P. 1
Management in industria alimentara

Management in industria alimentara

|Views: 1,062|Likes:
Published by Serghei Ionasco

More info:

Published by: Serghei Ionasco on Dec 23, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/02/2013

pdf

text

original

Cuprins

Introducere............................................................................................ 2
1. Planul de producere şi realizare a producţie...................................... 4 2. Planul de aprovizionare tehnico – materială...................................... 7 3. Planul muncii şi a cadrelor................................................................ 8 4. Planificarea preţului de cost, beneficiului şi rentabilităţii.................. 14 5. Dezvoltarea tehnică şi organizatorică a producţiei............................ 16 6. Bibliografie ...................................................................................... 18

Introducere
Deoarece Moldova este o ţară agrară, industria alimentară ocupă un loc important în economia naţională, influenţând în general dimensiunile şi capacităţile altor industrii.
Nr. Document Caşcaval V. Ţărnă R. Semnat Data

Mod Coala Efectuat Verificat

Proiect de an

.

S.A. „Cricova-Vin”

Litera

Coala 1

Coli 18

UTM FIMM gr. MAIA – 061

În cadrul producţiei bunurilor de consum, industria alimentară are sarcina să contribuie la realizarea produselor care să satisfacă cerinţele cantitative şi calitative ale membrelor societăţii, cum şi produse care să poată intra în circuitul economic mondial în condiţii de competitivitate. Republica Moldova este considerată pe bună dreptate drept unul dintre lideri printre statele vinificatoare, aflîndu-se în topul mondial al celor 10 ţări exportatoare de produse alcoolice. Tradiţiile naţionale în producerea vinurilor şi cultura consumului adecvat al acestora prezintă nişte subiecte pe cît de curioase, pe atît de utile nu numai pentru noi, moldovenii. Programul prezidenţial de revitalizare a ramurii vitivinicole reiese din necesitatea de a întreprinde un complex amplu de măsuri, menite să stimuleze dezvoltarea activităţii ramurii respective, inclusiv prin sporirea prestigiului acesteia atît în ţară, cît şi peste hotare. Combinatul "Cricova", fără îndoială, este perla vinificaţiei moldave, în subsolurile celebre din calcar natural, sub supravegherea prudentă a vinificatorilor, se păstrează vinuri excelente: albe - fine, elegante si delicate, roşii - un pic astringente, aromate, perseverente. Si toate sînt foarte gustoase şi originale, ceea ce se confirmă de o mulţime de medalii şi premii internaţionale. Din an în an vinificatorii noştri iscusiţi completează celebra vinotecă Cricova, în care se păstrează vinurile vechi din toată lumea. Ele sînt fără preţ De aceea vizitarea sălilor de degustare e nu numai o plăcere de a simţi atmosfera incomparabilă a subteranei din Cricova, dar si o adevărată călătorie în lumea vinului. Din vechime vinul se socotea o băutură divină, dar totul legat de el - misterios si magic. Ultimele cuvinte, în special se referă la labirintele celebre din Cricova (lungimea lor este aproximativ de 60 de kilometri) şi la clădirea veche a combinatului Cricova, construită din piatră cenuşie care seamănă cu o vilă sau cu un castel. în subsoluri calcarul natural respiră si ajută la susţinerea temperaturii constante - 12-14 grade si umiditate 97-98% - condiţii decisive pentru maturarea vinurilor de marcă de categorie superioară. Iar ele în Cricova sînt excepţionale foarte gustoase si foarte elegante. Astăzi Cricova este un oraş subteran. De aceasta convinge străzile cu denumiri de vinuri - Cabernet, Pinot, Feteasca... în liniştea subterană a subsolurilor de la Cricova 30 milioane de litre de vin îşi capătă calităţile sale preţioase si incomparabile. Apreciind beciurile de la Cricova recunoscutul vinifica-tor cu faima mondială, profesorul M. A. Gherasimov scria, "în ceea ce priveşte microclima, beciurile de la Cricova nu au un rival egal nu numai în lume, ci si peste hotare". Combinatul de la Cricova este unica întreprindere în Republică ce produce şampanie după procedeul clasic francez de fermentare în sticle, cu termen de păstrare pînă la trei ani. Astăzi Combinatul Cricova înseamnă o mulţime de denumiri de vinuri de înaltă calitate, obţinute conform unor tehnologii clasice şi originale. Mai mult de un milion de sticle de toate tipurile înregistrează astăzi vinoteca de la Cricova, unde vinurile capătă calităţi irepetabile. în beciurile de la Cricova se păstrează vinurile unciale franceze, italiene, spaniole, precum şi exemplare din multe alte ţări ale lumii. Cea mai veche sticlă de vin este datată cu 1902.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data

2
Pag.

Toate vinurile pot fi degustate în sălile splendide din Cricova, care prezintă adevărate opere de arhitectură distinsă, în liniştea subsolurilor, însoţită de bucătăria naţională, vinurile din Cricova îşi dezvăluiesc sufletul şi dăruiesc adevăraţilor cunoscători o plăcere de neuitat, în aproape jumătate de secol de existenţă, beciurile din Cricova au fost vizitate de reprezentanţi a mai mult de o 100 de tari.

1. Planul de producere şi realizare a producţiei
Planul de producere este unul din principalele compartimente a sistemului de planificare a întreprinderii. El include: a. planificarea capacităţii de producţie; b. planificarea producţiei în indicii naturali; c. planificarea valorii producţiei.

pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data

3
Pag.

Planul de producţie este baza formării tuturor elementelor, atît a planurilor de afaceri cît şi a planurilor curente. După planul de producţie se formează planul financiar, planul de muncă şi a cadrelor. Acest plan este caracterizat de unităţile naturale şi valorice. Elaborarea planului se începe cu planul de producere a producţiei în unităţi naturale pe an, desfăşurat pe sortiment şi trimestre.
Producţia U.M. Planul pe an CABERNET SAUVIGNON DIONIS CODRU VIN NOBIL ALIGOTE PINOT DNESTROVSCO E SAUVIGNON CHARDONNAY TOTAL mln.decalitri mln.decalitri mln.decalitri mln.decalitri mln.decalitri mln.decalitri mln.decalitri mln.decalitri mln.decalitri 8 7 8 9 6 5 7 8 68 1 1 1 1 1 1 1 1 10 1 2 2 2 1 1 1 2 14 3 2 2 3 2 1 2 2 22 3 2 3 3 2 2 3 3 29 mln.decalitri 10 1 2 Inclusiv pe trimestre 2 2 3 2 4 4

În următorul tabel vom examina linia de îmbuteliere a vinului DIONIS : Vin roşu de calitate superioară . Produs din soiul de struguri PINOT – NOIR. Vin de culoare roşie cu nuanţe de rodie , gust delicat , aromat , catifelat . Aromă fină specifică soiului , cu nuanţe pronunţate de maturare .Maturat în butoi , ambalat în sticle de 0.187 şi 0.75 litri . SAUVIGNON : Unul din cele mai bune vinuri de calitate superioară . Produs din soiulde struguri SAUVIGNON , are culoarea paiului , verzuie . Gust plin ,armonios , cu aromă plăcută şi nuanţe pronunţate de coacăză neagră . Maturat în beciurile din CRICOVA . Ambalat în sticle de 0.187 şi 0.75 litri .
U.M. Producţia DIONIS mln.decalitri Planul pe an 8 1 1 Inclusiv pe trimestre 2 1 3 3 4 3

pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data

4
Pag.

SAUVIGNON

mln.decalitri

7

1

1

2

3

Indicii valorici ai planului de producere şi realizare a producţiei sunt: producţia globală producţia marfă producţia realizată

Planul de producere a producţie globale şi a producţiei marfă este reprezentată în tabelul următor:
Tipul producţiei U.M. Rest. la încep. anului S P Unităţi naturale DIONIS SAUVIGNON mln.dec alitri mln.dec alitri 0 0 7 0 0 65 455 0 0 8 0 0 65 S P.M. Rest. la sfîrş. anului P Preţ engros mln. lei P.M. engros Unită valoric e 520

PM = Prengros * Vu.n , lei PM1 = 65 * 8 = 520 mln. lei PM2 = 65 * 7 =455 mln. lei Total pe secţie: PM = PM1 + PM2 = 455 + 520 = 975 mln. lei PG = PM + Pr engros * V con.in + PN, mln. lei Unde: PN – producţia nedeterminată, PN = 0 V con.in – volumul producţiei destinate consumului intern, V con.in = 0 PM tot = PG1 + PG2 = PM tot = 975 mln. lei Volumul producţiei realizate se calculează conform volumului producţiei marfă, pornind de la stocurile producţiei nerealizate.
Producţia U.M. Stoc. de producţie finită la Planul anual Stoc. de producţie finită la P.C. în anul planificat Preţ engros mln lei P.C. pentru tot volumul,

pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data

5
Pag.

DIONIS SAUVIG NON

înc.anului mln.deca 1,5 litri mln.deca litri 0,9

8 7

sf.anului 1,2 1,1

8,24 7,2

65 65

mln lei 520 455

Stocurile producţie finite pentru fiecare fel de produs la început şi la sfîrşitul anului sunt acceptate convenţional 5% şi 3%. PC1 = 0,05 * 8 + 8 – 0,03 * 8 = 8,24 mln dcal PC2 = 0,05 * 7 + 7 – 0,03 * 7 = 7,2 mln dcal

2. Planul de aprovizionare tehnico – materială Aprovizionarea tehnico – materială corespunde cu: organizarea aprovizionării cu resurse materiale; întocmirea planurilor de aprovizionare cu resurse materiale. Prima sarcină o asigură secţia de aprovizionare a întreprinderii. Distribuirea resurselor materiale se coordonează cu şefii secţiilor de producţie. Organizarea aprovizionării tehnico – materiale prevede stabilirea nomenclaturii resurselor materiale necesare pentru fiecare subdiviziune şi asigurare cu ele în termene strict determinate. Planificarea aprovizionării tehnico – materiale are loc în fiecare an înainte de anul de planificare. Calculul necesităţii şi ale valorilor materiale prime, materialelor principale şi materialelor auxiliare sunt prezentate în tabelul 5.

pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data

6
Pag.

Producţia

Materia primă şi materiale

Preţ pentru un l , lei 6.5 3 0.75 150 0.65 2.3 1.25 10

Pentru un l de producţie Norma de consum 0.45 0.05 0.2 0.02 0.01 0.5 0.1 0.015 Suma, lei 2.92 0.15 0.15 3 0.0065 1.15 0.125 0.15

Pentru tot volumul de producţie Cantitatea, Suma, lei 1000 l 450 50 200 2 10 50 100 15 2 920 150 150 3000 6.5 1150 125 150

DIONIS

Vin Drojdie Sticlă Dop Etichetă Ladă de carton Marcă de acciz Clei p/u etichetă

3. Planul muncii şi a cadrelor În acest compartiment al planului anual este necesar de a calcula pentru secţii: personalul industrial productiv, inclusiv conform categoriilor; fondul retribuii (în total şi conform categoriilor); salariul mediu lunar; nivelul productivităţii muncii. Pentru a calcula numărul de muncitori antrenaţi în procesul principal de producţie este necesar de a elabora tabelul cu balanţa timpului de muncă.
Indicatori Fondul de timp calendaristic (zile) Numărul zilelor nelucrate a) zile de odihnă b) sărbători Fondul nominal de timp (zile) Absenţă de la lucru (zile), inclusiv a) concedii de odihnă b) concedii de studii Total 365 100 15 250 24 -

pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data

7
Pag.

c) concedii de maternitate d) concedii medicale e) absenţe cu permis administrativ f) absenţe cu permis legislativ Fondul real de timp (zile) Durata medie a zilei de muncă (ore) Fondul util de un muncitor (ore)

24 17 5 200 8 1 600

Numărul muncitorilor remuneraţi în acord şi antrenaţi în procesul de producţie se calculează în baza normelor tehnologice ale cheltuielilor de muncă pentru fabricarea producţiei după următoarea expresie:
N m.a = Nt • A F • C in

unde:
Nt Nt

- norma de timp pentru producerea a o 1000 l de producţie gata = 174 om * oră

A – fondul anual de producţie concretă în unităţi naturale A = 8 mln decalitri F – fondul anual de timp în medie pentru un muncitor F = 1 600 Cin – coeficientul de împlinire a normelor de către muncitor Cin = 0,8

N m. a

174 ⋅ 8 = = 0.6 ≈ 1 oameni 1600 ⋅ 0.8

Pentru deservirea liniei de îmbuteliere a vinului DIONIS este necesar de serviciile unui om . Salariul pentru fiecare categorie de personal este prevăzut în modul următor: 1. Personal tehnico – ingineresc, conducători: şef de secţie inginer mecanic 3 500 lei 3 000

pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data

8
Pag.

-

tehnolog contabil economist dozator – reglor controlor asupra sticlelor supraveghetor la etichetă supraveghetor la dopuri hamal lăcătuş IV garderobieră deriticătoare depozitar sudor IV Salariul secţiei lunar va fi:

2 800 lei 2 500 lei 2 000 lei 800 lei 3 * 700 lei 2 * 700 lei 2 * 700 lei 2 * 500 lei 500 lei 400 lei 400 lei 700 lei 1 500 lei

2. Pentru muncitorii care primesc salarii conform schimburilor lucrate:

SL = 3 500 + 2 800 + 3 000 + 2 000 + 2 500 + 800 + 2 100 + 1 400 + 1 400 + + 1 000 + +500 + 400 + 400 + 700 + 1 500 = 24 000 lei Determinăm numărul de muncitori salariaţi pe o unitate de timp, ce se efectuiază conform normelor de timp de deservire a locurilor de muncă:
N m.t = N d • N s • N m.d . Ft

unde: Nd – norma de deservire, oameni; Ns – numărul schimburilor de lucru a utilajului pe an; Nm.d. – numărul de maşini deservite; Ft – fondul de timp de lucru a unui muncitor.
N m.t . = 200 • 1 • 6 =6 200

muncitori

pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data

9
Pag.

Calculul muncitorilor salariaţi pe o unitate de timp care nu sunt antrenaţi în procesul de producere este indicat în tabelul următor:
Profesia hamal lăcătuş IV garderobieră deriticătoare depozitar sudor IV Numărul de muncitori 2 1 1 1 1 1 Salariul lunar, lei 1 000 500 400 400 700 1 500 Salariul anual, lei 12 000 6 000 4 800 4 800 8 400 18 000

Fondul de salariu al muncitorilor se calculează ca suma salariului tarifar şi salariul suplimentar plus adausuri de 6÷10% Star = 12 000 + 6 000 + 4 800 + 4 800 + 8 400 + 18 000 = 54 000 lei Stot = 54 000 + 0,08 * 54 000 = 58 320 lei
Profesia Şeful secţiei Tehnolog Inginer mecanic Economist Contabil Total Categoria lucrătorului Muncitori Conducători Slujbaşi Total Nr. de muncitori 1 1 1 1 1 5 Salariul lunar, lei 3 500 2 800 3 000 2 000 2 500 12 500 Salariul anual, lei 42 000 33 600 36 000 24 000 30 000 185 600

Nr. lucrătorilor 11 2 7 20

Fondul de salarii anuale, lei 142 800 75 600 54 000 272 400

Calculul a unui salariu a unui muncitor mediu pe an se efectuiază după formula:
S m .a . = Sa Pip

, lei

unde:

pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data

1 0 Pag.

Sa – fondul de salariu anual, lei Pip – personalul industrial total
S m.a = 272400 = 13620 20

lei

Nivelul productivităţii muncii se calculează după formula:
Pm = Pg Pip

, mln decalitri/an unde:

Pg – producţia globală;
Pm = 8 = 0 .4 20

mln decalitri/an

Calculul cheltuielilor de muncă şi al fondului tarifar de salariu.
Producţia U.M. Planul de producţie La o unitate de producţie Cheltuieli Salariul, de muncă DIONIS SAUVIGNON mln.decalitr i mln.decalitr i 8 7 om * oră 174 174 lei/mln decalitri 352,23 352,23 La tot volumul de producţie Cheltuieli Salariu de muncă om * oră 2 088 1 740 l, lei/mln decalitri 4 226,7 6 3 522,3

Starea necesităţii timpului de muncă şi al salariului pentru producerea vinului DIONIS .
Operaţiile tehnologice Nr. muncitorilor, categoria Cota tarifară pe schimb, Transportarea materie prime Transportarea hamal hamal lei 22 22 500 260 Norma de producţie într – o zi Norma de consum a muncitorilor pe schimb 1 000 1 000 Cheltuieli pentru o unitate Om*oră Salariu, lei 14 20 4,02 7,64
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data

1 1 Pag.

materiei auxiliare Norma de livrare pe schimb Ambalarea în cutii Livrarea producţiei finite Total 174 352,23 1 hamal 18,9 22 790 740 169 1 000 15 12 3,69 2,8 8 19,5 500 1 000 113 334,08

4.Planificarea preţului de cost, beneficiului şi rentabilităţii Calculul de plan a preţului de cost pentru vinul DIONIS se efectuiază în baza articolelor de cheltuieli. Volumul anual de producţie constituie 8 mln decalitri.
Producţia Materia primă şi materiale DIONIS Vin Adaosuri Sticlă Dop Etichetă Preţ pentru un l , lei 6.5 3 0.75 150 0.65 Norma de consum 0.45 0.05 0.2 0.02 0.01 Suma, lei 2.9 0.15 0.15 3 0.0065 Pentru un l de producţie Pentru tot volumul de producţie Cantitatea, Suma, lei 1000 l 450 50 200 20 10 2 920 150 150 3000 6.5

pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data

1 2 Pag.

Ladă de carton Marcă de acciz Clei p/u etichetă Costul total

2.3 1.25 10 174.45

0.5 0.1 0.015

1.15 0.0125 0.15 4.52

50 100 15

1150 125 150 7651.5

Preţul de producţie pentru tot volumul de producţie planificat va fi: PC1 = 60 * 8 = 640 mln. lei Articolul 9 şi 10 se repartizează proporţional salariului total al muncitorului de bază reeşind din procesul stabilit la întreprindere, iar articolul 13 – proporţional preţului de cost de la fabrică. Calculăm beneficiul de la o unitate de producţie (Bi) din următoarea relaţie: Bi = Pi – PC i, lei unde: Pi – preţul engros de livrare; PCi – preţul de cost total pentru o unitate de producţie( un mln decalitri ). Bi = 11 930 – 10 930 = 1 000, lei Beneficiul de la producţia marfă se calculează după formula: Bp.m. = PM – PCp.m., mii lei unde: PM – producţia marfă, PCp.m. – preţul de cost al producţiei marfă Bp.m. = 1 230,82 – 1 075,62 = 155,2 mii lei Calculăm rentabilitatea producţiei după formula:
Ri =
Ri =

Bi • 100 % PCi

1000 • 100 = 9.14 % 10930

pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data

1 3 Pag.

5. Dezvoltarea tehnică şi organizatorică a producţie. Determinarea efectului economic al liniei de fabricare a vinului DIONIS care constă din: conveier, maşină de spălat sticle, maşină de turnat, maşină de dopuit, pasterizator, maşină de etichetat. Efectul economic pe parcursul perioadei de exploatare se calculează după formula:
ξt =
RA − C A N R − RN

unde: RA – rezultatul economic anual, RA = 12 5430 lei CA – cheltuieli pentru realizarea anumitului tip de produs; NR – norma de renovare a fondurilor fixe în folosirea producţiei; RN – coeficientul normativ de eficacitate a investiţiilor capitale, RN = 0,1.
NR = RN

(1 + R N ) t −1

unde: t – durata de serviciu a fondurilor fixe

pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data

1 4 Pag.

NR =

0 .1 = 0.0424 (1 + 0.1) 10 −1

CA = CCA + ( NR + RN ) * K unde: CCA – cheltuieli curente pe percursul unui an, CCA = 865321 lei K – investiţii capitale pentru implimentarea tehnologiilor noi, K = 20840 mii lei CA = 865 321 + ( 0,0424 + 0,1 ) * 20840 = 868 288 lei
ξt1 =
1254230 − 865321 = 2731102 0.0424 + 0.1

lei

Determinarea efectului economic din condiţia a doua: K = 2685 lei CA = 865 321 + ( 0,0424 + 0,1 ) * 2685 = 865589,5 lei
ξt2 =
1254230 − 865589 .5 = 2729216 0.0424 + 0.1

lei

Efectul economic al implimentării maşinei va fi:
ξ t = ξ t1 − ξ t2 ,

mii lei

ξ = 2731102 – 2729216 = 1886 lei t

În urma implimentării maşinilor noi, modernizate vom face calculul de recuperare:
Trec Trec = K

ε1

2685 = 1.42 1886

ani

pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data

1 5 Pag.

Bibliografie: Indrumar metodic pentru indeplinirea lucrarii de curs “Management in Industria Alimentara” UTM Chisinau 1995

pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data

1 6 Pag.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->