You are on page 1of 24

Anul XV, nr.

8, 2004, 20 000 lei
IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:

„Vrem sã-L vedem pe Isus!” (In 12,21)

Iubiþi tineri ºi tinere,
Dorinþa de a-l vedea pe Isus se întrupeazã, creºte ºi se realizeazã în fiecare
rugãciune, în fiecare gând, cuvânt ºi faptã bunã, în primirea Sacramentelor.
Mã gândesc la rugãciunea de dimineaþã, pe care o vãd ca pe o privire
îndreptatã spre Dumnezeu, peste norii grijilor ºi gândurilor care, treptat, încã
din primele clipe ale zilei, ne invadeazã sufletul. Aceastã rugãciune ne poartã
la Dumnezeu, ne face sã-i simþim prezenþa; ºi împreunã cu el privim la lumea
noastrã, la cele din interiorul ºi din afara noastrã. Îl vedem pe Dumnezeu cu
ochii credinþei, îl simþim cu iubirea noastrã faþã de El, îi vorbim spunându-i un
Tatãl nostru, sau un simplu Doamne ajutã! Sunt sigur cã, nu numai o datã
am avut aceastã experienþã: am simþit cã suntem priviþi de cineva dintr-o parte sau alta, ºi atunci fãrã a sta pe gânduri
am cãutat sã vedem cine ne priveºte. Sentimentul cã suntem priviþi de Dumnezeu ne cheamã la tãcere interioarã ºi la
rugãciune; ºi prin acestea îl cãutãm pe El, care ne priveºte, ºi vãzându-l cu ochii credinþei, îl binecuvântãm, îl implorãm.
Sã nu pierdem niciodatã aceastã conºtiinþã cã suntem priviþi de Dumnezeu; ºi sã-i cãutãm privirea ºi chipul rugându-ne.
Gândul, cuvântul ºi fapta bunã sunt parte din aceeaºi cale fãcutã pentru a-l vedea pe Isus, de data aceasta în toþi
semenii noºtri, dar mai ales în cei sãraci, cei suferinzi. Îmi amintesc din nou cu plãcere de cuvintele Fericitei Maici Tereza
de Calcutta: „Rodul tãcerii este rugãciunea; rodul rugãciunii este credinþa; rodul credinþei este iubirea; rodul iubirii este
slujirea; rodul slujirii este pacea”. Toate cele enunþate de Maica Tereza conduc la slujire aproapelui, o slujire simplã ca
cea a privirii senine, a gândului ºi a cuvântului, a faptelor de bunãvoinþã, bineºtiind cã ceea ce facem pentru semenii
noºtri, o facem pentru Cristos prezent sub chipul fraþilor ºi surorilor noastre. Orice pas fãcut în întâmpinarea aproapelui
nostru este o traducere în faptã a dorinþei intime din inima noastrã: „Vrem sã-l vedem pe Isus”.
Pe El, chipul infinitei milostiviri, îl vedem cu ochii credinþei în Sacramentul Spovezii. Marea Tainã a iertãrii ni-l dezvãluie
pe Isus în expresiile mãrturisirii pãcatelor peste care este pus sigiliul dezlegãrii prin prezenþa preotului, care ne spune
cuvântul lui Dumnezeu: ... ºi eu te dezleg de pãcatele tale... În dialogul dintre mine ºi Dumnezeu intervine preotul, ca în
numele lui Cristos sã dezlege pe pãmânt ºi-n ceruri. În eliberarea de pãcate, în pacea sufleteascã, „vedem” faþa lui Isus,
care ne îndeamnã sã ne apropiem mai mult de El, ba chiar sã-l primim în Sfânta Împãrtãºanie. Învãluit de chipul pâinii
euharistice, Isus ne primeºte când ne împãrtãºim ºi ni se aratã ca izvor de viaþã veºnicã. Tãcerea, rugãciunea, iubirea ºi
slujirea Lui ne învaþã cum sã-i primim pe semenii noºtri ºi cum sã-i iubim slujindu-i. Citim în Mesajul Sfântului Pãrinte
Papa aceste cuvinte: Dragi prieteni, dacã veþi învãþa sã îl descoperiþi pe Isus în Euharistie, veþi ºti sã îl descoperiþi ºi în fraþii
ºi în surorile voastre, în special în cei mai sãraci. Euharistia primitã cu iubire ºi adoratã cu fervoare devine ºcoalã a
libertãþii ºi caritãþii pentru a împlini porunca iubirii. Isus ne vorbeºte prin limbajul minunat al dãruirii de sine ºi al iubirii
pânã la sacrificiul propriei vieþi. Este un discurs uºor? Nu, voi o ºtiþi! Uitarea de sine nu este uºoarã; ea îndepãrteazã de
iubirea posesivã ºi narcisistã pentru a-l deschide pe om spre bucuria iubirii care se dãruieºte. Aceastã ºcoalã euharisticã
a libertãþii ºi a caritãþii ne învaþã sã depãºim emoþiile superficiale pentru a ne înrãdãcina puternic în ceea ce este adevãrat
ºi bun; ne elibereazã de tendinþa de a ne apleca asupra noastrã pentru a ne dispune sã ne deschidem spre ceilalþi; ne
învaþã sã trecem de la o iubire afectivã la o iubire efectivã. Pentru cã a iubi nu este doar un sentiment; este un act de
voinþã care constã în a prefera în mod constant, cu adevãrat, binele altuia: „Nimeni nu are o iubire mai mare decât
aceasta: ca cineva sã-ºi dea viaþa pentru prietenii sãi” (In 15,13).
În încheiere vreau sã vã spun cã am fost foarte fericit sã vã întâlnesc la Popeºti Leordeni; vãzându-vã, pot spune cã
m-am întâlnit cu viitorul Bisericii noastre. ªtiu cã nu au fost acolo toþi tinerii din Arhidiecezã, dar salutându-vã pe voi, i-am
salutat pe toþi aceia care, ca ºi voi, de vârstã tinereascã, spun - în inimile lor, în rugãciunea lor ºi în primirea Sacramentelor,
- acelaºi cuvânt: Vrem sã-l vedem pe Isus!
Împreunã cu Sfântul Pãrinte Papa sã spunem încã un cuvânt: Contemporanii voºtri aºteaptã de la voi sã fiþi mãrturisitori
ai aceluia pe care l-aþi întâlnit ºi care vã face sã trãiþi. În realitatea vieþii de zi cu zi, deveniþi martori curajoºi ai iubirii care
este mai puternicã decât moartea. Vã revine vouã sã acceptaþi aceastã provocare! Puneþi-vã talentele ºi elanul tineresc
în slujba anunþãrii veºtii bune. Fiþi prieteni entuziaºti ai lui Isus care îl prezintã pe Domnul celor care doresc sã îl vadã, mai
ales celor care sunt mai departe de el. Filip ºi Andrei i-au condus pe acei „greci” la Isus: Dumnezeu se serveºte de
prietenia umanã pentru a cãlãuzi inimile la izvorul iubirii divine. Simþiþi-vã responsabili de evanghelizarea prietenilor
voºtri ºi a tuturor celor de vârsta voastrã. Preasfânta Fecioarã Maria, care în timpul întregii sale vieþi s-a dedicat cu
ardoare contemplãrii chipului lui Cristos, sã vã pãstreze neîncetat sub privirea Fiului sãu.

Cu binecuvântare.
Arhiepiscopul vostru

nr. 8/2004 1
ÎNTÂLNIREA DIECEZANÃ A TINERILOR - ECOURI
SUFLET TÂNÃR

„Vrem sã-L vedem pe Isus!/ El este soarele ce Comuniunea,
niciodatã n-a apus/ Vrem sã-l urmãm pe Cristos/ El este Cale,
este Viaþã ºi-Adevãr! un sentiment minunat!
„Din ochii Tãi se revarsã lumina/ ªi viaþa Tu Aºa cum afirma ºi PS Cornel
ne-ncãlzeºti./ Fãrã dragostea Ta aprinsã-n orice stea/ N-am
simþi cât de mult ne iubeºti./ Pe fruntea Ta urmele se vãd Damian, Sacramentul Euharistiei
încã.../ Coroana sfântã de spini./ O rugã sincerã azi închin/ este cel care creeazã unitatea,
ªi viaþa mea þi-o ofer!” comuniunea dintre noi. Este un
„Mâinile Tale ºoptesc o poveste,/ A crucii pe care-ai sentiment minunat! Intrãm în
murit./ Iar prin jertfa Ta,/ Prin iubirea Ta, / Profeþia s-a împlinit. comuniune cu toþi cei care cred!
Inima Ta cea adânc strãpunsã, / Ne-a dat darul veºnic ºi Dintr-o datã nu mai suntem singuri,
sfânt/ O mãrturie ºi-un legãmânt/ Îþi vom cânta pe pãmânt!” dimpotrivã! Suntem mai puternici,
formãm Biserica. Momentele de intimitate cu Isus sunt foarte
Acestea au fost versurile ce au rãsunat puternic pe toatã importante în drumul vieþii.
durata întâlnirii diecezane ce a avut loc în Popeºti-Leordeni, ªi care este punctul nostru de întâlnire cu Isus dacã nu
la Oratoriul “Sfântul Leonardo Murialdo”. Peste 450 de tineri acela al rugãciunii sincere? Excelenþa Sa Cornel Damian a
din Arhidieceza de Bucureºti s-au întâlnit pentru a-L cãuta pe subliniat faptul cã rugãciunea este foarte importantã, pentru
Isus. Toþi am avut aceastã dorinþã de a-L vedea, de a-L simþi cã nu poate exista viaþã creºtinã autenticã fãrã ea. Dacã o
aproape. ªi pentru cã noi, tinerii, avem mereu nevoie de întrerupem, credinþa noastrã dispare sau devine fragilã. În
oameni cu experienþã, de îndrumãtori, în mijlocul nostru rugãciune îl recunoaºtem pe Dumnezeu ca Tatã al nostru.
s-au aflat ÎPS Ioan Robu ºi PS Cornel Damian. Pentru a întãri aceste afirmaþii, Episcopul Auxiliar
ne-a îndemnat sã citim capitolul 11 din Evanghelia Sfântului
Luca: „Cãrui tatã printre voi îi va cere fiul o pâine, iar el îi va da
o piatrã? Ori un peºte, iar el îi va da un ºarpe în loc de peºte?
Sau de îi va cere un ou îi va da un scorpion? Dacã voi, aºadar
rãi cum sunteþi, vã pricepeþi sã daþi lucruri bune copiilor voºtri,
cu cât mai mult Tatãl vostru din cer va da pe Spriritul Sfânt
celor care se roagã?”
Pentru a fi perfecte, rugãciunile noastre
trebuie sã fie adevãrate fapte, iar faptele
noastre adevãrate rugãciuni

Aºadar, vineri 16 iulie, Excelenþa Sa Ioan Robu ne-a vorbit
despre importanþa Sacramentului Spovezii ºi al Euharistiei.
Am fost încurajaþi sã mergem la spovadã întrucât acolo îl
putem întâlni pe Isus. Nu trebuie sã ne fie fricã sã ne
mãrturisim pãcatele. Îi spunem lui Dumnezeu ceea ce El deja
ºtie. Totul constã în pãrerea noastrã de rãu ºi în dialogul cu
Isus care ar trebui sã fie unul cât mai sincer. Apoi, foarte
importantã este rugãciunea de mulþumire pentru darul de
iertare pe care ni l-a fãcut. Numai aºa îi putem vedea faþa
milostivã. Datoritã unei spovezi bune obþinem pacea, îl vedem „Da! Vrem sã-L vedem pe Isus!” Aceste cuvinte nu trebuie
pe Isus care iartã ºi îºi reveleazã iubirea infinitã. spuse doar cu buzele, ci ºi cu inima. Cristos ni se va descoperi
în momentul în care cãutarea noastrã este adevãratã,
sincerã, maturã. Nu vom fi dezamãgiþi pentru cã Domnul ne
iubeºte ºi nu aºteaptã decât sã fim sinceri ºi sã ne apropiem
de El prin Sacramentul Spovezii, al Euharistiei ºi prin
rugãciune!
Totodatã, trebuie sã fim foarte atenþi la cei din jurul nostru.
De cele mai multe ori, Isus este în chipul lor! Este în chipul
meu, în chipul tãu, în chipurile noastre!
Aºa cum am spus ºi mai sus, catehezele pe care
le-au þinut ÎPS Ioan Robu ºi PS Cornel Damian i-au luminat
pe tineri cu atât mai mult cu cât, la finalul lor, participanþii au
avut posibilitatea de a le adresa întrebãri ºi bineînþeles a afla

2 nr. 8/2004
rãspunsurile dorite. Parohia „Maica Îndureratã”), pentru prima datã la o întâlnire
Toate aceste lucruri au fost de acest gen, ne-a mãrturisit faptul cã în prima zi a fost destul
aprofundate în discuþiile din de greu sã intre în ritmul alert a celor ce se întâmplau, dar cã
grupurile mici iar apoi concluziile începând cu cea de-a doua zi totul a intrat în normal ºi a fost
(care mai de care mai interesante) extraordinar. Elisabeta Bodeanu (17 ani, Parohia Drobeta
au fost prezentate întregului grup. Turnu Severin) ne-a spus cã tot ceea ce s-a întâmplat între
15-18 iulie la Oratoriul „Sfântul Leonardo Murialdo” a fãcut sã
Dupã-amiaza tinerii au putut aleage
se cunoascã mai bine ºi sã-L caute cu mult mai multã
diferite ateliere la care sã participe. Din
seriozitate pe Isus. La aceastã întâlnire Monica (Brãila) ºi-a
fericire, acestea au fost destul de variate
dat seama cã de o importanþã deosebitã este cãutarea. Ea
încât sã fie pe placul tuturor. Dintre acestea
ne propune sã marcãm traseul pe care îl parcurgem pentru
menþionãm: „Tânãrul ºi vocaþia” - Pr. Daniel Bulai; Mass-media:
ca atunci când vom cãdea sã ne putem ridica. Silviu (Ploieºti)
un risc ºi o bogãþie” - Pr. Liviu Bãlãºcuþi,
considera cã pe toatã durata întâlnirii a contat foarte mult
Sr. Francesca Pratillo ºi Gabriela Lungu; „V rem sã-L vedem
„Vrem
relaþia noastrã cu Dumnezeu ºi cu cei din jur. Ryan Teahan
pe Isus în societate” - Pr. Francisc Ungureanu, Eusebiu Pîrþac;
(27 ani, Noua Zeelandã) a fost foarte impresionat de tinerii
„Sunt tânãr
tânãr.. V reau o familie!” - Dr. Florin Ardelean.
Vreau
pe care i-a întâlnit în
Cei pasionaþi de muzicã au putut învãþa cântece religioase
România ºi de-abia
noi. De acest lucru s-au
aºteaptã sã punã în
ocupat Pr. Daniel Marþiu,
practicã tot ceea ce a
Cristina Nica ºi Roxana
învãþat la aceastã
Rotaru. Padre Paolo a
întâlnire. Padre Paolo
animat atelierul de
(Oratoriul „Sfântul
bansuri învãþându-i pe
Leonardo Murialdo”) a
tineri diverse jocuri.
fost uimit de energia ºi
Madãlina Simon, prin
bucuria participanþilor.
atelierul ei de dansuri
dansuri, a
Pr. Daniel Marþiu
avut grijã ca participanþii
(Parohia „Sf. Francisc
sã fie într-o formã bunã.
de Assisi) considerã cã
Cei cãrora nici una dintre
a fost o întâlnire reuºitã
aceste „oferte” nu le-a
datoritã tinerilor atât de
surâs, cu siguranþã au ales
receptivi ºi dornici de a
sã-ºi petreacã timpul cu Isus, la atelierul Sorei Cornelia, alãturi
învãþa cât mai multe.
de Cristina Mare ºi Toni Stoian: adoraþie în faþa Preasfântului
Într-adevãr, aºa
Sacrament. Trebuie menþionat cã tot în acest timp tinerii care
cum am spus ºi mai sus, totul a fost foarte frumos, cu
simþeau nevoia sã se împace cu Isus o puteau face pentru cã
siguranþã ne-am îmbogãþit spiritual mai mult decât ne-am fi
mulþi preoþi disponibili îi aºteptau la spovadã în locuri special
imaginat. ªi totuºi a rãmas un lucru nespus... Ceva care va
amenajate.
rãmâne întipãrit pentru mult timp în mintea tuturor celor care
Toate activitãþile din timpul zilei au fost încununate de
au fost acolo... Este vorba de cuvintele Maicii Tereza de
Sfânta Liturghie. Episcopul Auxiliar ne-a bucurat cu prezenþa
Calcutta, împãrtãºite nouã de ÎPS Ioan Robu: „Rodul tãcerii
la toate acestea. Inclusiv duminicã, 18 iulie, ne-a fost alãturi
este rugãciunea; rodul rugãciunii este credinþa; rodul credinþei
ºi a mers în procesiune cu noi. Am purtat crucea împreunã.
este iubirea; rodul iubirii este slujirea; rodul slujirii este pacea.”
Crucea: semnul rãscumpãrãrii noastre, cea care ne
Întrucât noi suntem viitorul bisericii, trebuie sã fim un viitor
marcheazã viaþa ºi ne ajutã sã dobândim viaþa veºnicã.
bun! Aºadar, sã-l rugãm pe Dumnezeu ca rodul cãutãrii
noastre sã fie chipul milostiv al lui Isus!
Ce impact a avut Întâlnirea Diecezanã?
Cãutarea de-abia acum începe!
ROXANA ROT ARU
ROTARU
Cristina Nica (19 ani, Parohia „Adormirea
Maicii Domnului”) este de pãrere cã aceastã
întâlnire a fost una reuºitã; cel mai mult i-a
plãcut faptul cã tinerii au participat la
program. Impresionatã de energia ºi
activitatea tinerilor a fost ºi Sora Cornelia
Pivniceru (27 ani, Parohia „Maica Îndureratã”).
S-a bucurat cã unii dintre ei au avut aspiraþii
foarte înalte. Cristina Mare (17 ani, Parohia
„Sfânta Elena”) pentru prima datã la o întâlnire
diecezanã, crede cã astfel de experienþe
trebuie repetate mai des. Mariana Pereºi (27
ani, Parohia Drobeta Turnu Severin) a vãzut
aceastã întâlnire ca pe un prim pas spre calea
cãutãrii lui Isus. Cristian Gabrea (19 ani,

nr. 8/2004 3
Pacea - prioritate în asistenþa spiritualã
a Armatei Române
R. - Cum vedeþi relaþia religie – apãrarea þãrii concretizatã în funcþia pe
Invitatul Revistei noastre este
care o aveþi?
pãrintele FLORIN BUHALEA.
F.B. - Activitatea mi-o desfãºor în cadrul M.Ap.N. – Statul Major General
S-a nãscut în data de 9
într-o structurã ecumenicã din care fac parte preoþi ortodocºi, reprezentantul
martie 1971 în oraºul
Alianþei Evanghelice din România ºi eu, ca preot catolic. Armata, ca ºi
Dãrmãneºti – Bacãu. A absolvit
Biserica, sunt instituþii a politice reprezentând douã coloane de stabilitate
Liceul de Chimie din Oneºti ºi
ale societãþii. Ambele slujind comunitatea, fiecare dupã specificul ei
seminarul din Iaºi fiind hirotonit
bineînþeles, se completeazã reciproc. Armata este constituitã în mare parte
preot în 1998. ªi-a început
din creºtini care au nevoie de asistenþã spiritualã. Biserica are funcþia de
activitatea pastoralã în oraºul Constanþa. A
echilibru în cadrul activitãþii specifice care se desfãºoarã în armatã, funcþie
continuat sã lucreze în Bucureºti în parohia
care se concretizeazã în momentul când militarii sunt departe de familii ºi
Sfânta Cruce, timp în care ºi-a dedicat o parte
chiar de þarã, adicã cei care se aflã în teatre de operaþie: Irak, Afganistan,
din activitate predând cursuri de Ecleziologie în
Kosovo etc.
cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic
Biserica ºi armata nu reprezintã douã forþe antagonice deoarece
Sfânta Tereza. Începând cu anul 2000 a fost
ambele se ghideazã dupã un cod de legi care se respectã, ambele au în
numit capelan militar având ca responsabilitate
atenþie persoana, ambele încearcã sã-ºi aducã propriul aport societãþii
pastoraþia militarilor din armata românã. În
din care fac parte.
momentul de faþã îºi desfãºoarã activitatea în
R. – Cum aþi ajuns sã vã desfãºuraþi activiatea în cadrul armatei române?
cadrul Secþiei de Asistenþã Religioasã din Statul
F.B. - S-a impus ca o necesitate a perioadei respective. Sã nu uitãm cã
Major General M.Ap.N.
datoritã politicii comuniste în anul 1948, activitatea preoþilor militari a fost
interzisã. Dupã 1989 s-a impus problema asistenþei religioase în rândurile
militarilor. În anii 90 a existat câte un reprezentant din fiecare cult care
LOURDES - Pelerinaj la Regina pãcii acorda asistenþã spiritualã în mod voluntar, voluntariat care s-a desfãºurat
de-a lungul a 10 ani, pânã când a apãrut Legea 195/2000 privind
În fiecare an, în luna mai se organizeazã un organizarea ºi funcþionarea clerului militar. Începând cu 1 ianuarie 1994
pelerinaj militar internaþional la care participã s-a înfiinþat Compartimentul de asistenþã religioasã, aparþinând Direcþiei
militari catolici ºi nu numai, din aproximativ de Culturã. Din mai 1996, aceastã structurã a fost mutatã în cadrul
35 de þãri. Departamentului de Politicã ºi Apãrare, iar de la 1 ianuarie 2000
În acest an au fost prezenþi la Lourdes funcþioneazã în cadrul Statului Major General.
aproximativ 45 000 de militari la cel de-al R. - Cum percep tinerii militari ºi în general personalul încadrat în armatã
46-lea pelerinaj. implicarea Bisericii în activitatea pe care o desfãºoarã?
F.B. - Dacã mã refer la tineri, ei sunt o generaþie cu perspective spirituale.
Cred cã viitorii ofiþeri, având preotul în mijlocul lor, vor putea avea de câºtigat.
Ei sunt deschiºi faþã de valorile creºtine, lucru pe care l-am constatat prin
interesul viu pe care-l au faþã de acestea.
R. - Ce alte activitãþi pastorale desfãºuraþi în arhidiecezã?
F.B. - Pe linie bisericeascã sunt subordonat Arhiepiscopului Ioan Robu.
Particip la viaþa arhidiecezei ca orice alt preot, la momentele de rugãciune,
la celebrãri ecumenice, conferinþe, sãrbãtori religioase ºi militare.
R. - Aveþi contacte ºi cu alte episcopii din România? ªi în ce constau
ele?
F.B. - Existã o permanentã colaborare cu toate episcopiile, mai ales cu
cele catolice, atât prin corespondenþã cât ºi prin participãri ocazionale cu
prilejul unor activitãþi care se desfãºoarã în cadrul acestora.
Iniþiatorii pelerinajelor militare la Lourdes
R. - Ce planuri aveþi?
au fost militari care au avut parte de ororile F.B. - O mare dorinþã de a mai fi ºi alþi preoþi militari ºi în mod special
celui de-al doilea rãzboi mondial. repartizaþi în unele regiuni ale þãrii cum ar fi Moldova ºi Transilvania, care
Cristos este stânca mea, aceasta a fost tema sã se ocupe de asistenþa spiritualã a militarilor români. De asemenea,
pelerinajului din acest an. intenþionez sã culeg material pentru a realiza un scurt istoric al activitãþii
Acest pelerinaj are o strânsã legãturã cu preoþilor militari în perioada rãzboaielor mondiale.
rolul Fecioarei Maria în propovãduirea pãcii ºi Þin sã menþionez cã preotul oferã asistenþã pentru toate categoriile de
a toleranþei în lume. Este o exigenþã a timpului vârstã existente în armatã, indiferent de confesiune ºi de pregãtire, mesajul
ca ºi cei care nu fac parte din rândurile armatei sãu fiind o invitaþie la rugãciune pentru pace, toleranþã ºi respect.
sã se roage pentru pacea lumii. În dialog cu MARIA CARLA GRAUR

4 nr. 8/2004
Communio
Dragii mei cititori,
Doresc sã împart cu voi
bucuria pe care am trãit-o în
sãrbãtoarea Sfintei Ana, zi în
care eu, Anca Mãrtinaº ºi
Gabriele Giulimondi ne-am unit în sacramentul cãsãtoriei.
Sfânta Liturghie a fost celebratã la sanctuarul marian
Madonna del Divino Amore (Sfânta Fecioarã a Iubirii
Divine) – Roma – de cãtre Mons. Anton Lucaci, împreunã
cu preoþii Francisc Ungureanu ºi Liviu Bãlãºcuþi.
„Minunile mele se întâmplã ziua”, scria un poet, iar
eu, parafrazându-l, aº spune cã minunile mele se
întâmplã dimineaþa. ªi ºtiþi de ce? Pentru cã le încredinþez
Preacuratei, numitã în Litania lauretanã: Stella matutina
(Steaua dimineþii).
A voastrã,
ANCA MÃRTINAª GIULIMONDI

Redacþia Actualitãþii Creºtine îi însoþeºte pe Anca ºi pe
Gabriele la începutul acestui drum, cu rugãciunea ºi cu
vii speranþe: spre „darurile cele mai înalte”… ºi spre acea
cale „cu mult mai presus” despre care vorbeºte sfântul
Primiþia Paul în prima Scrisoare adresatã Corintenilor : Iubir
este îndelung rrãbdãtoare
ãbdãtoare
ãbdãtoare,, este binevoitoare…
ea
Iubirea

Pãrintelui Sebi
Universul copilãriei în stil salesian
O sãrbãtoare de prieteni a fost primiþia Pãrintelui Sebi. El Cel mai frumos ºi incitant moment din cadrul Oratoriului salezian
însuºi a dorit sã fie astfel – a spus-o direct, în cuvântul de din Constanþa este în luna iulie, când se organizeazã Vara Împreunã,
mulþumire, adresându-se participanþilor la prima sa Sfântã la care participã copii de la 8 la 14 ani. Patru sãptãmâni de zile copiii
Liturghie, celebratã duminicã, 5 iulie, la ora 10.30, în sunt antrenaþi într-o crescândã febrã a concursurilor ºi a
Catedrala Sfântul Iosif. campionatelor, dar ºi a activitãtilor artistice: picturã pe gips, pe zid,
Ecoul acestui început de drum a multiplicat rezonanþa brãþãri, chitarã, dansuri, teatru, clowni etc. Se organizeazã douã ieºiri
misterioasã a prezenþei Prietenului de care are nevoie orice pe sãptãmânã: o zi în excursie, iar în altã zi la plajã. ªi pentru ca
suflet, astãzi. Preotul, in persona Christi, ne descoperã prietenia sãptãmâna sã se termine mai frumos, vinerea seara sunt chermaþi
lui Dumnezeu, el însuºi o experimenteazã într-un mod pãrinþii copiilor ºi invitaþii la momentele pregãtite de fiecare echipã
copleºitor. Cãci darul preoþiei este mereu mai mare decât de-a lungul sãptãmânii, iar întreaga atmosferã emanã entuziasm
rãspunsul pe care-l cere, aºa cum mãrturiseºte în ºi bucurie. În fiecare an, activitatea se orienteazã dupã o anumitã
impresionanta sa carte de amintiri Ioan Paul al II-lea, Dono e temã, iar vara 2004 s-a numit Dominic Savio, micul salesian devenit
mistero (Dar ºi mister): “Darul este întotdeauna mai mare! ªi sfânt la 15 ani.
este frumos sã fie astfel. E frumos ca un om sã nu poatã spune Aceasta este Vara Împreunã, acesta este Oratoriul din Constanþa,
vreodatã cã a rãspuns din plin darului. Este un dar ºi în acelaºi un loc în care copiii învaþã sã iubeascã viaþa, cu inima deschisã Celui
timp o datorie: mereu!”. ce le-a dãruit-o: Dumnezeu.
Mãrturia papei, la 50 de ani de preoþie (în 1996), se adaugã Corespondenþi: Andrei Munteanu ºi Pr Pr.. Gilbert
atâtor altor mãrturii despre vocaþia sacrã, care emoþioneazã Iavorschi.
ºi entuziasmeazã. Cu astfel de gânduri a însoþit pãrintele
profesor Claudiu Dumea prima Jertfã celebratã de fostul
seminarist.
Într-adevãr – ºi ne întoarcem la mãrturia Papei: “în stratul
sãu cel mai profund, fiecare vocaþie sacerdotalã este un mare
mister, este un dar care îl depãºeºte infinit pe om. Fiecare
dintre noi, preoþii, experimenteazã acest lucru în mod clar,
în toatã viaþa sa.”
Îi mãrturisim, la rândul nostru, pãrintelui SEBASTIAN
LUCACIU, extinzând aceste gânduri ºi la adresa celorlalþi doi
noi preoþi care vor sluji în dieceza noastrã, PETRICÃ BOROª ºi
AUGUSTIN CADAR, sentimentele unei frumoase, durabile ºi
recunoscãtoare prietenii.
ACTUALIT
ACTUALITA ATEA CREªTINÃ

nr. 8/2004 5
2004 – un “An Internaþional al Familiei”
UNIVERSUL FFAMILIEI
AMILIEI

cere o “strategie” pe mãsurã
Europa viitorului: aceasta. În zona bãtrânului continent, Comisiei Europene
i-ar reveni misiunea de a propune obiectivele acestei
regiunea strategii. Pentru aceastã dezbatere, episcopatele Europei au
fãcut o serie de propuneri privind ajutorul acordat familiilor
cea mai favorabilã familiei pentru ca acestea sã se poatã ocupa mai bine de propriii
bãtrâni, reglementãri ºi politici mai favorabile copiilor (servicii
Conform unui studiu publicat de Eurobaromètre, în 1996
acordate familiilor, concedii plãtite corespunzãtor etc.), legi
ºi actualizat, de curând, majoritatea europenilor afirmã cã
care sã promoveze cãsãtoria ºi îmbunãtãþirea sistemelor
viaþa de familie este lucrul cel mai important al vieþii lor,
de educaþie a copiilor, promovarea unor legãturi mai strânse
factorul esenþial al bunãstãrii proprii. Pe de altã parte, tot
între generaþii, ajutor statal pentru familii cu nevoi speciale,
conform unor studii sociologice, europenii considerã cã
mai mare reprezentativitate a familiilor în viaþa publicã.
sentimentul fericirii, al împlinirii, nu depinde în mod absolut
de creºterea constantã a propriilor venituri. De asemenea,
se observã o insatisfacþie, o stare de neîmplinire, ºi anume
E nevoie de o nouã mentalitate
aceea de a nu avea copii sau de a avea prea puþini copii. O recomandare a Papei Ioan Paul al II-lea este deosebit de
Iar printre cauzele detectate, privind aceastã situaþie, se interesantã în privinþa unei noi mentalitãþi asupra familiei:
numãrã ºi instabilitatea familiei. Pornind de la aceste “serviciul adus de mame în cadrul familiei, precum ºi cel adus
realitãþi, Comisia Episcopatelor din þãrile Comunitãþii de taþi, sã fie considerat ca o contribuþie la binele social comun,
Europene a emis un document prin care recomandã politici recunoaºtere care sã implice ºi aspectul economic”. Este
la nivel continental, care sã sprijine viaþa de familie (“O necesarã o nouã mentalitate, care sã aprecieze valoarea
strategie familialã pentru Uniunea Europeanã”). Existã o familiei ºi a muncii din cadrul ei. O mentalitate care sã punã
îngrijorare de ordin demografic care sporeºte urgenþa pe picior de egalitate activitãþile din cadrul familiei cu cele de la
acestor mãsuri – bãtrânul continent “îmbãtrâneºte” cu paºi serviciu.Timpul ar avea astfel o nouã configuraþie, favorabilã
acceleraþi, se nasc din ce în ce mai puþini copii, iar pe de familiei ºi în egalã mãsurã eficienþei sociale.
altã parte bãtrâneþea devine din ce în ce mai nesigurã (a
fost suficientã, în acest sens , o perturbaþie de climã – valurile
de cãldurã din vara trecutã – pentru revelaþii uimitoare :
singurãtatea bãtrânilor a condus la moartea multora dintre
ei, lipsiþi de ajutor în aceste condiþii).Trebuie întãritã familia,
singura “instituþie” care asigurã în mod fericit sãnãtatea
“vârstelor extreme” copilãria ºi bãtrâneþea, familia fiind
“comunitate de iubire” ºi de solidaritate fundamentalã.
Documentul episcopatelor aratã cã familia a devenit
alarmant de slabã ºi cã are nevoie de susþinere.“Strategia
de la Lisabona” a Uniunii Europene vizeazã un obiectiv
ambiþios: Europa sã devinã pânã în 2010 regiunea cea mai
competitivã din lume. În acest sens, creºterea în termeni
economici (productivitatea ºi produsul naþional brut) este
unanim recunoscutã. Dar este completatã de obiective
sociale ºi de mãsuri de apãrare a mediului. Aceeaºi strategie Un gând din partea familiilor
elaboratã la adunarea continentalã de la Lisabona remarcã
Discutând aceste propuneri cu diferite familii, concluziile
faptul cã un puternic “capital uman ºi social” este condiþia
nu au întârziat sã aparã. Cãci într-adevãr, este entuziasmant
esenþialã a dezvoltãrii. Nu se face însã nici o menþiune
sã vezi cã nu existã indiferenþã faþã de problemele cu care
importantã la adresa familiei. Documentul episcopatelor
se confruntã soþii, mamele, taþii, copiii... Sau, cel puþin, cã
europene aduce aceastã completare necesarã pe care o
existã prieteni ai familiei. Familiile însoþesc aceste intervenþii
propune Uniunii spre perfecþionarea “Strategiei de la
cu speranþa cã ele se vor face auzite ºi bine recepþionate ºi
Lisabona”: scopul esenþial al acestei strategii sã fie ca pânã
cã rezultatele nu vor întârzia sã aparã. Dar desigur, nu este
în 2010 Europa sã devinã regiunea cea mai favorabilã
suficientã speranþa. Autorii ºi realizatorii acestor politici
familiei, pe plan mondial.
aparþin ei înºiºi unor familii, deci propriile demersuri în
În întâmpinarea intenþiilor ONU sprijinul instituþiei familiei pot fi adânc motivate, iar pe de
altã parte, fiecare familie, la rândul ei, are libertatea ºi
Naþiunile Unite declarând anul 2004 An al Familiei, ar menirea de a-ºi cultiva responsabilitatea nu numai pe plan
putea concentra mai multe energii ale “bunãvoinþei” ºi intern, ci ºi în forul public.
“interesului” faþã de problemele cu care se confruntã MARINA FARA

6 nr. 8/2004
Dumnezeu ºi-a fãcut lãcaº în inimile noastre

ANUL P
La întrebarea ”unde este i-o face lui Abraham la Stejarul din Mambre Gn 18,1-33), fie

PASTORAL
ASTORAL LUNÃ DE LUNÃ
Dumnezeu?”, Catehismul Papei în spaþiul sacru în care se aflã Domnul (ex. urcarea lui Moise
Pius al X-lea dã acest rãspuns: pe Muntele Sinai; dialogul dintre Dumnezeu ºi Moise în
Dumnezeu este în cer, pe Cortul Alianþei; Zaharia ºi mesajul Îngerului în Templu, în
pãmânt ºi în tot locul. Ne amintim timpul tãmâierii din Sfânta Sfintelor). În toate aceste
de acest lucru de la pregãtirea împrejurãri Dumnezeu marcheazã viaþa omului, sau altfel
pe care am fãcut-o pentru Prima spus, divinul atinge, lasã urme în om.
Sfântã Împãrtã-ºanie. În virtutea Prin întruparea lui Isus însã, Dumnezeu pãtrunde
acestei învãþãturi, putem spune întreaga naturã umanã. Natura umanã devine locul sacru
cã întreaga naturã creatã este al lui Dumnezeu. Cristos este templul cel nou ºi adevãrat al
locul prezenþei lui Dumnezeu lui Dumnezeu: “Eu voi dãrâma templul acesta fãcut de mâini
sau casã a lui Dumnezeu. omeneºti ºi-n trei zile voi ridica un altul care nu va fi fãcut de
Prezenþa universalã a lui mâini omeneºti” (Mc 14,58). În acest caz Cristos “vorbea
Dumnezeu este confirmatã de mesajul revelat al Sfintei despre templul trupului sãu” (In 2,20), iar noutatea acestui
Scripturi ºi de învãþãtura dintotdeauna a Bisericii. Revelaþia fapt este covârºitoare: prin Cristos, cade zidul despãrþitor
face cunoscut însã ºi faptul cã Dumnezeu, în relaþia sa cu dintre Dumnezeu ºi om, viaþa omului este impregnatã ºi
omul, desemneazã anumite locuri ºi spaþii care sunt sacre, înnobilatã de prezenþa continuã a lui Dumnezeu.
tocmai datoritã prezenþei ºi manifestãrii Sale sensibile. Astfel, Încorporaþi fiind în Cristos, prin moartea ºi învierea
Abraham ºi ceilalþi patriarhi ai Vechiului Testament înãlþau rãscumpãrãtoare, toþi oamenii sunt chemaþi sã devinã
altare (pietre de altar), ca semne de aducere aminte, cã într- temple ale lui Dumnezeu, în calitate de membre ale Trupului
un anumit loc Dumnezeu s-a fãcut prezent ºi le-a comunicat Mistic al lui Cristos. Pãcatul ºi moartea nu mai pot þine omul
un anumit mesaj. Moise, în dorinþa de a se apropia de rugul în stãpânire. Acum el poate sã trãiascã descãtuºat de orice
arzând, trebuie sã-ºi scoatã sandalele din picioare, pentru robie ºi sã lucreze la împlinirea visului primordial: acela de
cã locul pe care pãºea era un loc sfânt (cf. Ex 3,5). Muntele a fi ca Dumnezeu (cf. Gn 3,1-7).
Sinai, Muntele Alianþei, este Muntele Sfânt ºi nimeni nu poate
urca pe el sau nu se poate atinge de poalele lui, nici om, nici Biserica,
animal, fãrã sã moarã. Doar Moise, slujitorul Domnului poate
sã urce pe acest munte pentru a sta de vorbã cu Dumnezeu templu viu al lui Dumnezeu
ºi pentru a primi Tablele Legii (cf. Ex 19-20). Toþi cei reînnoiþi în Cristos formeazã noul popor al lui
Dumnezeu. Cu aceºtia, Dumnezeu este mereu prezent: “Iatã
Dumnezeu eu cu voi sunt pânã la sfârºitul veacurilor” (cf Mt 28,19).
Prezenþa lui Dumnezeu cu noul popor, Biserica, este activã,
în mijlocul poporului dinamicã. Prin botez, Dumnezeu ºi-a stabilit locuinþa Sa în
Alianþa de la Sinai reprezintã un moment decisiv în sufletul fiecãrui creºtin ºi din acel moment dinamismul
apropierea dintre Dumnezeu ºi om. Cortul Alianþei, în care prezenþei lui Dumnezeu constã în a comunica omului viaþa
se afla Arca cu cele douã Table ale Legii, devine loc privilegiat sa divinã. Toate mãdularele Trupului Mistic al lui Cristos pot
al prezenþei lui Dumnezeu, loc accesibil al dialogului cu Cel beneficia de seva vieþii divine ºi toate împreunã constituie
Preaînalt. Chiar dacã în continuare doar Moise avea acces noul templu al lui Dumnezeu. Mijloacele speciale de har,
la întâlnirea cu Dumnezeu, de roadele acestei întâlniri sau de viaþã divinã, pe care Cristos le-a pus la dispoziþia
beneficia întregul popor ales, iar în chipul strãlucitor al lui Bisericii sunt sacramentele, iar printe acestea exceleazã în
Moise, poporul avea confirmarea vizibilã a mãreþiei mod deosebit Euharistia.
Dumnezeului lor. Celebratã în bisericã (înþeleasã ca spaþiu sacru al prezenþei
Pedagogia apropierii ºi a prezenþei în mijlocul poporului lui Dumnezeu) sau în naturã (marea casã a lui Dumnezeu),
continuã pe tot parcursul Vechiului Testament, iar semnul Euharistia face sã se dezvolte Biserica, poporul lui Dumnezeu,
concret al acesti apropieri ºi prezenþe este þara fãgãduitã, reîmprospãtând energiile ei de viaþã cu însãºi esenþa vieþii
pe care Domnul o dã drept moºtenire poporului sãu; este, divine, iubirea . Coeziunea internã, unitatea membrelor
apoi, templul de la Ierusalim, casa lui Dumnezeu ºi Trupului Mistic al lui Cristos este datã, aºadar, de Euharistie,
fãgãduinþa fãcutã lui David cu privire la sceptrul de domnie, darul special fãcut de Dumnezeu sufletelor. “Ce este, aºadar,
care nu se va îndepãrta de la casa sa, prin mlãdiþa – Mesia aceastã pâine? – se întreba Sf. Ioan Gurã de Aur – Este Trupul
– care va ieºi din tulpina lui Iese (cf. Is 11,1). lui Cristos. Ce devin aceia care îl primesc? Trupul lui Cristos;
nu mai multe trupuri, ci un singur trup. Într-adevãr, dupã cum
Prin Cristos, Dumnezeu pîinea este una singurã, deºi este fãcutã din multe boabe de
grâu care, deºi nu sunt vizibile, se gãsesc în ea, astfel încât
pãtrunde natura umanã diferenþa lor dispare din cauza unirii lor desãvârºite, la fel
Pânã la venirea lui Isus, Sf. Scripturã vorbeºte de vizite suntem noi uniþi unii cu alþii ºi suntem uniþi toþi împreunã în
sau întâlniri ale lui Dumnezeu cu omul, ce au loc fie în Cristos” (PG 61, 200), templul cel viu al lui Dumnezeu.
ambientul în care trãieºte omul (ex. vizita pe care Domnul Pr
Pr.. VENIAMIN AENêOAEI

nr. 8/2004 7
Nu încerca sã faci din tine o capodoperã,
LECTURI

ci un instrument de fericire
VL ADIMIR GHIKA
VLADIMIR
Una dintre cele mai Moldova, hrãnit la literele franceze, devenit preot al Bisericii
bune biografii consacrate catolice romane ºi comisionar al tuturor operelor pioase,
lui Vladimir Ghika, cel pe evocã la toate rãspântiile milei imaginea unui sfânt Nicolae
care Papa Pius al XI-lea îl în stil modern, rezistent la toate intemperiile, curios de toate
numea cu afecþiune lucrurile ºi informat de toate, bucuros sã treacã, în numele
„marele vagabond apos- sãracilor lui Cristos, peste regulamentele ºi barierele
tolic“, este cartea scrisã de sistemelor ºi ale egoismului oamenilor, aspru cu sine însuºi
Élisabeth de Miribel ºi ºi grãbit sã aducã un remediu potrivit oricãrei mizerii“.
care poartã titlul sugestiv „Programul“ spiritual reflectat în activitatea neobositã a
– MEMORIA TTÃ ÃCERILOR *.. Monseniorului Ghika poate fi sintetizat astfel: liturghia
Structuratã în 11 capitole, aproapelui – teologia nevoilor – cãutarea preferinþelor lui
cartea schiþeazã uluitorul Dumnezeu. De la aceste exigenþe nu avea sã se abatã
parcurs spiritual al uneia niciodatã, pânã la moarte.
dintre cele mai enigmatice O laturã importantã a preocupãrilor sale a constituit-o
ºi mai puternice persona- întotdeauna unitatea Bisericii. „[S]e strãduieºte sã promoveze
litãþi pe care le-a cunoscut cunoaºterea reciprocã între catolici ºi ortodocºi. Prin originile
istoria Bisericii în veacul al sale, dubla sa culturã, relaþiile pe care le are, el apare ca un
XX-lea: nãscut în 1873 la simbol viu al uniunii dintre Orient ºi Occident“, scrie Élisabeth
Constantinopol, nepot al ultimului domnitor al Moldovei de Miribel.
(Grigore Ghika al X-lea), botezat ortodox, crescut ºi educat în A cãlãtorit enorm, ducând mesajul evangheliei pe toate
Franþa, având studii diverse ºi strãlucite (drept, litere, filozofie, paralelele ºi meridianele globului: Bucureºti, Paris, Sidney,
medicinã), convertit „oficial“ la credinþa catolicã la 13 aprilie Dublin, Buenos Aires, Budapesta, Manilla, Bruxelles, Tokio,
1902, licenþiat în filozofie scolasticã ºi doctor în teologie (1905), Varºovia, Roma, Auberive, Villejuif, Copenhaga.
fondator al primelor opere catolice de caritate din România – Dintre cuvintele sale, smerite ºi pãtrunzãtoare, am ales
„Comunitatea Fiicelor Caritãþii ale Sfântului Vincenþiu de Paul“, trei, deloc întâmplãtor îmbrãþiºate de o ironie caldã ºi
hirotonit preot la 7 octombrie 1923, fondator al Comunitãþii luminoasã: întrebat de ce s-a convertit la catolicism, Vladimir
Fraþilor ºi Surorilor Sfântului Ioan, Vladimir Ghika se întoarce Ghika rãspunde prompt: „Pentru a deveni mai ortodox“; aflând
în þarã în 1939, este arestat în noiembrie 1952 ºi judecat de cã prietena unei prietene se aflã în dificultate la Copenhaga,
un tribunal al guvernului comunist român în 1953, moare în Monseniorul nu ezitã: „Trebuie sã plec în curând la Varºovia,
închisoare, la 17 mai 1954, din cauza torturilor ºi a frigului. voi face un mic ocol prin Copenhaga“; ºi un gând frumos ca
Despre aceastã figurã excepþionalã dau mãrturie prietenii o rugãciune: „Ceea ce este greu nu este sã-l gãseºti pe
ºi cunoscuþii sãi, de la simpli anonimi la personalitãþi ale vieþii Dumnezeu, ci sã-l pierzi, pentru cã el se aflã pretutindeni“.
culturale europene: Jacques Maritain, Paul Claudel, Francis Despre suferinþã ºi iubirea lui Dumnezeu, cel care avea
Jammes, Suzanne Marie Durand, sora Pucci, Jean Daujat, sã fie martirizat în închisorile comuniste scrie aceste cuvinte
Alex Ceslas Rzewuski, Jean Mouton, pr. Chorong, Albert premonitorii ºi decisive: „Se suferã proporþional cu dragostea
Besnard, Yvonne Estienne º.a. pe care o ai. Capacitatea de a suferi este în noi aceeaºi cu
Ceslas Rzewuski, un artist aflat în plinã glorie, ducând o capacitatea de a iubi. Este, într-un fel, umbra ei arzãtoare ºi
viaþã mondenã strãlucitoare ºi libertinã, îºi aminteºte de teribilã. […] Dumnezeu vegheazã, Dumnezeu vegheazã. Este
Vladimir Ghika aºa cum l-a perceput atunci când s-au întâlnit marele veghetor al tuturor nopþilor – nopþi ce sunt pentru el
prima oarã: „Nu era prea înalt, dar avea un cap minunat. nopþi îngrozitoare, nopþile minþii, nopþile inimii, nopþile naturii
Pãrul sãu lung, alb ca inul, îl aureola; cobora pânã pe umeri umane, nopþile rãului al cãrui întuneric coboarã în orice
ºi, instinctiv, te gândeai la chipul lui Isus aºa cum este descris moment asupra omenirii îndurerate. Cine ar putea spune cu
în primele capitole din Apocalips. Barba era albã, la fel câtã iubire ne vegheazã? Aceastã iubire are un nume ºi o
sprâncenele foarte stufoase, ca niºte semne de întrebare pe calitate. Este o iubire infinitã“.
deasupra ochilor, a cãror expresie de bunãtate ºi chiar de „Memoria tãcerilor“ este o carte ce risipeºte tãcerea care
tandreþe m-a fãcut imediat sã mã simt în largul meu; totul la s-a aºternut asupra vieþii ºi a morþii unui om excepþional:
el respira bunãtate ºi ospitalitate“. Rezultatul acestei întâlniri? Monseniorul Vladimir Ghika – prinþ, preot ºi martir.
Nu doar spovada generalã a unui „recalcitrant“, ci ºi ANA-MARIA BOTNARU
abandonarea, curând dupã aceea, a vieþii artistice ºi
mondene pentru a îmbrãca haina dominicanã ºi a deveni
pãrintele Ceslas. * Élisabeth de Miribel – „Memoria tãcerilor“
Jacques Maritain face portretul prinþului Vladimir Ghika în (Vladimir Ghika 1873-1954)
aceste cuvinte: „[A]cest nepot al ultimului domnitor din Ed. ARCB, 2004; 171 p.

8 nr. 8/2004
l

PAGINA MICULUI PRINÞ
m u
r â
T ã uin,tei
gã d

U n cocoº, un ºoarece, un motan ºi un câine, sãtui de viaþa
la þarã ºi de traiul anonim într-o ogradã prãfuitã, s-au
gândit sã plece, împreunã, spre un tãrâm al fãgãduinþei.
Cum îºi imaginau ei acest þinut? Diferit unul de celãlalt, fiecare
dupã felul trebuinþelor sale. Pentru cocoº era un þinut în care
ploua zi ºi noapte cu grãunþe de porumb; pentru ºoarece era un
lanþ de munþi de caºcaval, în care el trebuia sã sape, cu propriii
dinþi, tunele; pentru motan era un þinut cu cascade de lapte ºi
lacuri de smântânã, iar câinele îºi imagina o grãdinã uriaºã în
care creºteau cârnãciori, costiþe afumate ºi fripturi la grãtar.
Deºi diferite, peisajele mirifice ale celor patru visãtori aveau,
totuºi, ceva în comun. Fiecare se imagina singur ºi stãpân absolut
al þinutului fãgãduinþei. Motanul nu se putea închipui împãrþind
laptele cu câinele, aºa cum nici câinele nu intenþiona sã-i dea
motanului sã guste din imaginarii lui cârnãciori. Cocoºul n-avea
nici un chef sã-i dea ºoarecelui niscaiva grãunþe din grãmezile
lui uriaºe, aºa cum nici ºoarecele nu-ºi imagina sã dea vreunuia
din preþiosul lui caºcaval.
ªi, în timp ce mergeau ei aºa, prinºi de dorinþele lor egoiste,
prin nu ºtiu ce întâmplare misterioasã, li se împlinirã visurile.
Fiecare ajunse sã trãiascã singur în câte un þinut mirific, care era
exact aºa cum ºi-l imaginase.
Aþi putea crede cã povestea s-a încheiat, dar nu este aºa.
Dupã o sãptãmânã de „trai pe vãtrai”, adicã de viaþã uºoarã ºi
lipsitã de griji, cei patru erau complet nefericiþi ºi gata, gata
sã-ºi dea duhul de supãrare. Cocoºul nu se mai atingea de nici
o grãunþã, ºoarecele nu mai gusta nici o fãrâmã de caºcaval,
motanul nu mai voia nici o picãturã de lapte, iar câinele nu mai
suporta nici mãcar mirosul de cârnaþi. S-ar spune cã erau sãtui,
dar nu-i aºa. Tristeþea ºi singurãtatea îi omorau cu zile ºi ajunserã
astfel la înþelepciunea de a-ºi spune fiecare: „La ce-mi foloseºte
cã am ajuns pe tãrâmul fãgãduinþei dacã n-am cu cine sã împart
bucuria de a mã afla aici? Aº renunþa voios la pãmântul visurilor
mele, în schimbul bucuriei de a fi din nou împreunã cu ceilalþi”.
ªi, cât ai clipi din ochi, dorinþa lor curatã ºi sincerã deveni
realitate.
Aºa se trezirã toþi patru în ograda prãfuitã de unde plecaserã.
Erau adunaþi în jurul unui castron cu lapte ºi mãmãligã ºi, curios
lucru, mâncau împreunã din acelaºi blid, bucurându-se mai mult
pentru îmbucãtura celuilalt decât pentru cea proprie.
La acest moment minunat fu martor ºi Petre, stãpânul curþii,
un þãran aspru ºi nemilos, care rãmase împietrit de uimire în
faþa celor patru necuvântãtoare. ªi, din ziua aceea, oamenii
vãzurã la el o schimbare a cãrei cauzã n-o pricepeau. Din
zgârcitul satului, Petre ajunse om cumsecade, milos ºi cu darul
dãrniciei.
Ei, nebãnuite sunt cãile Domnului... Se mai întâmplã sã înveþe
ºi omul de la necuvântãtoare, cã doar nu degeaba i-a fost dat
sã împartã pãmântul cu acestea.
Desene de ANDREI COZMA, clasa a IV-a
IV-a ANCA MÃRTINAª GIULIMONDI

nr. 8/2004 9
„Biseric
În anul 1992, ÎPS dr. Ioan Robu, Ar
a dispus începerea formalitãþilor pentr
o grãdiniþã. Terenul a fost concesiona
terminat, cu toate avizele ce se impune
fost construite biserica, grãdiniþa ºi c
pãrintele Dominic Hârja.
Pe teritoriul parohiei Adormirea M
Legio Mariae.

Gloria tibi, Domine! (Mãrire þie, Doamne!)
Cu aceste cuvinte, scrise pe frontispiciul ei, biserica Adormirea Maicii
Domnului, din Drumul Taberei, îºi întâmpinã enoriaºii ºi vizitatorii. Aceste
cuvinte vor, parcã, sã aminteascã tuturor acelora care trec pragul bisericii
de datoria de a-l preamãri fãrã încetare pe Dumnezeu pentru darul
minunat fãcut comunitãþii catolice din Drumul Taberei: un lãcaº sfânt.
Mi s-a întâmplat, de multe ori, sã aud în jurul meu oameni care se
lamentau, spunând cã în paisprezece ani de la cãderea comunismului
nu s-a fãcut mai nimic în România. Afirmaþie exageratã, în opinia mea.
Este adevãrat cã se putea face mai mult, dar nu putem nega sau trece
cu vederea multe lucruri bune care s-au fãcut în aceºti ani ºi pentru
care trebuie sã-i aducem laudã ºi preamãrire Domnului. Sã ne gândim numai la câte biserici,
case parohiale, ºcoli, grãdiniþe ºi alte edificii au fost ridicate în parohiile noastre în aceºti ani. Toate
acestea sunt chiar nimic? Unul dintre aceste exemple este ºi biserica Adormirea Maicii Domnului,
cunoscutã ºi sub numele de Biserica din Drumul Taberei. De fapt, dupã cum aþi citit ºi în istoric, nu
este vorba doar de o bisericã, ci de un complex format din bisericã, grãdiniþã ºi casã parohialã.

La Bisericã, la fel ca în familie
Împreunã cu pãrintele paroh Dominic Hârja ºi cu câþiva enoriaºi, am încercat sã facem o
„radiografie” a acestei comunitãþi. La întrebarea: „ce cuvânt caracterizeazã cel mai bine comunitatea
din Drumul Taberei?”, toþi interlocutorii au rãspuns: „familia”. Cum se explicã aceastã afirmaþie
unanimã? Pãrintele Hârja spune: „Acum ei ºtiu cã biserica este a lor ºi vor sã facã ceva pentru ea”.
„Este biserica noastrã, am vãzut-o crescând sub ochii noºtri, am fost aici de când s-a pus prima
cãrãmidã”, afirmã cu multã satisfacþie doamna Vera Zbarcea, care vede în pãstorul comunitãþii
„un preot cu har”. „Pãrintele”, continuã ea, „ne-a arãtat drumul spre lectura biblicã, prin catehezele
pe care le face cu noi, vârstnicii. Ne vorbeºte mult despre porunca iubirii”.
Aº fi putut lãsa deoparte aprecierile credincioºilor la adresa pãrintelui, alegând sã vorbesc mai
mult despre comunitate, dar cred cã nu este mai puþin important preotul, liantul dintre credincioºi,
cel de care depinde comuniunea ºi armonia unei comunitãþi, la fel ca într-o orchestrã în care
dirijorul face consonanþa.

Preoþia te învaþã sã rãzbaþi
Din datele prezentate mai sus, vedem cã acest complex
din Drumul Taberei a fost ridicat într-un timp destul de scurt,
lucrãrile au început în anul 1995 ºi s-au terminat în 1999, dar
aceasta nu înseamnã cã totul a mers ca pe roate. Au fost destule probleme. De exemplu, situaþia
cea mai grea, prin care pãrintele Hârja a trebuit sã treacã, a fost chemarea, de patru sau cinci
ori, în instanþã. Pe scurt, firma de construcþii nu a executat bine lucrarea, cauzã pentru care
pãrintele a refuzat plata facturii prezentatã de firmã. Firma l-a dat în judecatã, iar pãrintele
mãrturiseºte cã nu i-a fost deloc uºor sã semneze citaþiile prin care era chemat la proces ºi, mai
ales, sã fie prezent la tribunal, unde era numit „partea pârâtã”. Toate necazurile au dispãrut, însã, în momentul în care a trãit cea mai
mare satisfacþie a experienþei sale ca paroh al acestei comunitãþi: sfinþirea bisericii. Apoi, cele trei sute de familii care erau la început,
au devenit, în cinci ani, peste opt sute. Oamenii vin la bisericã în numãr din ce în ce mai mare, fiind tot mai mulþi cei care gândesc
asemenea doamnei Verva Amalia, care spune: „dacã nu aº veni la bisericã, aº fi cea mai nenorocitã fiinþã de pe pãmânt, din pricinã
cã aº fi foarte sãracã sufleteºte. Mã simt excepþional de bine în bisericã”.

10 nr. 8/2004
ca Adormirea Maicii Domnului

DIN VIAÞA P
este viaþa mea”
rhiepiscop Mitropolit de Bucureºti, a decis înfiinþarea Parohiei Adormirea Maicii Domnului, în cartierul Drumul Taberei ºi

PAROHIEI
AROHIEI
ru obþinerea unui teren adecvat, pe care sã fie construit un complex parohial care sã includã o bisericã, o casã parohialã ºi
at de cãtre Primãria Municipiului Bucureºti în anul 1994. În acelaºi an, s-a început elaborarea proiectului care a fost
eau, în primãvara anului 1995. Lucrãrile au început în luna mai a anului 1995 ºi au continuat pânã în 1999, timp în care au
casa parohialã. Prima Sfântã Liturghie s-a celebrat în ziua de 15 august 1998. Preotul paroh al acestei comunitãþi este

Maicii Domnului activeazã: congregaþia Maria Bambina; conferinþa Sfântului Vincenþiu de Paul; Caritas-ul parohial local;

Tinereþea, la ea acasã
De „radiografia” noastrã nu a scãpat nici grupul de tineri din aceastã
comunitate care, dupã cum spune pãrintele paroh, este bine organizat
ºi participã activ la toate întâlnirile diecezane, remarcându-se de fiecare
datã. Cât despre ritmurile moderne ce pot fi auzite în bisericã, doamna
Vera Zbarcea spune: „la început, mi-a fost greu sã accept, la Sfânta
Liturghie, muzica ritmatã a tinerilor, pentru cã nu eram familiarizatã cu
acest stil, dar acum m-am obiºnuit, însã vestimentaþia tinerilor mã
deranjeazã, deºi ºtiu bine cã aceastã problemã este prezentã ºi-n alte
comunitãþi. Este nevoie de mai multã decenþã în Bisericã”. Prietena ei,
doamna Verva Amalia, puþin iritatã de indecenþa vestimentaþiei multor tineri, îl citeazã pe unul dintre enoriaºi, doctorul
Oprescu, care afirma cã îmbrãcãmintea tinerelor de astãzi ar permite unui medic sã le consulte cu multã precizie,
fãrã ca ele sã fie nevoite sã se dezbrace. „Dacã pãrintele ar insista ca tinerii sã fie mai decenþi în îmbrãcãminte, cred
cã mulþi dintre ei nu ar mai veni la bisericã”, spune cu nãduf doamna Verva. Dar, tot ele au gãsit ºi o rezolvare la
aceastã problemã: educaþie în familie, la ºcoalã ºi mai ales în presa catolicã. Drept urmare, mã simt nevoit sã
intervin ºi sã-i îndemn pe toþi tinerii, citându-l, la rândul meu, pe un preot care mi-a fost paroh: „ Vã rugãm nu intraþi
în Bisericã cu o þinutã vestimentarã care mai mult descoperã decât acoperã!”.
De mare ajutor
O contribuþie importantã la educaþia generaþiilor viitoare din parohia Adormirea Maicii Domnului o are congregaþia
Maria Bambina care are în grijã grãdiniþa pentru copiii preºcolari. Cât priveºte „radiografia” parohiei Adormirea Maicii
Domnului, sora Dina, din congregaþia Maria Bambina, spune: „lumea este credincioasã, dar participarea la sacramente
a scãzut în ultimii ani din cauza procesului de laicizare prin care trece România”. Surorile din congregaþia Maria Bambina
nu se ocupã doar de copiii, ci ºi de bãtrânii ºi de persoanele aflate în dificultate, din parohie. Ele sunt completate în
aceastã muncã de conferinþa Sfântului Vincenþiu de Paul (SVP) care ºi-a început activitatea cu ºapte membri, ajungând,
în prezent, la nouãsprezece. Doamna Marilena Suciu, membrã a acestei asociaþii, care de trei ani îi ajutã pe bãtrâni ºi
pe cei care sunt în dificultate ne spune: „sunt aºa de fericitã când plec de la ei, ca dupã o spovadã bunã. Sunt fericitã,
mai ales când vãd cã lor nu le trebuie numaidecât pacheþelul pe care îl ducem noi, ci au nevoie de prezenþa noastrã, de
consolarea noastrã, de rugãciunea pe care o facem împreunã”. Ana Chiriþescu, ultima intervievatã, este cea care are
grijã de bisericã în timpul zilei ºi tot ea vinde cãrþi, iconiþe, reviste. „Biserica Adormirea Maicii Domnului este viaþa mea”,
ne mãrturiseºte doamna Chiriþescu; ea ne povesteºte cã, auzind despre furturi din biserici s-a îngrozit ºi, în faþa altarului
de la ea de acasã, s-a rugat ca Dumnezeu sã o lumineze ºi sã o ajute sã facã o alegere înþeleaptã. Aºa s-a hotãrât sã
renunþe la vizitele la rude ºi a început sã vinã la bisericã în timpul zilei, pentru a o pãzi.
Meritã amintiþi în aceste rânduri ºi cei care ºi-au adus
contribuþia la construirea bisericii. Printre ei, ing. Mihai Avram pe
care pr. Hârja îl descrie ca fiind: „puterea cuvântului care a þinut treazã construcþia” ºi,
bineînþeles, surorile din congregaþia Maria Bambina ºi Preasfinþitul Ioan Robu.
Biserica, „copilul nostru”
„Aceastã Bisericã este copilul nostru”, aºa afirma unul dintre arhitecþii bisericii din
Drumul Taberei, domnul Victor Ilieºiu. Folosind o imagine poeticã, am putea spune cã
aceastã „familie”, cum este caracterizatã de enoriaºii sãi comunitatea bisericii
Adormirea Maicii Domnului, a dat naºtere unui copil minunat, un copil care se apropie
de frumoasa vârstã de 10 ani ºi care a crescut sãnãtos ºi frumos...
Gloria tibi, Domine!
Pr
Pr.. LIVIU BALAªCUÞI

nr. 8/2004 11
Inter viu cu TTORSTEN
Interviu ORSTEN MORITZ - secretar de proiecte
SOCIAL

la Comisia Bisericilor pentru Migranþi în Europa
UE. Personal lucrez ca secretar factori suplimentari - abuzul, alcoolismul
de proiecte la CCME, un ºi violenþa în familie sunt ºi ei deseori
exemplu fiind proiectul CAT: factori decisivi. ªi, desigur: existã o “cerere
“Acþiune creºtinã ºi networking pe piaþã” în þãrile de destinaþie. Rezultã
pentru prevenirea traficului de cã soluþiile sunt complexe ºi dificile: în
femei”. general implicã schimbarea structurilor
L.G.: - Citim ºi auzim o societãþii, dar ºi identificarea de
mulþime despre traficul de fiinþe alternative concrete. Recunoaºterea
umane. Este aceasta o demnitãþii femeilor ºi fetelor ºi a talentelor
problemã realã, sau doar “mult lor trebuie îmbunãtãþitã; aceste persoane
zgomot pentru nimic”? trebuie sã aibã un mai bun acces la
T.M.: - Cu siguranþã cã este educaþie ºi la un loc de muncã. Acesta
o problemã realã, de-a dreptul este domeniul unde trebuie puse în
dramaticã. Nu cunoaºtem practicã activitãþi concrete, cum ar fi
numãrul exact ºi fiecare caz în programele de educaþie socio-
parte, dar luând în considerare profesionalã. Apoi, este încã mare nevoie
fie ºi numai o þarã ca România, de informare asupra traficului de
ºtim sigur de existenþa a sute de persoane. În oraºele mari, lumea este
femei, copii ºi un numãr conºtientã de aceastã problemã, dar în
crescând de bãrbaþi care sunt mediul rural de multe ori nu e aºa. Dar
traficaþi anual. ªi acesta nu este trebuie sã fim atenþi: nu merge doar sã
Cu ocazia unui seminar privind decât vârful icebergului - estimãrile aratã spui: “Nu credeþi ce vi se promite ºi nu
prevenirea traficului de persoane cã numai în România, fãrã a mai socoti plecaþi în strãinãtate”. Trebuie sã puteþi
organizat de AidRom ºi la care au alte þãri, în realitate sunt traficate mii de oferi alternative viabile în mediul de
participat ºi membri ai asociaþiei persoane. Viaþa acestor persoane origine. ªi dacã o persoanã se hotãrãºte
Caritas Bucureºti, am avut prilejul sã traficate este una de sclavie. Ele sperã totuºi sã plece în strãinãtate, trebuie sã-i
cãpãtãm unele informaþii foarte utile sã gãseascã o viaþã mai bunã în altã puteþi da idei despre cum sã reducã
de la dl. Torsten Moritz - secretar de parte, dar în realitate ajung sã fie riscurile implicate în procesul emigrãrii.
proiecte la Comisia Bisericilor pentru exploatate cu brutalitate: copiii, de Ideal ar fi ºi sã identificaþi posibilitãþi legale
Migranþi în Europa (CCME), Belgia - exemplu, sunt mutilaþi ºi obligaþi sã ºi sigure de emigrare, dar, din pãcate,
cãruia îi mulþumim pentru cerºeascã, femeile sunt siluite, bãtute ºi aceste posibilitãþi sunt limitate. În sfârºit,
amabilitatea cu care ne-a rãspuns la obligate la prostituþie. Ceea ce trebuia sã este foarte important sã nu fie ignoratã
întrebãri. fie un vis împlinit adesea se dovedeºte a situaþia din familii ºi sã afirmãm cu tãrie
fi cel mai urât coºmar care se poate cã abuzul ºi violenþa în familie sunt
L.G.: - Aþi putea prezenta pe scurt, imagina. inacceptabile. Trebuie ºi sã vedem în ce
pentru cititorii “Actualitãþii creºtine”, L.G.: - Din experienþa pe care o aveþi fel se poate reduce cererea de muncã
organizaþia pentru care lucraþi, originea cu privire la realitãþile traficului de de tip exploatare.
sa, activitatea curentã ºi rolul pe care îl persoane, credeþi cã aþi putea scoate în L.G.: - Care sunt cele mai bune cãi
deþineþi în aceastã organizaþie? evidenþã cauzele acestei probleme, ºi prin care biserica localã se poate implica
T.M.: - CCME sunt iniþialele denumirii câteva modalitãþi de rezolvare? în prevenirea acestui tip de trafic ºi în
în englezã a “Comisiei Bisericilor pentru T.M.: - Pãi, realitatea sãrãciei pe de o asistarea victimelor?
Migranþi în Europa”; aceasta reprezintã parte, dorinþa de a avea o viaþã mai bunã T.M.: - Sunt multe cãi ºi ele depind
organizaþia europeanã “umbrelã” a ºi promisiunea unei vieþi mai bune în oarecum de ceea ce biserica respectivã
bisericilor care lucreazã pe probleme strãinãtate, pe de altã parte, aceºtia sunt deja face. Ca activitate de prevenire, de
legate de migraþie, compusã mai ales cu siguranþã factori cheie. Dar de obicei exemplu, biserica poate deveni un forum
din biserici de tradiþie protestantã, aceasta nu este singura cauzã. Se poate unde fetele ºi tinerele sã poatã discuta
ortodoxã ºi anglicanã. A fost fondatã în observa cã grupuri care nu au acces sau într-o atmosferã deschisã, bazatã pe
1964 sub numele de “Comitetul pentru au doar un acces limitat la educaþie ºi încredere, despre aspiraþiile lor pentru
muncitori migranþi în Europa” de cãtre puþine ºanse pe piaþa muncii, fãrã viitor. Bãieþii pot fi educaþi sã le trateze pe
Consiliul Mondial al Bisericilor. În ultimii acces la informaþie, sunt deosebit de fete ºi femei cu mai mult respect, aºa
40 de ani, mandatul sãu s-a lãrgit, vulnerabile. Aºa se explicã de ce mai ales încât sã nu ajungã traficanþi. Preoþii ºi
ajungând sã includã toate problemele fetele ºi femeile tinere sunt categoria cea liderii de tineret pot ajuta la identificarea
legate de migrare, refugiaþi ºi azil, mai afectatã ºi de ce majoritatea unui mod de viaþã mai bun, dar mai puþin
integrare ºi antidiscriminare. Lucrãm ca persoanelor traficate provin dintr-un riscant. Asta înseamnã sã luãm
o platformã de colaborare ºi transmitere mediu rural ºi/sau defavorizat economic, aspiraþiile tinerilor în serios, dar ºi sã-i
a informaþiei între biserici, ºi ca o deseori pe un fond de minoritate etnicã. facem sã-ºi confrunte visurile cu
organizaþie de advocacy în relaþia cu Lipsa legãturilor profunde cu familia ºi o realitatea - fãrã sã transmitem mesaje
instituþiile europene, mai ales cu cele din scãzutã încredere în sine sunt adesea alarmiste. Înseamnã ºi sã abordãm

12 nr. 8/2004
situaþiile inacceptabile din unele familii ºi sã-i
încurajãm pe tineri sã creascã pentru a deveni PAUZÃ PUBLICITARÃ
PUBLICITARÃ

ÎNDRUMAR MEDIA
oameni cu simþul modestiei, dar ºi cu încredere
în forþele proprii, ºtiind cã sunt valoroºi ca Intoxicaþia cu publicitate
persoane umane create dupã chipul ºi Dacã aºtepþi in staþia de autobuz sau metrou, dacã deschizi televizorul sau
asemãnarea lui Dumnezeu, ºi care au anumite faci o plimbare pe stradã, te loveºti de panouri publicitare. Unul mai arãtos
drepturi inalienabile. decât altul ºi din ce in ce mai colorate sau „dezbrãcate”. Nu e greu sã percepi

MEDIATIC
Cât priveºte asistenþa, Biserica poate oferi mesajul, uneori e scris, alteori nu: ”Vrei sã câºtigi un milion?”, „Vrei sã fii tu
adãpost ºi sprijin, consiliere socialã ºi însãþi?” „Vrei sã fii mai sexy?”, ”Cea mai rentabilã ofertã întâlnitã vreodatã!”.
psihologicã ºi, foarte important - pentru cei care Scopul publicitãþii este de a transmite informaþiile, de a crea design-ul, de a

TIC
o doresc - Biserica poate oferi puterea încuraja îmbunãtãþirile în calitate a bunurilor ºi serviciilor existente, de a încuraja
rugãciunii ºi a mesajului cã Dumnezeu îi vânzãrile, de a contribui la progresul societãþii. Publicitatea de astãzi suferã,
iubeºte pe toþi oamenii - acesta este un lucru însã, numeroase deviaþii si forme de manipulare. Cu aspectele negative,
foarte important pentru victimele care se întorc. publicitatea devine mijloc de influenþã, mijloc de discriminare, modalitate de a
Toate acestea nu sunt lucruri uºoare pentru determina un comportament, o atitudine: „Nu trebuie sã ezitaþi!”
bisericile locale - de aceea e nevoie ºi de „Dumneavoastrã nu puteþi refuza o asemenea ofertã!”, „Ofertã pe timp limitat!”.
formare ºi de un schimb de experienþã cu Telespectatorii,
privire la cele mai bune soluþii.
L.G.: - Care sunt instrumentele oferite de
marionete ale industriei publicitare
CCMB pentru aceastã muncã, ºi cum ar putea Comunicarea publicitarã actualã îºi propune, ca prin reclamã, sã facã nu
bisericile noastre locale sã coopereze cu voi ºi doar o simplã informare, ci sã influenþeze alegerile si deciziile cumpãrãtorului.
Aºa cã, dragã cumpãrãtorule, sã nu te mire dacã, ajungând acasã dupã ce ai
cu alte structuri internaþionale?
fãcut cumpãrãturi, vei constata ca ai luat un lucru de care nu aveai nevoie. Cu
T.M.: - CCME oferã o umbrelã europeanã
siguranþã ai cumpãrat un produs pentru cã ai vãzut reclama acestuia la televizor,
bisericilor ºi organizaþiilor bisericeºti care deja
dar nu te-ai mulþumit ºi l-ai mai cumpãrat ºi a doua oarã, dar sub altã formã.
lucreazã în prevenirea traficului de persoane, Prin publicitate li se propune oamenilor o imagine de sine în care ei se vãd
de exemplu, în colaborare cu Caritas Europa - capabili sã rezolve problemele existenþei lor cu ajutorul produselor care le sunt
o reþea europeanã de schimburi de informaþie propuse: „Adio durere!”, „Adio sãrãcie!”.
privind prevenirea traficului, asistenþã ºi O sã observi, de asemenea, cã pe timpul vizionarii unui film, vei vedea
advocacy. Pentru bisericile locale ar fi bine sã aceeaºi reclamã de mai multe ori ºi în pauze dese. Scopul acesteia este de a
se alãture iniþiativelor deja existente în influenþa sau de a întipãri bine imaginea produsului, astfel încât, mergând în
România, ºi cu care deja cooperãm, cum ar fi magazin în urmãtoarele zile ºi vãzând produsul, sã nu scapi tentaþiei.
iniþiativele AIDRom sau ARCA: acestea se Textul reclamei are intenþia de a forma imaginea mentalã a produsului, de
bucurã sã poatã oferi spriijn ºi dispun de a crea dorinþa, de a inspira încredere; publicitatea trateazã individul ca pe un
importante materiale educaþionale subdezvoltat intelectual, ca pe un naiv, prin sãrãcia numeroaselor sale sloganuri
ºi informaþionale (puncte de contact: ºi prin modul stupid de a le transpune in reclame.
ET@aidrom.eunet.ro; cristi@arca.surf.ro).
L.G.: - Vã mulþumim pentru aceste date Nu se vând produse, ci plãceri
extrem de importante ºi revelatoare ºi sperãm Publicitatea conþine, de asemenea, o sexualitate mascatã. Dincolo de
sã ne putem întâlni din nou - cu veºti bune. imaginea produsului, se vinde sexul sau o sexualitate prost înþeleasã, aºa încât
Notã: “Comisia Bisericilor pentru Migranþi în sexul este asociat cu ciocolata, aparatele electrocasnice, bãutura rãcoritoare
Europa (CCME) este o organizaþie ecumenicã, sau alcoolicã si alte produse alimentare.
Publicitatea îºi determinã cumpãrãtorul. Fãrã ea am fi mai sãraci în
având în centrul atenþiei problemele legate de
informaþie, mai lipsiþi de confort, mai departe de bunãstare. Dar trebuie sã fim
migrare ºi integrare, azil ºi refugiaþi, ºi care se
mai atenþi la mesaj.
opune rasismului ºi discriminãrii în Europa. Din
GABI LUNGU
organizaþie fac parte Biserici ºi Consilii bisericeºti
de confesiune anglicanã, ortodoxã ºi
protestantã, precum ºi organizaþii bisericeºti din
toatã Europa. CCME colaboreazã cu Conferinþa
Europeanã a Bisericilor ºi cu Consiliul Mondial
al Bisericilor (WCC). Proiectul “Acþiunea creºtinã
ºi schimbul de informaþii în prevenirea traficului
de femei” (CAT) este finanþat de programul AGIS
al Comisiei Europene ºi de Echipa Diaconie ºi
Solidaritate a Consiliului Mondial al Bisericilor
(WCC). Opiniile exprimate ºi informaþia
prezentatã de proiect ºi de partenerii implicaþi
nu reflectã neapãrat punctul de vedere ºi nu cad
în rãspunderea Comisiei Europene ori a
Consiliului Mondial al Bisericilor (WCC).”
A consemnat LIANA GEHL

nr. 8/2004 13
Inter viu cu violonistul LIVIU PRUNARU
Interviu
CANTEMUS DOMINO

O vioarã ºi aventurile sale
Ana-Maria Botnaru: Aº dori sã Liviu Prunaru a câºtigat premii importante
descrieþi, în câteva cuvinte, vioara pe la cele mai prestigioase concursuri
care cântaþi. internaþionale de vioarã: Dong A (Coreea),
Liviu Prunaru: Vioara pe care cânt Indianapolis (SUA), Regina Elisabeta (Bruxelles,
a aparþinut lui Jan Kubelik. Este o Belgia), Rodolfo Lipizer (Italia), R. Molinari
Andrea Guarneri din anul 1676 1676. În (Elveþia) º.a. A cântat ca solist în compania unor
condiþii incredibil de bune, dupã atâtea orchestre celebre: Royal Philharmonic
sute de ani, aceastã vioarã are un sunet Orchestra, London Symphony Orchestra,
deosebit de dulce, nu însã ºi un mare Orchestra Naþionalã a Belgiei, Westdeutsche
volum. Cânt pe ea de 12 ani ºi încã nu- Sinfonia, Orchestra Filarmonicã din Atena,
i cunosc toate secretele. Este, ca ºi Orchestra Simfonicã din Bari, Orchestra
mine, într-o continuã schimbare. Poate Naþionalã Naþionalã Radio (Bucureºti,
una o implicã pe cealaltã... România), Orchestra Mayo din Buenos Aires,
- Pe lângã recitaluri ºi concerte, Orchestra de Camerã din Indianapolis,
imprimãrile ocupã un loc important în Meridian Symphony, Mississippi Symphony,
activitatea dvs. Vã invit sã treceþi în Juilliard Symphony º.a. A colaborat cu dirijori de prestigiu, printre care: Lord Yehudi
revistã câteva dintre opusurile Menuhin, Yuri Simonov, Andrew Litton, Peter Braschkat, Georges Octors, Cristian
înregistrate (menþionând, de Mandeal, Lukas Vis, Horia Andreescu, Mario Benzecry ºi Park Eun Seong. Participãri
asemenea, casa de discuri sau postul la festivaluri internaþionale: Menuhin, George Enescu, Bruxelles, Buenos Aires, Evian,
de radio unde s-au realizat Atena, Salzburg. Profesor la Academia Menuhin (Gstaad, Elveþia).
imprimãrile).
- Pânã acum am realizat douã Recent, am terminat de înregistrat concert dat pentru Papa Ioan Paul
discuri proprii însã, datoritã la Bucuresti, pentru Radio România, al II-lea la reºedinþa sa de la Castel
concursurilor ºi a unor concerte integrala Sonatelor de Beethoven. Gandolfo, unde interpretez alãturi de
înregistrate în direct, apar pe mai Cum ultima înregistrare româneascã apreciatul meu profesor Alberto Lysy,
multe. Altele au fost fãcute de cãtre a acestor sonate data de câteva Concertul pentru 2 viori de Bach.
Academia Menuhin, alãturi de ceilalþi decenii, am propus acest proiect În urma concursurilor de la Bruxelles
colegi. Radioului ºi a fost acceptat cu mult (Regina Elisabeta) ºi de la Indianapolis,
Primul disc l-am fãcut dupã interes. Probabil cã finalizarea mai apar pe încã douã discuri cu
concursul “Regina Elisabeta”, la proiectului va avea loc în cursul acestui Concertul nr. 3 de Saint-Saens, Sonata
Bruxelles. Conþine Sonata de Strauss, an prin producerea simultanã a celor de Mendelssohn în Fa Major ºi Sonata
o lucrare nu foarte des înregistratã, ºi trei discuri care vor conþine integrala nr. 8 de Beethoven, bineînþeles toate
mai multe piese de virtuozitate de celor zece Sonate de Beethoven, fiind înregistrate în concurs.
diferiþi compozitori (Saint-Saens, despre care pot spune cã sunt destul Pentru anul acesta, mari proiecte. În
Brahms, Sarasate, de Falla, Paradis). de mândru ºi care au reuºit sã capteze luna iunie voi înregistra Anotimpurile de
Firma este Pavanne, Belgia. o parte din acel ceva special pe care Vivaldi în Ucraina, în septembrie
Cel de-al doilea conþine o integralã, vreau sã-l ofer de fiecare datã celor Concertul de Dvorak în Belgia, iar în
a concertelor de Saint-Saens, proiect care mã ascultã. octombrie douã discuri, unul cu sonate
foarte puþin realizat pânã acum. Mai apar pe mai multe discuri ale de Leckeu ºi Franck, probabil în Belgia,
Versiunile pânã în ziua de azi se pot companiei elveþiene Dinemec cu lucrãri iar cel de-al doilea, un disc
numãra pe degetele de la o mânã. scurte ºi câteva concerte preclasice. De Mendelssohn cu concertele pentru
Discul a fost realizat de compania menþionat cã în aceastã serie intrã vioarã, pian ºi orchestrã ºi cel în Re
elveþianã Claves. discul memorabil înregistrat într-un minor pentru vioarã ºi orchestrã.

În Cartea recordurilor
Silvia Macovei (mamã a doi copii, bunã credincioasã) a intrat de douã ori în Cartea
recordurilor. Ea este autoarea operei cu cel mai lung text din istoria muzicii universale, La
Divina Commedia dopo Dante, ce conþine 14 215 versuri (poemul integral în limba italianã).
Al doilea record: cea mai scurtã operã din istoria muzicii universale, Antoniu ºi Cleopatra,
2 minute ºi 6 secunde – faþã de vechiul record de 3 minute ºi 34 de secunde, al operei The
Sound of Time (autori: Simon Rees ºi Peter Reynolds, BBC Center, 1993).
Vã felicitãm, doamnã Silvia Macovei – ne bucurãm de reuºita Dumneavoastrã, mult succes
pe mai departe !
ANGHEL CLAUDIA

14 nr. 8/2004
Sfinþirea mãnãstirii “Sfânta TTreime”
reime”
a Surorilor Oblate Asumpþioniste
Dacã cineva mi-ar cere un singur cuvânt despre Oblatele gust, iar spaþiile luminoase creeazã acea atmosferã de pace
Asumpþioniste, fãrã a ezita nici un minut aº spune cã ele sunt ºi seninãtate care domneºte în astfel de locuri. Clãdirea s-a
tari. Tari pentru a servi! Cine a lucrat cu Oblatele ºtie ce vreau ridicat relativ repede. La 12 iulie 2002 începeau lucrãrile de
sã spun. Tari în credinþã! Eu le-am vãzut în timpul sesiunilor ºi construcþie, iar la 8 noiembrie 2003 surorile acestei comunitãþi
reculegerilor spirituale, luând notiþe, punând întrebãri. Se se instalau deja în noua casã. La 13 noiembrie, când calendarul
deschideau cu aviditate la tot ce le permitea sã realizeze mai catolic îi aminteºte pe cei trei martiri bulgari asupþioniºti, (Pr.
bine vocaþia lor de oblate. Într-o reculegere asupra rugãciunii, Kamen, Fr. Pavel ºi Fr. Iozafat), pãrintele Mihai Mãrtinaº, parohul
eu insistam atât de mult asupra importanþei de a fi fidele, încât comunitãþii din Bãneaasa, celebra prima Sfântã Liturghie în
una dintre ele mi-a spus zâmbind: “Nu vã neliniºtiþi. Suntem capela mãnãstirii.
fidele, noi ºtim cã avem nevoie de rugãciune.” E probabil un O parte a edificiului este destinatã unei grãdiniþe care-ºi va
secret al tãriei lor...” (Pr. André Sève, Asumpþionist) începe activitatea în toamna acestui an.
În 1863, Pr. Emmanuel d’Alzon, fondatorul Congregaþiei De asemenea, surorile vor oferi suport spiritual ºi spaþiu de
masculine a Augustinienilor Asumpþioniºti, hotãrãºte cã are cazare pentru studente, vor anima liturghia în parohia “Sfinþii
nevoie de forþe noi care sã-l ajute în dificila operã de realizare Petru ºi Paul”, cu care se învecineazã.
a unitãþii cu Biserica Ortodoxã prezentã în Orient. Astfel ia
naºtere Congregaþia femininã a Oblatelor Asumpþioniste, cu Ce ne spune Superioara Provincialã
scop misionar, ecumenic ºi caritativ. În 1867 li se alãturã ºi sora Sr. Felicia Gheorghieº: “Mãnãstirea Sfânta Treime va fi sediul
Emmanuel-Maria a Compasiunii, co-fondatoare, central al Provinciei (Provincia României cuprinde în prezent ºi
colaboratoare de nãdejde a pãrintelui d’Alzon. comunitãþile din Bulgaria ºi Rusia). Aceastã mãnãstire va fi un
Termenul “oblate” semnificã “ofrande” (lat. Oblatio, -onis – punct de referinþã, raportat la Casa Generalã de la Paris, care
oferire, dãruire, dar, ofrandã) aduse Bisericii, gata mereu sã o menþine legãtura cu Casele Provinciale din toate colþurile lumii.
slujeascã ºi sã se ofere pentru a-ºi servi semenii. Surorile se roagã pentru toþi binefãcãtorii care ne-au ajutat
Spiritualitatea apostolicã este înscrisã în dubla devizã a la ridicarea acestei case. Printre aceºtia, aº vrea sã amintesc
Congregaþiei: “Vie Împãrãþia Ta!” “Iatã-mã, trimite-mã!” - ºi se un preot belgian, drag inimilor noastre, dar care, din nefericire,
exprimã în trei direcþii: evanghelizarea sub toate aspectele; nu poate fi astãzi alãturi de noi. În vârstã de 80 de ani, pãrintele
ecumenismul ºi grija pentru umanitate; slujirea celor mai sãraci. a suferit un accident ºi se aflã de ºase luni în comã.
Întorcându-mã la noul edificiu, sper cã prezenþa surorilor
Primele misiuni va fi o dovadã grãitoare a faptului cã Dumnezeu lucreazã peste
În 1868, Oblatele pleacã în prima misiune, cu destinaþia tot prin oameni.”
Bulgaria. Aici îºi oferã serviciile în ºcoli, farmacii, dispensare, Liturghia pontificalã de binecuvântare a noii mãnãstiri a fost
slujindu-i pe toþi, indiferent de naþionalitate sau religie. prezidatã de Nunþiul Apostolic, E.S. Jean-Claude Périsset. Alãturi
În 1925, Oblatele Asumpþioniste ajung ºi în România ºi se de Nunþiu ºi de Episcopul Auxiliar de Bucureºti, Mons. Cornel
stabilesc în Transilvania, în serviciul Bisericii Greco-Catolice, Damian, au concelebrat Mons. Ilie Sociu (vicar episcopal ºi
ulterior ºi în alte zone din þarã. În anul 1946, li se încredinþeazã responsabil cu problemele vieþii consacrate) ºi numeroºi preoþi.
administrarea spitalului “Asumpþiunii”, din Bucureºti, care în Notând prezenþa la liturghie a persoanelor consacrate –
urma naþionalizãrii de cãtre statul comunist va deveni spitalul cãlugãri asumpþioniºti, carmelitani, ioaniþi – Mons. Cornel
“Panduri” (Th. Burghele). În 1948 ordinele ºi congregaþiile Damian a amintit în cadrul omiliei cã aceste persoane, chiar
religioase fiind practic desfiinþate, urmeazã ºi pentru dacã nu participã la ierarhia Bisericii, contribuie la sfinþirea ei,
Asumpþioniste o perioadã grea, de închisoare ºi clandestinitate. la sfinþirea Trupului Mistic al lui Cristos.
Dar spiritul lor supravieþuieºte, cum s-a întâmplat de altfel cu În procesiune s-a ajuns apoi la noua mãnãstire pentru
întreaga viaþã religioasã din România acelor ani. În 1987, în ritualul binecuvântarii, încheindu-se celebrarea cu imnul
clandestinitate, se deschide la Bacãu o casã a Magnificat.
Asumpþionistelor. CRISTINA ªOICAN

Un nou spaþiu al spiritualitãþii
“Ridicãrii la cer a Sfintei Fecioare Maria”
(“Adormirii Maicii Domnului”)
Dupã 1989, congregaþia va renaºte. O dovadã este ºi
evenimentul la care am participat în ziua de 24 iulie –
binecuvântarea mãnãstirii “Sfânta Treime”, pe care Surorile
Oblate Asumpþioniste au construit-o în Bucureºti, în cartierul
Bãneasa (str Zeletin, nr. 13).
Noua construcþie are o arhitecturã modernã ºi simplã în
acelaºi timp; fiecare lucru este aºezat la locul lui cu mult bun

nr. 8/2004 15
Inter Mirifica
Decretul despre Mijloacele de Comunicare Socialã
CONCILIU

Între cele mai minunate (inter mirifica) invenþii umane, Înainte de toate, pentru prima datã tematica comunicãrii
«mijloacele de comunicare socialã» (mass-media) s-au aflat sociale a fost tratatã la un conciliu. Este un fapt îndeajuns de
tot mai mult în atenþia Bisericii secolului XX. Pãrinþii conciliari relevant pentru noi. Dreptul la informare aparþine societãþii ºi
doreau sã ofere o mãrturie cã Biserica înþelegea importanþa persoanei umane. Comunicarea informaþiilor sã fie adevãratã
radicalã a comunicãrii în societate ºi implicit schimbãrile în conþinut ºi completã, onestã ºi cu mãsurã (nr. 5).
petrecute în ultimele decenii. În trecut, în documentele Tot pentru prima datã, Pãrinþii conciliari adreseazã un apel
Bisericii – ºi nu numai - comunicarea era consideratã mai ºi încredinþeazã un mandat laicilor, ca aceºtia sã-l
mult din punctul de vedere al relaþiilor sociale tradiþionale mãrturiseascã pe Cristos în ambientul mass-media,
(familie, vecini, naþiune etc.). Odatã cu apariþia presei, desfãºurându-ºi munca lor în spirit evanghelic (nr. 13).
radioului ºi televiziunii1 , grupurile sociale au început sã se Decretul mai stabileºte ºi o Zi specialã – care sã fie
formeze ºi sã fie definite prin chiar tipul preferat de stabilitã de fiecare diecezã în parte – în care credincioºii sã
comunicare. Numãrul tot mai mare de catolici angajaþi în fie instruiþi cu privire la mijloacele de informare4 (nr. 18).
mass-media avea nevoie de Poate cã cea mai potrivitã
glasul Bisericii care sã ofere o concluzie la reflecþia de faþã este
orientare comunã eforturilor lor2 . chiar cea a Decretului.
Inter Mirifica este un «decret», Dincolo de aceasta, Conciliul
unul dintre cele nouã publicate de îi îndeamnã pe toþi oamenii de
Conciliu. Un astfel de document bunãvoinþã, mai ales pe aceia
are o semnificaþie practicã, spre care dirijeazã aceste mijloace, sã
deosebire de «constituþii» (patru la caute sã le foloseascã numai spre
numãr), care au o semnificaþie binele societãþii umane, a cãrei
predominant teologicã. soartã depinde mai mult, pe zi ce
Istoria mai îndepãrtatã a trece, de dreapta lor folosire.
acestui Decret a început odatã cu Astfel, precum în capodoperele
înfiinþarea unui Segretariato della artistice din vechime, numele
stampa e dello spettacolo, la data Domnului sã fie slãvit ºi prin aceste
de 5 iunie 1960. Era unul dintre noi invenþii, dupã cuvântul
cele zece Comisii ºi douã Apostolului: «Isus Cristos ieri ºi
Secretariate care au lucrat la astãzi ºi în vecii vecilor» (Ev 13, 8).
pregãtirea Conciliului în perioada P. CORNELIU BEREA
BEREA,,
1960-1962. Acest Secretariat Misionarii V erbiþi
Verbiþi
special avea ca misiune
pregãtirea documentului-schemã 1. În perioada desfãºurãrii
ce avea sã fie prezentat Pãrinþilor Conciliului nu se putea încã vorbi despre
conciliari spre dezbatere. «internet» ºi implicaþiile acestuia în
A fost al doilea document comunicarea socialã.
aprobat de Conciliu, la 4 2. Afirmaþia cã în anii ’50-60
Biserica începea sã devinã mai
decembrie 1963, cu 1960 voturi
conºtientã de importanþa mass-media
pro ºi 164 contra. Odatã cu nu este departe de adevãr. Un detaliu
aprobarea sa, se încheia a III-a ar putea fi sugestiv: dintre cele circa
sesiune publicã a Conciliului. 9.300 de propuneri care au ajuns la Roma în vederea pregãtirii tematice
Decretul este alcãtuit dintr-o prefaþã, douã capitole ºi o a Conciliului, numai ... 18 fãceau o referinþã la mass-media; cfr. F.-J.
concluzie. Eilers, ed., Church and Social Communications: Basic Documents, Manila
19772, 55-59.
La circa 25 de ani distanþã, André Ruszkowski indica trei
3. S. Ruszkowski, «Decreto sulle comunicazioni sociali: successo o
aspecte care ne pot ajuta ºi azi sã înþelegem importanþa insuccesso?», in R. Latourelle, ed., Vaticano II. Bilancio & Prospettive.
acestui document3 : Venticinque anni dopo 1962/1987, II, Assisi 1987, 1526. Ultima parte a
1. Datoritã acestui Decret, comunicarea socialã a fost titlului articolului face referinþã la o observaþie de naturã textualã: dacã
pentru prima datã integratã în mod oficial între preocupãrile mass-media sunt foarte importante pentru Bisericã, de ce documentul
de bazã ale Bisericii ºi are un loc precis în «agenda» ei. care le trateazã este cel mai scurt dintre toate documentele conciliare?
Întrebarea are desigur, o anumitã justificare, dar ºi o dozã de parþialitate,
2. Documentul precizeazã – alãturi de celelalte aceasta în ipoteza cã un numãr mai mare de rânduri ar fi determinat
documente conciliare – cadrul instituþional al acþiunii Bisericii un mai mare «succes»...
referitor la mass-media. 4. Ulterior avea sã fie instituitã ºi o Zi Mondialã a Mijloacelor de
3. Experienþa ultimilor ani ne aratã cã acest cadru Comunicare, cu un mesaj special din partea Sf. Pãrinte; prima a fost
stabilit este valid ºi dã deja rezultate. celebratã la 6 mai 1967.

16 nr. 8/2004
Centrul de Comunicaþii Sociale al Arhiepiscopiei
Scrisori (între)deschise Romano-catolice de Bucureºti mulþumeºte parohiilor: Sfânta
Terza ºi Târgu Jiu pentru colectele donate cu ocazia Zilei

Bucureºti, pentru mine,
Mondiale a Comunicaþiilor Sociale.

Pentru pãrinþi!
înseamnã Catedrala Congregaþia Surorilor Oblate Asumpþioniste anunþã
deschiderea, la 15 septembrie, a Grãdiniþei Ave din incinta
Mãnãstirii „Sfânta Treime”, de pe strada Zeletin, nr.13, din cartierul
Bãneasa ( lângã parohia romanã-catolicã „Sfinþii Petru ºi Paul”).
…ne scrie ROXANA COSTIN, din Brãila. Cu acest gând a
Grãdiniþa va funcþiona cu program scurt, între orele 8-12,
venit la Bucureºti sã participe, la sfârºitul lunii aprilie a.c., la
dar, la cererea pãrinþilor, se poate reorganiza programul în
aniversarea Catedralei Sfântul Iosif. Dar ºi cu dorinþa de a
funcþie de necesitãþile acestora (eventual, între orele 8-17).
vedea filmul „Patimile lui Cristos”, nefiind sigurã cã filmul va fi
Pentru înscrieri, informaþii sau detalii, ne puteþi contacta
adus ºi la Brãila.
telefonic, la numerele 021/233 01 46; 021/233 01 45 sau pe
Între timp, Roxana Costin ne-a trimis o nouã scrisoare,
adresa de e-mail: oa_prov_romania@yahoo.fr
care cuprinde aprecieri la adresa acestui film ºi a receptãrii
sale.
Catedrala bucureºteanã a fascinat-o pe corespondenta Curs intensiv
noastrã din clipa în care i-a trecut pragul prima oarã. Apoi a Institutul Teologic Romano-Catolic Sfânta Tereza din Bucureºti,
profitat de fiecare delegaþie de serviciu pentru a gãsi un timp organizeazã în perioada 6-17 septembrie, un curs intensiv de limba
de reculegere spiritualã în acest spaþiu binecuvântat. spaniolã cu profesori din Spania. Înscrierile vor avea loc la
Secretariatul Institutului din str. G-ral Berthelot 19, sector 1. Pentru
Dacã mai înainte, pentru mine a veni în Bucureºti însemna informaþii suplimentare sunaþi la numerele 021/3144606 - 021/
vizite, teatre, cinema, magazine sau… interminabile cozi la 3139988 sau puteþi scrie un e-mail: institutulcatolic@pcnet.ro
alimente în tristele vremuri când în provincie nu gãseai nimic
de mâncare, treptat, atitudinea s-a schimbat, dupã ce am
descoperit Catedrala cu farmecul ei divin.
Veneam tot cu trenul de noapte ca sã pot participa la
prima liturghie de la ora 7.oo, a regretatului preot Iosif
Gerstenengst ºi astfel îmi începeam ziua: cu Catedrala.
Cu timpul ajunsesem sã caut plecarea în delegaþie în
mod special ca sã particip la evenimentele Catedralei. Astfel,
cu ajutorul lui Dumnezeu ºi al Sfintei Fecioare Maria, mã
bucur cã am putut lua parte ºi am fost martorã la multe
evenimente importante: liturghiile de hram, sfinþirile de noi
preoþi, Înscãunarea în urmã cu 14 ani (29 IV1990) a ÎPS
Centrul de Comunicaþii Sociale
Dr.Ioan Robu ca Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti, al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureºti
solemnitatea de redeschidere a Nunþiaturii, din 5 noiembrie
1992 … ºi mai de curând ceremonia sfinþirii episcopului Pr. Francisc Ungureanu, Pr. Liviu Bãlãºcuþi,
Anca Mãrtinaº Giulimondi, Cristina ªoican, Eusebiu Pîrþac
auxiliar de Bucureºti, din 8 decembrie 2003.
Dar n-am pierdut ocazii de a veni ºi în zile obiºnuite, Redactor coordonator Actualitatea Creºtinã: Marina Fara
dornicã de un buchet de predici duminicale. Cu multã Versiunea on-line (www.arcb.ro): Pr. Bernard Noghiu
plãcere vedeam în uºa confesionalului un chip zâmbitor care Serviciu fotografic: Adriana Rãcãºan, Pr. Francisc Doboº
mã întâmpina cu „ce mai face Brãila?” , al regretatului preot
Consultant: Veronica Zybaczynski
franciscan Alois Donea.
De ce iubesc Catedrala atât de mult ºi de ce mã atrage Tehnoredactare: Mircea Rãºchitor
ca un magnet ? Poate cã fiind o fire tradiþionalistã ºi Grafica coperþi: Adriana Rãcãºan
conservatoare, iubesc stilul arhitectural care respirã Corectori: Roberta Nãstase, Pr. Cazimir Budãu
vechime, istorie, artã, culturã, desãvârºire, pricepere,
pasiune, migalã ºi minuþiozitate, elemente decorative Redacþia ºi administraþia:
str. G-ral Berthelot 19, 010164, Bucureºti, Sectorul 1,
superbe. Sau poate cã fiind direct cu uºa la stradã, intrând, Tel./Fax: 021/313 34 65
scapi dintr-o datã de zãpuºeala, gãlãgia, claxoanele, E-mail:actualitateacrestina@arcb.ro
poluarea, neplãcerile strãzii. Pãºeºti în cu totul altã lume ºi
Tipar:
parcã în alt timp. Dar nu numai liniºtea, rãcoarea, odihna Tipografia Everest 2001 S.R.L. Bucureºti, Tel./fax: 021/255 11 18
conteazã, ci întregul ansamblu: statuile, icoanele, altarul, Dir. Tehnic: Dan Abraham
tabernacolul ºi, nu în ultimul rând, textele rugãciunilor de la Abonamente: 120 000 lei/6 luni, 240 000 lei/1 an
statui, ansamblul floral… Se simte prezenþa discretã ºi la Librãria Sfântul Iosif: str. G-ral Berthelot 19, 010164 Bucureºti,
învãluitoare a lui Dumnezeu. Poþi sta ore întregi nemiºcat în Sectorul 1, pentru Petres Tereza
reculegere, uitând de griji ºi de probleme, cãutând
adevãratul sens al vieþii. ISSN 1221-7700

nr. 8/2004 17
ªTIRI Pagini realizate de EUSEBIU PÎRÞAC

TULCEA NEWS “ Preot în veac eºti tu…”
Ziua de 29 iunie 2004 a fost pentru toþi credincioºii
“ Lãsaþi copiii sã vinã la mine”
ie
Ploa
tulceni prilej de dublã sãrbãtoare: a Sfinþilor Petru ºi Pavel
Cu aceste cuvinte ale ºi aniversarea a 25 ani de la

e har Mântuitorului în suflet, zece copii hirotonirea pãrintelui paroh
d din comunitaea tulceanã l-au
primit pentru prima datã pe Isus în
Anton Ghiuzan. La Sfânta
Liturghie au participat: mons.
Sacramentul Sfintei Euharestii, în Vittorio Blasutti, mons ªtefan
ziua de 11 iulie 2004, în cadrul unei celebrãri solemne. Ghenþa, pr. Mihãicã Petru ºi
Dupã o pregãtire temeinicã, cei zece: cinci bãieþi ºi pãrintele Sergiu de la
cinci fete, au fost gata de întâlnirea cu Isus, Comunitatea Salezienilor din
deschizându-ºi larg sufletele pentru a se lãsa cãlãuziþi Constanþa. În discursul þinut
de lumina Domnului. Pentru ei Sfânta Euharistie cu aceastã ocazie, mons.
înseamnã actualizarea dãruirii lui Isus prin jertfa crucii; Ghenþa a apreciat eforturile
prin acest sacrament, care reprezintã simbolul iubirii fãcute de pãrintele paroh, atât în plan spiritual prin
supreme a lui Cristos, suntem întãriþi în credinþã, eliberaþi pãstorirea credincioºilor, cât ºi material, privind
de patimi, gata sã dãm mãrturie în faþa tuturor despre Mielul reconstrucþia Bisericii.
lui Dumnezeu. Corespondenþã de la Calenic Andreea

O vestire Depunere de voturi
pentru Sâmbãtã 3 iulie, în sãrbãtoarea
sfântului Toma apostol, în biserica din
dumneavoastrã
Câmpulung Muscel, douã tinere
pline de generozitate au depus
Învãþãtorule unde voturile perpetue în cadrul
locuieºti? In 1,38 Congregaþiei Surorilor de Caritate ale
Fraþii Sfântului Ioan Sfântului Apostol Paul. Sora Lucia Invitaþie în tabãra
de la Mãnãstirea “Sfânta Iacob ºi sora Ermina Lucaci au fost
Familie” vã invitã sã
de la Biºoca
înconjurate de colegele din România, Anglia ºi nu numai, de
petreceþi un an ºcolar creatie-relatie@iezuiþi.ro
pãrinþi rude ºi prieteni. Ceremonia a avut loc în cadrul Sfintei
pentru Isus la һcoala www.iezuiti.ro/tabara2004
Liturghii celebrate de Arhiepiscopul de Bucureºti, Dr. Ioan Robu
Ernest: 0261 / 71.00.49
vieþii”, începând cu ºi de mai mulþi preoþi prieteni ai Congregaþiei.
Claudia: 0232 / 42.37.75
26 septembrie a.c.,
Adrian: 0264 / 40.64.70
Sãrbãtoarea Sfântului
Papa va merge în august la Francisc: 021 / 330.84.76
Ioan, apostolul preaiubit
al lui Isus, în calendarul Lourdes
oriental, pânã în ziua de Papa Ioan Paul al II-lea se va afla la Eurosmile
8 mai, Sfântul Ioan Lourdes în zilele de 14 - 15 august , în în Pulkau
Teologul, în acelaºi sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului, Oraºul Pulkau, din Austria
calendar. pentru a marca a 150-a aniversare a unde activeazã preotul român
dogmei Neprihãnitei Zãmisliri. Va fi a Ieronim Ciceu, va fi gazda
“ªcoala vieþii” este
104-a sa vizitã apostolicã în strãinãtate, unui eveniment important,
propusã tinerilor între
pentru a ºaptea oarã în Franþa. Ultima care se organi-zeazã de
18-30 de ani; în mod
sa vizitã în Franþa a fost în august 1997, câþiva ani în localitate. În
liber, vã veþi angaja
pentru Ziua Mondialã a Tineretului. perioada 26 iulie - 10 august
pentru Isus pe deplin în
decursul acestui an, opt se va desfãºura schimbul
luni pentru a-L cunoaºte Liturghie solemnã pentru întâmpinarea intercultural “Eurosmile”.
Programul de tineret
ºi iubi mai mult. La participanþilor la Olimpiadã european este iniþiat de
ºcoala Sfântului Ioan eºti În ziua de 11 august 2004, în Catedrala romano-catolicã Sfântul Europahaus ºi va gãzdui anul
invitat sã-L descoperi Dionisius din Atena, va fi celebratã o Sfântã Liturghie solemnã acesta tineri din opt þãri
personal pe Mielul lui pentru primirea participanþilor la Jocurile Olimpice care se vor europene: Polonia, Cehia,
Dumnezeu, Cel care ne deschide douã zile mai târziu. “Jocurile Olimpice sunt un eveniment Slovacia, Ucraina, România,
mântuieºte ºi ne în faþa cãruia Biserica nu poate rãmâne indiferentã”, a explicat Bulgaria, Italia, Olanda ºi
dãruieºte Iubirea. într-o notã Arhiepiscopul catolic de Atena, Nikolaos Foskolos. Austria.

18 nr. 8/2004
Vizitã ecumenicã Numiri în arhidiecezã începând
În perioada 28 iunie - 2iulie, cu data de 1 august 2004
Patriarhul Ecumenic de Constantinopol,
Bartolomeu I, a vizitat Roma, invitat de Pr. Alois Ilieº - paroh al parohiei romano-catolice
Papa Ioan Paul al II-lea . Sfinþii Pãrinþi au Inima Neprihãnitã a Mariei, Caracal, judeþul Olt.
fãcut o declaraþie comunã care confirmã Pr. Francisc ªerban - paroh al parohiei romano-
relansarea angajãrii catolicilor ºi a catolice Sfântul Luca, Pucioasa, judeþul Dîmboviþa.
ortodocºilor în marea cauzã a deplinei Pr. Nicolae Ilie - paroh al parohiei romano-catolice
comuniuni creºtine, au reafirmat dorinþa de a continua ºi chiar de a Sfântul Apostol Andrei, Mangalia, judeþul Constanþa.
intensifica dialogul ecumenic, atât pe planul relaþiilor fraterne, cât ºi Pr. Tarciziu ªerban - paroh al parohiei romano-
pe cel al confruntãrii doctrinale. În cursul întâlnirilor s-a discutat despre catolice Sfânta Maria a Harurilor (Bãrãþia), Bucureºti.
chemarea comunã a catolicilor ºi ortodocºilor de a face ca Europa Pr. Gilbert-Sebastian Iavorschi - paroh al parohiei
sã nu uite de propriile rãdãcini creºtine. Doar astfel Europa poate romano-catolice Sfântul Anton de Padova, Brezoi,
dezvolta rolul sãu în dialogul dintre civilizaþii ºi contribui la promovarea judeþul Vâlcea.
globalã a dreptãþii, solidaritãþii ºi a apãrãrii vieþii. Pr. Francisc Trefaº va activa ºi ca profesor la Liceul
Teologic Romano-Catolic Sfântul Iosif, Bucureºti, pe
Pucioasa lângã activitatea de paroh ºi decan.
La munte ºi la Bisericã luni-vineri ora18.00 Pr. Vincenþiu Vochin - vicar parohial în parohia
miercuri ora 08.00 romano-catolicã Toþi Sfinþii, Craiova.
Sinaia sâmbãta ora 18.00 Pr. Vasile Ciobanu - vicar parohial în parohia
luni-vineri ora 18.00 duminica ora 11.00 romano-catolicã Sfânta Maria a Harurilor (Bãrãþia),
miercuri ora 08.00 Herculane Bucureºti ºi totodatã responsabil cu Pastoraþia
duminica ora 11.30; 18.00 luni-sâmbãtã ora 20.00 comunitãþii germane din Bucureºti, activând ºi în
Predeal duminica orele 10.30 ºi 20.00 cadrul Caritas-ului arhidiecezan.
duminica ora 09.00 Râmnicu Vâlcea Pr. Emil Moraru - vicar parohial în parohia
Azuga duminica orele 10.00 ºi 19.00 romano-catolicã Sfinþii Apostoli Petru ºi Paul ,
miercuri ora 16.00 luni ºi joi ora 19.00 Bucureºti.
duminica ora 10.00 miercuri ora 07.30 Pr. Claudiu Bordeianu - vicar parohial în parohia
marþi ºi vineri 07.30, 19.00 romano-catolicã Sfântul Iosif , Buzãu.
Pr. Marius Antãluþe - vicar parohial în parohia
romano-catolicã Sfânta Tereza, Bucureºti ºi profesor
La Ploieºti a fost inauguratã Casa la Liceul Teologic Romano-Catolic Sfântul Iosif .
Tineretului Sf. Anton de Padova Pr. Liviu Bãlãºcuþi - vicar parohial în parohia
romano-catolicã Preasfântul Mântuitor (Biserica
Ziua de 25 iulie 2004 a fost prilej de sãrbãtoare
pentru comunitatea catolicã din Ploieºti, cu ocazia Italianã), Bucureºti, ºi responsabil al Biroului de Presã.
binecuvântãrii ºi inaugurãrii Casei Tineretului Sfântul Pr. Bernard Noghiu - vicar parohial în parohia
Anton de Padova. La celebrarea Sfintei Liturghii au romano-catolicã Sfânta Fecioarã Maria Reginã ,
fost prezenþi: Preasfinþitul Cornel Damian, episcop (Cioplea), Bucureºti, ocupându-se în continuare de
auxiliar al Arhidiecezei noastre, Preasfinþitul Dante situl www.arcb.ro ºi de alte proiecte media ale
Lafranconi, episcop de Cremona, Pr. Gianpaolo Arhidiecezei romano-catolice de Bucureºti care au
Rossoni, Pr. Pierluigi Codazzi, 27 de credincioºi din legãturã cu internetul.
Cremona, Pr. Pavel Butnaru, Pr. Livio Valenti, Pr. Pr. Francisc Doboº - secretar episcopal al
Studiu de
RUXANDRA MATACHE Francisc Doboº, Pr. Paroh Ioan Solomon ºi numeroºi Arhiepiscopiei romano-catolice Bucureºti; profesor la
credincioºi din localitate. Vom reveni cu detalii. Facultatea de Teologie ºi Asistenþã Socialã ºi vicar la
parohia romano-catolicã Catedrala Sfântul Iosif,
Bucureºti.
Pr. Augustin Cadar - vicar parohial în parohia
romano-catolicã Sfânta Tereza, Bucureºti.
Pr. Petricã Boroº - vicar parohial în parohia
romano-catolicã Cristos Rege, Ploieºti.
Pr. Sebastian Lucaciu - vicar parohial în parohia
romano-catolicã Sfântul Anton de Padova, Constanþa.
Vor pleca la studii:
studii Pr. Gabriel Cata la Veneþia ºi
Pr. Ionuþ Paul Strejac la Roma.
Pr. Mihai ªerban pleacã în Ungaria pentru o
experienþã pastoralã.
Pr. Leonard Ciobanu pleacã în Italia, dieceza de
Foligno, pentru o experienþã pastoralã.

nr. 8/2004 19
14 august – Sfântul Maximilian Kolbe (1894-1941)
SFÂNTUL LUNII

Pedeapsã capitalã, prin decimare
Când auzim vorbindu-se de Sfântul Maximilian Kolbe,
imediat ne vine în minte episodul morþii sale. Era în 1941, în Sfântul Maximilian s-a nãscut în Polonia, la 8
lagãrul de exterminare de la Auschwitz. Potrivit unei legi a ianuarie 1894 ºi a intrat încã de tânãr la Franciscanii
lagãrului, dacã un deþinut evadat nu era gãsit ºi readus în Conventuali. A fost sfinþit preot în 1918. Înflãcãrat de
48 de ore, zece dintre membrii brigãzii cãreia îi aparþinuse un mare zel faþã de Preacurata Fecioarã Maria, a
evadatul trebuiau sã moarã prin înfometare. La sfârºitul lunii întemeiat asociaþia de rugãciune Armata Maicii
iulie, evadeazã un deþinut din blocul 14, bloc în care se afla Domnului ( Militia Imaculatae ), care s-a rãspândit
ºi Maximilian Kolbe. Deoarece nu a fost descoperit în repede în lumea întreagã. Dupã ce a întemeiat, în
termenul fixat, brigada este þinutã pe platou o zi întreagã, patria natalã, Oraºul Neprihãnitei (Niepokalanow),
apoi sunt desemnaþi cei sortiþi morþii, prin decimare (alegând lângã Varºovia, a plecat misionar în Japonia, unde –
pe fiecare al zecelea deþinut dintr-un grup, dupã criteriul prin predicã ºi presã scrisã – a rãspândit credinþa
numãrãtorii din zece în zece). creºtinã. Reîntors dupã mai mulþi ani în patrie,
ºi-a continuat activitatea apostolicã ºi marianã. În
La moarte, în locul unui tatã timpul celui de al doilea rãzboi mondial, a fost
Unul dintre condamnaþii la moarte începe a plânge, deportat în lagãrul de exterminare de la Auschwitz,
strigându-ºi pe nume copiii care-l aºteptau acasã. Deodatã, unde ºi-a încoronat viaþa, aºa cum am vãzut, cu
din rândul celor rãmaºi, se desprinde chipul strãveziu al martiriul pentru fraþii sãi: a murit în buncãrul foamei,
pãrintelui Maximilian care cere sã meargã el în locul acelui la 14 august 1941.
tatã nefericit. O cerere nemaiauzitã pânã atunci. Dupã o În anul 1971, Papa Paul al VI-lea l-a trecut în rândul
clipã de descumpãnire, comandantul acceptã. Acel tatã va fericiþilor, iar în anul 1982, în ziua de 10 octombrie,
supravieþui rãzboiului ºi se va întoarce la copiii sãi. El va da Papa Ioan Paul al II-lea l-a declarat sfânt.
mãrturie despre aceastã sublimã manifestare a dragostei
lui Maximilian Kolbe, care, împreunã cu ceilalþi condamnaþi,
desculþi ºi numai în cãmaºã, s-a îndreptat spre buncãrul ales în persoanele
morþii, în locul sãu. Unul dintre paznici va povesti mai târziu religioase”.
cum, dupã câteva ore, în grupul condamnaþilor la moarte Umilinþa era virtutea
„Umilinþa
prin înfometare, a început sã se audã murmur de rugãciuni sa caracteristicã ºi se
ºi cântãri în cinstea Maicii Domnului. Din zi în zi, glasurile reflecta în felul de a se
deveneau tot mai slabe, tot mai puþine, pânã pe 14 august, îmbrãca, de a vorbi, de a
când doar pãrintele Maximilian mai era în viaþã ºi conºtient. merge. Niciodatã nu era
O injecþie cu formol a oprit inima care, timp de 47 de ani, a auzit vorbind cu voce tare
bãtut neîncetat pentru Fecioara Neprihãnitã ºi pentru sau râzând zgomotos. Nu
mântuirea sufletelor. vorbea niciodatã despre
sine, despre problemele
Românul Petru Iosif Pal, sale sau despre familia
sa”. Pe terenul fertil al
prieten ºi confident umilinþei înfloreºte de
obicei floarea castitãþii.
al Sfântului Maximilian Kolbe Castitatea pãrintelui
„Castitatea
Puþini sunt cei care ºtiu cã cel mai bun prieten al Kolbe era „nepãtatã, protejatã de o profundã modestie ce
Sfântului Maximilian Kolbe era din România: pãrintele caracteriza întreaga sa persoanã, dar mai ales privirea sa”.
Petru Iosif Pal, din Ordinul Fraþilor Minori Conventuali. „Era un înger în carne omeneascã: cast, ruºinos în a vorbi ºi
Pãrintele Pal mãrturiseºte: „cu pãrintele Kolbe am stat a trata cu alþii. Când se întâmpla sã vadã sau sã audã
împreunã timp de ºase ani: coleg ºi prieten, în timpul vorbindu-se despre lucruri mai puþin decente, se înroºea la
studiilor filosofice de la Universitatea Gregorianã ºi a celor faþã, fãcea un semn de dezaprobare ºi nu scotea nici un
teologice de la Facultatea Colegiului Serafic”. Chiar din cuvânt cu privire la acest subiect”.
primele zile, pãrintele a auzit ºoptindu-se printre colegi „A exercitat în mod eroic – afirmã Pr. Pal – ºi virtutea
cã printre ei se aflã un sfânt ºi, dorind sã-l cunoascã, l-a sãrãciei
sãrãciei. Nu se îngrijea exagerat de modul în care se
întâlnit pe Maximilian. Pãrintele Iosif Pal a fost co-fondator îmbrãca; însã era ordonat în toate aspectele. De mai multe
al Armatei Maicii Domnului . Spicuim doar câteva mãrturii ori, în diferite conversaþii, a intervenit lãudând sfânta sãrãcie
ale pãrintelui Pal referitoare la Sfântul Maximilian care ura ºi declarând cã noi nu posedãm nimic, decât doar ceea ce
pãcatul
pãcatul: „Din iubire pentru Dumnezeu, fratele Maximilian Dumnezeu ne dãruieºte...”
evita chiar ºi cel mai mic pãcat. Astfel, în tot timpul cât am „Virtutea ascultãrii în Pr. Kolbe era de asemenea
stat împreunã, nu am observat niciodatã sã fi comis nici exemplarã; ca un copil, se lãsa condus de superiori... ” .
cel mai mic pãcat. Ura pãcatul în toþi oamenii, dar mai Prezentare de Pr Pr.. LIVIU BÃLêCUÞI

20 nr. 8/2004