacune profunde care au afecrat intreaga grasime a blocului de piatra,

5. Diverse vor fi consecintele daca fluctuatii Ie (ennice se constata in perioade de tirnp mai mult sau mai putin lungi: la galitate eu de fluctuatia termica, minora intr-un interval scurr, la fel de scurra va ti ~i capacuatea structurii rnurale d a se adapta la conditii le schirnbatc: acea ta poate suferi un tres evident ~i devastant cum este dccoeziunea ~i fracturarea stratului de preparatic afectat. "G.I3otticelli "Metodologia di restauro della piuure murali' 199_, pAl.

6. Pe parcursul lucrarilor de restaurare a pieturii murale ·a intervenit asupra acestui tip de d grad are in lncaperile altarului ~i naos urmind ca interventiile sa continue in pronaosul bisericii.

7. Dintrc bisericile rnoldovenesti din nordul Moldovei apartinind perioadei m dievale, la Popauti turla ~i baza a erau un caz extrcm de gray in ce pri este stadiul de dcgradare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful