You are on page 1of 9

ANATOMIA ENDO

incepem cu dintii maxilari
incisivii centrali superiori
Incisivii centrali superiori fac parte din grupa dintilor monoradiculari, având o singură
rădăcină, cilindrico-conică n sens axial, cu o lungime aproximativă de !"-!# mm$ %ârful
rădăcinii este adesea u&or recur'at spre distal$ (amera pulpară, având o formă
asemănătoare cu o coroanei, este turtită n sens vesti'ulo-palatinal cu o ngustare spre
inci)al$ *e peretele inci)al al camerei pulpare se gasesc trei prelungiri numite coarne
pulpare, ce corespund celor trei lo'uli de de)voltare$ De la nivelul peretelui cervical al
camerei pulpare porne&te canalul radicular, care pre)inta o formă asemănătoare cu a
rădăcinii dar cu dimensiuni mult mai reduse$ +n )ona extremită,ii apicale a rădăcinii,
canalul radicular n general se ramifică, luând na&tere mai multe cacalicule ce formea)ă
delta apicală$
-orma cavită,ii de acces va fi triung.iulară, ntin)ându-se apical până la cingulum, iar
către marginea inci)ală până la nivelul coarnelor pulpare$ Accesul acelor n canal tre'uie
să fie direct, astfel că fre)a va fi plasată n dreptul cingulumului &i orientată paralel cu
fa,a vesti'ulară$ /e va evita plasearea perpendiculară pentru a evita riscul perforării, care
este foarte ridicat având n vedere tura,ia crescută a tur'inei$ +n nici un ca) nu tre'uie
efectuat un tratament endodontic printr-o cavitate proximală$
incisivii laterali superiori
Incisivii laterali superiori pre)intă o rădăcină mai su',ire de cât a centralilor, fiind cea
mai mică rădăcină din grupul din,ilor frontali superiori$ +n sens axial are formă de con
efilat, iar n sec,iune ori)ontală are contur ovalat aplati)at me)io-distal$ (amera pulpară
are o formă asemănătoare cu a coroanei, dar cu volum de apoximativ #-0 ori mai redus$
(orespun)ător celor trei proeminen,e de pe marginea inci)ală, camera pulpară pre)intă
trei proeminen,e1coarne pulpare2$
Metoda de acces n camera pulpară e similară cu cea descrisă n ca)ul incisivilor centrali
superiori$
caninii superiori
/unt cei mai lungi din,i, având o lungime de aproximativ "3,4 mm$ (analul radicular1de
o'icei unic2, ovalar pe sec,iune, este foarte larg$ +n ultimii "-# mm apicali se ngustea)ă
'rusc, fiind nevoie de foarte mare aten,ie pentru a nu trepana apexul n timpul
tratamentului mecanic$ Determinarea lungimii de lucru pe 'a)a imaginii radiografice este
foarte dificilă deoarece adesea rădăcina se ncur'ea)ă spre palatinal, iar astfel imaginea
radiologică va fi mai scurtă decât n realitate$ (avitatea de acces se reali)ea)ă după
aceea&i metodă descrisă la incisivi$
primul premolar superior
Este un dinte dificil de tratat din cau)a anatomiei sale pulpare complexe$ *rima dificultate
derivă din faptul că numărul canalelor &i rădăcinilor sale pre)intă importante varia,ii
asupra cărora autorii de specialitate nu au că)ut de acord$ /e poate considera că primul
premolar pre)intă adesea două rădăcini n aproape 356 din ca)uri, o rădăcină n aproape
#46 dintre ca)uri, &i trei rădăcini n circa 46 din ca)uri1fig$ 72$ -recvent sunt două
canale c.iar la monoradiculari1846 din ca)uri2, un canal n "56 din ca)uri &i trei canale
n 46 din ca)uri$ 9ungimea medie e de "!-"" mm$ (amera pulpară este larga n sens
vesti'ulo-palatinal &i pre)intă două coarne pulpare$ Accesul se va face pe fa,a oclu)ală,
iar forma cavită,ii va fi ovala n sens vesti'ulo-palatinal$ Orificiile canalelor sunt situate
la extremită,ile vesti'ulară &i palatinală a camerei pulpare$ (analele sunt de o'icei
rectilinii &i pe sec,iune transversală rotun:ite$
al doilea premo superior
Prezintă în cele mai multe cazuri o singură rădăcină. În 58% din cazuri
prezintă două canale radiculare cu o morfologie foarte variată: două
canale cu două deschideri apicale; două canale cu o deschidere apicală
comună sau un canal care se deschide în două şi are două deschideri
apicale. semenea premolarului unu! treimea apicală poate prezenta o
cur"ură! mai frecvent spre distal. ccesul se face ca şi în cazul primului
premolar.
primul molar superior
Are trei rădăcini, una palatinală &i două vesti'ulare$ ;ădăcina palatinală are lungimea cea
mai mare, in medie de "" mm, iar cele vesti'ulare "! mm$ O'serva,iile făcute in vitro pe
din,i extra&i au arătat pre)en,a a două canale n rădăcina me)io-vesti'ulară la aproape "<#
din molarii cerceta,i$ A'sen,a tratamentului acestui canal 1inconstant, dificil de găsit sau
ignorat2 explică pro'a'il e&ecurile mai des ntâlnite la nivelul acestui dinte$ Din punct de
vedere practic tre'uie considerat că primii molari superiori au patru canale, &i căutată
sistematic pre)en,a celui de-al doilea canal din rădăcina me)io-vesti'ulară$ (avitatea de
acces se va face n :umătatea me)ială a coroanei$ Orificiul canalului palatinal este cel mai
u&or de găsit, canalul n sine fiind cel mai larg &i cel mai lung$ Orificiul canalului me)io-
vesti'ular este situat mai aproape de peretele vesti'ular decât orificiul canalului disto-
vesti'ular care este mai aproape de mi:locul dintelui decât de peretele vesti'ular$ (analul
me)io-vesti'ular minor este cel mai greu de găsit, su',ire &i cur'at deseori unindu-se cu
canalul principal$ De o'icei e situat pu,in mai palatinal &i me)ial decât canalul me)io-
vesti'ular principal$
al doilea molar superior
Este n general copia mai mică a primului molar superior, rădăcinile fiind de o'icei mai
apropiate, mai pu,in divergente &i mai pu,in cur'e$ *osi'ilitatea pre)en,ei celui de-al
patrulea canal este de două ori mai mică decât la primul molar$
al treilea molar superior
Morfologia acestui dinte poate pre)enta varia,ii individuale foarte importante$ Din acest
motiv, dar &i din cau)a accesului foarte dificil, este n general contraindicat tratamentul
endodontic pentru acest dinte$ Dacă dintr-un motiv sau altu, protetic de exemplu,
tratamentul endodontic este indicat, o radiografie făcută naintea nceperii tratamentului
endodontic ne poate furni)a informa,iile necesare despre numarul rădăcinilor &i a
canalelor radiculare$
'uuunnnn$$$$$
si acum ditii mandi'ulari
incisivii centrali inferiori
*re)intă o rădăcină foarte mult aplati)ată n sens me)io-distal, cu diametrul la nivelul
coletului n sens vesti'ulo-oral de 4,4-4,7 mm &i n sens me)io-distal de #,0-#,3 mm$
9ungimea rădăcinii este de !!,4-!"mm$ (amera pulpară pre)intă dimensiuni foarte
reduse &i se continuă cu canalul radicular ce este turtit n sens me)io-distal, asemănător
formei radiculare$
+n general este un singur canal radicular, dar poate apărea o divi)are a canalului către
mi:locul sau treimea apicală ntr-o ramură vesti'ulară &i una linguală$ Existen,a unui
canal secundar poate fi cau)a e&ecurilor de terapie care la prima vedere par inexplica'ile$
incisivii laterali inferiori
Prezintă o rădăcină mai voluminoasă! cu dimensiuni mai mari în sens
transversal şi a#ial! ceea ce le oferă o mai "ună implantare dec$t a
incisivilor centrali. pe#ul este înclinat spre vesti"ular sau spre distal.
caninii inferiori
(oroana, rădăcina &i camera pulpară seamănă cu elementele corespun)ătoare de la
caninul superior dar cu dimensiunile mai mici$ (analul poate pre)enta n mod excep,ional
două 'ra,e ca &i la incisivii inferiori$
%avită&ile de acces la camera pulpară la incisivii si caninii inferiori se
prepară după aceleaşi metode ca şi la din&ii superiori! dar din cauza
cur"urii vesti"ulare mai pronun&ate a inferiorilor! adesea e necesar să
se includă şi marginea incisivă în cavitatea de acces'(g. )*+ pentru a
permite instrumentelor să pătrundă p$nă la cei ,-. mm terminali fără a
( nevoie de o cur"ură e#cesivă a acestora.
primul premolar inferior
Are ntotdeauna o singură rădăcină, cu formă de con efilat, aplati)ată u&or me)io-distal,
lungă de aproximativ !4 mm$ Are un singur canal radicular care se poate ramifica uneori,
unindu-se din nou n apropierea foramenului apical1fig$ !32$ (avitatea de acces va fi
ovală cu diametru mai mare n sens vesti'ulo-oral$ Extensia desc.iderii poate implica
vârful cuspidului vesti'ular sau lingual$
/ursa eugenol$ro = eugenol$ro .ttp=<<>>>$eugenol$ro<forum<s.o>t.read$p.p?t@3075
al doilea premo inferior
/ădăcina este unică dar prezintă dimensiuni mai mari dec$t preimul
premolar at$t a#ial c$t şi transversal.0ste mai mult sau mai pu&in
circulară pe sec&iune transversală şi are ape#ul rotun1it! înclinat distal.
Prezen&a a două canale este mult mai rară în compara&ie cu primul
premolar. În cazuri cu totul e#cep&ionale putem găsi chiar şi trei
canale'(g. )8+. %avitatea de acces se realizează ca şi la primul
premolar.
primul molar inferior
De o'icei are două rădăcini, una me)ială &i una distală, cea distală fiind de o'icei mai
mică &i mai rotun:ită decât cea me)ială$ (ele două rădăcini pre)intă un canal eliptic sau
două canale separate$ (ea mai frecventă dispo)i,ie este cea cu trei canale1două me)iale &i
unul eliptic distal2, dar, ca &i la molarii superiori, este important să căutăm pre)en,a unui
al patrulea canal$ (amera pulpară este mai largă nspre me)ial decât nspre distal, de
aceea cavitatea de acces va avea o formă trape)oidală cu latura mai mare spre me)ial$
;ădăcina me)ială are n general două canale= unul me)io-vesti'ular &i unul me)io-
lingual$ (el me)io-lingual este n general mai greu de instrumentat din cau)a traiectului
său sinuos &i a orientării sale1el părăse&te camera pulpară n direc,ie me)ială, ia apoi o
direc,ie distală ncepând cu treimea medie a rădăcinii2$ (analul me)io-vesti'ular este mai
larg &i mult mai direct$ *o)i,ia lui este mult către vesti'ular de aceea se recomandă
lărgirea cavită,ii de acces până la vârful cuspidului me)io-vesti'ular, pentru a o',ine cel
mai 'un acces n canal$
/ursa eugenol$ro = eugenol$ro .ttp=<<>>>$eugenol$ro<forum<s.o>t.read$p.p?t@3075
;ădăcina distală con,ine canalul distal care este mult mai larg &i mai oval decât cele
me)iale$ Este rectiliniu &i pre)intă pu,ine pro'leme de instrumentare$ Dacă orificiul
canalului nu este găsit la mi:locul dintelui, tre'uie presupusă existen,a a două canale &i
extinsă cavitatea de acces spre vesti'ular &i lingual$
al doilea molar inferior
*re)intă două rădăcini cu dimensiuni mai reduse decât cele a primului molar$ Au aceea&i
orientare, me)ial &i distal, dar sunt mai adunate, cu tendin,a de a se uni n treimea de
colet$ ;ădăcina me)ială este mai mult aplati)ată &i nu ntotdeauna două canale radiculare,
n unele situa,ii existând unul singur, mai larg$ (avitatea de acces are tot formă
trape)oidală ca &i primul molar inferior$
al treilea molar inferior
;ădăcina poate pre)enta multe aspecte morfologice, astfel= două rădăcini unite, care
formea)ă un con relativ scurt &i cur'A două rădăcini care sunt separate n cele două treimi
apicale, asemănătoare celui de-al doilea molar sau mai multe rădăcini orientate n direc,ii
diferite$ ;ădăcinile sunt n general mai mult cur'e datorită angula,iei mandi'ulei$ (amera
pulpară se continuă cu canalul radicular care poate fi unic, gros &i conic sau să existe
două sau mai multe canale radiculare$
no cam asta fu tot$sper sa va fie de folos$$$
BBBBBBBBBBBBBBBBBB
;a)i$$$maine poti fi s.tir'$$$