https://www.scribd.

com/doc/157819311/Comp-Sanscrita-Rom
popescu viri! sa"s:
17/#8/$#11 at 17:#%
buna &iua
am urmarit recent' cu su(!etu! !a ura' ce!e scrise de d-voastra pe hanu! ancutei si mai putin aici' in !e.
cu !imbi!e romana' sanscrita' persana' cu simi!itudini si asemanari de nume' obiceiuri' cu !ucruri care
dau de andit din punct de vedere !invistic si istoric)
daca nu resesc' parca a intrebat cineva de ce nu scrieti o carte despre aceste subiecte' !a care ati
raspuns ca nu se scrie sau pub!ica asa usor) posibi! sa aveti dreptate' dar:
sper sa nu va suparati ca revin pe aceeasi tema' as vrea sa va intreb daca ati mai re(!ectat !a ace!e
etimo!oii propuse in timpu! scurs de !a postare' daca v-ati dat seama ca une!e sunt eronate' sau
dimpotriva s-au adunat inca si mai mu!te asemanari si arumente in (avoarea ce!or spuse) ati incercat
sa centra!i&ati aceste cunostinte' sa !e asiti e*p!icatia+
ar trebui studiate cu mare atentie' nu mu!ta !ume ,cred ca nu doar in romania ci si in occident- stie' nici
macar nu banuieste e*istenta' a ceea ce ati intuit' invatat sau inte!es in iran' ar (i mare pacat sa nu (ie
(acute cunoscute ce!or potentia! interesati' !ucruri!e astea nu trebuie sa se piarda sau sa ramana
necunoscute)
in u!timu! timp' !a dictionare!e e*p!icative si encic!opedice pub!icate' au inceput sa (ie trecuti mai
mu!ti termeni arhaici sau reiona!i' !a mu!t mai mu!te cuvinte ca in ce!e scoase pana prin $##7'o8
etimo!oia este necunoscuta' in discutie' sau nec!ara) adica se schimba parca !ucruri!e' incet si cu
poticne!i' dar se misca ceva) oricum mai departe de turcia nu i-a dus imainatia .. sau cu!tura
enera!a)
!a un moment dat parca sa amintit de etica si d-nu! abrie! heorhe' despre care eu citisem de/a
imediat dupa revo!utie) v-au parut corecte sau ,si- interesante po&itii!e d-!ui+
cred ca intre timp ati au&it si de dict. etimo!oic a! d-!ui mihai vinereanu
nu stiu daca aveti cunostinta' e*ista un istoric roman traitor in ermania' cristian istratescu taroviste'
care a scris urmatoare!e: 0credinta va!aha in spatiu! ba!cano carpatic romanesc1' 0oriinea co!indei in
spatiu! ba!cano carpatic romanesc1' si 0simbo!istica si ornamentatie !a romani ..1)
in aceste carti d-!ui vorbeste si e*p!ica !oic printre a!te!e despre troita' une!e motive de pe covoare!e
si porti!e de !emn din romania' une!e versuri din co!inde' despre mani' mithra' ahura ma&da' ahriman'
!umina si intuneric' picaturi amestecate de bine si rau' boomi!i' cathari' a!bien&i' va!den&i'
civi!i&atii!e maniheo mithraica popu!ara' popu!atia !atino(ona campeana si civi!i&atia nomada pastora!a
&arathustriana cauca&iana pe care d-!ui o numeste va!aha' moment inedit banuiesc pt. istoria o(icia!a'
dar in care se intersectea&a cu une!e din suestii!e d-voastra)
daca am spus ceva nepotrivit va ro sa ma iertati)
daca aveti ceva timp disponibi! pt. subiecte!e in cau&a' m-as simti onorat sa putem comunica
sper ca acestea sa a/una !a d-voastra' daca nu voi mai incerca si a!ta data sau in a!t mod
popescu viri! sa"s:
17/#8/$#11 at 17:#%
buna &iua
am urmarit recent' cu su(!etu! !a ura' ce!e scrise de d-voastra pe hanu! ancutei si mai putin aici' in !e.
cu !imbi!e romana' sanscrita' persana' cu simi!itudini si asemanari de nume' obiceiuri' cu !ucruri care
dau de andit din punct de vedere !invistic si istoric)
daca nu resesc' parca a intrebat cineva de ce nu scrieti o carte despre aceste subiecte' !a care ati
raspuns ca nu se scrie sau pub!ica asa usor) posibi! sa aveti dreptate' dar:
sper sa nu va suparati ca revin pe aceeasi tema' as vrea sa va intreb daca ati mai re(!ectat !a ace!e
etimo!oii propuse in timpu! scurs de !a postare' daca v-ati dat seama ca une!e sunt eronate' sau
dimpotriva s-au adunat inca si mai mu!te asemanari si arumente in (avoarea ce!or spuse) ati incercat
sa centra!i&ati aceste cunostinte' sa !e asiti e*p!icatia+
ar trebui studiate cu mare atentie' nu mu!ta !ume ,cred ca nu doar in romania ci si in occident- stie' nici
macar nu banuieste e*istenta' a ceea ce ati intuit' invatat sau inte!es in iran' ar (i mare pacat sa nu (ie
(acute cunoscute ce!or potentia! interesati' !ucruri!e astea nu trebuie sa se piarda sau sa ramana
necunoscute)
in u!timu! timp' !a dictionare!e e*p!icative si encic!opedice pub!icate' au inceput sa (ie trecuti mai
mu!ti termeni arhaici sau reiona!i' !a mu!t mai mu!te cuvinte ca in ce!e scoase pana prin $##7'o8
etimo!oia este necunoscuta' in discutie' sau nec!ara) adica se schimba parca !ucruri!e' incet si cu
poticne!i' dar se misca ceva) oricum mai departe de turcia nu i-a dus imainatia .. sau cu!tura
enera!a)
!a un moment dat parca sa amintit de etica si d-nu! abrie! heorhe' despre care eu citisem de/a
imediat dupa revo!utie) v-au parut corecte sau ,si- interesante po&itii!e d-!ui+
cred ca intre timp ati au&it si de dict. etimo!oic a! d-!ui mihai vinereanu
nu stiu daca aveti cunostinta' e*ista un istoric roman traitor in ermania' cristian istratescu taroviste'
care a scris urmatoare!e: 0credinta va!aha in spatiu! ba!cano carpatic romanesc1' 0oriinea co!indei in
spatiu! ba!cano carpatic romanesc1' si 0simbo!istica si ornamentatie !a romani ..1)
in aceste carti d-!ui vorbeste si e*p!ica !oic printre a!te!e despre troita' une!e motive de pe covoare!e
si porti!e de !emn din romania' une!e versuri din co!inde' despre mani' mithra' ahura ma&da' ahriman'
!umina si intuneric' picaturi amestecate de bine si rau' boomi!i' cathari' a!bien&i' va!den&i'
civi!i&atii!e maniheo mithraica popu!ara' popu!atia !atino(ona campeana si civi!i&atia nomada pastora!a
&arathustriana cauca&iana pe care d-!ui o numeste va!aha' moment inedit banuiesc pt. istoria o(icia!a'
dar in care se intersectea&a cu une!e din suestii!e d-voastra)
daca am spus ceva nepotrivit va ro sa ma iertati)
daca aveti ceva timp disponibi! pt. subiecte!e in cau&a' m-as simti onorat sa putem comunica
sper ca acestea sa a/una !a d-voastra' daca nu voi mai incerca si a!ta data sau in a!t mod
mu!tumesc (rumos
Rep!"
-2- sa"s:
17/#8/$#11 at 17:$3
3s (i vrut sa dau un raspuns amp!u insa din pacate peste vreo ora trebuie sa pornesc !a drum. Cand ma
voi reintoarce voi studia punct cu punct intrebari!e.
4eci raspunsuri!e raman pentru mai tar&iu.
5ropunerea de a scrie o carte despre simi!itudini de vorbire' obiceiuri comune si posibi!e para!e!e intre
5ersia pre-is!amica si spatiu! mioritic ' mi-a (acut-o mai demu!t cineva de !a ambasada. Se o(erea sa-
mi aseasca si sponsori&are pentru a o pub!ica :-
4ar 6chestiunea7 cu scrisu! nu e chiar o !uma. 8na e sa scrii pe b!o . a!ta e sa sistemati&e&i
in(ormatii!e intr-o carte ce s-ar dori 6neha&ardata7.
9u!tumesc pentru interesu! aratat subiectu!ui.
Rep!"
:ersiunea pentru tiparit a acestui topic
C!ic; aici pentru a vi&ua!i&a acest topic in (ormatu! oriina!
<anu3ncutei = Romanii sunt destepti > Cronica ?impu!ui > Comparatie @ntre Sanscrita Si Romana
?rimis de: e*er"33 pe 1A 3u $##5' #7:3% 39
mmh33B"ahoo.com @n(!ueta !imbii sanscrite ,sans;rite- asupra !imbii romane nu este !uata in serios
de catre etimo!oistii si !invistii romani' ba mai mu!t' de cite ori se pun in discutie une!e simi!aritati
intre !imba vorbita in spatiu! carpato-danubiano-pontic si !imba sanscrita se ivesc o seria de C!invistiC
care a(irma deindata ca !imba romana (iind de oriine !atina a CmostenitC cuvinte!e respective din
aceasta !imba .
4aca ar (i (ost asa atunci toate ce!e!a!te !imbi romanice 'precum si a!te !imbi indo-europene vorbite pe
teritoriu european ar (i trebuit sa pastre&e aceste cuvinte.
D ana!i&a pertinenta pe ba&a dictionare!or si a !iste!or de cuvinte tiparite !a universitati prestiioase ne
arata insa cu totu! a!tceva.
@nvit (orumistii pasionati de acest subiect sa participe cu intrebari!e pe care !e au ,sau cu interpretari!e
proprii - !a o discutie !ibera si nepartinitoare.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe 1A 3u $##5' #8:1A 39
5enru a /usti(ica a(irmatii!e din primu! post va dau 1$ cuvinte drept e*emp!u.
?raducerea !or o puteti veri(ica consu!tind ce!ebru! dictionar sanscrit-en!e&
9onier-Ei!!iams care se poate descarca ,down!oad- de pe di(erite site-uri.
5uteti incerca un search cu 4iita! 4ictionar" 9onier-Ei!!iams.
3na!i&ind !e*icu! e*istent in u& precum si une!e arhaisme si reiona!isme a!e !imbii romane si
comparindu-!e cu echiva!ente!e !or din !imba sanscrita descoperim un mare 34F:3R'si anume:
-avem in limba romana cuvinte de origine sanscrita care nu se regasesc deloc sau se gesesc foarte
putin in alte limbi indo-europene.
1-ambarya (to bring together,to collect)-a aduna, acolecta.De aici a rezultat cuvintul hambar.
2-kodra,kodrava (grain eaten by the poor)-griul saracilor.De aici provine epresia !un codru de
paine!.
"-avi (sheep)-oi
#-avi-sthala (sheep-place)-staul de oi
$-palava (husk)-pleava(de cereale)
%-bhukti (food)-mincare,bucate
&-bhukta (eaten,the act of eating)-mincat,imbucat
'-sava (the (uice or honey of flo)ers)-seva floriloe,mierea florilor
*-lotra (plunder)-prada,(af.
De aici a rezultat cuvintul lotru cu sensul de hot.
1+-ud-()et)-ud,imbibat cu apa
11-pluta (floating,s)imming)-plutitor,pluta,care pluteste pe apa, care inoata
12-puti (putrid,ill-smelling)-putred,care pute,urit mirositor
4aca subiectu! propus vi se pare incitant voi continua cu o serie de a!te cuvinte,care nu sint de!oc
putine !a numar-.
Gu e rau de stiut ca o ramada de cuvinte care sint date in 4F2 ca provenind din turca'bu!ara sau
!imbi s!ave in rea!itate apartin (ie !imbii sanscrite'(ie !imbii persane vechi cunoscuta sub nume!e de
HFG4-3:FS?3 si care este sora vestica a sanscritei'(ie din !imba persana care se vorbeste si !a ora
actua!a in @ran.
@n rea!itate toate aceste cuvinte provin in u!tima instanta din 5@F ,proto-indo-european !anuae-.
Consu!tarea 4F2-u!ui poate (i pentru unii un pri!e/ de distractie ,etimo!oia mu!tor cuvinte pare a (i
citita in &atu! din ceasca cu ca(ea-'insa pentru a!tii poate (i un pri!e/ de adinca mihnire.
Corectarea acestei carti de re(erinte pentru identitetea !immbii romane este mai mu!t decit o necesitate.
@G4@IFRFG?3 FS?3 8G :@R8S 93@ 5FR@C8JDS 4FC@? <@:
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe 1A 3u $##5' #8:58 39
:oi continua cu pre&entarea unei !iste noi care cuprinde cuvinte !eate in specia! de viata de (ami!ie si
cea spiritua!a.
1-vidhava ()ido))-femeie vaduva
2-nap,at (granddaughter)-nepoata
"-nap,atka (grandson)-nepot
#-lalana ()om)n,)ife)-femeie,sotie.
-i astazi in satele romanesti se foloseste cuvintul lele ca formula de respect pentru o femeie mai
in virsta, si cuvintul lelita pentru o femeie mai tinara.
$-pitar (father)-tata,sau in traducere libera cel care aduce pita (paine) in casa.
%-tata (father)-tata,ca formula de adresare sau pentru a chema tatal
&-yatha (in such a manner,as follo)s)-in felul urmator,iata cum.
.red ca sintem singurii in /uropa care folosim cuvintul!iata!.
'-sarman (seeking refuge,needing shelter)-cel care cauta refugiu,cel care are nevoie de
a(utor0adica un om sarman si vai de capul lui.
*-vra( (to attain supreme bliss)-a obtine suprema fericire,beatitudine,etaz0adica a fi
vra(it,prins,intzarcuit
1+-vra(a (co) pen)-tarc (tzarc) de animale
-a se observe legatura dintre cuvintele vra(it si tzarc de animale care nu se regaseste decit in
sanscrita si romana.
11-has (to laugh,smile,mock,deride)-a ride,zimbi, aface haz (uneori de necaz), al ua in bataie de
(oc,a lua in deridere.
12-lubh,lubhita (to desire,attract)-a dori, a atrage, a ademeni
De aici si-au tras radacina cuvintele iubit,iubire...dar si lieben(germana),lyubiu (rusa), love
(engleza)
Cred ca cunoasterea !imbii sanscrite repre&inta o necesitste pentru un etimo!o sau un !invist care se
respecta'caci (ara cunoasterea ei nu se poate accede !a in(ormatia primordia!a codi(icata in !imbi!e
5@F,proto-indo european-.
@G4@IFRFG?3 FS?F 8G :@R8S 93@ 5FR@C8JDS 4FC@? <@:.
F2FRKL33
?rimis de: e*er"33 pe 1A 3u $##5' #9:#% 39
:oi continua cu pre&entarea unei !iste noi care cuprinde cuvinte !eate in specia! de viata de (ami!ie si
cea spiritua!a.
1-vidhava ,widow--(emeie vaduva
$-napMat ,randdauhter--nepoata
3-napMat;a ,randson--nepot
%-!a!ana ,womwn'wi(e--(emeie'sotie.
Si asta&i in sate!e romanesti se (o!oseste cuvintu! !e!e ca (ormu!a de respect pentru o (emeie mai in
virsta' si cuvintu! !e!ita pentru o (emeie mai tinara.
5-pitar ,(ather--tata'sau in traducere !ibera ce! care aduce pita ,paine- in casa.
A-tata ,(ather--tata'ca (ormu!a de adresare sau pentru a chema tata!
7-"atha ,in such a manner'as (o!!ows--in (e!u! urmator'iata cum.
Cred ca sintem sinurii in Furopa care (o!osim cuvintu!CiataC.
8-sarman ,see;in re(ue'needin she!ter--ce! care cauta re(uiu'ce! care are nevoie de a/utor)adica un
om sarman si vai de capu! !ui.
9-vra/ ,to attain supreme b!iss--a obtine suprema (ericire'beatitudine'e*ta&)adica a (i
vra/it'prins'int&arcuit
1#-vra/a ,cow pen--tarc ,t&arc- de anima!e
Sa se observe !eatura dintre cuvinte!e vra/it si t&arc de anima!e care nu se reaseste decit in sanscrita
si romana.
11-has ,to !auh'smi!e'moc;'deride--a ride'&imbi' a(ace ha& ,uneori de neca&-' a! ua in bataie de /oc'a
!ua in deridere.
1$-!ubh'!ubhita ,to desire'attract--a dori' a atrae' a ademeni
4e aici si-au tras radacina cuvinte!e iubit'iubire...dar si !ieben,ermana-'!"ubiu ,rusa-' !ove ,en!e&a-
Cred ca cunoasterea !imbii sanscrite repre&inta o necesitate pentru un etimo!o sau un !invist care se
respecta'caci (ara cunoasterea ei nu se poate accede !a in(ormatia primordia!a codi(icata in !imbi!e
5@F,proto-indo european-.
@G4@IFRFG?3 FS?F 8G :@R8S 93@ 5FR@C8JDS 4FC@? <@:.
F2FRKL33
?rimis de: E!ui;i pe 1A 3u $##5' #9:$$ 39
Sa iti &ic cateva din variante!e Cc!asiceC a!e acestor etimo!oii care mi se pare credibi!e' asa ca nu vad
de ce nu convine mostenirea !atina si trebuie sa cautam a!ta !a mii de ;i!ometri distanta. 5ana !a urma
asemanari intre !atina si sanscrita e*ista din prisma (ondu!ui @F comun' nu+
bucca ,!at.- N obra& -O buccata,presupus in !atina vu!ara- -O bucate ,si cred ca si ce!a!a!te cuvinte - a
imbuca' imbucatura-. 4e remarcat si bouche/boca/bocca din ce!a!ate !imbi romanice si a!te cuvinte
derivate.
udus ,!at.- N ud/umed -O ud
hambar este un cuvant inta!nit cu ace!asi sens/sau sens (oarte apropiat !a mu!ti dintre vecinii nostrii ,!a
sarbi' bu!ari' unuri-' si e posibi! sa (ie de unde &ici tu prin (i!iera' &ic eu' turca ,unde parca are (orma
ambar-.
@nca nu stiu siur de restu!. 4ar daca as imparti putine!e etimo!oii propuse de mine as identi(ica:
- etimo!oii care par siure din !atina ,si se inta!nesc in (orme apropiate si !a a!te !imbi romanice' ca
dovada-
- cuvinte care se asesc pe un spatiu mare si eteroen dpdv !invistic' ceea ce inseamna ca nu sunt
transmise in mod necesar in interioru! unor !eaturi speci(ice intre cu!turi!e/!imbi!e indo-europene' ci
probabi! ca au (ost transportate de o a!ta cu!tura ,in e*emp!u! de mai sus eu i-am propus pe turci ca
transportatori-.
3ceste cuvinte' chiar daca seamana cu ce!e sanscrite sau chiar daca istoric (orma sanscrita a precedat
a!te (orme' nu cred ca trebuie sa (ie modi(icata etimo!oia Co(icia!aC daca nu este nici-o eroare.
Ftimo!oia trebuie sa arate din ce !imba au !uat romanii cuvantu! ,de pi!da' !a mu!te cuvinte etimo!oia
este data (iind (rance&a' desi e*ista (orme apropiate in !atina' in mod ana!o' etimo!oii!e intr-un
dictionar en!e& nu vor indica cuvinte!e !atine' ci (orme!e (rance&e / din (rance&a veche-. D avea
dictionaru! mu!te hibe in etimo!oii!e pre&entate' dar sa incercam sa cautam cu tot dinadinsu! o
!eatura intre !imba romana si cea sanscrita pornind de !a un (ond indo-european comun mi se pare
cam dep!asat. D (i e*istand niste asemanari' dar (orme!e sanscrite ne pot a/uta ce! mu!t sa identi(icam
cat mai bine radacini!e indo-europene' nicidecum sa trone&e in dictionare!e noastre ca surse
etimo!oice.
?rimis de: carrad pe 1A 3u $##5' #9:38 39
eu vreau sa spun numai ca' de e*emp!u' CoaieC i! avem din !atinescu! CovisC' oricum o etimo!oie mu!t
mai pertinenta decat cea sanscrita....totusi' avand in vedere ca vorbim de doua !imbi indo-europene
,ma re(er !a sanscrita si !atina-' este (oarte probabi! ca CovisC - CaviC sa provina dintr-un ace!asi cuvant
indo-european...
in !eatura cu Ca iubiC si derivate!e sa!e' pot spune siur ca provine din s!ava veche....in !imbi!e s!abe
C!/ubitiC N a iubi
nu contest (aptu! ca este posibi! sa e*iste cuvinte comune in romana si sanscrita' e*p!icabi!e (ie prin
mostenirea !atina' (ie prin a!te (apte de !imba.
pe de a!ta parte' e*ista si un a!t (enomen !invistic ce ne arata ca in doua !imbi tota! straine si care nu
au intrat in contact' pot aparea cu totu! accidenta! cuvinte cu ace!asi (onetism si (oarte apropiate ca
sens....e*emp!u! c!asic este ace!a a! cuvantu!ui CtataC ,a se citi Ct&at&aC- din romana si a! vocabu!ei
Ct&et&eC din chine&a' cu sens apropiat.
totusi' discutia mi se pare (oarte interesanta si binevenita' iar daca aria ei de cuprindere este un pic
!arita si ne (erim de etimo!oii!e popu!are' cred ca am putea cu totii invata cate ceva.
?rimis de: e*er"33 pe 1A 3u $##5' #9:5% 39
3cesta este un u!tim mesa/ pe &iua de a&i ,1A auust-
Cuvinte!e de oriine sanscrita !eate de viata de &i cu &i ,aricu!tura'pastorit'mestesuuri-'precum si
ce!e !eate de viata spiritua!a ,cunoastere'(ami!ie' moarte- s-au pastrat nemaipomenit de bine in !imba
romana.
:oi continua cu pre&entarea a!tor 1$ cuvinte dintre care une!e nici nu au nevoie de
traducere'asemanarea !or cu ce!e din !imba romana (iind (oarte i&bitoare.
1-vitsana (an o,bull)-vitel,bou
2-vatsaka (young co))-vitica
"-vatsa-tinar,de vitza tinara
#-vatsa-guru (teacher of children)-invatator pentru copii din clasele primare,adica pentru cei de
vitza tinara
$-marmara (rustling,murmuring)-murmur, a murmura
%-mandra (pleasant,agreabil,charming)-placut,agreabil,incintator
1n limba romana avem cuvintele mindru, mindra, mindrulita
&-raa(,reg (king)-rege
-e vede clar ca acest cuvint provine direct din sanscrita,deci nu putea fi luat prin filiera romana
din latinescul 2/3.
'-vrata ()ill,command,la))-dorinta ,vrere, lege,ceea ce am vrut
*-kha (vacuity,empty space)-vacuum,spatiu gol,hau
4aranii si numai ei folosesc epresiile5 haul timpului,un hau negru, cit e haul(adica fara sfirsit).
1+-su-vega (moving very fast,rapid)-a se misca foarte repede,iute, sprinten, zglobiu
6ceasta este radacina cuvintului suveica si a epresiei !iute ca o suveica!
11-antraya (interior)-interior, inauntru
12-ara (brass)-bronz,arama
6cest cuvint a dus la formarea unei familii de cuvinte din care fac parte cuvintele aramiu,
aramit...dar a fost folosit si de /minescu in !de treci codrii de arama!.
.red ca a venit timpul ca si lingvistii romani sa treaca prin codrul de arama al dictionarului
eplicativ al limbii romane ca sa a(unga la padurea de argint,adica la sursa reala a cuvintelor pe
care le folosim de mii de ani.
@4@IFRFG?3 FS?F 8G :@R8S 93@ 5FR@C8JDS 4FC@? <@:
e*er"33
?rimis de: E!ui;i pe 1A 3u $##5' 1#:#8 39
F*er"' une!e e*emp!e din ce!e!a!te doua mesa/e mi se par chiar (ortate ,cum ar (i !a!ana - !e!e' vatsa -
vita tanara/invatator' ara - arama etc.-. Gu sunt eu !invist' dar etimo!oia este o chestie nite! mai
comp!icata de o asemanare CochiometricaC.
?rimis de: e*er"33 pe 1A 3u $##5' 11:#A 39
Sa!utari pentu carrad si E!ui;i.
3m sa incerc sa contraba!anse& raspunsuri!e date de voi,cu care oca&ie va si mu!tumesc-.
4aca acceptati ideea ca civi!i&atia <ittita a (ost o civi!i&atie pre-indo-europeana si care s-a de&vo!tat cu
apro*imativ %### de ani ani in urma'cum va e*p!icati (aptu! ca mu!te cuvinte a!e acestei !imbi se
reasesc in romana' in persana veche sau cea contemporana ,cunoscuta si sub nume!e de Iarsi-' si
bineinte!es in sanscrita 'dar cu!mea ca mu!te dintre e!e nu !e reasim nici in !imbi!e s!ave' nici in ce!e
ermanice si nici in ce!e romanice
F*emp!i(ic doar citeva)
1-pahsit (to protect)-a pazi
2-o)i (sheep)-oi
"-ker-)o-s (stag)-cerb
#-ker (horn)-coarne
$-alpa ()hite)-alb
%-gurta (enclosed space,yard)-spatiu inchis, curte
&-hulana()ool)-lina(de oi)
'-tati (father)-tata
*-malai (grind)-macinat,malai
D/3 -ul ne zice ca5margean si cioban provin din limba turca iar cuvintul gospodar provine din
limbile slave.
G@9@C 93@ I3JS.
?urcii care veneau din inima 3siei'dintr-o &ona eora(ica (ara iesire !a mare sau ocean nu puteau sa
aiba un cuvint propriu pentru marean ,cora!-.
3cest cuvint provine din !imba persana 'e! se (o!oseste si a&i in @ran si mai mu!!t este si nume propriu
(eminin-93RKF3G.
Ddata cu ocuparea @ranu!ui si a spatiu!ui adiacent de catre arabi s-au produs o serie de schimbari
pro(unde atit in viata spiritua!a ,prin is!ami&area (ortata a !ocuitori!or mai mu!t sau mai putin arieni- cit
si prin invadarea !imbii 3:FS?3 de catre cuvinte!e arabe. Fste bine stiut (aptu! ca a!(abetu! arab nu are
!itera CpC.
1n acest contet litera !p! eistenta in cuvintele avestane a fost transformata fie in !b! ,fie in
!f!.1n limba persana veche oile se numeau,78-96:D!.Dupa invazia araba acest cuvint s-a
transformat in !gusfand!. .uvintul!dar!, !dare! inseamna cel care are,cel care poseda.Deci
cuvintul gospodar inseamna posesor de oi.?rebuie spus ca posesorii de oi au (ost (oarte bine va&uti
de toti reii persani pentru ca ei asiurau carnea si produse!e !actate pentru armata'!ina si piei!e
necesare con(ectionarii imbaracamintii si inca!tamintei si popu!au &one!e ce!e mai di(ici!e'aco!o unde
so!datii de rind nu puteu (ace (ata.
1n limba persana eista cuvintul cioban cu eact acelasi sens.
.uvintul !ban! inseamna cel care este responsabil pentru, cel care are in gri(a.
/emplu5
-bagh-ban; cel ce pazeste livada
-negah-ban;cel ce pazeste o proprietate
-ciub-ban;cel care pazeste cu batul de lemn in mina
-ciub;lemn
-darvaze-ban;portar(pentru o cladire sau pentru echipa de fotbal)
1n romania avem regiunea <anat sau marela ban(al .raiovei de e)
Dupa cum se vede radacina acestui cuvint este in persana si nu in limba turca.
9rintre cuvintele comune dinte limba romana si cea persana enumar doar citeva0
boccea,ciorap,coliba,cazma,chibrit,cioban,ciomag,ciolac,catran,cash,dushman,fitil,habar,hamba
r,iuresh,iavash,lighean,margean,mahala,maidan,musafir,mushteriu,magiun,menghina,neghina,
pastor,satir(pentru carne),saivan (pentru oi),sidef,sacagiu,tarhon,topor,tain,viran,..
1ranul are o regiune care se numeste =arand.
>are nu va spune nimic acest nume?
-zar;aur
4ara =arandului din 2omania-pamintul purtator de aur
Cred ca este destu! pentru a&i
e*er"33
?rimis de: 3chernar pe 1A 3u $##5' 11:$1 39
5ai din cate-mi aduc aminte 4F2-u! se re(era !a !imba din care se presupune c-a (ost pre!uat un
cuvant in !imba romana. Gu contea&a daca un cuvant provine - ipotetic - din !imba persana sau ...
chine&a veche. 4aca a a/uns in romana prin intermediu! !imbii turce atunci d.p.d.v a! !imbii romane
cuvantu! provine din turca. C-asa poate nici toate cuvinte!e persane nu-s persane. 4aca se dovedeste ca
un numar MnM de cuvinte avand o (orma asemanatoare in romana si persana au (ost pre!uate din !imba
e!amita ce-ar insemna + Ca romana are radacini in vechiu! F!am +
?rimis de: E!ui;i pe 1A 3u $##5' 11:57 39
P8D?F
4aca acceptati ideea ca civi!i&atia <ittita a (ost o civi!i&atie pre-indo-europeana si care s-a de&vo!tat cu
apro*imativ %### de ani ani in urma
3ccept ca aceasta civi!i&atie s-a de&vo!tat ,!a un nive! istoric' cu!tura putand (i mai veche' desiur-
intre 18## si 1$## i.<r ' asadar cu 38##-3$## de ani in urma
4ar ce !eatura au hititii cu ceea ce discutam+
P8D?F
cum va e*p!icati (aptu! ca mu!te cuvinte a!e acestei !imbi se reasesc in romana' in persana veche sau
cea contemporana ,cunoscuta si sub nume!e de Iarsi-' si bineinte!es in sanscrita 'dar cu!mea ca mu!te
dintre e!e nu !e reasim nici in !imbi!e s!ave' nici in ce!e ermanice si nici in ce!e romanice
F*emp!i(ic doar citeva)
1-pahsit ,to protect--a pa&i
$-owi ,sheep--oi
3-;er-wo-s ,sta--cerb
%-;er ,horn--coarne
5-a!pa ,white--a!b
A-urta ,enc!osed space'"ard--spatiu inchis' curte
7-hu!ana,woo!--!ina,de oi-
8-tati ,(ather--tata
9-ma!ai ,rind--macinat'ma!ai
?rebuie sa repet neincrederea intre une!e din aceste asociatii ,hu!ana - !ana-.
@n !imbi!e europene ,s!ave' ermanice sau romanice - toate apartinand rupu!ui @F- asim' de e*emp!u'
in !imbi!e s!ave ,de pi!da in sarba- - pa&iti sau in en!e&a ovine din probabi! o (orma intermediara in
(rance&a veche care a pornit de !a !atinu! ovis. Ca poate' un cuvant ca ma!ai n-o avea raspandire in
Furopa' nu mi se pare un arument puternic pentru o !eatura directa si re!evanta intre romana si
sanscrita. Gu stiu sursa tuturor cuvinte!or' raspund si eu !a ce ma pricep. 4ar cred ca ar (i bine ca sa
studie&i si tu etimo!oii!e' variati!e si aria de raspandire a cuvinte!or pe care !e propui sa nu a/unem !a
o secventa: tu propui cuvinte/noi ti !e contracaram. 3r (i in (o!osu! discutiei sa-ti se!ectione&i si sa-ti
arumente&i e*emp!e!e si sa se depaseasca stadiu! de enumerari.
Cat despre turci' cum s-a raspuns de/a in cateva randuri' dictionaru! ii mentionea&a pe cei de !a care
avem cuvantu! nu pe cei care !-au CbrevetatC ,si oricum nu s-ar putea demonstra ca CsanscritiiC ar (i
aceia-. Revin !a ceea ce am spus anterior' daca si un cuvant precum CciobanC apartine ace!ui spatiu'
cum de a a/uns aici+ ?urcii sunt un c!ient idea! pentru acest transport si vocabu!aru! !imbii turce este
un arument sup!imentar pentru asta. 4aca respectivu! cuvant nu este pur turcesc' acest (apt ar trebui
sa se observe in dictionaru! e*p!icativ a! !imbii turce' nu in ce! a! !imbii romane.
3s mai remarca aici ca in marea ei parte u!tima !ista de cuvinte comune intre persana si romana sunt
trecute in dictionar ca provenind din turca.
Gu iti mai aduc e*emp!e de etimo!oii propuse' posibi!e si uneori chiar mai credibi!e !a mu!timea de
cuvinte pe care iti (undamente&i arumentatia. 3stept sa incepi ana!i&a unui numar mai mic de cuvinte
si sa ai in vedere si a!te spatii cu!tura!e decat ce! romanesc si ce! indo-iranian.
?rimis de: carrad pe 1A 3u $##5' #$:1# 59
P8D?F ,e*er"33 B 1A 3u $##5' 1#:5% 39-
7-raa/'re ,;in--ree
Se vede c!ar ca acest cuvint provine direct din sanscrita'deci nu putea (i !uat prin (i!iera romana din
!atinescu! RF2.
stai sa nu-ncurcam hert&ii cu amperiiQQQ
in primu! rand' ma/oritatea cuvinte!or pe care !imba romana !e-a mostenit din !atina sunt e*trase din
ca&uri!e ob!ice ,acu&ativ' de obicei-...in ca&u! unui substantiv cum este ce! pomenit' de dec!inarea a @@@-
a imparisi!abica' radica!u! este re- si acesta se a(!a dupa ce in!aturam terminatii!e ca&uri!or ob!ice:
re- este radica!u!....dec!inarea substantivu!ui e cam asa: G. re*' K. reis' 4. rei' 3c. reem etc.
@nc!usiv nominativu! re* provine din radica!u! re- R -s. Radica!u! se vede !a (e! de bine !a verbu!
acestei (ami!ii de cuvinte: reo' reere' re*i' rectum.
asadar' imi pare rau' dar nu putem spune ca ree nu provine din re* numai pentru ca !uam in
considerare doar (orma de nominativ' care' btw' era mai putin u&itata in comparatie cu ce!e!a!te ca&uri.
@n romana e*ista doar cateva e*emp!e de substantive mostenite direct din (orma de nominativ' cum
este sarpeSCDJDRNoraneT' care vine din (orma SCDJDRNoraneTserpens) a!t(e!' ar (i (ost
SCDJDRNpurp!eTserpanteSCDJDRNpurp!eT ,a se citi cu i din a- sau vocabu!a ComC pre!uata din
ChomoC' nu din ChominemC...
F*emp!e!e se pot inmu!ti de ambe!e parti' probabi!' dar revin cu ruamintea de a veri(ica etimo!oii!e
pe care !e asim si' mai a!es' de a veri(ica daca e!e actionea&a con(orm reu!i!or de trans(ormare
(onetica....a!t(e!' riscam sa (acem ca anonimu! ace!a din prime!e seco!e' care spunea ca Cnu*C ,nuca-
provine din Cno*C' pentru ca este intuneric in interioru! nuciiQQQ si nu cred ca am vrea astaQ
?rimis de: ?he!ma pe 1A 3u $##5' #$:%8 59
Iiind pe 8niversu! Credintei' mi se pare (iresc sa se aduca in discutie prob!ematica ?urnu!ui Uabe!. @n
Uib!ie scrie: C Si era tot pamVntu! o !imba si un neamC. 9odu! in care s-au (ormat si au evo!uat !imbi!e
nu este cunoscut in intreime' insa este evidenta e*istenta unui (ond ancestra! comun' prin asemanari
intre !imbi care' daca e sa ne ba&am pe cunostinte!e istorice' nu au nimic ,sau (oarte putin- in comun.
Fste si ca&u! sanscritei si a! !imbii romane.
?rimis de: e*er"33 pe 1A 3u $##5' #%:$% 59
@n atentia !ui carrad
@ntr-adevar sa nu incurcam hert&ii cu amperii.
-arpa apare in dictionarul sanscrit-englez @onier -Ailliams ca avind urmaroarele sensuri5
snake,serpent, tortuos motion (sarpe. miscare serpuitoare,serpentina)
9entru vrask este data eplicatia de copac (vreascuri),pentru thaba (a he-goat) tap-tzap, pentru
vr(ina (bent,curl), indoit,spiralat,bucla, rotocol, cirliont (vezi si vre(urile de fasole) si pentru
dimbla (idiot), idiot,timpit sau mai pe romaneste dambliu.
Dare si aceste cuvinte pot (i e*p!icate prin prisma !imbii !atine+
Dare tu ca un specia!ist' student sau pasionat a! !invisticii poti accepta cu usurinta tot ce se scrie in
4F2+
F*ercitiu de indire !a s(irsit de saptamina:
1n basmele si zicatorile romanesti apar o serie de cuvinte si epresii ciudate.
cum ar fi o fata frumoasa coz, un codru de paine, iarba fiarelor
.e interpretare poti sa dai pentru sambra oilor, nedeele (dpdv etimologic)
4e ce in povesti!e noastre apar mereu un rosu' un verde si un a!b imparat+
e*er"33
?rimis de: C!a pe 1A 3u $##5' #%:57 59
Sa nu uitam ca dacii au inventat !imba sans;rita. Si pe cea romVna. Si au mai si inventat si Furopa. Si
mai a!es' Croissants
Si sarea-n bucate...
Si cum e cu meandre!e+ Cica serpi... ,hai sa nu ne Vndim !a merdene!e -
Ioarte sans;rit cu toate ca vine din receasca. 4e parca ar (i (ost vorba de rVu! 9eandros...
4e parca n-am avea ramatica !atina...
Ia o propo&itie cu Cvie&ureC ... Cmie&u!e++C ... uuuaaahhh
?rimis de: e*er"33 pe 1A 3u $##5' #7:37 59
5S !a raspunsu! pentru E!ui;i ' carrad si ?he!ma
Cuvintu! CdraC este dat ca provenind din s!avu! CdrauC.
Daca veti rasfoi cartea !4he =and 1 Aahman Basn! scrisa de .arlo .ereti si publicata in 1**$
veti descoperi acest cuvint in invataturile lui =oroastru unde apare cu sensul de prieten,
persoana draga, persoana indragita.
4upa cum se vede nu numai !umina ne-a (ost adusa de rusi de !a rasarit' tot de aco!o ne-a venit si
draostea.
Cercetarea etimo!oica presupune printre a!te!e si compararea cuvinte!or in raport cu un anume reper
tempora! precum si studierea !or pe perioade intinse de timp pentru a se stabi!i daca intr -adevar a avut
a avut !oc o miratie a cuvinte!or prin intermediu! comertu!ui' a ra&boaie!or' a unor carti de circu!atie-
sau nu.
D serie intreaa de cuvinte pe care !e (o!osim si a&i nu !e-am !uat nici de !a bu!ari'nici de !a
a!bane&i'turci'(rance&i' s!avi sau unuri.
4e ce dictionaru! mahiar pentru une!e cuvinte a!e sa!e da o provenienta romaneasca' in timp ce noi
a(irmam ca aceste cuvinte sint de oriine mahiara.
Dare triburi!e s!ave care au inundat Furopa de sud-est cit si cea de nord-est au asit aici !ocuitori (ara
nici o orani&are obsteasca si i-au invatat pe acestia sa se ospodareasca 'sau (enomenu! a (ost invers+
?riburi nomade ra&boinice sau semi-nomade nu puteau sa aiba cuvinte proprii !eate de activitati
sedentare si mestesuuri care se transmit din eneratie in eneratie si care au nevoie de un !oc stabi!
pentru a putea (i practicate.
Dare turcii pre!ucrau mareanu! si peru&e!e!e ,turcoa&e!e- in oana cai!or+
Fu cred ca vechiu! substrat a! !imbei 5@F s-a pastrat mu!t mai bine in !imba romana decit in a!te !imbi.
Scopu! nostru ,sau ce! putin a! unora dintre noi- nu este ace!a de a cauta etimo!oia proprii!or cuvinte
in !imbi si in spatii a(!ate !a mii de ;i!ometri distanta. Scopu! este de a dovedi ca aceste cuvinte 38
IDS? 4@G?D?4F38G3 3JF GD3S?RF 'asa cum au (ost a!e vechi!or !imbi sanscrita si avestana.
Gu am incercat sa dau o e*p!icatie ochiometrica ci una (ono!oica si semiotica ,cuvinte cu pronuntie
asemanatoare si sens comun sau (oarte apropiat-.
carrad care este dupa parerea ta etimo!oia cuvintu!ui CdreatorC+
E!ui;i poti sa dai provenienta cuvintu!ui hibe pe care !-ai (o!osit in unu! din posturi!e ta!e+
,dictionaru! are hibe-
Jeatura dintre hittiti si ceea ce discutam este ca !ista cuvinte!or ,hu!ana' ma!ai'tati'owi'urta';ervos'
a!pa...- ne poate a/uta sa deducem ca o serie
de cuvinte pe care credem ,si nu stiu de ce - ca !e-am !uat din !atina de (apt nu !e-am !uat de aco!o.
<ittitii cu mu!t inaintea sanscrit!or aveau owi,se pronunta o-ui cu un u scurt-' sanscritii aveau avi si
!atinii i! aveau pe ovis.
Ciobanii bastinasi daci sau eti'stateu retrasi in arcu! carpatic si noroc de inva&ia romana care ne-a
adus cuvinte precum oi'oier'oierit..
3m !uat oi!e romani!or si !e-am !asat stau!u! o!.
Reamintesc ca in sanscrita avi-stha!a ,sheep p!ace- inseamna stau! de oi.
@n atentia ?he!mei
3 a(irma ca intre sanscrita si romana nu e*ista puncte comune sau e*ista (oarte putine asemanari este
echiva!ent cu a a(irma ca intre radacina si peta!e!e unei (!ori nu e*ista puncte comune re!evante.
Sint de acord cu tine ca mecanismu! ene&ei unei !imbi este (oarte comp!icat.
8n specia!ist in enetica p!ante!or poate ana!i&a doua reco!te di(erite 'una !uata din tesuturi!e radacinei
si a!ta pre!uata din peta!e si ne poate spune cu siuranta daca e!e apartin unei ace!easi p!ante sau nu.
?ot asa poate proceda si un etimo!o.
e*er"33
?rimis de: D!a( pe 1A 3u $##5' #7:5# 59
@mi cer scu&e ca intervin' poate o(( topic' dar am si eu o curio&itate: de unde se cunoaste cum se
pronuntau cuvinte!e hittite+
?rimis de: e*er"33 pe 1A 3u $##5' #8:3# 59
5entru C!a
.red ca este o greseala la mi(loc. :u fac parte din echipa asa numitilor !tracolologi! sau
!dacologi! si nici nu sint de acord cu cea mai mare parte a teoriilor lor .:u am afirmat niciodata
ca dacii au creeat sanscrita sau alte asemenea absurditati.
Diferenta intre mine si un specialist in etimologie sau lingvistica este ca pentru acestia limbile
sanscrita, persana ,greaca sau latina reprezinta niste limbi academice ,de laborator!./u din
contra traiesc intre aceste limbi.1n fiecare zi sint nevoita sa le folosesc atit la locul de munca cit si
in viata de zi cu zi (cumparaturi, vizite, ...) .
.ind a(ungi sa vorbesti cursiv o limba precum persana (Carsi), poti citi si scrie in aceasta limba,
poti citi in original scrierile lui =oroastru (scrise in persana veche sau 6vesta) si nu traducerile
facute de altii in engleza sau franceza, cind poti descoperi de unul singur cuvintele comune intre
sanscrita si persana si sa vezi legatura dintre acestea si limba materna nu te mai deran(eaza
faptul ca altii la sfirsitul postului lor folosesc cuvinte ca uuahaha.6sa cum un roman aflat intr-o
tara indepartata precum Daponia in momentul cind descopera o reclama sau orice altceva scris
in romaneste se bucura ca un copil, tot asa m-am bucurat si eu de fiecare cuvint descoperit.
.ea mai mare parte a acestor cuvinte le-am descoperit in viata de zi cu zi .
Dupa aceea a inceput calvarul pentru ca am vrut sa verific provenienta lor.
9rintre altele fie spus ,in urma razboaielor lui 6leandru @acedon o serie intreaga de cuvinte
apartinind limbii 6vesta au patruns in limba greaca.
Ea ora actuala specialisti greci cu burse din partea unor prestigioase universitati europene si
americane sint veniti in 1ran pentru a clarifica originea multor cuvinte care au fost considerate
drept cuvinte grecesti. (a nu se confunda greaca veche cu neo-graca)
Daca ai vedea desenele si picturile din vechile scrieri avestane fara insa cineva sa-ti eplice ce
reprezinta ele, ai trge concluzia ca ele reprezinta eroi din povestile si basmele populare
romanesti.motivele de pe hainele ,armele si harnasamentul cailor acestor persona(e sint atit de
familiare oricarui roman.Din pacate povestit niciodata nu a fost echivalent cu vazut sau trait pe
propria piele.
(ara parere de rau
e*er"33
?rimis de: C!a pe 1A 3u $##5' #8:33 59
<ai acum sa (im seriosi. Iac eu misto' dar... pot si a!tcumva.
9a interesea&a etimo!oia romaneasca.
Ca avem ramatica !atina' asta-i de necontestat.
5ronuntia e s!ava' si aia-i c!ar. D !imba !atina cu pronuntie s!ava.
Cate popoare au trecut prin tara asta si si-au !asat urme!e ,!invistice-+
4in (iecare am prins cate ceva.
F*emp!e+ 3sta&i doar recesti: Combine&on' du!ap ,desi cred ca e turceste-' carahios...
?rimis de: E!ui;i pe 1A 3u $##5' #8:57 59
Sinura carte serioasa despre hititi pe care am citit-o este cea a !ui Hamarovs;i' carte ce este (oca!i&ata
nu numai asupra istoriei si cu!turii hititi!or' dar si asupra istoriei descoperirii' si chiar metodei !ui
<ro&n". Cartea (iind scrisa prin anii 7# se poate sa (ie in urma unor potentia!e u!time descoperiri in
aceasta chestiune' asa ca astept corectii.
@ntr-adevar' una din etape!e metodei !ui <ro&n" in desci(rarea !imbi hitite au (ost para!e!e!e cu
sanscrita si cu reaca ,prin simp!e asemanari- dar si cu en!e&a' sau !imbi/dia!ecte vechi ermanice.
9erita mentionat ca desci(rarea a (ost mai comp!icata decat pare !a prima vedere' deoarece te*tu! hitit
era impanat de conventii !iterare si cuvinte a!e vecini!or sai semitici ,de pi!da a;;adiene- si chiar din
apusa sumeriana ,vorbim de mi!eniu! @@ i.<r-. ?otusi conc!u&ia a (ost ca in ciuda unor aparente !imba
hitita este o !imba @F din subrupu! centum ,adica !ao!a!ta cu !atina' ce!ta' reaca' !imbi!e ermanice-.
5o&itia ei e*acta in rupu! !imbi!or @F a (ost descrisa de <ro&n" ast(e!: hitita (ace parte din rupu!
!imbi!or ita!o-ce!tice' este apropiata de !atina' si mai putin apropiata de s!ava. F*emp!e!e pre&enate in
carte aratau chiar si unui ochi nein(ormat ca asemanari!e intre hitita si !imbi!e indo-europene' si
sanscrita nu avea vreun ro! privi!eiat' ci chiar dimpotriva. Jatina era !imba unde se aseau ce!e mai
mu!te corespondente.
9ai ar trebui sa adau ca hititii pe !ana aceasta !imba europeana mai vorbeau cateva !imbi neindo-
europene !oca!e' p!us !imbi!e semitice a!e vecini!or. 3sa me!an/ cere ceva circumspectie in uti!i&area
(orme!or hitite pentru a /usti(ica inrudiri intre a!te doua !imbi.
Si in (ina!' istoric se considera ca hititii' dupa dec!inu! !or Cimperia!C din /uru! anu!ui 1$## i.<r' au
in(!uentat/creat urmatoare!e civi!i&atii/cu!turi: traci' misieni' (riieni' (i!istini. 4aca hitita repre&inta
vreo veria intre sanscrita si traca' cum au in(!uentat ea ce!e!a!te !imbi+
3cum ca i-am raportat cat de cat pe hititi !a chestiune' sa trecem !a restu!.
P8D?F
D serie intreaa de cuvinte pe care !e (o!osim si a&i nu !e-am !uat nici de !a bu!ari'nici de !a
a!bane&i'turci'(rance&i' s!avi sau unuri.
Chestia asta cere demonstratie. 5entru ca este o a(irmatie e*ceptiona!a. Jinvistica e mana-n mana cu
istoria si arheo!oia. Care este ipote&a care permite aceasta conc!u&ie' atata timp cat avem dove&i!e
istorice si arheo!oice a!e unor invecinari si chiar convietuiri intre romani/proto-romani si a!bane&i'
turci' s!avi si unuri' p!us recenta si mu!t mai bine documentata C!atini&areC a !imbii romane cu
a/utoru! (rance&ei ,imprumuturi!e din (rance&a sunt aproape ire(utabi!e-' si nu avem aproape nici-o
dovada a unei interactiuni asemanatoare ca rad intre cu!tura !oca!a si cea iraniano-avestana sau
sanscrita. F drept ca unii CeuropeniC au avut oriine iraniana ,sciti' aatarsi+' a!ani etc.- dar
in(ormatii!e despre ei nu ne permit sa arumentam in spate!e e*emp!e!or pe care !e-ai adus.
P8D?F
4e ce dictionaru! mahiar pentru une!e cuvinte a!e sa!e da o provenienta romaneasca' in timp ce noi
a(irmam ca aceste cuvinte sint de oriine mahiara.
5entru ca aceeasi in(ormatie se poate interpreta in mai mu!te moduri.
P8D?F
Dare triburi!e s!ave care au inundat Furopa de sud-est cit si cea de nord-est au asit aici !ocuitori (ara
nici o orani&are obsteasca si i-au invatat pe acestia sa se ospodareasca 'sau (enomenu! a (ost invers+
4e acord. 4ar asta inseamna ca in(!uenta !imbii s!ave asupra !imbii romane este putin mai mica decat
se crede. F*ista artico!e' studii care sustin asta. 3m citit recent une!e scrise de Sorin 5a!ia' care
incearca sa demonstre&e ca (unctii precum /upan si boier' re!atii precum cumetria si sarbatori re!iioase
precum Rusa!ii!e sau Craciunu! au (ost imprumutate de s!avi de !a romanitatea rasariteana si nu invers.
4ar asta nu are nici-o !eatura cu sanscrita. 4e pi!da' boier este /usti(icat din bou/boi R er ,!a (e! cum
se (ormea&a oaie/oi R er- si de abundenta oase!or de vite ,cam 5#W- in seco!e!e in care se considera ca
s-a incheiat romani&area ,adica inainte de s(arsitu! seco!u!ui :@-. Uou/boi adica etimo!oie !atina.
Cadru! cu!tura! este ce! a! romanitatii rasaritene' nu vreunu! indo-iranian.
P8D?F
Scopu! este de a dovedi ca aceste cuvinte 38 IDS? 4@G?D?4F38G3 3JF GD3S?RF
4in pacate' in arumentatia de pana acum scopu! mi se pare a (i o premi&a. Gu ar trebui intai
arumentata primordia!itatea acestor cuvinte si respinse teorii!e credibi!e si apoi sa (ie a(irmata aceasta
conc!u&ie+
P8D?F
Gu am incercat sa dau o e*p!icatie ochiometrica ci una (ono!oica si semiotica
3semanari!e (onetice si semiotica pot a!uneca usor in CochiometrieC in !ipsa unei
conditionari/coroborari riuroase. Jinvistica are niste !ei. ?eorii!e !invisticii trebuiesc core!ate cu
date!e istorice si arheo!oice. Cuvinte!e nu se pot Cte!eportaC de !a o cu!tura !a a!ta' nu se pot
metamor(o&a dupa orice reu!a ,oricat de tentanta par une!e asemanari-.
P8D?F
E!ui;i poti sa dai provenienta cuvintu!ui hibe pe care !-ai (o!osit in unu! din posturi!e ta!e+
Gu pentru ca nu o stiu. Jamureste-o si hai sa discutam despre ea.
P8D?F
Ciobanii bastinasi daci sau eti'stateu retrasi in arcu! carpatic si noroc de inva&ia romana care ne-a
adus cuvinte precum oi'oier'oierit..
Ca tot vorbeam mai sus de vite' parca in aceeasi statistica oi!e erau undeva sub 1#W. @n (ine' tot n-am
inte!es de ce nu accepti !eatura ovis - ovine/oi si ma/ne trimiti !a avi/owi+
?rimis de: D!a( pe 1A 3u $##5' #8:58 59
F*er"'
F*act asta este: !e-ai descoperit si ti s-au parut cunoscute' asa ca ai vrut sa descoperi provenienta !or.
Cine stie cine au (ost CtransportatoriiC care !e-au adus in !imba romana+ 8n cuvant care tie ti se poate
parea decand !umea' poate (i' de (apt' mu!t mai nou. Cu a!te cuvinte' trebuie (acuta o ana!i&a mai
comp!e*a' in !eatura cu spatiu! unde e*ista cuvantu! respectiv si de cand e*ista... Gu este vorba numai
de invadatori' dar totusi' noi am trait !a marinea Drientu!ui de cand !umea 5e de a!ta parte' nu i-as
considera pe turci chiar noma&i. 5oate ma inse!' insa...
Si chiar as vrea un raspuns !a intrebarea mea despre hittiti...
?rimis de: e*er"33 pe 17 3u $##5' 1$:5# 39
D!a(
9ai mu!te in(ormatii despre !imba hittita !e poti asi !a:
indoeuro.bi&!and.com
o.!au((enberer.(ree.(r
b!uemarb!e.net ,tabe!e cu pronuntia cuvinte!or-
oi.uchicao.edu ,?he Chicao <ittite 4ictionar" 5ro/ect-
Jucrari!e unor specia!isti ca @vanov sau Ua/un.
3rheo!oii au descoperit in ?urcia inca de !a mi/!ocu! sec 19 o serie de tab!ite de !ut CscriseC prin
imprimarea sab!oane!or in c!eiu! umed. 3sta&i numaru! acestora se ridica !a citeva mii.
Citeva dintre acestea erau de (apt tab!ite bi!inve' scrise atit in hittita cit si in a;;adiana.Jimba
a;;adiana (usese anterior desci(rata de specia!isti'deci cu a/utoru! ei a (ost posibi!a desci(rarea !imbii
hittite si stabi!irea unor cone*iuni cu ce!e!a!te !imbi indo-europene.
?rimis de: e*er"33 pe 17 3u $##5' #$:1$ 39
pentru E!ui;i
4e ce cre&i ca este o a(irmatie e*ceptiona!a+
Da, lingvistica nu poate face fata de una singura..u spri(inul istoriei, etnologiei, simbolisticii si
arheologiei lucrurile s-ar vedea intr-o cu totul alta lumina.-a luam de pilda soarele si focul drept
simboluri.
.ultul lui =oroastru era un cult al soarelui si al focului, si orice asezamint de cult avea propria
lui vatra in care ardea focul vesnic.6ceste asezaminte senumeau pe atunci si se mai numesc si
astazi 6tesh-Fade (6tesh-Coc).
.asele vechi romanesti erau inzestrate fiecare cu o vatra sau un cuptor.:ici casele construite de
vechea cultura .ucuteni nu constitue o eceptie.
9ersanii cit si vedicii vorbitori de sanscrita erau adoratori ai soarelui si pe portile templelor lor
acest simbol aparea ca un cod de recunoastere.
6celasi simbol al soarelui il avem pe portile de lemn, pe blidele de lut, pe ceramica smaltuita, pe
pieptarel si bundite si chiar pe colacii de nunta,de moarte sau de botez.
Ea noi se gasesc fete cu numele de -orina, baieti cu numele de -orin si nume de familie ca
-oreanu, -orescu..
>are acest fel de nume il au si celelate popoare de sorginte latina? 1n cintecele si basmele noastre
apar epresii ca5 sfintul soare,la soare te puteai uita dar la dinsa ba (despre o fata
frumoasa),avea un loc sub soare,soare cu dinti(adica vreme rece si insorita), rupt din soare, se
uita la el (ea ) ca la soare-adica cu mult drag, a plecat cu soarele in fata (spera sa aiba noroc)
9entru simbolul foc putem aduce urmatoarele eemplificari5arzate-ar focul, prin foc si sabie,
(uca de mama focului, plingea de mama focului,s-ar arunca in foc pentru dinsul,muncea cu
foc,mi-as baga mina in foc pentru 3, foc si para, statea intre doua focuri(a fi incoltit din doua
parti, si-a varsat focul (s-a destainuit,si-a descarcat sufletul), n-o fi foc (nenorocire), nu iese fum
fara foc,arz-o focul
Cocul in limba romana pe linga sensul propriu de produs de ardere al unui material combustibil
mai are si alte sensuri cum ar fi5 insufletire,ardoare,entuziasm,prime(die,nenorocire, pacoste,
urgie,agilitate voiniciune,purificare,blestem..
.iti dintre vecinii nostrii au asemenea simboluri in viata lor spirituala?
e*er"33
?rimis de: C!a pe 17 3u $##5' #$:3A 39
e*er": S-ar putea sa ai dreptate' dar eu cred ca o iei ra&na.
Sorine cica... Cre&i ca vin din soare++ Gu mai deraba de !a Sabine' care au (ost ,cica- rapite+
4e !a Sabini' mai' nu din soare.
4in soare vin tVmpenii. 9u!te. Si !imba daca R sans;rita.
3cuma sa (im seriosi: 3na!i&am !imba daca ,daca putem-' sans;rita o;...
Si+ Ja ce conc!u&ie a/unem+ G-are una de-a (ace cu a!ta. 4e ce nu+
Ca-s di(erite' aus' basta.
4e cVte ori s-a &is ca CmistoC vine de !a tiani++ Cica sans;rit.
5e naiba. :ine de !a ermana C9it Stoc;C
Sa nu mai &ic de CSchieb &urXc;C
Scu&e' n-am vrut sa te atac' dar chestii de-astea ma enervea&a.
4aca totu! vine din daca si sans;rit' pe unde dreaY a ramas !imba noastra' in(!uentata de turci' reci'
s!avi++
?rimis de: 3chernar pe 17 3u $##5' #3:$A 39
9de.... @n principiu n-as avea nimic impotriva ideii e*istentei unei !eaturi directe intre sans;rita si
romana. 4aM cred ca vreo cateva !ucruri sunt putin cam (ortate. 5ar e&amp!e' ce!ebru! MaviM' &is si MoaieM
s-ar traduce cam asa :
1 avi m(n. , WZav[- ' (avourab!e ' ;ind!" disposed 3:. v ' 1 ' 9 ' ,WZis[- m(. a sheep R:. ,mentioned
with re(erence to its woo! bein used (or the Soma strainer- 3:. \c. ) the woo!!en Soma strainer R:. )
,WZis[- m. a protector ' !ord J. ) the sun J. ) air ' wind J. ) a mountain J. ) a wa!! or enc!osure J. ) a
cover made o( the s;in o( mice J. ' ,WZis[- (. an ewe 3:. * ' 8 ' 31 ' ,N a-vi1 Y.v. ) c(. a!so WZadhi[- a
woman in her courses J. Sc(. Jith. Zawi-s[ ) S!av. Zov/&a[ ' Jat. Zovi-s[ ) K;. ]-s ) Koth. Zavistr[T.
Cam mu!te sensuri pe metru! patrat. 5!us ca MovisM sau MawisM mi se par mai apropiate de MaviM decat
MoaieM.
3poi' chiar si in dictionaru! 9onnier se admite (aptu! ca une!e traduceri sunt de (apt interpretari a!e
conte*tu!ui. 3dica nu-s chiar siure. @n p!us' tot din dictionar re&u!ta ca structura sans;ritei e muu!t
di(erita de cea a !imbii romane.
Ca idee ar (i interesant poate sa sa studie&e prob!ema cuvinte!or comune e*istente in romana si
sans;rita. Sau romana si persana. 4ar cred ca varianta !istei de cuvinte comune nu e o so!utie. 5entru a
demonstra intr-adevar ceva ar (i necesar sa (ie ana!i&ate cu atentie 3-% rupe a cate 1##-$## de cuvinte
Mde u& curentM ,eventua! impreuna cu sinonime!e !or- in romana' sans;rita' persana ' turca ' !atina' s!ava
veche sasu medie si de-abia dupa aceea' pe ba&a simi!aritati!or' poate ar re&u!ta ceva interesant. 4ar
asta-i o munca pentru specia!isti. 3matorii pot doar sa constate ca ceva se potriveste si eventua! sa
specu!e&e pe tema data. 3sta insa nu poate demonstra nimic. ?otu! se reduce !a un simp!u e*ercitiu
inte!ectua!.
?rimis de: C!a pe 17 3u $##5' #%:#9 39
3chernar...
<ai !asa-ne sa trecem pe sarma!e. Sarma!e on topQQ
ovi ' avi ... sunt doar un cot!et de oaie. Ce bine ca s-a descoperit 3merica' is carto(i pe !Vna...
Fva a (ost doar o aica inaintea 9ariei
3 nu se uita usturoiu!
Be*er"33
9-ar interesa daca ai putea sa traduci tot ce-ai scris in sans;rit. 4ar totQQ' preo.
3tunci abia ve&i ce (rumoasa CatinereC are !imba romVna cu asta.
3chernar a avut dreptate: Cateva !ucruri sunt prea (ortate.
Sau sa &ic ca 5R!a vine din Croatia+ Ga' si++...
C!ar e in Croatia' dar n-am voie s-o scriu

?rimis de: D!a( pe 17 3u $##5' #8:%7 39
F*er"
9u!tumesc pentru raspuns' dar pe mine ma interesa' pentru ca ai preci&at !a un moment dat' o iedee
despre pronuntia hittita. 4in pacate' pe moment nu am cand sa citesc tot ce este scris !a drese!e pe care
mi !e-ai dat' asa ca ma andeam sa Co iau pe scurtaturaC
Cat despre vatra si cu!tu! soare!ui... sa !e !uam pe rand:
1. @n romania e (ri' mai a!es iarna , -. @n p!us' cred ca vei asi o vatra cam pe oriunde se atea cu (oc
de !emne... 4i(era poate (orma.
$. Cu!tu! soare!ui i! asesti !a o sumedenie de popoare. 4e ce sa nu aiba !imba romana !eaturi cu...
Yuetchua' sa &icem+ Gu cred ca este un arument prea so!id. Ca !a noi s-au pastrat mai bine
reminiscente a!e acestui cu!t... motive!e sunt de discutat.
?rimis de: 1'A18#33 pe 17 3u $##5' #8:%9 39
3m mutat threadu! aici' pentru ca este ce! mai potrivit !oc pentru e!. ContinuatiQ
?rimis de: E!ui;i pe 17 3u $##5' #8:58 39
P8D?F
4e ce cre&i ca este o a(irmatie e*ceptiona!a+
5entru ca in esenta a(irma ca o seama de cuvinte care repre&inta' de a!t(e! in mod norma!' in(!uente a!e
civi!i&atii!or trecute si a vecini!or istorici au de (apt oriinea !a mii de ;i!ometri distanta. @n istoria
noastra veche indienii au o pre&enta cvasinu!a. 4e unde atatea in(!uente pe teren !invistic+
P8D?F
Cu!tu! !ui Horoastru era un cu!t a! soare!ui si a! (ocu!ui' si orice ase&amint de cu!t avea propria !ui vatra
in care ardea (ocu! vesnic.3ceste ase&aminte senumeau pe atunci si se mai numesc si asta&i 3tesh-
^ade ,3tesh-Ioc-.
Case!e vechi romanesti erau in&estrate (iecare cu o vatra sau un cuptor.Gici case!e construite de vechea
cu!tura Cucuteni nu constitue o e*ceptie.
?recand peste ha&ardatu! C(iecareC si peste amestecu! cu!turii Cucuteni cu cu!turi!e indo-europene
,cu!tura Cucuteni este situata' istoric' intr-o perioada in care nu este con(orm teorii!or actua!e picior de
indo-european pe me!eauri!e astea-' nu ti se pare cam (ortata !eatura dintre un cu!t so!ar' re!iios si o
bana!a vatra cu scop practic. Cre&i ca doar indo-iranienii au (o!osit (ocu!+ @n p!us' cu!tu! so!ar este
arhiraspandit.
P8D?F
5ersanii cit si vedicii vorbitori de sanscrita erau adoratori ai soare!ui si pe porti!e temp!e!or !or acest
simbo! aparea ca un cod de recunoastere.
3ce!asi simbo! a! soare!ui i! avem pe porti!e de !emn' pe b!ide!e de !ut' pe ceramica sma!tuita' pe
pieptare! si bundite si chiar pe co!acii de nunta'de moarte sau de bote&
<uh+ Fste o teorie di(ici!a in a sustine continuitatea unei !imbi' nu vreau sa ma andesc ce poate
insemna in a sustine continuitatea unui simbo!.
Ca tot ai spus: care simbo! ,Cace!asiC-+ Si poti aduce e*emp!e ,po&e de pre(erinta-+
P8D?F
Ja noi se asesc (ete cu nume!e de Sorina' baieti cu nume!e de Sorin si nume de (ami!ie ca Soreanu'
Sorescu..
Sundance ^id nu repre&inta cumva o dove&a a oriinii sanscrite a en!e&ei americane+
P8D?F
Dare acest (e! de nume i! au si ce!e!ate popoare de sorinte !atina+
3m au&it chiar de nume!e So!ei! pentru (ete !a (rance&i.
P8D?F
@n cintece!e si basme!e noastre apar e*presii ca: S...T 5entru simbo!u! (oc putem aduce urmatoare!e
e*emp!i(icari: S...T
Iiecare cu e*presii!e !ui. Cma;e ha" whi!e the sun shinesC sau Ca burnt chi!d dreads (ireC !a a!tii.
P8D?F
insu(!etire'ardoare'entu&iasm'prime/die'nenorocire' pacoste' urie'ai!itate
voiniciune'puri(icare'b!estem..
Citi dintre vecinii nostrii au asemenea simbo!uri in viata !or spiritua!a+
Gu iti inchipui cati. 9inima!i&and/inorand a!te cu!turi europene nu vei construi un arument serios.
?rimis de: contraste pe 17 3u $##5' #9:3# 39
Uine ai venit !a han Q ener"33
3sta este o dedicatie de buna intampinare Q
http://www.hanuancutei.com/(orum/inde*.php+showtopicN%%%A\viewN(indpost\pN35$8%3
?rimis de: carrad pe 17 3u $##5' 11:13 39
draa e*er"'
nu am habar despre etimo!oia cuvantu!ui CdreatorC) nu a intrat in aria mea de interes....daca reusesc
sa-mi (ac ceva timp' o sa caut
ideea este a!ta....eu nu inte!e de ce tii neaparat sa revendici o mostenire sanscrita a !imbii romane+
dacii au intrat in contact cu romanii....asta e rea!itatea istorica....de aici' pe !ana mu!te a!te cuvinte
mostenite' avem doua a caror etimo!oie mie imi p!ace (oarte mu!t: !ihioana vine din !atinescu! !eio'
!eionisSCDJDRNredT' pentru ca asa vedeau stramosii nostri venind !eiuni!e romane....ce! de-a!
doi!ea e chiar (rumos: SCDJDRNreenTmi!es' mi!itis ,este unu! dintre putine!e cuvinte mostenite din
(orma de nominativ sau poate de vocativ- devine in !imba romana
SCDJDRNreenTmireSCDJDRNreenT' pentru ca' nu-i asa' !a un moment dat (emei!e dace se
casatoreau cu mi!itarii romani.
nu ne !eatura dintre !atina si sanscrita' dupa cum nu ne nici numeroase!e in(!uente pe care !imba
noastra !e-a su(erit in urma inta!nirii cu diverse popoare si' dupa cum bine spunea cineva' cine stie care
dintre aceste popoare va (i (iind purtatoru! unor cuvinte de oriine sanscrita) iara' dupa cum spunea
a!tcineva' este o conventie ca etimo!oia unei vocabu!e sa (ie considerata de aceeasi oriine cu cea a
!imbii din care provine etimonu!....asadar' daca un cuvant cum este Ccu!oareC seamana (oarte bine cu
!atinescu! Cco!or' co!orisC' nu inseamna ob!iatoriu ca vorbim despre o etimo!oie !atina) acest cuvant
este un neo!oism intrat in !imba romana prin intermediu! (rance&ei ,con(orm !ei!or (onetice' de !-am
(i avut din !atina' ar (i avut (orma CcaroareC-' deci etimo!oia sa este (rance&a....desi (rance&a !-a !uat
din !atina.....in !imba romana se (o!osea cuvantu! :C(ataC ,(at&a-....supravietuit cu sensu! oriinar in
doua e*presii: Ca (ace (et&e' (et&eC si C(at&a pamantu!uiC
as mai putea da cateva e*emp!e de e*presii care pastrea&a' e!e sinure' sensuri!e oriinare a!e unor
cuvinteQ
asta este adevaru!: cuvinte!e sunt concurate de a!te cuvinte' iar ce!e care se supun ce! mai bine
!eitati!or !imbii tinta sunt si ce!e care castia competitia.
?rimis de: C!a pe 17 3u $##5' 1$:3A 59
3sa-i' carrad. Se strecura cuvinte intr-o !imba si chiar intr-un continent intre.
4e unde vine cravata+ 4e !a C<rvatC
Croatii au inventat-o' si-au pus steau! !a at. 3sa a (ost inventata cravata.
Si dacii au inventat Furopa. :orbeau sans;rit pe-atunci...
?rimis de: 3chernar pe 17 3u $##5' #$:#9 59
3propo de croati. @ata ce am descoperit pe site-u! hindunet.or : CEe h"pothesi&e an Dut o( Uharat
movement o( peop!e durin the second mi!!ennium' a(ter the dr"in-up o( the River Sarasvati. Sc(.
Croats _ Cravat _<ravat _ <araYvaiti _ Sarasvati ,Sarasvat-: Croatians c!aim ancestr" (rom
Sarasvats Q Source: 4ariusM inscription ,(irst mi!!ennium UC- in Uehistun mentionin <ravatsTC
Conc!u&ia 1. Ee are not a!one. 3dica mai visea&a si a!tii co!orat.
Conc!u&ia $. Gume!e orasu!ui a!a din po&a de mai sus e evident un nume de oriine sans;rita.
?rimis de: e*er"33 pe 17 3u $##5' #$:$1 59
3:F-pentru cei de sorinte !atina 'H@83 U8G3 -pentru cei!a!ti
Citind ce!e scrise de voi re(eritor !a aceasta tema de discutie cred ca ar (i mai bine sa cadem de comun
acord si sa prppunem inscrierea poporu!ui roman in cartea recorduri!or ca popor cu cea mai mare
putere de asimi!are din orice &ona eora(ica si din orice perioada istorica.
4e ce romanii au reusit sa ne Cromani&e&eC pe noi dar nu au reusit acesta per(ormanta pe proprii!e
teritorii ,peninsu!a @ta!ica-+
3sta&i in epoca a!(abeti&arii (ortate si a mass-mediei nu te poti descurca in mu!te &one a!e @ta!iei decit
(o!osind ita!iana !iterara.
D a!ta prob!ema intr-adevar serioasa este (o!osirea !imbii romane in 9o!dova de dinco!o de 5rut . Fste
evident ca romanii nu au cucerit mi!itar si nu au avut in(!uente cu!tura!e si economice masive in
aceasta &ona.
4aca ar (i sa dam cre&are unora care a(irma ca aceste popu!atii ar (i emirat din centru! Romaniei spre
rasarit ar (i trebuit sa acceptam ideea ca 4acia post romana avea o densitate de popu!atie record.
8nii cica ar (i trecut 4unarea emirind spre sud' a!tii cica ar (i p!ecat spre est insa a!tii s-au incapatinat
sa stea pe !ocu! !or pentru ca se ra&boiasca cu di(erite!e semintii barbare.
Gu mai aducem in discutie nici pe dacii !iberi' nici pe carpii si nici pe costoboci care traiau si ei pe
unde apucau- 9o!dova' 9aramures sau Uucovina.
Dare de ce !ocuitorii din ?ransi!vania'9untenia'D!tenia si Uanat sint in preponderenta mare cu paru!
brunet'castaniu inchis si cu ochi caprui+
9ostenirea enetica romana este vi&ibi!a in aceste &one.
@n 9o!dova de ambe!e parti a!e 5rutu!ui cit si in 9aramures vei inti!ni mai mu!t oameni cu paru! b!ond
sau saten deschis si ochi de cu!oare verde si a!bastra.
Fu nu contest co!oni&area 4aciei ci Cromani&areaCei.
Gu stiu daca a-ti remarcat ca nu am (o!osit nicaieri e*presia C!imba dacaC .@ntotdeauna am spus !imba
veche a romani!or iar cuvintu! romani&are !-am pus in hi!ime!e.
5opoare!e cu care am venit in contact puteau sa ne (i dat cuvinte disparate dar nu si (ami!ia de cuvinte
a acestora.
Romanii vechi spuneau Cdrau-mii a tot horiC sau Cdrau-mii p!aiu! cu (!oriC.
Romanii mooderni spun Cmi-e este dra p!aiu! cu (!oriC sau poate si mai modern Ci-mi p!ace sa cintC
,in !oc sa horesc-.
4raoste' draastos' cu dra si cu voie buna 'indrait...s-au (ormat in /uru! cuvintu!ui dra pe care
4F2-u! i! da ca provenind din s!avona.
?urcii au patruns in Furopa prin seco!u! 11
4aca continuam sa sustinem aberatia ca ei au (ost CtransportatoriiC unor
cuvinte precum cioban' cioma'torba sau catran ar trebui sa anu!am si 9iorita,de!ete it - in care cei trei
ciobanei cu trei turme de miei nu aveau cuvinte cu cate sa-si e*p!ice identitatea de ciobani.
Jimba turca are cuvintu! cioma dar noi avem (ami!ia !ui de cuvinte:ciomait' ciomaa!a..s-a !asat cu
ciomaea!a...
@ntr-adevar parca ne-a dat cineva cu ciomau! in cap daca nu putem diera acest adevar.
Dare taranii nu s-au aparat in (ata ace!or turci cu ciomee' bite si (urci+?urcii ne-au imp!ementat
ciomee!e iar (rance&ii Cbaton C.
?orba sau to!ba tot turcii ne-au adus-o pentru a pune in ea une!te!e necesare pentru vinatu! iepuri!or'
cerbi!or si ursi!or' iar in ca&u! unei vinatori de succes pentru a pune inauntru anima!e!e vinate.
Gu de a!ta dar ?urcia era o tara p!ina de paduri si !ocuitorii ei erau vinatori vestiti care nu se intorceau
niciodata acasa Ccu torba oa!aC.
Catranu! ,smoa!a- are si e! o poveste. ?urcii ni !-au dat si noua si a!bane&i!or pentru a ne une barci!e
si corabii!e mai mici sau mai mari care circu!au pe 4unare' in ba&inu! 9arii Gere si care de mu!te ori
a/uneau pe tarmu! 3(ricii sau !a porti!e Jibanu!ui
?ot ei in urma atacuri!or repetate pe care !e-au (acut ne-au spus sa nu mai (im asa de CcatranitiC pentru
ca viata noastra era Cmai neara decit catranu!C.
Cuvintu! catran a (ost pre&ent in !imba persana din ce!e mai vechi timpuri si cred ca tot ei au reusit sa-!
obtina pentru prima data din paminturi!e imbibate cu titei.
D bucata dintr-un drum as(a!tat in timpu! !ui 4arius se a(!a e*pusa in 3merica
si este cata!oata drept o piesa unica.@n anu! 5##U4C 4arius a construit drumu! rea! ,Ro"a! Road- cu
o !unime de peste $%## ;m care avea mu!te portiuni acoperite cu un as(a!t primitiv (acut din catran si
nisip.
Catrinte!e taranci!or tesute sau cusute pe un (ond de cu!oare neara si-au asit un ?rade 9ar; abia
dupa contactu! cu turcii. 3ceiasi soarta trista au avut-o si catrante!e - ace!e cirpe murdare si innerite.
9ai p!au&ibi!a este ipote&a ca acest cuvint a patruns in spatiu! mioritic in timpuri stravechi 'poate
odata cu atacuri!e persane !a uri!e 4unarii' atac pe care i! pomeneste si <erodot in a!e sa!e @S?DR@@.
Catrinta 'dupa parerea 4F2-u!ui are ca oriine cuvintu! mahiar ;atrin;a.
?e*te care descriu viata si obiceiuri!e din timpu! !ui 3rpad ,895-89A -34 ne arata (oarte c!ar ca
(emei!e apartinind triburi!or de huni si de maiari purtau tunica cu poa!e !uni si panta!oni 'pentru ca
acest tip de imbracaminte era in concordanta cu (e!u! de viata pe care i! duceau !a acea data.Rochii!e si
/upe!e erau purtate arareori numai de persona/e!e (eminine din (ami!ii!e hani!or ,(ami!ii!e princiare-.
4e(ectu! nostru a! romani!or este ca vrem sa (im mai na&dravani decit acea oita birsana si na&dravana
din 9iorita'
Goi (acem totu! sa aratam ca !imba romanesca este construita pe sche!etu! !imbii !atine in timp ce
ita!ienii se chinuie sa demonstre&e ca !atina are !a ba&a ramatica sanscrita ,ve&i une!e directii de
cercetare din 5erseus 5ro/ect-.
:@:3? 3C34F9@3 :@:3? 5RDIFSDRFS
e*er"33 -?<F 3SS@9@J3?F4 RD93G@3G
?rimis de: 3chernar pe 17 3u $##5' #$:53 59
3sta pentru ca
a. derivarea din !atina e cea mai simp!a ca!e de a e*p!ica simi!itudini!e ma/ore e*istente intre ce!e doua
!imbi ,romana / !atina-. 4e ce sa se caute ceva mai comp!icat daca so!utia simp!a poate o(eri
raspunsuri credibi!e +
b. spre deosebire de ita!ieni' romanii n-au su(iciente cai pentru a-si veri(ica teorii!e a!ternative. 4in
cate stiu nu e*ista materia!e scrise in romana (o!osita inainte de secio!u! 2:@. Gu e*ista su(iciente
materia!e scrise care sa permita reconstituirea !imbii/!imbi!or vorbite de popu!atii!e ce u!terior au (ost
Mromani&ateM. Si nici in ceea ce priveste !imba/e!e (o!osite pe teritoiu! de a&i a! Romaniei in para!e! cu
romana ,!atina modi(icata- in decursu! mi!eniu!ui @ d.<r nu e*ista (oarte mu!te deta!ii.
c. (aptu! ca diverse!e dia!ecte ita!iene au !a ba&a !atina nu a (ost contestat niciodata. @n Romania au
e*istat insa curente ce incercau sa acredite&e ideea ca !imba romana este de oriine s!ava. 4in motive
po!itice ,pans!avism-.
d. stramosii vorbitori!or dia!ecte!or ita!iene nu au (ost in enera! considerati MinvadatoriM ai teritoriu!ui
@ta!iei de a&i' desi poate ca unii chiar au (ost. F*ista insa un numar de !ucrari ce sustin ca romanii ar (i
ocupat teritoiu! Romaniei de a&i in /uru! seco!e!or 2@ - 2@@@' treaba care ar putea avea imp!icatii
po!itice.
4eci motive e*ista. Si inca destu! de serioase.
Re(eritor !a romani&area uni(orma :
C 5entru ca asemenea comunic`ri de te*te s` (ie cu putina`' se cerea ca !imba bn care se traduceau acest
te*te s` (ie bnae!eas` de romVnii din di(erite provincii. Spre acest scop au !ucrat traduc`torii c`rai!or
romVnecti chiar bn mod conctient' c`ci iat` ce &ice mitropo!itu! Simion dte(an bn pre(aaa Gou!ui
testament din 1A%8:
C3ceasta bnc` v` ru`m s` !uaai aminte' c` rumVnii nu r`iesc bn toate a`ri!e bntr-un chip' bnc` nici bntr-
o aar` toai bntr-un chip. 5entru aceia cu nevoie poate s` scrie cineva s` bnae!ea` toai' r`ind un !ucru
unii bntr-un chip' a!aii bntr-a!t chip. 3u vecmVnt' au vase' au a!te!e mu!te' nu !e numesc bntr-un chip.
Uine ctim c` cuvinte!e trebuie s` (ie ca banii) c` banii aceia sunt buni care bmb!` bn toate a`ri!e' aca ci
cuvinte!e ace!ea sunt bune care !e bnae!e toai.
Goi drept aceia ne am si!it de cVt am putut s` i&vodim aca cum s` bnae!ea` toai) iar` s` nu vor bnae!ee
toai' nu-i de vina noastr`' ce-i de vina ce!uia ce-au r`s(irat rum`nii printr-a!te a`ri de s-au mestecat
cuvinte!e cu a!te !imbi de nu r`esc toai bntr-un chipC
?rimis de: E!ui;i pe 17 3u $##5' #3:1% 59
P8D?F
4e ce romanii au reusit sa ne Cromani&e&eC pe noi dar nu au reusit acesta per(ormanta pe proprii!e
teritorii ,peninsu!a @ta!ica-+
3sta&i in epoca a!(abeti&arii (ortate si a mass-mediei nu te poti descurca in mu!te &one a!e @ta!iei decit
(o!osind ita!iana !iterara.
Cum sa nu reuseasca+ 4ia!ecte!e din ita!iana nu se datorea&a mostenirii !atine ci (ramentarii po!itice
si cu!tura!e a ace!ui spatiu in seco!e!e care au urmat. Cum si romanii vorbesc asta&i o !imba di(erita de
aromani' me!enoromani sau istroromani.
P8D?F
D a!ta prob!ema intr-adevar serioasa este (o!osirea !imbii romane in 9o!dova de dinco!o de 5rut . Fste
evident ca romanii nu au cucerit mi!itar si nu au avut in(!uente cu!tura!e si economice masive in
aceasta &ona.
8n centru puternic de romanitate a e*istat in Scitia 9ica ,4obroea de asta&i-. 3cest centru nu s-a
marinit doar !a teritoriu! 4obroei' e*istand vestiii romane si dinco!o de 4unare' in sudu! 9o!dovei.
3sta ca sa vorbim de teritoriu! CromanC' caci in teritoriu! barbar a patruns moneda' a patruns re!iia' de
ce sa nu patrunda si !imba+
P8D?F
Gu mai aducem in discutie nici pe dacii !iberi' nici pe carpii si nici pe costoboci care traiau si ei pe
unde apucau- 9o!dova' 9aramures sau Uucovina.
Dare de ce !ocuitorii din ?ransi!vania'9untenia'D!tenia si Uanat sint in preponderenta mare cu paru!
brunet'castaniu inchis si cu ochi caprui+
9ostenirea enetica romana este vi&ibi!a in aceste &one.
Sa (im seriosi. Kene!e CromaneC nu e*ista. Ce inseamna popu!atie romana pentru tine+ @ta!ici+
Gumaru! !or era considerabi! de mic in raport cu popu!atia imperiu!ui. 3!t(e! ce+ Ka!ici+ Jibieni+
Capadocieni+ Sa nu con(undam cu!tura cu etnia.
P8D?F
?urcii au patruns in Furopa prin seco!u! 11
4aca continuam sa sustinem aberatia ca ei au (ost CtransportatoriiC unor
cuvinte precum cioban' cioma'torba sau catran ar trebui sa anu!am si 9iorita,de!ete it - in care cei trei
ciobanei cu trei turme de miei nu aveau cuvinte cu cate sa-si e*p!ice identitatea de ciobani.
- nu stim cum se spunea !a cioban inainte de seco!u! 2@
- nu stim cand a (ost creata 9iorita
- intre cuvantu! CciobanC si conceptu! de CciobanC nu trebuie sa e*iste o !eatura. Si in dictionare!e de
asta&i putem surprinde arhaisme!e' neo!oisme!e' adica evo!utia !imbii. 3sta nu se intamp!a doar
asta&i' se intamp!a si atunci. Fste (oarte posibi! ca termenu! autohton sa (i (ost in!ocuit. Sa nu &ic ca
oricum avem sinonimia ciobanNoier. 5e de a!ta parte' de/a am supus semnu!ui intrebarii identitatea
romanu!ui ca oier. Dase!e anima!e!or domestice din anumite perioade indica o a!ta rea!itate.
P8D?F
?ot ei in urma atacuri!or repetate pe care !e-au (acut ne-au spus sa nu mai (im asa de CcatranitiC pentru
ca viata noastra era Cmai neara decit catranu!C.
5robabi! ai observat de/a ca nu iti raspund !a toate propuneri!e ta!e' uneori pentru ca nu am raspuns'
dar a!teori chiar daca nu sunt de acord. Ja asta iti raspund pentru ca mi se par e*p!icatii!e ta!e mu!t
prea comp!icate pentru o rea!itate simp!a. Catranu! este neru. Hici Cinima catranitaC dar poti spune si
Csu(!et cernitC ,adica innerit' din s!ava-. F o derivare atat de bana!aQ
P8D?F
9ai p!au&ibi!a este ipote&a ca acest cuvint a patruns in spatiu! mioritic in timpuri stravechi 'poate
odata cu atacuri!e persane !a uri!e 4unarii' atac pe care i! pomeneste si <erodot in a!e sa!e @S?DR@@.
Si sa revin !a nota cu care ai inceput acest mesa/. 3dica cum persanii printr-un sinur atac pe 4unare
,ce sa vorbim de Uucovina' nordu! 9o!dovei si a!te &one !a sute de ;i!ometri distanta- ii convin pe
toti !ocuitorii Romaniei actua!e si nu numai sa uti!i&e&e un cuvant' iar romanii stapanind aici teritorii
vreme de aproape doua seco!e' si mentinand o pre&enta mi!itara pe 4unare inca vreo trei' nu reusesc si
ei sa-si impuna o !imba cu urmase in Ka!ia' @beria si @ta!ia+
?rimis de: e*er"33 pe 17 3u $##5' #%:#$ 59
Raspuns pentru C!a
C!a' te interesea&a etimo!oia cuvinte!or romanesti din prisma unui roman sau din prisma e*ponentu!ui
unei nationa!itati con!ocuitoare+
Combine&on este un cuvint (rantu&esc' dea!t(e! (rance&ii !-au si inventat.
Cu!mea cu!mi!or este ca carahios repre&inta un cuvint 1##W turcesc-;arao&'care este compus din
;ara ,neru- si o& ,ochi-.
F! se traduce asa: ce! vopsit in /uru! ochi!or cu neru' mascarici.
?urcii numesc 9area Geara ^ara 4eni&. Cred ca ai au&it si de Gaorn"i ^araba;h sau ^araba;hu! de
munte. Caracu! repre&inta si o specie de miei cu b!ana neara si moa!e asemanatoare astrahanu!ui.@n
4F2-u! meu etimo!oia acestui cuvint este data ca provenind din (rance&u! caracu!. 9a indoiesc ca ce!
care a dat aceasta de(initie poate (i numit etimo!o.
Daca -orin si -orina vin de la sabine ,atunci de unde provin numele de -abin si -abina?
Cred ca pe tine te enervea&a mu!te chestii' in specia! ace!ea pe care nu !e stii. Gu te condamn pentru
asta.
Re(eritor !a acest subiect am citit pe unu! dintre situ-ri!e de (o!c!or romanesc
ca dansu! Ca!usari!or evoca rapirea si si!uirea Sabine!or de catre romani,!atini-
9ai mare insu!ta !a adresa acestui dans unic european nici ca se putea.
@n timp ce noi (acem pe ratis a(irmatii pe acest (orum a!tii iau bani de !a ministeru! cu!turii pentru
prostii!e pe care !e spun
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe 17 3u $##5' #%:37 59
Raspuns pentru 3chernar
@ntentia mea nu a (ost aceea sa convin pe cineva ,in maniera misionari!or cato!ici- ca etimo!oii!e
propuse trebuie !uata drept !itera de !ee.
Si rusii 'si ita!ienii si cu!mea cu!mi!or si en!e&ii au inceput de mu!t studii serioase asupra oriinii
cuvinte!or pe care !e (o!osesc si incerca sa (aca co*iunia !imbi!e !or cu sans;rita' cu hittita si cu acea
presupusa !imba indo-europeana 5@F.
4e ce romanashii nu incearca sa (aca ace!asi !ucru+
Sau esta mai convenabi! si nici nu cere che!tuie!i sup!imentare sa continuam sa a(irmam ca am !uat tot
ce se puteaa !ua (ie de !a s!avi' (ie de !a (rance&i ' turci 'a!bane&i sau cei din insu!a Sumatra.
3sta este o munca care se (ace in echipe specia!i&ate si de catre oameni cu o preatire serioasa.
5e acest (orum se poate (ace numai un schimb !iber de idei si pareri,bineinte!es pentru cei care accepta
asa ceva-.
5entru cei care cred ca vreau sa (ac o apropiere (ortata intre !imba sans;rita si (ondu! !e*ica! romanesc'
si cei care cred ca intre aceste popoare nu a avut !oc un contact direct as vrea sa spun urmatoare!e:
sanscritii vedici nu au (ost dintotdeauna in @ndia.:echi!e !or scrieri pomenesc de ca!atoria pe care au
(acut-o ei de !a mia&anoapte catre mia&a&i ,de !a vest !a est'din Furopa in 3sia-.
Krecii nu au (ost dintotdeauna !a 9area Fee si 9editerana' nici unurii in 5anonia'nici en!e&ii in
3merica si 3ustra!ia...
Fste important sa stabi!im (iecare dintre ei de unde a venit' pe unde a trecut' ce a adus cu e! ,materia! si
spiritua!- si ce a dat a!tora.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe 17 3u $##5' #7:51 59
3chernar
9u!tumesc pentru interventie.
Croatii spun ca ei ar (i venit de undeva din estu! imperiu!ui persan care !a acea data cuprindea o mare
parte din peninsu!a indiana 'si de aceea pe b!a&onu! !or apare tab!a de sah si ree!e anima!e!or -!eu!.
?ab!a de sah a (ost optata ca simbo! pentru drape!u! nationa!.
@n !imba avestana cuvintu! <rvati sau <aurvati inseamna Cde-a! nostruC' Cce! din c!anu! nostruC.?raind
in &one cu c!ima ca!da si p!ina de pra( si nisip ei aveau in /uru! itu!ui o batista mare cu care in timpu!
(urtuni!or de nisip i-si acopereau ura si (ata' asa cum o (ac si asta&i arabii si mahrebienii.
9irind in Furopa au constatat ca aceasta batista nu !e mai (o!osea !a nimic. 8nu! dintre mai marii !or
a avut idee sa innoade acest petec de pin&a in /uru! itu!ui si acesta sa (ie un mod de di(erentiere intre
cei din c!anu! !or si s!avii cu care erau in contact si cu care dupa acee s-au incrucisat.
9iratia !or spre Furopa s-a (acut prin spatiu! Rusiei de a&i si se presupune ca o serie de s!avi s-au
a!aturat acestor convoaie de <rvati.Cert este (aptu! ca atit inainte cit si dupa incrucisarea masiva cu
popu!atia s!ava'conducatorii !or erau a!easi intotdeauna dintra cei de-ai !or.
4a in provincia ^ermanshah ' in orasu! cu ace!asi nume se a(!a inscriptii sapate direct in stinci!e de
piatra care mentionea&a nume!e !or.
Joca!nicii numesc acest munte Uisetun in timp ce in !ucrari!e de specia!itate apare intr-o (orma corupa
si anume Uehistun.
@nscripia este tri!inva e!amita-persana veche-ass"riana si este scrisa in cuni(orme.3cest te*t a (ost
desci(rat pentru prima data de Sir Row!inson in 18%A.@n apropiere de acest te*t este scu!ptata in piatra
scena care repre&inta omorirea imparatu!ui roman :a!erian de catre ree!e persan Shapur si despre care
europeni!or nu !e prea (ace p!acere sa o aminteasca in !ucrari!e de specia!itate. 3m trait aproape doi ani
in ^ermanshah si am (ost de nenumarate ori aco!o si am (otora(iat persona! toate inscriptii!e si
scu!pturi!e.
Dricum !a ora actua!a toata !umea ii considera pe croati s!avi (ara sa mai ia in considerare trecutu! !or
asiatic.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe 17 3u $##5' #8:19 59
@n atentia 4RFK3?DR8J8@ carrad
8nii considera acest cuvint ca (iind !uat din a!bane&a.
dre/te - corect' drept
dre/tesi - /ustitie
dre/tor - director ' (unctionar de ina!t rad
CeC se va citi in acest conte*t C@C
3!tii considera ca e! s-a (ormat din cuvintu! dree R su(i*u! fator
dree - 4F2-u! ne spune ca este !uat din Jat diriere.
F*p!icatia termenu!ui ) demnitar !a curtea domneasca avind atributii in s(atu! 4omnesc 'administratie'
/ustitie si armata.
iG?FR5RF?3RF J@UFR3 S@ CDC<@D9F?R@C3C-ina!t (unctionar care are datoria de apune !a punct
!ucruri!e' de a !e dree
@nterppretarea este !asata !a !atitudinea 4reatoru!ui.
Cu p!ecaciune e*er"33
?rimis de: C!a pe 17 3u $##5' #9:$9 59
P8D?F ,e*er"33 B 17 3u $##5' #%:#$ 59-
Raspuns pentru C!a
C!a' te interesea&a etimo!oia cuvinte!or romanesti din prisma unui roman sau din prisma e*ponentu!ui
unei nationa!itati con!ocuitoare+
Combine&on este un cuvint (rantu&esc' dea!t(e! (rance&ii !-au si inventat.
Cu!mea cu!mi!or este ca carahios repre&inta un cuvint 1##W turcesc-;arao&'care este compus din
;ara ,neru- si o& ,ochi-.
F! se traduce asa: ce! vopsit in /uru! ochi!or cu neru' mascarici.
?urcii numesc 9area Geara ^ara 4eni&. Cred ca ai au&it si de Gaorn"i ^araba;h sau ^araba;hu! de
munte. Caracu! repre&inta si o specie de miei cu b!ana neara si moa!e asemanatoare astrahanu!ui.@n
4F2-u! meu etimo!oia acestui cuvint este data ca provenind din (rance&u! caracu!. 9a indoiesc ca ce!
care a dat aceasta de(initie poate (i numit etimo!o.
4aca Sorin si Sorina vin de !a sabine 'atunci de unde provin nume!e de Sabin si Sabina+
Cred ca pe tine te enervea&a mu!te chestii' in specia! ace!ea pe care nu !e stii. Gu te condamn pentru
asta.
Re(eritor !a acest subiect am citit pe unu! dintre situ-ri!e de (o!c!or romanesc
ca dansu! Ca!usari!or evoca rapirea si si!uirea Sabine!or de catre romani,!atini-
9ai mare insu!ta !a adresa acestui dans unic european nici ca se putea.
@n timp ce noi (acem pe ratis a(irmatii pe acest (orum a!tii iau bani de !a ministeru! cu!turii pentru
prostii!e pe care !e spun
e*er"33
4a' e*er"' stiu si de Gaorn" ^arabach'
ai dreptate cu sabinii... dar: dupa cate stiu eu' sabine!e n-au (ost rapite' ci s-au dus de bunavoie !a
romani...
Cu tata cu tot' au tras un che(...
4e citit !a C@ndro 9ontane!!i N Roma' o istorie ineditaCP8D?F ,e*er"33-
@n timp ce noi (acem pe ratis a(irmatii pe acest (orum a!tii iau bani de !a ministeru! cu!turii pentru
prostii!e pe care !e spun
F*act. 4e e*emp!u ei/i Ueca!i R 5# Cent
?rimis de: E!ui;i pe 17 3u $##5' #9:3# 59
Ja inceputu! seco!u!ui 2:@@ preotu! croat 9arnavic inaintea&a ipote&a bi&ara ca eustinian ar (i (ost de
oriine s!ava. Cu aceasta oca&ie operea&a niste (a!suri in documente' printe care si un document
apartinand unui presupus Uoomi!' dasca!u! !ui eustinian' (a!s descoperit abia !a s(arsitu! seco!u!ui a!
2@2-!ea. 3!ti carturari croati au pretins in seco!e!e 2:@@-2:@@@ ca poporu! !or se trae din i!iri.
:incentius 5riboevius a (ost printre primii care au (ormu!at teoria pan-i!irismu!ui' teorie care spunea ca
ma/oritatea s!avi!or' dar si persona!itati precum 3!e*andru 9achedon' au (ost i!iri. 4upa e!iberarea
iuos!avi!or de sub C/uu!C otoman si austro-unar si uni(icarea croati!or cu sarbii au inceput sa apara
a!t(e! de teorii' care sa-i di(erentie&e pe croati de sarbi. 4esi ei vorbesc practic aceeasi !imba
,di(erente!e sunt ca de !a romani !a aromani- au aparut a!te teorii. Cum ca croatii ar descinde dintr-o
ramura a oti!or' asadar ar (i de oriine ermanica. D a!ta teorie este cea de care spui' ba&ata pe
asemanarea dintre hrvati si haravati' un trib iranian. Ftnoene&a croata devenind ca si in ca&u!
bu!ari!or asimi!area unui trib de nava!itori asiatici intr-o masa s!ava si avand niste dove&i subtire!e
prin pre&enta anti!or ,de oriine nesiura' dar banuita iraniana- si a a!ani!or odata cu inva&ia bu!ari!or.
Spre deosebire de teori!e inainte mentionate aceasta teorie incearca si o arumentatie' dar cred ca nu
sunt sinuru! care sunt sceptic in aceasta privinta' caci pana !a urma premi&a necesara acestei teorii
este o asemanare (onetica. Si ca tot suntem !a capito!u! asemanari' Constantin 5or(iroenetu! ne spune
ca poporu! croat isi trae nume!e de !a Chrovatos' un se( de trib. Si cu aceasta oca&ie apare si o teorie
demna de !uat in seama' croatii (iind un trib turcic sub su&eranitate avara ,ei aparand pe scena istorie
dupa disparitia acestora-' chrovatoi / char-vata N ra&boinici !iberi. @nsa chiar si sub prisma u!time!or
doua teorii asta ar insemna ca acesti croati sunt iranieni sau turcici pe cat sunt bu!arii. Jimba si
apartenenta !or cu!tura!a ramane in spatiu! s!av. 4espre mai mu!te deta!ii cat si despre a!te asemenea
incercari de teoreti&are citeste 3!. 9adearu - CDriinea medieva!a a (ocare!or de con(!ict in 5eninsu!a
Ua!canicaC' in specia! capito!u! C?eorii etnoenetice cu imp!icatii po!iticeC. Si cu aceasta oca&ie poate
vei (i mai reticenta in a urma trendu! dat de a!tii in a-si asi stramosi cat mai Ci!ustriC.
?rimis de: e*er"33 pe 17 3u $##5' #9:%# 59
E!ui;i
4eci esti de acord ca nu trebuie con(undata cu!tura cu etnia.
:reau sa pun si eu o intrebare: pai cu cine aCromani&atC imperiu! Roman noi!e teritorii cucerite +..
Dare cu acei sirieni' !ibieni' persani 'a!i sau ermanici..+
9one&i!e au patruns pe teritorii!e adiacente (oste!or co!onii recesti de !a 9area Geara si nu prin
parti!e Chisinau!ui sau prin tinutu! <ert&ei.
Cit de re!iie ce sa spun..care din e!e+
-re!iia po!iteista romana
-mitraismu! adus de 9ithra/9itra din tinuturi!e iraniene.?ot romanii !-au numit in sema de respect
SDJ @G:@C?8S.3ceasta era re!iia de ba&a a !eionari!or si co!onisti!or romani.3sa se e*p!ica si
numaru! mare de !acasuri de cu!t mitraice descoperite atit pe teritoriu! Romaniei 'in toate teritorii!e
ba!canice contro!ate de ei' in peninsu!a @berica si mai a!es Spania.
-crestinismu! incipient care de !a inceputuri a (ost aspru persecutat
8n imperiu in deruta spiritua!a nu putea sa ne impuna o re!iie si nici nu a (acut-o.,cred eu-.Dare de
ce 3po!!odor din 4amasc' ce! care a proiectat si supraveheat constructia podu!ui de peste 4unare
avea nevoie de doi trans!atori di(eriti ,doua !imbi di(erite- pentru a putea e*p!ica etape!e de e*ecutie
maistri!or pietrari si ce!or care construiau si uti!i&au scripetii+
e*er"33
?rimis de: E!ui;i pe 17 3u $##5' 1#:$9 59
P8D?F
4eci esti de acord ca nu trebuie con(undata cu!tura cu etnia.
:reau sa pun si eu o intrebare: pai cu cine aCromani&atC imperiu! Roman noi!e teritorii cucerite +..
Dare cu acei sirieni' !ibieni' persani 'a!i sau ermanici..+
5ai iti contra&ici sinura CdeciC-u!. 4a' sunt de acord. ?ocmai' pentru ca nu contea&a etnia ci
apartenenta cu!tura!a' acei sirieni si a!i sau !ibieni inro!ati in armata romana erau un (actor de
romani&are in teritoriu! barbar.
P8D?F
9one&i!e au patruns pe teritorii!e adiacente (oste!or co!onii recesti de !a 9area Geara si nu prin
parti!e Chisinau!ui sau prin tinutu! <ert&ei.
Gu !a a!ea ma re(er. Con(orm !ui Ure&eanu' (rontiera economica a @mperiu!ui Roman pe 4unarea de
/os insemna o in(!uenta pana-n nordu! 9o!dovei. Se stie ca romanii contro!au cursu! in(erior a!
Siretu!ui ,prin castre cum ce! de !a Uarbosi !ana Ka!ati- si se stie ,inaintea ipote&a' nu stiu e*act care-
s in(ormatii!e Cde terenC- ca e*traeau sare din Carpatii Drienta!i' ceea ce inseamna ca traversau
teritoriu! 9o!dovei. D a!ta resursa e*trasa din 9o!dova era !emnu!. C!ientu! principa! pentru ambe!e
(iind Scitia 9inor. 5e !ana asta barbarii sau chiar si autohtonii se a(!au intr-un continuu schimb
economic cu @mperiu!. Con(orm !ui 5riscus din 5anion ast(e! de schimburi se (aceau in Ctaruri!e de pe
@stru con(orm vechiu!ui obiceiC ,citat apro*imativ-. Kotii' avarii' hunii' mai rar autohtoni precum
carpii se inta!neau cu romanii si cumparau imbracaminte si bunuri (abricate' vindeau si cumparau
sc!avi. Uanii circu!au si erau cei romani' dupa cum o demonstrea&a si arheo!oia. 3cum nu stiu siur
daca sunt descoperiri in <erta sau Chisinau' dar sunt siur pe teritoriu! 9o!dovei romanesti. Si o a!ta
moda!itate de a introduce bani pe teritoriu barbar erau subsidii!e si tributuri!e p!atite de romani care se
ridicau uneori si !a sute de mii de so!idi' din care o parte se topeau in te&aure' a!tii se intorceau in
imperiu! in schimbu! unor mar(uri scumpe. 5e !ana acestia' dupa cum o arata arheo!oia' sunt si
monede de va!oare mai mica' de arint' dar mai a!es de arama. 3ceste monede nu erau ce!e (o!osite de
aristocratii!e barbare ci erau (o!osite de o popu!atie saraca' adica in mare parte' cea autohtona' care
probabi! comercia!i&a produse a!imentare.
:orbind si de e!emente crestine si pa!eocrestine' prin studii!e !ui 9adearu ai sa asesti unu!/une!e
despre crestinismu! in 4acia romana si nu numai ,adica si pe teritoriu! Romaniei de asta&i in prime!e
seco!e' inc!usiv dupa retraerea 3ure!iana-. F!emente pa!eocrestine se asesc si in &one!e neapartinand
de teritoriu! Roman ,9untenia si 9o!dova-' prin seco!e!e 3-5 mai putin' din seco!u! A chiar depasind
,daca imi aduc bine aminte- ca numar descoperiri!e din ?ransi!vania si D!tenia' putandu-se vorbi de o
Ce*p!o&ieC a crestinismu!ui in aceste teritorii.
5ersecutii!e au avut !oc pe perioade scurte si pe area!uri nu (oarte intinse.
P8D?F
8n imperiu in deruta spiritua!a nu putea sa ne impuna o re!iie si nici nu a (acut-o.,cred eu-
Crestinismu! ortodo* a supravietuit in @mperiu! Roman de rasarit ,ce! Ui&antin- si a (ost impus de
misionarii sai. 4eruta spiritua!a este re!ativa.
P8D?F
Dare de ce 3po!!odor din 4amasc' ce! care a proiectat si supraveheat constructia podu!ui de peste
4unare avea nevoie de doi trans!atori di(eriti ,doua !imbi di(erite- pentru a putea e*p!ica etape!e de
e*ecutie maistri!or pietrari si ce!or care construiau si uti!i&au scripetii+
Gu stiu. Stii tu oriinea si educatia ce!or care au participat !a constructia podu!ui+ 5oate ca erau sapte
parti' patru vene&i si doi romani si trebuiau sa se inte!eaa cumva.
?rimis de: carrad pe 18 3u $##5' #7:## 39
P8D?F ,e*er"33 B 17 3u $##5' #9:19 59-
@n atentia 4RFK3?DR8J8@ carrad
dree - 4F2-u! ne spune ca este !uat din Jat diriere.
da' m-am andit si eu ca e posibi! sa (i provenit din dirio' diriere....din care avem si seria !ui
CdreptC' dar si ce!a!a!t termen a! dub!etu!ui etimo!oic' anume CdirectC....e posibi!' nu mai tin minte
toate reu!i!e de trans(ormare (onetica ,cred ca e posibi! ca CiC aton sa (ie e!idat...in (ine' nu contea&a
astaQ-....
tot asa de bine mi se pare p!au&ibi!a si ipote&a cu a!bane&a....insa in ca&u! acesta !ucruri!e stau a!t(e!:
nu provine din a!bane&a' ci din !imba comuna a traci!or....intotdeauna cand vor sa veri(ice etimo!oia
daca-eta-traca ,cum o (i (iind- a unui cuvant din romana' !invistii ape!ea&a !a !imba a!bane&a...pentru
ca pastram ace!asi (ond comun.
asadar' este chiar posibi! sa (ie vorba despre o dub!a etimo!oie' despre un cuvant din !imba daci!or'
peste care sa se (i suprapus si cuvantu! !atin care avea un sens asemanator....pana !a urma vorbim de
ace!asi mare rup de !imbi...
?rimis de: e*er"33 pe 18 3u $##5' 1#:3# 39
5entru cei care cred ca turcii ne-au adus cuvintu! cioban
4ot in @iorita se spune 5! si cea mioritza cu lina plavitza..!
-a vedem ce gasim prin D/3.
plavita- de culoare alb-galbui, alb -cenusiu
-(despre animale)-animale cu parul sau lina alb-galbuie, alb-cenusie
-(despre oameni)-oameni cu pielea alba si parul blond, plaviu, balai
vitza-plavitza- varietate de vitza de vie cu bobul foarte deschis la culoare
1n una din listele de cuvinte care cred eu ca au o origine sanscrita (vezi posturile anterioare) am
dat si cuvintul palava cu sensul de pleava de cereale (husks in engleza).
Daca vom merge mai departe cu cercetarile vom descoperi si cuvintul palavita cu sensul de
culoare foarte deschisa (este o posibila sursa si pentru cuvintele pal sau palid).
?ot 9iorita ne aminteste de acea oita na&dravana.
4F2-u! ne spune ca acest cuvint provine din neR&dravan.
Drice roman stie ca prin (o!osirea pre(i*u!ui CneC se obtine nearea sau neatia cuvintu!ui de ba&a.
4F2-u! da urmatoare!e e*p!icatii)
&dravan- sanatos'tea(er' voinic' vin/os...din s!avu! sudravinu care inseamna sanatos
na&dravan,i-- persona/e din mito!oia popu!ara romaneasca cu puteri supranatura!e in&estrati cu daru!
de a prevesti ce se va intimp!a ,e*act ca in 9iorita-.
Ga&dravane interpretari se asesc prin 4F2.
Gu ca as avea un (i* cu sanscrita dar tot ea are cuvintu! su-drasr cu sensu! de intuitie' buna cunoastere'
patrundere psiho!oica..
su- bine' bun' po&itiv
drasMu- radacina !e*ica!a cu care se (ormea&a o serie de cuvinte cum ar (i intuitie' patrundere
psiho!oica' discernamint..
Specia!istii spun ca urmatoare!e !itere si rupuri de !itere sint Cinterchaneab!eC in sanscrita : U cu :' S
cu H' S4R3 cu 4R3S' SK3 cu 3SK..
5uteti interpreta !iber.
4aca am (i sa dam cre&are !a tot ce se spune despre cuvinte!e romanesti am a/une !a conc!u&ia ca
9iorita a (ost un proiect cu!tura! internationa! a autohtoni!or romani si a vecini!or turci' s!avi....care
din !ipsa de (inantare,probabi! (onduri!e 5<3RF- s-a intins pe o perioada de mai mu!te seco!e 'timp in
care natii!e mai sus mentionate au avut raa&u! sa-si aduca proprii!e contributii !invistice.
H4R3:3 9L IR@FG4S
e*er"33
?rimis de: 3chernar pe 18 3u $##5' 11:$% 39
Uun. 9i-am aruncat cativa ochi atat pe dictionaru! a!a cat si pe o !ista cu radacini. Si au aparut
prob!eme mari :
1. in !ista cu radacini e*ista (oarte mu!te (orme di(erite pentru a desemna o actiune sau un obiect.
5entru Ma mancaM am asit 9 ,noua Q- radacini di(erite desi nu am avut rabdare sa !e caut pe toate.
5robabi! sans;ritii (aceau di(erenta intre diverse!e moda!itati de a manca. Sau poate denumeau di(erit
actiunea respectiva in (unctie de ce' cum' cine si pe cine manca.
$. din dictionar reiese ca o simp!a particu!a adauata radacinii putea modi(ica radica! sensu! acesteia.
9ai mu!t' e*ista numeroase cuvinte ce - (ara a-si modi(ica (orma - pot desemna notiuni tota! di(erite.
5robabi! sensu! depindea de conte*tu! in care era (o!osit cuvantu! respectiv.
4eci a descoperi un cuvant sans;rit ce seamana cu un anumit cuvant din !imba romana nu inseamna
automat ca e*ista o corespondenta siura intre ce!e doua cuvinte. 4e e*emp!u' in ce conte*t era (o!osit
Mpa!avaM N p!eava de cerea!e + F*ista si un a!t termen pentru a desemna p!eava respectiva + Ce a!te
sensuri mai avea cuvantu! Mpa!avaM si care era sensu! ce! mai (o!osit + 4in ce radacina deriva Mpa!avaM +
Care este particu!a adauata si ce semni(icatie are ea + Cuvantu! a (ost mostenit si in !imbi!e indice si
iraniene moderne + Cu ace!asi sens sau sensu! a (ost modi(icat + 4aca a (ost modi(icat' in ce s-a
trans(ormat si de ce numai romana continua sa pastre&e sensu! oriuna! +
p.s : o intrebare : sans;rita vorbita in /uru! anu!ui 5## i.<r era - dpdv teritoria! - o !imba unitara + Care
erau diverse!e variante scrise si prin ce se deosebeau + 4ar variante!e vorbite +
?rimis de: carrad pe 18 3u $##5' 11:38 39
1. sanscrita era considerata o !imba sacra) te*te!e sacre sunt e*primate in sanscrita ,ve&i vede!e-- este
!imba !iterara a indiei si !imba sacra a hiunduismu!ui.
$. a (ost !a inceput doar o !imba vorbita' insa o !imba cu!ta' transmisa prin intermediu! te*te!or.
3. este una dintre prime!e !imbi indo-europene scrise.
%. este si o !imba o(icia!a a indiei.
da' cred ca !a anu! 5## era o !imba unitara.
?rimis de: E!ui;i pe 18 3u $##5' 11:%1 39
P8D?F
?ot in 9iorita se spune : S...T a/une !a conc!u&ia ca 9iorita a (ost un proiect cu!tura! internationa! a
autohtoni!or romani si a vecini!or
Cand a (ost domM!e scrisa 9iorita asta si de catre cine+ Sa stim si noi cine ne spune ce ne spune si cam
de cand.
Dricum ar (i bine sa remarci ca-n 9iorita este vorba de un cioban unurean' de unu! vrancean si unu!
mo!dovean' asa ca ce! putin autoru! variantei pe care am invat-o a trait in mi!eniu! @@ d.<r' in vecinatate
cu turcii' s!avii si unurii si habar n-avand de neamuri!e indo-iraniene ,bine' putem considera tianii -.
P8D?F
p!avita- de cu!oare a!b-a!bui' a!b -cenusiu
-,despre anima!e--anima!e cu paru! sau !ina a!b-a!buie' a!b-cenusie
-,despre oameni--oameni cu pie!ea a!ba si paru! b!ond' p!aviu' ba!ai
vit&a-p!avit&a- varietate de vit&a de vie cu bobu! (oarte deschis !a cu!oare
@n una din !iste!e de cuvinte care cred eu ca au o oriine sanscrita ,ve&i posturi!e anterioare- am dat si
cuvintu! pa!ava cu sensu! de p!eava de cerea!e ,hus;s in en!e&a-.
4aca vom mere mai departe cu cercetari!e vom descoperi si cuvintu! pa!avita cu sensu! de cu!oare
(oarte deschisa ,este o posibi!a sursa si pentru cuvinte!e pa! sau pa!id-.
@n rusa p!av inseamna de cu!oare pa!ida. @n romana e*ista cuvantu! cu ace!asi sens.
P8D?F
&dravan- sanatos'tea(er' voinic' vin/os...din s!avu! sudravinu care inseamna sanatos
=dravan inseamna si sanatos la minte, eistand rar si forma nezdravan pentru antonim.
:azdravan are printre sensurile sale si a) poznas b) iscusit, niste sensuri care mi se par foarte
apropiate semantic de nezdravan. .hestia cu prezicerea este un sens particular, derivat din
contetul in care apar unele persona(e nazdravane zic eu. :u toate lighioanele nazdravane din
folclorul noastru (de pilda armasari ai lui Cat-Crumos) au darul prezicerii.
P8D?F
Specia!istii spun ca urmatoare!e !itere si rupuri de !itere sint Cinterchaneab!eC in sanscrita : U cu :' S
cu H' S4R3 cu 4R3S' SK3 cu 3SK..
5uteti interpreta !iber.
3!ti specia!isti spun ca na&dravan este derivat prin neatia !ui &dravan care !a randu! !ui este pre!uat
din s!ava. 5e care-i credem+ Si din cate stiu' mai rar este vorba de interschimbabi!itate caci de mu!te
ori evo!utii!e au !oc intr-un sinur sens.
P8D?F
s-a intins pe o perioada de mai mu!te seco!e 'timp in care natii!e mai sus mentionate au avut raa&u!
sa-si aduca proprii!e contributii !invistice.
D conc!u&ie mu!t mai simp!a si natura!a dar pe care probabi! mu!ti nu vor sa o accepte este ca 9iorita
este o creatie mai tar&ie decat se crede' !imba romana avand de/a in vocabu!ar toate aceste cuvinte de
oriini diverse.
?rimis de: C!a pe 18 3u $##5' 1$:19 59
C,i-oban sa!at ,turceste-. Si in sVrbo-croata tot cioban se numeste... de unde naiba o veni denumirea+
din sans;rita+

?rimis de: e*er"33 pe 18 3u $##5' #1:11 59
E!ui;i (ara suparare
4aca ai ras(oi encic!opedii precum Uritannica sau Fncarta ai descoperi ca miratia s!ava s-a (acut in
doua etape:
-primu! va! de miratie a (ost ce! a! proto-s!avi!or ,vends- si a inceput prin anii 15#34 si a cuprins
teritorii!e de a&i a!e Rusiei' Uie!orusiei' 5o!oniei cu rami(icatii spre tari!e Ua!tice
-a! doi!ea va! de miratie este ce! a! s!avi!or propriu &isi care a avut !oc in mare parte intre seco!e!e :@
si :@@ dupa <r si a cuprins Furopa Centra!a si 5eninsu!a Ua!canica.
<unii condusi de 3ti!!a au a/uns in Furopa dupa anu!%##.3ti!!a <an a trait intre ,%#A-%53- 34.
3rpad' se(u! triburi!or mahiare ,din (ami!ia uro-(innica- a ocupat 5anonia si 9oravia intre anii,895-
89A-34.
Corectati-ma daca resesc.
C:arianta o(icia!aC a 9ioritei pe care tu o p!ase&i in sec @@ dp <r nu putea sa mentione&e nume!e de
unurean.
Ceea ce am invatat noi !a scoa!a este de (apt o (orma corupta a ba!adei dar in care s-a pastrat (ondu! si
!e*icu! naratiunii.
Fi erau trei pacurarei si trei ciobanei..
Cum dai tu oriinea cuvintu!ui pacura +
5utem compara variante!e din ?ransi!vania cu ce!e din 9o!dova.
@nva&ii!e huni!or' mahiari!or si s!avi!or au in(!uentat cu!tura! Furopa abia dupa seco!u! 7.
Cine vrea mai mu!te date despre croati poate mere !a www.iranianchamber.com
sau poate descarca ,down!oad- cartea scrisa de 4r Samar 3bbas
CD99DG DR@K@G DI CRD3?S ' SFRU@3G 3G4 e3?S
Ca o curio&itate : are cineva informatii despre etilogia numelui Darmanesti?
-ate cu acest nume eista in <acau, 6rges, Dambovita, :eamt si -uceava.
3stept pareri!e voastre.
e*er"33
?rimis de: E!ui;i pe 18 3u $##5' #1:$5 59
a- mi se pare anacronic sa respini 4F2u si sa iei in brate Fncarta sau Uritannica.
b- pre(er acestor encic!opedii un 4vorni;' Kimbutas' un de 9usset ca tot vorbim de miratii sau chiar
pe cei doi romani amintiti mai sus Ure&eanu si 9adearu
?ribu! venedi!or apare in marturii!e romane incepand cu ?acitus' si !eatura intre ei si date!e
arheo!oice de pe teren este doar dorinta' nicidecum dovedita. Fste (oarte probabi! sa (ie un trib s!av.
:ends/Eends este o denumire u!terioara pe care au dat-o (rancii si a!te neamuri ermanice unor a!te
triburi de s!avi. Jeatura dintre ce!e doua etnonime este posibi!a' dar a !e uni(ica in aceea miratie de
care vorbesti este putin ha&ardat.
Dricum ca tot ai pomenit :ends si ace!e teritorii in aceeasi (ra&a' sa stii ca aceasta denumire ii
desemnea&a pe s!avii occidenta!i - adica din 5omerania' o parte din Kermania' poate chiar Uoemia.
5ana-n Rusia e ca!e !una.
P8D?F
<unii condusi de 3ti!!a au a/uns in Furopa dupa anu!%##.3ti!!a <an a trait intre ,%#A-%53- 34.
3rpad' se(u! triburi!or mahiare ,din (ami!ia uro-(innica- a ocupat 5anonia si 9oravia intre anii,895-
89A-34.
<unii au a/uns in Furopa nu sub conducerea !ui 3ti!!a. 5e !a 375-37A distru reatu! ostroot nord-
pontic.
Ce !eatura au hunii cu s!avii si mahiarii+ 5arca vorbeam de in(!uente !invistice si etimo!oii
P8D?F
:arianta o(icia!aC a 9ioritei pe care tu o p!ase&i in sec @@ dp <r nu putea sa mentione&e nume!e de
unurean.
3m &is mi!eniu! @@
P8D?F
Cum dai tu oriinea cuvintu!ui pacura +
Jatina: picu!a.
?rimis de: e*er"33 pe 18 3u $##5' #$:%5 59
C!a
Sa !amurim niste chestii de (ond.
Recapitu!ea&a tot ce am postat pina acum.
Cuvintu! cioban nu !-am dat ca (iind de oriine sanscrita ' am &is ca este de oriine persana si s-a
(o!osit in !imba 3vesta ,cu mu!t inainte de miratia triburi!or turcice din 3sia Centra!a spre 3sia de
:est si Furopa- ' si se (o!oseste si in persana moderna ,Iarsi-.
F*istenta unor cuvinte si simbo!uri hera!dice comune intre croati' persani si ,uneori- sirbi a condus !a
(undamentarea teoriei unor radacini comune intre aceste comunitati.@n croata avem cuvintu!
gherdepGghertep cu sensul de virte( de apa , bulboana.
1n persana gherd;rotund , circular...ab;apa
gherdbad;tornada, virte( (de vint)..bad;vint
gherdu;nuca
6sa ca o chestie ciudata sa-ti spun ca bentitele cusute cu margele colorate pe care le poarte
femeile in @aramures si 4ara >asului se numesc ghiordane, gardane sau zgardane (de la zona la
zona)
1n persana !gardan! inseamna git.
D/3-ul da cuvintul zgarda ca provenind din albanezul shkharde .
@a indoiesc ca maramuresencele au luat acest tip de podoabe de la albanezi sau de la persani.
>are nu este mai sanatos sa gindim si altfel? >are aceste cuvinte nu sint cuvinte ancestrale atit
pentru maramureseni cit si pentru albanezi sau persani?
1n @aramures eista si acel blestem pentru cei care uita limba, portul si obiceiurile, sau il
schimba dupa moda timpurilor
4aca este vorba sa ne baam in tot (e!u! de hiveciuri sa-ti spun cum sta chestia cu sa!ata ciobani!or.
@nainte de inventarea maione&ei ciobanii iranieni din muntii Haros preparau un (e! de mincare care
contine !aptuci ,sa!ata verde -'castraveti ,uneori castraveti sa!batici -chambar-' pra& si ceva (ructe de
padure cu ust acrisor,a(ine'(rai' arise' mure' &meura ..- peste care puneau iaurt' smintina sau
coco!oase de brin&a p!ine de &er.
8nu! dintre cei mai mari poeti mistici persani '9DEJ3:@' cunoscut si sub nume!e de R89@ a parasit
@ranu! si s-a stabi!ir in orasu! turcesc ^DGL3.
9ow!avi era un su(ist' adica un dervis si ca toti dervisii era veetarian.
Ja ^on"a e! a in(iintat o rupare (i!o&o(ico-re!iioasa cunoscuta sub nume!e de 9ew!ewi sau dervisii
invirtitori ,pentru ritua!u! de dans impre/uru! (ocu!ui-
4iscipo!ii si a!tii care au venit in contact cu e! au apreciat aceasta mincare a ciobani!or' au dus-o !a
@stambu! si dupa un timp nume!e ei s-a trans(ormat in coban sa!at ,in !imba turca ad/ectivu! sta in (ata
substantivu!ui-.
Ceea ce se vede in (otora(ia ta este asa un (e! de sa!ataC cintata dupa urecheC. 9ow!avi a murit in
1$73 'rosii!e au venit in Furopa dupa descoperirea 3mericii de catra Co!umb.Iructe de padure ioc..
e*er"33 va urea&a 5o(ta UunaQ
?rimis de: C!a pe 18 3u $##5' #3:#7 59
Si eu
Gu te !ua intotdeauna dupa 4F2' (iecare poate srcrie aco!o niste prostii pe care a!tii !e cred.
?rimis de: e*er"33 pe 18 3u $##5' #3:13 59
C!a - Ca!iphate o( 4ermanistan
Dare a ramas Gurnberu! (ara restaurante ?urcesti+
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe 18 3u $##5' #7:$# 59
carrad
@ndia are doua !imbi o(icia!e <indi si Fn!e&a' cu e*ceptia statu!ui Uihar in care 8rdu este a treia !imba
o(icia!a.
3 nu se con(unda Co((icia! !anuaeC cu Creconi&ed nation !anuaesC' in aceasta u!tima cateorie
intrind Ku/arati' 5un/abi'..
Sanscrita este !imba c!asica uti!i&ata in ceremonii!e re!iiei hinduiste dar este o !imba moarta. 8!tima
carte scrisa in aceasta !imba este cea a unui
oarecare 4andin prin seco!u! :@@ dp <r. Cartea se cheama 4asa;umaracharita.
Sanscrita se studia&a in une!e sco!i din @ndia asa cum se studia&a Jatina in Romania.
@ntr-o vreme (unctiona si un post de radio in !imba sanscrita dar care nu putea (ace emisiuni interactive
pentru ca nu avea cunoscatori de !imba sanscrita. 5rorame!e !or se compuneau dintr-un sir de
incantatii' !ecturare de te*te si uneori ana!i&a acestora care de obicei era (acuta intr-o en!e&a (oarte
de(ectuasa ' cu un accent care te &iraia pe creier si pe care en!e&ii !-au bote&at in !uma C@G4J@S<M
5entru in(ormatii 1##W updated poti intra pe site-u! 3entiei C@3.
D carte serioasa pe prob!ema po!iticii' cu!turii si re!iii!or practicate in @ndia si prob!eme!e inter-rasia!e
create de acestea este C?he 5o!itics o( @ndia since @ndependenceC editata de Cambride <istor".
e*er"33
?rimis de: C!a pe 18 3u $##5' #9:1A 59
P8D?F ,e*er"33 B 18 3u $##5' #3:13 59-
C!a - Ca!iphate o( 4ermanistan
Gu prea... 4ar e*p!ica-mi te ro provenienta cuvinte!or astea' (ara sa cauti in 4F2:
C,i-orbasi' Lahnisi' 5i!av' Serbet' <a!va' ^a"isi ,QQ-' ^g(te' 5astirma' :is,h-ne' Lourt...
5robabi! ca au dat dacii nava!a peste turci' mai tVr&iu romanii peste @mperiu! Dtoman...
Sa nu-mi &ici ca visine!e vin de !a :ishnu' ca mor de rVs... nici ^rishna n-a (acut baie in Cris' (ie e! a!b'
neru sau repede...
?rimis de: e*er"33 pe 19 3u $##5' #8:$$ 39
C!a
3m sa incerc in masura timpu!ui pe care i! am !a dispo&itie sa-ti raspund !a intrebari!e ta!e.
Sa o !uam metodic.
Cuvintu! ha!va este de oriine araba si inseamna CsweatmeatC- carne du!ce pentru ca e! era
substituentu! ca!oric a! carnii pentru arabii deserturi!or ,aco!o unde in a(ara de cami!e nu se puteau
creste a!te anima!e-. 9aterii!e prime necesare pentru ha!va !e !uau din oa&e!e raspindite prin desert.
9aurii au invadat Spania si odata cu ei a patruns si ha!vaua in spatiu! iberic,dar numai ca un produs de
!u* pentru paturi!e instarite a!e popu!atiei-.
?urcii au (ost cei care au popu!ari&at acest produs si !-au adus !a un pret accesibi! pentru toti ,scotind
din reteta de ba&a inredienta scumpe cum ar (i mida!e!e' (isticu!..-.?ot ei !-au raspindit in Ua!cani'si
apoi e! s-a raspindit spre Furopa centra!a si de vest.
5i!a(u! este o a!ta mincare de peste.
Gu cred ca turcii ne-au adus pi!a(u! si sa-ti spun de ce.
5rincipa!u! inredient a! pi!a(u!ui este ore&u!.
?urcii nu puteau sa ne invete sa (acem pi!a( (ara sa ne spuna cum se chemau boabe!e a!ea a!be si
marunte pe care trebuia sa !e punem in oa!a.
4ea!t(e! echiva!entu! turcesc a! ore&u!ui este brenchi/brin/, se pronunta intr-o sinura si!aba-.
?urcii au pronuntat de(ectuos cuvinte!e pi!aw si po!o,u- care se (o!oseau din vremuri stravechi si se
(o!osesc si asta&i in @ndia' @ran' ..
5ovestea este in (e!u! urmator.3!e*andru 9acedon ,pe care recii incearca sa-! acredite&e ca (iind de-
a! !or- a invadat imperiu! persan care !a acea data cuprindea @ranu!' o mare parte din @ndia'
3(anistanu! si a!te spatii adiacente.
Ja intoarcerea in Krecia a !uat cu e! si citeva specii botanice care nu se aseau in tara !ui de oriine'
citeva (e!uri de mincare si citiva mu&icanti me&i,stramosii ;ur&i!or de a&i-.@n une!e &one a!e Kreciei
mu&ica popu!ara si dansuri!e ,inc!usiv costumatia- sint identice cu ce!e ;urde. @storia ne spune prin
documente scrise ca e! a adus spanacu!' caise!e' piersici!e' ore&u! si pi!aw.
Uoabe!e de ore& cu!!tivate in spatiu! 9arii Caspice sint mu!t mai marunte decit ce!e chine&esti'
thai!ande&e ..
@n persana marunt se traduce prin cuvintu! Cri&C.
3ceste boabe ri& au devenit oru&a,Krecia--'or"&a ,Jatina-'ri&o,@ta!ia moderna-' ore& ,Romania-'ri&
,Iranta-' arro& ,Spania-' Reis ,Kermania-' rice ,3n!ia-' ri&o ,Croatia si Serbia-.
4eci romanii cunosteau ore&u! mai de mu!t' ore& cu care (aceau sarma!e pentru ca n-au avut rabdare sa
vina turcii si sa-i invete sa prepare do!me/do!ma
9incarea cu nume!e de pi!a( ,cu variante!e ei veetariene - o preparau si ca!uarii ortodo*i care
s!u/eau in minastiri!e din spatiu! !evantin cu mu!t iainte de caderea imperiu!ui b"&antin' si printre ei
ca!uarii romani n-au (ost putini !a numar.
Caise!e aduse de 3!e*andru ce! 9are in Furopa si-au pastrat nume!e oriina! persan ' addica ;a"-
si.5iersici!e ,prunus persicum- sau ace!e prune persane au devenit piersice pentru romani' peach pentru
en!e&i' peche pentru (rance&i.
F*er"33..
?rimis de: 3chernar pe 19 3u $##5' #8:57 39
P8D?F ,e*er"33 B 18 3u $##5' #3:%5 59-
,...- bentite!e cusute cu mare!e co!orate pe care !e poarte (emei!e in 9aramures si ?ara Dasu!ui se
numesc hiordane' ardane sau &ardane ,de !a &ona !a &ona-
@n persana CardanC inseamna it.
4F2-u! da cuvintu! &arda ca provenind din a!bane&u! sh;harde .
9a indoiesc ca maramuresence!e au !uat acest tip de podoabe de !a a!bane&i sau de !a persani.
Dare nu este mai sanatos sa indim si a!t(e!+ Dare aceste cuvinte nu sint cuvinte ancestra!e atit pentru
maramureseni cit si pentru a!bane&i sau persani+
Gu scrie nicaieri ca scitii' sarmatii si-a!te neamuri presupus iraniene au bantuit pe-aici sute de ani (ara
sa !ase abso!ut nici o urma in vocabu!aru! diverse!or comunitati romanesti mai mu!t sau mai putin
i&o!ate. 4ar daca se poate accepta ideea cuvinte!or provenite din Mscito-sarmataM nu inseamna ca
automat se si poate demonstra. @ntre a!te!e si deoarece stupi&ii aia de sciti si sarmati nu prea !e aveau
cu scrisu!.
?rimis de: e*er"33 pe 19 3u $##5' 1#:%% 39
C!a
Continui cu visini!e.
:isini!e sint un subiect de cearta intre turci si s!avi ,in specia! rusi-' pentru ca (iecare a(irma ca
etimo!oia cuvintu!ui !e apartine.
Ja (e! ma indoiesc ca inainte de venirea turci!or in Romania de a&i nu se mincau si nu se (o!osea in
vorbirea curenta cuvintu! visine. 4ictionaru! e*p!icativ ireistrea&a pe !ina cuvintu! visin si cuvintu!
visin turcesc,pentru a arata o di(erentiere- . 3sta ne (ace sa ne indim ca in momentu! in care au venit
turcii cu visini!e 'romanii aveau visine!e !or. :isinu! turcesc este o specie de pom cu (ructe!e mici si
!emnu! tare ,intrebuintat mai a!es !a con(ectionarea pipe!or - ce!ebre!e pipi turcesti-.
Gu sint specia!ist in pomicu!tura ' dar iata ce-mi inchipui eu - turcii au !uat copacu! cu tot cu nume de
a!tundeva dar ne(iind priceputi in prob!eme de a!toire si intretinrea !ive&i!or aceasta specie a deenerat
trans(ormindu-se in ceea ce a (ost numit visin turcesc. 4aca citesti propria !or istorie vei constata ca ei
au adus sute de peisaisti ,parcuri si radini imparatesti-' pomicu!tori si radinari ,!eume- din spatiu!
pe care !-au cucerit sau cu care se invecinau
4aca i-ti convine poti accepta etimo!oia s!ava.
@nteresant este (aptu! ca in !imba turca se (o!oseste un sinur cuvint atit pentru visine cit si pentru
cirese
Krecii aveau ;erasos' !atinii cesesia' romanii au cirese si spanio!ii cere&ia.
,5oate ne a/uta carrad in prob!ema cuvinte!or de provenienta receasca-
5!ecind de !a acest (apt rusii au arumentat ca atit in !imbi!e s!ave cit si in ce!e romanice ne
con(runtam cu doua cuvinte di(erite.
@n dictionaru! etimo!oic a! !u :asmer ,dictionar rusesc- se da o e*p!icatie cu totu! inedita. :asmer (ace
!eatura intre cuvintu! s!av vishn"a si cuvintu! !atin CvisciumC -bird !ue.
3cest savant rus (ace !eatura intre pomu! (ructi(er si proprietatea acestuia de a produce c!ei-substanta
!ipiciosa 'viscoasa- ve&i !atinescu! viscum.
5S !a pi!a(
9i-am (acut timp sa vad cum interpretea&a indienii acest cuvint care constituie una din mincaruri!r !or
nationa!e.
ph!aMo-a ;ind o( dish made o( (!esh and rice ,Sans NSanscrita-.
h se va citi u
Cauta http://dsa!.uchicao.edu.dictionaries
e*er"33
?rimis de: carrad pe 19 3u $##5' 1#:%8 39
in(ormatia despre (aptu! ca sanscrita se mai vorbeste am !uat-o dintr-o encic!opedia' in care se a(irma
ca e*ista inca $## ### de vorbitori ai acestei !imbi....cine stie' poate se re(erea !a invatatiQ n-am avut
curio&itatea sa veri(ic mai departe.
an"wa"' ideea este ca !atina' de e*emp!u' nu este de!oc o !imba moarta' asa cum ni se pare
noua....cauta pe "ahoo roups si o sa asesti cateva &eci de ast(e! de rupuri care demonstrea&a ca
!atina este o !imba cat se poate de vie si vorbita....
?rimis de: e*er"33 pe 19 3u $##5' 11:5A 39
carrad
Ja o popu!atiei ca cea a @ndiei care a depasit nu de mu!t un mi!iard de su(!ete cei $## ### de
cunoscatori de sanscrita nu repre&inta mare !ucru' mai a!es ca cea mai mare parte a !or o constituie cei
care o(icia&a ceremonii!e re!iioase si cei care preatesc noii !ideri spiritua!i. Ja acestia se adaua
cadre!e universitare !aice' studentii care au !uat un curs de !imba sanscrita dar care nu au o dip!oma
universitara in acest domeniu ,studentii de !a !imbi orienta!e' !invistica comparata' (i!o&o(ie..- si
traducatorii de carti.
Kuvernu! @ndiei mereu CuitaC sa mentione&e cine sint acesti vorbitori si in ce &one eora(ice sint
concentrati ei !a (e! cum CuitaC sa speci(ice uriase!a investitii (inanciare pe care !e (ace pentru
perpetuarea !imbii sanscrite.
e*er"33
?rimis de: E!ui;i pe 19 3u $##5' 1$:17 59
D !imba moarta este o !imba care nu mai su(era modi(icari. Ceremonii!e re!iioase in sumeriana sau
(ascinatia unor contemporani de-ai nostri (ata de !atina c!asica nu invie o !imba.
?rimis de: e*er"33 pe 19 3u $##5' #1:#3 59
3rchenar
3i atins un punct (oarte nevra!ic pentru istoricii romani si anume capito!u! scitii' sarmatii' aat"rsii..
?ot mai mu!ti istorici straini a(irma ca etii si mai a!es cei din 9o!dova de peste 5rut traiau in buna
vecinatate cu acestia' iar ace!e citeva atacuri mentionate pe ici pe co!o ar repre&enta o raritate si ar (i
(ost (acuta cu sopu! pastrarii unor coridoare de trecere pe care etii din cind !e inchideau dupa bunu!
p!ac ca sa arate cine e stapin.
Scitii erau buni crescatori de cai si aprovi&ionau pe eti cu aceste anima!e.Gu mai retin in ce document
recesc se arata (aptu! ca etii nu pinareau morminte!e sciti!or cu toate ca ei se retrasesera din &ona '
ba mai mu!t inter&iceau crescatori!or de anima!e sa-si duca vite!e !a pasunat in apropierea morminte!or.
Ceea ce m-a (rapat pe mine este (aptu! ca istoricii din @ran nu-i considera pe sciti a (i (acind parte din
aceiasi (ami!ie .3at"rsii ,pe care istoricii romani sustin ca au (ost asimi!ati de daci- sint considerati
aici ca pe o ramura indepartata a eto-daci!or' vorbind !imbi asemanatoare si avint mu!te obiceiuri
comune. Se presupune ca ei s-au recunoscut a (i rude de sine si din acest motiv au (ost acceptati sa
convietuiasca impreuna. 6gatyrsii sint remarcati in primul rind pentru hainele frumos colorate pe
care le purtau si pentru bi(uteriile de aur masiv cu care se impodobeau.
4aca istoricii' etimo!oistii si (o!c!oristii ar !ucra mina in mina am avea si noi sansa sa vedem un a!t(e!
de trecut ,care in mu!te ca&uri este inca pre&ent prin sate!e romanesti-.
e*er"33
?rimis de: C!a pe 19 3u $##5' #1:18 59
e*er" 33' sa stii ca e interesant ce ai scris' merci
4ar aia cu pi!a(u! e tare
?rimis de: E!ui;i pe 19 3u $##5' #1:$8 59
P8D?F
3i atins un punct (oarte nevra!ic pentru istoricii romani si anume capito!u! scitii' sarmatii' aat"rsii..
?ot mai mu!ti istorici straini a(irma ca etii si mai a!es cei din 9o!dova de peste 5rut traiau in buna
vecinatate cu acestia' iar ace!e citeva atacuri mentionate pe ici pe co!o ar repre&enta o raritate si ar (i
(ost (acuta cu sopu! pastrarii unor coridoare de trecere pe care etii din cind !e inchideau dupa bunu!
p!ac ca sa arate cine e stapin.
Scitii erau buni crescatori de cai si aprovi&ionau pe eti cu aceste anima!e.Gu mai retin in ce document
recesc se arata (aptu! ca etii nu pinareau morminte!e sciti!or cu toate ca ei se retrasesera din &ona '
ba mai mu!t inter&iceau crescatori!or de anima!e sa-si duca vite!e !a pasunat in apropierea morminte!or.
e*er"33' serios' de unde cu!ei toate astea+ Gu e*ista nici-un mod de a estima situatia de con(!ict sau
buna inte!eere intre doua popoare (ara istorie scrisa' (ara crono!oie. Gu !e stim nici macar dinastii!e
,sau se(ii' ca nu avem nici su(iciente date pentru a !e considera structuri centra!i&ate' ba dimpotriva
motive sa ne indoim de asta-' daramite sa !e stim bata!ii!e si acte!e dip!omatice. 3sta nu-i istorie' ci in
ce! mai (ericit ca& propaanda nationa!ista' caci a!t(e! ar (i doar ineptie.
Ce coridoare+ Ce dove&i a!e comertu!ui cu cai+ Si pana !a urma care este prob!ema istoriora(iei
romanesti vis a vis de aceste popoare+
?rimis de: carrad pe 19 3u $##5' #$:15 59
P8D?F ,E!ui;i B 19 3u $##5' #1:17 59-
D !imba moarta este o !imba care nu mai su(era modi(icari. Ceremonii!e re!iioase in sumeriana sau
(ascinatia unor contemporani de-ai nostri (ata de !atina c!asica nu invie o !imba.
ma tem ca practica demonstrea&a ca !imba !atina este o !imba capabi!a inca de a produce cuvinte noi'
pentru ca rea!itati!e incon/uratoare ii ob!ia pe vorbitorii ei sa invente&e cuvinte noi' in spiritu! !imbii
!atine.
de a!t(e!' ma/oritatea termeni!or stiinti(ici sunt de oriine !atina si reaca....si mu!ti dintre ei sunt chiar
cuvinte noi sau cuvinte care au capatat semni(icatii noi.....ceea ce inseamna ca !imba este vieQ
?rimis de: E!ui;i pe 19 3u $##5' #$:5$ 59
P8D?F
ma tem ca practica demonstrea&a ca !imba !atina este o !imba capabi!a inca de a produce cuvinte noi'
pentru ca rea!itati!e incon/uratoare ii ob!ia pe vorbitorii ei sa invente&e cuvinte noi' in spiritu! !imbii
!atine.
4aca (acem di(erenta intre !imba !atina c!asica si cea medieva!a ,sa nu &ic de cea (o!osita in
nomenc!atoare care (o!oseste si termeni recesti si poate si din a!te !imbi-' nu mai se nasc cuvinte noi
de mai mu!t de un mi!eniu. @ar asta&i nu cred ca se mai nasc cuvinte noi nici in !atina medieva!a.
Cuvinte!e care se nasc in a!te !imbi sub in(!uenta !atinei sunt o dovada pentru u!time!e ca sunt !imbi
vii' nu pentru !atina. 3sta daca vrei sa te raporte&i !a Cde(initia o(icia!aC de !imba moarta/vie. 4aca te
re(eri !a un concept putin nuantat' poate ca situatia nu sta cum o pre&int eu.
P8D?F
de a!t(e!' ma/oritatea termeni!or stiinti(ici sunt de oriine !atina si reaca....si mu!ti dintre ei sunt chiar
cuvinte noi sau cuvinte care au capatat semni(icatii noi.....ceea ce inseamna ca !imba este vieQ
Chestia asta ma (ace sa cred ca nu te re(eri !a Cde(initia o(icia!aC. ?ermenii stiinti(ici nu e*ista in !imba
!atina ,c!asica' pentru a ramane in ace!asi cadru din parara(u! anterior-. @n nici-un dictionar a! !imbii
!atine nu ai sa asesti acei termeni. Jimba !atina este moarta. CJimba/u! stiinteiC este viu si (o!oseste
diverse resurse ,printre care si !atina- pentru Ca traiC. 4aca sa &icem ca in urmatorii ani ar aparea
cuvantu! Cvie&urea!aC nu inseamna ca !imba daca este vie' ci doar !imba romana
?rimis de: e*er"33 pe 19 3u $##5' #$:55 59
E!ui;i
6zi e vineri si in 1ran ezi de odihna ,insa maine am sa-mi fac timp sa trec pe la biblioteca si sa
cauta cartea cu pricina care din pacate e scrisa in Carsi dar sper ca la sfirsitul ei sa fie data lista
cu cartile de referinta si tetele grecesti, latine sau byzantine din care s-au inspirat.
:u vreau sa te sochez dar eu am ramas cu gura cascata cind am citit alb pe negru ca Decebal
avind informatii despre planurile romanilor de a invada Dacia a trimis o scrisoare regelui persan
9ocorus al 11-lea in care cerea un spri(in militar .9ina aici este cum este , insa de acum incolo
urmeaza surpriza cea mare
1n aceasta scrisoare el se adreseaza lui 9ocorus nu cu titlul de rege ci foloseste un cuvint care
poate fi interpretat ca !baiat al fratelui tatalui meu! , !verisor din partea tatalui! , sau mai pe
larg !ruda pe linie patriliniala!
6m spus toate astea desi stiu ca multi vor face mishto de aceste afirmatii.
3cest !ucru ne poate indica (aptu! ca dacii nu traiau asa i&o!ati aco!o in muntii !or ' ba mai mu!t
incheiau casatorii cu copii a!tor semintii cu binecunoscutu! scop dip!omatic de a/utor in ca& de
prime/die.
e*er"33
?rimis de: carrad pe 19 3u $##5' #$:59 59
nu ma re(er neaparat !a aceste cuvinte noi e*istente in !imbi!e moderne si care provin din !imbi!e asa
numite c!asice....ideea principa!a era continuta in prima parte a interventiei me!e...repet' e*ista rupuri
pe "ahoo' dar si in a!te parti' care (o!osesc !imba !atina' iar nevoia de a e*prima anumite rea!itati duce
!a nasterea unor cuvinte noi' ine*istente in !atina c!asica sau medieva!a....am au&it vorbindu-se si de
neo!atina....totodata' desi asta e o a!ta discutie' stiu ca e*ista CsocietatiC care se dec!ara adepte a!e
re!iii!or paane si incearca sa reinvie credinte!e stravechi....ei ce!ebrea&a /ocuri!e o!imbice' pitice etc
etc.
de(initia c!asica este ca aceste !imbi sunt moarte....am avut su(icienti pro(esori care mi-au aratat ca nu
e asa...printre care heorhe tohaneanu' de e*emp!u' o autoritate in domeniu! !imbi!or c!asice....atata
timp cat derivarea si compunerea sunt inca posibi!e' iar cuvinte!e sunt (o!osite in (ra&e
!atinesti....vorbim despre o !imba vie...ea su(era modi(icari...si este nu numai scrisa' ci si vorbita de
rupuri restranse' (oarte adevarat....si istro-romana sau me!eno-romana sunt vorbite de un rup
restrans de vorbitori' dar nimeni nu spune ca sunt moarte.
?rimis de: E!ui;i pe 19 3u $##5' #3:#1 59
P8D?F
Gu vreau sa te soche& dar eu am ramas cu ura cascata cind am citit a!b pe neru ca 4eceba! avind
in(ormatii despre p!anuri!e romani!or de a invada 4acia a trimis o scrisoare ree!ui persan 5ocorus a!
@@-!ea in care cerea un spri/in mi!itar
3stept cu nerabdare te*tu! scrisorii. Iie e! si-n Iarsi ,am sa ma dau peste cap de trei ori si tot am sa
reusesc sa-! traduc -.
5resupun ca este un ree part intrucat ei dominau podisu! @ranu!ui in vremea !ui 4eceba!. 3m sa ma uit
si eu sa vad cum statea situatia C!a var(C in @mperiu! 5art !a s(arsit de seco! @ / inceput de seco! @@.
?rimis de: E!ui;i pe 19 3u $##5' #3:19 59
P8D?F
repet' e*ista rupuri pe "ahoo' dar si in a!te parti' care (o!osesc !imba !atina' iar nevoia de a e*prima
anumite rea!itati duce !a nasterea unor cuvinte noi' ine*istente in !atina c!asica sau medieva!a....am
au&it vorbindu-se si de neo!atina
4aca adau niste cuvinte !a !imba sumeriana nu inseamna ca este vie. S-ar putea sa vina
contraarumentu! Cda' dar tu esti unu! sinur' n-ai pata!ama!e' b!a' b!aC. 3tunci eu intreb: pe ce criteriu
se aproba ,si de catre cine- o operatie de resuscitare a unei !imbi+ 5rimu! vorbitor care o modi(ica+
Comisie de nu-stiu-care-(e!+ Fu &ic sa nu intram in ast(e! de hatisuri semantice.
P8D?F
de(initia c!asica este ca aceste !imbi sunt moarte....am avut su(icienti pro(esori care mi-au aratat ca nu
e asa...printre care heorhe tohaneanu' de e*emp!u' o autoritate in domeniu! !imbi!or c!asice....
4aca e o autoritate nu inseamna ca si are dreptate. Care este arumentu! dumnea!ui ,sinuru! pre&ent
in e*punerea ta este Cca nu e asaC-+ 4e ce renuntam !a de(initia c!asica si adoptam aceasta po&itie+
P8D?F
atata timp cat derivarea si compunerea sunt inca posibi!e' iar cuvinte!e sunt (o!osite in (ra&e
!atinesti....vorbim despre o !imba vie...
:e&i e*emp!u! cu sumeriana de mai sus. Drice !imba de pe pamantu! asta e ,potentia!- vie dupa
aceasta noua ta*onomie asa ca de(initia dispare (iind inuti!a si speci(icand mai nimic. Si atunci !asa-i
pe re(ractarii ca mine sa introduca din nou di(erenta cu sensu! initia!' ca Cneo!atinisti!orC oricum nu !e
(o!oseste
P8D?F
si istro-romana sau me!eno-romana sunt vorbite de un rup restrans de vorbitori' dar nimeni nu spune
ca sunt moarte.
4ar nu este vorba de numar' ci de natura uti!i&atori!or ei. Jimba da!mata se spune ca este !imba
moarta' chiar daca acum ar vorbi-o cineva. Ja (e! cum sunt sumeriana' !imbi!e si dia!ecte!e semitice
a!e stapani!or 9esopotamiei' eipteana veche. Ce cre&i ca nu e*ista asta&i oameni care pot ,si poate
chiar o (ac' de amu&ament sau in studii- sa vorbeasca eipteana veche+ Sau care pot sa recite si chiar
sa adapte&e Fnuma F!ish+
?rimis de: e*er"33 pe 19 3u $##5' #8:%# 59
Ca sa nu stane&e discutii!e m-am indit sa propun o !ista mai restrinsa de cuvinte care cred eu ca au
oriine sanscrita.
1-vartana ,circu!ar motion' "ration- - miscare circu!ara' invirtita'"ratie.
:irte!nita ,acest instrument primordia! in casa taranci!or noastre -oare cine a inventat-o si a bote&at-o
asa +
$-!ip ,to be attached'stic;' adhere- - a atasa' !ipi' adera' a!ipi
3-vranita ,wounded' sore' u!cerated- - ranit' in(!amat' u!cerat
%-tuta ,the mu!berr" tree--dud
5-9art"a Jo;a ,the earth o( morta!s- - pamintu! meritori!or' !ocu! muritori!or-adica p!aneta 5amint.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe 19 3u $##5' #9:55 59
carrad
5arerea mea este ca !imbi cam ar (i !atina' e!ina' sans;rita' ebraica veche.... pot (i trecute !a cateoria
!imbi ,academice- moarte.
Jimba este un mecanism viu auto-re!abi!.
Cuvinte!e noi intra intr-o !imba ca neo!oisme iar ce!e (ara de (o!os se retra pe !inia moarta ca
arhaisme. 8neori au sansa ,ca de e*emp!u in !imba romana- sa (ie conservate sub (orma de proverbe
sau &icatori.
- bate apa in piua
- s-a va&ut cu desaii in caruta
- i-a sarit o doaa
- muierea e ca coasa'daca n-o bati nu ascu!ta ,probabi! un cadou a! cu!turii romane pentru specia
(eminina a barbari!or daci-
- (iecare isi trae spu&a pe turta !ui
:orbitorii pot modi(ica intr-o oarecare masura si sinta*a !imbii.
@n trecut: in pre&ent
&iua buna buna &iua
trimisu! papei a dat citire.. trimisu! papei a citit
si taranii !aturatus-au !ui <orea si taranii i s-au a!aturat !ui..
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $# 3u $##5' #9:$% 39
E!ui;i
3m sa incerc sa sistemati&e& citeva in(ormatii in trei posturi' pentru a da o oarecare coerenta !a o idee
pe care mi-am (ormat-o de-a !unu! timpu!ui.

1n legatura cu a(utorul cerut de Decebal regelui 9ocorus al 11-lea (si mesa(ele shimbate intre ei
pentru a creea o posibila alianta) se pot studia scrisorile trimise de 9liniu cel 4inar lui 4raian.
:umele adevarat al lui 9liniu a fost 7aius 9linius .aecilius -ecundus. 2aminind orfan la virsta
de opt ani el a fost adoptat de unchiul sau, 9liniu cel <atrin -autorul 1storiilor :aturale. 1n anul
1++6D 4raian il face senator iar dupa aceea este numit guvernatorul <ithyniei.
-crisorile lui 9liniu catre 4raian au fost traduse de Ailliam @elmoth (Har)ard .lassic -eries).
1n cartea scrisa in persana se da ca referinta scrisoarea lui 9liniu care este catalogata cu
numarul &#,1-".
1n aceasta scrisoare 9liniu il informeaza pe 4raian ca in :icomedia a fost capturat un suspect cu
numele de .allidromus.
6cest .allidromus a marturisit ca a fost o perioada sclavul lui Eaberius @aimus, ca a fost
capturat de catre -usagus si apoi a fost trimis in dar de catre Decebal lui 9acorus al 11-lea. /l
marturiseste ca a slu(it o perioada la curtea regelui part dupa care a fugit in :icomedia si in
final a fost capturat de un soldat cu numele de 6puleius.
6puleius ia legatura cu 9liniu deoarece realizeaza importanta captivului care printre altele a
spus ca are informatii (din perioada in care a slu(it la curtea lui 9acorus ) ca intre cei doi se
faceau schimburi de mesa(e si cadouri.
9liniu se scuza fata de 4raian pentru intirzierea cu care trimite acest mesa(. /l spune ca asupra
lui .allidromus s-a descoperit o bucta de aur nativ etrasa din minele partilor (afirmatie facuta
de .alidromus). 1n momentul arestarii sclavul avea asupra lui si o cammee (gema) cu insemnele
puterii regale si profilullui 9ocorus, gema care a fost furata sau s-a pierdut in timpul
interogatiilor. 9liniu afirma ca a incercat sa gaseasca aceasta piesa si aceasta ar fi cauza
intirzierii mesa(ului.
1n continuare 9liniu ii spune lui 4raian ca ii pare rau ca pe linga bucata de aur masiv nu a putut
trimite cameea cu profilul lui 9ocorus , din cauza ca nu a gasit-o.
Eaberius @aimus a fost guvernatorul @oesiei 1nferioare si in primul razboi dacic a reusit sa o
captureze pe sora lui Decebal.(vezi Dio .assius E3I111 *,# )
Despre -ugasus se presupune ca ar fi fost o capetenie sarmata, dar ceea ce este cert este ca el a
condus un atac in perioada 1+1G1+26D asupra @oesiei 1nferioare.
Scrisori!e !ui 5!iniu !e poti asi !a:
http://www.utenber.or/cata!o
5!in" ' the Louner-Correspondence
Scrieri!e !ui 4io Cassius !e asesti !a:
http://pene!ope.uchicao.edu
e*er"33
?rimis de: contraste pe $# 3u $##5' 1#:5$ 39
Ie!icitari pentru modu! arumentat in care iti (aci e*punerea Q
3sa discutii' mai da Q
?rimis de: e*er"33 pe $# 3u $##5' 11:57 39
E!ui;i
5oti descarca de pe web o !ucrare de masterat,(ormat 54I- a !ui eohn eoseph 5oirot ,Jouisiana State
8niversit" -$##3- cu tit!u! C5erception o( c!assica! 3rmenia: Romano-5arthian Re!ation'7#UC-$$#34.
Capito!u! 3' ?ra/anMs 5arthian Campain ,care incepe de de !a paina 5A- se merita studiat.
Ja pa A5 se ia in discutie scrisoarea !ui 5!iniu catre ?raian in care acesta ii aduce !a cunostinta de
retinerea !ui Ca!!idromus care a marturisit ca ree!e dac 4eceba! trimitea reu!at daruri ree!ui part cu
scopu! vadit de a incheia o a!ianta mi!itara.,se da ca sursa de in(ormatie scrisori!e !ui 5!iniu Fp @**iv
sau Fp $7-$8-
@n !ucrarea de masterat a !ui 5oirot se avansea&a ideea ca ?raian au&ind de o posibi!a a!ianta intre
4eceba! si parti ' rea!i&ea&a perico!u! si incepe sa p!anuiasca cucerirea 9esopotamiei. 3!tii sint de
parere ca acestea ar (i doar specu!atii pentru ca ?raian avindu-! ca simbo! pe 9acedon ar (i p!anuit sa
cuceresca tot ce inainte (usese cucerit de 3!e*andru 9acedon.
Ja pa A9 se (ace a!u&ie !a cea de a patra oratie a !ui 4io Chr"sostom,us- care i! acu&a pe ?raian ca
asemenea !ui 3!e*andru este Cun sc!av a! !orieiC'cunoscind (aptu! ca ?raian (acuse o vi&ita !a Ko!(u!
5ersic si vi&itase camera in care a murit 9acedon...
5rintre !ucrari!e de re(erinta (o!osite in acesta !ucrare de masterat se numara:
- Kue"'e. Fssai sur !a uerre partiYue du ?ra/an ,pa11%-117- Uucharest
-Larshater' Fhsan ?he Cambride <istor" o( @ran vo! @@@.Cambride 8niversit" 5ress-1983
5S :pentru down!oad incerca un serch cu Koo!e (o!osind simu!tan cuvinte!e cheie 5oirot 5acorus
5!in". : SuccesQ
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $# 3u $##5' 1$:#9 59
Contraste
9u!tumesc pentru aprecieri.
Fu in enera! ma hide& dupa sanatosu! proverb autohton ca vorba-i vorba' ciorba-i ciorba ,nu aia care
dupa unii ne-au adus-o turcii-.

e*er"33
Corecte& resea!a de dacti!ora(ie din postu! anterior' corect search nu serch.
?rimis de: contraste pe $# 3u $##5' #3:## 59
:e&i ca astept si a!t raspuns ...
?rimis de: e*er"33 pe $# 3u $##5' #3:$A 59
Contraste
Ce (e! de raspuns +
.. Ja ce intrebare +
F-mai!-u! meu nu (unctionea&a si nu stiu de ce.
3stept e*p!icatii sup!imentare.
e*er"33
?rimis de: contraste pe $# 3u $##5' #3:3$ 59
3i un mesa/ nou ve&i stana sus.
?rimis de: carrad pe $1 3u $##5' #7:15 59
P8D?F
Jimba este un mecanism viu auto-re!abi!.
Cuvinte!e noi intra intr-o !imba ca neo!oisme iar ce!e (ara de (o!os se retra pe !inia moarta ca
arhaisme.
asta asa eQ
P8D?F
8neori au sansa (ca de eemplu in limba romana) sa fie conservate sub forma de proverbe sau
zicatori.
- bate apa in piua
- s-a vazut cu desagii in caruta
- i-a sarit o doaga
- muierea e ca coasa,daca n-o bati nu asculta (probabil un cadou al culturii romane pentru
specia feminina a barbarilor daci)
- fiecare isi trage spuza pe turta lui
din cate stiu eu' toate aceste e*presii contin cuvinte care inca se mai (o!osesc in !imba....e vreunu! care
are un sens di(erit in e*presii!e pe care !e dai (ata de sensu! actua!+
P8D?F
:orbitorii pot modi(ica intr-o oarecare masura si sinta*a !imbii.
@n trecut: in pre&ent
&iua buna buna &iua
trimisu! papei a dat citire.. trimisu! papei a citit
si taranii !aturatus-au !ui <orea si taranii i s-au a!aturat !ui..
despre partea cu sinta*a nu pot spune ca e asa...iar trans(ormari!e pe care !e pre&inti tin de:
1. topica)
$. sinonimie....desi ambe!e e*istau !a ora aceea in !imba....e o chestiune de sti!istica sau mod de
e*primare ,a!tceva era daca spuneai Ci-a trimis carteC (ata de Ci-a trimis o scrisoareC-)
3. aici avem un arhaism si' din nou' chestiune de topicaQ mai putem au&i si a&i' cu intentii sti!istice de
ce!e mai mu!te ori' verbe !a per(ect compus cu topica inversataQ
totusi' daca stii vreun e*emp!u de trans(ormare sintactica recenta ,in termeni re!ativi' evidentQ-' as (i
bucuroasa sa-! a(!uQ
?rimis de: E!ui;i pe $1 3u $##5' #7:%8 59
e*er"'
9e mine nu faptul ca Decebal ar fi intretinut legaturi diplomatice cu partii m-a uimit (fapt de-
altfel speculabil din campaniile lui 4raian impotriva dacilor si a partilor), ci ca ar eista
informatii despre o scrisoare a acestuia catre parti, si mai mult, despre continutul acesteia (,am
citit alb pe negru ca Decebal J...K a trimis o scrisoare regelui persan 9ocorus al 11-lea, dupa care
ai continuat ,1n aceasta scrisoare el se adreseaza lui 9ocorus nu cu titlul de rege ci foloseste un
cuvint care poate fi interpretat ca !baiat al fratelui tatalui meu! , !verisor din partea tatalui! ,
sau mai pe larg !ruda pe linie patriliniala!, si ai concluzionat prin ,ba mai mult incheiau
casatorii cu copii altor semintii cu binecunoscutul scop diplomatic de a(utor in caz de
prime(die,). 4etul acestei scrisori doream sa-l vad.
/plicatiile pe care le-ai adus in ultimele mesa(e nu sustin ceea ce ai spus in mesa(ul initial
referitor la daci si !persani!.
?rimis de: e*er"33 pe $1 3u $##5' #7:59 59
carrad
9u!tumesc de interventie
Dare citi dintre vecinii tai pot spune ce inseamna spu&a si citi dintre ei pot spune care p!ura!u!
cuvintu!ui CpiuaC+
Fste adevarat ca topica unei (ra&e este o chestiune de sti!' insa in &iua de a&i uti!i&am in mod (recvent
anumite (orme de e*primare .Iormu!e!e vechi nu se (o!osesc decit sub (orma de &icatori si proverbe ..
si uneori cu un ton !umet intre rude sau prieteni , e*: sa traiti maria ta' sa (ie cu iertare' ..-
4au doua e*emp!e:
3 ca&ut o pruna in noroi.
3 picat o pear/a in !od.
8!tima propo&itie are doua reiona!isme care sint inte!ese de marea parte a romani!or chiar daca nu
sint (o!osite in mod curent.
Cine ne arantea&a ca peste 3##-%## de ani vor mai (i inte!ese+
Schimbari!e de sinta*a nu de produc de !a un deceniu !a a!tu!.
D sa ma uit peste citeva te*te din sec 2:@@-2:@@@ si o sa revin miine., sper cu e*emp!e ceva mai
consistente-.
4aca nu este o intrebare indiscreta ..studie&i cumva (i!o!oia+
Recent am asit un artico! pe net in care !imbi!e sanscrita ' ebraica veche'..erau trecute !a cateoria
Cnon-active spea;ers !anuaesC.
e*er"33
?rimis de: carrad pe $1 3u $##5' #8:#9 59
o;...sunt de acord cu tine in !eatura cu sensuri!e ace!or cuvinte...
in ce priveste reiona!isme!e' asa e...nimeni nu poate aranta ca vor mai e*istaQ dar asta e mersu! (iresc
a! !ucruri!or intr-o !imba...
pana !a urma u&u! impune reu!a....si asta o sa se intamp!e peste ceva timp de e*emp!u' in ca&u!
artico!u!ui hotarat C-!C....parerea mea este ca (orme ca: baiatuM' (iuM' omuM etc. vor duce in ce!e din urma
!a disparitia acestui artico!....asa se intamp!a cu ma/oritatea cuvinte!or....(ie dispar pentru ca sunt
concurate de a!te!e cu ace!asi sens' (ie pentru ca' pur si simp!u' dispare acea rea!itate pe care e!e o
denumesc.
nu e ontrebare indiscreta...am studiat (i!o!oia pana in M9A ,in cadru orani&at' vreau sa spun-...mai
precis !atina si reaca veche...acum nu mai sunt' din pacate' decat un hobb"' pentru ca viata ne ob!ia
sa ne reorientam pro(esiona!...
astept raspunsuri!e ta!eQ
P8D?F
Recent am asit un artico! pe net in care !imbi!e sanscrita ' ebraica veche'..erau trecute !a cateoria
Cnon-active spea;ers !anuaesC.
asta e un eu(emism pentru: !imbi CvorbiteC de morti/comatosi+
scu&e' mi se pare (oarte amu&anta e*presia asta....
?rimis de: e*er"33 pe $1 3u $##5' #8:%% 59
carrad
F*presia in cau&a inseamna ca acesti inactivi pot citi si inte!ee te*te in !imbi!e mentionate dar nu !e
(o!osesc nici ca !imba materna si nici ca !imba secundara.
e*er"33
?rimis de: carrad pe $1 3u $##5' #9:#% 59
o;...am inte!es e*presia...insa m-a amu&at (e!u! in care poate (i interpretataQ
?rimis de: e*er"33 pe $$ 3u $##5' 11:51 39
S.D.S
Chiar nu stie nimeni nimic despre oriinea cuvintu!ui 4armanesti +

3vem in Romania citeva sate cu acest nume 'raspindite in &one eora(ice di(erite ,3res' Uacau'
4ambovita' Suceava'Geamt-.
3stept une!e repere din partea (orumisti!or.
e*er"33

?rimis de: carrad pe $$ 3u $##5' 1$:1A 59
am dat o cautare oo!e' pt. ca n-am acces acum !a un dictionar de toponime si uite ce am asit:
4<R393 - &eu a! /ustitiei si a! principiu!ui dreptatii) ve&i !oca!itati!e 4armanesti
http://$1A.$39.59.1#%/search+YNcache:>F38&#LRm2Pe:www.dacia.or/ma-$##%-
#9.pd(RdarmanestiRetimo!oie\h!Nro
?rimis de: E!ui;i pe $$ 3u $##5' 1$:$% 59
http://dacia.or/
- b!a-b!a-b!a de 4r. Gapo!eon Savescu
- Goi nu Suntem 8rmacii Romei
- 43C@3 RF:@:3J @nternationa! Societ"
- 9arc 4acic
- @mnu! 4acic
- Gu uita c` ?8 ecti 43C
- Cucerirea 3mericii de c`tre Carpato-4anubieni
Re(eritor !a intrebare' in dictionarul @A am gasit darma ; a demola si darman, ceea ce ar putea
eplica a darama si Darmanesti. 5ropun si eu' sa &ica !invistii daca este posibi!a trecerea ...
?rimis de: carrad pe $$ 3u $##5' 1$:33 59
m-am andit si eu ca e posibi! sa (ie in !eatura cu verbu! a darama' varianta a darma
e posibi!a deci sincopa unei voca!e in po&itie s!aba' atona...
cine sa stie+Q
?rimis de: e*er"33 pe $$ 3u $##5' #1:17 59
E!ui;i
Scu&e 'nu am observat mesa/! pe care !-ai postat inainte de carrad.
3m deschis un nou subicct de discutie !a stiinta si tehnica despre ?es!a si am (ost ocupata cu
sisttemati&area unor materia!e pe care voiam sa !e poste&.
4ar sa ne intoarcem !a subiect.
.eea ce am citit eu !alb pe negru! suna cam asa5
Ea una dintre bisericile crestine eistente la granita cu 2epublica 6zerbai(an s-a depistat prin
sec 3I11 o mapa legata in piele care continea citeva foi scrise in latina si o scrisoare scrisa in
cuneiforme.. 4etele in latina au fost citite cu usurinta (ele erau de fapt niste acte
comerciale).8nul dintre prelati a banuit ca aceasta scrisoare este scrisa in avestana. /l a cerut
spri(inul unui preot al cultului lui =oroastru care a descifrat-o . 4raducerea tetului care
specifica tonul familiar dintre Decebal si 9acorus (inclusiv termenul de rudenie) a fost pastrata
la biserica pina intr-o zi cind se primeste vizita unui emisar de-al papei care confisca atit tetele
originale cit si traducerea in cauza. 6utenticitatea actelor nu se pune la indoiala pentru ca toate
aveau un acelasi sigiliu in patru colturi.
/misarul de la Iatican aeplicat prelatilor catolici iranieni (armeni) toate documentele detinute
de bisericile catolice oientale trebuie sa fie puse in pastrare la biblioteca paplitatii si a accentuat
ca se detin informatii cu privire la posibilitatea distrugerii unor tete bisericesti de catre regimul
La(ar (islamic prin ecelenta). Iaticanul a luat spre !pastrare !din tarile orientale o serie de
documente inedite.
4oate cele spuse pina aici nu au o valoare istorica in care documentele scrise sint de maima
importanta.
-e crede ca aceste legaturi daco-persane ar fi fost cunoscute de romani, ba mai mult se afirma si
o oarecare afinitate etnica intre daci si persani, fapt cunoscut si de -trabon.
1n continuare se face apel la cap 111 din cartea scrisa de /d)ard 7ibbon !4he History of the
Decline and Call of the 2oman /mpire! unde este citat un tet din -trabon.
4etul lui 7ibon are urmatoarea forma !4he 9arthians )ere a tribe of the 1ndo-7ermanic
branch )hich d)elt on the south-east of the .aspian and belong to the same race as 7etae and
@essagetae and other nations, confounded by the ancients under the vague of -cythians (-trabo
-p&"1 -call the 9artians ,.arduchi ) ie the inhabitants of Furdistan.
.a tot sint la moda arhivele Iaticanului ..se stie ca acolo sint sute de manuscrise latine, slavone,
aramaice , grecaesti... la care nu au acces decit anumite persoane si numai cu acordul
cardinalilor. :u ma refer la tetele de natura religioasa. Iaticanul a tinut ascunse de ochii lumii
valoroase tratate de medicina, atlase anatomice si botanice, tratate de geometrie, tehnici de
etragere si prelucrare a minereurilor .. pe care tot ei le-au pus in aplicare in tarile 6merici
Eatine....
1n 2++" au fost publicate niste versuri inedite scrise de poetul grec @eneandru (@enander),
versuri care au fost descoperite in biblioteca Iaticanului. de specialistul in limba greaca
Crancesco D,6iuto.
8ltimul pasa( este off-topic.
9oti interpreta cum vrei tot ce am scris.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $$ 3u $##5' #1:%7 59
Sa!ut
:u vreau sa ma hazardez in interpretari. 1ntr-adevar in mitologia vedica DH62@6 sau
D,H62@6 este zeul (ustitiei ,zeul datator de legi. 1ntrebarea este daca se poate face o analogie
intre acest nume sanscrit si localitatile din 2omania?
6cst termen sanscrit a fost interpretat in diferite feluri5 social order, cosmic la), social la), 7od
of Dustice.
4etele de legi sanacrite se numesc DH62@6-8426-.
Eocalitati cu aceiasi radacina fonetica se gasesc in 1ndia, <angladesh si 9akistan.
1ndia (Dharmsala, Dharmavaran,Dharmpura,Dharmsala)
<angladesh (Dharmmasi, Dharma 7acha ,Dharmamahati)
9akistan (Dharman)
1n toate aceste tari etimologia localitatilor sus mentionate inseamna ceva de genul (udecatorie,
loc de control al corectitudinii oamenilor...
Ea fel de interesanta este si etimologia numelor de @itresti, @itreni, @itreasca, ..,7uruiesti,
7uruieti..
Scu&e pentru postu! anterior p!in de rese!i de dacti!ora(ie.
e*er"33
?rimis de: E!ui;i pe $$ 3u $##5' #$:$% 59
P8D?F
F! a cerut spri/inu! unui preot a! cu!tu!ui !ui Horoastru care a desci(rat-o . ?raducerea te*tu!ui care
speci(ica tonu! (ami!iar dintre 4eceba! si 5acorus ,inc!usiv termenu! de rudenie- a (ost pastrata !a
biserica pina intr-o &i cind se primeste vi&ita unui emisar de-a! papei care con(isca atit te*te!e oriina!e
cit si traducerea in cau&a. 3utenticitatea acte!or nu se pune !a indoia!a pentru ca toate aveau un ace!asi
sii!iu in patru co!turi.
Sa inte!e ca ce! care a arantat autenticitatea acte!or cat si ce! cu cunostinte de istorie a antichitatii
seco!u!ui @ d.<r a (ost ace! Cpreot a! cu!tu!ui !ui HoroastruC+ Cum era scris nume!e !ui 4eceba!+ 4ar a!
!ui 5acorus+ 3ceste nume sunt ce!e din cronici!e !atine nu avestane. Care este studiu! serios' istoric
(acut asupra acestei scrisori+
P8D?F
in continuare se (ace ape! !a cap @@@ din cartea scrisa de Fdward Kibbon
<ine ca ai dat si citatul altfel as fi cautat mult si bine. .apitolul I111 carevasazica ... /u unul n-
as pune prea multa baza in tot ceea ce zice 7ibbon. :u a avut foarte multe surse (multe din cele
de astazi ii erau necunoscute). /ste o lucrare de referinta, insa el nu este cel mai bun interpret.
1nformatia ca getii, masagetii si partii vorbeau aceiasi limba nu-i apartine lui -trabon (el e
!reponsabil! doar de ultima parte a notei - parti ; carduchi), ci lui Flaproth (Dulius Ion) un
orientalist german contemporan - ai omis referinta catre Flaproth din nota, nu stiu de ce.
@asagetii erau oaresicum vecini cu partii dar getii erau la distanta mai mare si doar asemanarea
fonetica (sa mai zic ca ambele denumiri erau cele date de greci, nici acum nu stim cum isi ziceau
ei?) cred ca a condus la aceasta afirmatie. .a uneori getii erau confundati cu scitii este posibil,
dar de foarte multe ori se facea distinctia. Herodot, 4ucidide, 9liniu, -trabon sau >vidius, poetul
roman eilat la 4omis ii mentioneaza ca grupuri distincte. 9rintre cei care faceau confuzia este
1ordanes, dar el facea confuzia si intre geti si goti, asa ca oricum nu poate fi privit ca o sursa
credibila.
6dica am ramas cu o scrisoare fantomaM
?rimis de: e*er"33 pe $$ 3u $##5' #%:18 59
Revin pe aceiai tema
Gu vreau sa ma ha&arde& in interpretari nerea!iste. Cuvintu! 4<3R93 sau 4M<3R93 in !imba
sanscrita inseamna intr-adevar Heu! eustitiei' ce! care (ace !ei!e.
3cest cuvint a mai (ost interpretat ca : socia! order' socia! !aw' cosmic order' virtuos wa" o( !ivin..
?e*te!e de !ei sanscrite se numesc 4<3R93S8?R3S.
@n @ndia. Uan!adesh si 5a;istan e*ista o serie de !oca!itati care au drept radacina (onetica cuvintu!
4harma.
@ndia ,4harmsa!a' 4harvaran' 4harmpura' 4harmsa!a' 4harmabad'...-
Uan!adesh ,4harmamahati' 4harmmasi' 4harma Kacha...-
5a;istan ,4harman..-
@n tari!e mai sus mentionate nume!e acestor !oca!itati s-ar putea traduce prin urmatoare!e e*presii: !oc
de /udecata' aco!o unde se indreapta comportamentu!' !ocu! deptatii..
Dare se poate (ace o asociere bine (undamentata intre acest nume si nume!e sate!or din Romania+
Gu stiu ce (e! de 9E (o!ositi voi ' tiparit' diita! ,pe C4- sau on-!ine+
?rebuie sa se (aca deosebirea intre Ca Csimp!u si a cu cedi!!a care se obtine prin presarea taste!or
Shi(tRa.
5entru trans!iterarea a!(abetu!ui 4evanaari se (o!osesc doua metode:
<arvard-^"oto sau <^ trans!iteration
@?R3GS 5.$ trans!iteration
?rebuie tinut cont de (aptu! ca in dictionare!e diita!e
a nu este identic cu 3
ch...................Ch
sh...................Sh
u....................8
dh...................4h
i....................@
Se pot (o!osi si o serie de simbo!uri ca RR' @@R'.
@n <e!p (i!e 9E 4ictionar" se e*p!ica (oarte bine modu! de uti!i&are a! tastaturii !atine.
5entru in(ormatii sup!imentare in !eatura cu 4harma mereti !a
http://www.e*perience(estiva!.com/
Sans;rit 4ictionar" ' sectiunea !itere!or 4-^.
Citeva versuri amu&ante traduse de K. Cosbuc din 9ahabharata !e puteti citi !a
http://viri!>istoc.tripod.com/miniaturi/
Sper ca !in;-uri!e sa (unctione&e.
3m citit si eu cite ceva din Savescu dar nu prea mu!t pentru ca ma !ua durerea de cap. Dricum nu sint
de acord cu interpretarea pe care o da e! nume!ui Kuruieti.
Ftimo!oia sate!or cu nume!e de Kuruieshti' Kuruiet&i' 9itreni' 9itreshti'..se merita studiata de un
specia!ist in toponimie.
4iscutia poate continua ,chiar-cu interpretari mai (ante&iste.
carrad si w!ui;i 'merci pentru interventii.
carrad eu niciodata nu m-am indit sa (ac asocierea intre verbu! a darima si 4armanesti' de unde se
vede ca viata in strainatate in(!uentea&a modu! de indire a! creieru!ui,uneori in sens neativ-.
e*er"33
?rimis de: carrad pe $$ 3u $##5' #A:17 59
nu sunt (oarte siura....s-ar putea sa (ie o interpretare (ante&ista....oricum' este ispititoare asemanarea
si s-ar putea sa (ie cu totu! (a!sa...
cred ca mai mu!te ar putea spune i&voare!e istorice despre toponimu! respectiv' dar in domeniu! asta nu
ma baQ
p!us ca e posibi! sa (i e*istat vreun boier/oier etc. pe nume C4armanC...
?rimis de: edinide pe $3 3u $##5' #8:$7 39
3 e*ista in vechime un mare popor antic numit poporu! 3rian care !asa in urma sa' pe 5!an Spiritua!'
mari!e miscari spiritua!e antice: Hamo!*ianismu!' D!impianismu!' Romanismu!' 3vestanismu!'
:edismu!' Uudismu!' partia! Fiptismu! si partia! @udaismu!' deci partia! si Crestinimu! ,ce! putin pe
5!an Cu!tura!-. 4aca e*c!udem 9usu!manismu!' care nici nu este o Re!iie de a!t(e!' toate re!iii!e
actua!e sint ancorate direct sau indirect in 3rianism.
Cu toata (enome!a reutate Cu!tura!a si Spiritua!a' !a ora actua!a nu este un consens despre Driinea
3rieni!or. F*ista tot (e!u! de (ante&ii o(icia!e' nici un credibi!a.
3rianismu! s-a nascut in spatiu! Carpato-4unarean de unde s-a raspindit in toata !umea antica' dupa
3###i.c.' trasabi! arhe!oic' !invistic si cu!tura! pina in Fipt si @ndia. Furopa toata re&u!ta din spatiu!
Carpato-4unarean' motiv pentru care toate !imbi!e Furopene sint inrudite intre e!e. Krecii' @onienii mai
intii' apoi 4orienii mai tir&iu' chiar si Jatinii de !a ?roia' isi au oriinea tot pe :a!ea 4unarii.
4aca !imba Romana seamana cu Jatina' este pentru ca semanau si mai mu!t acum $### de ani. 4aca
se reaseste in Sanscrita' este pentru ca Sanscrita este p!ecata tot din spatiu! Carpato-4unarean. Daca
limba 2omana pare venita din toate limbiule /uropene, asa cum sustine D/3-ul in necunostinta
de cauza' este pentru ca toate !imbi!e Furopene se tra din spatiu! Carpato-4unarean.
Furopa s-a nascut pe 4unare' poate pe vremea cind 9area Geara era un imens !ac du!ce' si pornind
de aici a cuprins intreaa !ume. 4aca este un !oc pe ?era unde e*presia bib!ica Ccresteti si va inmu!titi
si ump!eti pamintu!C se adevereste' acesta este spatiu! Carpato-4unarean.
Fnerii!e Spiritua!e s-au raspindit in Jume din spatiu! Carpato-4unarean si se reintorc !a oriinea !or.
:e&i http://www.eocities.com/daceru!a/inde*.htm!' sau http://www.petremorar.com sau
http://www.daciamare.com/ sau http://www.dacia.or/ etc.etc.
?rimis de: carrad pe $3 3u $##5' #8:51 39
SP8D?FT4aca e*c!udem 9usu!manismu!' care nici nu este o Re!iie S/P8D?FT
daM ce este+
S/P8D?FTJatinii de !a ?roiaSP8D?FT
si eu care credeam ca !a troia s-au dus aheii
S/P8D?FT4aca !imba Romana seamana cu Jatina' este pentru ca semanau si mai mu!t acum $### de
aniSP8D?FT
care !imba romana s-a nascut candva dupa prima /umatate a mi!eniu!ui @ dupa <ristosQQQ
S/P8D?FTFnerii!e Spiritua!e s-au raspindit in Jume din spatiu! Carpato-4unarean si se reintorc !a
oriinea !or. S/P8D?FT
asta chiar este apoteotica
intr-adevar....noi nu suntem urmasii RomeiQ
?rimis de: 3chernar pe $3 3u $##5' #9:%9 39
Curios e totusi (aptu! ca nici in @ran si nici in nordu! 9arii Gere nu e*ista !oca!itati a! caror nume sa
contina combinatia Mdarma / dharmaM. 4e unde se poate trae conc!u&ia ca vechii sans;riti si-au
transportat verii daci in Furopa (o!osind (!ota de vimanas ,N presupuse aparate de &bor-. Sau eventua!
(o!oseau in mod curent te!eportarea.
Cu toate acestea se pare ca (i!iatia sans;rita - romana poate (i dovedita. Se stie ca Uuddha a trait in
perioada 5A# - %8# i<r. 8nu! din principii!e (i!oso(iei sa!e presupunea e!iberarea spiritu!ui prin
concentrare si meditatie. 5robabi! e*istau !ocuri specia!e unde adeptii (i!oso(iei sa!e e*ersau
repective!e actiuni.
Romanii' ca urmasi si sans;riti!or au pre!uat !a randu! !or traditia. @n consecinta : in anumite &one a!e
tarii principa!u! !oc de concentrare si meditatie a (ost denumit intr-un anume (e!' probabi! pe ba&a
amintiri!or ancestra!e provenite din neura trecutu!ui !orios.
?rimis de: carrad pe $3 3u $##5' 1#:#7 39
ceea ce ne poate duce !a conc!u&ia ca' de (apt' nume!e este !oca!....si repet' cred ca ar trebui sa
cunoastem istoria !ocu!ui...
?rimis de: e*er"33 pe $3 3u $##5' #1:#3 59
Raspuns pentru E!ui;i
4a' nume!e eora(ice si istorice consemnate in te*te!e avestane sint di(erite de ce!e pe care !e avem in
scrieri!e !atine.
4au citeva e*emp!e:
9udra"aNF"pt
3rminiaN3rmenia
UaMbiruNUab"!on
<uva-ra&miNChorasmia ,^horasanu! de a&i -
8M/aNF!am
Sa;aNSc"thia
^atpatu;aNCappadocia
^u-s;aNFt"opia
LaunaNKrecia
^a;ah"uNCauca&
S;udraN?racia ,?hracia-
3saartaNsaartia
SpardaNSardis
UaM*triNUactria ,* se va citi h -!ota!-
5artMavaN5artia
3tMuraN3ss"ria
1n tetele limbii avestane se gasesc o serie de cuvinte care au o foarte mare asemanare cu limba
romana.
/emple
dishti; degete
napat; nepot
da; a da
datar; datator, facator
danya; cadou, donatie, danie
)inah; vina, pacat
uska; uscat(a)
antrat; intrat
atha; asa
mar; mor
sata; o suta
pitar; tata, cel ce asigura painea familiei
(iv; viu , (ivina
karapan; cirpe, gunoi
guspandar; posesor de oi , gospodar (vezi si posturile anterioare)
nasai; materie moarta , vezi romanescul nasalie
cinasti; acunoaste, a sti, a fi informat
vinat; lovit, invinetit, vinat
spenta; sfint(a)
Dush-@aynu; spirit rau, dusmanos , vezi cuvintul dusman care in D/3 se da ca fiind luat din
turca ?M?M?
5oate sa e*p!ice cineva prin ce (i!iera !invistica !atinescu! sanctum a a/uns romanescu! s(int,a-+ Dare
intre spenta si s(inta nu este o mai mare asemanare +
?rans(ormarea !ui p in ( este ceva natura! in !imba romana,Stepan...Shte(an-.
Cum putem accepta ideea ca am !uat pe s(inti de !a romani,!atini- iar cuvinta precum dusman ni !e-au
dat turcii+
Cuvinte !eate de viata spiritu!a ca s(int' vina' pacat' dusman' danie'nasa!ie'..au (ost (o!osite in acest
spatiu cu mu!t inaite de <erodot' ce sa mai spunem de co!oni&area romana.
9u!te dintre cuvinte!e pre&entate sint identice sau (oarte asemanatoare cu ce!e din sanscrita.,us;a'
;arapan' da' dania'pitar' antar"a..ve&i !iste!e de cuvinte postate anterior-
5arerea ce!or!a!ti care citesc acesta rinduri ma interesea&a.
e*er"33
?rimis de: E!ui;i pe $3 3u $##5' #1:$5 59
e*er"' eu am intrebat a!tceva. Cum se scrie 4eceba! in avestana+ Cum de acea scrisoare despre care
nu stim mai nimic - o poveste - este o dovada+
P8D?F
S;udraN?racia
Gu cumva Scitia/scitii+
@nca ceva' unii din termeni ,Uabiru/Uabi!i' ^us;a/^ush- din cate stiu nu sunt de provenienta indo-
europeana. Cred ca ne departam cam mu!t de subiect.
P8D?F
5oate sa e*p!ice cineva prin ce (i!iera !invistica !atinescu! sanctum a a/uns romanescu! s(int,a-+
F*p!icatia c!asica este svet/svent ,s!.- -O s(ant.
P8D?F
Cuvinte !eate de viata spiritu!a ca s(int' vina' pacat' dusman' danie'nasa!ie'..au (ost (o!osite in acest
spatiu cu mu!t inaite de <erodot' ce sa mai spunem de co!oni&area romana.
3stept si eu un crampei de dovada' asta stiind ca nu e*ista i&vor scris din acea vreme care sa sustina
teoria ta. 4ar mai stii' o (i vreo scrisoare pe undeva.
?rimis de: e*er"33 pe $3 3u $##5' #$:1# 59
Raspuns pentru carrad
si eu m-am indit ca o discutie cu batrinii sate!or ar putea aduce une!e !amuriri cu privire !a etimo!oia
si istoria sate!or pe care !e !ocuiesc.
3m spus ca nu sint de acord cu e*p!icatia pe care o da Savescu cu privire !a nume!e de CuruietiC.
F! pune in !eatura acest nume cu cuvintu! sanscrit uruNinvatator.
Cau&a' in apropiere de sate!e cu nume!e de Kuruiesti si Kuruieti e*ista niste movi!e mai mari in care se
presupune ca ar (i inmormintati niste MK8R8C.
@ata care este parerea mea.
1n persana moderna la fel ca si in cea veche avem urmatoarele cuvinte
gur;morminr
gurestan;locul unde stau mormintele;cimitir
-e stie ca in trecut mormintele aveau o forma diferita, movile sau tumuli de pamint.9arimea
acestor tumu!i era direct proportiona!a cu ranu! ce!ui inropat,!ider mi!itar' spiritua!'aristocrat'..-..
4aca am avea un proram de sapaturi cu adevarat arheo!oice care sa duca !a descoperirea unor
oseminte in aceste movi!e ,care au (ost numite de taranii romani-uruieti- sau aunor oseminte in
apropierea sate!or in cau&a'atunci si ana!i&a etimo!oica a acestor nume s-ar (ace de pe cu totu! a!te
po&itii.
Care este parerea ta despre nume!e riuri!or Siret si 4unare+
Cit priveste nume!e de 4armanesti 'oare putem presupune si demonstra ca toate aceste sate ,din S:'
3K' UC' G?..- s-au construit pe darimaturi!e a!tor sate mai vechi+
@n Uacau este si o !ocatitate cu nume!e de 4armaneasca.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $3 3u $##5' #$:11 59
3rchenar
Sper ca chestia cu transportu! daci!or in vimana a (ost o !uma pentru descretirea (runti!or.
3ceste vimana au e*istat cu adevarat' tot mai mu!ti specia!isti in aviatie care citesc traducerea te*te!or
sanscrite insotite de schite!e a(erente spun ca ceea ce se da aco!o este ceva capabi! de &bor.
3cesti constructori si pi!oti de vimana au disparut de mu!t de pe (ata pamintu!ui.
Fu am o parere mu!t mai CpaminteanaC despre miratia popoare!or.
Gu trebuie sa con(undam Uudhismu! cu te*te!e sanscrite )te*te!e' invataturi!e si !imba sanscrita au o
vechime mu!timi!enara e!e e*istind si inainte de Uudhism.
@ncepind din c!ase!e primare ni se spune ca in epoci!e indepartate oamenii erau inapoiati' nestiutori'
sinerosi si barbari.
Cunoasterea nu inseamna numai scris si citit. Gimeni nu poate sti in decursu! unei vieti omu! ace!or
timpuri indepartate ce baa/ de cunostinte ,insusita pe ca!e ora!a sau prin practica -!ua cu e! in
mormint.
Spri/inu! pe care cei in putere i! acordau ce!or batrini a (ost o rea!itate pe care noi o cunoastem numai
din basme si povesti.
e*er"33

?rimis de: C!a pe $3 3u $##5' #$:$5 59
P8D?F ,e*er"33 B $3 3u $##5' #1:#3 59-
5oate sa e*p!ice cineva prin ce (i!iera !invistica !atinescu! sanctum a a/uns romanescu! s(int,a-+
:ine de !a popi' pt. ca in biserica se mere cu co!ecta' adica dai si tu un s(ant,&-.
Jasa pe cineva (ara dinti sa &ica CsanctumC si ascu!ta ce au&i...
?rimis de: E!ui;i pe $3 3u $##5' #$:$9 59
Constantin 5orph"roenetu! mentionea&a in seco!u! 2 doua denumiri - cea CacademicaC' bi&antina:
Seretos si cea pecenea ,poate (i vorba de o denumire autohtona' romanica-: Sarat.
Ste!ian Ure&eanu remarca o discontinuitate intre acestea si denumiri!e antice ,?iarantos' <ierassos'
Kerassus-. 4e asemenea observa ca in te*te!e romanesti mai tar&ii' denumirea Siret/Seret are si
variante!e Saret ,cu af- sau Sareat ,tot cu af-. D ast(e! de denumire este asemanatoare cu Gucet' Iaet
si ar inseamna Crau! saratC' (apt sustinut si de concentratia mare de saruri a ape!or rau!ui.
Cu 4unarea parca e mai incurcata treaba asa ca-i !as pe a!tii !a inaintare.
?rimis de: e*er"33 pe $3 3u $##5' #%:$$ 59
carrad
Ce !eatura este intre boier si oier+
4in cite stiu eu cuvintu! boier este asociat cu a!te tit!uri nobi!iare din Furopa.
boier-Romania
ba/oras-Jituania
bo"arin-Rusia
baron-3n!ia
bu/ar-3!bania
boer-4anemarca ,cu sensu! de proprietar de pamint-
9u!ti cred ca oriinea initia!a a acestui cuvint este sanscritu! CbharuC cu sensu! de nobi!'stapin' domn'
mai mare!e comunitatii ..ceea ce ar (i o e*p!icatie pentru sensu! acestui cuvint care in ce!e mai mu!te
ca&uri e*prima un tit!u de nob!ete.
3!tii asocia&a acest cuvint cu ermanu! Uauer. @n ermana Uauer inseamna taran' (ermier deci posesor
de pamint ,!a (e! ca in dane&a-
3m citit undeva si de o !eatura intre romanescu! boier si o!ande&u!
CboerC ,ve&i si ra&boiu! boeri!or din 3(rica de Sud-
5resupun ca prin ana!oie cu oier am (i trebuit sa a/unem !a conc!u&ia ca boier inseamna posesor de
boi)aceasta ana!oie nu mi se pare p!au&ibi!a.
4aca te uiti pe harta @ranu!ui vei descoperi o provincie cu un nume aproape imposibi! - Cochi!ue-
Uo"er 3hmad.
3cest 3hmad a (ost posesoru! pamintu!ui care a&i constituie mai mu!t de /umatate din supra(ata acestei
provincii.
1n zonele locuite de kurzi (e Fermanshah unde am stat aproape doi ani) se foloseste epresia
!zendeghi mikone mesle boyera!-traieste ca un boier, adica traieste in lu
Ceea ce ma bucurat (oarte mu!t pe &iua de ieri este ca am descoperit un nou cuvint romanesc de
oriine sanscrita. cuvintu! mormo!oc.
.uvintul marmulac se foloseste si in Carsi cu sensul de larva, sopirla.
.a de obicei cu inima cit un purice am mers la D/3 si surpriza surprizelor -ei il dadeau drept
cuvint de origine sanscrita.
@n !eatura cu interpretarea ta - oier/boier cu nume!e 4arma/4harma- ar trebui sa inte!eem ca in cinci
/udete , &one eora(ice di(erite- 'cinci oameni cu nume identice au condus !a intemeierea unor ase&ari
stabi!e.
Dare in a!te tari a!e (ostu!ui imperiu roman 'in tari!e cu popu!atie s!ava 'in Krecia sau in 3!bania care
mereu este comparata cu Romania' e*ista !oca!itati cu acest nume+
4upa parerea mea este reu de acceptat.
/u am un atlas electronic cu un program asociat de cautare al denumirilor geografice atit in
limba engleza cit si in limba tarilor respective (indiferent de alfabetul pe care il utilizeaza).
2ezultatele de cautare ne arata ca in spatiul romanesc ,si peninsula indiana avem cele mai multe
localitati cu radacina DarmaGDharma.
@n p!us am va&ut ca e*ista o !oca!itate cu nume!e de 4ermenasi in provincia Iier din 3!bania si a!ta cu
nume!e de 4armannes in provincia Champain din Iranta.
Gu stiu care este etimo!oia acestor doua !oca!itati europene.
@n @ran e*ista mu!te !oca!itati a! caror nume incepe cu 4arma ' dar in !imba persana 4arma inseamna
!eac' tratament ' vindecare ,darmanahNpo!ic!inica-.
Dare nume!e sate!or romanesti nu ar putea pusea in !eatura cu i&voare de ape minera!e
tamaduitooare+
Specia!istii in eo!oie' stiinte medica!o-ba!neare'..ar putea stabi!i acest Cmic amanuntC.
3m vrut sa ma convin si cu nume!e de persoane 'dar nu am !a dispo&itie carti de te!e(on diita!e in
care sa (ac niste cautari serioase.
?u ai pus accentu! pe ceva (oarte important: noi avem in Romania citeva nume de (ami!ie cu aceasta
radacina.
F*: 4armanescu' 4armanoiu' 4armashu'..
e*er"33
5S
@ntr-o e*cursie prin Jurestan-@ran am trecut printr-o !oca!itate cu nume!e de K3R3U 'in care se simtea
un miros puternic de su!( ,su!(idu! de hidroen are miros de ouo c!ocite-.
Ka&da noastra ne-a spus ca acest miros vine de !a un i&vor minera! a(!at in apropiere.
3m intervenit si eu in discutie spunind ca Romania are mu!te surse cu ape minera!e. 3m adauat
(aptu! ca !a noi ape!e cu su!( se (o!osesc si impotriva caderii paru!ui. ?oata !umea a !uat-o ca pe o
!uma spunind ca daca ar (i (ost asa toti cei care au prob!eme cu paru! ar da bu&na !a acest i&vor. 3m
avut curio&itatea sa intreb pe un !oca!nic ce inseamna K3R3U.
F! a raspuns ca in dia!ect J8R@ cuvintu! ar inseamna che! iar ab inseamna apa ,!a (e! ca in Iarsi-' deci
Karab Napa oameni!or cu che!ie
?ot rupu! a ramas cu ura cascata ' si cu aceasta oca&ie au a(!at si de proprietati!e ape!or su!(uroase.
Gume!e sate!or ' oriunde ar (i e!e China' Romania'5eru' D!anda sau @ran ascund enime care asteapta
sa (ie de&!eate.
?rimis de: C!a pe $3 3u $##5' #%:3% 59
9-ar interesa de unde vine 4armstadt.
4arm N mat&
Stadt N oras
?rimis de: E!ui;i pe $3 3u $##5' #%:39 59
Sorin 5a!ia o(era ,si cred ca de/a am spus de ea- o a!ta varianta pentru boier. Rationamentu! este
urmatoru!:
- boierii se identi(ica intotdeauna ca proprietari de pamant ,oameni avuti-' nu intodeauna ca
dreatori/nobi!i
- termenu! apare intai !a bi&antini ,bo!iades- presupus de oriine turcica ,bo!/u - ina!t- si asindu-se !a
toti vecinii romani!or sub (orme ca: bo!/arin' bu/arin' bu/ar' ba/oras' bo/ar' bo"ar' boierones. 3dau eu
ca baron nu cred ca are vreo !eatura cu de/a mentionate!e. 5a!ia aseste etimo!oia propusa nu (oarte
bine /usti(icata si observa ca repre&inta o rea!itate a spatiu!ui est-european va!aho-s!av ,!a mahiari'
turci' po!oni re(!ecta rea!itatea din spatiu! romanesc' sarbesc sau rusesc-.
- ba&andu-se pe o (orma tar&ie ,boier - bouar' boar- 5a!ia deduce ca boieru! este pa&itoru!/proprietaru!
de vite ,bou' boi- !a (e! cum si oieru! este pa&itoru!/proprietaru! de oi. 3!te arumente care sustin
asocierea turme!or cu o stare de avutie ar (i pecus ,turma- -O pecunia ,avere- si un studiu asupra
prime!or seco!e post-aure!iene arata ca pe teritoriu! tarii noastre bovine!e sunt atestate de apro*imativ
5#W din oase!e descoperite in timp ce capre!e' oi!e' caii sunt repre&entate mai s!ab. 3sadar este posibi!
ca boieria sa repre&einte c!asa oameni!or instariti ,cu turme de bovine initia!-' in timp pier&andu-se
conotatia initia!a si suerand doar avutia.
?rimis de: edinide pe $3 3u $##5' #5:#5 59
P8D?F
Romanii' ca urmasi si sans;riti!or au pre!uat !a randu! !or traditia ,+Q-
@n mesa/u! precedent v-am o(erit imainea !oba!a asupra evo!utiei 3rianismu!ui mondia!' imaine
pentru care am arumente so!ide !a (iecare pas' dar voi sinteti asa de cuprinsi in /ocu! de-a cuvinte!e ca
nu sinteti capabi!i a vedea conte*tu! in care va /ucati.
Romanii nu sint urmasii Sanscriti!or ci Sanscritii sint urmasii Ramani!or. Gu vii se veri(ici !imba
Romana cu Sanscita ci vii se vari(ici !imba Sanscrita cu Romana din moment ce 3rienii sint tot una cu
Carpato-4unarenii de unde se si tra de (apt.
4e ce nu cititi prima data carti!e http://www.dr-savescu.com/carte/1-$$.pd(' respectiv
http://www.5etre9orar.com unde se aduc arumente consistente si converente desore oriinea
Carpato-4unareana a 3rieni!or a/unsi in @ndia.
?rimis de: edinide pe $3 3u $##5' #5:15 59
4aca Sanscrita este atit de asemanatoare cu Romana nu se datorea&a nici unuei in(!uente reciproce ci
datorita (aptu!ui ca amindoua au aceeasi oriine' deci au (ost o sinura !imba in spatiu! Carpato-
4unarean si ba&inu! 9arii Gere. 3ceasta (i!iatie este reasita si in !imba <itita si in !imba Coptica si
in !imba 3vesta ,a&i 5ersana' Iarsi-' nu numai Sanscrita.
Jimba 3riana a strmosi!or nostri din spatiu! Carpato-4unarean a !asat o trena !una de-a !unu!
raspindirii !or in !ume' peste Drientu! 9i/!ociu pina in Fipt' peste 5ersia pina in @ndia si peste vestu!
Furopei pina in 5ortua!ia. Ja mi/!ocu! acestei &one este spatiu! Carpato-4unarean de unde 5ortua!ia'
Fiptu! si @ndia sint e*tremitati!e atinse de 3rienii-Romanii preistorici. @ntre aceste e*treme' asim
@onienii' 4orienii' Jatinii si 5ersanii' care sint tot urmasii 3rieni!or-Carpatini raspinditi in !ume. 4e
aceea reasesti !imba Romana in 5ortuhe&a' Jatina' Kreaca' Coptica' <itita' 3vestana sau Sanscrita
pentru ca toate aceste !imbi misterioase oriinea&a din spatiu! Carpato-4unarean.
?rimis de: cociuba pe $3 3u $##5' #5:51 59
-deci acum cateva mii de ani e*istau aparate de &bor+
?rimis de: e*er"33 pe $3 3u $##5' #A:1# 59
C!a
4rept pena!i&are ca nu ai trecut de citeva &i!e pe aici ' aseste pina maine etimo!oia cuvintu!ui
s(ant,&-.
9-am distrat cu interpretarea ,umoristica - pe care ai dat-o.
3sa am inte!es si eu procedee!e de !ucru a!e echipei care a scris 4F2-u!.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $3 3u $##5' #A:11 59
@ntrebari pentru edine
@n primu! rind bine ai venit !a aceasta masa rotunda virtua!a.
:reau sa spun ca ceva cu nume!e de C9usu!manismC nu e*ista' e*ista insa o RFJ@K@F su nume!e de
is!am sau re!iie mahomedana.
4in cite stiu eu is!amu! este o re!iie iudeo-crestina pentru ca a pre!uat invataturi din aceste re!iii.
Dare e*ista vreo re!iie cu nume!e de CFK@5?@S9C+
Ce insemna e*presia C(ante&ii o(icia!eC+...sa traem conc!u&ia ca e*ista si (ante&ii neo(icia!e+
4aca nu te-ai !asa into*icat de materia!e!e de pe site-uri!e pe care !e-ai mentionat si daca ai incerca sa
citesti si a!tceva vei avea numai de cistiat.
e*er"33
?rimis de: carrad pe $3 3u $##5' #A:%% 59
e*er":
s(ant vine din s!avona' nu din !atina...
cat despre trans(ormarea p - (.....shte(an din romana este pre!uat direct din recescu! Cste(anosC' care
inseamna CcoroanaC...
cand am &is boier/oier' vroiam sa &ic Cun om important pentru comunitateC.....nu neaparat boier sau
oier...adica nu am (o!osit cuvinte!e cu sensuri!e !or principa!e....uite cum' incercand sa (ac economie de
scris' trebuie sa scriu acum de 1# ori mai mu!t ca sa e*p!ic
?rimis de: e*er"33 pe $3 3u $##5' #A:5% 59
edine
Iara suparare oare iti dai seama ce spui+
3pro*imativ o treime din cuvinte!e !imbii persane moderne sau Iarsi sint cuvinte care se reasesc in
3vesta. Restu! !e*icu!ui este compus din cuvinte arabe !a care sa adauat o terminatie autohtona
,is!ami&area persi!or-' cuvinte de oriine (rance&a ,sec 2@2- ' en!e&a ,dupa a! doi!ea ra&boi mondia-'
ceva cuvinte din rusa ' ermana..
4aca vrei e*emp!e iti dau cu duiumu!.
3 amesteca !imba copta ,cea care se (o!oseste si a&i in servicii!e re!iioase din F"pt- cu 3vesta sau cu
reaca 'asa (ara nici un discernamint si (ara niste e*emp!e ..!asa mu!t de indit.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $3 3u $##5' #A:5A 59
cociuba
4e ce cre&i ca nu+
4aca vrei sa a(!i mai mu!te cauta sa (aci !eatura intre un ci!indru ceramic,ceva de enu! advanced
ceramic - nanotechno!o" care suporta temperaturi mai mari decit punctu! de topire a! p!atinei-' ceva
urme de mercur ,asite in interioru! !ui-' un o(iter american care !e aseste undeva prin 5a;istan ,cred
ca desertu! 9ohen/a 4aro- si motoru! cu aburi de mercur !a care de mai mu!t timp !ucrea&a americanii
si care se pare ca nu peste mu!t timp va (i viabi!.
Dare toate astea or (i simp!e coincidente +
Gu sint adepta c!uburi!or 8ID/DHG dar nici nu cred ca noi 'cei care popu!am aceasta p!aneta !a ora
actua!a sintem cei mai destepti !ocuitori pe care ia avut ea de-a !unu! istoriei scrise sau nescrise a
speciei umane.
Chine&ii detineau secretu! (abricarii materia!e!or e*p!o&ibi!e pe care !e (o!oseau numai !a (ocuri!e de
arti(icii- nu in ra&boi' nu in minerit' nu !a constructia de drumuri.
4e ce+
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $3 3u $##5' #8:$1 59
E!ui;i
S;udraN?racia
SaccaNSa;aNSc"thiaNScitia
:e&i ca !a 5asarade in a(ara de scene!e care in(atisea&a aducerea de daruri din toate parti!e imperiu!ui
persan ca un act de omaiu pentru 4ar"us se a(!a si o serie de inscriptii.
@n aceste inscriptii avem de a (ace cu trei cateorii de sciti
1-scitii cu caciu!i ,!ui- tuuiateN pointed cap ,hood- sc"thians
$-scitii de peste mareN overseas sc"thians
3-3m"rian Sc"thians
@n(ormatii interesante !a
http://www.!ivius.or
Cit priveste etimo!oia riu!ui S@RF?/<@FR3S8S/<LFR3SSDS / citisem cu citiva ani in urma
,inc!usiv harta !ui 5to!emeu-.
Daca facem sapaturi mai adinci in limba sanscrita descoperim cuvintul sir cu varianta shir.
sir, shir-(a stream, vein, vein-like channel)-curent (de apa),vena, canal de dimensiunea unei vene
(de singe)
/u m-am gindit la o asociere cu cuvintul romanesc shiroi (de apa).
3!tii au avansat ideea ca Siret ar (i un nume de oriine i!iro/traca -Seretos -care ar avea radacina in
cuvintu! 5@F CsreuC.
Sreu se poate traduce prin curere 'deci apropiat se sanscritu! sir/shir sau romanescu! shiroi.
Gu stiu daca concentratia de saruri din Siret este mai mare decit cea din riuri!e adiacente !ui'dar nu
cred in ipote&a Siret-Sarat .
4espre boieri am sa-ti raspund maine ,e*p!icatia !ui din perspectiva !imbi!or s!ave-.
4aca vrei sa a(!i ceva interesant despre !imba cumani!or cauta pe @nternet CCode* CumanicusC - te*t
care a (ost si e! CpierdutC prin arhive!e :aticanu!ui.
e*er"33
?rimis de: C!a pe $% 3u $##5' 1$:%3 39
F*er": F*p!ica-mi te ro asta: CCred ca te pier&i pe undevaC.
Si: CGu mai am che(C
?rimis de: E!ui;i pe $% 3u $##5' #9:57 39
P8D?F
S;udraN?racia
SaccaNSa;aNSc"thiaNScitia
Scitii' dupa cum spui si tu' erau recunoscuti dupa mai mu!te triburi si in mai mu!te !imbi. Fu stiam ca
S;uda/S;udra tot pe sciti ii desemnea&a. Uineinte!es' in !ipsa unor arumente sup!imentare' niciuna din
ipote&e nu poate (i impusa.
P8D?F
Gu stiu daca concentratia de saruri din Siret este mai mare decit cea din riuri!e adiacente !ui'dar nu
cred in ipote&a Siret-Sarat .
Sunt convins ca nici Uistrita nu este ce! mai repede rau' avand a(!uenti mu!t mai repe&i. 5robabi! ca
intre rauri!e mari din &ona - Uu&au' Siret' 5rut' poate chiar si ?rotus' 5utna etc.' Siretu! o (i ce! mai
boat in saruri. Gu am aceste in(ormatii' dar asta este una din premi&e!e !ui Ure&eanu. Care daca este
adevarata este o ipote&a (oarte convinatoare.
Siroiu! este un curs subtire' o ast(e! de etimo!oie ar trebui cautata pentru parauri nu pentru rauri care
au cativa metri !atime
?rimis de: e*er"33 pe $% 3u $##5' 1$:1A 59
E!ui;i
8nii au incercat sa e*p!ice nume!e de boier ca provenind din !imbi!e s!ave ' si anume din radacina bo/b
care inseamna !upta. Fi au arumentat ca numai bo/arinii erau considerati oameni !iberi ,taranii (iind
considerati proprietati-.
Uo/arinii erau sinurii in masura sa strina osti care sa spri/ine cne/ii in ca& de ra&boi.
D serie de !invisti rusi' u;raineni si po!one&i &ic ca aceaste e*p!icatie este ne(ondata cu atit mai mu!t
ca in !imbi!e s!ave avem doua cuvinte cu o pronuntie (oarte apropiata insa cu sensuri tota! di(erita:
bo/atiNa !upta
bo/etiNa se teme
?rebuie de mentionat (aptu! ca in istoria Rusiei nu se indica (aptu! ca boierii rusi ar (i participat in mod
direct !a ra&boi'ei (iind numai mari proprietari de pamint si bunuri.
Jinvistii po!one&i i-au acu&at pe cei rusi ca ei incearca sa e*p!ice un cuvint ca (iind s!av (o!osindu-se
nu de rea!itati!e din tara !or ci de ce!e a!e tarii vecine'Romania' unde intr-adevar boierii si (ii !or erau
orani&atorii de osti.
Fi au respins si radacina turcicaCboi!aC care indica un anume ran de nob!ete.
e*er"33
?rimis de: C!a pe $% 3u $##5' 1$:%7 59
P8D?F ,e*er"33 B $3 3u $##5' #A:1# 59-
C!a
4rept pena!i&are ca nu ai trecut de citeva &i!e pe aici ' aseste pina maine etimo!oia cuvintu!ui
s(ant,&-.
9-am distrat cu interpretarea ,umoristica - pe care ai dat-o.
9a bucur' pt ca ieri am (ost doar pus pe !ume
?otusi' ma interesea&a enorm ce se scrie aici' omuM cat traieste' invata
Ca sunt pareri di(erite' asta-i c!ar si ar (i rau dac-ar (i a!tcumva' doar e un (orum pt discutii.
8nu! e*aerea&a' a!tu! (ace misto ,apropis' vine de !a ermanu! Cmit Stoc;C -' a!tu! arumentea&a
so!id. 3sa si trebuie sa (ie' asa e si in rea! !i(e. <o!d the !ine' e*er"
?rimis de: e*er"33 pe $% 3u $##5' #1:#% 59
c!a
Fu cred ca s(ant,&- vine de !a ermanu! &want&i,cred ca am scria corect' nu am timp sa veri(ic--adica
acea moneda de $# unitati
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $% 3u $##5' #1:$# 59
E!ui;i
5ersanii dupa ce ai cucerit 9acedonia si sudu! Uu!ariei au a!es un satrap care sa conduca noua
satrapie.
5ersanii au numit aceasta satrapie S^84R3 se !a munte!e Scodrus.
9ai mu!te in(ormatii pe site-u! ministeru!ui cu!turii din @ran.
http://www.iranvision.com
e*er"33
?rimis de: E!ui;i pe $% 3u $##5' #$:$9 59
P8D?F
5ersanii dupa ce ai cucerit 9acedonia si sudu! Uu!ariei au a!es un satrap care sa conduca noua
satrapie.
5ersanii au numit aceasta satrapie S^84R3 se !a munte!e Scodrus
3sa e. 3m asit S;udra intre teritorii!e cucerite de 4arius @.
P8D?F
Jinvistii po!one&i i-au acu&at pe cei rusi ca ei incearca sa e*p!ice un cuvint ca (iind s!av (o!osindu-se
nu de rea!itati!e din tara !or ci de ce!e a!e tarii vecine'Romania' unde intr-adevar boierii si (ii !or erau
orani&atorii de osti.
Gu toti boierii din Romania au (ost orani&atori de osti' dar toti au avut pamanturi' toti au (ost
instariti. CCine are sau cumpara pamant este boierC ,C. Kiurescu-
P8D?F
Fi au respins si radacina turcicaCboi!aC care indica un anume ran de nob!ete.
?urcii nu au respectiva institutie. Fi desemnea&a prin ea pe boierii sarbi' romani' rusi.
?rimis de: e*er"33 pe $% 3u $##5' #$:%A 59
carrad
3i va&ut cum de !a o mica neinte!eere oier/boier sa pornit o noua discutie.
8nii au adus arumente pro' a!tii au contracarat...
Gu a (ost rau de!oc... citim tot (e!u! de pareri....cred ca si asta (ace parte din cu!tura!i&are' mai a!es
pentru cei care nu au rabdare Cca in Romania mane!istii sa inceapa sa cinte despre FminescuC.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $% 3u $##5' #$:57 59
w!ui;i
4aca nu au numit noua satrapie de !a munte!e Scodru,s-' atunci nume!e ei de unde provine+
@n ce priveste tit!uri!e de nob!ete s!ave sau turcesti - nu am (acut decit sa repet ce am citit pe ici pe
co!o.
Gu ma pricep !a epoca medieva!a prea bine.
5erioada de !a retraerea aure!iana si pina ra&boiu! de !a 5osada 'este pentru mine un mare semn de
intrebare.
Cu cit citesc mai mu!t despre aceasta perioada cu atit mai mu!t am sen&atia ca citesc o istorie
contra(acuta.
4e&in(ormarea ,prin cronici e!oioase !a adresa imparati!or- probabi! e*ista si pe atunci.
e*er"33
?rimis de: E!ui;i pe $% 3u $##5' #3:13 59
P8D?F
4aca nu au numit noua satrapie de !a munte!e Scodru,s-' atunci nume!e ei de unde provine+
3m spus doar Casa eC. <abar n-am care este orinea nume!ui S;udra.
P8D?F
Cu cit citesc mai mu!t despre aceasta perioada cu atit mai mu!t am sen&atia ca citesc o istorie
contra(acuta.
4e&in(ormarea ,prin cronici e!oioase !a adresa imparati!or- probabi! e*ista si pe atunci.
Chiar nu inte!e unde bati.
5rob!ema istoriei CromanestiC vechi este ca nu e*ista in(ormatii. 4espre ce de&in(ormare este vorba+
?rimis de: C!a pe $% 3u $##5' #3:$7 59
P8D?F ,e*er"33 B $% 3u $##5' #1:#% 59-
c!a
Fu cred ca s(ant,&- vine de !a ermanu! &want&i,cred ca am scria corect' nu am timp sa veri(ic--adica
acea moneda de $# unitati
e*er"33
e*er": S-ar putea' uite pe asta n-o stiu' dar suna !a (e!: s(ant,&- N &wan&i N $#... se poate.
3m e*p!icat niste chestii din !imba ermana !a http://www.hanuancutei.com/(orum/inde*.php+
actNS?\tN%#8A\' pun pariu ca ai che( sa te uiti daca ai timp
?rimis de: e*er"33 pe $% 3u $##5' #%:$3 59
Sa!ut
2evin la o intrebare mai veche , nu stie nimeni nimic despre etimologia unor epresii ca 5
- fata frumoasa coz
- sambra oilor
- nedeele
9ai intai astept sa vad pareri!e voastre si dupa aceea am sa incerc ,ca de obicei- sa dau citeva
interpretari,dupa unii prea (ante&iste- din prisma !imbii sanscrite.
e*er"33

?rimis de: C!a pe $% 3u $##5' #%:5# 59
Cand aud de o C(ata (rumoasa co&C' imediat imi vine andu! !a CosVn&eana si Rapun&e!... din cau&a
podoabei !or capi!are. 5e romVneste s-au numit Ccodit,&-eC
9amma mia' am intrat pe (orumu! asta ca sa ,re-bnvat romVneste si acuma ma ba !a asa niste chestii...
<ai sa va &ic cred eu' (ara sa aiba va!ibi!itate:
4aca vrei sa imp!etesti co&i' !e desparti in 3. 4up-aia !e imp!etesti' una stVna' una dreapta' tot asa.
Ja (e! se bmp!eteste co&onacu!. D (i dipa mode!u! paru!ui b!ond
Ja (e! avem noi o poveste pt copii C4er Eo!( R die sieben Keis!einC
5e romVneste: CCapra cu 3 ie&iC
Go' de unde vine toata treaba+ :g!;erwanderun' scu&e' nu asesc traducerea.
C!a.
?rimis de: E!ui;i pe $% 3u $##5' #5:15 59
nedeie _ nede!/a ,s!.- N duminica sau chiar sarbatoare. MGe de!oM N M(ara activitate/treabaM
?rimis de: e*er"33 pe $% 3u $##5' #A:17 59
w!ui;i
4umineca ,nede!/a- este o sarbatoare care se repeta !a (iecare 7 &i!e.
Gedee!e sint sarbatori pastora!e care se tin o data pe an.
Fu am p!ecat de !a aceasta rea!itate si am incercat sa asesc o a!ta e*p!icatie .
9ai incearca
Sambra Di!or ce +
e*er"33
?rimis de: E!ui;i pe $% 3u $##5' #A:$$ 59
sau chiar sarbatoare. MGe de!oM N M(ara activitate/treabaM
?rimis de: e*er"33 pe $% 3u $##5' #A:5% 59
c!a
5robabi! in &iua cind vei inti!ni o (ata (rumoasa co& iti va (i mai usor sa a(!i si secretu! cuvinte!or.
4in bruma de ermana pe care o am din scoa!a' sieben inseamna sapte' wo!( inseamna !up' Keis!ein nu
stiu ce inseamna - este un substantiv pentru ca !-ai scris cu ma/uscu!e.
Cine citeste ce-ai postat tu - (acind ape! si !a e*ercitii de !oica- a/une !a conc!u&ia ca doar (ete!e cu
Cco&iC pot (i (rumoase Cco&C
co& 'co&i' co&onac' co&oroc' co&minca 'co&ma,9iron-' ...du!cea !imba romaneasca

e*er"33
?rimis de: C!a pe $% 3u $##5' #7:#$ 59
:reau o (emeie co&onacQQ
Keis!ein inseamna Cie&iC ,Capra cu 3 ie&i...- !a noi is 7...
Si pt ca tu esti un bun !invist:
Hiee N erm. N capra
Hic;!ein N ied de capra
Reiona!' adica Uavaria: Keis N Capra
Keis!ein N diminutiv' a! mic/a mica' ied de capra.
5ovestea a (rati!or Krimm C4er Eo!( und die 7 Keis!einC : Jupu! si cei 7 ie&i.
Si pt ca tu te interese&i pt astea' hai sa-ti &ic o curio&itate:
5acat ca nu poti sa /on!e&i pe ermana' this is m" ressort...
3n"wa"' pe romaneste e un catVr un catVr.
5e ermana se deosebeste' unde e mama ca!' se numeste 9au!tier.
8nde e mama maarita' se numeste 9au!ese!.
9au!tier e mai mare si sunt (oarte apreciati !a carat de (e! de (e! de !ucruri' ca nu-s prosti sa pice in
prapastie.
4e ce+ Go' un ca! o ia ra&na cu tine' un maar sau catVr se opreste si se Vndeste: Cma' cum dracuM
a/un dinco!o++C
Fro' caii-s tVmpiti' maarii nu
5acat ca nu se pot inmu!ti catVrii...
?rimis de: e*er"33 pe $% 3u $##5' #8:1% 59
c!a
Ca tot veni vorba de ermana' tradu si pentru restu! (orumisti!or :
Ireiheit ist von Kott' Ireiheiten von ?eu(e!.
e*er"33
?rimis de: C!a pe $% 3u $##5' #9:%9 59
P8D?F ,e*er"33 B $% 3u $##5' #8:1% 59-
c!a
Ca tot veni vorba de ermana' tradu si pentru restu! (orumisti!or :
Ireiheit ist von Kott' Ireiheiten von ?eu(e!.
e*er"33
Cu p!acere:
Jibertatea e de !a 4-&eu' !ibertati!e de-a! dracuM ,de !a 4racuM-
?radus se inte!ee: Ia ce vrei cVt te vede 4-&eu' daca ca!ci pe !Vna' ai be!it pu!pa.
?e ia 4racuM in Sa!&bur' wei! dort is der ?od dahoam... ,in Sa!&bur e moartea acasa...-
eedermann inseamna C(iecareC. @! iau' i! tai' i! omor.
?rimis de: E!ui;i pe $5 3u $##5' 1$:$3 39
Ras(oindu-mi niste cartu!ii de pe-acasa am asit studiu! !ui Ure&eanu despre hidronimu! Siret.
Ftimo!oia propusa este Saret O Seret O Siret. ?rec peste arumente!e (i!o!oice si istorice si ma voi
opri !a ce! pus sub semnu! intrebarii' ce! eora(ic.
Cite&: CCa omu! medieva! a descoperit e*istenta acestor saruri in ape!e rau!ui este dovedit de numaru!
(ara ea! in hidronimia romaneasca a a(!uenti!or directi si indirecti ai Siretu!ui ce contin in denumire
ad/ectivu! MsaratM' in romana sau in s!ava: So!ca si So!onet' a(!uenti ai Sucevei' S!atina' a(!uent a!
9o!dovei' S!anic si ?a&!au! Sarat' a(!uenti ai ?rotusu!ui' S!anic si Sarate!u!' a(!uenti ai Uu&au!ui' ca si
!acuri!e Sarat si 3mara' cu varsare tot in Uu&au' si' bineinte!es' Ramnicu! Sarat' a(!uent a! Siretu!ui.
3rumentu! hotarator i! o(era insa ana!i&a chimica a ape!or rau!ui. 5e cursu! sau superior' Siretu!
contine putine saruri di&o!vate' (apt ce e*p!ica si aerarea abundenta a ape!or sa!e. 5e cursu! sau
mi/!ociu si in(erior' rau! primeste' cu deosebire de pe partea dreapta' a(!uenti ce vin din &ona
subcarpatica' (ormata din roci sa!i(ere. Fi aduc in Siret cantitati mari de saruri so!ubi!e si suspensii
minera!e' (apt ce determina si s!aba o*ienare a ape!or rau!ui pe cursu! sau in(erior. Ce!e mai mari
cantitati de saruri contin a(!uentii sai ?rotus' Ditu&' 9i!cov' 5utna' Ramnicu! Sarat' Uu&au si Uar!ad.
Cantitatea de saruri in ape!e Siretu!ui in /umatatea in(erioara a cursu!ui sau se ridica !a $### m/!' mai
mare de cateva &eci de ori decat cea a a!tor rauri romanesti si comparabi!a numai cu cea a Somesu!ui.C
?rimis de: e*er"33 pe $5 3u $##5' #7:33 39
E!ui;i
3m citit cu atentie arumente!e pre&antate de Ure&eanu ,mu!tumesc ca ti-ai (acut timp sa !e
asesti-'insa ca de obicei am une!e mici obiectii.
1.Concentratia de saruri a Siretu!ui este mai ridicata numai in partea !ui in(erioara , varsarea in
4unare- si asta datorita a(!uenti!or a(!ati pe a doua /umatate a traseu!ui romanesc.
$.Sa!initatea apei Siretu!ui in /udetu! Suceava nu depaseste media ,se (o!oseste pentru iriatii (ara sa
(ie tratata.
3.Siretu! i&voraste din 8craina) aco!o e! este numit Sereth'
%.Gume!e de So!ca si So!onet sint de oriine s!ava ) e!e au (ost bote&ate asa de insasi comunitatea de
po!one&i care !ocuieste aco!o.:e&i si date!e cu privire !a po!one&ii care au venit sa !ucre&a !a sa!ina de
!a Cacica.
So!' so!eanu' s!an....cuvinte de oriine s!ava care desemnea&a sarea sau proprietatea de a (i sarat.
5.Gu este ciudat ca nume!e riu!ui 'inca de !a i&voare' sa (ie desemnat cu un nume !eat de cuvintu!
CsaruriC cind stim ca pe traseu! riu!ui din 8craina si /umatatea !ui superioara din Romania nu se poare
vorbi de o concentratie mare .
de saruri .
A.3i amintit de Somes ca de un riu cu sa!initate ridicata.4e ce nume!e !ui nu este pus in !eatura cu
cuvintu! sarat+
Gu stiu 'poate eu vise& prea sanscrit : ' dar aceste e*p!icatii date de Ure&eanu nu mi se par prea
va!abi!e. 3m sa-mi (ac timp sa ma uit si pe citeva harti medieva!e a!e 5o!oniei si Rusiei.
4aca asesc ceva interesant am sa revin pe aceiasi tema.
e*er"33
?rimis de: edinide pe $5 3u $##5' #8:3% 39
Be*er"33
P8D?F
@ntrebari pentru edine
@n primu! rind bine ai venit !a aceasta masa rotunda virtua!a.
9u!tumesc ,presupunind ca edine se vrea edinide...-. Fra o !eatura resita in (orumu! 8niversu!
Credintei' care pointa catre aici' asa a/unind pe me!eauri straine... si bine primitoare... 4e ce masa
rotunda pare cam co!turoasa...+Q
P8D?F
:reau sa spun ca ceva cu nume!e de C9usu!manismC nu e*ista' e*ista insa o RFJ@K@F su nume!e de
is!am sau re!iie mahomedana. 4in cite stiu eu is!amu! este o re!iie iudeo-crestina pentru ca a pre!uat
invataturi din aceste re!iii.
Dare e*ista vreo re!iie cu nume!e de CFK@5?@S9C+
4aca Cmusu!manismC si CeiptismC nu e*ista pina ieri' acum e*istaQ dovada ca !e-ai (o!osit de/a si ai si
priceput sensu! !or. 4aca stramosii adoptau po&itia ta' a&i am (i vorbit inca tot monosi!abic... @ar
@s!amu! cum ii spui tu' nu este o re!iie' ce! mu!t o mora!a socia!a.
4eci' ce nume ai propune tu pentru re!iia din Reatu! Gou din Fipt+ Fu sint deschis !a nou...
P8D?F
Ce insemna e*presia C(ante&ii o(icia!eC+...sa traem conc!u&ia ca e*ista si (ante&ii neo(icia!e+
Gu chiar... 5unctu! de vedere o(icia! de !e 3cademia Romana este o insumare de (ante&ii ie(tine.
P8D?F
4aca nu te-ai !asa into*icat de materia!e!e de pe site-uri!e pe care !e-ai mentionat si daca ai incerca sa
citesti si a!tceva vei avea numai de cistiat.
Fu ti-am propus niste !ecturi' tu imi propui sa citesc Ca!tcevaC+ 8ite' eu o incerc sa citesc Ca!tcevaC'
poti si tu sa incerci sa citesti !ecturi!e propuse de mine+Q ?are ma tem ca eu am citit Ca!tcevaC dar este
evident ca tu nu ai citit CcevaC' http://www.dr-savescu.com/carte/1-$$.pd( si nici
http://www.petremorar.com si nici http://www.eocities.com/daceru!a si nici a!te!e' mu!te.
9esa/u! meu era despre re!atia 3rianismu!ui cu Spatiu! Carpato-4unarean. ?ot ce ai observat a (ost
Cmusu!manismC ,care nu e*ista...- si Ca!tcevaC ,care e*ista...- Sper ca nu vrei sa (ii si cre&ut...
?rimis de: 3chernar pe $5 3u $##5' #9:39 39
9daa ... deci toate mari!e civi!i&atii antice isi au oriinea in spatiu! carpato-danubioano-!uu-!uu.
D^. F !oic. F c!ar ca in spatiu! asta e*ista o civi!i&atie avansata' ce! putin in antichitate. 5e ce ma
ba&e& + 5ai se stie ca operatiunea de distruere a monumente!or natura!e prin inscriptionare e un semn
de necivi!i&atie. 4e e*emp!u aia de scu!ptea&a pe toate pietre!e din Uucei diverse opere nemuritoare
en M@on R 9aria N !oveM sunt necivi!i&ati.
4ar pe teritoiu! Romaniei de a&i au (ost descoperite e*trem de putine opere de acest en' ce! putin in
ceeea ce priveste perioada pre-romana. Ceea ce dovedeste ca stramosii nostri erau civi!i&ati. 5oate cu
e*ceptia !ui 4eceba!' ca asta nu s-a putut abtine si si-a tras inscriptia aia ce!ebra Mdeceba!us per scori!oM
,probabi! in traducere Mdeceba!u! !oves scori!oM-. 9a ro' acum se poate sustine ca 4eceba! era ree' isi
putea permite sa (ie necivi!i&at ca oricum nu-! putea nimeni trae !a raspundere.
?rimis de: actionmedia pe $5 3u $##5' 1#:39 39
P8D?F ,e*er"33 B 1A 3u $##5' #8:3% 39-
de cite ori se pun in discutie une!e simi!aritati intre !imba vorbita in spatiu! carpato-danubiano-pontic
si !imba sanscrita se ivesc o seria de C!invistiC care a(irma deindata ca !imba romana (iind de oriine
!atina a CmostenitC cuvinte!e respective din aceasta !imba .
4aca ar (i (ost asa atunci toate ce!e!a!te !imbi romanice 'precum si a!te !imbi indo-europene vorbite pe
teritoriu european ar (i trebuit sa pastre&e aceste cuvinte.
Subiectu! este interesant insa nu pot sa nu remarc (aptu! ca s-a p!ecat de !a bun inceput de !a o premisa
resita. 3ceasta premisa am incercat sa o evidentie& prin bo!duirea te*tu!ui cu pricina.
Ceea ce nu imi este mie c!ar este: de ce' toate ce!e!a!te !imbi de oriine !atina sau indoeuropene trebuie
sa contina aceste cuvinte+
D a!ta prob!ema pe care o vad este cum se poate demonstra ca !imba romana este de oriine sansctrita
prin pre"enta a 1## sau 1### sau 1#.### de cuvinte care seamana cu ce!e din sanscrita. 4aca asim
1### de cuvinte care seamana cu cuvinte bu!aresti sau turcesti o sa spunem ca !imba roamana este de
oriine bu!ara sau turca+
?rimis de: E!ui;i pe $5 3u $##5' 1$:3$ 59
P8D?F
Sa!initatea apei Siretu!ui in /udetu! Suceava nu depaseste media ,se (o!oseste pentru iriatii (ara sa (ie
tratata.
Ce inseamna aceasta medie+ @n comparatie cu a!te ape din /udetu! Suceava' de pi!da.
P8D?F
Siretu! i&voraste din 8craina) aco!o e! este numit Sereth'
3r trebui sa demonstre&i ca acest hidronim apartine 8craineni!or ,s!avi!or- pentru ca asta sa devina un
contraarument. 4e a!t(e!' Ure&eanu in studiu! sau mentionea&a Hereth' S&eret' Hareth printre (orme!e
care apar in cance!arii!e po!one si unare.
P8D?F
Gume!e de So!ca si So!onet sint de oriine s!ava ) e!e au (ost bote&ate asa de insasi comunitatea de
po!one&i care !ocuieste aco!o.:e&i si date!e cu privire !a po!one&ii care au venit sa !ucre&a !a sa!ina de
!a Cacica.
So!' so!eanu' s!an....cuvinte de oriine s!ava care desemnea&a sarea sau proprietatea de a (i sarat.
4aca citesti cu atentie te*tu! vei observa ca e*act asta este arumentu!. D serie de hidronime/a(!uenti
care cuprind notiunea CsaratC de provenienta romaneasca sau s!ava.
S!avii !ocuiesc aceste &one cu mu!t inainte sa e*iste po!one&ii ca identitate etnico-cu!tura!a. Ca
po!one&ii au bote&at ace!e ape este nedemonstrabi!.
P8D?F
Gu este ciudat ca nume!e riu!ui 'inca de !a i&voare' sa (ie desemnat cu un nume !eat de cuvintu!
CsaruriC cind stim ca pe traseu! riu!ui din 8craina si /umatatea !ui superioara din Romania nu se poare
vorbi de o concentratie mare .
de saruri .
4aca denumirea a (ost data de !ocuitorii sai de pe cursu! in(erior' nu. 3na!o vorbim asta&i de 4unare
si nu de @stru.
P8D?F
3i amintit de Somes ca de un riu cu sa!initate ridicata.4e ce nume!e !ui nu este pus in !eatura cu
cuvintu! sarat+
4e ce nenumarate rauri si parauri nu sunt numite Uistrita sau Repedea desi sunt evident mai repe&i+
?rimis de: e*er"33 pe $5 3u $##5' #1:15 59
actionmedia
Sa trecem de !a une!te!e de timp!arie !a une!te!e !invistice.
Citeste inca o data tot ce am postat pina acum si vei constata ca nu am spus nicaieri ceva de enu! ca
!imba romana este de oriine sanscrita.
Cred ca pre&enta atitor cuvinte de oriine sanscrita cu o pronuntie identica sau (oarte apropiata de
pronuntia sanscrita ne dovedeste ca !imba care se vorbea in spatiu! carpato-danubiano-pontic si ce!
a(erent !ui era o !imba sors cu sanscrita si cu avestana.
4au o mica hicitoare :
1-marean-co!onii marine de cu!oare rosie din care se con(ectionea&a bi/uterii' ve&i si e*presia rosu ca
mareanu!) cuvint care provine din turcescu! Cmercan C,a se citi mercean-
$-mare!e-boabe de stic!a co!orata' marean' piatra sau !emn (o!osite !a con(ectionarea podoabe!or
(emeiesti ' din !atinescu!C mare!!aC
4e(initii!e de mai sus sint !uate din 4i*it-4ictionar e*p!icativ interat -varianta de pe C4
3-marean-cuvint persan cu aceiasi pronuntie ca in !imba romana ,mai putin fa- care semni(ica ace!asi
!ucru
%-mare!e-podoabe (emeiesti a!catuite din boabe de marean sau pietre semipretioase si constituit in
sirauri' din mahiaru! mare!o- 4ictionaru! e*p!icativ a! !imbii romane 'tiparit prin anii A#
5-cintec au&it !a o bodea
Cvad neveste!e trecind'
cu marean rosu !a it'
maritate de curindC
actionmedia - Khiceste cine a adus mareanu! in Romania.
1-4aca ni !-au adus turcii' probabi! in stare bruta-adica nepre!ucrat- cum puteau draii nostri stramosi
romani sa ne invete sa con(ectionam mare!e+
$-4aca in momentu! inva&iei turcesti romance!e purtau !a it mare!e din marean rosu'se pune
intrebarea de unde isi procurau materia prima 'mareanu!+
3-8nurii care nu au iesire !a mare nu puteau avea un cuvint propriu pentru marean.,producerea de
pietre pretioase si semipretioase in conditii de !aborator era necunoscuta pe atunci-
%-Sirau! de maren rosu !a it era purtat ca un semn impotriva deochiu!ui si ca un semn pentru a a/uta
pacatosu! de rind sa deosebesacao tinara nevasta de o (ata necasatorita.
Dare acest obicei ,marean rosu !a it- de !a cine !-am !uat: de !a romani' de !a mahiari ' de !a
turci' ...sau nu..e! a venit din neura timpu!ui.
5S cu <app" Fnd
Si !a ora actua!a in @ndia sint reiuni in care tinere!e (ete casatorite ?RFU8@F sa poarte in primii !or
ani de casnicie marean rosu !a it.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $5 3u $##5' #1:1A 59
3chenar
:e&i te ro ca a(irmatii!e cu cea mai mare civi!i&atie in spatiu! cu pricina
nu-mi apartine mie.
Ce stim noi despre cei care au popu!at &ona Romaniei' 9o!dovei' Uu!ariei sau 8crainei in urma cu
5###-7### de ani +
9ai nimic.
Ce stim noi despre !imba care se vorbea in acea perioada in aceste spatii+
?ot nimic.
4ot ceea ce ne-a ramas este limba pe care o vorbim, ceva basme , povesti.. si ceva obiceiuri
ciudate.
4aca avind toate acestea nu putem dovedi nimic' propun ca in concediu! de pe anu! urmator sa ne
risipim prin muntii Uucei' 3puseni'Ca!imani' 9acin' muntii Geamtu!ui'prin de(i!eu! Co&iei' ...si sa
trecem !a inscriptionarea !ui @on ' 9aria '!ove .. nu de a!ta dar peste vreo $###-3### de ani a!tii isi vor
da seama cit de po!i!oti au (ost stramosii !or.
@n timpu! !iber citeste ceva de 9aria ,9ar/ia - Kimbutas 'aseste ceva imaini cu vase!e' masti!e sau
9area Heita de !a Cucuteni ,termenu! ii apartine d-nei Kimbutas- si apoi mai treci pe aici.
Fu nu am vorbit de Ccivi!i&atiiC ' ci despre ceva ancestra! - din ace!e vremuri' (ara de ranite' (ara de
rei' (are de orase...
e*er"33
?rimis de: 3chernar pe $5 3u $##5' #$:18 59
Se (ace.
p.s : e*ista vreo !eatura intre cucutenisti si arieni +Q+
?rimis de: E!ui;i pe $5 3u $##5' #$:37 59
e*er"' (ata! in ana!i&e!e ta!e este ca tu nu compari (orme!e arhaice a!e cuvinte!or romanesti cu une!e
persane' ci compari (orme!e moderne. Ca atare mu!te asemanari pot sa (ie intamp!atoare.
4e asemenea remarc o aparenta incompatibi!itate intre o atitudine critica (ata de etimo!oii!e
!atina/s!ava/turca-Oromana si prea inaduitoare (ata de ce!e sanscrita-Oromana.
F*ista inscriptii ,putine- din spatiu! tracic. Kreu traductibi!e sau intraductibi!e. 4e pi!da:
http://members.tripod.com/fKro&ni/at/thrac/thrac>A.htm!
Cum se traduc acestea din perspectiva asemanari!or sanscrita-Oromana+ Cum se interea&a acestea
intr-o presupusa continuitate !invistica a spatiu!ui ba!canic+ Cum aratam si !a Siret e*ista ca&uri de
ruptura intre marturii!e antice si ce!e medieva!e. Gu vad cum pot re&ista arumente!e ab antiYuo.
?rimis de: e*er"33 pe $5 3u $##5' #5:3% 59
Raspuns pentru 3chernar
4a e*ista' pentru cei care maninca CcucutaC pe CarieC !a ore!e amie&ii si ii bate prea mu!t soare!e in
cap.
5acat ca cucutenienii au disparut de mu!t si trebuie in !ipsa de a!tceva sa ne mu!tumim cu
CcucutenistiiC.
e*er"33
?rimis de: carrad pe $5 3u $##5' #5:%3 59
eu am cautat CsambraC pe de*on!ine.ro si iaca ce-am asit:
Sj9URk' sVmbre s.(. ,lnv. ci re.- 3sociaaie' tov`r`cie. m Spec. lntov`r`cire bn vederea aratu!ui sau a
a!c`tuirii unei stVne pentru v`ratu! oi!or. n C(. mah. c i m b o r a.
iar mai /os:
Sj9UR//k fe (. bnv. lntov`r`cire bn vederea rea!i&`rii unor !ucr`ri comune ,mai a!es arico!e-. SSi!.
sVm-br`T /c(. a!b. sombor' sb. srebra

ca sa nu mai spun ca sarbescu! CsrebraC e o (orma dec!inata' nu G.' care are (orma CsrebroC si care
inseamna CarintC....aici chiar sunt intr-o ceata tota!aQ
btw' am veri(icat un a!t cuvant CsrebraC' dar n-am asit nimicQ
?rimis de: e*er"33 pe $5 3u $##5' #7:11 59
E!ui;i
3&i am postat prea mu!te mesa/e' asa ca maine am sa incerc sa-ti raspund !a u!tima ta interventie si sa-
mi apar propriu! punct de vedere.
cu scu&e - e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $A 3u $##5' #8:%8 39
Raspuns pentru edinide
Scu&e pentru dacti!ora(ierea resita a nume!ui tau in unu! din raspunsuri!e anterioare.
4e unde ai tras conc!u&ia ca nu am citit nimic din !in;-uri!e pe care !e-ai dat+
Sint citiva ani buni de cind citesc despre istoria si !imba romani!or/aromani!or ' inc!usiv Savescu'
:artic' 9oe!!er' 5etre 9orar' parinte!e Ua!asa...dar si 9aria Kimbutas' Sorin D!teanu' @van
4uridanov_ pro( 9er!!ini' Caraiu-9arioteanu' ..
@ntre adevaru! istoric ,dovedit sau inca nedovedit- si ridico!u! dovedit de une!e te*te de pe @nternet este
o mare di(erenta.
3i spus ca aceasta masa rotunda este cam co!turoasa ' si indu! mi sa dus !a ree!e 3rthur si cava!erii
mesei rotunde' masa !a care toti cava!erii aveau drepturi ea!e.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $A 3u $##5' #8:%8 39
P8D?F ,E!ui;i B $5 3u $##5' #A:#7 59-
4e asemenea remarc o aparenta incompatibi!itate intre o a titudine critica (ata de etimo!oii!e
!atina/s!ava/turca-Oromana si prea inaduitoare (ata de ce!e sanscrita-Oromana.
F*ista inscriptii ,putine- din spatiu! tracic. Kreu traductibi!e sau intraductibi!e. 4e pi!da:
http://members.tripod.com/fKro&ni/at/thrac/thrac>A.htm!
Cum se traduc acestea din perspectiva asemanari!or sanscrita-Oromana+ Cum se interea&a acestea
intr-o presupusa continuitate !invistica a spatiu!ui ba!canic+
E!ui;i
3m sa incerc sa raspund cit mai concis !a acu&e!e ta!e.
SP8D?Fe*er"' (ata! in ana!i&e!e ta!e este ca tu nu compari (orme!e arhaice a!e cuvinte!or romanesti
cu une!e persane' ci compari (orme!e moderne. Ca atare mu!te asemanari pot sa (ie intamp!atoare.
T
Gu stiu ce cuvinte moderne romanesti !e-am comparet cu ce!e din !imba persana+ Reciteste tot ce am
postat pina acum si vei vedea ca e*emp!e!e date de mine se re(era tocmai !a cuvinte!e din persana sau
cu cuvinte!e din 3vesta ,!imba vorbita in @ran inainte de is!ami&are-.
Dare cuvinte precum cioban'cioma'vina'marean'co!iba'
ca&ma'peru&ea'Uanat'hambar'hoea'iures'nehina' ..nu sint cuvinte care apartin unui !e*ic arhaic
romanesc +
3sta&i se (o!oseste mai mu!t nume!e de cora! ,marean- si turcoa&e ,peru&e!e-.
?e ro sa iei !eatura cu un specia!ist in !imbi turcice ,dar nu de oriine turca - si te vei convine cit !a
suta din cuvinte!e pe care noi !e consideram de oriine turca sint de (apt de oriine persana.
5ro( Uaeacu de !a sectia de !imbi orienta!e a 8niversitatii din Uucuresti a pub!icat in 1975 !a ?eheran
o carte ,in persana- cu tit!u!C Jiteratura persana in RomaniaC.
@n mod siur poti asi aceasta carte !a bib!ioteca universitatii din Uucuresti.
Fu am citit cartea si am va&ut ca aco!o a (ost de&batuta o idee (oarte interesanta - circu!atia asa
numite!or carti popu!are/poporane precum 5ersida si 3!e*andria in spatiu! cu!tura! romanesc.
5ersida povesteste de (apte!e de vite/ie a!e !ui 4arius/4arie imparat si C"rus/5or imparat.
3!e*andria re!atea&a viata si ra&boaie!e !ui 3!e*andru 9acedon ce! care mai apoi sa casatorit cu (iica
invinsu!ui ree!ui 4arius' (iica care se numea Ro*ana /Roshana; ,in traducere !umina &ori!or sau &ori
de &iua-.
Uaeacu e*p!ica (recventa nume!or de Ro*ana cu varianta Ru*andra' 4arie si 3!e*andru/3!e*andra ca
o re(!ectare a acestor carti popu!are care se spuneau C!a ura sobeiC 'in menta!itatea tarani!or romani.
4ar de ce aceasta a(initate spre Drient+
4e ce nu am avut o inc!inatie spre Cintecu! Gibe!uni!or' ?ristan si @so!da ' Rus!an si Jiudmi!a sau
Ree!e 3rthur si cava!erii mesei rotunde..+
<ageacu (si nu numai el )avanseaza ideea unor afinitati etnice ancestrale intre anumite popoare.
-e stie ca mama lui @acedon se numea >lympia si a fost fiica regelui trac al /pirului. -e mai stie
ca 6leandru a trecut Dunarea, a inaintat o buna portiune pe teritoriul de azi al 2omaniei
trecind prin lanuri cu griu, dar dupa aceea fara sa dea nici o eplicatie capeteniilor militare care
il insoteau, a dat ordin de retragere. De ce?
Dare taranii din vremuri stravechi si-au bote&at (ete!e cu nume!e de D!impia in amintirea munte!ui
D!imp+
3!e*andru nu repre&inta nume!e unui persona/ crestin.
S-au (acut studii de incidenta a unor anumite nume crestine si paine in spatiu! european. Cea mai
mare incidenta a nume!ui 3!e*andru se aseste in Romania ,mai mu!t decit in 9acedonia-.Fu cred ca
scenariu! a (ost cam asa )
@n prima (a&a acei romani vechi a!eeau nume!e copii!or !or din nume!e pe care !e au&eau in /ur ca
(iind re!etate cu propria !or istorie' apoi au inceput sa-si bote&e copii cu nume!e tata!ui sau a! bunicu!ui
!or ,(ara sa stie de ce mosii !or au avut acest nume- 'obicei care sa perpetuat pina in &iua de a&i.
:a propun un /oc interesant. Iaceti un search pe Koo!e numai in !imba romana cu nume!e de
5ersida....o sa ramineti mirati de ce veti descoperi.
Heci de (ete/(emei cu nume!e ,aproape imposibi!- de 5ersida...pe !iste!e de reparti&are a !iceeni!or si
studenti!or' procese pe ro!' cadre universitare' artico!e de &iar' .in scrieri!e !ui @oan S!avici..
Dare cite din aceste persoane stiu ce semni(icatie are nume!e !or+
@n !eatura cu parerea e*primata de tine in !eatura cu o anumita discontinuitati in spatiu! romanesc
da-mi voie sa te contra&ic.
S/P8D?FT Cum aratam si !a Siret e*ista ca&uri de ruptura intre marturii!e antice si ce!e medieva!e. Gu
vad cum pot re&ista arumente!e ab antiYuo.
5e harta !ui 5to!emeus si a!te harti antice nume!e riu!ui era scris sub (orma
<ierasus/<"erassos/<"erasus...iar pe ce!e medieva!e riu! Siret apare sub nume!e de Siret' Seteth'Heret'
Sereatvo..
Fu nu vad o discontinuitate ci pre!uarea nume!ui antic si sti!cirea !ui de popu!atii!e nou ase&ate'
popu!atii care apoi au cistiat suprematie po!itica si re!iioasa ' si prin aceste instrumente si-au impus
propria pronuntie in acte!e de cance!arie si pe harti' pronuntie care a (ost mai apoi acceptata de mai
vechii !ocuitori din impre/urimi.
Sa !uam drept e*emp!u Keoria.
@n acte!e de cance!arie medieva!e romanesti ,scrise in s!avona- ea apare sub nume!e de Kru&ia sau
@veria ,a se vedea si 3ntim @vireanu!-.
@n acte!e o(icia!e actua!e ,scrise in romana si cu a!(abet !atin- acesta tara apare cu nume!e de Keoria.
Sa traem deci conc!u&ia ca peste 1### de ani vor veni istorici care vor spune ca spatiu! romanesc sa
con(runtat cu o discontinuitate+
Cit priveste inaduinta mea pentru etimo!oii!e sascrita/avestana pot spune doar ca oricine care traieste
in acest spatiu ' dupa o anume perioada de timp a/une !a aceiasi conc!u&ie. 5robabi! o (i vreun
sindrom inca nec!asi(icat.
Uine ca ai studiat si tu in(ormati!e din !in;-u! cu pricina ,tripod-trac-
@n urma cu 7-8 !uni am descoperit o serie de asa numite !in;-uri trace printre care si ce! de pe tripod.
Stii cit timp am pierdut sa pot (ace o cit mai mica ana!oie intre aceste radacini din !imba traca si ce!e
din !imba romana de a&i+
3m a/uns si !a une!e !in;uri ,ve&i Je* Jine- in care !invistii din Jituania au (acut cu succes !eatura
dintre cuvinte!e trace si proprii!e !or cuvinte.
4aca te interesea&a propria mea parere despre acest subiect o((-topic 'anunta-ma si am sa trimit un
59.
@n incheiee vreau sa spun doar atit
J@9U3 GD3S?R3 38R 5D3R?3' GD@ CFRS@9 4@G 5D3R?3-G 5D3R?3.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $A 3u $##5' #9:$$ 39
E!ui;i
apropos de i&voare!e Siretu!ui' riu! i&voraste din Uucovina istorica 'numai ca asta&i o parte din ea
inc!usiv i&voare!e Siretu!ui se s(!a !a dispo&itia ucraineni!or.
Riu!' marea' munte!e ...sint repere cu care s-au con(runtat toti cei care au trecut sau au trait pe acest
pamint' deciaceste rea!itati eora(ice nu puteau ramine (ara de nume.
Gume!e de sate si orase se !eaa de o anumita comunitate care !e-a intemeiat.
5o!one&ii care au venit in Uucovina au numit satu! !or So!onet' (o!osindu-se de un cuvint din propria
!or !imba si care re(!ecta anumite caracteristici a!e &onei in care s-au ase&at,sarea-.
Romanii (o!oseau nume!e de 5ontus Fu*inus.
Romanii'turcii's!avii..pornind de !a o rea!itate eora(ica - si anume cu!oarea neara a apei- au numit
aceasta mare '9area Geara' ^ara 4eni&' Chiornii 9ore...
Riu! Siret nu are de !a i&voare o sa!initate apreciabi!a' eu nu vad cum niste oameni pot bote&a o apa
du!ce (o!osind un cuvint de oriine s!ava care inseamna sarat.
e*er"33
?rimis de: E!ui;i pe $A 3u $##5' #9:3$ 39
P8D?F
Gu stiu ce cuvinte moderne romanesti !e-am comparet cu ce!e din !imba persana+ Reciteste tot ce am
postat pina acum si vei vedea ca e*emp!e!e date de mine se re(era tocmai !a cuvinte!e din persana sau
cu cuvinte!e din 3vesta ,!imba vorbita in @ran inainte de is!ami&are-.
Chiar din primu! mesa/ am spicuit cuvantu! CsevaC. 8!timu! e*emp!u este ce! a! hidronimu!ui Siret'
etimo!oia ta pornind de !a (orma actua!a si nu de !a (orme!e initia!e de !a care putem re(ace
continuitatea ,in seco!u! 2 in cronica bi&antina: Sarat si Seretos-
P8D?F
Dare cuvinte precum cioban'cioma'vina'marean'co!iba'
ca&ma'peru&ea'Uanat'hambar'hoea'iures'nehina' ..nu sint cuvinte care apartin unui !e*ic arhaic
romanesc +
Gu stiu e*act' dar nu cred. Cert este ca nu avem nici-o dovada !invistica c!ara inaintea mi!eniu!ui @@'
or asta nu prea mai e arhaic.
P8D?F
?e ro sa iei !eatura cu un specia!ist in !imbi turcice ,dar nu de oriine turca - si te vei convine cit !a
suta din cuvinte!e pe care noi !e consideram de oriine turca sint de (apt de oriine persana.
3sta inseamna ca turcii !e-au !uat de !a persani' nu ca ar (ace parte dintr-un (ond romanesc arhaic sau
ca noi !e-am (i !uat de !a persani. Uasca' mu!te din e*p!icatii!e o(erite pe acest thread au vi&at
etimo!oii !atine sau s!ave' si in enera! se sustine ca din vocabu!aru! nostru cea mai mare pondere o
au aceste cuvinte' nu ce!e de oriine turca.
P8D?F
Fu am citit cartea si am va&ut ca aco!o a (ost de&batuta o idee (oarte interesanta - circu!atia asa
numite!or carti popu!are/poporane precum 5ersida si 3!e*andria in spatiu! cu!tura! romanesc.
3ndrei Disteanu arata ca 3!e*andria a (ost tradusa din ruseste prin seco!u! a! 2:@@-!ea ,am sa caut
studiu! !ui acasa si am sa-ti raspund' dar saptamana viitoare-.
P8D?F
Uaeacu ,si nu numai e! -avansea&a ideea unor a(initati etnice ancestra!e intre anumite popoare.

Fpisoade!e C4arius/3!e*andru !a 4unareC in conte*tu! desci(rarii unor traditii/etimo!oii mi se par
comice.
Ca tot aminteam mai sus de critica vs inaduinta. Gu permiti unor comunitati a(!ate pe cursu! mi/!ociu
si in(erior a! unui rau sa raspandeasca si sa propae un hidronim' dar permiti unor rei straini' in niste
campanii care n-au durat un an' sa propae cuvinte sau antroponime raspandite in intre spatiu!
romanesc si nu numai+
P8D?F
4e ce nu am avut o inc!inatie spre Cintecu! Gibe!uni!or' ?ristan si @so!da ' Rus!an si Jiudmi!a sau
Ree!e 3rthur si cava!erii mesei rotunde..+
Gici bu!arii sau !ituanienii sau vietname&ii n-au avut inc!inatii catre astea. @ar 3!e*andru ce! 9are nu
se poate compara in (o!c!oru! nostru cu badica ?raian sau cu :oda.
P8D?F
5e harta !ui 5to!emeus si a!te harti antice nume!e riu!ui era scris sub (orma
<ierasus/<"erassos/<"erasus...
Dmiti mentiunea de mai tar&iu a !ui 3mmianus 9arce!!inus - Kerasus. @nainte de 5to!emeu <erodot i!
mentiona ?iarantos. Simp!i(ici prob!ema nepermis de mu!t.
P8D?F
@n acte!e de cance!arie medieva!e romanesti ,scrise in s!avona- ea apare sub nume!e de Kru&ia sau
@veria ,a se vedea si 3ntim @vireanu!-.
@n acte!e o(icia!e actua!e ,scrise in romana si cu a!(abet !atin- acesta tara apare cu nume!e de Keoria.
3sta poate e*p!ica o dua!itate precum Sarat/Hereth. 4ar pentru a e*p!ica
?iarantos/<ierasus/Kerasus/Seret/Sarat/Siret/Hereth/etc. ca (iind o aceeasi denumire sta!cita de diversi
cred ca e cam di(ici!' si chiar dep!asat dpdv arumentativ.
P8D?F
Cit priveste inaduinta mea pentru etimo!oii!e sascrita/avestana pot spune doar ca oricine care traieste
in acest spatiu ' dupa o anume perioada de timp a/une !a aceiasi conc!u&ie. 5robabi! o (i vreun
sindrom inca nec!asi(icat.
Cred ca a(irmatia asta este e*aerata.
P8D?F
Stii cit timp am pierdut sa pot (ace o cit mai mica ana!oie
3sta imi spune ca pui caru! inaintea boi!or. Drice arumente si date ar aparea' pentru tine tot doar
(i!iera sanscrita -O romana va e*ista si vei raporta totu! !a ea.
?rimis de: E!ui;i pe $A 3u $##5' #9:38 39
P8D?F
Riu! Siret nu are de !a i&voare o sa!initate apreciabi!a' eu nu vad cum niste oameni pot bote&a o apa
du!ce (o!osind un cuvint de oriine s!ava care inseamna sarat.
4ar etimo!oia propusa a (ost CsaretC ,cuvant de oriine !atinaQQ- -O Seret -O Siret' datorita
concentratiei de saruri pe cursu! in(erior.
Cat despre in(!uenta po!oni!or' e*ista mai mu!te denumiri de sate si de rauri So!onet ,ce! putin in
9o!dova-. 5o!onii !e-au numit pe toate+
?rimis de: 3chernar pe $A 3u $##5' #9:%A 39
P8D?F ,e*er"33 B $5 3u $##5' #A:3% 59-
Raspuns pentru 3chernar
4a e*ista' pentru cei care maninca CcucutaC pe CarieC !a ore!e amie&ii si ii bate prea mu!t soare!e in
cap.
5acat ca cucutenienii au disparut de mu!t si trebuie in !ipsa de a!tceva sa ne mu!tumim cu
CcucutenistiiC.
e*er"33

4aM ve&i ca cucutenistii vietuira-n neo!itic. Frau e*perti in mu!te insa habar n-aveau cum e cu (o!osirea
(ieru!ui. Si (ier N indo-europeni.
?rimis de: e*er"33 pe $A 3u $##5' 11:33 39
carrad
3i devenit cam scump,a- !a vorba in u!time!e $-3 &i!e.
Uine ca te-ai convins si tu ca e*p!icatii!e date pentru Csimbra/sambraC in de*on!ine sint cam trase de
par ,ba din mahiaru! cimbora ,intovarasire+++-' ba din a!bane&u! sembere' ba din sirbescu! sembre
unde inseamna cu totu! a!tceva-.
4ot cautind misterul cuvintelor pastorale romanesti am a(uns la concluzia ca nu putem gasi o
etimologie corespunzatoare fara sa cunoastem sensul profund al acestor cuvinte si obiceiuri.
.e este simbraGsambra oilor ?
D sarbatoare pastora!a in care ciobanii strin oi!e pe care !e au in ri/a ,oi !uate de !a satenii sedentari-'
mu! (iecare oaie individua! ca sa vada cit !apte da' si apoi pe ba&a acestor cantitati de !apte ciobanii
ca!cu!ea&a cantitatea de brin&a sau bani pe care trebuie sa o dea posesori!or de oi.,operatie pe care
ciobanii romani o (aceau din neuri!e istoriei 'oieritu! nu este chiar asa de simp!u cum ne inchipuim
noi-.
@n 9aramures si ?ara Dasu!ui aceasta sarbatoare se mai numeste si Cmasurishu! !apte!uiC.
Ce ne spune dictionaru! sans;rit 9E
sam-brh N p!uc;-out' e*tractNa smu!e' a mu!e' a e*trae
aviNsheepNoi
sam-bhr aviN mu!erea oi!orN simbra/sambra oi!or
Cuvintu! nedee/nedeie are o aceiasi soarta.
:edeele sint sarbatori pastorale romanesti in care comunitateaa sedentara a satelor ii intimpina
si sarbatoreste pe ciobanii care se intorc din transhumanta, ciobanii care se intorc de pe munte.
1n sanskrita se gasesc urmatoarele cuvinte
nedaya;to bring near; a apropia, a aduna impreuna
ned-yas;nearer, very near ;mai aproape, foarte aproape
6m interpretat nedeea ca o sarbatoare in care familiile si prietenii ciobanilor se adunau
impreuna ca sa fie aproape si impreuna cu cei care mai tot timpul erau plecati de acasa.
6 mai ramas un ultim cuvint si anume !koz!, care a dus la epresia fata frumoasa coz.
1n dictionarul @A gasim cuvintul koz.
koz;treasure, )ealth;comoara, bogatie
> fata frumoasa coz, o fata care prin propria frumusete reprezinta o comoara, o bogatie
Gu stiu daca aceste interpretari proprii sint destu! de convinatoare.
Si in (ina! o intrebare:
Sa (im sinceri oare citi dintre noi cunoastem sensu! pro(und a! unor vechi sarbatori si obiceiuri
romanesti cum ar (i nedee!e' Sambra oi!or' 4raaica' Ca!oianu!...sau chiar 5!uusoru!+
.it despre maghiarul cimbora sau albanezul sembere cu sensul de intovarasire, le gasim tot in
sanskrita (acelasi dictionar @A)
sam-bru;to talk together, to agree; a vorbi impreuna, a a(unge la intelegere
9oate de aici ne vine si cuvintul simbrie - plata acordata unei persoane prin intelegerea ambelor
parti (mesterGucenic sau stapinGservitor)...?
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $A 3u $##5' #1:%8 59
S/P8D?FT
3chernar
Sint de acord cu tine :
4aM ve&i ca cucutenistii vietuira-n neo!itic. Frau e*perti in mu!te insa habar n-aveau cum e cu (o!osirea
(ieru!ui. Si (ier N indo-europeni.
4e ce scoti citate!e me!e din conte*t+
8nde am spus ca in cu!tura Cucuteni se pre!ucra (ieru!+
Sau ideea ta e a!ta' adica cucutenienii nu cunosteau (ieru!' arienii da. Conc!u&ia....++++
Gu sint chiar atit Cpe !ina subiectC cum probabi! iti inchipui tu.
C3rieniiC au reusit per(ormanta topirii minereuri!or )insasi nume!e de chimie /chemistr" se reaseste in
disparuta !imba 3vesta sub (orma de Chimia si se traduce prin arta pre!ucrarii meta!e!or. @n persana
moderna/Iarsi sa pastrat sub nume!e (eminin C<@9@3. Sensu! !ui oriina! sa pierdut odata cu inva&ia
araba. 3rabii au adus in Furopa acest cuvint sub (orma de Ca!- chem"C care apoi a devenit a!chimie
,uneori a!chimistii au (ost considerati sar!atani-
Si ca sa ne reintoarcem !a subiect eu am propus sa te uiti !a vase!e
si ceramica de Cucuteni si sa incerci sa inte!ei acea eometrie a !or.
Dare se pot compara doua cu!turi care s-au de&vo!tat in perioade istorice despartite prin mari perioade
de timp+
Dare putem compara 3n!ia din perioada revo!utiei industria!e cu civi!i&atia sumeriana ) en!e&ii
aveau motoare!e cu abur/sumerienii ba.
Goi in &iua de a&i avem @nternetu!/civi!i&atia vechiu!ui F"pt ba..
Gu de a!ta ca tot ei au costruit si piramide!e -c e!e mai ina!te constructii de pe (ata pamintu!ui.
Dere pentru asta trebuie sa ii consideram pe ei superior noua ,cei din &iua de a&i- +
4aca tot ai a!es sa-ti pier&i timpu! pe subiectu! asta' poate ne spui ce inte!ei tu prin CarieniC.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $A 3u $##5' #%:$A 59
Sa!ut
Gu e rau sa va aruncati o privire !a:
http://www.mereuta.com/ro/b!o/post/$%.htm!
Sambra Di!or in citeva imaini
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $7 3u $##5' #8:5# 39
E!ui;i
Dare nu tu in posturi!e anterioare ai aparat oriinea s!ava a nume!ui Siret+
4eci acum a devenit un nume !atin+
4in bruma de !atina pe care o am din enera!a pot spune ca romanii (o!oseau cuvintu! Csa!C' de unde a
derivat si sa!!arium - so!da p!atita in sare so!dati!or.
4upa parerea mea nume de !oca!itati ca So!ca ' So!onet' S!anic..au ooriine s!ava' iar nume ca Sarata'
Sarate!' Siret...au a!te oriini.
Fu nu cred ca e*ista vreo !eatura intre nume!e riu!ui ,du!ce de !a i&voare si pina !a /umatatea traseu!ui
!ui- si Ga C! ,sare-.
:e&i ca in unu! din posturi!e anterioare am spus ca nume!e Siret a (ost considerat nume tracic cu
radacinain 5@F' mai concis in cuvintu! proto-indo-european CsreuC care inseamna a cure.
Cit priveste carti!e popu!are/poporane 'inainte de a !e pune cineva pe hirtie e!e au (ost CspuseC de !a o
eneratie !a a!ta.
Chiar cei care au (acut compi!atii de ast(e! de carti/povesti/minestre!uri/ba!ade marturisesc ca !e-au
au&it spunindu-se in popor.
Dare povesti!e cu Iat Irumos au inceput sa se spuna din &iua in care !e-a pub!icat @spirescu+...sau
(enomenu! a (ost invers '@spirescu a pus pe hirtie povesti!e au&ite din popor+
9i-am adus aminte ca Ste(an ce 9are , cu perioada de domnie intre 1%57-15#%- a avut un ca! pe care
!a numit Uuci(a!' e*act nume!e ca!u!ui !ui 3!e*andru 9acedon.
1n alta ordine de idei vreau sa spun ca incidenta numelui Darius printre lituanieni este destul de
mare ,si neeplicabila prin prisma vecinatatii cu popoarele slave si cele germanice.
4aca citesti u!time!e %N5 posturi vei vedea ca am spus ca !invistii !ituanieni au reusit sa stabi!easa
mu!te !eaturi credibi!e intre radacini!e cuvinte!or tracice ,ve&i !ista !ui Uuridanov- si cuvinte!e din
propria !or !imba.
5utem trae conc!u&ia ca teoria 9ariei Kimbutas cu privire !a oriinea traca a !ituanieni!or nu este
chiar o utopie.
Jituanienii au p!ecat din spatiu! ba!canic dar au !uat cu ei povesti!e de vite/ie pe care !e-au au&it in
acest spatiu si odata cu e!e nume!e !ui 4arius.
Cauta cu Koo!e' numai in !ituaniana' nume!e 4arius .
Sa nu cre&i ca am !uat sanscrita sau avestana in brate si mer cu e!e asa orbeste inainte.
3m incercat sa (ac asocieri intre radacini!e cuvinte!or tracice pre&entate pe tripod si nu am reusit mai
nimic.
5oate incerci tu sa (aci o ana!oie 'sa o poste&i aici' si sa se convina oricine ca ea e*ista.
<erodot a spus ca etii sint cei mai vite/i dintre traci.
4e mu!te ori m-am intrebat oare !imba pe care o vorbau muritorii de rind care traiau in acest spatiu a
(ost intr-adevar o !imba din (ami!ia tracica.
4aca da ' atunci de ce aceasta distanta !invistica intre cuvinte!e tracice date pe tripod+
Gu (i suparat dar termenu! de MUadica ?raianC a (ost adauat u!terior p!uusoru!ui.
5!uusoru!- considerat acum un obicei de iarna' este asociat cu obiceiuri!e crestine.
4e !a inceput nu a (ost asa.
6nul nou inainte de crestinism se sarbatorea in ziua echinoului de primavara -21 martie.(vezi
:o 2uz sarbatorit de iranieni,kurzi...)
>amenii ieseau cu plugurile pe ogor si trageau o prima brazda simbolica care marca inceperea
sezonului agricol.
Dupa crestinism anul nou a fost mutat din primavara in iarna.
3sta&i cete!e de uratori care vin cu p!uusoru! (o!osesc doar buhaiu!' bice!e si &ura!aii )iar p!uu!-
ace! instrument care a dat si nume!e obiceiu!ui- a ca&ut in uitare.
3dauarea nume!ui de ?raian sa (acut dupa co!oni&are.3m citit mai mu!te artico!e pro si contra despre
semni(icatia cuvintu!ui ?raian/?roian in conte*tu! 5!uusoru!ui.
@n unu! din prime!e posturi am spus ca nu sint de acord cu termenu! de romani&are dar accept ce! de
co!oni&are.
3m incercat o scurta privire in istorie si prin prisma nume!or !ocuitori!or de a&i.
3m dat !a o parte nume!e din ca!endaru! crestin si ce!e asociate cu nume arbori sau (!ori.
3m a/uns !a nume!e romane de enu!
Dctav/Dctavian/Dctavia
3ure!/3ure!ia
Jucretiu/Jucretia
Jiviu/Jivia
Corne!/Corne!ia
?iberiu' ?raian' ?itu,s-' 9a*im' ...
3ceste nume se asesc cu predi!ectie in 3rdea!.
3m incercat sa asesc niste studii pe acesta tema dar (ara succes.
4aca cineva are ceva in(ormatii pe aceasta tema m-ar incinta sa !e primesc.
Cit priveste acu&atia ta ca pun C boii inaintea caruteiC o !as !a !atitudinea ce!or care citesc aceste rinduri
sa o /udece.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $7 3u $##5' 1#:#A 39
o((-topic
5entru cei care sint interesati de incidenta nume!ui 4arius in Jituania
dau o !ista cu !ituanieni cunoscuti in viata sportiva ' po!itica' cu!tura!a..
Sportivi:
4arius Sonai!a
......Si!ins;is
......^asparaitis
......4inavicius
......9as;o!iunas
......9aciu!avicius
......Kria!ionis
......Uumb!"s
4arius \ Kivenes Stadium in ^aunas-Jithuania
9eda!ia aviatica in memoria !ui 4arius Steponas pentru &boru! peste 3t!antic
4arius ^uo!"s...9inistr" o( Gatura! Resources - Jithuania , cred ca !a ora actu!a este ministru! Cu!turii
din Jituania'nu stiu e*act -
4arius eure!evieius...Iorein 9inistr" 8ndersecretar"
4arius Saba!iaus;as...(otora(
4arius 9is;"s...om de arta
......Hiura.....om de arta
4arius Uaronas...istoric ,are si !ucrari cu privire !a evu! mediu in spatiu! Ua!tic-
Dare citi dintre cetatenii obisnuiti ai Jituaniei ,nu :@5-uri- poarta nume!e de 4arius+
e*er"33
?rimis de: 3chernar pe $8 3u $##5' 1#:15 59
4umne&eu!e Q 4e ce naiba nu te documente&i +Q+
S(. 4arius' 19 decembrie' ca!endaru! cato!ic. Jituanienii S8G? cato!ici. 5o!one&ii ,4arius&- S8G?
cato!ici. ?otu! se poate e*p!ica mu!t mai simp!u acceptand (i!iera Mre!iioasaM.
5rovenienta : (rom the Jate Jatin persona! name 4arius' Kree; 4areios' which was borne b" various
;ins o( ancient 5ersia' inc!udin 4arius @ ,5$$n%8A UC-. ?he ancient 5ersian (orm o( the name was
4ara"avahush' meanin 6possessor7' (rom dara"a,mi"- 6possess7' 6maintain7 R vahu 6ood7' 6we!!7.
?his became accepted as a Christian name in medieva! Furope in honor o( a saint mart"red at Gicaea
at an uncertain date.
?rimis de: e*er"33 pe $9 3u $##5' #A:$9 39
3chernar sa!ut
4e ce nu indesti o c!ipa inainte sa poste&i +Q+Q+Q+
@n !umea asta mare sint mu!te tari cu &eci de mi!ioane de cato!ici:@ta!ia' 5o!onia'
Spania'Kermania'@r!anda' Iranta...
1nteresant ca numai in Eituania catolicii si-au botezat in frenezie copii cu numele de Darius.
6cest martir Darius este aproape un necunoscut in calendarul catolic. :ici macar nu se stie cine
a fost, unde a trait si ce fapte a facut. -e stie doar ca a fost martirizat la :icaea intr-un grup din
care mai faceau parte si altii precum =osimus si un oarecare 9aul.
@n aceiasi &i de 19 dec cato!icii o sarbatoresc pe s(inta ceci!ia si pe papa 3nastasius.
5entru o documentare privind s(intii sarbatoriti de biserica cato!ica se poate ape!a !a:
http://www.saintpatric;.dc.or./ss/ss-inde*.htm
Si in ca!endaru! ortodo* se asesc persona/e ca Fudo*ia' ?eodosie' Sera(ima' ...citi romani poarta
aceste nume+
F!e au (ost (o!osite numai in mediu! minastiresc.
@n a!ta ordine de idei ar trebui sa mu!tumesc bunicii me!e ,care nu mai este pe (ata pamintu!ui-' si care
cato!ica (iind incerca sa ne mai duca si pe !a biserica.
:e&i ca ai ramas dator cu un raspuns in !eatura cu arienii.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $9 3u $##5' #9:3$ 39
3chernar
:reau sa corecte& !in;-u! dat mai sus si sa mai adau a!te!e doua:
http://www.saintpatric;dc.or/ss/ss-inde*.htm
http://www.saintpatric;dc.or/ss/1$19htm
http://www.catho!ic-(orum.com/saints/saintd97.htm
9u!te nume se pot e*p!ica prin prisma re!iiei 'insa nu chiar toate.
Si ita!ienii i! au pe 4ario' po!one&ii pe 4arius&..dar nu in masura in care !ituanienii i! au pe 4arius.
:e&i ca prin @ta!ia sint mu!te (ete cu nume!e de 4aciana .3sta oare nu-ti spune nimic 3!-3hir 3!-Gahr+
e*er"33
?rimis de: 3chernar pe $9 3u $##5' #9:%A 39
Fu te-am intrebat Mde ce nu te documente&iM' tu ma intrebi Mde ce nu andescM. Gu cre&i ca sari peste
ca! +
3m ape!at !in;u!. Re&u!tatu! : Chttp://www.saintpatric;.dc.or/ss/ss-inde*.htm does not e*ist.C Gu
prea-i in reu!a. Gu veri(ici (unctionarea !in;uri!or pe care !e dai +
@ncearca MKoo!e / 4arioM si MKoo!e / 4arius&M. :ei vedea ca e*ista totusi un anumit numar de
persona!itati ita!ene' spanio!e' portuhe&e ,inc!usiv !atino-americane-' po!one&e ce poarta acest nume.
?rimis de: e*er"33 pe $9 3u $##5' 11:17 39
3chernar
Jin;-u! care nu (unctiona a (ost o resea!a de dacti!ora(ie din partea mea' pe care dea!t(e! am si
corectat-o.
Cit priveste indicatii!e de seach cu Koo!e pentru 4arius' !e-am (acut de mu!te ori in decursu! acestor
ani decind navihe& pe @nternet.
4u imi spui sa caut informatii despre Darius, insa eu locuiesc de ani de zile in tara celui care a
fost Darius, timp in care am incercat sa filtrez tot felul de informatii auzite la radioG4I-urile
iraniene, de pe site-urile )eb, materiale de la congresele de peste hotare tinute la facultati unde
predau profesori iranieni (refugiati dupa revolutia islamica)...
1ntotdeauna am dat o mare importanta numelor de tot felul si ma interesat sa stiu ce inseamna
ele.
4ot aici am vazut ca eista fete cu numele de -iminaG-imin (care in avestana insemna !de
culoare argintie!), de la sine putere am facut legatura cu numele -imina din 2omania.
@ai intii am plecat de la premisa ca in 2omania acest nume ar putea insemna altceva , si am
incercat sa studiez etimologia unor cuvinte apropiate fonetic cum ar fi5 siminoc .6m sperat sa
gasesc o eplicatie autohtona pentru acest nume.
3cum nu-mi ramine !a dispo&itie decit o sinura ipote&a !oica' si anume ca acest nume care este
trecut pe !ista de nume &oroastriene a (ost (o!osit din timpuri imemoria!e de Cpre-romfaniC sau eto-
daci...
@n @ran !a (acu!tati precum @s(ahan sau Shira& vin o mu!time de specia!isti din vest' din Furopa de est'
din orientu! indepartat si nu numai ca sa-si (aca studii de doctorat sau post-doctorat.
3ceasta ipote&a cu !eatura dintre ree!e persan 4arius si incidenta nume!ui 4arius printre !ituanieni a
(ost avansata de unu! dintre pro(esorii !ituanieni.
S-au comparat si insemne!e comune dintre b!a&oane!e' artico!e!e mi!itare si stindarde!e cne&i!or
!ituanieni cu ce!e a!e vechi!or persi.
4aca ai timp cauta sinur pe @nternet.
Fu nu vreau nici cu bu&duane!e sa ne !uptam si nici in pa!ose sa ne taiem .
4aca cre&i ca ai dreptate ' ramii cu aceasta dreptate )insa eu nu o pot accepta.
<anu! este un (orum !iber unde (iecare poate sa-si spuna pareri!e pe care !e are .
Cu cit vei indi mai pro(und asupra propriei istorii si a propriei !imbi vei a/une sinur !a conc!u&ia ca
este ceva in nereu!a cu ceea ce ni s-a spus in scoa!a.
e*er"33
?rimis de: 3chernar pe $9 3u $##5' 11:%# 39
5ai n-are importanta daca am dreptate sau nu. 5rob!ema e urmatoarea : atatea eneratii de istorici'
arheo!oi si !invisti au (ost (ormate din niste incompetenti incapabi!i sa descopere mare!e adevar
intreva&ut doar de cativa MinitiatiM +
@ar daca e asa' de ce initiatii aia nu au rabdarea necesara pentru a strane dove&i!e ce !e-ar permite sa-
si demonstre&e teoria in asa (e! incat MincompetentiiM sa nu o poata contesta +
?rimis de: E!ui;i pe $9 3u $##5' #1:#5 59
P8D?F
Dare nu tu in posturi!e anterioare ai aparat oriinea s!ava a nume!ui Siret+
4eci acum a devenit un nume !atin+
4in bruma de !atina pe care o am din enera!a pot spune ca romanii (o!oseau cuvintu! Csa!C' de unde a
derivat si sa!!arium - so!da p!atita in sare so!dati!or.
@ti suere& sa recitesti discutia noastra si eventua! sa ma cite&i a(irmand ceea cre&i tu.
Ftimo!oia propusa a (ost CsaretC -O .... -O Siret. 3 e*istat un arument cum ca un numar semni(icativ
din a(!uentii Siretu!ui intr-o toponimie de oriine !atina sau s!ava cuprind atributu! CsaratC' insa a!te
oriini s!ave nu tin minte sa (i propus.
Cat despre sare: sa!/sa!is ,!atina- -O sare. Saret' cum am mai spus' este un substantiv co!ectiv de tipu!
nucet' bradet' etc..
P8D?F
4upa parerea mea nume de !oca!itati ca So!ca ' So!onet' S!anic..au ooriine s!ava' iar nume ca Sarata'
Sarate!' Siret...au a!te oriini.
4e acord cu prime!e' dar u!time!e au oriine !atina.
P8D?F
nume!e riu!ui ,du!ce de !a i&voare si pina !a /umatatea traseu!ui !ui-
Cat de du!ce e+ 3(irmatii ha&ardate prin niste antinomii nedemonstrate+
P8D?F
:e&i ca in unu! din posturi!e anterioare am spus ca nume!e Siret a (ost considerat nume tracic cu
radacinain 5@F' mai concis in cuvintu! proto-indo-european CsreuC care inseamna a cure.
@n ace!asi parara( ai /usti(icat prin asemanarea cu siroi' asemanare pe care am respins-o ca (iind
nepotrivita pentru un rau de cativa metri !atime. Ce a!te cuvinte care semni(ica un curs de mare
anverura s-au derivat din ace! sreu ,care nu cred ca e un cuvant' doar o radacina si aia presupusa' dar
in (ine-+
P8D?F
Cit priveste carti!e popu!are/poporane 'inainte de a !e pune cineva pe hirtie e!e au (ost CspuseC de !a o
eneratie !a a!ta.
Fvident. @nsa nu prea are !eatura cu discutia noastra anterioara. ?e-am intrebat cum de o mana de eti
au raspandit niste !eende in aproape intre spatiu! romanesc' dar a!tii n-au reusit sa raspandeasca un
hidronim in amonte!e unui rau sau in intreaa 9o!dova+
P8D?F
@n a!ta ordine de idei vreau sa spun ca incidenta nume!ui 4arius printre !ituanieni este destu! de mare
'si nee*p!icabi!a prin prisma vecinatatii cu popoare!e s!ave si ce!e ermanice.
Jituanienii nu sunt nici s!avi' nici ermani si avut si a!ti vecini.
P8D?F
Jituanienii au p!ecat din spatiu! ba!canic dar au !uat cu ei povesti!e de vite/ie pe care !e-au au&it in
acest spatiu si odata cu e!e nume!e !ui 4arius.
F*ista macar o dovada istorica/arheo!oica a acestei miratii+
P8D?F
Sa nu cre&i ca am !uat sanscrita sau avestana in brate si mer cu e!e asa orbeste inainte.
5ai inca n-am observat ceva care sa-mi in(irme aceasta ipote&a.
P8D?F
3m incercat sa (ac asocieri intre radacini!e cuvinte!or tracice pre&entate pe tripod si nu am reusit mai
nimic.
5oate incerci tu sa (aci o ana!oie 'sa o poste&i aici' si sa se convina oricine ca ea e*ista. S...T 4aca
da ' atunci de ce aceasta distanta !invistica intre cuvinte!e tracice date pe tripod+
Gu inte!e. Ce asocieri ,intre cine si cine-+ Ce distanta !invistica+
P8D?F
dar termenu! de MUadica ?raianC a (ost adauat u!terior p!uusoru!ui.
Uadica ?raian nu apare doar in p!uusor
Si oricum nu numai !a p!uusor (aceam re(erire ci !a intre spectru! ,?raian/?roian/?rafian' imparatuM
!etinesc' ?raian si 4ochia' drumuri!e' va!uri!e !ui ?raian si toate !eende!e create in /uru! sau-. 9i se
pare incomarabi! mai boat si mai puternic pre&ent decat ce! a! !ui 3!e*andru. 3!e*andru a ramas doar
un ree din vechime' ?raian a capatat di(erite dimensiuni' s-a intruchipat in diverse persona/e.
?rimis de: e*er"33 pe $9 3u $##5' #1:15 59
3chernar
?eorii!e atit ce!e stiinti(ice cit si ce!e de pe tarim istoric sau !invistic sint supuse schimbari!or. Iiecare
dintre specia!isti aduce dove&i noi pe ba&a carora se c!adesc noi!e teorii' adevarate sau (a!se.
3m remarcat si tonu! caustic precum si comparatia dintre specia!istii incompetenti si initiati.
:e&i ca eu nu am (o!osit niciodata sintama deC specia!isti incompetentiC.
?oate popoare!e civi!i&ate isi reconsiderea istoria !uind in ca!cu! descoperiri!e recente si uti!i&e&aa
aparatura si tehnici moderne de ana!i&a a (ramente!or si obiecte!or arheo!oice.
Jinvistii europeni isi reconsidera propria !or !imba.
Ca tot veni vorba cum poate cineva accepta urmatoare!e de(initii a!e 4F2-u!ui:
muri-din latinescul moriri.
omori-din slavonul umoriti.
6dica am luat din latina cuvintul a muri care semnifica moartea naturala, dar nu am luat si
cuvintul a omori ( a ucide, a asasina,a masacra).
9robabil inainte de contactul cu slavii tot muritorul murea de moarte buna,naturala.
1ntre aceste doua etimologii latina si slava, avem una sanscrita !martya!-a muri si @artya
Eoka-locul @uritorilor;planeta pamint.
4e*-u! ne da cuvinte!e catrinta' simbra 'bo!ind'sau cera ca provenind din mahiara.
4ictionaru! e*p!icativ a! !imbii mahiare spune ca aceste cuvinte provin din romana si scrie in dreptu!
!or (oarte c!ar Croman eredetumC
@n 4F2 asim o serie de cuvinte care au cica o oriine necunoscuta:baci ' macies/maces ' macris'
(uior' !eustean' bo!ind' sterp' pirhie ' a(ine'..
3ce!asi dictionar mahiar speci(ica ca aceste cuvinte sint de oriine romana.
8nu! din cei mai cunoscuti !invisti mahiari U3^DS IFRFGC a scris o !ucrare in care ia in
considerare cuvinte!e de oriine romana care au patruns in mahiare si mecanismu! prin care au
contribuit e!e !a imboatirea !imbii mahiare.
Ua;os a !ucrat !a studiu! sau peste 1# ani si a identi(icat peste $### de cuvinte de oriine romana care
au patruns in !imba mahiara.
:e&i artico!u! scris de 3tti!a Ueno
C3& e*press&ivitas va!to&asai roman eredetu ;o!csons&avain;banC
Se asesta !a
http://www.c3.hu/fma"arn"e!u/en!ish/main.htm
Jiniuta cedi!!a dinaintea cuvintu!ui ma"ar nu este corect dacti!ora(iata pentru ca nu am tastatura
necesara.
@ncearca si un search individua! cu Koo!e.
Sper ca !in;u! sa (unctione&e.
4eci a!ti !invisti pot !ucra cu corectitudine pentru a studia propria !or !imba'pot identi(ica cuvinte!e
din tara vecina - Romania' numai noi aici !a adapostu! arcu!ui carpatic trebuie sa raminem credinciosi
arhaicu!ui nostru 4F2.
Ca tot se spune despre Romania ca este tara !ui 4racu!a care a devenit identic cu :!ad ?epes' ve&i ca in
4F2 !a cuvintu! C?eapaC se scrie ca este de oriine necunoscuta.
Gu stiu acest (apt este de ris sau esta de p!ins..+Q+
Gu se aude nimic despre de(initia arieni!or.
e*er"33
?rimis de: 3chernar pe $9 3u $##5' #$:$1 59
P8D?F ,e*er"33 B $9 3u $##5' #$:15 59-
:e&i ca eu nu am (o!osit niciodata sintama deC specia!isti incompetentiC.
?oate popoare!e civi!i&ate isi reconsiderea istoria !uind in ca!cu! descoperiri!e recente si uti!i&e&aa
aparatura si tehnici moderne de ana!i&a a (ramente!or si obiecte!or arheo!oice.
Jinvistii europeni isi reconsidera propria !or !imba.
Siur ca n-ai (o!osit-o. 4ar muncesti intens pentru a demonstra cat de McompetentiM au (ost cei ce-au
conceput 4F2-u!.
Dho Q 4eci mare!e bobor roman nu poate (i numit Mcivi!i&atM ,eventua! MeuropeanM- daca nu-si
reconsidera urent istoria si !imba + Gu-i rea incercarea' dar nu tinee ...
?rimis de: e*er"33 pe $9 3u $##5' #3:%% 59
E!ui;i
Sa o !uam metodic.
1- Gu te contra&ic cu privire !a in(!uenta nume!ui de ?R3@3G in viata romani!or.
Repet ceea ce am &is si mai inainte ' cred ca a avut !oc o co!oni&are a unei parti a spatiu!ui romanesc si
acei co!oni romani au ramas in acest spatiu. 5urtatorii nume!or de ?raian' ?iberiu' Corne!iu/Corne!ia'
Jiviu/Jivia ' Jaurentiu/Jaurentia 'Dctavian/Dctavia' Ce&ar' ?itu,s-' 9a*im' Sabin/Sabina'...ne arata
c!ar !eatura dintre imperiu! roman 'daci si co!onistii romani care nu s-au retras dinco!o de 4unare.
@ntreaba si tu citiva romani cu nume!e de ?itus' Dctavian' Jiviu sau @u!ian daca stiu cumva de unde
deriva nume!e !or. F*perienta se merita incercata.
4e !a ?raian -romanu!' !a ?raian :uia -inventatoru! si pina !a ?raian Uasescu -nou! ce&ar din spatiu!
romanesc este un drum !un.
$- Citat din postu! meu anterior :
@n a!ta ordine de idei vreau sa spun ca incidenta nume!ui 4arius printre !ituanieni este destu! de mare
'si nee*p!icabi!a prin prisma vecinatatii cu popoare!e s!ave si ce!e ermanice.
:e&i ca nu am a(irmat ca !ituanienii ar (i de oriine s!ava sau ermanica ci am vrut sa scot in evidenta
(aptu! ca !a popoare!e vecine cu !ituanienii nu avem o mare incidenta a nume!ui 4arius.
3- P8D?F
Sa nu cre&i ca am !uat sanscrita sau avestana in brate si mer cu e!e asa orbeste inainte.
5ai inca n-am observat ceva care sa-mi in(irme aceasta ipote&a.
Dare intr-adevar asa sa (ie+
%- ?u poti sa (aci asocieri intre cuvinte!e de oriine tracica pre&entate !a tripod de Uuridanov si cuvinte
din !imba romana actua!a+
4istanta !invistica !a care ma re(eream este distanta dintre aceste cuvinte tracice si cuvinte!e e*istente
in vocabu!aru!' toponimia si hidronimia romaneasca.
,@n parante&a (ie spus am citit pina acum citeva interpretari comp!et di(erite a!e te*tu!ui de pe ine!u! de
!a F&erovo- apropos de !in;-u! dat de tine-
5- Si ca sa inchidem odata dosaru! riu!ui Siret ' nu cred ca presupusa etimo!oie a riu!ui' (ie !atina (ie
s!ava' poate (i pusa in !eatura cu concentratia de sare.Cred ca nume!e actua! deriva dintr-un cuvint
mai vechi sti!cit in pronuntie de !a un popor !a a!tu! ,Siret' Sereth' Seretvo' ..samd-
Radacina 5@F CsreuC mi se pare (oarte p!au&ibi!a.
Cuvintu! CcredC din acest u!tim parara( trebuie interpretat sub (orma Ceu cred si nu ob!i pe a!tii sa
creada !a (e! ca mineC.
:e&i si etimo!oia @ster/@stru/4onau/4unare/4anubius...
Ce parere ai+
9ai astept niste !in;-uri despre mu!t apreciatu! ,de catre tine- Sorin 5a!ia.
9a interesea&a sa citesc studii!e (acute de e!.
4upa cite am inte!e ,din une!e date sumare pe care !e-am asit cu reu pe ici pe co!o- e! ar (i specia!ist
in !imba ceha.
Sper ca pina miine sa pot reciti o parte din materia!u! adunat cu !uni de &i!e in urma 'si sa-ti pot pune !a
dispo&itie citeva adrese in !eatura cu miratia !ituanieni!or din spatiu! ba!canic spre ce! ba!tic.
@n discutii!e ta!e ai (acut mereu ape! !a Ure&eanu' autor pe care nu i! pot asi pe web ce sa mai vorbesc
de bib!ioteci!e de aici.
Ca sa nu mai !unesc vorba (ara (o!os inchei aici.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $9 3u $##5' #%:13 59
3chernar
4F2-u! ,in cea mai mare parte a !ui - a (ost a!catuit cu citeva decenii inainte.
Dare 'sincer vorbind ' nu se impune o revi&uire pro(unda si o reinterpretare a !ui prin prisma date!or si
in(ormatii!or noi.
Ce!e!a!te natiuni de ce (ac acest !ucru+
Dare une!e din rese!i!e (acute in trecut ,(ie de !invistii (rance&i' (ie de cei chine&i (ie de cei romani-
nu trebuie corectate+
Gu de a!ta dar pina mai ieri se spunea ,chiar si prin une!e institutii occidenta!e - ca !imbaC
mo!doveneasca C este un dia!ect sud-vestic a! !imbii ruse.
Civi!i!i&at' printre a!te!e' inseamna si o continuua per(ectionare' nu o inchistare in pre/udecati.
Cre&i ca !invistii care dupa a! doi!ea ra&boi mondia! ,in umbra rusi!or- au !ucrat !a aceasta !ucrare de
proportii au (ost (ara de resea!a+
Dare surse!e de in(ormatii pe care !e-au avut ei !a dispo&itie atunci se compara cu ce!e de asta&i+
Keneratia tinara de !invisti pe care o are Romania trebuie sa (ie condamnata !a tacere+
Sau poate trebuie sa asteptam sa ne bata a!tii pe umar si sa ne atentione&e ca nu stiu care cuvinte din
!imba !or sint de (apt de oriine romana.
Si ma ro de unde stii ca incercarea de reconsiderare a etimo!oiei cuvinte!or romanesti ..Cnu tineC.
Cre&i cumva ca e o !uma ca ..Csa tinaCQQQ
4e ce rasta!macesti tot ce spun eu+
Fsti &iarist/a&etar de meserie+
e*er"33
?rimis de: E!ui;i pe $9 3u $##5' #%:1% 59
P8D?F
:e&i ca nu am a(irmat ca !ituanienii ar (i de oriine s!ava sau ermanica ci am vrut sa scot in evidenta
(aptu! ca !a popoare!e vecine cu !ituanienii nu avem o mare incidenta a nume!ui 4arius.
Siur' dar sunt niste vecinatati a!e anumitor perioade de timp. Gici intre vecinii romani!or nici-unu! nu
vorbeste o !imba romanica. Cred ca este resit a reduce cu!tura! istoria noastra !a s!avi si unuri
,actua!ii nostri vecini' de pi!da- ...
P8D?F
Dare intr-adevar asa sa (ie+
8n noian de etimo!oii care o(era surse !atine' s!ave' turcesti' unuresti' sa nu &ic de ce!e autohtone
CdaciceC sunt reduse !a sanscrita. Drice a!ta sursa in a(ara de cea sanscrita este pusa sub semnu!
intrebarii. Rea!i&atorii dictionare!or aproape ca sunt creionati ca niste incompetenti. Su(iciente
simptome+
P8D?F
?u poti sa (aci asocieri intre cuvinte!e de oriine tracica pre&entate !a tripod de Uuridanov si cuvinte
din !imba romana actua!a+
Gu' dar nici nu intentione& intrucat nu sustin o continuitate !invistica. 4e ce sa (ac ana!oii intre
doua !imbi despre care cred ca au (oarte putine cuvinte in comun+
P8D?F
Si ca sa inchidem odata dosaru! riu!ui Siret ' nu cred ca presupusa etimo!oie a riu!ui' (ie !atina (ie
s!ava' poate (i pusa in !eatura cu concentratia de sare.Cred ca nume!e actua! deriva dintr-un cuvint
mai vechi sti!cit in pronuntie de !a un popor !a a!tu! ,Siret' Sereth' Seretvo' ..samd-
S-a propus doar o etimo!oie romaneasca pornind de !a cuvant !atin. :ariante!e Sariat' Sareat' Saretu
,in toate ca&uri!e a doua !itera este de (apt af- spicuite din documente!e seco!e!or 2@:-2:@@@ mi se par
niste arumente in p!us pentru etimo!oia propusa.
P8D?F
Radacina 5@F CsreuC mi se pare (oarte p!au&ibi!a.

P8D?F
9ai astept niste !in;-uri despre mu!t apreciatu! ,de catre tine- Sorin 5a!ia.
Gu cred ca am impartasit o ast(e! de admiratie (ata de dansu! ,sau (ata de oricare autor-. 9ai mu!t'
studiu! acestui hidronim' studiu din care am spicuit cateva arumente' ii apartine !ui Ure&eanu nu !ui
5a!ia.
4e Ure&eanu daca vrei sa citesti ar trebui sa (aci ape! !a bib!ioteci/!ibrarii romanesti. 5e @nternet' din
cate stiu' are doar urmatoare!e:
http://www.eocities.com/serban>marin/bre&eanu$###.htm!
http://www.eocities.com/serban>marin/bre&eanu$##1.htm!
http://www.eocities.com/serban>marin/bre&eanu$##$.htm!
he he - in u!timu! !in; ai sa asesti arumentu! Saret-OSiret intr-o (orma scurta - ve&i sectiunea d.
?rimis de: 3chernar pe $9 3u $##5' 11:#$ 59
Cred ca nu tii seama de un aspect (oarte important : tu insuti ai reusit sa cree&i o imaine neativa
acestui subiect. 3i atacat prob!ema intr-un mod mu!t prea o(ensiv.
@n primu! rand : ai p!ecat de !a premisa Metimo!oia cuvantu!ui 2 e in mod siur resitaM. Gu se (ace asa
ceva. Corect mi se parea a pre&enta ambe!e variante' in enu! M4F2-u! pre&inta 3CF3S?3 etimo!oie'
dar dupa parerea mea o varianta !a (e! de buna ar putea (i 3CF3S?3 ...C. @n ca&u! in care cineva ar (i
contestat noua varianta nu era ca&u! sa te amba!e&i. Ja urma urmei ceea ce te interesa pe tine nu era sa
ai dreptate ci sa demonstre&i (aptu! ca ai descoperit o 5DS@U@J3 varianta mai buna. @n ca&u! in care se
demonstra totusi ca so!utia propusa de tine e putin probabi!a nu era un capat de tara. Ja urma urmei nu
cred ca te astepti ca teorii!e propuse de tine sa (ie acceptate (ara contestatii' nu +
@n a! doi!ea rand : ai !ansat mu!t prea mu!te ipote&e reu de sustinut. 3i sarit brusc de !a sans;rita !a
(arsi' de !a etimo!oia rauri!or !a nume!e !ituaniene si de !a hititi !a sciti. @n ce! mai bun ca& o ast(e! de
abordare produce o sen&atie de bramburea!a sau chiar de improvi&atie.
@n a! trei!ea rand : te preocupa mu!t prea mu!t cine e si ce vrea ce! ce postea&a aici. Si esti mu!t prea
susceptibi! !a contra&iceri. ?u vrei sa demonstre&i o teorie noua' nu + Gu contea&a atat persoana cat
idei!e sau arumente!e pe care inter!ocutoru! !e MemiteM. 4aca idei!e respectivu!ui ti se par in a(ara
subiectu!ui sau chiar stupide' !e poti inora. 4emonstratia ta contea&a' nu pareri!e o(( topic. @n ca&u! in
care totusi nu poti trece peste anumite aspecte' so!icita-i moderatoru!ui sa steara postari!e evident
para!e!e cu subiectu!. @ar contra&iceri!e (ac parte din M/ocM. Giciodata cineva nu a !ansat o teorie noua
(ara a avea parte de o opo&itie mai mu!t sau mai putin puternica. Citeste de e*emp!u cam de cate
contre a avut parte @saac Gewton !a inceputu! carierei. @ar cei care !-au contrat erau oameni de stiinta'
membri ai Societatii Rea!e.
?rimis de: e*er"33 pe 3# 3u $##5' #9:3$ 39
P8D?F ,3chernar B 3# 3u $##5' #$:3$ 39-
.
@n primu! rand : ai p!ecat de !a premisa Metimo!oia cuvantu!ui 2 e in mod siur resitaM. Gu se (ace asa
ceva. Corect mi se parea a pre&enta ambe!e variante' in enu! M4F2-u! pre&inta 3CF3S?3 etimo!oie'
dar dupa parerea mea o varianta !a (e! de buna ar putea (i 3CF3S?3 ...C. @n ca&u! in care cineva ar (i
contestat noua varianta nu era ca&u! sa te amba!e&i.. @n ca&u! in care se demonstra totusi ca so!utia
propusa de tine e putin probabi!a nu era un capat de tara.' n @n a! doi!ea rand : ai !ansat mu!t prea mu!te
ipote&e reu de sustinut. 3i sarit brusc de !a sans;rita !a (arsi' de !a etimo!oia rauri!or !a nume!e
!ituaniene si de !a hititi !a sciti. @n ce! mai bun ca& o ast(e! de abordare produce o sen&atie de
bramburea!a sau chiar de improvi&atie.
Si esti mu!t prea susceptibi! !a contra&iceri. @n ca&u! in care totusi nu poti trece peste anumite aspecte'
so!icita-i moderatoru!ui sa steara postari!e evident para!e!e cu subiectu!. @ar contra&iceri!e (ac parte
din M/ocM. Giciodata cineva nu a !ansat o teorie noua (ara a avea parte de o opo&itie mai mu!t sau mai
putin puternica.
3chernar
Cred ca u!timu! tau post este ce! mai !un mesa/ pe care !-ai trimis pe acest topic.
P8D?F
Cred ca nu tii seama de un aspect (oarte important : tu insuti ai reusit sa cree&i o imaine neativa
acestui subiect. 3i atacat prob!ema intr-un mod mu!t prea o(ensiv.
4aca a creea o imaine neativa inseamna a spune ceea ce indesti ' atunci probabi! ai dreptate.
Ja urma urmei ceea ce te interesa pe tine nu era sa ai dreptate ci sa demonstre&i (aptu! ca ai descoperit
o 5DS@U@J3 varianta mai buna
Gu stiu daca cineva poate demonstra o idee (ara sa creada in acea idee .
Sint mu!te interpretari in 4F2 pe care eu nu !e pot accepta ' pentru ca din punctu! meu de vedere sint
i!oice.
5robabi! ca variante!e descoperite de mine !e-au descoperit si a!tii ,specia!isti romani care cunosc mai
bine decit mine atit !imba romana cit si !imba sanscrita-.
P8D?F
Ja urma urmei nu cred ca te astepti ca teorii!e propuse de tine sa (ie acceptate (ara contestatiiu +
<m..Contestatie &iceai..
Dare a contestat cineva ceea ce am &is ca mi se pare i!oic cu privire !a o serie de cuvinte ve&i
marean/mare!e' a muri/ a omori ' a invirti'simbra' nedeea' co& ....+
Cum iti e*p!ici (aptu! ca in dictionaru! etimo!oic mahiar se asesc
atitea cuvinte romanesti ,roman eredetum-' insa ace!easi cuvinte sint trecute in 4F2 ca provenind din
mahiara+
4e (apt in 4e* ai sa asesti cuvinte de oriine !atina' s!ava' turca' maiara' (rance&a' tianeasca'
ermana' a!bane&a' ...si oriine necunoscuta.
Driine necunoscuta - adica nu e*ista !a vecinii nostrii mai apropiati sau mai indepartati.
Ce interes au avut mahiarii ca in dictionaru! !or sa treaca atitea cuvinte ,care in 4F2 au oriine
necunoscuta- ca (iind de oriine romana+
@n 4F2-u! tiparit si in de*on!ine nu se aseste nici un cuvint in dreptu! caruia sa se scrie ceva de enu!
Ccuvint autohtonC sau Ccuvint de oriine dacaC
Ce sa mai &ic de oriine sanscrita..+Q+Q
Jista cu cuvinte hittite am dat-o ca sa arat ca intre aceasta !imba disparuta si !imba romana actua!a sint
citeva cuvinte comune.
Ca in orice a!t (orum discutia a deenerat de !a subiectu! initia!.
5entru a descrie acest topic ai (o!osit cuvintu! bramburea!a.
3cum este pri!e/u! sa spun ca radacina acestui cuvint este in sanscritu! CbramC si inseamna to wander'
to rove- a hoinari' a cutreiera' a vaabonda' a umb!a brambura
3cest cuvint se mai traduce si prin con(use-con(u&' inva!masit' posibi! si bramburea!a. 4F2-u! ii da
drept cuvint cu etimo!oie necunoscuta.
4aca nici unu! dintre popoare!e vecine sau ce!e cu care am avut contact nu au acest cuvint in
vocabu!aru! !or' atunci acest cuvint de unde a venit in !imba romana+
3na!i&ea&a sinur urmatoare!e:
@n dictionaru! romanesc se spune ca cuvintu! aina ne provine din !atinescu! a!!ina iar ce! de cocos
din s!avonu! ;u;osi.
9i sa parut i!oic 'ma indeam ca aina ' oua!e si cocosu! trebuiau sa (i avut o aceiasi oriine
etimo!oica.
3m trecut !a cercetarea cuvintu!ui cocos si mu mi-am putut crede ochi!or ce am descoperit.
cocos ,rusa- -petuh
......,ucraineana- - samet&' vo/a;' ;onovod' vata/o;
......,sirba- -vetro;a&' oro& 'petao
......,croata- - s!avina' oro&' ;urac' v/etro;a&
4eci in nici una din !imbi!e s!ave de mai sus nu se (o!oseste un cuvint asemanator cu cuvintu! cocos
pentru a desemna pasarea CcocosC.
Sa trecem !a cuvintu! aina:
aina ,rusa- - ;urit&a
......,ucraineana- - ;ur;a' ;urin;a' teterca
......,sirba- - ;o;osca
......,croata- - ;o;os
4eci sirbii si croatii (o!osesc cuvintu! ;o;os pentru a desemna o pasare Cde se* (eminin C,(ema!e
chi;en-.
3m (acut !eatura cu cuvintu! en!e&esc coc;Ncocos
4ictionaru! en!e& da urmatoare e*p!icatie:
coc; - adu!t ma!e chic;en' the adu!t ma!e o( a bird
Driin uncertain' probab!" (rom medieva! Jatin coccus.
Gume!e cocosu!ui en!e&esc vine probabi! din cuvintu! medieva! !atin coccus' insa cocosu! romanesc
isi are oriinea in s!avonu! ;u;osi ' care cu!mea cu!mi!or in !imba sirbo-croata inseamna aina' iar in
!imbi!e rusa si ucraineana nici macar nu e*ista.
Ea celebra intrebare cine a fost mai intii- oul sau gaina? ..putem adauga si pe aceea - de unde au
luat romanii numele de cocos?
3chernar chiar vreau sa-ti cunosc propria parere in !eatura cu ceea ce am spus mai sus.
?u vrei sa demonstre&i o teorie noua' nu + Gu contea&a atat persoana cat idei!e sau arumente!e pe care
inter!ocutoru! !e MemiteM. 4aca idei!e respectivu!ui ti se par in a(ara subiectu!ui sau chiar stupide' !e poti
inora. 4emonstratia ta contea&a' nu pareri!e o(( topic.
Kresesti.
Gu vreau sa demonstre& o noua teorie. 4aca vroia asa ceva strinem toate idei!e intr-o carte si o
!ansam ,pe propria che!tuia!a - pe piata si nu pierdeam atitea ore !a han.
5iata editoria!a romaneasca este inundata de ast(e! de carti.
3m deshis acest subiect pentru ca am vrut sa vad cum indesc si a!tii.
Gu cred ca am inorat pareri!e cuiva' si in !imita timpu!ui am incercat sa dau si cite un raspuns....daca
raspunsu!' sau tonu! (o!osit nu a convenit unora- asta de/a este a!ta poveste.
P8D?F
Citeste de e*emp!u cam de cate contre a avut parte @saac Gewton !a inceputu! carierei. @ar cei care !-au
contrat erau oameni de stiinta' membri ai Societatii Rea!e.
Cunosc povestea !ui Gewton si cea a !ui Finstein sau a !ui Gie!s Uohr.
Gewton a (ost un om inte!ient' e! a pub!icat 5rincipia Gatura!ae !a insistente!e si pe che!tuia!a
(inanciara a prietenu!ui sau. Gici 9arie Curie nu a intrunit voturi!e necesare sa intre in 3cademia
Irance&a....si !umea a mers inainte.
Gu sint !invist' daca as (i (ost probabi! as (i incercat sa adun une!e dintre idei!e me!e' sa !e dau o
(orma mai coerenta ..si poate chiar as (i incercat sa emit o noua ipote&a.
Cit priveste atacarea prea o(ensiva a prob!emei' trebuie sa spun ca asta tine de !atura psiho!oica a
individu!ui.
Fu indesc' traiesc si muncesc intr-un mod o(ensiv si po&itivist si cred ca orice (e! de schimbari
,economice' po!itice' de indire si comportament- stau in puterea oameni!or.
4aca te-ai simtit atit de o(ensat de tonu! pe care !-am abordat eu in discutie de ce ai revenit ..+
@n u!tine!e A-7 &i!e am dat o raita pe !a marea ma/oritate a subiecte!or deschise. 3m va&ut ce idei se
emit si ce !imba/ se (o!oseste ' asa ca nu mi-am baat nasu! unde nu-mi (ierbea oa!a.
3co!o unde am cre&ut ca am ceva de spus am intervenit cu citeva rinduri.
@n a! trei!ea rand : te preocupa mu!t prea mu!t cine e si ce vrea ce! ce postea&a aici.
Gu am inte!es sensu! aceastei propo&itii' asa ca nu stiu ca sa raspund.
@nchei aici acest post ;i!ometric.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe 3# 3u $##5' #9:55 39
P8D?F ,e*er"33 B 3# 3u $##5' #1:#$ 59-
Corectarea postu!ui anterior ,cu scu&e-
P8D?F ,3chernar B 3# 3u $##5' #$:3$ 39-
.
@n primu! rand : ai p!ecat de !a premisa Metimo!oia cuvantu!ui 2 e in mod siur resitaM. Gu se (ace asa
ceva. Corect mi se parea a pre&enta ambe!e variante' in enu! M4F2-u! pre&inta 3CF3S?3 etimo!oie'
dar dupa parerea mea o varianta !a (e! de buna ar putea (i 3CF3S?3 ...C. @n ca&u! in care cineva ar (i
contestat noua varianta nu era ca&u! sa te amba!e&i.. @n ca&u! in care se demonstra totusi ca so!utia
propusa de tine e putin probabi!a nu era un capat de tara.' n @n a! doi!ea rand : ai !ansat mu!t prea mu!te
ipote&e reu de sustinut. 3i sarit brusc de !a sans;rita !a (arsi' de !a etimo!oia rauri!or !a nume!e
!ituaniene si de !a hititi !a sciti. @n ce! mai bun ca& o ast(e! de abordare produce o sen&atie de
bramburea!a sau chiar de improvi&atie.
Si esti mu!t prea susceptibi! !a contra&iceri. @n ca&u! in care totusi nu poti trece peste anumite aspecte'
so!icita-i moderatoru!ui sa steara postari!e evident para!e!e cu subiectu!. @ar contra&iceri!e (ac parte
din M/ocM. Giciodata cineva nu a !ansat o teorie noua (ara a avea parte de o opo&itie mai mu!t sau mai
putin puternica.
3chernar
Cred ca u!timu! tau post este ce! mai !un mesa/ pe care !-ai trimis pe acest topic.
Citat
Cred ca nu tii seama de un aspect (oarte important : tu insuti ai reusit sa cree&i o imaine neativa
acestui subiect. 3i atacat prob!ema intr-un mod mu!t prea o(ensiv.
Raspuns
4aca a creea o imaine neativa inseamna a spune ceea ce indesti ' atunci probabi! ai dreptate.
Citat
Ja urma urmei ceea ce te interesa pe tine nu era sa ai dreptate ci sa demonstre&i (aptu! ca ai descoperit
o 5DS@U@J3 varianta mai buna
Raspuns
Gu stiu daca cineva poate demonstra o idee (ara sa creada in acea idee .
Sint mu!te interpretari in 4F2 pe care eu nu !e pot accepta ' pentru ca din punctu! meu de vedere sint
i!oice.
5robabi! ca variante!e descoperite de mine !e-au descoperit si a!tii ,specia!isti romani care cunosc mai
bine decit mine atit !imba romana cit si !imba sanscrita-.
Citat
Ja urma urmei nu cred ca te astepti ca teorii!e propuse de tine sa (ie acceptate (ara contestatiiu +
Raspuns
<m..Contestatie &iceai..
Dare a contestat cineva ceea ce am &is ca mi se pare i!oic cu privire !a o serie de cuvinte ve&i
marean/mare!e' a muri/ a omori ' a invirti'simbra' nedeea' co& ....+
Cum iti e*p!ici (aptu! ca in dictionaru! etimo!oic mahiar se asesc
atitea cuvinte romanesti ,roman eredetum-' insa ace!easi cuvinte sint trecute in 4F2 ca provenind din
mahiara+
4e (apt in 4e* ai sa asesti cuvinte de oriine !atina' s!ava' turca' maiara' (rance&a' tianeasca'
ermana' a!bane&a' ...si oriine necunoscuta.
Driine necunoscuta - adica nu e*ista !a vecinii nostrii mai apropiati sau mai indepartati.
Ce interes au avut mahiarii ca in dictionaru! !or sa treaca atitea cuvinte ,care in 4F2 au oriine
necunoscuta- ca (iind de oriine romana+
@n 4F2-u! tiparit si in de*on!ine nu se aseste nici un cuvint in dreptu! caruia sa se scrie ceva de enu!
Ccuvint autohtonC sau Ccuvint de oriine dacaC
Ce sa mai &ic de oriine sanscrita..+Q+Q
Jista cu cuvinte hittite am dat-o ca sa arat ca intre aceasta !imba disparuta si !imba romana actua!a sint
citeva cuvinte comune.
Ca in orice a!t (orum discutia a deenerat de !a subiectu! initia!.
5entru a descrie acest topic ai (o!osit cuvintu! bramburea!a.
3cum este pri!e/u! sa spun ca radacina acestui cuvint este in sanscritu! CbramC si inseamna to wander'
to rove- a hoinari' a cutreiera' a vaabonda' a umb!a brambura
3cest cuvint se mai traduce si prin con(use-con(u&' inva!masit' posibi! si bramburea!a. 4F2-u! ii da
drept cuvint cu etimo!oie necunoscuta.
4aca nici unu! dintre popoare!e vecine sau ce!e cu care am avut contact nu au acest cuvint in
vocabu!aru! !or' atunci acest cuvint de unde a venit in !imba romana+
3na!i&ea&a sinur urmatoare!e:
@n dictionaru! romanesc se spune ca cuvintu! aina ne provine din !atinescu! a!!ina iar ce! de cocos
din s!avonu! ;u;osi.
9i sa parut i!oic 'ma indeam ca aina ' oua!e si cocosu! trebuiau sa (i avut o aceiasi oriine
etimo!oica.
3m trecut !a cercetarea cuvintu!ui cocos si mu mi-am putut crede ochi!or ce am descoperit.
cocos ,rusa- -petuh
......,ucraineana- - samet&' vo/a;' ;onovod' vata/o;
......,sirba- -vetro;a&' oro& 'petao
......,croata- - s!avina' oro&' ;urac' v/etro;a&
4eci in nici una din !imbi!e s!ave de mai sus nu se (o!oseste un cuvint asemanator cu cuvintu! cocos
pentru a desemna pasarea CcocosC.
Sa trecem !a cuvintu! aina:
aina ,rusa- - ;urit&a
......,ucraineana- - ;ur;a' ;urin;a' teterca
......,sirba- - ;o;osca
......,croata- - ;o;os
4eci sirbii si croatii (o!osesc cuvintu! ;o;os pentru a desemna o pasare Cde se* (eminin C,(ema!e
chi;en-.
3m (acut !eatura cu cuvintu! en!e&esc coc;Ncocos
4ictionaru! en!e& da urmatoare e*p!icatie:
coc; - adu!t ma!e chic;en' the adu!t ma!e o( a bird
Driin uncertain' probab!" (rom medieva! Jatin coccus.
Gume!e cocosu!ui en!e&esc vine probabi! din cuvintu! medieva! !atin coccus' insa cocosu! romanesc
isi are oriinea in s!avonu! ;u;osi ' care cu!mea cu!mi!or in !imba sirbo-croata inseamna aina' iar in
!imbi!e rusa si ucraineana nici macar nu e*ista.
Ja ce!ebra intrebare cine a (ost mai intii- ou! sau aina+ ..putem adaua si pe aceea - de unde au !uat
romanii nume!e de cocos+
3chernar chiar vreau sa-ti cunosc propria parere in !eatura cu ceea ce am spus mai sus.
Citat
?u vrei sa demonstre&i o teorie noua' nu + Gu contea&a atat persoana cat idei!e sau arumente!e pe care
inter!ocutoru! !e MemiteM. 4aca idei!e respectivu!ui ti se par in a(ara subiectu!ui sau chiar stupide' !e poti
inora. 4emonstratia ta contea&a' nu pareri!e o(( topic.
Kresesti.
Gu vreau sa demonstre& o noua teorie. 4aca vroia asa ceva strinem toate idei!e intr-o carte si o
!ansam ,pe propria che!tuia!a - pe piata si nu pierdeam atitea ore !a han.
5iata editoria!a romaneasca este inundata de ast(e! de carti.
3m deshis acest subiect pentru ca am vrut sa vad cum indesc si a!tii.
Gu cred ca am inorat pareri!e cuiva' si in !imita timpu!ui am incercat sa dau si cite un raspuns....daca
raspunsu!' sau tonu! (o!osit nu a convenit unora- asta de/a este a!ta poveste.
Citat
Citeste de e*emp!u cam de cate contre a avut parte @saac Gewton !a inceputu! carierei. @ar cei care !-au
contrat erau oameni de stiinta' membri ai Societatii Rea!e.
Raspuns
Cunosc povestea !ui Gewton si cea a !ui Finstein sau a !ui Gie!s Uohr.
Gewton a (ost un om inte!ient' e! a pub!icat 5rincipia Gatura!ae !a insistente!e si pe che!tuia!a
(inanciara a prietenu!ui sau. Gici 9arie Curie nu a intrunit voturi!e necesare sa intre in 3cademia
Irance&a....si !umea a mers inainte.
Gu sint !invist' daca as (i (ost probabi! as (i incercat sa adun une!e dintre idei!e me!e' sa !e dau o
(orma mai coerenta ..si poate chiar as (i incercat sa emit o noua ipote&a.
Cit priveste atacarea prea o(ensiva a prob!emei' trebuie sa spun ca asta tine de !atura psiho!oica a
individu!ui.
Fu indesc' traiesc si muncesc intr-un mod o(ensiv si po&itivist si cred ca orice (e! de schimbari
,economice' po!itice' de indire si comportament- stau in puterea oameni!or.
4aca te-ai simtit atit de o(ensat de tonu! pe care !-am abordat eu in discutie de ce ai revenit ..+
@n u!tine!e A-7 &i!e am dat o raita pe !a marea ma/oritate a subiecte!or deschise. 3m va&ut ce idei se
emit si ce !imba/ se (o!oseste ' asa ca nu mi-am baat nasu! unde nu-mi (ierbea oa!a.
3co!o unde am cre&ut ca am ceva de spus am intervenit cu citeva rinduri.
Citat
@n a! trei!ea rand : te preocupa mu!t prea mu!t cine e si ce vrea ce! ce postea&a aici.
Raspuns
Gu am inte!es sensu! aceastei propo&itii' asa ca nu stiu ca sa raspund.
@nchei aici acest post ;i!ometric.
e*er"33
?rimis de: E!ui;i pe 3# 3u $##5' 11:$9 39
P8D?F
Dare a contestat cineva ceea ce am &is ca mi se pare i!oic cu privire !a o serie de cuvinte ve&i
marean/mare!e' a muri/ a omori ' a invirti'simbra' nedeea' co& ....+
8neori ai primit raspunsuri pe care !e-ai respins cu usurinta si ti-ai repetat proprii!e idei.
P8D?F
Cum iti e*p!ici (aptu! ca in dictionaru! etimo!oic mahiar se asesc
atitea cuvinte romanesti ,roman eredetum-' insa ace!easi cuvinte sint trecute in 4F2 ca provenind din
mahiara+
Ioarte simp!u' e*ista cuvinte care e*ista in ce!e doua !imbi si nu e*ista o ipote&a impartasita unanim.
P8D?F
@n 4F2-u! tiparit si in de*on!ine nu se aseste nici un cuvint in dreptu! caruia sa se scrie ceva de enu!
Ccuvint autohtonC sau Ccuvint de oriine dacaC
5entru ca n-a supravietuit nici-un cuvant pe care sa-! consideram 1##W dac ai sa asesti oriine
necunoscuta. Driinea autohtona este imposibi! de demonstrat. 8n cuvant este considerat autohton
pana cand este dovedit ca venind din a!ta parte. Iara o civi!i&at&e a scrisu!ui nu prea se pot (ace
demonstratii
P8D?F
4aca nici unu! dintre popoare!e vecine sau ce!e cu care am avut contact nu au acest cuvint in
vocabu!aru! !or' atunci acest cuvint de unde a venit in !imba romana+
5oate ca este autohton
P8D?F
Ja ce!ebra intrebare cine a (ost mai intii- ou! sau aina+ ..putem adaua si pe aceea - de unde au !uat
romanii nume!e de cocos+
4esi obiectii!e care se ti se pot aduce si raspunsu! mi se pare evidente nu voi intra in discutie pentru ca
nu vreau sa repet episodu! CSiretC 4oar iti suere& ca abordarea ta este nenatura!a. ?u consideri
evo!utia unei !imbi prin prisma ta' de cetatean care invata o !imba si citeste un dictionar' si atunci cand
aseste cuvantu! cocos vrea sa stie cum se spune !a aina sau !a ou' de cetatean care nu s-a !ovit de
con(u&ii de tip rata-asca' de cetatean care nu vrea sa inte!eaa acea !atura ComeneascaC a (enomene!or
!invistice. Fvo!utia unei !imbi nu este doar un /oc de !itere ci repre&inta si o perceptie' o evo!utie in
perceptie.
?rimis de: e*er"33 pe 3# 3u $##5' #$:39 59
E!ui;i
Gu am inte!es ca vrei sa &ici prin:
SP8D?F
8n cuvant este considerat autohton pana cand este dovedit ca venind din a!ta parte.T
S/P8D?F
P8D?F
Ja ce!ebra intrebare cine a (ost mai intii- ou! sau aina+ ..putem adaua si pe aceea - de unde au !uat
romanii nume!e de cocos+
4esi obiectii!e care se ti se pot aduce si raspunsu! mi se pare evidente nu voi intra in discutie pentru ca
nu vreau sa repet episodu! CSiretC 4oar iti suere& ca abordarea ta este nenatura!a. ?u consideri
evo!utia unei !imbi prin prisma ta' de cetatean care invata o !imba si citeste un dictionar' si atunci cand
aseste cuvantu! cocos vrea sa stie cum se spune !a aina sau !a ou' de cetatean care nu s-a !ovit de
con(u&ii de tip rata-asca' de cetatean care nu vrea sa inte!eaa acea !atura ComeneascaC a (enomene!or
!invistice. Fvo!utia unei !imbi nu este doar un /oc de !itere ci repre&inta si o perceptie' o evo!utie in
perceptie. T
4e ce cre&i ca abordarea mea este nenatura!a+
5entru ca eu imi inchipui ca romanii inainte de venirea s!avi!or aveau bine mersi un cuvint pentru
cocos ,sa &icem din !atinescu! coccus- si nu aveau nevoie sa imprumute un cuvint s!av care inseamna
de (apt a!tceva.
4aca voi continua prin a spune ca echiva!entu! sanscrit a! cuvintu!ui cocos esteC ;u;;u Csi pasarea
sa!batica cu nume!e stiiti(ic 5hasianus Ka!!us
se numeste ;u;;ubha ' probabi! voi (i iarasi acu&ata ca bat cimpii pe me!eauri sanscrite.
@n 4F2 se spune ca CcucuveaC este cuvint de oriine neo-reaca. @n para!e! se dau si reiona!isme!e
cucuveica si cucuvaie.
@n continuare ai spus ca nu inte!e !atura omeneasca a (enomene!or !invistice' am o abordare
nenatura!a si...
SP8D?F ?u consideri evo!utia unei !imbi prin prisma ta' de cetatean care invata o !imba si citeste un
dictionarT
4impotriva ' dupa ce am inceput sa stapinesc bine o !imba si va&ind anumite simi!itudini intre !imba
nou invatat si !imbi!e mai de demu!t stiute am vrut sa inte!e de unde vine oriinea unor cuvinte
comune.
3sa am a/uns !a dictionar' dar asta nu inseamna ca tot ce scrie aco!o este !itera de !ee.
Fu vorbesc &i!nic o !imba din (ami!ia indo-iraniana p!ina de cuvinte (ami!iare pentru orice a!t roman' si
cind vreau sa a(!u de unde aceste sute de simi!itudini deschid dictionaru! ca sa citesc C cuvint de
provenienta s!ava' cuvint cu oriinea necunoscuta' cuvint pre!uat din !imba mahiara'..si bineinte!es ca
trebuie ca accept tot ce scrie aco!o....nu as vrea sa apuuc o ast(e! de &i QQ
5entu mine !imba este un urias anrena/ compus din mii de piese' asamb!ate intr-un mod precis si care
!ucrea&a intr-un mod precis. Schimbari!e care se produc intr-o !imba sint schimbari !oie' chiar daca
uneori !oica !or ne scapa.
4au aici urmatoru! e*emp!u 5 atit in sanscrita ,in avestana cit si in Carsi se foloseste cuvintul !pa!
pentru a desemna acea parte a corpului omenesc care este piciorul.
6cum luati cuvintele 5 papuc, pantof, pantalon, pas ( un pas, doi pasi) ,pas (trecatoare), pasa (de
fotbal), ..
ca sa nu a(ungem si la podus, biped, miriapod.....(vezi latina si greaca)
>are aceste cuvinte s-au constituit la voia intimplarii sau au o logica care ne scapa?
4in aceste motive si din a!te &eci de motive pe care nu !e insir aici nu pot accepta nici ca romanii au
!uat cuvintu! cocos de !a s!avi si nici mu!te a!te!e.,p!u' p!eava' ..-
S/P8D?F Fvo!utia unei !imbi nu este doar un /oc de !itere ci repre&inta si o perceptie' o evo!utie in
perceptieT
4e acord cu tine' insa aceata evo!utie nu a avut !oc !a voia intimp!arii.
e*er"33
?rimis de: E!ui;i pe 3# 3u $##5' #3:13 59
P8D?F
Gu am inte!es ca vrei sa &ici prin:P8D?F
8n cuvant este considerat autohton pana cand este dovedit ca venind din a!ta parte.
F*act ce am scris. 4ar sa de&vo!t nite!. :u avem nici-o marturie a limbii dace. Gu se poate
demonstra ca un anume termen este autohton. 3vem marturii scrise a!e mu!tor a!tor !imbi. Se pot
inainta ipote&e' sau chiar e(ectua mici demonstratii ,a se inte!ee termenu! con(orm riori!or
!invisticii si istoriei' si nu matematicii- cum ca anumite cuvinte din !imba romana provin din ace!e
!imbi. D conc!u&ie !oica este ca' in acest conte*t' cuvinte!e autohtone (ac parte din rupu! cuvinte!or
cu oriine necunoascuta' pentru care nu s-au propus ipote&e convinatoare.
8ne!e dintre e!e sunt identi(icate prin asemanari!e cu !imba a!bane&a ,dar nu sunt stabi!ite e*act
raporturi!e dintre daca si a!bane&a si nici macar intre a!bane&a' traca si i!ira-. @n mu!te dictionare ai sa
ve&i CC(. a!b.C. 3!te!e sunt (ormu!ate pornind de !a diverse denumiri presupus dacice inta!nite !a reci
si romani. Sunt ipote&e' dar din cau&a numaru!ui mare de necunoscute sunt !asate !a urma.
P8D?F
4e ce cre&i ca abordarea mea este nenatura!a+
5entru ca eu imi inchipui ca romanii inainte de venirea s!avi!or aveau bine mersi un cuvint pentru
cocos ,sa &icem din !atinescu! coccus- si nu aveau nevoie sa imprumute un cuvint s!av care inseamna
de (apt a!tceva.
5entru ca imprumuturi!e si evo!utia unei !imbi nu se (ac din necesitate' in !ipsa unui termen
P8D?F
4impotriva ' dupa ce am inceput sa stapinesc bine o !imba si va&ind anumite simi!itudini intre !imba
nou invatat si !imbi!e mai de demu!t stiute am vrut sa inte!e de unde vine oriinea unor cuvinte
comune.
Gu ai inte!es observatia mea. 4aca tu consideri ca cocos' aina si ou trebuie sa aiba o aceeasi oriine'
nu o (aci din punctu! de vedere a! unor posibi!e rea!itati ci din punctu! tau de vedere care rupe&i si
eventua! inveti ce!e trei cuvinte ca avand o semantica apropiata.
P8D?F
Fu vorbesc &i!nic o !imba din (ami!ia indo-iraniana p!ina de cuvinte (ami!iare pentru orice a!t roman' si
cind vreau sa a(!u de unde aceste sute de simi!itudini deschid dictionaru! ca sa citesc C cuvint de
provenienta s!ava' cuvint cu oriinea necunoscuta' cuvint pre!uat din !imba mahiara'
3!ti romani inte!e bine si invata usor ita!iana' uneori spanio!a sau (rance&a ,sa nu vorbesc de anumite
dia!ecte a!e acestor !imbi-. @mi aduc aminte ca-n scoa!a au e*istat o serie de cuvinte din rusa pe care !e-
am tinut minte prin comparatie cu !imba materna.
P8D?F
produc intr-o !imba sint schimbari !oie' chiar daca uneori !oica !or ne scapa.
4au aici urmatoru! e*emp!u : atit in sanscrita 'in avestana cit si in Iarsi se (o!oseste cuvintu! CpaC
pentru a desemna acea parte a corpu!ui omenesc care este picioru!.
3cum !uati cuvinte!e : papuc' panto(' panta!on' pas , un pas' doi pasi- 'pas ,trecatoare-' pasa ,de
(otba!-' ..
ca sa nu a/unem si !a podus' biped' miriapod.....,ve&i !atina si reaca-
4aca tie asta ti se pare o rupare !oica in conte*tu! discutiei noastre cred ca avem o neinte!eere de
(ond. ?otusi e bine ca n-ai p!ecat de !a !itera CpC
P8D?F
4e acord cu tine' insa aceata evo!utie nu a avut !oc !a voia intimp!arii.
@ntr-un (e! da. Gu e*ista arbitri in istorie. @n a!t (e!' nu. 4e pi!da' este cert ca b se con(unda verba! mu!t
mai usor cu p decat cu &. 3sa a aparut !invistica
?rimis de: e*er"33 pe 3# 3u $##5' #5:%1 59
E!ui;i
8ne!e din observatii!e pe care !e (aci tu mi se par ha&ardate. 4upa cum am spus si mai inainte cred ca
orice !imba de pe (ata pamintu!ui evo!uea&a in mod !oic.
S/P8D?F
SP8D?FT4au aici urmatoru! e*emp!u : atit in sanscrita 'in avestana cit si in Iarsi se (o!oseste cuvintu!
CpaC pentru a desemna acea parte a corpu!ui omenesc care este picioru!.
3cum !uati cuvinte!e : papuc' panto(' panta!on' pas , un pas' doi pasi- 'pas ,trecatoare-' pasa ,de
(otba!-' ..
ca sa nu a/unem si !a podus' biped' miriapod.....,ve&i !atina si reaca-
4aca tie asta ti se pare o rupare !oica in conte*tu! discutiei noastre cred ca avem o neinte!eere de
(ond. ?otusi e bine ca n-ai p!ecat de !a !itera CpC T
4a mi se par !oice' si ace!asi mecanism a stat si !a (ormarea (ami!iei de cuvinte din Iarsi:
paNpicior
pa-"eN ba&a' (undatie ,e!me pa-"e N stiinta de ba&a' pa-"e sahtemanN ba&a constructiei-
pa-"e ma!Ninca!cat' ca!cat in picioare ,haYe mardom pa-"e ma! shode ast N drepturi!e oameni!or au
(ost ca!cate in picioare'deci inca!cate-
pa-"e u-&a-riN a pune ba&e!e ,unei stiinte' unui domeniu nou-
pa-" ;ubiN a dansa ,traducerea cuvint cu cuvint inseamna a bate pamintu! cu picioare!e-
pa-"e tahtN oras capita!a ,traducerea cuvint cu cuvint inseamna C !a picioare!e tronu!uiC' tahteN tron-
pa-"e ah ne-&a-mi N tabara mi!itara ',in traducere e*acta C!ocu! unde au pus picioare!e so!datiiC-
bi sar- u- pa N om (ara rost 'vaabond ,in traducere e*acta inseamna ce! (ara de cap si (ara de picioare-
pa-dera& N om cu pretentii e*aerate ,in traducere romaneasca Cce! care isi intinde picioare!e mai mu!t
decit i! tine p!apumaC ' dera& Nintinde' intins -
pa-"a-ne sa(ar N s(irsitu! ca!atoriei ,in traducere inseamna odihna picioare!or !a s(irsitu! ca!atoriei-
pa-sosti N teama' an*io&itate ,traducerea e*acta este Cpicioare inmuiateC ' in romana avem e*presia
Com caruia ii tremura picioare!e de (rica C-
pa (e-sho-ri N a insista , traducere !ibera- a bate din picioare pentru a obtine ceva-
4a' intr-adevar ce bine ca nu am p!ecat de !a !itera 5 sau de !a 5i-u! recesc care a dat cuvintu! pion'
!itera receasca care are doua picioare ...
E!ui;i
Jimbi!e nu se nasc prin schimbarea !ui p cu (' !ui p cu b' !ui b cu v' !ui s cu &'... prin acest mecanism au
!oc doar modi(icari de supra(ata si nu de (ond.
F c!ar ca avem pareri (oarte di(erite in ceea ce priveste de(initia termenu!ui de !imba si !imba/.
Iericiti sint matematicienii 'pentru ca ei !ucrea&a cu un !imba/ internationa! pe care nu i! contesta
nimeni.
e*er"33
?rimis de: E!ui;i pe 3# 3u $##5' #7:1A 59
P8D?F ,Ce*er"C-
8ne!e din observatii!e pe care !e (aci tu mi se par ha&ardate. 4upa cum am spus si mai inainte cred ca
orice !imba de pe (ata pamintu!ui evo!uea&a in mod !oic.
Repetandu-ti opinia nu o vei (ace nici mai adevarata' nici mai putin adevarata.
Ca tot ai (ost prima in a a(irma - ce anume arumentea&a ca o !imba evo!uea&a in mod !oic+ Si ce
inseamna !oic' (ireste+
P8D?F
3cum !uati cuvinte!e : papuc' panto(' panta!on' pas , un pas' doi pasi- 'pas ,trecatoare-' pasa ,de
(otba!-' ..
3i vreun arument sup!imentar in a(ara de Cpotrivea!a ochiometricaC cum ca papuc' panto(' panta!on
si pas au radacina comuna CpaC+ 8n studiu !invistic' niste (orme intermediare' orice.
Si sa-mi spui cum panto((e! sau 5anta!eon' s(antu! patron a! :enetiei se incadrea&a in ipote&a ta+
P8D?F
Jimbi!e nu se nasc prin schimbarea !ui p cu (' !ui p cu b' !ui b cu v' !ui s cu &'... prin acest mecanism au
!oc doar modi(icari de supra(ata si nu de (ond.
F c!ar ca avem pareri (oarte di(erite in ceea ce priveste de(initia termenu!ui de !imba si !imba/.
@ti suere& sa citesti mai bine si eventua! sa ma cite&i daca nu-mi poti repre&enta po&itia in mesa/e!e
ta!e.
Cu mai mu!ta atentie ai (i observat ca eu vorbeam de evo!utia unei !imbi' nu de nasterea ei.
P8D?F
Iericiti sint matematicienii 'pentru ca ei !ucrea&a cu un !imba/ internationa! pe care nu i! contesta
nimeni.
G-ai decat sa studie&i matematica. Drice ana!oii interdiscip!inare sunt pericu!oase
Ramasesem dator cu re(erinta catre 3!e*andria. 3ndrei Disteanu ne spune urmatoare!e:
- scriere de mare popu!aritate in ?ari!e Romane incepand din seco!u! a! 2:@-!ea
- scrierea a (ost tradusa din sarbeste
- in (o!c!or e*ista si e!emente imprumutate de !a rusi ,de e*emp!u ape!ativu! rahman derivat din
brahman' ape!ativ care se aseste in (o!c!oru! rusesc' dar si in (o!c!oru! ucrainieni!or' ruteni!or si
hutu!i!or' !a noi (iind inta!nit numai in nordu! tarii in variante!e rahman' raman' rohman' rocman'
roman' ruman-
?rimis de: e*er"33 pe 3# 3u $##5' #7:$7 59
E!ui;i
Uine ..........
?rimis de: Juci(er pe 31 3u $##5' #3:$# 39
P8D?F ,e*er"33 B 1A 3u $##5' 1$:#A 59-
4aca acceptati ideea ca civi!i&atia <ittita a (ost o civi!i&atie pre-indo-europeana si care s-a de&vo!tat cu
apro*imativ %### de ani ani in urma'cum va e*p!icati (aptu! ca mu!te cuvinte a!e acestei !imbi se
reasesc in romana' in persana veche sau cea contemporana ,cunoscuta si sub nume!e de Iarsi-' si
bineinte!es in sanscrita 'dar cu!mea ca mu!te dintre e!e nu !e reasim nici in !imbi!e s!ave' nici in ce!e
ermanice si nici in ce!e romanice
F*emp!i(ic doar citeva)
1-pahsit ,to protect--a pa&i
$-owi ,sheep--oi
3-;er-wo-s ,sta--cerb
%-;er ,horn--coarne
5-a!pa ,white--a!b
A-urta ,enc!osed space'"ard--spatiu inchis' curte
7-hu!ana,woo!--!ina,de oi-
8-tati ,(ather--tata
9-ma!ai ,rind--macinat'ma!ai
@n !eatura cu cuvintu! ma!ai
@nteresant cum un cuvint poate avea o oriine de acum %### de ani cind de (apt !ucru! ce i!
desemnea&a a aparut in Furopa in urma cu doar 5## de ani adus din 3merica Q 9a re(er !a porumb
daca nu stiai Q
?rimis de: e*er"33 pe 31 3u $##5' #7:$7 39
Juci(er
Fu ma re(eream !a ma!ai ,care are mu!tip!e sensuri- si nu !a (aina de porumb.
5oti sa consu!ti sinur un dictionar e*p!icativ' si cred ca vei asi in mare cam ace!easi e*p!icatii:
1-ma!ai N p!anta din (ami!ia raminee!or cu spicu! rami(icat' avind seminte!e in (orma de boabe mici'
care servesc pentru hrana pasari!or si anima!e!or ,oriine necunoscuta- .
:e&i si e*presia: :rabia ma!ai visea&a.
$-ma!ai N (aina de porumb' de mei sau de a!te cerea!e ,cuvint de oriine necunoscuta -
"-malai ; aliment preparat din faina de porumb, de mei sau din alte cereale, dospit si copt in
cuptor (etimologie necunoscuta)
6vem si o vorba...-i-a trait traiul, si-a mincat malaiul.
-i in timpul lui -tefan cel @are se facea un fel de turta dospita sau un fel de !mamaliga! din
faina de mei.
3 nu se con(unda ma!aiu! cu uruia!a sau ur!uia!a.
9u!tumit de raspuns +
e*er"33
?rimis de: Juci(er pe 31 3u $##5' #3:5% 59
Gici pomenea!a de p!anta ce ai &is-o' in dictionar sau pe @nternet' decit in site-u! din care te-ai
inspirathttp://de*on!ine.ro/search.php+cuvN93J3@\sourceN. Chiar daca ar e*ista aceasta p!anta (ii
siura ca are o a!ta denumire de ba&a si aceasta de Cma!aiC este de data recenta. 4aca stii tu asa de bine
aceasta p!anta' spune-i denumirea in !imba !atina.
:ad ca ai !uat din ace! site inc!usiv proverbe puse de tine in conte*te aiurea. 3dica vrabia nu maninca
ma!ai ,porumb macinat- ci numai acea asa &isa p!anta' ca vorba sa vina de aco!o +
3propo' sanscrita inseamna C(ara scrisC + @n ca&u! asta ai nimerit-o bine cu oriinea daca a !imbii
sanscrite.
?rimis de: e*er"33 pe 31 3u $##5' #8:19 59
Juci(er
4in !ista de cuvinte pe care am dat-o ' si pe care de a!t(e! ai citat-o 'am scris:
ma!ai N macinat ' ma!ai
4upa parerea ta ma!aiu! repre&inta numai (aina de porumb +
3tunci de(initii!e date in dictionar , (aina de mei' (aina obtinuta din cerea!e' a!te!e decit porumbu!- este
comp!et eronata..+Q+
Sau poate nu ai au&it nici de termenu! eneric de ma!ai pe care i! (o!osesc romanii pentru un produs
obtinut prin macinarea boabe!or...+Q+Q
5robabi! ca atunci cind &iaristii critica ca!itatea piinii din une!e cartiere bucurestene si spun intr-un
mod poetic ca sa (o!osit Cma!ai de proasta ca!itate C' ...se indesc tot !a (aina de porumb+
Sau poate ca nu pot (ace di(erenta intre piine si ..mama!ia..+
3cea p!anta din (ami!ia raminee!or ' care a constituit prin boabe!e sa!e o sursa de hrana pentru pasari
,de casa sau sa!batice - ve&i si vrabii!e - cit si anima!e se numeste Sorhum :u!aris.
5orumbu! ,Hea 9a"s - a (ost introdus in E3J3C<@3 de Serban Cantacu&ino ,1A79-1A88-.in
?ransi!vania prin (i!iera ita!iana in timpu! princepe!ui Racoc&i ,1A31-1A%8-' iar in 9o!dova in timpu!
!ui 4uca :oda ,1A93-1A95- - cu!tura !ui in 9o!dova este re!atata de cronicaru! Gico!ae Costin.
Juind in consideratii aceste date istorice este evident ca termenu! C(iertura de ma!ai C care apare in
cronici!e ce descriu domnia !ui Ste(an ce! 9are ,1%57-15#%- se re(era !a ma!aiu! preparat din (aina de
mei. :e&i si CD sama de cuvinteC de cronicaru! @on Gecu!ce ,partea re(eritoare !a &idirea 5utnei-.
Cuvintu! si mincarea cu nume!e de ma!ai a e*istat !a romani ,mo!doveni - inainte de descoperirea
3mericii' si imp!icit a porumbu!ui.
Se poate consu!ta si !ucrarea
CFtimo!oia cuvintu!ui ma!ai si o prob!ema de (onetica istorica a !imbii romaneC
care este inde*ata !a:
http://www.csd!.tamu.edu/fcr!n/1989bib.htm!
J8C@IFR
3R3?3-9@ 93C3R 8G 53R3KR3I @G C3RF F8 39 IDJDS@? F25RFS@3 CJ@9U3 43C3C
S38 @G C3RF 39 F25J@C3? ?FR9FG8J 4F J@9U3 S3GSCR@?3.
Citat din postu! tau anterior
3propo' sanscrita inseamna C(ara scrisC + @n ca&u! asta ai nimerit-o bine cu oriinea daca a !imbii
sanscrite.
:e&i ca e*presia de mai sus nu a (ost scrisa de mine .4a mai mu!ta atentie !a ceea ce vrei sa spui si te
ro nu trece in contu! meu citate ' idei si e*presii care nu-mi apartin.
Fu nici macar nu am de(init termenu! de !imba sanscrita pentru simp!u! motiv ca nimeni nu a cerut
asta.
Cit despre datu! in bara ....se vede c!ar cine...
e*er"33
?rimis de: Juci(er pe 1 Sep $##5' #%:59 39
e*er"33
3r (i e*ce!ent daca pina !a urma vei invata cum se (ace citarea unui parara(Q 3sta ar da o mai mare
!i&ibi!itate te*te!or ta!e' prin contrastu! ce se creea&a ,(ondu! a!b-.
:ad ca esti bine documentataQ Cautind cu denumirea !atina data de tine' Sorhum :u!aris' am asit ca
este vorba de p!anta numita http://AA.$%9.93.1#%/search+
YNcache:3"n77FS519oe:www.eu;ar"a.ro/t>ta*oni.phpRSorhumR:u!aris\h!Nro\!rN!an>ro' si
anume sor de maturi. 3tunci mi-am amintit ce &icea bunica mea' ca in 19%A' pe timpu! (oametei'
primeam saminta de matura de !a rusi' pentru consum si se &icea ca vine de !a americani. 3cum am
inte!es de ce &ici ca se numeste Cma!aiC. 5oate (i considerat comestibi! in vremuri de (oamete si (o!osit
in !ipsa de ma!ai. Uunica mi-a marturisit ca avea un ust imposibi!. 4e (apt cred ca ma pot convine si
sinur ,si cine mai vrea sa teste&e acest Cma!aiC-: mai am o matura prin casaQ 4ar mai bine nuQ D s-o
cred pe bunica mea si sa speram ca nu o sa mai prindem perioade ca aceea din M%A ca sa testam si a!te
varietati de Cma!aiC decit ce! din care ita!ienii (ac po!entaQ
P8D?F
J8C@IFR
3R3?3-9@ 93C3R 8G 53R3KR3I @G C3RF F8 39 IDJDS@? F25RFS@3 CJ@9U3 43C3C
S38 @G C3RF 39 F25J@C3? ?FR9FG8J 4F J@9U3 S3GSCR@?3.
Uun' si daca n-ai (o!osit e*presia C!imba dacaC ce vrei sa &ici acum cu asta + Ca dacii nici !imba nu
aveau + 5e !ina ca nu scriau vrei sa-i scoti ca nici nu vorbeau + Cred ca ii cobori cam mu!t.
@n !eatura cu (o!osirea termenu!ui de Mma!aiM si pentru a!te boabe macinate decit porumbu!' sa stii ca eu
sint pentru e*primarea c!ara' neechivoca. Fu (o!osesc cuvintu! Mma!aiM numai pentru a e*prima porumb
macinat. 5ersona! nu am au&it pe nimeni (o!osindu-! cu a!t inte!es.
?rimis de: e*er"33 pe 1 Sep $##5' #7:59 39
Juci(er
4e ce rasta!macesti te*te!e me!e+
P8D?F
Uun' si daca n-ai (o!osit e*presia C!imba dacaC ce vrei sa &ici acum cu asta + Ca dacii nici !imba nu
aveau + 5e !ina ca nu scriau vrei sa-i scoti ca nici nu vorbeau + Cred ca ii cobori cam mu!t.
4aca ai (i citit mai atent ce am scris ' ti-ai (i dat seama ca ideea pe care incerc sa o sustin este aceea ca
indi(erent de nume!e pe care !-au purtat in timpu! istoriei: eti' daci' va!ahi' rumani' romfani' ....acesti
pre-romfani aveau o !imba a !or' primordia!a si sora cu sanscrita si cu avestana.
4aca citesti cite ceva despre munca pe care o (ac !invistii din Rusia' din @ta!ia si din 9area Uritanie
pentru a demonstra e*istenta unor radacini sanscrite a!e cuvinte!or din !imbi!e !or' nu poti sa nu
rea!i&e&i vechimea !imbii romanesti.
3cesti stra-romfani sau pre-romfani nu s-au Cromani&at Cin timpu! co!oni&arii romane.
Dare asta&i en!e&ii nu isi imboatesc !imba merind !a i&voare!e !imbii !atine+
Dare nu ei au creat Cacademic Fn!ishC !imba neinte!easa de vorbitoru! de rind din 3n!ia sau
3merica' dar atit de (ami!iara vorbitori!or de !imbi romanice+
,e*:aYuamarineNwaterRsea ' usherNdoorR;eeper' nepotism' pious'...-
5rin ace!asi mecanism vechii romani si-au de&vo!tat de-a !unu! seco!e!or !imba !atina ape!ind !a
vechi!e radacini a!e cuvinte!or sanscrite.
@n dictionaru! roman se spune ca Cp!uC este pre!uat din s!ava.
Fn!e&ii au avut cuvintu! p!ouh ,(orma veche- care a devenit p!ow' ermanii au
5(!u'si ce!e!a!te tari de !imba ermanica au un cuvint asemanator pe care i! considera ca (iind !uat
dintr-o veche radacina comuna si anume Cp!uisC.
Cre&i ca s!avii au avut o atit de mare in(!uenta economica' po!itica sau cu!tura!a in Furopa care sa duca
!a Cimp!ementareaC cuvintu!ui p!u pina pe insu!e!e britanice +
Sau cre&i ca europenii din Furopa centra!a si de est', si nu numai- posesori a unor terenuri prin
e*ce!enta arico!e' nu aveau instrumentu! Cp!uC si cuvintu! care sa i! de(ineasca+
Cred ca ca eto-dacii aveau in !imba !or cuvintu! p!u' vechi cuvint 5@F ' cuvint e*istent si in a!te
!imbi europene care nu au avut contact direct si pre!unit cu s!avii.
Ciudat ca pina acum citiva dintre (orumisti mi-au spus ca nu se poate demonstra
e*istenta unor cuvinte autohtone in !imba romana pentru ca eto-dacii nu au !asat o !imba scrisa 'si
cu!mea cu!mi!or tu vii ca sa-mi spui :
P8D?F
Cred ca ii cobori cam mu!t.
4eci eu incerc sa-i cobor prea mu!t pe daci..+
Stau si ma intreb in ba&a carei !oici (aci aceste a(irmatii Juci(er+
Chiar nume!e pe care i! ai ,nu persona/u! sau astru! pe care i! repre&inta - este un nume de oriine
sanscrita.
!ocana , a se citi !ochiana- trans!iterarea (acuta in dictionaru! 9onier-Ei!!iams- inseamna
Ci!!uminatin ' brihteninC ceea ce se poate traduce prin a i!umina' a stra!uci' a !uci....nu de a!ta dar
4F2-u! i! da ca provenind din !atinescu! C!ucereC.
5oti (o!osi si dictionaru! IR3S^? , (rance&-sanscrit- in care pronuntia tuturor cuvinte!or este e(ectuata
de un vorbitor CnativC.
P8D?F
3r (i e*ce!ent daca pina !a urma vei invata cum se (ace citarea unui parara(Q 3sta ar da o mai mare
!i&ibi!itate te*te!or ta!e' prin contrastu! ce se creea&a ,(ondu! a!b-.
e*er"33

?rimis de: Juci(er pe $ Sep $##5' #3:53 59
Gu imi vine sa cred ce poti a(irma tuQ Ca !imba dacp este vechea !imba romVnaQQ 4aca ea ar (i (ost asa
de apropiata de !imba !atina' cre&i ca nu ar (i ramas asta consemnat !a vreun istoric roman + Ceva de
enu!: C@n convorbiri!e cu dacii' nici nu am avut nevoie de trans!ator' pentru ca !imba !or este (oarte
asemanatoare cu a noastraC. 3sa ceva ar (i atras (ara indoia!a atentia istorici!or romani si ar (i
consemnat. Ua mai mu!t' ar (i cautat sa aseasca o e*p!icatieQ Gu s-a intbmp!at nimic din toate astea.
4e ce + Iii siura cp !imba dacp nu avea nici o asemanare cu !imba !atinaQ
@n !eatura cu asa-&isa oriine sanscrita a !imbii dace
Ce !eptura !invistica poate e*ista intre doua popoare care n-au nici o !eaturp eneticp bntre e!e +
Chiar tu &iceai cp dacii ar (i (ost predominant b!on&i si cu ochii a!bastri. @ndienii sbnt (oarte bruneti si
cu ochi neri sau cpprui ,nu stiu siur' ca nu i-am vp&ut de aproape-.
P8D?F , e*er"33-
Ciudat ca pina acum citiva dintre (orumisti mi-au spus ca nu se poate demonstra
e*istenta unor cuvinte autohtone in !imba romana pentru ca eto-dacii nu au !asat o !imba scrisa 'si
cu!mea cu!mi!or tu vii ca sa-mi spui :
P8D?F
Cred ca ii cobori cam mu!t.
4eci eu incerc sa-i cobor prea mu!t pe daci..+
Stau si ma intreb in ba&a carei !oici (aci aceste a(irmatii Juci(er+
3sta era va!abi! bn ca&u! cp tu voiai sp &ici cp nu e*ista !imba dacp. Ddatp ce &ici cp ea e*istp si este
vechea !imba romVna,QQ-' a(irmatia nu mai este va!abi!a.
?rimis de: carrad pe $ Sep $##5' #%:1$ 59
P8D?F ,e*er"33 B 1 Sep $##5' #8:59 39-
Chiar nume!e pe care i! ai ,nu persona/u! sau astru! pe care i! repre&inta - este un nume de oriine
sanscrita.
!ocana , a se citi !ochiana- trans!iterarea (acuta in dictionaru! 9onier-Ei!!iams- inseamna
Ci!!uminatin ' brihteninC ceea ce se poate traduce prin a i!umina' a stra!uci' a !uci....nu de a!ta dar
4F2-u! i! da ca provenind din !atinescu! C!ucereC.
G8Q
este de oriine !atina
!u*' !ucis R (ero' (erre' tu!ui' !atum ,de (apt' doar -(er- N !uci(er N purtator de !uminaQ
?rimis de: actionmedia pe 7 Sep $##5' 1#:1% 39
P8D?F ,Juci(er B $ Sep $##5' #%:53 59-
4aca ea ar (i (ost asa de apropiata de !imba !atina' cre&i ca nu ar (i ramas asta consemnat !a vreun
istoric roman + Ceva de enu!: C@n convorbiri!e cu dacii' nici nu am avut nevoie de trans!ator' pentru ca
!imba !or este (oarte asemanatoare cu a noastraC. 3sa ceva ar (i atras (ara indoia!a atentia istorici!or
romani si ar (i consemnat. Ua mai mu!t' ar (i cautat sa aseasca o e*p!icatieQ
Juci(er' departe de a-i tine partea !ui e*er"' dar arumentu! tau nu e*cude posibi!itatea ca !imba
romani!or di !imba daci!or sa (i (ost (oarte asemanatoare. Iaptu! ca in ipote&a in care aceste !imbi ar (i
(ost asemanatoare' nu a consemnat nici un istoric acest aspect' poate (i pus pe seama !ipsei de interes.
5oate ca !i s-a parut ceva norma!. Goua ni s-ar parea ceva iesit din comun care merita consemnat. 5e
de a!ta parte daca !imbi!e ar (i (ost di(erite nu cumva acest !ucru ar (i trebuit sa (ie consemnat+ 3
consemnat cineva asta' in mod e*p!icit
Gu as vrea sa vorbim mai mu!t aici despre !imba daca' pentru asta e*ista un topic specia!.
Ce vreau sa mai adau aici este ca eu consider ca anumite asemanari intre !imba romana si sanscrita
G8 pot demonstra ca in trecut a e*istat o !imba mama a civi!i&atii!or antice sau ceva de enu! acesta.
?rimis de: carrad pe 7 Sep $##5' 11:$3 39
cand se vorbeste de o !imba comuna' id est indo-europeana' nu se ia in ca!cu! !imba romana' ci
sanscrita' !atina' e!ina etc.
?rimis de: e*er"33 pe 7 Sep $##5' #1:#3 59
Juci(er
4upa o perioada de citeva &i!e am revenit !a <an si cu intir&iere incerc sa raspund !a une!e dintre
intrebari sau acu&atii.P8D?F
3sta era va!abi! bn ca&u! cp tu voiai sp &ici cp nu e*ista !imba dacp. Ddatp ce &ici cp ea e*istp si este
vechea !imba romVna,QQ-' a(irmatia nu mai este va!abi!a.
/u nu vreau sa zic ca limba pe care o vorbeau dacii este identica cu limba romana de azi.
1deea la care vreau sa a(ung este aceea ca in fondul leical romanesc actual sint o serie de
cuvinte care sint considerate de origine necunoscuta 5 nu se gasesc la popoarele de sorginte
latina, la cele germanice, slave, turcice, ...insa se gasesc in doua limbi moarte cum ar fi sanscrita
si avestana.
6ceste cuvinte !cu etimologia necunoscuta! cum au a(uns din niste limbi moarte in limba
romana? ..cine le-a adus aici..?...de ce au ramas in limba noastra ..?
-ubstratul limbii romane actuale contine o serie de cuvinte foarte vechi..sa zicem din acele
vremuri ancestrale cind nu eistau regate, granite , razboaie..
-i in acele timpuri (in epoca pietrei, la hotarul dintre epoca pietrei si cea a bronzului ) oamenii
comunicau.
@n ace!e perioade teritoriu! actua! a! Romaniei era intens popu!at ,ve&i descoperiri!e arheo!oice-...si
acei oameni vorbeau intre ei.
4e ce atitea cuvinte care in 4F2 sint cata!oate ca avind o oriine necunoscuta 'in a!te dictionare a!e
popoare!or vecine 'mahiar sau bu!ar' sint date ca (iind de oriine romana+
4aca romanii nu au documente scrise prin care sa (aca dovada acestor cuvinte !a (ondu! !e*ica!
propriu' atunci !invistii mahiari sau bu!ari pe ba&a caror documente' prin ce mi/!oace sau
mecanisme au a/uns !a conc!u&ia ca aceste cuvinte sint cuvinte pur romanesti si nu !atine+
3stept sa vad care sint interpretari!e voastre+
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe 7 Sep $##5' #3:#9 59
carrad
3i dreptate in ceea ce spui:P8D?F
cand se vorbeste de o !imba comuna' id est indo-europeana' nu se ia in ca!cu! !imba romana' ci
sanscrita' !atina' e!ina etc.
4aca ai timp citeste in(ormatii!e date !a adresa:
http://www.hinduwebsite.com/hinduism/essa"s/sans;ritwords$.htm!
sau cauta cu oo!e
?he Fn!ish Eords Lou Spea; (rom Sans;rit
?ot tu m-ai intrebat ce surse de in(ormatii (o!osesc.
5ropun doua !ucrari scrise in perioada evu!ui mediu de catre doi persani.P8D?F
?he 5ersian scientists (rom the 9idd!e 3es re(er to the !ivin o( the Romanians in this part o( the
!and between the 11th and the 13th centur". @n the 11th centur"' the 5ersian eorapher 3bu nSaid
3bdo! n<a" Kardi&i n"e Kha&navi ,died appro*. 1#A1 34-' writes in his boo; 0Ha"n na! a;hbar1 that
0a peop!e o( the Roman Fmpire' comp!ete!" christiani&ed' and much bier than the <unarians is
!ivin toether with the s!aves1.
?raducere apro*imativa a te*tu!ui de mai sus:
Damenii de stiinta persani din Fvu! 9ediu se re(era !a romanii care popu!au aceasta parte a pamintu!ui
intre sec 11-13 ,34-.
@n sec 11 eora(u! persan 3bu-Said Kha&navi ,care a murit in 1#A1-data apro*imativa- a scris in
cartea sa care se numeste CHa"n-a!a;hbarC urmatoare!e:
-un popor din imperiu! roman' ,popor- comp!et crestinat si mu!t mai numeros decit mahiarii' traieste
in comuniune cu s!avii .
a;hbar- p!ura!u! cuvintu!ui habar ' se traduce prin CstiriC
4au si un a!t citat:
P8D?F
3nother 5ersian wor;' which is re(errin to one moment o( the histor" o( the Romanians' is the
Chronic!e o( Rashid nod ndin Ia&!o!!ah entit!ed 0Keame not n?awari;h1. <ere is mentioned a (iht
between the ?artars and the Romanians' (rom the "ear 1$%1' and somethin is ;eepin our attention'
and this is the (act that at that time Romanians were orani&ed (rom the mi!itar" point o( view' at the
north o( the 4anube.
?e*tu! de mai sus !-am tradus in (e!u! urmator:
D a!ta !ucrare persana care se re(era !a istoria romani!or este cronica !ui Rashid-u!-din Ia&!!o!ah care
se numeste CKeamiat-u! ?awari;hC.
3ici este re!atata o !upta dintre tatari si romani care a avut !oc in 1$%1 ' si ceea ce ne-a atras atentia a
(ost (aptu! ca !a data respectiva romanii de !a nord de dunare erau orani&ati din punct de vedere
mi!itar.
?e*tu! comp!et a! artico!u!ui i! asiti !a :
http://www.ambrotehran.com/cu!tura!W$#aspects.htm!
http://www.ambrotehran.com/inde*.htm!
3stept comentarii.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe 7 Sep $##5' #%:5% 59
actionmedia
3s vrea sa de&vo!ti ideea din postu! tau anteriorP8D?F
Ce vreau sa mai adau aici este ca eu consider ca anumite asemanari intre !imba romana si sanscrita
G8 pot demonstra ca in trecut a e*istat o !imba mama a civi!i&atii!or antice sau ceva de enu! acesta.
Sa inte!e oare ca tu consideri aceste asemanari ca (iind intimp!atoare +Q+Q
Cre&i ca teoria unui !imba/ 5roto- @ndo -Furopean ' !imba/ matrice pentru o serie de !imbi care s-au
vorbit in antichitate ' este o teorie (ante&ista +
@n a!ta ordine de idei tu ai spus P8D?F
Juci(er' departe de a-i tine partea !ui e*er"' dar arumentu! tau nu e*cude posibi!itatea ca !imba
romani!or di !imba daci!or sa (i (ost (oarte asemanatoare. Iaptu! ca in ipote&a in care aceste !imbi ar (i
(ost asemanatoare' nu a consemnat nici un istoric acest aspect' poate (i pus pe seama !ipsei de interes.
5oate ca !i s-a parut ceva norma!. Goua ni s-ar parea ceva iesit din comun care merita consemnat. 5e
de a!ta parte daca !imbi!e ar (i (ost di(erite nu cumva acest !ucru ar (i trebuit sa (ie consemnat+ 3
consemnat cineva asta' in mod e*p!icit.
Dare !a vremea respectiva ,ra&boaie!e !ui ?raian cu dacii- !imba !atina (o!osita in mod o(icia! era
aceiasi cu !imba !atina (o!osita cu citeva seco!e inainte+
Dare cineva a consemnat radacini!e de cuvinte sanscrite care au patruns de-a !unu! timpu!ui in !atina+
3cest aspect este ana!i&at de !invistii din &iua de a&i.
3m sa revin pe aceasta tema .
e*er"33
?rimis de: actionmedia pe 8 Sep $##5' #9:11 39
P8D?F ,e*er"33 B 7 Sep $##5' #5:5% 59-
Sa inte!e oare ca tu consideri aceste asemanari ca (iind intimp!atoare +Q+Q
@ntamp!atoare' este o posibi!itate dar poate cea mai putin probabi!a
5osibi!itati sunt mai mu!te: de e*emp!u' cea mai probabi!a' imprumutarea unor cuvinte de !a a!te
popoare' care !e-au imprumutat de !a a!tii s.a.m.d.' e*emp!e de cuvinte imprumutate sunt o mutime: ce
&ici de (otba!' dar de voinic' sau de ciorba.
D a!ta posibi!itate este cea de care vorbesti tu' si anume eistenta unei !imbi mama anterioare.
Ceea ce vreau sa spun este ca pre&enta anumitor cuvinte nu demonstrea&a nimic. Cuvinte!e se nasc sau
sunt imprumutate in (unctie de nevoia de comunicare si de mu!ti a!ti (actori' socia!i si po!itici. Ceea ce
contea&a mai mu!t sunt reu!i!e enera!e de comunicare ,ramatica- modu! in care (ormu!e&i
propo&itii!e' po&itia parti!or de propo&itie sau de vorbire in cadru! propo&itiei' s.a.m.d.
D !imba se studia&a in ansamb!u! ei' nu pe bucate!e.
Ce ar (i daca in !oc sa studiem cuvinte!e sa studiem doar si!abe!e+ Sa cautam simi!aritati de si!abe.
P8D?F
Cre&i ca teoria unui !imba/ 5roto- @ndo -Furopean ' !imba/ matrice pentru o serie de !imbi care s-au
vorbit in antichitate ' este o teorie (ante&ista +
Gu. 4in punctu! meu de vedere chiar consider ca e (oarte probabi!. 4ar aici probabi! vorbim de cateva
sute sau ce! mu!t cateva mii de cuvinte. 8n !imba/ primitiv. D comunicare de mu!te ori ba&ata atat pe
vorbire cat mai a!es pe semne.
@n p!us' e*istenta unui ast(e! de !imba/' nu demonstrea&a e*istenta unei vechi !imbi romane.
?rimis de: e*er"33 pe 8 Sep $##5' #1:$A 59
actionmedia
Io!osesc un citat din postu! tau anteriorP8D?F
Cuvinte!e se nasc sau sunt imprumutate in (unctie de nevoia de comunicare si de mu!ti a!ti (actori'
socia!i si po!itici. Ceea ce contea&a mai mu!t sunt reu!i!e enera!e de comunicare ,ramatica- modu!
in care (ormu!e&i propo&itii!e' po&itia parti!or de propo&itie sau de vorbire in cadru! propo&itiei'
s.a.m.d.
:reau sa-ti dau un e*emp!u - cuvintu! p!u' se spune ca a (ost !uat din !imbi!e s!ave.
@n !imba romana avem o intreaa (ami!ie de cuvinte raportate !a acest cuvint de ba&a:
p!u
p!uar
p!uuit ,aratu! pamintu!ui-
p!uarit ,meseria de p!uar-
5!uusor ,sarbatori!e de iarna-
3ceasta (ami!ie de cuvinte nu se reaseste !a popoare!e s!ave in ciuda (aptu!ui ca si ei au practicat
aricu!tura intr-un mod asemanator romani!or.
Gu ti se pare ciudat acest aspect+
Ca sa discutam on -topic ar trebui sa vii !a 9esaerii ?impu!ui ,recent deschis-' bineinte!es daca ai
p!acere sa continui discutia.
@n !eatura cu ace!e cuvinte care au o etimo!oie necunoscuta:P8D?F
5osibi!itati sunt mai mu!te: de e*emp!u' cea mai probabi!a' imprumutarea unor cuvinte de !a a!te
popoare' care !e-au imprumutat de !a a!tii s.a.m.d.'
5rob!ema e tocmai aici ca ce!e!a!te popoare nu au aceste cuvinte. Dare este posibi! ca sute de cuvinte
din !imba romana sa (ie aduse de a!tii ' sa ramina in !e*icu! romanesc ' si tocmai cei ce !e-au adus sa !e
piarda de-a !unu! istoriei+
Repet sint sute de cuvinte..QQQ
Si cu!mea cu!mi!or o (oarte mare parte dintre aceste cuvinte or(ane au un corespondent in !imbi moarte
precum sanscrita sau avestana..Q
Si mai mu!t decit atit ' o serie din aceste cuvinte nu se mai (o!osesc nici in <indi nici in Iarsi ' dar se
(o!osesc in romana..si poate si in a!te !imbi indo-europene.
Cred ca nu ar trebui sa se trate&e cu super(icia!itate acest aspect.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe 8 Sep $##5' #1:$9 59
actionmedia
Io!osesc un citat din postu! tau anteriorP8D?F
Cuvinte!e se nasc sau sunt imprumutate in (unctie de nevoia de comunicare si de mu!ti a!ti (actori'
socia!i si po!itici. Ceea ce contea&a mai mu!t sunt reu!i!e enera!e de comunicare ,ramatica- modu!
in care (ormu!e&i propo&itii!e' po&itia parti!or de propo&itie sau de vorbire in cadru! propo&itiei'
s.a.m.d.
:reau sa-ti dau un e*emp!u - cuvintu! p!u' se spune ca a (ost !uat din !imbi!e s!ave.
@n !imba romana avem o intreaa (ami!ie de cuvinte raportate !a acest cuvint de ba&a:
p!u
p!uar
p!uuit ,aratu! pamintu!ui-
p!uarit ,meseria de p!uar-
5!uusor ,sarbatori!e de iarna-
3ceasta (ami!ie de cuvinte nu se reaseste !a popoare!e s!ave in ciuda (aptu!ui ca si ei au practicat
aricu!tura intr-un mod asemanator romani!or.
Gu ti se pare ciudat acest aspect+
Ca sa discutam on -topic ar trebui sa vii !a 9esaerii ?impu!ui ,recent deschis-' bineinte!es daca ai
p!acere sa continui discutia.
@n !eatura cu ace!e cuvinte care au o etimo!oie necunoscuta:P8D?F
5osibi!itati sunt mai mu!te: de e*emp!u' cea mai probabi!a' imprumutarea unor cuvinte de !a a!te
popoare' care !e-au imprumutat de !a a!tii s.a.m.d.'
5rob!ema e tocmai aici ca ce!e!a!te popoare nu au aceste cuvinte. Dare este posibi! ca sute de cuvinte
din !imba romana sa (ie aduse de a!tii ' sa ramina in !e*icu! romanesc ' si tocmai cei ce !e-au adus sa !e
piarda de-a !unu! istoriei+
Repet sint sute de cuvinte..QQQ
Si cu!mea cu!mi!or o (oarte mare parte dintre aceste cuvinte or(ane au un corespondent in !imbi moarte
precum sanscrita sau avestana..Q
Si mai mu!t decit atit ' o serie din aceste cuvinte nu se mai (o!osesc nici in <indi nici in Iarsi ' dar se
(o!osesc in romana..si poate si in a!te !imbi indo-europene.
Cred ca nu ar trebui sa se trate&e cu super(icia!itate acest aspect.
e*er"33
?rimis de: E!ui;i pe 8 Sep $##5' #3:53 59
P8D?F
5rob!ema e tocmai aici ca ce!e!a!te popoare nu au aceste cuvinte.
Care popoare+ Cuvantu! Cp!uC' de pi!da' i! au mai toti europenii ce vorbesc !imbi ermanice/s!avice.
P8D?F
Dare este posibi! ca sute de cuvinte din !imba romana sa (ie aduse de a!tii ' sa ramina in !e*icu!
romanesc ' si tocmai cei ce !e-au adus sa !e piarda de-a !unu! istoriei+
Gu cred ca dictionaru! propune ast(e! de etimo!oii ,adica sa invente&e cuvinte in a!te !imbi-.
P8D?F
Si mai mu!t decit atit ' o serie din aceste cuvinte nu se mai (o!osesc nici in <indi nici in Iarsi ' dar se
(o!osesc in romana..si poate si in a!te !imbi indo-europene.
Cred ca nu ar trebui sa se trate&e cu super(icia!itate acest aspect.
?i s-a mai e*p!icat o data. 4aca sunt cuvinte din (ondu! p@F atunci e!e vor avea corespondente in
!imbi!e indo-europene ,in avestana' sau in Iarsi' de pi!da-. @nsa etimo!oia din dictionar repre&inta
!imba din care ,se presupune ca- a a/uns in !imba romana' nicidecum !imba care are (orma cea mai
apropiata sau cine stie ce a!tceva isi inchipuie Crevo!utionariiC !invisticii romanesti.
G-ai reusit pe acest thread sa i!ustre&i vreo !eatura cu!tura!a consistenta intre indo-iranieni si
popu!atii!e din spatiu! carpato-danubian' asa ca nu cred ca se pot considera e*emp!e!e ta!e mai mu!t
decat o i!ustrare a caracteru!ui indo-european a! cuvinte!or chestionate' (apt necontestat nici de
dictionar cand o(era o etimo!oie din !atina' s!ava' sau chiar necunoscuta ,tinand cont ca traca' i!ira si
a!te !imbi !a care cu reu putem raporta !imba romana' sunt tot !imbi indo-europene-' si mai mu!t' nici
cand o(era o etimo!oie din turca' tinand cont ca un popor ne-indo-european ,ca !imba si cu!tura- poate
acumu!a !a randu-i termeni indo-europeni si sa-i transmita mai departe.
?rimis de: e*er"33 pe 8 Sep $##5' 1#:1A 59
E!ui;i
5oate artico!u! scris de @J@F 43G de !a 8G@:FRS@?3?F3 4@G @3S@ te va (ace sa-ti schimbi une!e
dintre pareri!e pe care !e ai in !eatura cu etimo!oia riu!ui S@RF?.P8D?F
@!ie 4an
8niversitatea din @aci

Driinea nume!ui Siret

Ca ci bn ca&u! a!tor toponime din !imba romVn`' nume!e de !oc Siret se re(er` !a o ap`' o !oca!itate ci o
unitate administrativ` ,pentru epoca mai veche-' amintindu-ne de e*emp!e ca Suceava' UVr!ad'
Uistriaa' ?ecuci' 9urec' 5rahova' ?e!ea/en.
Cei care au studiat nume!e de !ocuri ,ci nu numai din !imba romVn`- ci-au pus bn mod bndrept`ait
bntrebarea: cui a (ost atribuit mai bntVi un nume -apei' !oca!it`aii sau ainutu!ui+. 8neori' nume!e unei
ape mai mari a (ost dat - ci bn romVn` ci bn mu!te a!te !imbi - bns`ci provinciei istorice respective' ca bn
ca&uri!e 9o!dova ci D!tenia.
ln principiu' specia!ictii au admis' bn !oica !ucruri!or' c` ape!e cur`toare au (ost ce!e dintVi ,bnc` din
epoca preindoeuropean`- care au primit un nume' hidronim' prin care erau determinate ci
individua!i&ate bn raport cu a!te e!emente din aceeaci c!as`' bntrucVt un toponim numecte individu! ci
nu specia. Sunt rare ca&uri!e cVnd apa a pre!uat nume!e unui munte sau a! unei !oca!it`ai. ln timp are
!oc un proces de o!ire semantic` ci de abstracti&are' care are ca re&u!tat toponimi&area ape!ative!or'
prin trecerea nume!or comune bn ce!e proprii.
Ce! puain bntr-o (a&` iniaia!` !ucruri!e s-au petrecut ast(e! bn toate !imbi!e indoeuropene' bn sensu! c`
rea!it`ai!e eora(ice bncon/ur`toare au (ost numite bn (uncaie de anumite bnsuciri ,(orm`' cu!oare'
dimensiuni' anumite caracteristici importante-' pornindu-se' de obicei' de !a un nume comun eneric'
cunoscut de c`tre toai vorbitorii: qap` cur`toarer' qstVnc`r' qiuter' qbnvo!buratr' qpietrosr etc.
Studii!e de !invistic` indoeuropean` ca ci ce!e de etimo!oie ci de onomastic` antic` au demonstrat
c`' bn ca&u! nume!or Matribuite cursuri!or de ap`' acestea au (ost bn ma/oritatea ca&uri!or bnsuci termenu!
comun corespun&`tor: rVu' pVrVu' ap` cur`toare' (!uviu' torent.
3m menaionat aceste !ucruri cu caracter enera!' deoarece e!e privesc ci toponimu! Siret' ce! puain din
dou` puncte de vedere: pe de o parte' ci acest nume a (ost dat' bntr-o prim` (a&`' rVu!ui care str`bate
9o!dova de !a intrarea bn aar` ci pVn` !a v`sarea bn 4un`re bntre Ka!aai ci Ur`i!a' e*tin&Vndu-se mai
tVr&iu ci pentru ce! dintVi orac important situat bn vecin`tatea sa bn partea de nord a a`rii ci' apoi' pentru
unitatea administrativ` constituit` bn /uru! !oca!it`aii respective ,oco!' district' p!as`-) pe de a!t` parte'
!a oriine' toponimu! a avut ca punct de p!ecare un ape!ativ care nu s-a p`strat ci a c`rui semni(icaaie
putem' pe ba&a atest`ri!or documentare antice ci a metodei comparativ-istorice' s-o presupunem'
pornind ci de !a simi!itudinea cre`rii unor hidronime ,nume de ape- bn !imbi!e vechi din spaaiu! est-
european.
4in cercet`ri!e specia!icti!or romVni ci str`ini ,istorici' arheo!oi' epira(icti ci !invicti-' se poate trae
conc!u&ia c` Siret este un toponim str`vechi' aparainVnd stratu!ui preroman de nume de !ocuri din
!imba noastr`. F! trebuie' prin urmare' a!`turat ace!or e!emente !e*ica!e' derivative ci onomastice ,dup`
unii autori' ci (onetice- care constituie o component` important` a individua!it`aii !imbii romVne'
privit` din punct de vedere a! oriinii ci a! evo!uaiei sa!e: substratu! ,e!ementu!- autohton. 3cest nume
trebuie' acadar' bncadrat bn rupa e!emente!or preromane ,$## de nume comune ci un num`r apreciabi!
de nume de !ocuri- moctenite din !imba ce!or dintVi str`moci ai RomVni!or ,4acii' Keaii ci 9oesii -
ramuri a!e mare!ui trib a! ?raci!or' despre care <erodot a(irma c` qsunt cei mai numeroci ci mai vite/i
dup` @n&ir' (iindc` numai din vorbirea acestora !e-au putut pre!ua ci (o!osi Romanii cuceritori'
transmiaVndu-!e !imbii romVne' continuatoare nebntrerupt` a !atinei popu!are vorbite bn reiuni!e
dun`rene ,!a nordu! ci !a sudu! (!uviu!ui- a!e @mperiu!ui Roman.
3cest (ond autohton in(irm`' ci pe p!an !invistic' teoria dup` care 4acii au (ost e*terminaai bn
tota!itate ,:itruvius' :opiscus' Roes!er- bn urma r`&boaie!or cu Romanii. Fste cert c` Romanii au
pre!uat aceste e!emente din !imba b`ctinaci!or romani&aai' une!e toponime p`strVndu-se bn (orme
apropiate de ce!e bnreistrate !a scriitorii antici' bn primu! rVnd <erodot. ?oponimu! Siret (ace parte'
deci' din seria nume!or de !ocuri de oriine daco-moesian`'mu!te dintre e!e numind importante cursuri
de ap` din RomVnia: 4un`re' 3rec' 3mpoi' Uu&`u' Cerna' Cric' Jotru' 9otru' 9urec' D!t' 5rut'
Somec' ?imic' ?isa. Cercet`ri mai noi au demonstrat c` ci nume!e unor !oca!it`ai din aara noastr`
,3brud' 3!bac' 4rencova' Karv`n' <Vrcova' 9ehadia' D!tina' ?urda- aparain ace!uiaci strat preroman
din toponimia romVneasc`' cu toate c` bn acceptarea acestei etimo!oii ne bntVmpin` o serie de
di(icu!t`ai' re(eritoare (ie !a evo!uaia (onetic` a unor sunete bn non concordana` cu (onetica istoric` a
!imbii romVne' (ie pre&enaei unor (orme asem`n`toare bn une!e dintre !imbi!e vecine.
Ceea ce e de reainut' in con(ormitate cu adev`ru! istoric demonstrat' este (aptu! c` bn mod cert nume!e
de !oc Siret este (oarte vechi ci moctenit ,din substrat-' neputVnd (i vorba de un bmprumut.
Care este etimo!oia !ui+ D parte din r`spuns a (ost dat` prin a(irmaaii!e precedente' cVnd s-a (`cut
preci&area c` acest toponimic provine dintr-o (orm` daco-moesian`' care a su(erit succesive
trans(orm`ri bn decursu! timpu!ui' dar care amintecte evident de (orma oriinar` a etimonu!ui.
4in p`cate' ca ci bn situaaia a!tor toponime provenite din substrat' ci pentru Siret atest`ri!e ce!e mai
vechi aparain !imbii rececti' ceea ce e*p!ic` !esne ra(ia nume!ui de !oc din !imba dac`' din care nu ni
s-au p`strat monumente de !imb` siure ,cu e*cepaia unor inscripaii (ramentare' a unor !iste de nume
de p!ante - ca cea a medicu!ui trac 4ioscorides - ci a unor m`rturii indirecte.
Cea dintVi' crono!oic vorbind' atestare a acestui toponim str`vechi o bntV!nim !a <erodot sub (orma
?iarantos. 4ea!t(e!' !a ace!aci istoric rec bntV!nim bnreistrate ci nume!e a!tor cursuri de ape care s-au
p`strat bn !imba romVn` ,Drdesios- 3rec' 9aris - 9urec' 5iretos - 5rut-' (orme!e respective (iind
notate' timp de mai mu!te seco!e' bn scrieri!e unor istorici ci eora(i ca 5to!emeu' 5!inius' Constantin
5orph"roenetu!' @ordanes' 5rocopius' Strabo' 5riscus' sau bn inscripaii!e din provincii!e dun`rene a!e
@mperiu!ui Roman ,pub!icate' din iniaiativa !ui 9ommsen' bn ce!ebra co!ecaie Corpus inscriptiarum
!atinarum-. 5entru (orma veche a toponimu!ui Siret dispunem de bnc` trei atest`ri' oarecum di(erite'
deci este nebndoios c` se re(er` !a nume!e rVu!ui din 9o!dova: una - <ierasos - provine din scrieri!e
eora(u!ui 5to!emeu) a!ta - Kerasus - destu! de apropiat` de cea precedent`' apare !a 3mmianus
9arce!!inus) u!tima atestare' care nu mai datea&` din perioada antichit`aii' o dator`m !ui Constantin
5orph"roenetu!' ea (iind (oarte apropiat` de nume!e de !oc din !imba RomVn`: Seretos.
4eci di(erite' toate (orme!e menaionate redau un etimon autohton neatestat. lnc` din 19%3'
:!.U`n`aeanu a demonstrat c` (orma herodoteic` e de: oriine scitic`' provenind din iranicu! ciarant
,iute-) <ierasos ci Kerasus sunt (orme rececti' iar Seretos repre&int` nume!e autohton a! rVu!ui' nume
care a (ost atestat ci bn teritoriu! de !imb` i!ir` ,bn (oste!e provincii romani&ate 4a!maaia ci 4ardania-.
5e aceeaci !inie' dar presupunVnd un radica! dac sar- ,corespondent a! tracu!ui ser--' Jiviu Irana
urm`rind atent toate (orme!e atestate ci raporturi!e dintre e!e' a/une !a conc!u&ia c` denumiri!e
<ierasos ci Kerasus se re(er` !a ace!aci rVu menaionat anterior de <erodot' numai c` e!e nu stau bn
!e`tur`' !a succesorii !ui <erodot provenind din !imba Sciai!or sau a Sarmaai!or' ceea ce ar e*p!ica
ra(ia hidronimu!ui. 8!tima atestare pomenit` - Seretos -st`' (`r` nici o bndoia!`' !a ba&a
toponimicu!ui Siret. Specia!ictii sunt de p`rere c` pe !Vn` (orma mai veche cu radica!u! sar ,bn
sanscrit`' sar bnseamn` rVu- a circu!at cu timpu! ci cea cu e ,aca cum apare !a Constantin
5orph"roenetu!- sub in(!uenaa unor (orme simi!are bntV!nite bn ?racia' @!iria ci 4a!maaia' provenind
dintr-un radica! indoeuropean ser - ,a cure-' bnrudit probabi! cu s,t-ru ,a cure-' acesta din urm`
bntV!nit bn toponime ca Strume' Streiu!' Serta' @striaa.
5recum au ar`tat 3. 5hi!ippide' G. 4r`anu' Se*ti! 5uccariu ci Fmi! 5etrovici' a!`turi de 9otru' Cric'
4un`re' ?imic' 3rec' Uu&`u' ci hidronimu! Siret pre&int` un (onetism speci(ic romVnesc' e! (iind
continuatoru! direct a! (ormei atestate Seretos.
Se deduce de aici c` ci bn romVna comun` (orma toponimu!ui a (ost Seret ,ca bn etimonu! din !imba
dac`' bn care radica!u! aparainea bn mod cert unui ape!ativ cu sensu! de qap` cur`toare' rVu' ce! care
curer-. 3ca se e*p!ic` de ce prime!e atest`ri bn documente!e romVnecti a!e toponimu!ui Siret cunosc
doar (orme cu e: Serete ,1%11-' Seret' Serete ,1%31-' Serete ,1%%3-' Seret ,1%3%-. Cu timpu!' apare ci
(orma cu i: Siret ,1%#8-' Sirets;oo,1%11-' care se va impune pe ca!e o(icia!`. 5opu!ar bns` a circu!at
mu!t` vreme (orma Seret ,nearticu!at ci articu!at - Seretu! sau Serete!e-. Cea cu i se poate !esne e*p!ica
printr-un (enomen (onetic de disimi!aaie ca ci prin impunerea pe ca!e administrativ` a unei (orme din
!imbi!e str`ine bn care s-au redactat acte!e cance!ariei domnecti bn 9o!dova.
Conc!u&ii!e care pot (i trase din ce!e de mai sus sunt urm`toare!e:
1. Gume!e de !oc Siret aparain stratu!ui preroman din toponimia romVneasc`.
$. F! continu` o (orm` din !imba dac`' atestat` sub di(erite ra(ii' bnc` !a istoricii ci eora(ii antici.
3. Iorma din care provine nume!e actua! Siret este Seretos' care avea iniaia! semni(icaaia q,ap`-
cur`toarer.
%. ln vechea !imb` romVneasc`' aca cum o probea&` documente!e istorice' toponimu! a circu!at cu
(orma Seret.

3stept pareri!e ta!e.
e*er"33

?rimis de: actionmedia pe 8 Sep $##5' 11:55 59
P8D?F ,e*er"33 B 8 Sep $##5' #$:$9 59-
3ceasta (ami!ie de cuvinte nu se reaseste !a popoare!e s!ave in ciuda (aptu!ui ca si ei au practicat
aricu!tura intr-un mod asemanator romani!or.
Gu ti se pare ciudat acest aspect+
GuQ Gu mi se pare ciudat. 4epinde si ce dictionar (o!osesti. 8nu! de dinainte de M89 ar putea (i
distorisonat. Stii mama Russia' etc.
Fu nu sunt specia!ist. Fu discut aici principii. 3propos de principii:P8D?F
Repet sint sute de cuvinte..QQQ

?ota! nere!evant cand vorbim despre o !imba moderna' adica atunci cand ne raportam !a cateva &eci
sau chiar sute de mii de cuvinte.
?rimis de: E!ui;i pe 9 Sep $##5' #8:55 39
e*er"'
4impotriva. 3rtico!u! (ace parte din cateoria Cvorbim mu!t si nu spunem nimicC. Gu are nici-un
arument in a(ara unor c!iseee si arumente recic!ate. 4e (apt sinuru! arument !invistic este
radacina sar-' ser-' dar printr-un rationament ce! putin bi&ar' din marturia 5or(iroenetu!ui din seco!u!
2 se deduce o (orma dacaQ' inorandu-se ce!e trei hidronime antice ,care bineinte!es ridica mari
di(icu!tati intrucat !imbi!e din care pot provine respective!e hidronime sunt indo-europene-.
4e asemenea' e*ista mu!te a!te atestari a!e hidronimu!ui in a(ara de Seret/Siret ,Saret' Saretu' Saretiu'
Sareat' Sariat - a doua !itera (iind af- care bineinte!es ca nu sustin aceatsa ipote&a ,daca (orma ar (i
etodaca' atunci de unde aceste variatii !a mii de ani dupa CconsacrarareaC acestui cuvant in spatiu!
romanesc+-
?rimis de: e*er"33 pe 9 Sep $##5' #9:$3 39
actionmedia
2elevante cred ca sint semnificatiile acestor cuvinte de origine necunoscuta si faptul ca in ciuda
invaziilor de tot felul , a vecinatatii cu popoare diferite si a contactului cu diferite culturi
,romanii nu au preluat cuvinte care sa actioneze ca sinonime sau sa se foloseasca in paralel cu
marea parte a acestor cuvinte cu etimologie necunoscuta.
Dau citeva eemple care imi vin acum in minte5
afine, capsuni, leustean, gaie, brinza, urda ,baci ,stinaGstana , beci, baiat ,ste(ar, malai,
mihniGmahni, bucura, doina, lumina, hau (prapastie), ...
4espre !umina se spune ca probabi! deriva din !ume..+ ' bucurie ar proveni din a!bane&u! bu;ur'
bu;uri.
5rob!ema e ca in a!bane&a cuvintu! bu;uri inseamna (rumos..
Jinvistii a!bane&i au scris un artico! in care demonstrau ca romanescu! bucurie nu poate avea oriinea
in a!bane&u! bu;uri.
3r (i mu!te de spus ..dar ma opresc aici.
e*er"33
?rimis de: carrad pe 9 Sep $##5' #9:33 39
e*er"' aie are etimo!oie cunoscuta: ea ,pamantu!-mama' in reaca veche- O aie)
iar !umina vine din !umen' -inis
?rimis de: e*er"33 pe 9 Sep $##5' 11:%8 39
carrad
9a re(eream !a aie-pasare rapitoare cu ciocu! coroiat' heare puternice si coada bi(urcata.
@n spanio!a !a papaa! se spune papaa"a.
@n romana avem si cuvintu! erete tot cu etimo!oia necunoscuta.
P8D?F
iar !umina vine din !umen' -inis
4in pacate 4F2 98 spune a!tceva.
e*er"33
?rimis de: carrad pe 9 Sep $##5' 11:57 39
da-! inco!o de de*...
e posibi! ca si nume!e pasarii sa aiba aceeasi etimo!oie
?rimis de: carpatic pe 1# Sep $##5' #9:## 39
P8D?F
e*er"' aie are etimo!oie cunoscuta: ea ,pamantu!-mama' in reaca veche- O aie)
Care e !eatura !oica + 8nu! e!ement/specie/obiect/etc. i se asocia&a un nume pe ba&a unei comparatii
sau unui a!oritm !oic de asociere. @ntre CaieC si pamant ce !eatura ar (i +
Re(eritor !a Ma"aM' acum ceva vreme traduceam Cmunte!e s(ant ^oaionC prin ^ooh-e Ka"a' Cmunte!e
pamantu!ui ,munte prin e*ce!entaC sau Cmunte!e vietiiC. 5ana !a urma' in persana veche' a"a
inseamna si CviataC. @n !eende chiar 4acia e numita CUaba KaiaC' care ne duce cu andu! direct !a
Cpamantu!-mamaC.
5e de a!ta parte pasarea de prada are in mu!te cu!turi o semni(icatie specia!a' de mu!te ori ca mesaer
sau repre&entant a! divinitatii. @n mito!oia romaneasca Kaia ,dar si Corbu!' sau CCorboaiaC- sunt
asimi!ate uneori C&eitei mortiiC. 3vem si o vorba !eata de asta - Ca te !ua KaiaC. 9ai avem si Cbat-o
aiaC.... care cred ca are o semni(icatie asemenatoare.
5e !inia semni(icatiei mito!oice se pot (ace (oarte mu!te ana!oii - dintre pasari!e de prada Cce!ebreC
avem Ru;h ,Roc-' 5hoeni*-u!' Karuda' Simorh' <oma.....
?rimis de: carrad pe 1# Sep $##5' #9:%% 39
pai ai e*p!icat tu !eatura.
?rimis de: actionmedia pe 1# Sep $##5' #%:5# 59
P8D?F ,e*er"33 B 9 Sep $##5' 1#:$3 39-
4au citeva e*emp!e care imi vin acum in minte:
a(ine' capsuni' !eustean' aie' brin&a' urda 'baci 'stina/stana ' beci' baiat 'ste/ar' ma!ai' mihni/mahni'
bucura' doina' !umina' hau ,prapastie-' ...
9a/oritatea cuvinte!or enumerate de tine sunt (oarte u&ua!e si asa au (ost probabi! si acum cateva mii
de ani. Dricine cunostea aceste cuvinte. 3vea nevoie sa !e cunoasca pentru ca putea trai si comunica.
Cum poti sa iti cumperi bran&a daca nu stii sa spui Cbran&aC sau CstanaC sau CbaciC.
Gu avem abso!ut nici o arantie ca aceste cuvinte ar avea o varsta mai mare de $### de ani sau mai
mica de 5## de ani.
?rimis de: tihomir pe 11 Sep $##5' #7:3# 59
Gorma! ca e*ista une!e cuvinte pe care !e inta!nim si in sanscrita si in romana'cum e*ista cuvinte pe
care !e inta!nim in sanscrita si !atina'sanscrita si s!ava'sanscrita si persana'sanscrita si reaca'sanscrita
si orice a!ta !imba ariana/indo-europeana.Ce!e mai notorii asemanari sunt in privinta numera!e!or'a
divinitati!or'a parti!or corpu!ui si a rade!or de rudenie,mama'tata'(iu etc.-.3cum e cam reu de stabi!it
daca nu cumva une!e (orme pe care !e-am mostenit din !atina au e*istat in (orme asemanatoare si in
!imba daci!or,e posibi! sa (i (ost une!e ca&uri- dar de aici pana !a a spune ca !atina si !imba daci!or erau
!imbi inrudite e mai mu!t decat o aberatie pentru ca dintr-un rup de popoare indo-europene (ac parte
vechii romani si din a!t rup tracii'chiar daca proveneau dintr-o tu!pina primordia!a.
?rimis de: actionmedia pe 1$ Sep $##5' #5:#5 59
P8D?F ,tihomir B 11 Sep $##5' #8:3# 59-
3cum e cam reu de stabi!it daca nu cumva une!e (orme pe care !e-am mostenit din !atina au e*istat in
(orme asemanatoare si in !imba daci!or,e posibi! sa (i (ost une!e ca&uri- dar de aici pana !a a spune ca
!atina si !imba daci!or erau !imbi inrudite e mai mu!t decat o aberatie pentru ca dintr-un rup de
popoare indo-europene (ac parte vechii romani si din a!t rup tracii'chiar daca proveneau dintr-o
tu!pina primordia!a.
4e ce ar (i Cmai mu!t decat o aberatie tihomirC+ ?e cam contra&ici. F ca si cum as spune ca intre mine
si varu! meu de radu! 3 nu e*ista nici un rad de rudenie desi strabunicii nostrii au (ost (rati. Chiar si
!a a 1#-a eneratie este putem vorbi de un rad de rudenie.
Iaptu! ca niste cercetatori au c!asi(icat intr-un anumit (e! !imbi!e indoeuropene si au incercat sa !e bae
pe toate mai usor sau mai cu (orta intr-o cateorie sau a!ta' nu inseamna ca nu e posibi! ca ace!e !imbi
sa (i (ost inrudite.
?rimis de: tihomir pe 13 Sep $##5' #3:33 59
Raspunsu! ti !-ai dat sinur.5oti avea veri de radu! 3 dar nu iti sunt (rati.Fi vor (i mai di(eriti decat
tine decat daca ti-ar (i de radu! 1 sau'cum am &is'(rati.?oti oamenii coboara din adam si eva deci toti
sunt rude dar e*ista rude mai de aproape si mai de departe.?i se pare ca s!ava si !atina sunt inrudite+
3mandoua sunt indo-europene'!a (e! sta treaba cu !imba !atina si cea traca.Cu a!te cuvinte sunt indo-
europeni si indo-europeni....
?rimis de: Juci(er pe 1% Sep $##5' #5:%5 59
3m si eu niste intrebari pentru cei ce sustin ca ma/oritatea popoare!or europene provin din @ndia:
1. Cum de incapea atita popu!atie intr-o arie totusi restrinsa +
$. @n Furopa pina sa vina cei din @ndia chiar nu e*istau oameni +
3. @n @ndia este ca!d. Damenii de aco!o sunt bruneti ca o adaptare !a aceasta c!ima. 5opoare!e an!o-
sa*one sunt considerate tot indo-europene. Cum pot veni dintr-o c!ima ca!da popoare de oameni b!on&i
si ochi a!bastri' caracteristici a!e ce!or ce traiesc in mediu cu c!ima rece+
?rimis de: tihomir pe 1% Sep $##5' #A:11 59
Cine te-a mintit ca vin din @ndia+F inves'din Furopa s-au dus in @ndia'de aia !e &ice indo-
europeni'inainte !e &iceau arieni da de cand cu rasismu! !ui hit!er s-a evitat termneu! asta si s-a optat
mai mu!t pentru termenu! de Cindo-europeniC da e vorba despre ace!asi !ucru.3rienii/indo-europenii s-
au stabi!it atat in @ndia cat si in @ran , arian-airan-iran-'a(ara de cea mai mare parte a Furopei.Se pare
ca erau oriinari din Fstu! Furopei.
?rimis de: <"dra pe 1% Sep $##5' #8:#3 59
3devar va &ic.......4acia este mama tuturor popoare!or...de aici au p!ecat tot&i...si aici vor veni ....!o!
mishto suna..--
?rimis de: Juci(er pe 15 Sep $##5' #%:#3 39
P8D?F ,tihomir B 1% Sep $##5' #7:11 59-
Cine te-a mintit ca vin din @ndia+F inves'din Furopa s-au dus in @ndia'de aia !e &ice indo-
europeni'inainte !e &iceau arieni da de cand cu rasismu! !ui hit!er s-a evitat termneu! asta si s-a optat
mai mu!t pentru termenu! de Cindo-europeniC da e vorba despre ace!asi !ucru.
?u cred ca !umestiQ 5ai daca din Furopa au p!ecat in @ndia atunci cum de sint acum tot in Furopa++
Cea care m-a CmintitC este o pro(esoara de ermana. 4ar nu numai !a ea am au&it aceasta ipote&a pe
care eu n-o cred.
?rimis de: tihomir pe 15 Sep $##5' 11:$1 39
Ure scaraoschi pune mana pe o carte si pe urma intra in po!emici.4in Furopa au p!ecat unii in
india'unii in iran'unii in anato!ia iar a!tii au ramas in europa.8ite !a tatari: au a/uns pana in Crimeea si
4obroea si ce de aia nu mai sunt mono!i in mono!ia+:e&i ca !a (acu!tati!e de !imbi straine nu se
invata istorie
<"dra'avem o istorie autentica (. (rumoasa'nu e nevoie de aberatii CdacianisteC ca sa (im mandri cu
etnicitatea noastra.5arerea mea.
?rimis de: E!ui;i pe 15 Sep $##5' #$:31 59
tihomir' de curio&itate' ce carti recoman&i pentru teoria pe care o e*pui+
?rimis de: tihomir pe 1A Sep $##5' #%:35 59
w!ui;i eu nu e*pun teorii.4ar de drau! conversatiei'ce anume ti se pare CteorieC+Iii mai c!ar pentru
a-ti putea raspunde+Gu cre&i ca arienii au co!oni&at india si iranu! de a&i' sau ce anume ti-e nec!ar+
?rimis de: carrad pe 1A Sep $##5' #%:5A 59
io au&isem ca popoare!e in enera! au mirat dinspre asia spre europa' dinspre est spre vest...
?rimis de: tihomir pe 1A Sep $##5' #A:$9 59
Gu e o reu!a.8ita-te !a ermani,oti'vi;ini'(ranci etc.- care au mirat de !a G-S':-F si F-:.5o&itia
eora(ica nu determina miratia'a!ti (actori sunt CvinovatiC.
?rimis de: Juci(er pe 17 Sep $##5' 1$:1# 39
F cineva in(ormat daca nu cumva putem cu metode!e astea moderne de ana!i&a 34G sa stabi!im
rade!e de inrudire a doua popoare +
?rimis de: carrad pe 17 Sep $##5' #7:5$ 39
more or !ess...
adica' pe ba&a adn-u!ui se pot stabi!i inrudiri intre * si "....(aptu! ca eu' * din romania' am un adn
asemanator cu " din serbia' sa &icem' nu spune decat ca noi' * si "' suntem inruditi...atatQ nu inseamna
ca poporu! romana si sarb ar (i inrudite...
asta ar (i o e*trapo!are prea cura/oasa
pe de a!ta parte' o ast(e! de munca este titanica si nu cred ca s-ar apuca cineva s-o (aca...sunt prea
mu!te variabi!e in /oc si mu!te a!te in(ormatii co!atera!e care trebuie !uate in ca!cu!.
mai e posibi!itatea cu mitocondrii!e.
?rimis de: tihomir pe 17 Sep $##5' #9:59 39
4a se poate stabi!i'mai mu!t sau mai putin cum a &is si carrad.4e e*emp!u in une!e &one a!e an!iei
stiu ca s-a (acut chestia asta pentru a stabi!i procentu! popu!atiei cu sane vi;in.S-a comparat 34G-u!
en!e&i!or din ace!e &one cu ce! a! norveieni!or si cei ce au corespuns s-a stabi!it ca aveau antecedenta
vi;ina.4eci da se poate (ace.
?rimis de: E!ui;i pe 17 Sep $##5' 1$:#9 59
tihomir' tu spui ca indo-europenii au pornit din Furopa catre 3sia. Ce anume sustine acest !ucru+
8nde ai citit asa ceva+
?rimis de: tihomir pe 17 Sep $##5' #1:$% 59
5ai asta e adevaru! istoric.D sa asesti asa in toate cursuri!e de istorie antica'ma mir ca sunt atat de
mu!ti care nu au au&it de asta.....F mai comp!icat cu patria comuna a indo-europeni!or ,dupa unii &ona
caspica-sudu! Rusiei'dupa a!tii Furopa Centra!a-asta u!tima pare tot mai probabi!a- dar e cert ca au
co!oni&at india si au distrus civi!i&atia indusu!ui,harappa si moend/odaro-.
?rimis de: E!ui;i pe 18 Sep $##5' 1$:51 59
?ihomir' haide sa !asam re(erinte!e astea vai si (a!si(icate. Ceea ce spui tu nu este adevaru! istoric.
5rob!ema este controversata. Si nu am sa asesc asa in toate cursuri!e de istorie. Gu stiu daca ai citit
macar unu!' daramite pe toate.
Fste de(ormant sa ii dai o asa reutate Furopei centra!e e!iminand ipote&e precum @ndia' 3nato!ia sau
podisuri!e centrasiatice.
?rimis de: tihomir pe 18 Sep $##5' #$:%% 59
<ai ca de/a ma enerve&i spui niste aberatii de sta mintea in !oc.....@ndia si 3nato!ia sunt e*c!use ca
posibi!e patrii a!e indoeuropeni!or.?eoria cu asia-centra!a a (ost combatuta in u!tima vreme ,si ve&i ca
asia-centra!a se cam con(unda cu sudu! rusiei deci aproape oarecum de estu! europei-.Cea mai
p!au&ibi!a ramane Furopa de Fst-Gordu! Cauca&u!ui,adica sudu! rusiei-.Gu stiu ce carti de
pseudoistorie citesti .....5ana acum cateva decenii &ona munti!or ura!i era considerata drept cea mai
probabi!a patrie a indo-europeni!or dar acum se vorbeste tot mai mu!t de estu! europei,probabi! ca se
intindea pana spre ura!i si asia centra!a- si asta datorit"a dove&i!or recente,se pare ca pe!asii'bastinasii
din sudu! ba!cani!or inainte de venirea reci!or- aveau tot o !imba indo-europeana si a!te observatii de
enu! asta.@n (ine cred ca anumite prob!eme te depasesc.....
?rimis de: carrad pe 18 Sep $##5' #$:5% 59
daM repede te mai enerve&i: da-ne si noua niste tit!uri de !ucrari' niste !in;-uri' ceva....sa ne !amurim cu
ochisorii nostriQ
in p!us' ca de obicei' si asupra acestui subiect Crammatici certantC....
asadar' te asteptam cu dove&iQ
?rimis de: tihomir pe 18 Sep $##5' #%:5# 59
4uceti-va !a o bib!ioteca si cereti !ucrari despre istoria antica a indiei.Gu o sa asiti nicaieri,ce! putin
nu intr-o carte serioasa de istorie- ca arienii vin din india ci dimpotriva'ca au co!oni&at india'!a (e! cum
au (acut cu anato!ia,hititii'!"dienii'etc.- sau cu iranu!.4aca aveti posibi!itatea asiti cartea !ui @manue!
Keiss-istoria !umii pana in anu! $###.4ara daca va descurcati mai reu cu carti!e aruncati o privire
http://A%.$33.183.1#%/search+YNcache:1A%c2GA3AbFe:www.aius.ro/europeni&area.htmRpatriaRindo-
europeni!or\h!Nro\!rN!an>ro unde asiti cate ceva despre !ocu! de oriine a! arieni!or.
?rimis de: carrad pe 18 Sep $##5' #7:#3 59
mda...
http://www.pnas.or/ci/content/abstract/89/1A/7AA9
daca nu te descurci cu !imba en!e&a' ve&i ca sunt su(icienti traducatoriQ
si vorbim despre indo-europeni...ar (i bine sa merem !a presupusa istorie a acestora.
?rimis de: E!ui;i pe 18 Sep $##5' #7:$7 59
P8D?F
<ai ca de/a ma enerve&i spui niste aberatii de sta mintea in !oc.....
4aca te enerve& ia o pasti!a. Ca sa iti dai seama ca eu spun aberatii ar trebui sa stapanesti subiectu!' si
cum nu este ca&u!' nu poti sa te pronunti. Giciodata sa nu arumente&i cu o !ucrare encic!opedica
,Keiss- despre o prob!ema punctua!a. F ca si cum te-ai duce !a doctoru! de (ami!ie sa iti (aca o operatie
de!icata. 4aca tot (o!osesti u!e incearca un indoeuropean home!and in !oc de patria indoeuropeni!or
si ai sa ve&i ca ti se va deschide ori&ontu! considerabi!. Fsti transparent in discutia de (ata. Jasa
aresivitatea ca nu ai arumente pentru ea.
P8D?F
@ndia si 3nato!ia sunt e*c!use ca posibi!e patrii a!e indoeuropeni!or
4e ce+
P8D?F
?eoria cu asia-centra!a a (ost combatuta in u!tima vreme
4e cine si cum+
P8D?F
si ve&i ca asia-centra!a se cam con(unda cu sudu! rusiei deci aproape oarecum de estu! europei
<aide bre ca vorbesti tampenii. 3dica tu ve&i 3(hanistanuM ,in 3sia Centra!a si in sudu! Rusiei-
oarecum in estu! Furopei. 4e (apt toata 3sia e in estu! Furopei asa ca ce mai tura vura' orice ipote&a a
oriinii indoeuropeni!or c!ar se re(era !a Furopa.
P8D?F
Cea mai p!au&ibi!a ramane Furopa de Fst-Gordu! Cauca&u!ui,adica sudu! rusiei-.
4e ce e cea mai p!au&ibi!a+ Gu am va&ut decat insu!te si non-arumente pana acum. 4aca domeniu!
acesta este strain de cunostinte!e si pasiuni!e ta!e de ce te mai bai+
P8D?F
Gu stiu ce carti de pseudoistorie citesti .....
4aca nu stii ce carti citesc' nu ai cum sa stii daca sunt CpseudoC. @n istorie' ca in orice a!ta stiinta'
!oica este esentia!a. Dr daca tu vituperand iti pier&i !oica propriu!ui discurs' iti cam de&amaesti
cititorii care spera ca vreodata !e vei aduce un arument in chestiunea indoeuropeni!or.
P8D?F
dar acum se vorbeste tot mai mu!t
Cine sunt domM!e astia care vorbesc+ Ce e cu trimiteri!e astea vai+ Hi-!e nume!e' arata-ne ca sunt
opinia ma/oritara si o sa-ti dea !umea dreptate. 4ar daca ba&a ta arumentativa este (ormata dintr-o
!ucrare de istoria !umii de cateva sute de paini si o mana de site-uri romanesti pe care !e-ai ua!it'
atunci dramuieste-ti cuvinte!e pe masura sustinerii pe care o ai. Spune Cdin putinu! pe care !-am citit
mie mi se pare ca ...C.
P8D?F
aveau tot o !imba indo-europeana si a!te observatii de enu! asta
@-au&i domM!e. Hi-mi si mie un cuvant din !imba asta pe!asica' o radacina presupusa ,si conte*tu! care
o indica-. Ce a!te observatii de enuM asta+
P8D?F
@n (ine cred ca anumite prob!eme te depasesc.....
5e mine in mod c!ar ma depasesc anumite prob!eme si ca atare nu discut despre e!e. 4aca toata !umea
ar proceda asa poate ar creste si ca!itatea discutii!or.
?rimis de: tihomir pe 18 Sep $##5' 1#:#1 59
carrad am spus de !a inceput ca e*ista mai mu!te teorii privind patria indoeuropeni!or dar cea mai
p!au&ibi!a a ramas cea europeana sa &ic asa,Fstu! Furopei-Cauca&-Sudu! Rusie-.Jin;u! pe care !-ai
a(isat nu (ace decat sa con(irme spuse!e me!e.
Recent au aparut dove&i cum ca cei considerati pana acum cateva decenii preindoeuropeni in spatiu!
est europen ar (i tot indo-europeni si de asta s-a abandonat teoria miratiei ariene de undeva din (undu!
asiei.Fvident unii au ramas !a vechi!e manua!e sau teorii dar cea mai pertinenta,pe care o
impartasesc'persona!- este cea CeuropeanaC.
4e drau! ce!or ce citesc posturi!e astea o sa-ti raspund si tie wu!;i ' dar !a incapatanarea si aroanta
de neam prost pe care !e a(ise&i s-ar putea sa (ie pt u!tima data.
3nato!ia si @ndia sunt e*c!use pentru ca:in ca&u! anato!iei este vorba de o &ona eora(ica prea redusa
pentru a (i !ocatia initia!a a indoeuropeni!or'in pu!s se stie ca hititii'!idienii'(riienii'si restu! arieni!or
anato!ieni au co!oni&at acea reiune deci nu erau bastinasi.
@n ca&u! @ndiei de asemeni se cunosc cu!turi!e pre-ariene ,numite dravidiene- ' in p!us daca ar (i (ost
oriinari din india !eea eneticii ne spune ca indoeuropenii ar (i trebuit sa (ie preponderent
neri,mas!inii in orice ca&- ori este e*act pe dos'erau b!on&i cu ochi a!bastri si bine (acuti ,ma re(er !a
cei puri-.Sunt doar $ motive pentru (iecare reiune care !e e*c!ude ca !oc de oriine a! indoeuropeni!or.
5entru tine asia centra!a se reduce !a a(anistan+3sia centra!a e un diatmai teritoriu de !a ura!i pana !a
tibet,asa rosso modo- eu ma re(eream !a &ona acestei reiuni !imitro(e sudu!ui rusiei.
:rei un cuvant din pe!asica : tha!assaNmare.9u!tumit+
3r (i bine daca ai ap!ica pentru tine principiu! cu domenii!e care te depasesc .3cum ' daca nu iti cer
prea mu!t &i-mi si mie care e dupa tine patria oriianra a arieni!or ca pana acum nu ai (acut decat sa (ii
ica-contra (ara sa ne spui parerea ta ' ca sa nu mai vorbim de (aptu! ca nu ai dat nici o bib!iora(ie
care sa o sustina.
?rimis de: E!ui;i pe 18 Sep $##5' 11:%7 59
P8D?F
4e drau! ce!or ce citesc posturi!e astea o sa-ti raspund si tie wu!;i ' dar !a incapatanarea si aroanta
de neam prost pe care !e a(ise&i s-ar putea sa (ie pt u!tima data.
5utin ma interesea&a daca imi raspun&i si din ce motiv o (aci.
P8D?F
3nato!ia si @ndia sunt e*c!use pentru ca:in ca&u! anato!iei este vorba de o &ona eora(ica prea redusa
pentru a (i !ocatia initia!a a indoeuropeni!or
Si cam cati ;i!ometri patrati trebuie sa aiba aceasta &ona+
P8D?F
in pu!s se stie ca hititii'!idienii'(riienii'si restu! arieni!or anato!ieni au co!oni&at acea reiune deci nu
erau bastinasi.
Gu se cunoaste cu e*actitate istoria arhaica. 9u!te din miratii sunt recente ,(riienii de pi!da au venit
din ?racia in u!tima parte a mi!eniu!ui @@ i.<r-. Gu este tocmai un contraarument.
P8D?F
@n ca&u! @ndiei de asemeni se cunosc cu!turi!e pre-ariene ,numite dravidiene- '
Gu se cunoaste !imba !or' sinura trasatura care-i poate de(ini indo-europeni sau nu. 5acat ca nu mai
este e*er" pe aici ' dar daca tot ai !uat-o pe ca!ea u!e cauta in(ormatii despre miratia ariana in
@ndia si in mod siur vei asi artico!e care o contesta' si nu chiar (ara arumente.
P8D?F
in p!us daca ar (i (ost oriinari din india !eea eneticii ne spune ca indoeuropenii ar (i trebuit sa (ie
preponderent neri,mas!inii in orice ca&- ori este e*act pe dos'erau b!on&i cu ochi a!bastri si bine (acuti
,ma re(er !a cei puri-.Sunt doar $ motive pentru (iecare reiune care !e e*c!ude ca !oc de oriine a!
indoeuropeni!or.
Fh' cand ai sa iti sa-ti dai si tu seama ca indoeuropenii nu sunt o rasa sau o etnie probabi! o sa treci de
nive!u! super(icia! a! discutiei. 3!t(e! ramai !a c!isee de tip arian N na&i' b!ond sau a!te oomanii.
P8D?F
5entru tine asia centra!a se reduce !a a(anistan+3sia centra!a e un diatmai teritoriu de !a ura!i pana !a
tibet,asa rosso modo- eu ma re(eream !a &ona acestei reiuni !imitro(e sudu!ui rusiei.
Dh' incepi sa andesti+ Gu drauta' nu se reduce !a 3(anistan' 3(anistanuM (ace parte din ace!
ditamai teritoriuM care nu se a(!a chiar in sud-estu! Furopei. Dr cand eu &ic de podisuri centrasiatice si
tu te andesti !a stepe!e caspicopontice tu dec!ari deschis ra&boi eora(iei. Cat despre Rusia' poate ai
sa a/uni si tu cu istoria in seco!u! 22@ si ai sa a(!i ca !a sudu! Rusiei se a(!a si 9area Caspica' dar si
3(anistanu!' 9ono!ia sau Coreea' asa ca preci&area nu iti sa!vea&a de!oc arumentu!.
P8D?F
:rei un cuvant din pe!asica : tha!assaNmare.9u!tumit+
9ai u!ea&a. Fste doar un cuvant recesc cu oriine necunoscuta' presupus autohtona. Ca se !eaa
de sinura popu!atie nehe!enica arhaica cunoscuta sub nume!e de pe!asi din i&voare!e recesti e o
chestie de ipote&a. Ca aceasta !imba pe!asica este indo-europeana sau nu' nu prea stie nimeni' dar
mu!ti care dau o nuanta po!itica istoriei (ac pe atotcunoscatorii. ?endinta este contrara' ca toate
cuvinte!e recesti care nu prea par indo-europene si pretind o aparitie arhaica in !imba sa (ie pusa pe
seama !imbii pe!asice' asadar contrar a ce!or a(irmate de tine' ace!e dove&i recente ar trebui sa arate o
!imba neindoeuropeana. @n ca& contrar' ma indoiesc ca poate cineva arata ca ace!e cuvinte vin tocmai
din !imba pe!asica si nu dintr-una din su(icient de mu!te!e !imbi indo-europene.
P8D?F
3cum ' daca nu iti cer prea mu!t &i-mi si mie care e dupa tine patria oriianra a arieni!or
5ai nu mi-ai aratat ca esti vrednic de vreo discutie serioasa' asa ca da' imi ceri prea mu!t. Dricum ai
amenintat ca poate e u!tima oara cand imi raspun&i asa ca ce sens are sa iti e*p!ic tie ceva+
P8D?F
ca pana acum nu ai (acut decat sa (ii ica-contra (ara sa ne spui parerea ta ' ca sa nu mai vorbim de
(aptu! ca nu ai dat nici o bib!iora(ie care sa o sustina.
3dica nu ti-am spus parerea mea' dar nu ti-am dat nici bib!iora(ie sa o sustina. Sa sustina ce+ 5arerea
mea nespusa+ Care este ea+ Fhe' somnuM ratiunii ...
?rimis de: carrad pe 19 Sep $##5' #8:#1 39
P8D?F ,tihomir B 18 Sep $##5' 11:#1 59-
carrad am spus de !a inceput ca e*ista mai mu!te teorii privind patria indoeuropeni!or dar cea mai
p!au&ibi!a a ramas cea europeana sa &ic asa,Fstu! Furopei-Cauca&-Sudu! Rusie-.Jin;u! pe care !-ai
a(isat nu (ace decat sa con(irme spuse!e me!e.
mda...citeste cu atentie conc!u&ia abstractu!ui respectiv:
C?hus' neither o( the two theories appears ab!e to e*p!ain the oriin o( the @ndo-Furopeans as aued
b" the enetics-!anuae corre!ation.C
nici una dintre ce!e doua teorii nu e*p!ica oriinea @F d.p.d.v a! core!atiei !imba-enetica....cam asta e
ideea.
cat despre @F cei b!on&i cu ochi a!bastri....ce sa mai &ic+Q ita!icii sunt cu totii b!on&i' !a (e! si
recii...cred ca nu (aci decat sa con(un&i o ramura a @F cu intreu!....asta in ca&u! in care nu aderi !a
teorii!e puriste...
?rimis de: actionmedia pe 19 Sep $##5' #9:5A 39
P8D?F ,Juci(er B 1% Sep $##5' #A:%5 59-
3m si eu niste intrebari pentru cei ce sustin ca ma/oritatea popoare!or europene provin din @ndia:
1. Cum de incapea atita popu!atie intr-o arie totusi restrinsa +
$. @n Furopa pina sa vina cei din @ndia chiar nu e*istau oameni +
3. @n @ndia este ca!d. Damenii de aco!o sunt bruneti ca o adaptare !a aceasta c!ima. 5opoare!e an!o-
sa*one sunt considerate tot indo-europene. Cum pot veni dintr-o c!ima ca!da popoare de oameni b!on&i
si ochi a!bastri' caracteristici a!e ce!or ce traiesc in mediu cu c!ima rece+
4esi nu sunt un sustinator a! nici unei teorii' am sa incerc sa iti raspund eu:
1. 3 - de unde stii cata popu!atie era pe vremea aceea+
U - ?ocmai de-aia au p!ecat' pentru ca nu mai aveau !oc.
$. Ua e (oarte posibi! sa (i e*istat oameni' si urmasii unora dintre ei sa e*iste si a&i. 4iscutam de
civi!i&a&tii si !imibi vorbite' nu de ene. 8ne!e popu!atii asimi!ea&a a!te popu!atii.
3. Revenim !a ene. 5ai daca consideram ca am raspuns !a intrebarea nr. $ si suntem de acord ca
popu!atia bastinasa europeana avea ene!e - U!on&i' ina!ti' cu ochi a!bastri. @n cateva seco!e de
convietuire au supravirtuit si s-au de&vo!tat cu preponderenta ene!e ce!e mai (avori&ate de c!ima si
ce!e!a!te conditii o(erite de Furopa. 3sa cum in @ndia' @ran sau 3nato!ia' au supravietuit a!te ene.
D conc!u&ie a ce!or spuse: 3rumentu! spatiu!ui este nere!evant' iar cat priveste caracteristici!e
enetice' acestea nu determina radu! de civi!i&atie.
?rimis de: carrad pe 19 Sep $##5' 1#:#$ 39
!uci(er' popu!atia !umii a crescut in timp...erau mu!t mai putini in vremuri!e a!ea....in p!us' se stie
(aptu! ca' in perioada antica' speranta de viata a oameni!or era cam !a 5# de ani....andeste-te cat e
acum si trae conc!u&ii!e.
?rimis de: e*er"33 pe 19 Sep $##5' 1#:1% 39
Sa!ut E!ui;i
Jipseste omuM vreo doua saptamini de !a <an ' si cind se intoarce vede ca subiectu! a a!unecat pe o
panta istorica.
Sint de acord si eu cu raspunsu! dat !ui tihomirP8D?F
Fh' cand ai sa iti sa-ti dai si tu seama ca indoeuropenii nu sunt o rasa sau o etnie probabi! o sa treci de
nive!u! super(icia! a! discutiei. 3!t(e! ramai !a c!isee de tip arian N na&i' b!ond sau a!te oomanii
Ioarte mu!ti cred ca termenu! ar"a ,arian- repre&inta un rup enetic' un popor sau un rup de triburi
inrudite enetic.
4in ceea ce stiu eu cuvintu! arian se traduce ast(e!:
1.attached to' true' devoted - atasat ' sincer' devotat
$.dear' e*ce!!ent - dra 'e*ce!ent
3.master' !ord -stapin
3m (o!osit dictionaru! 9onier-Ei!!iams.
@n scrieri!e sanscrite termenu! ar"a se (o!osea pentru a desemna pe cei care au atins un nive! de
cunoastere si de comportament superior ma/oritatii popu!atiei.4e (apt arienii erau posesorii unei
Cnobi!itati spiritua!e si conitiveC.
Gicaieri in carti!e sanscrite nu se speci(ica ca arienii ar (i (ost un popor.
Fu am cautat mu!ta vreme vreo re(erinta ,oriina! scrisa in sanscrita- in care sa se citeasca neru pe a!b
ca arienii ar (i un popor cu paru! b!ond si ochi a!bastrii.
4aca cineva stie despre e*istenta unui ast(e! de te*t ro sa dea !amuriri!e necesare.
e*er"33

?rimis de: carrad pe 19 Sep $##5' 1#:18 39
ue!cam bec' e*er"
tu citesti sanscrita+ ca io am incercat in (acu!tate' dar am renuntat cand am a/uns !a !iaturi
?rimis de: tihomir pe 19 Sep $##5' #1:3# 59
3r"aNnobi!'de aici vine termenu! de arieni.?ipu! arian este intr-adevar b!ond robust cu ochii a!bastri
asa erau ermanii's!avii'tracii'ce!tii'vechii reci'etc. dar asta nu are nimic de a (ace cu rasismu!
na&ist'na&isti doar au pre!uat acest e!ement interadu-! in propaanda !or asa cum au (acut cu
&vastica,un simbo! universa! de a!t(e!-.3propo'daca vreti sa vedeti cum aratau dacii mereti in suceava
!a CranitaC cu ardea!u!'romanii de aco!o au pastrat (oarte mu!t din in(atisarea daci!or.
Si sa revenim !a arieni'daca au !imbi asemanatoare'credinte si obiceiuri simi!are,in !inii mari ma re(er-
cum sa nu (ie simi!ari si din punct de vedere enetic+Sunt o sub-rasa !a (e! ca semitii'hamitii sau turco-
mono!ii.
actionmedia'enetica te contra&ice.4aca combini un a!b cu un neru vor iesi copii mu!atri ,inchisi !a
cu!oare- iar daca combini $ mu!atri ai sanse de 1:3 sa iasa un copi! a!b.Kene!e nere sunt
dominante'deci e*p!icatia ta cade.4aca a&i mu!te din popoare!e ariene si-au pierdut caracteristici!e
Crasia!eC este tocmai datorita amestecarii cu a!te popu!atii dar si datorita conditii!or
eora(ice,terotoriu! isi !asa amprenta asupra eneticii- asa s-a intamp!at cu a!bii din india'cu iranienii
sau ;ur&ii etc. sau hai sa ne uitam !a unuri:initia! popor asiatic cu trasaturi mono!oide iar a&i sunt cat
se poate de a!bi'asta datorita CcorciriiC cu cei pe care i-au asit in panonia'cam asa s-a intamp!at cu
arienii din india.3m si eu o curio&itate e cineva dintre voi istoric+
?rimis de: e*er"33 pe 19 Sep $##5' #5:%# 59
tihomir
scu&e' am incercat sa citesc de !a cap !a coada toate posturi!e ta!e' dar nu prea am inte!es ce idee aperi
tu.
P8D?F
3nato!ia si @ndia sunt e*c!use pentru ca:in ca&u! anato!iei este vorba de o &ona eora(ica prea redusa
pentru a (i !ocatia initia!a a indoeuropeni!or
4a-mi voie sa-ti spun ca eu am strabatut aceasta Credusa 3nato!ieC cu masina' si nu as mai repeta
aceasta ca!atorie nici in ruptu! capu!ui.
?ot atunci am incercat sa-mi inchipui miratia popu!atii!or de tot (e!u! prin aceasta &ona' !uind in
ca!cu! mi/!oace!e de transport' cunostinte!e medica!e si posibi!itati!e de nutritie a!e timpu!ui respectiv.
4aca vrei sa spui ca 3nato!ia nu poate (i !eaanu! indo-europeni!or din cau&a conditii!or eora(ice
care nu permiteau nici cu!turi arico!e pe supra(ete e*tinse in apropierea ape!or ,de supra(ata sau de
adincime- si nici cresterea anima!e!or in conditii usoare care sa poata sa suporte o crestere masiva a
popu!atiei de unde mai apoi necesitatea miratiei si raspindirii acestor popu!atii cu scopu! de a asi noi
teritorii de !ocuit' atunci sint de acord cu tine.
5oate nu ar (i rau sa ne indim ca mu!te dintre vechi!or civi!i&atii s-au (ormat in apropierea unor mari
(!uvii sau riuri.,Gi!' Kane' @ndus' ?iru si Fu(rat-.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe 19 Sep $##5' #5:5# 59
4espre !eaanu! popoare!or Cindo-europeneC se pot !ua in discutie mai mu!te teorii. Cea mai mare
parte a acestor teorii nu au un (undament serios si credibi!.
4aca aveti timp puteti citi citeva in(ormatii interesante ,inc!usiv teoria !ui 9air - !a :
http://voiceo(dharma.com/boo;s/ri/ch7.htm
D a!ta sursa de in(ormatii o asiti !a:
http://indoeuro.bi&!and.com+archive/artic!e1%.htm!
:ictor 9air a pre&entat !a o con(erinta tinuta in 199A !a 8niversitatea din 5enns"!vania propria !ui
teorie in care incearca sa acredite&e ideea ca tarimu! matca a! indo-europeni!or ar (i sudu! Kermaniei'
nordu! 3ustriei si partea de vest a Cehiei.
@n e*punerea sa e! a (o!osit o serie de harti care pre&entau ase&area si miratia triburi!or indo-europene
pe perioade de timp.
3ceste harti au (ost contestate de cei mai mu!ti specia!isti in domeniu' cu atit mai mu!t cu cit intr-o
harta se arata ca pe !a 15## UC in nordu! si vestu! 9arii Caspice traiau triburi indo-europene
nedi(erentiate.
5e de a!ta parte cea mai mare parte a universitari!or indieni apara ideea ca !eaanu! indo-europeni!or
ar (i post in peninsu!a indiana ' in timp ce mu!ti istorici din vest cred ca acest !eaan ar (i (ost in sudu!
Rusiei ,traseu! Cauca& OO nordu! 9arii Caspice OO?ad/i;istan OO3(anistan-
Shan Einn a avansat ipote&a ca indo-europenii s-ar (i raspindit intr-un mod aproape isocron din sudu!
Rusiei' atit spre est ,@ndia- cit si spre vest ,Furopa-.
4avid Iraw!e"' specia!ist in cu!tura vedica a scris un artico! cu tit!u!
C?he 9"th o( the 3r"an @nva&ion o( @ndiaC.
3cest artico! se poate asi cu Koo!e.
e*er"33
?rimis de: tihomir pe 19 Sep $##5' #8:59 59
5ai asa am spus si eu e*er" ca e*ita mai mu!te teorii si ca persona! o consider cea mai pertinenta pe
cea CeuropenaC,adica Fstu! Furopei si sudu! Rusiei-Cauca&-.4aca te uiti pe harta nu cauta niste repere
(i*e ci vi&ua!i&ea&a &ona in cau&a' sunt unii pe aici care a(ara de eora(ia (i&ica nu stiu a!ta
eora(ie.....
Gu spun ca in anato!ia nu s-au putut (orma cu!turi importante pentru ca au e*istat cu!turi importante
doar ca e un teritoriu prea redus pentru a (i !ocu! de p!ecare a! unei miratii asa mari ca cea a indo-
europeni!or.
?eorii poate emite oricine.Sunt unii care sustin ca venim din ba!cani'nu inseamna ca asa si e'!a (e! stau
!ucruri!e cu teoria indiana despre care ai pomenit'nici un istoric serios nu o va !ua in seama.
?rimis de: e*er"33 pe 19 Sep $##5' #9:$7 59
carrad
5rob!ema cu !imba sanscrita sta in (e!u! urmator: dupa ce inveti voca!e!e' consoane!e ' rupuri!e
specia!e...incepi sa citesti dar nu ai certitudinea ca ceea ce pronunti repre&inta intr-adevar ceea ce este
scris pe hirtie.
@n !ipsa unui indrumator cunoscator de sanscrita ' invatarea corecta a acestei !imbi este un chin.
@n mu!te din !imbi!e vechi cum ar (i ebraica ' avestana ..si in une!e mai noi ca de e*emp!u Iarsi sau
araba mu!te dintre voca!e nu se scriu si de aceea un rup de trei consoane poate (i citit in doua moduri
di(erite.,3rabii (o!osesc semne!e a/utatoare scrise deasupra si dedesubtu! consoane!or insa persanii au
renuntat !a e!e - cu e*ceptia manua!e!or din primii ani de scoa!a-
Jimba persana ,Iarsi- este o !imba vie' deci ascu!tind radio ' ?:-u! 'traind printre vorbitorii
nativi....poti sup!ini aceste !ipsuri a!e !imbii.
4e e* urmatoare!e consoane
-;a( ,;-'re' si mim ,m- se pot citi (ie crom ,meta!- (ie crem ,cu semni(icatia dub!a de crema si de
cu!oare crem- -in Iarsi stu
-ha(,- si !am ,!- se pot citi he! ,noroi- sau o! ,cu sensu! de (!oare sau o! !a (otba! -
...si !ista poate continua
Cum am spus si mai inainte persana moderna preserva mu!te dintre cuvinte!e !imbii avestane.
@ntre 3vesta si sanscrita sint mu!te cuvinte abso!ut identice sau cu pronuntie (oarte apropiata.
5entru cuvinte!e surori sanscrito-avestane nu am mari prob!eme de interpretare ' insa pentru restu!
trebuie sa consu!t citeva dictionare sa ma convin pentru pronuntie.
4au un e*emp!u din sanscrita:
se pronunta div si inseamna divinitate
se pronunta diva si se traduce prin cer' &iua
se pronunta divv si inseamna &i!nic
se pronunta dwv si inseamna ase amu&a' a !ua in deridere' a (ace misto
4upa cum ve&i intre div si diva ,intre divinitate si &i- este o minima di(erenta de scriere ,viru!a de
/os-
@ntre &i si &i!nic avem o di(erenta in pronuntia !ui a si v in a! doi!ea ca& ,&i!nic- trebuie sa stopam !imba
intre consoana v si v.
?oate aceste reu!i stricte de pronuntie nu se pot invata corect decit de !a un vorbitor de !imba sanscrita
,sau materia!e a(erente ca C4-uri' casete audio -
5ina si trans!iterarea cuvinte!or din sanscrita cu a/utoru! a!(abetu!ui !atin este di(ici!a' si nu poate reda
in tota!itate speci(icu! voca! a! acestei !imbi.
e*er"33
?rimis de: actionmedia pe 19 Sep $##5' 1#:53 59
P8D?F ,tihomir B 19 Sep $##5' #$:3# 59-
actionmedia'enetica te contra&ice.
9ai studia&a enetica si ai sa ve&i ca nu ma contra&ice.
P8D?F
cu iranienii sau ;ur&ii etc. sau hai sa ne uitam !a unuri:initia! popor asiatic cu trasaturi mono!oide iar
a&i sunt cat se poate de a!bi
Ioarte interesanta observatia' oare de ce si-au schimbat unurii trasaturi!e+
P8D?F
Kene!e nere sunt dominante
Ua' pardon' nu e*ista ene dominante decat in anumite conditii. Spre e*emp!u ena neara este
dominanta in tari!e ca!de' pe cand cea b!onda in tari!e cu c!imat rece. 4e ce+ 5entru ca are mai mu!te
sanse de supravietuire o (iinta cu insusiri adaptate !a mediu.
Kenetica nu insamna combinare de ro& cu maro care da maro deschis. @nseamna ca in timp' prin tot
(e!u! de combinari se va autose!ectiona acea ena care o(era ce!e mai mari sanse de supravietuire
speciei' in mediu! dat.
P8D?F
4aca combini un a!b cu un neru vor iesi copii mu!atri ,inchisi !a cu!oare- iar daca combini $ mu!atri
ai sanse de 1:3 sa iasa un copi! a!b.
3sa este' prob!ema se pune cati din acei 3 de a!te cu!ori decat a!b reusesc sa-si transmita mai departe
ene!e+
@mi cer scu&e ca am deviat atat de mu!t de !a subiect dar cred ca era nevoie sa aduc arumente in p!us
in spri/inu! ideii ca nu ne putem ba&a pe enetica (oarte mu!t atunci cand studiem civi!i&atii si !imbi
stravechi.
Si ca sa !eam enetica de civi!i&atie si miratia popoare!or propun urmatoru! scenariu:
Sa presupunem ca avem:
1. tribu! 3 de rasa rosiatica' bruneti' cu ochii nerii' civi!i&at' care cunoaste scrisu! si are un vocabu!ar
de&vo!tat.
$. tribu! U de rasa b!onda' ina!ti cu ochi a!bastrii' sa!batic' nu cunoaste scrisu!' nu are un vocabu!ar
de&vo!tat.
?ribu! 3 mirea&a si dupa un timp inta!neste tribu! U. Iiind superior mi!itar' tribu! 3 in(rane tribu! U'
barbatii care au supravituit din tribu! U sunt (acuti sc!avi' iar (emei!e sunt interate in tribu! 3
devenind CsotiiC a!e barbati!or din tribu! 3. Goi!e conditii c!imatice insa (avori&ea&a ene!e tribu!ui U'
cu!tura insa ramane cea a tribu!ui 3. 5este mii de ani' desi ma/oritatea descendenti!or tribu!ui 3 au
ene a!e tribu!ui U' cu!tura s-a de&vo!tat pe sche!etu! mu!t mai avansat a! tribu!ui 3.
Scenariu! acesta este (oarte probabi!. Uinente!es ca eu !-am simp!i(icat (oarte mu!t' in rea!itate este
mu!t mai comp!e*. Sper ca acum sa se inte!eaa de ce sustin ca nu este corect sa se (o!oseasca
arumentu! rasei sau ene!or de un anumit tip cand e vorba de o civi!i&atie.
?rimis de: Juci(er pe $# Sep $##5' #3:#1 39
P8D?F ,actionmedia B 19 Sep $##5' 11:53 59-
P8D?F
Kene!e nere sunt dominante
Ua' pardon' nu e*ista ene dominante decat in anumite conditii. Spre e*emp!u ena neara este
dominanta in tari!e ca!de' pe cand cea b!onda in tari!e cu c!imat rece. 4e ce+ 5entru ca are mai mu!te
sanse de supravietuire o (iinta cu insusiri adaptate !a mediu.
Chiar n-ai trecut prin c!asa a 2@@-a unde se (ace enetica + G-ai au&it de!oc de termenii ena
dominanta si ena recesiva + ?ermenu! de Cena dominantaC nu se re(era !a (aptu! ca o ena este
ma/oritara in cadru! unei popu!atii' asa cum cre&i tu' ci !a (aptu! ca o ena este mai CtareC decit a!ta
ena. 3tunci cind un om are o ena dominanta de !a un parinte si una recesiva de !a ce!a!a!t se va
mani(esta ena dominanta' ca si cum cea!a!ta nu ar e*ista. Fa insa poate sa (ie transmisa urmasi!or.
Kene!e de ochi caprui si neri sint dominante' iar ce!e de ochi a!bastri si ver&i sint recesive.
tihomir' scu&e ca iti iau piinea de !a uraQ Sint convins ca si tu stiai sa-i raspun&i !ui actionmedia in
sensu! astaQ
P8D?F ,actionmedia-
P8D?F ,tihomir B 19 Sep $##5' #$:3# 59-
actionmedia'enetica te contra&ice.
9ai studia&a enetica si ai sa ve&i ca nu ma contra&ice
3m va&ut ce enetica stii tuQ
?rimis de: Juci(er pe $# Sep $##5' #%:11 39
P8D?F ,actionmedia B 19 Sep $##5' 11:53 59-
P8D?F
cu iranienii sau ;ur&ii etc. sau hai sa ne uitam !a unuri:initia! popor asiatic cu trasaturi mono!oide iar
a&i sunt cat se poate de a!bi
Ioarte interesanta observatia' oare de ce si-au schimbat unurii trasaturi!e+
C8nuriiC nu si-au schimbat trasaturi!e' pentru simp!u! motiv ca teoria cu oriinea !or mono!oida este
comp!et (a!sa Q
Fa a (ost creeata in scopu! de a-i denira' ca avind o oriine in(erioara. Ca si cum /apone&ii care sint
mono!oi&i ar (i in(eriori Q ,!ocu! 1 in !ume !a inenio&itate si daruire in munca-
5oate ne e*p!ica aceasta teorie si de ce sint b!on&i si cu ochi a!bastri (in!ande&ii si estonienii care sint
inruditi cu mahiarii. Cred ca pina !a urma vor scoate ca si mono!ii erau b!on&i cu ochi a!bastri' ca sa
sa!ve&e teoria Q
Iiindca veni vorba de mahiari si de ochi a!bastri iata si versuri!e de care au au&it si romanii' dar
probabi! (ara sa stie traducerea. 5entru cine nu stie ca CaC neaccentuat se citeste un (e! de CoC ,ve&i
9ar;x Uy!a- am sa-i &ic cintece!u!ui CD&o sepC :
3& a s&yp' a& a s&yp'
3;ine; a s&eme ;y;
?raducerea ar veni: F (rumos' e (rumos' numai cine are ochii a!bastri
@ata !a ce pret pun mahiarii ochii a!bastri Q Dr eu nu cred ca un popor poate sa considere despre sine
ca este urit Q Sa imi arate mie cineva mono!i cu ochi a!bastri Q
?rimis de: Juci(er pe $# Sep $##5' #5:55 39
P8D?F ,tihomir B 17 Sep $##5' 1#:59 39-
4a se poate stabi!i'mai mu!t sau mai putin cum a &is si carrad.4e e*emp!u in une!e &one a!e an!iei
stiu ca s-a (acut chestia asta pentru a stabi!i procentu! popu!atiei cu sane vi;in.S-a comparat 34G-u!
en!e&i!or din ace!e &one cu ce! a! norveieni!or si cei ce au corespuns s-a stabi!it ca aveau antecedenta
vi;ina.4eci da se poate (ace.
Ce bine ca prorese!e stiintei ne vor a/uta in viitor sa stim mai bine care sint oriini!e noastre Q 3tunci
se vor transa si dispute!e privind oriini!e unui popor' inrudirea a doua popoare' etc
?rimis de: e*er"33 pe $# Sep $##5' 1#:$A 39
P8D?F ,actionmedia B1# Sep $##5' #8:$# 59 -
P8D?F
9a/oritatea cuvinte!or enumerate de tine sunt (oarte u&ua!e si asa au (ost probabi! si acum cateva mii
de ani. Dricine cunostea aceste cuvinte. 3vea nevoie sa !e cunoasca pentru ca putea trai si comunica.
actionmedia , vreau sa spun ca aceste cuvinte nu eista nici in limbile popoarelor vecine si nici in
limbile popoarelor cu care am venit in contact.
@area parte a acestor cuvinte se refera la viata pastorala (stina, baci, urda, zerGzar ,brinza), la
plante si fructe de padure (afine, zmeura, capsuni, macesGmacies,
ste(ar,spinzGspanz-planta medicinala otravitoare , izma-planta medicinala din familia mentei ),la
forme de relief in special montane (hau, grohotis, vagauna, viroaga) , la arme (ghioaga, custura-
cutit fara prasele) , la viata spirituala si de familie (mihniGmahni , bucura, doina, baiat,) si altele
precum tzipar (peste),hotzGhoatza ,...
6ceste cuvinte se refera in cea mai mare parte la viata intr-un spatiu montan.
9a indesc ca &er/&ar ar putea avea oriinea in !atinescu! serum
5entru stina/stana am asit o !eatura in sanscrita si avestana' radacina stha care inseamna !oc de stat
,permanent sau provi&oriu-
stha - p!ace' round' sta"in in' e*istin in
5robabi! de aici au derivat si cuvinte!e stapin' stat ,t&ara-' stau! de oi' stabi!'stavi!ar..,pentru stapin si
stavi!ar 4F298 da o etimo!oie s!ava' pentru stat da o etimo!oie !atina-statum.
4upa cum se vede radacina sanscrita stha se reaseste atit in !e*icu! !imbi!or s!ave cit si in a! ce!or
romanice.
e*er"33
?rimis de: actionmedia pe $# Sep $##5' 1#:%8 39
P8D?F ,Juci(er B $# Sep $##5' #%:#1 39-
Chiar n-ai trecut prin c!asa a 2@@-a unde se (ace enetica + G-ai au&it de!oc de termenii ena
dominanta si ena recesiva + ?ermenu! de Cena dominantaC nu se re(era !a (aptu! ca o ena este
ma/oritara in cadru! unei popu!atii' asa cum cre&i tu' ci !a (aptu! ca o ena este mai CtareC decit a!ta
ena.
3i inte!es resit ceea ce am sustinut eu. @n manua!u! de a 1$-a se pre&inta niste sobo!ani sau mai stiu
eu ce a!te anima!e pana pe !a eneratia 3-%. Fu vorbesc de cateva &eci de eneratii. :orbesc de se!ectia
natura!a. 4aca tu te !imite&i !a manua!u! de a 1$-a norma! ca pui prob!ema ene!or di(erite in ca&u!
popoare!or indoeuropene.
3numite ene sunt (avori&ate de un anumit c!imat' a!te!e de a!t c!imat. Si de curio&itate' vreau sa vad
si eu un studiu (acut in orice tara nordica in care dupa &eci de eneratii tot ena neara este dominanta
pe acea !inie enetica.
Si pentru in(ormarea ta' cand spun ca intr-o tara nordica ena b!onda este dominanta' nu ma re(er !a
popu!atia ma/oritara. 9a re(er e*act !a (aptu! ca conditii!e de mediu (avori&ea&a ene!e b!onde chiar
daca unu! stramosi a (ost neru.
P8D?F
C8nuriiC nu si-au schimbat trasaturi!e' pentru simp!u! motiv ca teoria cu oriinea !or mono!oida este
comp!et (a!sa Q
Fa a (ost creeata in scopu! de a-i denira' ca avind o oriine in(erioara. Ca si cum /apone&ii care sint
mono!oi&i ar (i in(eriori Q
4e ce ar (i in(eriori+ 5e ce te ba&e&i cand spui atat de cateoric ca este Ccomp!et (a!saC+ Fu unu! m-as
!imita !a a spune ca nu am dove&i care sa sustina nici una din variante. 3stept si a!te dove&i in a(ara
unui cantec. Cantecu! poate (i mai de data recenta' dupa ce au cunoscut unurii (emei!e romance.
?rimis de: tihomir pe $# Sep $##5' 1#:5# 39
actionmedia si eu tot din !iceu imi aduc aminte de !ectii!e de enetica in care ni s-a e*p!icat ca ene!e
nere sunt ene dominante'deci nu are rost sa ma mai contra&ici pe tema asta.5rin urmare daca arienii
ar veni din india ar (i (ost predominant mas!inii,hai sa nu &icem nerii ca poate e prea mu!t spus- ceea
ce e mai mu!t decat absurd.
Cat despre unuri cred ca ti-am e*p!icat de/a sau nu ai inte!es termenu! de CcorcireC+8nurii au avut
mereu o ChemoraieC in oamnei ' au co!oni&at de-a !unu! timpu!ui di(erite popu!atii in panonia tocmai
pentru a sup!ini acest de(icit.@n p!us panonia nu era un teritoriu pustiu can dau venit'in (ine'ideea e ca
nu sunt unuri puri.Sunt popu!atii mahiari&ate.3 &is cineva ca nu au venit din asia ' daca nu au venit
din asia de ce in traditia !or a(irma asta sau de ce seamana !imba !or cu cea turca+,apropo bi&antinii ii
numeau turci-.3u&i da unde ai va&ut semiti cu ochi a!bastri si par roscat+Si cu toate astea e*ista mu!ti
evrei de a&i care arata ast(e!'hici hicitoarea mea !a (e! sta treaba cu unurii de a&i ei nu sunt un
popor pur din punct de vedere etnic romaniRs!aviRermaniciRa!ti co!onistiR;a&ariRunuri
vechiNunurii de a&i asta asa in mare....Sper ca acum ai inte!es de ce unurii de a&i nu sunt
CasiaticiC.Ja (e! a (ost cu arienii in a!te &one's-au amestecat.
actionmedia !asa-ma cu triburi!e 3 si U'in primu! rand pt ca istoria nu !ucrea&a cu Cce ar (i daca...C'
semeni un (ir de CdacaC si o sa cu!ei un !an de CparcaC.@n a! doi!e rand de mu!te ori triburi!e barbare
au (ost superioare mi!itar ce!or civi!i&ate.4eci daca vrei sa spui ceva vino cu dove&i mai concrete.
?rimis de: tihomir pe $# Sep $##5' 1#:58 39
P8D?F
Fu unu! m-as !imita !a a spune ca nu am dove&i care sa sustina nici una din variante
4aca nici de unuri nu esti siur ca au venit din asia centra!a atunci scu&a-ma dar cum poti sa vorbesti
de miratii!e ariene mu!t mai vechi si mai controversate+Gu ca eu as (i un e*pert'dar daca p!eci de !a
ideea ca Cnu stiu'nu am trait pe vremea aia sa vadC atunci de ce mai vorbim+9acar ai respect pentru
istorie
?rimis de: actionmedia pe $# Sep $##5' 1#:59 39
P8D?F ,tihomir B $# Sep $##5' 11:5# 39-
actionmedia si eu tot din !iceu imi aduc aminte de !ectii!e de enetica in care ni s-a e*p!icat ca ene!e
nere sunt ene dominante

Ioarte bine. Ramai !a c!asa a 1$-a. Ja sobo!anii nerii dominanti. 8n studiu stiinti(ic care sa certi(ice
(aptu! ca ena neara este dominanta in orice conditii c!imatice se impune. 9anua!u! de c!asa a 1$-a
nmu se accepta.
P8D?F
!a (e! sta treaba cu unurii de a&i ei nu sunt un popor pur din punct de vedere etnic
romaniRs!aviRermaniciRa!ti co!onistiR;a&ariRunuri vechiNunurii de a&i asta asa in mare....
F*act. Ioarte bine. 5ai asta spuneam si eu. Gumai ca tot unuri se numesc' si tot unureste vorbesc.
4espre asta e vorba.
P8D?F
@n a! doi!e rand de mu!te ori triburi!e barbare au (ost superioare mi!itar ce!or civi!i&ate.4eci daca vrei
sa spui ceva vino cu dove&i mai concrete.
Fra un e*emp!u teoretic' in speranta ca vei inte!ee ce vreau sa spun' dar vad ca ma strasuiesc de
pomana.
?rimis de: tihomir pe $# Sep $##5' 11:#7 39
actionmedia YuoteP8D?F
F*act. Ioarte bine. 5ai asta spuneam si eu. Gumai ca tot unuri se numesc' si tot unureste vorbesc.
4espre asta e vorba.
Si eu de ce cre&i ca am dat e*emp!u! cu unurii'tocmai pentru a e*p!ica de ce nu toti arienii sunt de
b!on&i cu ochii a!bastri desi initia! cam asa aratau,(ireste ca e*istau si e*ceptii dar asta era nota
dominanta-.4eci ce au partit unurii in panonia'au patit arienii in india sau iran etc.4espre asta e
vorba.
?rimis de: tihomir pe $# Sep $##5' 11:$1 39
3u trecut mai bine de $## de ani de cand e*itsa neri in america'ti se pare ca dau semne de Ca!bireC+
4aca si manua!u! de a 2@@ a te contra&ice'de ce nu se accepta+
@n (ine'ideea era asa: ca eu cred ca arienii isi au oriinea in estu! europei-sudu! rusiei-nordu!
cauca&u!ui,&ona asta mare- si ca erau predominant b!on&i'corpo!enti cu ochii a!bastri.Gu am spus
nicaieri ca ar (i cei mai de&vo!tati din punct de vedere cu!tura! sau a!te !ucruri.4eci ca sa nu mai
vorbesti de pomana,cum sinur ai &is- vino cu ceva vrednic de !uat in seama.4e e*emp!u care e
dovada ca arienii nu ar (i (ost cum i-am descris eu ci neri+ Fu cred ca am adus destu!e arumente si
e*emp!e in spir/inu! ce!or ce am a(irmat.
?rimis de: carrad pe $# Sep $##5' 11:39 39
asta spuneam si eu' e*er"....am vrut sa urme& ace! curs in (acu!tate' curs pre&entat de cineva care
chiar stia ce vorbeste....de aia am si renuntat....imi a/uneau !atina si reaca veche !a ora aia.
?rimis de: actionmedia pe $# Sep $##5' 11:%8 39
P8D?F ,tihomir B $# Sep $##5' 1$:#7 59-
Si eu de ce cre&i ca am dat e*emp!u! cu unurii'tocmai pentru a e*p!ica de ce nu toti arienii sunt de
b!on&i cu ochii a!bastri desi initia! cam asa aratau
@-au&i . 5ai de unde stii ca nu erau toti ver&i+ 5oate erau e*traterestrii care s-au cu!cat cu (emei
b!onde din Furopa si Cena domninantaC europeana a ramas.
Gu inte!ei ca nu poti arumenta in acest (e!+ 4aca unurii au pre!uat ceva ene europene' de ce
mas!iniii din @ndia nu ar (i (acut !a (e!+
P8D?F
3u trecut mai bine de $## de ani de cand e*itsa neri in america'ti se pare ca dau semne de Ca!bireC+
<ai sa spunem 3##-%##. Dricum e putin. @n p!us rasismu! a (ost o piedica pentru cup!area interrasia!a.
Ca sa (aci un ast(e! de studiu trebuie sa urme&i !inia enetica a unui cup!u interrasia! si sa ve&i unde
duce' cati urmasi de o cu!oare si cati de a!ta cu!oare raman pe eneratii.
3simi!area rasia!a e un !ucru de durata si anumite conditii de mediu trebuie indep!inite. F*emp!u! tau
nu tine.
P8D?F
4e e*emp!u care e dovada ca arienii nu ar (i (ost cum i-am descris eu ci neri+ Fu cred ca am adus
destu!e arumente si e*emp!e in spir/inu! ce!or ce am a(irmat.
@ar eu ti-am aratat ca nu sunt va!ide. <abar nu am ce cu!oare aveau arienii. Ceea ce (ac eu aici este sa
atra atentia asupra (aptu!ui ca une!e rationamente nu mer.
?rimis de: e*er"33 pe $# Sep $##5' 1$:3$ 59
tihomir ' actionmedia si Juci(er
4aca tot sinteti pasionati de enetica de ce nu deschideti un thread nou pe aceasta tema+
Ruamintea mea este sa va incadrati cit de cit in perimetru! !invistic propus pentru discutie.
cu mu!tumiri e*er"33
5S
4e unde ati dedus voi ca arienii ar (i (ost un popor ,avind !a ba&a un (ond enetic comun-+
4ati va ro tit!u! !ucrari!or sau !in;-uri din care va e*traeti in(ormatii!e.
?rimis de: actionmedia pe $# Sep $##5' 1$:5# 59
P8D?F ,e*er"33 B $# Sep $##5' #1:3$ 59-
4e unde ati dedus voi ca arienii ar (i (ost un popor ,avind !a ba&a un (ond enetic comun-+
4ati va ro tit!u! !ucrari!or sau !in;-uri din care va e*traeti in(ormatii!e.
e*er"' im cer inca o data scu&e tie si ce!or!a!ti pasionati de !invistica pentru divaatii!e pe taramu!
eneticii. Ceea ce am incercat eu sa arat a (ost ca nu putem sa aducem arumentu! enetic atunci cand
cautam !eaanu! indoeuropeniu!or.
Fu nu sustin ca ar indoeuropenii ar (i un popor si cu atat mai putin ca ar avea un (ond enetic comun.
9ai mu!t' un popor nu este ob!iatoriu sa aiba un (ond enetic comun' ve&i e*emp!u! unuri!or dat de
tihomir.
8ne!e popoare asimi!ea&a a!te popoare. 3!te popoare se contopesc si se nasc a!te popoare' atat enetic
cat si cu!tura!.
Conditii!e de mediu precum si ce!e po!itice si socia!e care (avori&ea&a un proceas sau a!tu! sunt
nenumarate si de ce!e mai mu!te ori une!e ne scapa din vedere.
3numite asemanari intre diverse !imbi arhaice si actua!e poate (i intamp!atoare sau poate avea orice
e*p!icatie posibi!a determinata de &eci de (actori.
?rimis de: tihomir pe $# Sep $##5' #1:1$ 59
3ctionmedia am mai e*p!icat de cateva ori dar inori orice reu!a a !oicii...F absurd sa spui ca au
venit din india cand ' este dovedit istoric ' ca au patruns in india apro* pe !a $5## i.<r.Se stie bine ca
bastinasii indieni erau dravidienii etc. etc.4ar vad ca nu tii seama de nici un arument a!
eneticii'istoriei sau !oicii.
Gu stiu daca termenu! de popor este ce! mai potrivit dar neamuri!e indo-europene au un (i!on comun ca
de a!t(e! ce!e semitice sau turcice'am mai e*p!icat.4aca au obiceiuri'crdinte si !imbi asemanatoare
aveau si o radacina comuna .Fvident ca ace! (i!on comun care ii !eaa e reu de de(init dar cu
siuranta ca a e*istat.3poi asemanari!e (i&ice,sau enetice ca e totuna- dintre popu!atii!e ariene nu pot
(i contestate: ermanii's!avii'ce!tii'tracii'ba!ticii' semanau (oarte mu!t pentru ca au (ost cei care s-au
amestecat ce! mai putin cu a!te neamuri pe cand ita!icii' recii'persanii etc. au mirat mai mu!t si au
inta!nit popu!atii diverse,inca un arument in spri/inu! te&ei CeuropeneC-.5rimii au mirat putin sau
chiar de!oc (ata &ona eora(ica de oriine si si-au pastrat caracteristici!e pe cand cei ce au mirat mai
departe si au inta!nit mai mu!te popu!atii di(erite s-au corcit mai usor.4a actionmedia tu poti sa
inoriin in continuare orice arument !oic si sa-ti dai prorpii!e e*p!icatii'sa spui ca e intamp!atoare si
asemanarea dintre romana si !atina daca vrei dar nu inseamna ca asa si e.
?rimis de: actionmedia pe $# Sep $##5' #1:3A 59
P8D?F ,tihomir B $# Sep $##5' #$:1$ 59-
3ctionmedia am mai e*p!icat de cateva ori dar inori orice reu!a a !oicii...F absurd sa spui ca au
venit din india cand ' este dovedit istoric ' ca au patruns in india apro* pe !a $5## i.<r.Se stie bine ca
bastinasii indieni erau dravidienii etc.
Ceea ce nu inte!ei tu este ca eu nu vin aici sa sustin o te&a sau a!ta. 3m scris doar pentru a arata ca
une!e arumente nu sunt !oice' atat.
@nori esenta si te !ei de deta!ii. ?ot ceea ce am spus eu se re&uma !a (aptu! ca enetica nu poate da
raspunsu!' de unde au venit indoeuropenii. Ca au venit din centru! europei' anato!ia' din a(rica' asia
centra!a sau mai stiu eu de unde nu contea&a.
3m dat doar un e*emp!u cu @ndia' puteam (orate bine sa a!e a(rica sau marte.
Cu asta am incheiat aceasta discutie.
?rimis de: carrad pe $# Sep $##5' #1:%A 59
dupa cum spunea si e*er"' se poate deschide un topic despre enetica: de a!t(e!' se pare ca cineva
incerca sa demonstre&e ca homo sapiens provine din a(rica....aco!o ar (i identi(icat-o pe CevaC....e un
bun subiect despre enetica.
si acum' ca sa-! cite& pe actionmedia:P8D?F
Cu asta am incheiat aceasta discutie.
?rimis de: tihomir pe $# Sep $##5' #$:59 59
F*act'enetica nu poate da toate raspunsuri!e'doar o parte din e!e.4eci ca o conc!u&ie raman !a
parerea ca cea mai p!au&ibi!a teorie re(eritoare !a patria indoeuropeni!or ramane Fstu! Furopei-
Cauca&.F*c!u&and india sau anato!ia ramane disputa dintre 3sia Centra!a si Fstu!
Furopei'descoperiri!e din u!tima vreme inc!inand tot mai puternic ba!anta spre Cpatria europenaC care
nu este e*c!us sa se (i pre!unit pe a!ocuri pana in puste!e din ;a&a;stan.4e aici a p!ecat toata
discutia.....
?rimis de: e*er"33 pe $# Sep $##5' #5:#% 59
tihomir
ve&i ca ai !uat de/a un cartonas a!ben' daca mai continui sa poste&i o((-topic cred ca vei primi si un
cartonas rosu.
e*er"33
?rimis de: tihomir pe $# Sep $##5' #5:$$ 59
:e&i tu ca demu!t suntem o(( topic ,cu e*ceptia u!timu!ui tau post care este (oarte bine ancorat in
topic-'de (apt nu sunt prea mu!te de spus despre asemanarea romanei cu sanscrita'adica ambe!e sunt
!imbi indoeuropene si de aia au asemanari' pe cand oriinea indoeuropeni!or e mu!t mai controversata.
3 bine puteti sa-mi stereti contu! de pe (orum daca vreti'no prob!em'!a urma urmei vorba mu!ta
saracia omu!ui
?rimis de: carrad pe $# Sep $##5' #5:$A 59
P8D?F
:e&i tu ca demu!t suntem o(( topic ,cu e*ceptia u!timu!ui tau post care este (oarte bine ancorat in topic
ace! post a aparut tocmai pentru ca eram o((topic
P8D?F
de (apt nu sunt prea mu!te de spus despre asemanarea romanei cu sanscrita'adica ambe!e sunt !imbi
indoeuropene si de aia au asemanari
aici mai vii de-acasa' insa incheierea (ra&ei da de inte!es ca nu vrei sa te mentii on topic
P8D?F
3 bine puteti sa-mi stereti contu! de pe (orum daca vreti'no prob!em'!a urma urmei vorba mu!ta
saracia omu!ui
nu stiu cati ani ai' dar nu-ti sed bine i(ose!e de primadona ranita....
deschide topicu! despre oriinea @F....vom veni si noi sa abordam prob!eme !invistice aco!o
?rimis de: tihomir pe $# Sep $##5' #5:5$ 59
P8D?F
deschide topicu! despre oriinea @F....vom veni si noi sa abordam prob!eme !invistice aco!o
pai dupa tine aici aborde&i prob!eme !invistice+ P8D?F
de (apt nu sunt prea mu!te de spus despre asemanarea romanei cu sanscrita'adica ambe!e sunt !imbi
indoeuropene si de aia au asemanari
aici mai vii de-acasa' insa incheierea (ra&ei da de inte!es ca nu vrei sa te mentii on topic
'cam rea pentru mine !oica mata!e pai intai esti de acord cu mine ca nu e mare !ucru de spus despre
asemanarea ce!or $ !imbi iar apoi esti suparata ca nu vreau sa raman on topic,desi eu nu am spus
asta-'pe cand postu! tau e tota! o(( topic.....
5.S. carrad'(o!osesti cumva $ @4-uri+
?rimis de: carrad pe $# Sep $##5' #5:59 59
au&i' tihomire' macar esti on topic....asat &iceam...nu ca as (i de acord cu tine...nu ti-ar strica sa inveti
sa (ii atent !a ce scriu a!tii si sa nu mai interprete&i dupa ureche ceea ce citesti....sau' daca ai prob!ema'
invata' domnu!e' romanesteQ
si n-as vrea sa (iu !a (e! de mo/ica' asa ca n-o sa-ti spun parerea mea despre terorii!e ta!e istorice...
?rimis de: carrad pe $# Sep $##5' #A:## 59
cred ca ar (i momentu! sa intervina un moderator....nu mai suntem on topic demu!t
?rimis de: tihomir pe $# Sep $##5' #A:15 59
5ai incetea&a sa mai poste&iQ Sau daca nu te poti abtine atunci spuneti parerea despre Cteorii!e me!e
istoriceC cum !e spui tu ca doar de aia e (orum sa-ti spui parerea nu sa tot strii ca suntem o(( topic
?rimis de: e*er"33 pe $# Sep $##5' #7:5$ 59
tihomir ' nu sint de acord cu parerea e*primata de tine '
P8D?F
de (apt nu sunt prea mu!te de spus despre asemanarea romanei cu sanscrita'adica ambe!e sunt !imbi
indoeuropene si de aia au asemanari
Scopu! acestui (orum este tocmai sa identi(ice radacini!e !e*ica!e comune.
Gu ana!i&am in enera! ' ana!i&am punct cu punct.
Reu!a /ocu!ui este urmatoarea:
- eu a(irm ca un cuvint are oriinea in !imba sanscrita.
- (orumistu! 2 nu este de acord cu mine si incearca sa demonstre&e ca radacina presupusu!ui cuvint
este una s!ava
- (orumistu! L nu este de acord nici cu (orumistu! 2 si nici cu mine' e! este convins ca etimo!oia
cuvintu!ui in discutie se aseste in !atina
-daca ai arumente !a dispo&itie' sau (o!osind e*ercitii de !oica poti interveni in orice moment si sa-ti
e*pui propria parere.
-poti propune si tu cuvinte spre discutie
-unii se mai enervea&a ,inc!usiv eu- ...dar si asta (ace parte intr-un (e! din reu!i!e nescrise a!e
discutiei.C
Gu se vorbeste asa in Cenera!C' ....se despica (iru! de par in patru.
4eci putem reincepe discutii!e.
Cred ca sanscritu! vrana sta !a ba&a cuvinte!or rana' ranit..
vrana - a wound' sore' u!cer' abscess' tumour ,rana' in(!amatie' u!cer' abces' tumoare-
4F2 98 da o oriine s!ava pentru acest cuvint.
Care e parerea ta+
e*er"33
?rimis de: Juci(er pe $# Sep $##5' #8:$A 59
P8D?F ,e*er"33 B $# Sep $##5' #1:3$ 59-
tihomir ' actionmedia si Juci(er
4aca tot sinteti pasionati de enetica de ce nu deschideti un thread nou pe aceasta tema+
Ruamintea mea este sa va incadrati cit de cit in perimetru! !invistic propus pentru discutie.
cu mu!tumiri e*er"33
@ata ca am deschis acest topic intitu!at http://www.hanuancutei.com/(orum/inde*.php+
showtopicNA53#\viewN(indpost\pN3A$A8$
?rimis de: Juci(er pe $1 Sep $##5' #$:37 39
@nteresant Q Dare sint preocupati de !invistica numai ateii +Q Ca daca ne !uam dupa Uib!ie' !invistica
nu are sens: !imba a (ost comuna pina !a ?urnu! Uabe!. 3ici s-au (ormat !imbi!e (ara nici o contributie
din partea omu!ui Q
?rimis de: carrad pe $1 Sep $##5' #7:38 39
P8D?F ,tihomir B $# Sep $##5' #7:15 59-
5ai incetea&a sa mai poste&iQ Sau daca nu te poti abtine atunci spuneti parerea despre Cteorii!e me!e
istoriceC cum !e spui tu ca doar de aia e (orum sa-ti spui parerea nu sa tot strii ca suntem o(( topic
in primu! rand' (ii atent !a rese!i!e de ortora(ieQ
apoi' scopu! acestui thread nu este ace!a de a a(!a oriini!e @F....nu este vorba de istorie' ci de istoria
!imbii...esti (ami!iari&at cu sintama+
si' nu in u!timu! rand' vad ca !uci(er a deschis un thread mai potrivit unde poti vorbi cate-n !una si-n
ste!e despre subiectu! asta care te pasionea&a.
?rimis de: carrad pe $1 Sep $##5' #7:39 39
P8D?F ,Juci(er B $1 Sep $##5' #3:37 39-
@nteresant Q Dare sint preocupati de !invistica numai ateii +Q Ca daca ne !uam dupa Uib!ie' !invistica
nu are sens: !imba a (ost comuna pina !a ?urnu! Uabe!. 3ici s-au (ormat !imbi!e (ara nici o contributie
din partea omu!ui Q
totusi' e!e au evo!uat tocmai datorita omu!uiQ
?rimis de: e*er"33 pe $1 Sep $##5' #8:%7 39
Juci(er
P8D?F
@nteresant Q Dare sint preocupati de !invistica numai ateii +Q
3r trebui sa inte!e oare ca daca subiectu! !invistic ar (i abordat de baptisti' ortodo*i sau budisti
'situatia ar (i a!ta+
e*er"33
?rimis de: tihomir pe $1 Sep $##5' #1:3$ 59
Go o(enss da e o !upta cu mori!e de vant ce incercati voi sa (aceti.4aca nu ma inse! am &is pe undeva
ca un cuvant e posibi! sa aiba (orme asemanatoare in mai mu!te !imbi indo-europene si e aproape
imposibi! de stabi!it daca i! mostenim din s!ava'!atina sau mai stiu eu ce a!ta !imba indo-
europena.3semanarea dintre romana si sanscrita nu e di(erita de asemanarea dintre romana si o !imba
ba!tica de e*emp!u.Gu cred ca are nici un rost sa despici (iru! in % cand !ucre&i numai cu presupuneri.
3 &is cineva ca teo!oia ar respine !invistica'nu stiu cum a a/uns !a conc!u&ia asta.4aca ar (i citit cu
atentie Gou! ?estament numai' ar (i va&ut ca (ormarea de noi !imbi e preci&ata in mod c!ar'in (ine.
?rimis de: e*er"33 pe $1 Sep $##5' #$:51 59
tihomir
P8D?F
3semanarea dintre romana si sanscrita nu e di(erita de asemanarea dintre romana si o !imba ba!tica de
e*emp!u.
Gu cred sa (ie chiar asa.
:reau sa spun ca inainte de 19## ,nu tin minte e*act anu!- '^ened" a ana!i&at radacini!e comune dintre
!imba sanscrita si a!te !imbi.
@ata !a ce conc!u&ii a a/uns e! (o!osind metode de investiatie !invistice rudimentare :
339 radacini de cuvinte in reaca
319.....................in !atina
3A3.....................in persana
1A3.....................in ermana
$81.....................in en!e&a
31 de radacini comune intre aceste cinci !imbi.
Ja acea vreme !imbi!e s!ave' ba!tice' a!bane&a' armeana...nu au (ost ana!i&ate.
D ana!i&a pro(unda este in curs de deru!are !a ora aceasta ' si !a acest proiect participa citeva &eci de
universitari.
Dare si ei se !upta cu mori!e de vint +Q+
5arerea mea proprie este ca romana are simi!itudini mari cu sanscrita' cu atit mai mu!t cu cit une!e
cuvinte care in 4F2 sint trecute !a rubrica cuvinte cu etimo!oie necunoscuta ' au un corespondent sau
o radacina in sanscrita.
4aca ai timp citeste tot ce a (ost postat !a topicu! Sanscrita si !a Cuvinte!e-9esaerii ?impu!ui si ai sa
ve&i ca !invistica nu se ba&ea&a numai pe presupuneri.
e*er"33
?rimis de: tihomir pe $$ Sep $##5' #%:37 59
@re!evant si neinteresant.
?rimis de: e*er"33 pe $$ Sep $##5' #%:%3 59
tihomir
Ce! putin arumentea&a-ti parerea.
4e ce ire!evant+Q
e*er"33
?rimis de: tihomir pe $$ Sep $##5' #9:1A 59
F ire!evant pentru ca sanscrita nu e decat una din !imbi!e indo-europene apartinand unui anume
rup,din care (acea parte si !imba dacica-' cu a!te cuvinte de ce sanscrita si nu o !imba ba!tica sau
a!bane&a.3poi ce au adus nou studii!e ace!ea de !a 19##+3u constatat doar o stare de !ucruri ei si+
8nde e noutatea+
3poi e neinteresant ,din punctu! meu de vedere (ireste- pentru ca nu ma pasionea&a discutii!e de
drau! discutiei.Ca si cum am deschide un subiect in care sa vorbim de circuitu! apei in natura 4eci
daca va pasionea&a ast(e! de cuetari dati-i bataie.
?rimis de: contraste pe $A Sep $##5' #8:%# 39
8itati aici niste site-uri interesante ,une!e poate !e stiti- care sa va spri/ine in discutii.
http://www.spar;notes.com/histor"/european.../section%.rhtm!
http://(r.wi;ipedia.or/wi;i/3vars
http://pheeds.com/in(o/uide/h/hi/histor">o(>v!achs.htm!
http://main.mnir.ro/pub!icat/??E/:o!>1/RFH>5.htm
http://www.mo!dova.net/showthread.php+tN%1#1
http://www.spar;notes.com/histor"/european.../section%.rhtm!
http://(r.wi;ipedia.or/wi;i/3vars
http://pheeds.com/in(o/uide/h/hi/histor">o(>v!achs.htm!
http://main.mnir.ro/pub!icat/??E/:o!>1/RFH>5.htm
http://www.mo!dova.net/showthread.php+
tN%1#1http://www.spar;notes.com/histor"/european.../section%.rhtm!
http://(r.wi;ipedia.or/wi;i/3vars
http://pheeds.com/in(o/uide/h/hi/histor">o(>v!achs.htm!
http://main.mnir.ro/pub!icat/??E/:o!>1/RFH>5.htm
http://www.mo!dova.net/showthread.php+tN%1#1
?rimis de: Juci(er pe $7 Sep $##5' #1:#8 39
P8D?F ,e*er"33 B $1 Sep $##5' #9:%7 39-
Juci(er
P8D?F
@nteresant Q Dare sint preocupati de !invistica numai ateii +Q
3r trebui sa inte!e oare ca daca subiectu! !invistic ar (i abordat de baptisti' ortodo*i sau budisti
'situatia ar (i a!ta+
e*er"33
@deea este ca cei care sint credinciosi si sint !invisti' sau studia&a !invistica sau sint adeptii ei' nu se
indesc ca ar putea (i in contradictie cu ce scrie in Uib!ie re!ativ !a (ormarea !imbi!or+
?rimis de: e*er"33 pe $7 Sep $##5' #5:#8 59
Juci(er
Gu e vorba despre (aptu! de a contesta sau nu ce este scris in Uib!ie ci despre (aptu! ca un !invist
pro(esionist sau unu! amator vrea sa identi(ice cuvinte!e comune dintre o !imba si a!ta... ...cuvinte!e
autohtone.. ...si modu! cum a evo!uat !imba in sine.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe $8 Sep $##5' 1#:#7 59
contraste
9erci de !in;-uri.
Fu in enera! nu prea pun mare pret pe ce se spune in Ei;ipedia' in schimb !in;-u! cu te&a de doctorat
a !ui Fuen ?eodor mi se pare e*ce!ent.
@n a!ta ordine de idei' am asit cuvintu! &a!' care in sanscrita inseamna a acoperi' a prote/a.
Cred ca de aici s-a (ormat cuvintu! &a!e ' in 4e* se spune ca ar (i provenind din reaca.
9ai demu!t citisem undeva o tentativa prin care se incerca sa se e*p!ice nume!e !ui Hamo!*is/Ha!mo*is
prin asociere cu cuvintu! &a! care se pare ca ar (i inseamnat in !imba daca ceva de enu! pie!e ' b!ana.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe 3# Sep $##5' #1:#8 59
5entru cei care mai doresc inca sa se continue discutii!e pe acest topic.
4upa cum se stie Fminescu a (ost in(!uentat de (i!o&o(ia indiana' mai a!es in perioada studii!or de !a
Uer!in ' perioada in care a citit te*te ca 8panishade!e ' :ede!e ,in oriina!-' Sa;unta!a/Sa;onta!a ...
F! a incercat sa studie&e intr-un mod orani&at !imba sanscrita ,a se vedea manuscrise!e despre
ramatica !imbii sanscrite care re(!ecta modu! in care poetu! percepea aceasta !imba-.
4easemeni Fminescu a asit o serie de rime in !imba romana !a versuri!e scrise in sanscrita.
Rime!e asite de e! :
suna cam asa :
@nde
4ecinde
@ndic
:indec
@ndice-!e
:indice-!e
@ndici
:indici
:ede
Revede
Kane!e
Ia!ane!e
Co!ine
Uramine
@ncrede-@
:ede-@
4at mi-i
3tmei
F!orii
Gorii
3teismu!
Uudhismu!
@ubi-va
Siva
Uena!ic
@ta!ic
5redic
:edic
Ga(rama
Urahma
^ama
@ama
3urora
F!orae!
@ata si traducerea prime!or stro(e din Jucea(aru! ' traducere (acuta de 4r. ?ri;ha:P8D?F
3vatara su;raraha
e"otir;iranat prasara
Fhi me raham /ivanam
<rada"am pra;asa"a ca
Srunoti bha"anoha;ra-
Gta tasiambaddhabhava sah
9a//ati vid"utveena
Samudrorataranesu
3psu samadhisthah sah
3tisundara"urai;ah
5rat"a;sibhavati aha-
Ga"a ta;rsnavratebhu"ah
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe 1A Dct $##5' #7:1# 59
4au un citat dintr-un artico! scris de 3!ina 5a!imaru in care se (ace re(erinta !a nume!e CH39DJ2FC
si se incearca printre a!te!e si o interpretare prin (i!iera !imbii sanscrite.
P8D?F
Ha!mo*is are mai mu!te interpretari. 8na dintre e!e ar (i cea a !ui Gico!ae 9iu!escu. 3cesta (ace o
asociere intre cuvantu! sanscrit 9o;sa ,0tara !ui 9o/ !umea de dupa moarte/ taramu! mortii1 n in
sanscrita ;sa inseamna 0camp1/1reiune1' iar 9o este &eu! mortii- si Jumea !ui Ha!mo*is din traditia
etica. F! propune urmatoarea interpretare: 0Ha! - ochi de !ant' 9o;sa- tara !ui 9o1. G.4ensuseanu
propunea ipote&a urmatoare: Ha!mo*is inseamna Heu!-9os) &a! este evo!utia pe care a avut-o
pronuntia receasca a cuvantu!ui &eu ,recii pronuntau &au! in !oc de &eu!-.
5. ^retschmer considera ca scrierea corecta a! acestui nume ar (i cea de Hamo!*e avand !eatura cu
&em!o ,in inscriptii!e reco-(riiene inseamna 1pamant1-.
q+Fsenta tuturor (iinte!or este pamantu!' ape!e sunt esenta pamantu!ui' esenta ape!or sunt p!ante!e'
omu! este esenta p!ante!or' esenta omu!ui este cuvantu!...+r ,Chando"a 8panisad' @' 1-
Fu persona! nu sint de acord cu e*p!icatia 9o -&eu! mortii ca radacina pentru nume!e !ui
Hamo!*is/Hamo!*e/Ha!mo*is.
4in bruma de sanscrita pe care o stiu cred ca acest nume ar putea (i interpretat cu totu! a!t(e!.
Fchiva!enta semantica a cuvinte!or se poate veri(ica cu a/utoru! oricarui dictionar sanscrit-en!e&.
3stept pareri!e voastre despre acest artico!.
e*er"33
?rimis de: 9arch pe 1A Dct $##5' #8:#% 59
3tat tit!u! acestui topic cat si une!e postarii de aici amintesc de C(aimosu!C curent protocronist din anii
C7# , curent initiat de pro(. 5apu si incura/at de reimu! nationa!-comunist-ceausist- care 'printre a!te!e'
ii considera pe traci' eto-daci si pe noi romanii' urmasii !or' un (e! de CburicC a! pamantu!ui Q
?rimis de: e*er"33 pe 1A Dct $##5' #9:#1 59
9arch
Gu seriosQ
4aca ai (i citit mai atent tot ce am postat pe acest thread ' ai (i observat ,cred- ca eu niciodata nu am
(acut observatii de enu! acesta si nici nu am sustinut teoria !ui Gapo!eon Savescu cu privire !a o
eventua!a miratie a !ocuitori!or din spatiu! carpato - danubiano - pontic inspre ce!e patru co!turi a!e
pamintu!uiQ
Ceea ce am constatat prin ana!i&a !e*icu!ui romanesc' in specia! a ce!ui arhaic si a reiona!isme!or
!imbii romane ' a (ost (aptu! ca mu!te radacini de cuvinte si chiar une!e cuvinte intrei se reasesc in
!imba sanscrita cit si in cea avestana.
Cu riscu! de a ma repeta ' vreau sa sub!inie& urmatoru! aspect:
Cred ca !imba romana pastrea&a mu!te dintre cuvinte!e proto-indo-europene ' cuvinte care s-au pierdut
in a!te !imbi dar pe care !e putem descoperi in une!e !imbi moarte ca sanscrita sau 3vesta ,persana
veche vorbita inainte de crestinism-.
Gu consider ca romanii ar (i C buricu! pamintu!ui C dar nici scursura Furopei nu sint ' dupa cum
incearca sa insinue&e une!e curente post-ceausiste Cprotosincroniste C ,sincroniste cu cei care tra cu
dintii de intiietatea !or spiritua!a pe batrinu! continent -.
Jimba este un cod de comunicare' si ca orice a!t cod se ba&ea&a pe un mecanism de inci(rare care are
!a ba&a une!e radacini !e*ica!e.
8n cuvint i&o!at poate a/une mai mu!t sau mai putin intimp!ator dintr-o !imba in a!ta.
Radacini!e !e*ica!a nu emirea&a .
4aca ai timp citeste si u!timu! meu post de !a 9esaerii ?impu!ui...nu de a!ta dar sa ve&i din surse
autori&ate ca in !imba mahiara s-au identi(icat in /ur de $5## de cuvinte si radacini !e*ica!e apartinind
!imbii romane .
e*er"33
?rimis de: 9arch pe 17 Dct $##5' #A:$1 59
P8D?F ,e*er"33 B 1A Dct $##5' 11:#1 59-
9arch
Gu seriosQ
4aca ai timp citeste si u!timu! meu post de !a 9esaerii ?impu!ui...nu de a!ta dar sa ve&i din surse
autori&ate ca in !imba mahiara s-au identi(icat in /ur de $5## de cuvinte si radacini !e*ica!e apartinind
!imbii romane .
e*er"33
Fi ' iata Q @ncet' incet ne apropiem de ace! CburicC a! pamantu!ui C
4ar ' daca intrebi un !invistic bu!ar acesta iti va spune ca si in !imba !ui se asesc sute de cuvinte de
oriina sanscrita. 5ai nu este aceasta mama tuturor ce!or!a!te Q
Si apropos' sanscrita nu-i de !oc o !imba moarta . Recent in @ndia a !uat un avant desosebit
invatarea/raspandirea ei in specia! in sate din une!e state a!e (ederatiei. 4ar nu intru in amanunte !a
acest subiect pentru ca nu ar interesa pe cei de aici.
?rimis de: e*er"33 pe 17 Dct $##5' #8:$8 59
9arch
D !imba vie este !imba pe care parintii o transmit in mod direct si prin viu rai copii!or !or.
D !imba moarta este !imba pe care pro(esorii o transmit discipo!i!or .3ici se incadrea&a !atina '
sanscrita' hitita...
P8D?F
Recent in @ndia a !uat un avant desosebit invatarea/raspandirea ei in specia! in sate din une!e state a!e
(ederatiei. 4ar nu intru in amanunte !a acest subiect pentru ca nu ar interesa pe cei de aici.
Raspund !a aceasta intrebare in ace!asi mod cum i-am raspuns !ui carrad in urma cu vreo doua !uni.
Ja o popu!atiei ca cea a @ndiei care a depasit nu de mu!t un mi!iard de su(!ete cei $## ### de
cunoscatori de sanscrita nu repre&inta mare !ucru' mai a!es ca cea mai mare parte a !or o constituie cei
care o(icia&a ceremonii!e re!iioase si cei care preatesc noii !ideri spiritua!i. Ja acestia se adaua
cadre!e universitare !aice' studentii care au !uat un curs de !imba sanscrita dar care nu au o dip!oma
universitara in acest domeniu ,studentii de !a !imbi orienta!e' !invistica comparata' (i!o&o(ie..- si
traducatorii de carti.
Kuvernu! @ndiei mereu CuitaC sa mentione&e cine sint acesti vorbitori si in ce &one eora(ice sint
concentrati ei !a (e! cum CuitaC sa speci(ice uriase!a investitii (inanciare pe care !e (ace pentru
perpetuarea !imbii sanscrite.
@n !imba bu!ara se asesc citeva &eci de cuvinte de oriine persana )iar e*istenta acestor cuvinte in
bu!ara a (ost (oarte bine e*p!icata chiar de !invistii bu!ari.
4espre cuvinte!e sanscrite nu am in(ormatii.
@n !imba romana ' se asesc radacini de cuvinte si chiar (ami!ii de cuvinte sanscrita....ceea e cu totu!
a!tceva. .
4aca vrei sa stii a(!a ca in !imba rusa se asesc mu!te cuvinte sanscrite sau din persana veche/3vesta.
Ciudat este (aptu! ca cea mai mare parte a acestor cuvinte CrusestiC cu radacina in !imba sanscrita se
reasesc si in romana ' insa nu ace!asi !ucru este va!abi! pentru cuvinte!e intr-adevar s!ave.
4eci nu ma mira (aptu! ca 4F2-u! !e cata!ohea&a drept cuvinte s!aveQ
F*emp!e : /ivina ' p!u ' p!eava' dra/dru ' !ip/!ep ' curca' sarman' danie' ...
Gu stiu de ce vrei sa reduci toata discutia !a e*presia Cburicu! pamintu!ui C+
4aca ai cunostinta de e*istenta unor cuvinte sanscrite in !imba bu!ara ' te ro postea&a-!e pe acest
(orum.
e*er"33
?rimis de: 9arch pe 18 Dct $##5' #7:31 39
P8D?F ,e*er"33 B 17 Dct $##5' 1#:$8 59-
9arch
D !imba vie este !imba pe care parintii o transmit in mod direct si prin viu rai copii!or !or.
D !imba moarta este !imba pe care pro(esorii o transmit discipo!i!or .3ici se incadrea&a !atina '
sanscrita' hitita...
e*er"33
9ai citeste' mai in(ormea&a-te . 3ici e vorba de triba! peop!e si nu de studenti' pro(esori'prorame de
invatamant'etc. Si sunt sate unde sanscrita se vorbeste in mod curent. D !imba care este vorbita in
(ami!ie ' chiar si numai de 1### de persoane ' nu este o !imba moarta Q
pese : circu!atia/raspandirea civi!i&atiei ' ca sa spun asa' a avut !oc dinspre est spre vest Q 3dica de !a
indieni spre iubitii tai persani Q Si nu invers Q
?rimis de: e*er"33 pe 18 Dct $##5' #%:15 59
9arch
P8D?F
3ici e vorba de triba! peop!e si nu de studenti' pro(esori'prorame de invatamant'etc. Si sunt sate unde
sanscrita se vorbeste in mod curent. D !imba care este vorbita in (ami!ie ' chiar si numai de 1### de
persoane ' nu este o !imba moarta Q
?e ro sa numesti citeva sate in care sanscrita se vorbeste in (ami!ie.
Sau ce! putin numeste reiunea si ce! mai apropiat oras in raport cu aceste sateQ
P8D?F
9ai citeste' mai in(ormea&a-te .
3sta (ac de un deceniu 'dar se pare ca nu e dea/uns deci cind voi primi adrese!e sate!or respective ma
voi dep!asa aco!o ca sa invat si eu Csanscrita in (ami!ieC.
:haha
e*er"33 :
?rimis de: E!ui;i pe 18 Dct $##5' #%:31 59
P8D?F
4eci nu ma mira (aptu! ca 4F2-u! !e cata!ohea&a drept cuvinte s!aveQ
4e cate ori oare nu s-a spus pe acest thread ce inseamna etimo!oia din 4F2+
?rimis de: 9arch pe 18 Dct $##5' #A:3% 59
P8D?F ,e*er"33 B 18 Dct $##5' #A:15 59-
9arch
P8D?F
3ici e vorba de triba! peop!e si nu de studenti' pro(esori'prorame de invatamant'etc. Si sunt sate unde
sanscrita se vorbeste in mod curent. D !imba care este vorbita in (ami!ie ' chiar si numai de 1### de
persoane ' nu este o !imba moarta Q
?e ro sa numesti citeva sate in care sanscrita se vorbeste in (ami!ie.
Sau ce! putin numeste reiunea si ce! mai apropiat oras in raport cu aceste sateQ
P8D?F
9ai citeste' mai in(ormea&a-te .
3sta (ac de un deceniu 'dar se pare ca nu e dea/uns deci cind voi primi adrese!e sate!or respective ma
voi dep!asa aco!o ca sa invat si eu Csanscrita in (ami!ieC.
:haha
e*er"33 :
:ai' e*er"33' m-am inse!at cand am spus ca esti doctor de oo!e Q
5ai' sa nu stii tu ca Sans;rita este una din !imbi!e o(icia!e a!e @ndiei + Ca ,viru!a- CCentra! Uoard o(
Secondar" FducationC a dec!arat sanscrita a treia !imba din sco!i!e sa!e si este ob!iatorie in c!ase!e 5-8
+Q Ca in ma/oritatea temp!e!or hinduse serviciu! re!iios se tine in sans;rita +Q Ca in &iua de a&i s-au
inventariat peste % mi!ioane de persoane , deci o C(ami!ieC destu! de mare' nu +- care vorbesc
sans;rita +Q 9ai vrei +Q+ Ce naiba' nu te mai tava!i de ras pentru ca e vorba de @ndia si nu de scumpa ta
5ersie Q 5eriod , dupa cum spun en!e&ii-
?rimis de: e*er"33 pe 18 Dct $##5' #7:55 59
9arch
P8D?F
CCentra! Uoard o( Secondar" FducationC a dec!arat sanscrita a treia !imba din sco!i!e sa!e si este
ob!iatorie in c!ase!e 5-8 +Q
Jatina se preda !a scoa!a in @ta!ia' Iranta' Spania ' 5ortua!ia 'Romania si este !imba ob!iatorie in mai
mu!te !icee cu pro(i! umanist din 3n!ia .
@n !imba !atina s-au scris seco!e de-a rindu! carti stiinti(ice' s-au o(iciat s!u/be re!iioase si s-au redactat
coduri de !ei....desi aceasta !imba era demu!t moarta.,adica nu o (o!osea nimeni in Furopa ca !imba
materna-
3ceiasi situatie o are @ndia !a ora actua!a.
Jimba sanscrita este !imba in care se o(icia&a prorame!e re!iioase nu !imba pe care o vorbesc
oamenii in timpu! cinei ' !a cumparaturi ' sau !a te!e(on.
@mi permit sa (ac citeva corecturi:
P8D?F
Ca in ma/oritatea temp!e!or hinduse serviciu! re!iios se tine in sans;rita +Q
@n aceste temp!e serviciu! re!iios este tinut numai in sanscrita.
3sta a (ost norocu! acestei !imbi vechi...
P8D?F
Ca in &iua de a&i s-au inventariat peste % mi!ioane de persoane , deci o C(ami!ieC destu! de mare' nu +-
care vorbesc sans;rita +Q
@n ce &ona sint concentrati cei % mi! vorbitori de sanscrita+
Repet intrebarea pusa in postu! anterior: in ce sate sau orase traiesc acestiCvorbitori nativi ai !imbii
sanscriteC +
P8D?F
:ai' e*er"33' m-am inse!at cand am spus ca esti doctor de oo!e .
4a te-ai inse!at pentru ca eu nu cu!e in(ormatii numai de pe Koo!e sau din Ei;ipedia Q
P8D?F
5ai' sa nu stii tu ca Sans;rita este una din !imbi!e o(icia!e a!e @ndiei +
4ocumentea&a-te cu privire !a !imbi!e o(icia!e a!e @ndiei care sint !a numar doua ' cu e*ceptia unui stat
,reiuni - in care o a treia !imba este recunoscuta ca o(icia!a.
Restu! de citeva &eci de !imbi sint Cto!erated !anuaesC.
@ti !as p!acerea sa descoperi tu aceste mici amanunte.
Jimbi!e o(icia!e a!e unui stat imp!ica (aptu! ca toate documente!e o(icia!e ,acte de identitate' de
proprietate' dip!ome de studii' certi(icate de nastere' casatorie sau deces - sa se redacte&e bi!inv sau
tri!inv.
3ceasta procedura se e*tinde si asupra a!tor acte ca documente!e de munca ' permise auto ' (orme de
impo&itare ' acte bancare...
:e&i F!vetia' Canada ,reiunea Puebec- '..
4aca ce!e spuse de mine nu te convin 'ia !eatura cu o sursa autori&ata.
4eci poti ape!a cu incredere !a serviciu! consu!ar a! @ndiei.
3mbasadei @ndiei se aseste pe strada 8ruua" ' nr 11 - Uucuresti.
3dresa e-mai! : indemBdnt.ro
3r (i mai bine sa nu te amba!e&i asa (ara motiv ..si sa nu incurci Camperii cu hert&iiC - e*presia din
hi!ime!e ii apartine !ui carrad.
e*er"33
?rimis de: e*er"33 pe 18 Dct $##5' #9:5% 59
9arch
Revin ' nu ca sa te enerve& ci ca sa te convin.
P8D?F
3GG83J 5RDKR399F $##%-$##5.
U3C^KRD8G4
?he D((icia! Januae Reso!ution passed b" the 5ar!iament in 19A7 directed the Kovernment o( @ndia
to prepare and imp!ement an intensive and comprehensive proramme (or speedin up the propaation
o( <indi and its proressive use (or o((icia! purposes . ?he 37th proramme (or the "ear $##%-$##5 is
an important !in; in the series o( annua! prorammes.
?he 5roramme has been issued annua!!" (or the past 35 "ears' and the tarets (i*ed therein have been
achieved to some e*tent.
@95DR?3G? 4@RFC?@DGS RFK3R4@GK DII@C@3J J3GK83KF 5DJ@CL
8nder section 3,3- o( the D((icia! Januae 3ct' reso!utions' enera! orders' ru!es' noti(ications'
areements' administrative and other reports or 5ress ComminYues shou!d invariab!" be issued
bi!inua!!". Ior an" vio!ation the o((icer sinin such documents wi!! be he!d responsib!e.
?he answers o( Yuestion papers' e*cept that o( the compu!sor" paper o( Fn!ish' shou!d a!so be
a!!owed to be written in <indi in recruitment e*aminations o( subordinate services and such Yuestion
papers shou!d be made avai!ab!e both in <indi and Fn!ish. @n interviews too' there shou!d invariab!"
be option to converse in <indi.
Citat pre!uat de !a :
http://southernrai!wa".or/hindi/en!ish.htm
P8D?F
<indi este vorbita doar in @ndia' dar de cca %3# mi!ioane de oameni. <indi este una dintre ce!e doua
!imbi o(icia!e in @ndia' cea!a!ta (iind en!e&a.
Restu! artico!u!ui se poate citi in numaru! din 1A noiembrie $##$ a! &iaru!ui Fvenimentu!.
P8D?F
@ndia has a diverse !ist o( spo;en !anuaes amon di((erent roups o( peop!e. 3t !east 3# di((erent
!anuaes and around $### dia!ects have been identi(ied. ?he Constitution o( @ndia has stipu!ated the
usae o( <indi and Fn!ish to be the two !anuaes o( o((icia! communication (or the nationa!
overnment. 3dditiona!!"' it c!assi(ies a set o( $$ schedu!ed !anuaes which are !anuaes that can be
o((icia!!" adopted b" di((erent states (or administrative purposes' and a!so as a medium o(
communication between the nationa! and the state overnments' as a!so (or e*aminations conducted
(or nationa! overnment service.
e*er"33
?rimis de: ?he!ma pe 18 Dct $##5' #9:5% 59
e*er"33'
cum este corect+ namaste' nahmaste sau namahste+
?rimis de: e*er"33 pe 18 Dct $##5' 1#:18 59
?e!ma
4au doua !in;-uri:
http://www.(!e*.com/f/ai/artic!es/namaste1.htm!
http://www.thetrue!iht.net/boo;sections/artic!es/boo;artic!e1$.htm
Gu pot sa ma pronunt 1##W ' pentru ca pronuntia di(era de !a o reiune !a a!ta.
Gepa!e&ii si tibetanii pronunta un cuvint asemanator cu namastar ,cu un r pre!un si inabusit -.
e*er"33
?ehnic:@nvision 5ower Uoard ,http://www.invisionboard.com-
z @nvision 5ower Services ,http://www.invisionpower.com-
mesaerii timpu!ui cuvinte!e cu oriine necunoscuta
e*er"33 8 Sep $##5' #1:$3 59
9esa/ h3
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
carrad
4aca ana!i&am cuvintu! CcuvintC vedem ca e! se compune din CconCRCventusC sau din
CconCRCventumC.
Cum ai spus si tu !atinescu! conventum inseamna inte!eere' conventie' a (i de acord cu..
@n !imba (rance&a avem cuvinte!e convenu si convenir ' care au sensu! de inte!eere' conventie'
acord...
Gici in !atina CconventumC nu are sensu! de cuvint.
4aca nu ma inse! in !imba !atina verbumNcuvint' de unde cred eu ca a derivat si cuvintu! vorba in
!imba romana.
4aca consu!ti 4F2 98 vei asi o cu totu! a!ta e*p!icatie.
3co!o in dreptu! cuvintu!ui CvorbaC este scris Cc( s! dvoribaC ' adica con(orm s!avonu!ui dvoriba.
Uineinte!es ca eu nu pot accepta aceasta e*p!icatie.
:oi ce parere aveti+
@n copi!arie incercam sa-mi (orme& o vi&iune a cuvinte!or prin despartirea cuvinte!or in si!abe.
5entru mine CcuvintC semni(ica ceva care era !uat de vint' p!eca odata cu vintu! iar Cinchisoare C era un
!oc inchis unde nu a/unea soare!e.
Cit despre minastire ...in !imba en!e&a ea se numeste convent.
@n dictionaru! etimo!oic en!e& se da urmatoarea e*p!icatie :comunitate re!iioasa' constructie care
adaposteste o comunitate re!iioasa :acest cuvint provine din !atinescu! CconventusC si a patruns in
!imba en!e&a prin sec 2@@@.
e*er"33 8 Sep $##5' #%:$A 59
9esa/ hA
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
Revin cu propunerea sa !uam in discutie niste cuvinte care in 4F2 98 sint trecute ca avind o
etimo!oie necunoscuta:
1- baci ,cioban care conduce o stina -
$- doina ,in (o!c!oru! !ituanian sint o serie de cintece care se numesc
daina si acest cuvint CdainaC inseamna cintec in !ituaniana -
3- me!c
%- a(in/a(ine
5- capsuna/capsune/capsuni
e*er"33
@deea pe care incerc sa o sustin nu este aceea a unei Cnon-!atinitatiC ci aceea a e*istentei unui substrat
!e*ica! vechi indo-european care nu a (ost anihi!at in timp.
4aca am spus ca anumite cuvinte din !e*icu! romanesc de a&i sint identice sau apropiate cu une!e
cuvinte din sanscrita sau avestana nu am vrut sa insinue& ca noi am !uat aceste cuvinte din aceste
!imbi.
@deea pe care incerc sa o apar este aceea ca stramosii nostri au (o!osit aceste cuvinte simu!tan in timp
cu vorbitorii de !imba sanscrita si avestana.
8ite e*er"' introduc si eu aici o mica ana!i&a ,de !a Disteanu citire' de data asta- despre cuvinte de
oriine cvasinecunoscuta.
9ur' pare sa (ie un cuvant ,ad/ectiv- autohton' pre!atin' pastrat in romana si a!bane&a ,- cu sensu! de
Cinchis !a cu!oare' neru sau brunC. 5rin e*tensie e! poate deveni si substantiv' desemnand un anima!
de cu!oare inchisa: cai' caini' bovine' probabi! (ructe de cu!oare inchisa ,serb-cr. muru!a N mas!ina'
mura N duda neara- sau cer de cu!oare inchisa' dimineata sau seara ,vs!. mra;u' erm. 9oren' rom.
amur' iar in rusa moro;,a- N intunecime' nor neru-. 4e remarcat ca simi!itudinea amur - mur nu
este speci(ica numai !imbii romane ,(r. brun - brune' it. bruno - brunisce i! iorno' erm. rau - es raut
der ?a-.
3na!i&a acestui cuvant este parte dintr-un studiu dedicat maicu!ui si ritua!u!ui in /ocuri!e de copii.
Sunt niste descantece popu!are' rostite de copii' in care apare 9ura' o (iinta demonica ce pare sa
repre&inte intunericu!-. @nteresant este aici si un a!t termen CdruaC care este arma cu care copii
omoara/a!una pe 9ura' arma ce este (ie stiu!ete' dru scurt sau (us' si se pare ca sensu! in (o!c!oru!
copii!or este u!timu! de unde ar veni si verbu! a indrua N a toarce cu drua N ,(i.- N a spune nimicuri'
a vorbi aiurea si mu!t.
e*er"33 $# Sep $##5' 1#:$# 39
9esa/ h%1
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
D serie de cuvinte care se re(era !a (ructe si p!ante de padure au o oriine necunoscuta sau
CnesiuraC .
Citeva e*emp!e ar putea (i :a(ine' maces/macies ' capsuni' &meura/smeura' ste/ar' i&ma' spin&/span&-
p!anta medicina!a otravitoare 'cuvint consemnat in scrieri!e !ui Cantemir '..' cioata/ciot de copac' ..
Cautind di(erite interpretari etimo!oice pentru &meura/smeura am descoperit un artico! in Cronica
Romana' artico! care se poate citi !a adresa:
http://www.cronicaromana.ro/etimo!oii-1$A.htm
e*er"33 $# Sep $##5' #%:%# 59
9esa/ h%$
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
?ot cu etimo!oia necunoscuta sint si cuvinte!e :nasture si pin&a
Iuior-manunchi de (ire de cinepa sau in preatite de tors - are deasemenea oriinea necunoscuta.
8n cuvint interesant i! repre&inta si comanac.
comanac - pa!arie (ara boruri con(ectionata mai a!es din pis!a care este purtata de ca!uari si ca!uarite
@n trecut (emei!e si (ete!e din (ami!ii!e domnesti purtau comanace con(ectionate din matase sau a!te
materia!e scumpe si care uneori erau impodobite cu mare!e si pietre semipretioase.
Se pare ca si domeniu! Cte*ti!C o(era mu!te surpri&e din !imba autohtona .
e*er"33 $$ Sep $##5' 11:#1 39
9esa/ h%3
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
9ai adau doua cuvinte cu etimo!oia necunoscuta care se pot incadra in domeniu! te*ti! :
- straie si bu!endre
?rebuie sa caut sa vad daca au o radacina in sanscritaQ
F*er"33
e*er"33 A Dct $##5' 1#:5% 39
9esa/ h5$
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
9a interesea&a daca stie cineva cuvinte !eate de vechi unitati de masura care se (o!oseau pe
timpuri in ce!e trei provincii romanesti ,supra(ata' vo!um' !unime' reutate..-...si bineinte!es oriinea
acestor cuvinte.
4au ca e*emp!u ) pra/ina ' (a!ca si iuaru! , unitati pentru masurarea supra(ete!or de pamint -.
5robabi! ca avem si une!e reiona!isme care nu au (ost cuprinse in 4F2.
3stept mai mu!te in(ormatii.
e*er"33 1$ Dct $##5' #3:## 59
9esa/ hA7
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
@n unu! din posturi!e mai vechi @oan : a propus sa discutam cuvintu!
mintuit.
@n sens bisericesc e! inseamna i&bavirea de pacate ' dar !a (e! de bine poate insemna si sa!vat .
@n mod ciudat in !imba romana apar une!e e*presii ca C!ucru de mintuia!aC sau Cam mintuit ...C.
Jucru de mintuia!a inseamna !ucru prost (acut.
3 mintui un !ucru inseamna a duce ace! !ucru !a bun s(irsit.
Fu ce! putin nu vad o !eatura !oica intre aceste e*presii.
*er"33 19 4ec $##5' #9:## 59
9esa/ h8#
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
Stateam si ma indeam cit de mu!te cuvinte cu etimo!oie necunoscuta !eate de viata
spiritua!a ' psihic sau viata socia!e se asesc in !imba romana.
4au numai citeva e*emp!e :
mihnire ' posomorit ' posac 'vraiste meteahna ' &apacit ' podidit ' sc!i(osit ' buimac ' uimit ' nehiob '
mir!an ' sca!imb ' (erches ' ...
Gici unu! dintre cuvinte!e enumerate nu are o asemanare cu a!te cuvinte din !imbi!e indo-europene in
(orma in care se vorbesc e!e a&i in spatiu! european QQQ
3ceste cuvinte de unde vin +
F*er"33
e*er"33 $$ ean $##A' #8:35 59
9esa/ h83
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
dinHarand
3m citit ce!e postate de tine ' dar nu sint cu totu! de acord.
3i uitat sa dai sursa din care ai pre!uat in(ormatii!e.
4aca a!anii ' respectiv osetinii au adus cuvintu! Harand pe p!aiuri!e romanesti ' atunci de ce o &ona
eora(ica din estu! @ranu!ui ' !a ranita cu 5a;istanu! ' are ace!asi nume +
3co!o nu a ca!cat picior de a!an .
4upa cum am mai spus si inainte cuvintu! M&arM in !imba persana veche cit si in cea moderna /Iarsi se
traduce prin : aur ' auriu...si se aici a derivat si cuvintu! M&ara(M sau Msara(M ' cuvint care 4F2-u! i! da ca
(iind de oriine turca .
3tit in Harandu! iranian cit si in Harandu! romanesc se asesc mine de aur .
Sa (ie asta doar o simp!a coincidenta +Q....sau poate e a!tceva +
9a voi documenta cu privire !a Ctoponimicu! Harand , c(. subst. osetin &arond-batrin- C.
e*er"33 $5 ean $##A' #9:1% 39
9esa/ h85
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
dinHarand
P8D?F
Ce a denumit CHarandC prima data+ 9untii omonimi' reiunea omonima sau !oca!itatea.
Fu as crede ca muntii' desi nu am nici un (e! de document.
3i intuit bine.
:reau sa spun ca MHarM apare in toate te*te!e re!iiei !ui Horoastru ' te*te scrise in persana veche numita
HFG4 3:FS?3.
Chiar nume!e !ui Horoastru ' care este o (orma reci&ata si corupta a nume!ui persan H3R?8S<? '
este !eat de cuvintu! &ar si inseamna ,posesoru!- cami!ei de aur.
3ceasta este o a!u&ie !a (ami!ia !ui ' (ami!ie cunoscuta in &ona ca posesoare a ce!or mai bune cami!e de
!a vremea respectiva.
&ar N aur
ushatra N cami!a
Cuvinte!e &ar/aur si &ard /a!ben sau a!ben auriu se reasesc in toponimia spatiu!ui care in vechime a
apartinut imperiu!ui persan.
@n @ran se a(!a munte!e Hard ^uh /munte!e de aur ' munte cu o ina!time de peste %### m din partea se
sud-vest a !antu!ui muntos Haros.
@n 8&be;istan ' (ost teritoriu a! imperiu!ui persan ' se a(!a Har,d--?ape /dea!u! de aur.
3cest !oc este unu! din ce!e mai importante site-uri arheo!oice din &ona.
@n 3(anistan se a(!a va!ea Har-3(shan /!ocu! de unde tisneste auru! ' care de mu!te ori este tradusa in
mod eronat drept C:a!ea JuminoasaC.
@n @ran si Romania avem muntii Harandu!ui ' si curios ca in ambe!e !ocatii eora(ice despartita de mii
de ;m ' s-a e*p!oatat din vechime auru! QQQ
4aca vrei sa (aci o ana!i&a mai comp!e*a ' si sa te apropii de adevar ' trebuie sa iei in considerare si
etimo!oia unor a!te nume eora(ice din partea se vest a Romaniei ' ...inc!usiv nume!e Uanat .
@n Uanat se mai (o!osesc inca o serie de reiona!isme care au un corespondent direct in persana veche .
4au ca e*emp!u sinep/sineap care inseamna veverita ' si pe care 4F2-u! i! da drept un cuvint cu
etimo!oia necunoscuta.
@n @ran si !a ora actua!a !a veverita se spune CsineabC .
4upa is!ami&are !imba persana a su(erit une!e modi(icari de pronuntie ' in une!e cuvinte !itera 5 a (ost
trans(ormata in U sau in I' arabii neavind in a!(abetu! !or !itera 5 QQQ
3st(e! cuvintu! 5art/5artian a devenit Iars ' iar !imba persana a devenit !imba Iarsi .
3!t cuvint ar putea (i mesin ' si care inseamna obiecte din cupru sau arama.
@n persana !a cupru se spune C9esC.
Sint mu!te nume care pot (ace obiectu! unor cercetari serioase.
Hapacit de o (rumoasa nordica ' sau poate de o nou venita din !umea orienta!a ' te-ai adincit in teme de
meditatie pro(unde ....ca de e*emp!u cum sa..+++Q...dar mai bine sa nu dam e*emp!e Q
Si bine spui ' ce e hiob +...!imba romana e p!ina de cuvinte autohtone pe aceiasi tema .
4e !a 4F2 citire : to!omac ' buimac ' sca!imb ' mir!an ' mataha!a ' ' ...toate 1##W oriina!e .
4e vina- s numai dacii ' vorbeau codi(icat ca sa nu-i inte!eaa romanii ' si uite ca de aia s-a pierdut
!imba daca.
5S. Ca!tabosi si ooase sint trecute si e!e pe !ista cuvinte!or autohtone ' !ista din care mai (ac parte si :
brin&a ' urda ' a!ivenci ' terci ' &er '...
Spor !a treabaQ
F*er"33
e*er"33 18 Sep $##A' #5:3A 59
9esa/ h9A
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
Citeste aici despre dahae ... si dupa aceea mai putem discuta .
http://www.!ivius.or/da-dd/dahae/dahae.htm!
5asiunea mea pentru cone*iuni!e dintre !imbi o am din copi!arie .
Uunica mea vorbea (!uent cinci !imbi . 4e !a ea am deprins un (e! ciudat de a MsimtiM o !imba straina .
3cum pot identi(ica mai usor anumite !eaturi dintre cuvinte!e romanesti si ce!e din !imba persana '
pentru ca !ocuiesc in @ran .
9a uimeste (aptu! ca in Romania se stie atit de putin despre inscriptia in !imba persana descoperita !a
Kher!a . @ranienii o interpretea&a ca un semn a! re!atii!or po!itice dintre imperiu! persan si statu! dac .
http://www.!ivius.or/da-dd/darius/darius>i>t1$.htm!
CDne o( the most remar;ab!e inscriptions (rom 3ntiYuit" is the (o!!owin (ramentar" te*t' written in
5ersian cunei(orm script' (ound in 1937 on a c!a" tab!et in Kher!a' and pub!ished in 195%:
S...T ;in S4ariusT son o( <"staspes S...T
S...T did S...T
?his is o( course not a te*t (u!! o( ver" important in(ormation' but the (act that it e*ists is remar;ab!e'
because Kher!a is in the northwestern part o( modern Rumania.C
e*er"33 $9 Sep $##A' #A:5% 39
9esa/ h99
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
9ai dau aici un !in; 'apartine 3sociatiei de Studii 3ntice din @ran .
http://www.cais-soas.com/C3@S/<istor"/ha;h...arius>reat.htm
P8D?F
3 (ramentar" D!d 5ersian inscription (rom Kher!a' Rumania ,<armatta-' and a !etter (rom 4arius to
Kadates' preserved in a Kree; te*t o( the Roman period ,I. Jochner-<Xttenbach' in Urandenstein and
9a"rho(er' pp. 91-98- a!so be!on to this cateor". C
Si aici se (ace re(erinta !a inscriptia asita !a Kher!a si care a (ost comentata pe !ar in !ucrarea scrisa
de doi reputati istorici ermani 'si anume : E. Urandenstein and 9. 9a"rho(er' <andbuch des
3!tpersischen' Eiesbaden' 19A%
so;a norman 3 Gov $##A' #1:35 59
9esa/ h1#7
9usteriu
Krup: 9usterii
9esa/e: 3%
@nscris: $3 eu!" #A
Iorumist Gr.: 8.%A5
terminatia escu vine din !atinu! iscus si arata din ce (ami!ie (aci parte'petrescu'din (ami!ia !ui
petre etc
-aru arata ocupatia de ba&a a susnumitu!ui
-eanu'arata !ocu! de oriine'mo!doveanu'o!teanu etc
tara oasu!ui-osenii'are !eatura cu ossetinii din cauca&+ mai a!es ca avem ceva miratii sarmatice prin
&ona'a se vedea si numele neobisnuite de acolo,biad si altele
^";!os 3 Gov $##A' #$:3% 59
9esa/ h1#8
F*-Co!imator
Krup: 9embri
9esa/e: $.%39
@nscris: $5 Govember #5
4in: Cosmos ' Cetatean a! Cosmosu!ui
Iorumist Gr.: 7.33$
Cuvinte!e cu etimo!oie necunocut` ca haraiman care bnseamn` &omot...presupun c` ...provin
din !e*icu! popoare!or miratoare...mai sunt cuvinte ca ...haboca..cu (oraa..
e*er"33 $5 ean $##7' 11:$5 59
9esa/ h1#9
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
C@D5jR{|' ciopVraesc' vb. @:. ?ran&. 1. 3 t`ia bn buc`ai ,ci !a bntVmp!are- o (iina` sau o parte a
trupu!ui ei) a ciocVrti. $. 3 t`ia un obiect bn mod nereu!at sau !a bntVmp!are) a ciop!i r`u'
nebndemVnatic. S:ar.: ,bnv. ci pop.- ciopVrt} vb. @:T n 4in ciopa~t` ,modi(icat dup` parte-.
3 C@D5jR{//| fysc tran&. 1- ,un obiect- 3 t`ia !a nimerea!` bn buc`ai m`runte) a buc`ai) a ciocVrti. $-
,un materia!' o pies` etc.- 3 !ucra r`u' inestetic' dVnd dovad` de nebndemVnare. /4in re. ciopart`
... si acum vine rindu! en!e&escu!ui chopper
- c!eaver: a cuttin too! with a hand!e and a sharp broad b!ade' used especia!!" (or choppin up meat or
wood
9icroso(t~ Fncarta~ Re(erence Jibrar" $##3. z 1993-$##$ 9icroso(t Corporation. 3!! rihts
reserved.
4aca 3 C@D5jR{@ vine din reiona!ismu! cioparta ' chopper-u! en!e&esc de unde vine oare+
e*er"33 $5 ean $##7' 11:35 59
9esa/ h11#
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
P8D?F ,Co!imator B 3 Gov $##A' #%:#% 59-
Cuvinte!e cu etimo!oie necunocut` ca haraiman care bnseamn` &omot...presupun c` ...provin din
!e*icu! popoare!or miratoare...mai sunt cuvinte ca ...haboca..cu (oraa..
eu vad o !eatura intre haboca si hapca ...
m-am uitat in dictionar si mi se pare p!au&ibi!a ' chiar daca ace!asi 4F2 spune ca haboca este de
oriine necunoscuta
<5Ck' h`pci' s.(. CVr!i de undia` de 8-1# cm' (o!osit !a pescuitu! somnu!ui. F*pr. ,Iam.- 3 !ua
cu hapca N a !ua cu (oraa' cu de-a si!a' pe nedrept' abu&iv. n 4in b. hap;a.
<3UC3 s.(. ,Re.) bn !oc. adv.- Cu haboca N cu si!a' cu (oraa. n Ft. nec.
4aca nu ma inse! e*ista si un sat cu nume!e de <aboca .
e*er"33 31 ean $##7' #3:$1 59
9esa/ h11$
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
4e !a 4F2 citire :
9D9@F' momVi' s.(. 1. Sche!et de !emn bn(`curat bn paie ci acoperit de &drenae' bn(`aicVnd un om'
care este pus pe un teren cu!tivat pentru a speria ci a!una p`s`ri!e ci anima!e!e s`!batice d`un`toare)
sperietoare' m``oaie. $. Ii. Fpitet dat unei (iinae urVte. m 9oV!deaa`. 3. ,lnv.- Semn care se pune !a
hotaru! unei mocii) semn de a!iniere. n Ft. nec.
5arerea mea e a!ta.
@n !imba persana !a ceara de a!bine se spuna mum ' iar !a mumii se spune mumia-i ' adica imbracat in
ceara.
Ua mai mu!t ' !a persoane!e bo!nave sau !a ce!e (ara v!aa ' se spune !a (e! ca in !imba romana ....
a!ben ca ceara' pa!id ca o momaie /&ard-e mumia-i ... sau ca o momaie /mes!e "e; mumia-i
3cum (iecare e !iber sa creada ce vrea ... ' ca daca incerc sa contra&ic 4F2-u! iar o sa sara !umea si o
sa-mi spuna ca oriunde in /uru! meu vad numai sanscrita si persana .
<unii au avut o orani&are mi!itara remarcabi!a si pe !ina aspecte!e pe care !e-ai punctat tu se mai pot
adaua citeva : aveau cunostinte avansate de medicina veterinara' se pricepeau !a cresterea si dresa/u!
cai!or ce trebuiau antrenati pentru !upte ...
@n !eatura cu hunii si 4acia cite& citeva (ramente dintr-o !ucrare intitu!ata CRFJ3{@@JF
@G?FRF?G@CF lG 43C@3 DCC@4FG?3Jk
lG SFCDJFJF @:-:@C scrisa de Sever 489@?R3dC8 si I!orin SIRFGKF8
P8D?F
ln a doua /um`tate a seco!u!ui a! @:-!ea inva&ia huni!or va r`sturna pentru mai puain o /um`tate de
seco! ,%$#+-%5%- echi!ibru! de (orae din &ona 4un`rii centra!e' modi(icVnd ast(e! ci structuri!e po!itice
ci socia!e din nord-vestu! 4aciei. ln stepa-pust` dintre 4un`re ci ?isa se va crea un nou centru de
putere' de ast` dat` de tip hunic ,Ga"s&y;sxs' !uat doar ca reper-' care va schimba ci structura
re!aaii!or suprapuse ci para!e!e dintre comunit`ai!e din ce!e trei arii mari din nord-vestu! 4aciei. lntre
4un`re ci !imita cVmpiei bna!te din vestu! RomVniei ,!imita va!uri!or ci a concentr`rii descoperiri!or
sarmatice-' peste pVn&a comunit`ai!or ce!te ci dacice tVr&ii' ci sarmatice ,ia&"i ci ro*o!ani)
Sarmaten&eit' dup` e*presia !ui 9. 5rduc&- se suprapune puterea huni!or' care' nu era bns` !iniar`1'
(iind !a rVndu! ei un con!omerat de centre mi!itare de putere1 a!e a!ani!or' s;iri!or' ostrooai!or'
heru!i!or+ ci epi&i!or' antrenaai bn iurecu! con(ederaaiei !or r`&boinice.
Rea!it`ai!e din CVmpia ?isei sub huni ,<unen&eit' dup` e*presia !ui G. Ietich- ne-au (ost re!atate de
5riscus 5anites-?racu!1' care a !uat parte' bn anu! %%8' !a cunoscuta so!ie trimis` !a curtea ree!ui hun
3tti!a' de bmp`ratu! romano-bi&antin ?heodosius a! @@-!ea' unde se bntV!necte cu so!ia romani!or
apuseni1' !uVnd contact direct cu rea!it`ai!e au!ice1 de !a curtea !ui 3tti!a' dar ci cu !oca!nicii. 0Reinei
hunice1 bi cinstesc trei cupe de arint1 ci a!te daruri ci de!icatese e*otice' iar din con(!ictu! iscat bntre
occidenta!i ci ree!e hun a(!` motivu! provocat de pretenaia (iec`ruia de a st`pVni nicte cupe de aur1
ce aparainuser` episcopu!ui din cetatea Sirmium' din 5annonia. 5e Constantius c`&ut ,din cau&a
acestor cupe de aur- bn b`nuia!a de tr`dare' 3tti!a ci U!eda !-au r`stinit pe cruce1.
ln !andsa(tu! speci(ic CVmpiei ?isei vi&itat de bi&antini' r`&bate !a !umina istoriei ci !umea !oca!nici!or'
printr-o descriere (`cut` de un martor ocu!ar n 5riscus 5anites-?racu!: 4up` ce am mers pVn` !a un
punct bmpreun` cu barbaru!' ne-am bndreptat apoi pe a!t drum' deoarece sciaii care ne bnsoaeau ne-au
poruncit s` (acem ast(e!' iar 3tti!a s-a oprit bntr-un sat' unde voia s` se bnsoare cu (ata !ui Fscam' c`ci
deci avea mai mu!te soaii' o !ua ci pe aceasta' dup` obiceiu! scitic. 4e aco!o am c`!`torit pe un drum
neted' ace&at bntr-o cVmpie' ci am trecut peste mai mu!te rVuri naviabi!e' dintre care ce!e mai mari'
dup` @stru' erau aca numitu! 4recon' apoi ?ias ci ?i(isas. 5e acestea !e-am trecut bn b`rci mono*i!e' de
care se (o!oseau !ocuitorii de pe ma!uri!e rVuri!or' iar pe ce!e!a!te !e-am trecut pe p!ute' pe care barbarii
!e poart` bn c`ruae' deoarece !ocuri!e sunt m!`ctinoase. 5rin sate ni se aducea de mVncare' ci anume' bn
!oc de rVu mei' iar bn !oc de vin' mied' dup` cum b! numesc !oca!nicii1 S19T .
P8D?F
Jupta de !a Gedao a avut bns` ci a!te dou` consecinae pentru destinu! nord-vestu!ui 4aciei bn seco!e!e
:-:@ ,%5%-5A7-. lnvinVndu-i pe huni ci concomitent ocupVnd toat` 4acia S$3T ,totius 4aciae (ines1-'
epi&ii au cerut de !a @mperiu! roman pace ci daruri anua!e ,nisi pacem et annua so!!emnia1-. 3u
instaurat bn 4acia' pentru o vreme' ceea ce am putea numi pa* epidica1. 4up` victorie' sub pa*
epidica1 a avut !oc r`spVndirea cu!turii ermanice ,Nepide- de tip Gowa <uta-@o!omia bn aara1
huni!or ci' insu!ar ci sporadic' bn toat` 4acia1. Iirecte c` aceast` st`pVnire' mai mu!t nomina!`' a putut
(avori&a reviorarea vieaii economico-socia!e a comunit`ai!or autohtone daco-romane ripate1 de
cocu! hunic ci de st`pVnirea ca&on`1 ostroot`' e*ercitat` bn nume!e st`pVnu!ui asiatic. 3ceast`
st`pVnire e cu atVt mai neconcret`' cu cVt epi&ii nu au st`pVnit ci nu au putut st`pVni n ca (actor
demora(ic antic n imensu! teritoriu de !a 4un`rea centra!` pVn` !a raniae!e @mperiu!ui romano-
bi&antin' spre sud ci est. Cu atVt mai mu!t cu cVt interesu! !or po!itic se bndreptase spre sud n
concentrVndu-se bn &ona Sirmium S$%T ' pe care !-au ci cucerit de !a @mperiu! romano-bi&antin:
Kepi&ii cuprinser` ci st`pVneau cetatea Sirmium ci aproape toate cet`ai!e 4aciei' bndat` dup` ce
bmp`ratu! eustinian !e cucerise de !a oai.1
F*aerari!e despre Mbarbarismu!M huni!or au !a ba&a te*te a!e unor istorici ' care din diverse motive ' nu
au descris corect rea!itatea.
3mmianus 9arce!!inus' vorbeste despre huni: 1..(erocitatea huni!or bntrece orice: cu un (ier bra&dea&a
adVnc obra/ii noi!or nascuti si ast(e! a/un !a batrVnete spVni si pociti..<unii nu-si pun !a (oc si nici
nu-si atesc mVncarea. Fi nu se hranesc decVt cu radacini sa!batice sau cu carnea cruda a primu!ui
anima! iesit bn ca!e' pe care o bnca!&esc o vreme pe spate!e ca!u!ui' bntre coapse!e !or...nu au vreun
adapost' nu (o!osesc nici case 'nici morminte1
?oate popoare!e nomade au avut si au o bucatarie ba&ata pe carnea (ripta pe /ar si pe produse !actate '
iar hunii nu au (acut e*ceptie. Fi se incadrea&a in ramura noma&i!or pastori si este stiut (aptu! ca isi
duceau cu ei turme!e de anima!e.
4espre morminte este inuti! sa mai vorbim. F!e e*ista ' sunt numeroase !a numar ' chiar si pe teritoriu!
romanesc ' si sunt (oarte usor de identi(icat din cau&a sche!etu!ui si a osaturii picioare!or ce!or
inhumati ' de(ormatie produsa de ca!aritu! e*cesiv.
4espre case ... se stie ca traiau in iurte ' ace!e corturi de dimensiuni mari e*ecutate din ben&i tesute sau
din piei de anima!e '(oarte (rumos tabacite 'si care asiurau con(ortu! chiar pe timp de iarna.
3m intrat intr-o iurta a unor pastori tur;meni din reiunea Koran/@ran .
3m va&ut cum este (acut' cum este ancorat de pamint ca sa re&iste vinturi!or ' cum este aerisit pe timp
de vara ...etc.
@nteresant este modu! in care se asamb!ea&a si se des(ace un ast(e! de cort de tip iurta ' si repe&iciunea
cu care i! poti monta.
@n ce priveste oriinea cuvintu!ui 3R4F3J cred ca !ucruri!e sunt destu! de comp!icate .
4e !a 4FR citire a(!am ca :
arde!en ,-n`-' ad/. - ?ransi!v`nean. 4e !a 3rdea!' ce!`!a!t nume a! ?ransi!vaniei' ci acesta !eat de
ma. Frdy!"' tc. Frde! ,Cihac' @@' %7A) 43R-. - 4er. arde!ean' s.m.) arde!enesc' ad/.) arde!enecte' adv.)
arde!enism' s.n. ...adica in ce!e din urma ar (i un cuvint de oriine turcica ' !imba mahiara (iind si ea o
!imba din cateoria !imbi!or (inno-urice.
3m mai vorbit despre etimo!oia cuvintu!ui 3rdea! si !a rubrica de sanscrita.
3m cautat in dictionaru! 9onier-Ei!!iams si am descoperit ca ardha are mai mu!te sensuri :
- p!ace ' reion ' countr" ,!oc' reiune' tara -
- ha!(' ha!ved' (ormin a ha!( ,/umatate ' in/umatatit' care (ormea&a o /umatate-
- one part' another part ,o parte ' cea!a!ta parte -
- in the midd!e o( a part ,in mi/!ocu! unei parti-
@n dictionar se (acea re(erinta si !a cuvintu! ossetin arda care inseamna /umatate.
3ce!easi interpretari !e da si dictionaru! sanscrit-(rance& ' versiunea on!ine :
ardha a. m. n. demi' semi m. n. !a moitiy !oc. ardhe adv. au mi!ieu de iic. ,avec ordina!-
ryduit dMune moitiy) e*. ardhatr tw"a deu* et demi.
<mm...... @n sanscrita' ardha inseama /umatate. 4e aici s-a a/uns !a semi&eu de e*emp!u ,in traduceri!e
occidenta!e- dar mai corect ar (i /umatate de &eu. ?ot in sanscrita avem 3rdhanarisvara' adica /umatate
mascu!in//umatate (eminin' nicidecum semibarbat sau semi(emeie. ?ot in sanscrita avem' pentru
e*erciti!e de "oa (oarte comp!icate si varianta !or !a /umatate. 4e e*emp!u' 3rdhamats"endrasana'
adica postura /umatate peste' nicidecum semipeste.
4eci cu di(erenta de nuanta dintre /umatate si semi am !amurit-o. 3cum ma andesc ca e posibi! ca
3rdea! sa (i repre&entat /umatatea de tara' adica /umatate din teritoriu! !ocuit de o anumita popu!atie.
3dica /umatatea de dinco!o de Carpati.
Dare 4ensusianu ce etimo!oie i-a asit+ F! a dat ca (iind inrudite neamu! aramni!or vechi de ce! a!
actua!ior osetini.' a se vedea si aesemanarea i&bitoare intre termenii sanscriti si cei osetini. @ar armanii
vechii' tot dupa e!' ar (i aromani' !a sud de 4unare' si romani !a nord.
3spiratia' un (enomen norma! in evo!utia unei !imbi' a putut !asa' in une!e !ocuri' mai a!es in ce!e in
care scrisu! era privit cu reticienta din punct de vedere re!iios' doar particu!a a din pre(i*u! ardha. 3sa
ca am avut armani' adica cea!a!ta /umatate de romani.
e*er"33 13 3pr $##7' #A:$3 39
9esa/ h1$8
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
5osibi! sa (ie cum spui tu ...insa ... cred ca daca ar (i sa acceptam o etimo!oie sanscrita sau
5@F ' atunci sensu! cuvintu!ui 3rdea! ar trebui pus in !eatura cu ce! de pamint' reiune ... iar acesta
este primu! dintre sensuri!e trecute in dictionaru! 9onier-Ei!!iams.
Cu armanii si aromVnii povestea este atit de !una si de inci!cita ca mi-e teama sa o incep.
@ar aromVnii sunt si ei de mai mu!te (e!uri ' mai mu!te ramuri ) (iecare din aceste (ami!ii de aromVni
poarta in spate o poveste .
3romVnii sunt cunoscuti sub di(erite nume r`mosteni' (`rceroai ' cuaov!ahi' ainaari ' macedonieni'
istro-romani' saracaaani/sara;atsani/;aracaciani ' ;arav!ahi/;araouni ...sau pur si simp!u v!ahi.
4i(erenta de dia!ect este evidenta.
3m acasa' in Romania' o cu!eere de (o!c!or r`mostean. 4ia!ectu! !or mi se pare inte!iibi! si cred ca
orice romVn i! poate inte!ee (ara mari di(icu!tati daca ascu!ta citeva ore (e!u! in care vorbesc ei ' sau
daca citeste vreo 1# paini din acea anto!oie de (o!c!or.
3co!o am reinti!nit cuvintu! mucat/mucat` cu sensu! de (rumos/ (rumoas` ... iar bndu! mi-a &burat !a
9ucatinii din care se trae si dte(an ce! 9are.
@n sanscrita un termen poate avea mai mu!te sensuri' iar spre deoasebire de !imbi!e moderne unde
avem omonime!e' in sanscrita avem o !eatura intre acesti diversi termeni desi !a o prima vedere par si
ei omonime. 4aca insa cauti in concret sa stabi!esti uti!itatea ace!ui termen' descoperi ca raportat !a un
anumit subiect' ace!e aparent omonime sanscrite au o !eatura intre e!e' iar aceasta !eatura este data
chiar de ace! subiect !a care se re(era. Uineinte!es ca aceasta reu!a nu se ap!ica chiar !a orice subiect
insa atunci cand subiectu! este unu! de asimi!abi! unui indi(erent ce arhetip' aceasta reu!a se veri(ica
aproape intotdeauna. 4e e*. pe aici pe undeva am vorbit de dantura' var( de su!ita' co!t de e!e(ant...etc.
3co!o e!emetu! comun este te/as tattva si notiunea de ascutit.
@ar !a 3rdea!' nu vad de sensuri!e s-ar e*c!ude. Ioarte bine se pot accepta ambe!e sensuri. ?otusi insa
cred ca sensu! de pamant provine din !imbi!e semitice si nu vad de ce s-ar ap!ica aici. Reiuni'
pamant.... se aseste peste tot pe p!aneta asta. 4e ce ar (i doar aici 3rdea! si nu si in a!ta parte prin
!ume+ <mmm.....+ @a spune+
@ar ca tot veni vorba de semitice' mereu m-a intriat ^aiser-u! aramaic si ce! ermanic. Dri ^e(er-u!
eiptean si ce! erman. Suna !a (e! si desemnea&a e*act ace!asi termen. ^aiser - imparat' ^e(er -
scarabeu' carabus.
3aaaa' am uitat de ;ara..... 3stea-s etimo!oii turcice. Ce contea&a cum ne-au &is turcii acum cateva
seco!e+ Ceea ce contea&a este insa sensu! primar' oriinar.
F*er"' pe un a!t topic ai scris: P8D?F
4espre oriinea cuvintu!ui ban pot sa-ti spun urmatoare!e : @n persana veche/avesta ' dar si in cea
moderna se asesc cuvinte care contin particu!a ban' cu semni(icatia de Mce! care are ri/aM ' Mce! care
pa&esteM ' Mce! care are in supravehereM ' Mce! care contro!ea&aM...
neah-ban N portar' pa&nic
darva&-e-ban N portar ,!a (otba!-
bah-ban N ce! care are ri/a de !ivada sau de radina . radinar
ch"ub-ban N cioban ' in traducere e*acta Mce! care pa&este cu !emnu! in minaM ' pentru ca ch"ub
inseamna !emn.
3 venit timpu! sa atacam conceptia ca etimo!oia !ui cioban s-ar trae din turca.
@n tara noastra' pe !a sec 2@@' pe !ana denumiri!e s!ave de cne&ate si voievodate' (apt de inte!es de
a!t(e! deoarece toate scrieri!e vremii erau doar in s!avona' !imba impusa de crestinism in aceasta parte
a !umii ca (iind !imba o(icia!a in re!atii!e dintre Uiserica si conducatori' mai e*ista si denumirea de
Uanate. 3&i Uanatu! a devenit toponim dar inainte era Uanatu! ?imisu!ui' a! Severinu!ui si Uanatu!
D!teniei. 3&i Craiova se cheama Uanie' deoarece era resedinta Uanu!ui' adica a staroste!ui ce avea in
ri/a si administratie acest teritoriu. 4eci nu ree' ci o persoana de!eata de poporeni. 4esiur ca de !a
un anumit timp era de!eata doar de cei instariti' denumiti boieri' a!t termen s!avon. 3cestia au
acceptat cu usurinta importu! unor denumiri s!avone' deoarece denumiri!e vechi aminteau de pravi!a
straveche ce avea anumite (orme de democratie' pe cand in Fvu! 9ediu se crista!i&au a!te (orme de
re!atii socia!e.
4eci aveam aceasta denumire de Uan inca de dinainte de venire osmani!or prin prea/ma. 4esiur unii
pot sustine ca ne-au ca!cat prau! si a!te popu!atii turcice' insa aceste &one denumite banate erau ce!e
mai nationa!iste si bine crista!i&ate &one romanesti' departe de in(!uenta cumani!or' aau&i!or sau a
a!tor a!oeni. 5rin urmare este e*c!usa ipote&a turanica.
1. Goi ne ocupam de oierit cu mi!enii inainte de a veni osmanii prin prea/ma. Cred ca pe atunci turcii
osmani erau inca !a nord de peninsu!a correana.
$. 4eci e reu de acceptat ca ei ne-au putut in(!uenta datini si traditi mi!enare' !eate de oierit' si
denumiri!e ce insoteau aceasta activitate dar mai a!es ritua!uri!e !eate de ea.
3. ?u ai aratat ca sensu! cuvantu!ui Uan in avestana veche' deci nicidecum in vreo !imba turcica' este
ce! ce are in ri/a' pastrator. @ar persii' sc"tii si cu dacii erau inruditi. 3sta este un a!t arument care sa
c!atine ciobanu! turcesc. F c!ar ca nu vine din turca iar para!e!a mea cu institutia Uanu!ui si a Uanate!or
o demostrea&a. 3cum se naste intrebarea: 3vem o premisa in acest moment pentu a stabi!i etimo!oia
cuvantu!ui ...... ban' ca e!ement de te&auri&are' pastrare a unei va!ori+
%. Sa continuam insa spre ne(ericirea "esmani!or ce imbratisea&a intotdeauna' versiunea si doar
versiunea o(icia!a.
:reau sa preci&e ca tot ce scriu acum am mai scris odata insa !a momentu! !a care am vrut sa o poste&
s-a pierdut. 4in acest motiv reiau' insa cu mai putina rabdare si mai putin e!aborat.
4eci sa continuam spre nemu!tumirea "esmani!or o(icia!isti. ?ot pe topicu! de unde a p!ecat ciobanu!
nostu am vorbit si despre stramosii nostrii' CdaciiC istrieni ,istro-romani- stabi!iti din timpuri
antehomerice in &ona adriatica' prin va!uri de miratie succesive.
Sa merem mai intai in penisu!a @stria de !a 3driatica' in !oca!itatea 3ntinana' a&i cred ca croatii i-au
schimbat denumirea in ?in/an sau ceva asemanator' unde' in prea/ma acestei !oca!itati e*ista un catun
numit... Ciuban.
@ar in &ona ita!ica a 3driaticei' in apropiere de Rimi' mai e*act de :a!!e' avem un a!t catun ..... tot
Cioban. F evident ca aceste ase&ari au (ost initia! a!e unor .... ciobani.
5. 5otrivit !ui 4ensusianu' cuvantu! cioban Capartine unor timpuri arhaice a!e !imbii romaneC. F! a
mirat de !a Carpatii spre @ta!ia cu mu!te seco!e inainte de Christos' odata cu triburi!e pe!asice a!e
co!chii!or de care am amintit !a ace!!asi topic.
5!iniu aminteste de ......... casu! ciobanesc (acut cu seama din !apte de oi' ce a venit !a Roma de !a
!iurii din @ta!ia de sus. ,Cobanum caesum hic e Jiuria mittit ovium ma*ime !actis ,@2. 97. 1- -
3dio ciobanu!ui CturcescCQ
3cest topic a (ost editat de io19ro: $$ 3pr $##7' #1:%3 59
io19ro $$ 3pr $##7' #$:53 59
9esa/ h13%
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: $.A5A
@nscris: A 9arch #3
Iorumist Gr.: $1
3cum ca 5!iniu ne-a !uminat cum e cu ciobanii' ma intorc !a P8D?F
D!tenii antici cand mirara' !uara...
Gu intamp!ator am (o!osit ... raiu!.... o!tenesc.
4ensusianu' care a cercetat !a pas reiunea @striei' a ?oscanei si a Fmi!iei romane' ne spune ca : in
particu!ar dia!ectu! romani!or din @stria' se caracteri&ea&a prin rotacismu! consoanei n intre doua
voca!e. F*istenta acestui (enomen o putem reasi chiar in acte!e sinodu!ui de !a Camposte!!a , anu!
111% d Ch- ce vorbeste de spre 9ercatores Romarii din reiunea 3driaticii Chiar mai devreme' in anu!
895 satu! Romariascum apare ca proprietatea unei manastiri din &ona. 4ensusianu mai da si a!te
e*emp!e' de data asta din i&voare recesti' chiar mai vechi decat acestea.
3cest dia!ect' in care !itera r se substituie...... a (ost odata (oarte raspandit in parti!e 9o!dovei si in
parte superioara a ?ransi!vaniei'. D proba in aceasta privinta sunt vechi!e monumente de !imba:
Iapte!e 3posto!i!or de !a :oronet' 5sa!tirea scheiana' 5sa!tirea de !a :oronet si (ramente!e de !a
9ahaci
Driinea acestui (enomen apare ca apartinand epocii ante-romane' inca dinaintea cuceriri romane'
dia!ectu! pe!as ,dacic- se caracteri&a prin intrebuintarea mu!tip!a a sunetu!ui r. Jitera r este aceea care
da asprime cuvinte!or si deasa !or intrebuintare (ace ca o !imba sa apara ca (iind dura.
3poi aminteste de cuvinte!e !ui Dvidiu cand descrie !imba eti!or: vo* (era' vo* (erina' barbara verba'
murmur in ore iat pentru poporu! et: riidos Ketas' diros Ketas' (ero* Kete*' (eraenes' turba
Ketarum' barbara turba
Dri are !a adresa eti!or un vers p!in de rotacime: :o* (era' tru* vu!tus' verissima 9artis imao
F! considera ca substituirea !ui r in !ocu! nasa!ei n era u&itata si in perioada protoistorica a ree!ui
3iete cand mai mu!te !oca!itati sau triburi erau in mod evident rotacisate: 5h"!ires' Uechire' Sapires'
Uu&eres... ,3po!onii Rhodii-.
4e asemene in spri/inu! acestei teorii' a mu!tip!ei intrebuintari a !ui R' aduce spre comparare 5arabo!a
Iiu!ui 5ierdut cu!easa in diverse !oca!itati istro-romane spre a (i comparate cu varinata diaconu!ui
Coresi unde de/a aceste e!emnte rotacisante s-au mai .... inmuiat.
Care e conc!u&ia+
5ai conc!u&ia este ca vechimea romani!or din @stria se reduce ' nu doar dupa documente ci si dupa
caracteru! !or etnora(ic !a timpuri e*trem de indepartate. Fa nu este o !imba (ormata in momentu!
cuceririi romane' nici in cursu! evu!ui mediu. 3re o (i!iatie stransa din !imba noastra insa cu mu!t
inainte de cuerirea romana. Fa nu este o !imba modi(icat de catre !atina ita!ica' nu este nici nascuta din
amestecu! !imbii !atine rustice cu o !imba indiena si nici nu este compusa din diverse dia!ecte a!e unor
armate ce au trecut prin &ona. D proba in acest sens' ca !imba noastra data dinainte de cucerirea 4aciei
de @mp. roman este (aptu! ca ea are (orme reu!ate' un rad de conso!idare si stabi!itate de !a ses pana
pe creste!e munti!or. Fa este uni(orma' nee*istand variatiuni de !imba romaneasca. Fste uni(orma din
5usta mahiara pana in stepa ruseasca' insa cu acest dia!ect rotacisat.
e*er"33 $$ 3pr $##7' 1#:$7 59
9esa/ h138
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
Dbserv ca nu ai stat deeaba a&i.
9a reintorc !a cuvintu! ch"ub-ban/cioban pentru ca vreau sa mai spun ceva re(eritor !a chub ' adica !a
!emn .
@n !imba romana avem cuvintu! MciubarM.
C@8U//MkR fyre n. :as din doae cercuite' prev`&ut cu torai ci (o!osit !a p`strarea sau !a transportarea
!ichide!or) hVrd`u. /_bu!. ceb`r
4ictionaru! i! da ca avind o oriine bu!ara ... insa eu nu sunt de acord .
4eci in persana ch"ub inseamna !emn ' iar chub-bori inseamna taiatu! in !emn' ate!ieru! unde se (aceau
obiecte de !emn ca de e* : butoaie de vin' ciubere ' putine de brin&a' vedre ...
... si inca ceva .
9ai demu!t !a te!evi&iunea iraniana am au&it intr-o emisiune pe un pro(esor universitar po!one& '
pro(esor de persana ' care spunea ca tit!u! nobi!iar de MpanM ' tit!u pe care i! au po!one&ii' deriva din
persana ' mai e*act de !a (unctia de MbanM .
@n ceea ce priveste Mbanu!M ca moneda trebuie sa ma mai indesc .
e*er"33 $% 3pr $##7' #5:39 59
9esa/ h1%#
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
Gu stiu cum de mi-a scapat pina acum asociatia aceasta de cuvinte . Fra tot timpu! in prea/ma
mea ' insa eu nu o vedeam. D scapare de neiertat pentru care merit o bi!a neara.
Ja cuvintu! MbanuM ma re(er. @n !imba persana veche banu - avea sensuri mu!tip!e in (unctie de
conte*t : doamna ' stapina casei sau chiar a!teta rea!a .
Uanu-"e man inseamna Ma!teta voastraM ... un (e! de Mm" !ad"M .
Si asta&i se (o!oseste in @ran ' in mod specia! ca un tit!u de respect pentru (emeie . @n p!us de asta s-a
pastrat si sub (orma nume!ui propriu Uanu ' nume de (ata.
Cuvintu! este deosebit de vechi pentru ca e! apare in aproape toate te*te!e avestane unde are sensu! de
stapin/stapina dar apare si in componenta unor nume (eminine aristocratice ' sotii de rei sau printese.
P8D?F
U3G8: Jad"
Uanubai
U3G8434<8S<: Jad" with /ustice and inte!!ience
U3G8K8J: Rose-!i;e !ad"
U3G8K8S<G3S5: Jad" who possesses a ma!e horse) name o( a brave dauhter o( Rustam
U3G8<8IR@L3: Iriend!" !ad"' !ovin !ad"
U3G8<8IR@H: Ee!!-born !ad"
U3G8<8R39: Jad" with /o") name o( hero RustamMs wi(e
U3G8<8R8R@S<: Jad" shinin !i;e the sun
http://www.avesta.or/&names.htm
@n acest conte*t cuvintu! MbanM cu sensu! de Mmai mare!eM ' Mconducatoru!M ' Mstaroste!eM ' Mce! care are in
ri/a sau in pastrateM mi se pare per(ect in concordanta cu MbanuM. Se pronunta in doua si!abe cu accentu!
pe MuM.
... da' chiar daca-ti vine reu sa cre&i. 4aca ai (i dat un search te-ai (i !amurit sinur. Gu inte!e ce este
de ris ...
5ina in &iua de a&i in @ran s-a pastrat nume!e de (ata Uanu ' care poate (i tradus prin doamna sau
domnita.
3ceasta terminatie se adaua si a!tor nume ... si capata un (e! de conotatie asemanatoare cu M:oichita
4oamnaM ' MF!ena 4oamna M.
F*emp!e : Shahr-Uanu /4oamna Drasu!ui ' 9ehr-Uanu /4oamna cea 9i!ostiva '
http://www.$####-names.com/(ema!e>persian>names.htm
http://en.wi;ipedia.or/wi;i/Uanu
Gume!e este consemnat in toate scrieri!e re!iioase avestane .
9i-am adus aminte ca desi in !imba persana echiva!entu! cuvintu!ui M(emeieM este M&anM ' totusi pentru a
desemna orani&atii!e de (emei sa (ederatii!e de sport pentru (emei ,care se autouvernea&a
independent de ce!e a!e barbati!or avind !a dispo&itie un buet separat - ' deci in aceste ca&uri se
uti!i&ea&a termenu! Mbanu-vanM.
8n supus se adresa reinei sau oricarei (emei dintr-o (ami!ie aristocratica cu termenu! de MUanu-"e
manM pe care i! putem traduce cu stapina mea ' a!teta voastra'..
4ar sa revin !a /upan ... pentru ca tot s-au in(iebintat spirite!e .
Frwin $7 9a" $##7' 11:#8 59
9esa/ h1A$
Cronicar
Krup: 9oderator
9esa/e: %.8$5
@nscris: $A 4ecember #5
4in: Cimicoara
Iorumist Gr.: 7.531
!anse& o nou bntrebare bn privina toponime!or din 3puseni' ara 9oi!or: :Vrtop' KVrda de
Sus' :Vri' Runc toate cu re&onan utura!' con(orm cu teoria ar proveni din vechime' p!us c &ona
montan' dei a(!at bn 3rdea! sub stpVnirea strin' n-a (ost CcontaminatC ca bn Uanat sau podiu!
?ransi!vaniei de pi!d... pe de a!t parte am observat c mu!te a!te toponime !oca!e se termin bn C-eniC'
C-aniC' C-etiC !a (e! ca bn ara RomVneasc. ln reiuni!e bnvecinate' spre vi!e dispre vest sunt i sate
co!oni&ate unde apar i denumiri bn unurete' dar nu cred c bn ctune!e de munte ar (i putut e*ista
prea mu!te in(!uene strine.
e*er"33 $3 eun $##7' #1:%% 59
9esa/ h17$
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
3m reusit sa parcur ce!e scrise de 5a!ia' insa am inceput o re!ecturare M!a sineM ... pe ba&a
dictionare!or comparative.
3dica incerc sa veri(ic de una sinura ce!e spuse in te*t si sa vad daca e!e intradevar concorda cu
e*p!icatii!e din dictionare!e pe care !e am.
9-a bucurat (oarte mu!t acest te*t pentru ca mi-am reasit aici o serie din proprii!e idei pe care mi !e-
am (ormat de-a !unu! timpu!ui' atit din !ecturi ' dar si e*perienta pe care am capatat-o traind in 3sia.
Ca sa dau (!uiditate voi continua cu de&bateri!e pe tema cuvinte!or ban si /upVn . P8D?F
ln continuare' vom ana!i&a bn deta!iu cVteva dintre cuvinte!e re!evante demersu!ui nostru.
Uan' iupVn//upVn ,upVn-' stapVn
Iorme!e discutate mai /os se pot bncadra bntr-o s(era semantica asemanatoare' 6conducator' stapVn7:
,1- ban1 6stapVn' conducator7 ci ban$ 6moneda7)
,$- iupVn' u!terior /upVn' cu un sens apro*imativ
asemanator !ui ban1)
,3- stapVn. ?oate aceste (orme par a avea un e!ement comun: -ban' -pan O -pVn'
a! carui sens poate (i reconstituit 6conducator ,!oca!-' ce( a! unei comunitaai.
D prima bntrebare se impune: sunt aceste (orme bnrudite' re(!ecta o moctenire veche+ Sa bncercam o
trecere bn revista a principa!e!or (orme.
Uan) cr. ban' b. ban 6conducator7) po!. ban 6moneda7 ,bnvechit-ma.bn 6conducator de !a (rontiera
8nariei ,Croaaia-. CuvVntu! este asta&i (o!osit u&ua! numai bn romVna cu sensu! 6moneda7)
sensu! 6conducator7 aparaine termino!oiei socia!e medieva!e' bn toate aceste !imbi.
Uan1' cu doua sensuri: 6conducator7 ci 6moneda7. ln enera!' cuvVntu! a (ost ana!i&at separat pentru
ce!e doua sensuri' acadar considerbndu-se ca este vorba de doua cuvinte di(erite. 3st(e!' pentru primu!
sens 6conducator7 s-au propus e*p!icaaii!e urmatoare:
,a- Driine s!ava ,Cihac 187#-1879' @@: 8) 9acrea 1958: AA) Rosetti 1978: $97' %31-. 3ceasta ipote&a
s-a ba&at' probabi!' pe (aptu! ca e*ista (orme asemanatoare bn sVrbo-croata' bu!ara ci mahiara ,ban'
bn-.
b- D versiune a acestei ipote&e considera ca bn romVna cuvVntu! ar trebui e*p!icat ca in(!uenQa
mahiara ,?i;tin 19#3-19$5: 15$) 43 @: %71) @ora 19#5' @: 135) daineanu19$9: 5$) Cioranescu 19A#
sY.: A%' cu e&itari) ?ams 19A7: 9#) 9ihai!a 1973: 7%-.
z Driine s!ava sau mahiara ,Coteanu et a!. 1975: 7$-. D asemenea ipote&a indecisa bci are e*p!icaQ
ia' probabi!' bn (aptu! ca (orme!e nu sunt satis(acator e*p!icate nici bn !imbi!e s!ave' nici bn mahiara.
5e de a!ta parte' ana!i&e!e etimo!oice comparative' propuse pentru a e*p!ica aceste (orme raspVndite
pe un teritoriu vast' sud-est european' nu aduc dove&im convinatoare.
,a- CuvVntu! ar (i de oriine persana' iar de aici ar (i (ost transmis bn Furopa de turci ,9i;!osich 188%'
@: 11) 188A: 7) 9at&enauer 187#: 1#3-. @pote&a nu este ucor de acceptat. Iorma turca ban este rara. ln
p!us' in(!uenQa turca asupra !imbi!or europene este tVr&ie ci' evident' nu putea impune un
termen esenaia! de structura socia!a' bn (apt de instituQie. 5e de a!ta parte' mahiar bn este un
uvernator de !a (rontiera 8nariei ,Uen;o et a!. 19A7 s.v.-.
,b- S!av ban ar (i de oriine mono!a' (orma de re(erinaa (iind bo/an' de aici ban ,Uerne;er 19#8-1913:
%$) Ue&!a/ 197A sY.: 1#-. Schimbari!e (onetice nu sunt bnsa consistent arumentate' ast(e! bncVt aceasta
ipote&a nu s-a impus.
z S-a avansat ci ipote&a ca ban ar (i de oriine persana' cuvVntu! a/unVnd bn !imbi!e europene prin
intermediar avar ,Dnions 19A9: 7$-.
Uan ,$- 6moneda7. ln romVna' (orma vie ci mu!t (o!osita) cuvVntu! mai este atestat bn bu!ara ci po!ona'
dia!ecta! ci bnvechit.
,a- 8nii !invicti considera ca este vorba de un e!ement vechi s!av0 ,Cihac 187#-1879' @@: 8-. Fste
di(ici! de acceptat aceasta ipote&a' bn primu! rVnd deoarece sensu! 6moneda7 nu este speci(ic !imbi!or
s!ave' din contra. 4istribuQia bn teren a termenu!ui ne arata ca discuQii!e nu pot porni de !a teritorii!e
po!on ci bu!ar.
,b- 8na dintre ce!e mai interesante e*p!icaaii a(ost data cu un seco! bn urma: Uan este moneda emisa
sub autoritatea unui ban' tot aca cum !a ita!ieni bntV!nim (orma ducato' iar !a en!e&i (orma soverein0
,<asdeu 1887-1898: $%%8-. 3ceasta e*p!icaQie a (ost acceptata de a!ai !invicti ,?i;tin
19#3-19$5: 151) daineanu 19$9: 5$) 9acrea 1958: AA-. D versiune a acestei ipote&e este ca (orma
romVneasca este de oriine mahiara' idee susainuta' evident' de !invictii mahiari ,?ams 19A7: 91)
ipote&a este acceptata' (ara o arumentaaie necesara' de Rosetti 198A: 38%-. 4i(icu!tatea consta ci aici
bn (aptu! ca sensu! 6moneda7 nu este speci(ic mahiarei.
z D ipote&a (oarte interesanta' rareori discutata' a (ost e*pusa de S. 5uccariu ,43 @: %7$) 5uccariu
19$3- care considera ca rom. ban 6moneda7 trebuie e*p!icat prin apropiere de arom. a ban 6a trai7 ,c(.
5apahai 197%: 191-) aceasta (orma ar (i' dupa parerea !ui 5uccariu' de oriine pre-romana'
reconstituind o (orma traco-daca bann-6viaaa -vite -bani7. Con(orm acestei ipote&e' nu ar (i nici o
!eatura bntre sensuri!e 6stapVn7 ci 6moneda7' asemanarea (iind n deci n un re&u!tat a! ha&ardu!ui. 5e de
a!ta parte bnsa' 5uccariu considera ca este vorba de un cuvVnt stravechi' traco-dac. Fste ceea ce credem
ci noi' dar aducbnd arumente de a!ta natura. 4e (apt' o (orma traca bann-' cu sensu! reconstituit de
5uccariu' nu este ucor de acceptat) e*ista bnsa' aca cum vom arata bn continuare' (orme trace n atestate
de scriitorii antici n ce spri/ina bntr-adevar esenaa ipote&ei !ui 5uccariu: un e!ement autohton' traco-dac.
d- ln s(Vrcit' a!ai autori considera cuvVntu! de oriine necunoscuta ,Cioranescu 19A# sY.: A5) Coteanu
et a!. 1975: 7$-.
4upa parerea noastra' putem e*p!ica atbt sensu! 6stapVn7 cVt ci sensu! 6moneda7. lnainte de a trece !a
discutarea ce!or!a!te (orme' consideram ca bntr-adevar cuvVntu! este n aca cum a suerat 5uccariu n de
oriine traco-daca' dar dintr-o (orma ban-' bnrudit cu persan ban 6stapVn7' de asemenea 6casa7 ,<orn
1893: %#-' dar ci pan' cu a!ternanaa p/b' de/a ana!i&ata de Uenveniste .
arom- aromVn`
cr-croat`
ma-mahiar`
po!-po!on`
s;r- sanscrit`
...ciudat cum de mu!te ori ne scapa sensuri!e si esenta !ucruri!or ... atit in !invistica' cit si in viata
persona!a.
@n !imba persana moderna sau Iarsi cuvintu! casa se traduce prin ;hane' !ocuinta cu sensu! de camin-
;ashaneh.. iar !a terasa sau partea de sus a unei case se spune poshte-ban ... adica pe spate!e casei' in
traducere cuvint cu cuvint. ,poshte - ban sau cu varianta poshte-bam -
@n @ran ' cu e*ceptia case!or din nord' de !a 9area Caspica' case!e nu au avut si nici in &iua de a&i nu
au pod. 4e !a u!timu! eta/ se construiesc o serie de trepte care te duc pe acoperisu! p!at care in persana
se cheama poshte-ban. 3cum am a(!at ca in acest cuvint este un cuvint pre-avestan 'din perioada
matriarhatu!ui cind banu insemna stapina casei ' doamna casei ... ca apoi sa (ie u&itat ca tit!u de respect
pentru reina sau (emei!e din (ami!ii!e aristocratice iar cu trecerea timpu!ui ca tit!u de respect pentru
orice (emeie.
Giciodata nu m-am intrebat de ce !a terasa se spune poshte-ban + F o resea!a pe care nu pot sa mi-o
trec cu vederea.
9a bucur (oarte mu!t ca am descoprit !ucrarea !ui Sorin 5a!ia. Gu numai pentru (aptu! ca ea imi
con(irma niste idei ,(i*e - persona!e' dar mai mu!t pentru (aptu! ca e! aduce arumente cu
pro(esiona!ismu! unui !invist si compara mereu diverse!e variante (ara saRi (ie (rica de conotatia
interpretari!or pe care !e (ace.
Sub!inieri!e in a!bastru imi apartin.
3cest topic a (ost editat de e*er"33: $3 eun $##7' #1:%9 59
e*er"33 1A Gov $##7' #8:%5 39
9esa/ h173
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
... deci sa revin '
Hi!e!e trecute' (iind prinsa in tra(ic' am inceput sa scriu pe un co!t de revista o serie de cuvinte
CtehniceC cu oriine autohtona sau necunoscuta.
3ctiunea asta mi-a (ost inspirata de o actiune simi!ara intreprinsa de departamentu! cu!tura! a! unui
post de te!evi&iune iranian.
Cuvinte!e acestea ciudate care nu-si asesc radacini sau trimiteri in !imba !atina' in !imbe!e s!ave'
romanice' ermanice ' turcice ... sau mai stiu eu care' ne pot arata cit de CinineriC au (ost romanii de-a
!unu! timpu!ui si ce tehno!oii ap!icau ei in viata de &i cu &i.
Ja capito!u! constructii si arhitectura stam destu! de bine : beci' ob!on' podea' bordei' stinhie' pbrhie'
prepe!eac , mi-a adus aminte de 4ani!a 5repe!eac-' stinhie' a`ruc ...
Ja industrie usoara avem : pbn&`' nasture' straie' bu!endre' p`!`rie' catra(use' boar(e ' ... dar si (uior'
buci de cbnep` sau &rebeni' sc`rm`nat' &vecuit' ...
Cit priveste industria a!imentara si astronomia ... in a(ara de arhicunoscute!e cuvinte ca brbn&`' urd` ci
m`!ai mai avem si a!te!e ca : a!ivenci' bu!&' &er' terci' burc` ,turt` de m`!ai-' ca!taboc' coc` ...
4aca cunoasteti si a!te!e adauati-!e aici.
e*er"33 8 eu! $#1#' 1$:$8 59
9esa/ h17A
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
!e(t"' raspund aici deoarece intrebarea mi s-a parut interesanta ... si poate ca e*ista si a!te
persoane ce te-ar putea a/uta.
!e(t" ma rua Msa-mi dau cu parereaM despre etimo!oia unui !oc din satu! bunici!or' mai e*act o !unca
cu denumirea de <3G43R 4F C<@R sau <3G43R 4F ^@R.
Iara nici un (e! de a!te in(ormatii a/utatoare despre &ona respectiva' /udetu!' etc ... ma voi !ea in mod
strict de un sinur cuvint.
@n !imba persana Yir ,t- inseamna smoa!a ... a nu se con(unda cu M;irM , se scrie a!t(e!' inseamna cu
totu! a!tceva si e (o!osit in in/uraturi si obscenitati-.
--------------------
>>
5ierdut bn Keometria 8it`rii
C`utVnd @pote,nu-&e!e Iericirii -
?rec`toru! -2-
http://b!ou.!u/e*er"/


e*er"33 9 3u $#11' #5:$1 39
9esa/ h177
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
4e&h ,se pronunta de/- e un cuvant persan (oarte vechi ce inseamna cetate' (ort' impre/muire
(ortuita ...
9a tot duce andu! !a toponimu! 4e/ de !a noi. Cunoaste cineva mai mu!t despre etimo!oia acestei
denumiri eo
e*er"33 3# Gov $#1$' #9:38 39
9esa/ h18$
4omnitor
Krup: 9embri
9esa/e: %.1$9
@nscris: 9 3uust #5
4in: marinea vise!or
Iorumist Gr.: A.7A3
4espre etimo!oia cuvantu!ui CrusticC cred ca am mai pomenit pe undeva.
9i-a ramas in and si de aceea i! voi aduce in discutie acum.
P8D?F
p' !i Z white-space: pre-wrap) [ RS?@C' -k' rustici' -ce' ad/. 4e !a ar`' ca !a ar`' imitVnd anumite
aspecte a!e vie ii de ar`) cVmpenesc. m Cu supra(a ` brut`' ne(inisat`. m Ii. Geciop!it' roso!an'
ne !e(uit. n 4in (r. rustiYue' !at. rusticus.
Sursa: 4F2 M98
RS?@C fc` ,fci' fce- 1- Care tine de via a de !a ar`) propriu vie ii de !a ar`) cVmpenesc) buco!ic)
rura!. 4atini fce. $- iron. Care v`de te !ips` de educa ie i de!icate e) !ipsit de maniere a!ese)
neciop!it) roso!an. 3- (i. ,despre mobi!`' case etc.- Care este cu supra(a a brut`) ne(inisat. 4in !at.
rusticus' (r. rustiYue
Sursa: GD4F2
W$1surse
Con(orm dictionaru!ui acest cuvant a intrat in !imba romana prin (i!iera (rance&a' (iind de oriine
!atina. 9ai mu!te in(ormatii aici :
http://en.wi;tionar".or/wi;i/rusticushJatin
@n !imba persana' veche si actua!a' cuvantu! CrustaC cu derivate!e sa!e CrustaMiC' CrustaianC .. inseamna
CsatC' respectiv Msatesc/taranescC' Csateni/taraniC.
9i se pare (oarte ciudat ca in !imba !atina sa se (i uti!i&at acest cuvant care' mai departe' nu se
reaseste in !imbi!e romanice' e! (iind in!ocuit cu Cvi!!aeC. 9a intreb daca s-a pastrat in dia!ecte!e mai
putin cunoscute vorbite in F!vetia' Spania sau @ta!ia
Uineinte!es ca e (iresc ca in !imba !atina' care e o !imba indo-europeana' sa se reaseasca cuvinte din
spatiu! indo-iranian' insa disparitia u!terioara a termenu!ui din vorbirea curenta mi s-a parut ne(ireasca.