You are on page 1of 8

Competenţe linvgistice – Variante rezolvate

1.
Conformarea faţă de un model elaborat de o cultură nu se rezumă la înveşmântarea formelor
umane, ci împrumută şi aspectul unor intervenţii directe. Tatuajele sau inciziile, alungirile craniului sau
modificările danturii, maciajele ceremoniale şi mutilările religioase, tunsorile sau coafurile cu
semnificaţii riguroase sunt numai câteva dintre modalităţile de a acţiona asupra corpului cu scopul de a!l
remodela. "ceste intervenţii nu sunt motivate numai de o estetică corporală consacrată de tradiţiile locale.
#n toate civilizaţiile, corpul este considerat suport al forţei vitale, al sufletului, si devine, din această
cauză, obiectul unor interpretări mitice. Tenicile de $prefacere% a aspectului vizibil al persoanei au, de
cele mai multe ori, menirea de a corecta formele, de a le oferi semnificaţiile profunde precizate de mit.
&ărcile corporale, cu funcţii magice sau religioase, nu au numai rostul de a proteja, de a ne neutraliza
orice acţiune malefică orientată împotriva persoanei, ci constituie adevărate sisteme de semne care
compun aproape un limbaj. Ca orice limbaj, nici acesta nu are sens decât în interiorul convenţiilor care
l!au fi'at şi l!au admis.
()ilviu "ngelescu, Portretul literar*
+Citeste cu voce tare te'tul.,
1. -ormulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din te'tul dat.
a. Cine ar putea fi receptorul te'tului dat, având în vedere scopul comunicării/
Dat fiind faptul că scopul comunicării este acela de a informa, receptorul textului dat ar putea fi un
lector în curs de specializare sau unul specializat în domeniul teoriei şi criticii literare. De exemplu,
interesat de un astfel de text ar putea fi un elev de liceu, care se pregăteşte pentru ora de Limba şi
literatura română, un student la Litere, un masterand sau un doctorand în acelaşi domeniu sau un
profesor ce doreşte să aprofundeze problematica portretului literar.
b. Cărui stil funcţional îi aparţine te'tul de mai sus/ &otivează!ţi răspunsul.
Fragmentul dat aparine stilului funcional ştiinific, întrucât prezintă o terminologie de specialitate,
proprie teoriei literare. Deşi aceasta constituie un domeniu mai puin riguros în ceea ce priveşte
fixarea unor termeni de specialitate, în fragmentul citat putem identifica asemenea structuri, precum!
intervenţii directe, estetică corporală, interpretări mitice, tehnici de prefacere a aspectului vizibil,
semnificaţii profunde, mărci corporale, sisteme de semne, limbaj, convenţii. De asemenea, un alt
argument care susine încadrarea în stilul ştiinific este faptul că cea mai mare parte a acestor termeni
de specialitate sunt neologisme, aşadar cuvinte împrumutate, pătrunse relativ recent în limbă. "u în
ultimul rând, informaiile transmise prin intermediul fragmentului excerptat din lucrarea ştiinifică a
criticului literar #ilviu $ngelescu, se caracterizează prin exactitatea proprie acestui stil funcional.
c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii* identifici în te'tul dat/
Fragmentul în discuie tratează problema interveniilor orientate asupra aspectului exterior al
persoanei, într%o anumită cultură. Potrivit autorului, aceste forme de modificare a fizicului & care sunt
şi exemplificate! tatua'e, alungiri ale craniului, tunsori, coafuri etc & nu sunt lipsite de semnificaie,
dimpotrivă, comportă o valoare simbolică, mitică, compunând un adevărat limba'.
0.Care este opinia ta despre impactul modelului asupra unei culturi/ )usţine, cu argumente, opinia
prezentată.
(n opinia mea, importana pe care un model o comportă în raport cu o cultură dată este una ma'oră.
(n primul rând, consider că vorbind despre o cultură, ne referim la o masă de indivizi grupai în
funcie de apartenena la acelaşi neam, care, la rândul ei, presupune o istorie, o limbă şi o serie de
obiceiuri comune. )mportantă este ideea de masă nedifereniată sub aspectele mai sus amintite. )ar un
lucru bine ştiut este faptul că în colectivitate, fiina umană se comportă altfel decât atunci când
acionează individual. *ste vorba despre aşa%zisul spirit de turmă, pe care omul%masă şi%l asumă,
acionând mimetic şi într%o anumită măsură iresponsabil, apărat fiind de paravanul mulimii. $stfel,
inând cont de faptul că o cultură, în accepia sa de masă de indivizi, presupune reacii de mimetism
faă de un element care se reliefează din ea, putem afirma că este foarte imporant ca modelul+modelele
unei culturi să fie de valoare, pentru ca tendina de imitaie să aibă un obiect favorabil dezvoltării.
(n al doilea rând, sunt de părere că odată ce aceste modele devin certe nonvalori, o cultură este
destinată pieirii, declinului, dintr%un motiv firesc! colectivitatea respectivă, manifestând dispoziie către
imitaie, va copia un exemplu negativ, pe care îl va multiplica şi permanentiza.
De altfel, situaia aceasta se poate verifica în cultura auto,tonă contemporană. -amenii de valoare,
intelectualii şi modelele morale, indivizii integri, sunt astăzi rara avis, prin raportare la sutele de
nonvalori care populează prim%planul societăii actuale. .n rol ma'or în impunerea unor astfel de
anti-modele îl 'oacă mass%media, care promovează masiv incultura, grobianismul, corupia, impunând
astfel acele nonvalori despre care aminteam.
(n plus, aceste modele negative au repercusiuni serioase asupra societăii actuale, deoarece tinerii sunt
tentai să le imite până la identificare cu acestea, ei nemaiputând să distingă binele de rău, valoarea de
nonvaloare, modelul de antimodel.
/red să altfel s%ar prezenta societatea românească din prezent dacă modelele acesteia ar fi domnitorii
care au luptat în trecut pentru independena şi unitatea poporului nostru sau marii intelectuali care au
facut cunoscută cultura auto,tonă şi în afara granielor ării şi nu parveniii, inculii şi fetele uşoare
ce, în mod lamentabil, îi inspiră pe tinerii din zilele noastre.
(n concluzie, susin ideea că influena pe care modelul o are asupra unei culturi este una ma'oră,
acesta având capacitatea de a imprima unei naiuni direcia de evoluie! ascendentă sau descendentă.
0.
! Citiţi mult/
! Câteodată mai mult, câteodată mai puţin.
! 1ar, asa în mijlociu...
! 2m3 Cam opt, nouă ore pe zi.
! 4pt, nouă ore pe zi/
! 1a.
-ata îl privi uimită, ca pe un lucru rar. 5iciodată nu i!ar fi trecut prin minte că sunt oameni care citesc
până la zece ore pe fiecare zi. Credea că poveştile astea nu se petrec decât prin romane. 6ra, de altfel, o
observatoare foarte slabă si niciodată nu si!ar fi putut da seama ce se petrece în afară de mediul ei.
7ăiatul plecă ocii în jos, înrosindu!se până în rădăcina urecilor. "poi, ca să se dezvinovăţească.
! 7ine, dar nu citesc întruna. &ai scriu, mai lucrez la entomologie8, mai traduc... "poi, am colecţie de
pietre, ierbar... mă ocup si cu cimia.
9orbea repede, neluându!si ocii din vârful sandalelor, ca si cum s!ar fi lepădat de o greşeală făptuită în
nestiinţă.
-ata îl privea mereu, lunecându!si ocii pe faţa arsă de soare si pătată cu coşi stârpiţi de nerăbdarea aceea
necăjită caracteristică adolescenţilor, care din orişice neam şi!ar trage viaţa şi în orişice mediu şi!ar trăi
zilele, în fundul sufletelor lor, doresc întotdeauna să placă.
(&ircea 6liade, 0omanul adolescentului miop)
86ntomologie : s.f. ;amură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor
+Citeste cu voce tare te'tul.,
1. -ormulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din te'tul dat.
a. Cine ar putea fi receptorul te'tului dat, având în vedere scopul comunicării/
#copul comunicării este acela de a impresiona lectorul, de a produce plăcere estetică, aşa încat putem
afirma că receptorul fragmentului dat poate fi orice iubitor de literatură, orice pasionat de lectură.
1otodată, textul ar putea fi citit cu precădere de adolesceni, dat fiind faptul că romanul eliadesc
surprinde această etapă a existenei umane.
b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii* identifici în te'tul dat/
Fragmentul dat surprinde dialogul dintre doi adolesceni, ce este încadrat în comentariile naratorului
,eterodiegetic. 2ăiatul îşi expune preocupările, dintre care lectura se validează drept principală.
0eacia de uimire a fetei îi provoacă interlocutorului o atitudine defensivă, acesta ruşinându%se de
plăcerea sa pentru lectură, ca şi cum ar fi fost un lucru negativ.
c. Ce tip de te't este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ*/ "rgumentează!ţi răspunsul.
1extul dat este unul narativ, întrucat este redat din perspectiva naratorului, instană specifică acestui
tip de discurs. $cesta prezintă aciunea & o altă marcă a narativităii & la persoana a )))%a. 3odurile de
expunere sunt naraiunea şi dialogul.
0. Care este opinia ta despre rolul lecturii în viaţa unui adolescent/ )usţine, cu argumente, opinia
prezentată.
(n viziunea mea, lectura are un rol formativ, nu numai în cazul adolescenilor, ci în general, în ceea
ce%l priveşte pe omul aflat la orice vârstă.
(n primul rând, citind, dobândim experiene la care poate în viaa reală nu vom accede niciodată. De
exemplu, un roman de aventuri ne introduce într%un univers captivant, pe care viaa cotidiană nu îl
poate oferi. Parcurgând paginile cării, trăim alături de persona'e emoiile lor, momentele de fericire,
de tristee sau de îndoială, punându%ne, la rândul nostru, întrebări despre cum am fi reacionat noi
odată puşi în situaia respectivă. Lectura ne determină astfel sa fim reflexivi, sa medităm asupra
implicaiilor existenei, sa ne autointerogăm.
(n al doilea rând, această activitate se soldează cu îmbogăirea baga'ului lingvistic. 4ocabularul sărac
şi monoton al celui care nu are această practică, contrastează puternic cu limba'ul nuanat şi variat al
unui pasionat de literatură.
1otodată, sunt de părere că lectura ne sensibilizează, ne dezvoltă atât latura creativă, cât şi pe aceea
emotivă. De pildă, o poezie sau un roman de dragoste vor provoca întotdeauna reacii sensibile celui
anga'at în procesul de lectură.
De asemenea, cred ca în special copiii sau adolescenii au de învăat de pe urma unor lecturi de
valoare, căci acestea le pot forma personalitatea, oferindu%le modele etice, precum şi exemple de
atitudini negative, pe care tinerii şi le pot însuşi sau le pot evita.
"u în ultimul rând, lectura constituie o cale sigură către consolidarea culturii generale. /arile vizând
domenii variate ve,iculează o multitudine de informaii & istorice, geografice, religioase etc & pe care
tânărul sau adultul le poate valorifica.
1otuşi, tendina actuală este de a marginaliza obiectul & cartea & şi activitatea & lectura & , fenomen
generat de afinitatea omului contemporan cu alte valori & mass%media, din care se distinge în special
internetul ş.a. Lumea virtuală a calculatorului tinde să substituie universul ficional care a pasionat
vreme îndelungată generaii de cititori. 3otivul pentru care se produce această suplinire este cunoscut
& secolul vitezei, evoluia te,nologiei etc & şi la fel de notorii sunt şi consecinele. (n opinia mea, ideal
ar fi ca cele două moduri de a exista 5traditional şi modern6 să coexiste într%o stare de ec,ilibru.
$şadar, consider că a citi înseamnă a cunoaşte, iar dorina de acumulare a experienelor intelectuale
şi spirituale ar trebui să constituie idealul oricărui tânăr, indiferent de epocă.
<.
1e multă vreme, în ;omânia (şi nu numai în ;omânia* studiile clasice sunt în suferinţă. =reaca a
dispărut din programele şcolare, deşi amplasamentul nostru geografic, istoria noastră şi religia noastră ar
fi trebuit să!i acorde o atenţie specială. >atina a pierdut de asemenea teren, în ciuda orgoliilor noastre de
moştenitori ai ;omei, rătăciţi într!o mare slavă. 5imeni nu mai are timp şi înclinaţie pentru învăţarea
limbilor moarte, resimţite ca străine de duul modernităţii şi al progresului. 6i bine, într!o ţară iper!
civilizată cum e =ermania, o ţară în care nici limba, nici tradiţiile locale nu trimit la 7izanţ sau la
latinitate, asistăm, dintr!odată, la un reviriment al apetitului pentru greacă şi latină. #n vreme ce în anul
şcolar 1???@0AAA un elev din patru opta pentru studiul limbii latine, acum aceeaşi opţiune apare la un elev
din trei. Bnteresul pentru greacă a crescut în ultimii opt ani. +..., Crofesorii şi elevii vorbesc despre virtuţile
redescoperite ale studiilor clasice cu un entuziasm de care ar fi grozav să ne lăsăm contaminaţi. Greaca şi
latina sunt, prin superioara lor complexitate, un bun antrenament pentru gândirea diferenţiată şi pentru
capacitatea de judecată. imba latină intensifică puterea de concentrare şi stabilitatea mentală şi
consolidează gândirea analitică. Greaca este o limbă minunată, imaginativă, plină de culoare. " o
cunoaşte e a respira un pic de eternitate. 4 solidă formaţie clasică se impune ca foarte utilă şi pentru
naturile pragmatice. 6a constituie o e'celentă temelie de cultură generală. #n plus, fără greacă nu ai acces
la meserii cum sunt teologia, areologia, istoria vece, iar fără latină nu te poţi ilustra onorabil în istoria
artei, filologiei, orientalistică.
("ndrei Cleşu, 7reaca şi latina*
+Citeşte cu voce tare te'tul.,
1. #nţelegerea te'tului
". Crecizează tema şi două idei, pe care le consideri importante, identificate de tine în te't.
1ema tratată în fragmentul citat o reprezintă statutul actual pe care îl posedă limbile clasice, latina şi
greaca, accentul căzând pe interesul pe care acestea îl suscită în ara noastră şi nu numai. Din
fragment aflăm faptul că, în ciuda descendenei noastre latine, în 0omânia interesul pentru această
limbă este minor. De asemenea, este ve,iculată informaia că în 7ermania, ară lipsită de legătură
directă cu cele două culturi antice & greacă şi latină &, preocuparea faă de acestea a crescut în ultimii
ani.
B. "lege din lista următoare tipul te'tului de mai sus, precizând şi două caracteristici ale acestuia.
narativ, descriptiv, informativ, argumentativ.
1extul dat poate fi considerat atât unul informativ, întrucât are scopul de a informa lectorul asupra
situaiei pe care o au cele două limbi în contemporaneitate, transmiând date exacte, certificate 5!n
vreme ce "n anul şcolar #$$$%&''' un elev din patru opta pentru studiul limbii latine, acum aceeaşi
opţiune apare la un elev din trei.6, cât şi unul argumentativ, în virtutea faptului că autorul pledează
pentru suscitarea interesului faă de aceste limbi, existând scopul de a convinge, de a%l persuada pe
lector asupra importanei recuperării acestora. De asemenea, sunt decelabile te,nici argumentative,
precum citatul, şi conectori & "n plus, "n vreme ce : specifici acestui timp de text.
C. Consideri că registrul stilistic utilizat de autor (standard, colocvial, specializat etc* este adecvat
scopului comunicării/ 1acă răspunsul este 1", e'plică motivele opţiunii tale. 1acă răspunsul
este 5D, precizează motivele inadecvării.
0egistrul stilistic standard, constituind o variantă a limbii literare ce nu presupune implicare afectivă
sau specializarea profesională a emiătorului şi a receptorului, este adecvat scopului comunicării,
acela de a informa şi de a persuada. Prin însăşi natura sa, textul informativ implică recursul la acest
registru stilistic, ce este utilizat în situaiile oficiale de comunicare.
2. 6'primarea unui punct de vedere despre mesajul te'tului
)usţine un discurs, de <!E minute, în care, pe baza valorilor şi a convingerilor personale, să prezinţi un
punct de vedere pro sau contra ideilor susţinute de "ndrei Cleşu.
3arele om de cultură contemporan $ndrei Pleşu pledează, în articolul său, pentru reînvierea
preocupărilor contemporanilor faă de cele două limbi clasice, moarte, latina şi greaca. Potrivit
acestuia, în spaiul auto,ton interesul pentru ambele se diminuează odată cu modernizarea societăii,
în timp ce o ară precum 7ermania, lipsită de o descendenă latină sau greacă, manifestă o atenie
sporită faă de cele două limbi în discuie. (n opinia mea, latina şi greaca nu ar trebui să lipsească din
planul de învăământ, astfel încât interesul tinerilor pentru ele să fie suscitat încă din şcoală.
(n primul rând, cred că cele două limbi sunt purtătoare ale unor culturi şi civilizaii cu rol semnificativ
atât în evoluia poporului român, cât şi la nivel european. Limba constituie o emblemă identitară de
prim rang. Pentru a înelege în profunzime o cultură, cred că întâi şi întâi este absolut necesară
familiarizarea cu limba acesteia, ve,icul de semnificaii şi de nuane. Dacă dorim să aprofundăm
domeniul latinităii, se impune înelegerea limbii acestui popor ambiios şi dornic de expansiune.
(n al doilea rând, sunt de părere că cel puin noi, românii, ar trebui să cunoaştem latina, ce constituie
stratul limbii noastre, aşezat pe substratul traco%get. /red că este o ruşine a nu cunoaşte minimum din
această limbă şi mă refer acum la câteva dictoane celebre, pe care uzul cotidian al românei le implică.
De exemplu, oricine îşi respectă originile ar necesita să cunoască traducerea maximelor şi proverbelor
(arpe diem), *osce te ipsum, +erba volant, scripta manent, ,estina lente ş.a.
1otuşi, consider că se impune o altfel de abordare a disciplinei Limba latină în şcoală. /u alte cuvinte,
în ciclul gimnazial şi liceal ar trebui să se predea numai c,estiuni cu aplicabilitate practică, precum
cele mai sus menionate sau noiuni de cultură şi civilizaie, iar abia cei în curs de specializare într%un
domeniu înrudit cu această limbă, cum sunt cele enumerate de $ndrei Pleşu, să aprofundeze
morfologia şi sintaxa acestei limbi, căci asemenea aspecte nu%l pot interesa pe elevul de gimnaziu sau
de liceu.
De altfel, din experiena personală pot afirma faptul că necunoaşterea în profunzime a limbii latine
poate împiedica înelegerea unor opere, ce recurg la pasa'e întregi redactate în acest idiom. .n astfel
de text este excelentul roman al lui .mberto *co, *umele trandafirului, care, în absena descifrării
numeroaselor pasa'e în latină, îşi pierde din coninut, sporindu%se însă, în acelaşi timp, farmecul
general al operei.
Prin urmare, considerând că acest subiect nu poate fi atât de uşor epuizat, afirm în înc,eiere că latina
şi greaca sunt limbi sine -ua non, care nu ar trebui să lipsească din baga'ul fiecăruia dintre noi.
F.
Cine parcurge etapele mai de seamă ale vieţii lui Caragiale are o parte din e'plicaţia scrisului său.
4mul trecuse prin multe şi variate medii. Cetrecându!şi prima copilărie la ţară, luând parte mai apoi la
viaţa teatrală şi politică, trecând prin mediile literare, cunoscând de aproape pe politicienii liberali şi
conservatori, personaje înălţate din noianul anonimatului social sau posesori de nume istorice, patronând
deopotrivă gazetele care îl întrebuinţau, cunoscând la fel de bine mica burgezie a oraşelor de provincie şi
a Capitalei, pe profesori, avocaţi şi funcţionari, pe munteni, moldoveni şi ardeleni, în e'perienţa lui
Caragiale s!au amestecat toate categoriile şi toate tipurile. 4mul arăta de altfel o foame de e'perienţă, o
curiozitate nesecată. #n berărie, în trenuri şi gări, mereu călătorind, primind şi e'pediind scrisori,
asociindu!se cu oricine socotea că i!ar putea oferi un nou element de caracterizare, fie ciar numai numele
său, după cum o dovedeşte lunga şi pitoreasca nomenclatură onomastică găsită în manuscrisele lui,
Caragiale manifesta o pasiune a observaţiei pentru care nu se poate găsi niciun alt e'emplu asemănător.
#ntinsa şi variata lui e'perienţă s!a revărsat în întregime în opera sa. 5u va fi posibil să se scrie istoria
socială a veacului nostru al GBG!lea fără o continuă referinţă la opera lui Caragiale.
$"m învăţat la şcoala lumii%, scria el. Cealaltă învăţătură, a cărţilor, el o privea cu rezerve, ca şi pe
posesorii ei, rămaşi numai la ea, pedanţii de toate categoriile şi tipurile doctorale.
(Tudor 9ianu, ).L. /aragiale, în )storia literaturii române moderne*
+Citeşte te'tul cu voce tare,
1. Ce poţi deduce despre autorul te'tului şi despre situaţia de comunicare/
• Cui se adresează te'tul/
0eceptorul textului dat ar putea fi un lector în curs de specializare, precum elevii de liceu, care sunt
intresai de viaa şi opera lui ). L. /aragiale, studenii, masteranzii sau doctoranzii care aprofundează
acest domeniu. 1otodată, interesat de un asemenea text ar putea fi un profesor de literatură română,
ce îşi îmbogăeşte cunoştinele referitoare la opera marelui dramaturg. (n orice caz, lucrarea de istorie
şi critică literară a lui 1udor 4ianu se adresează unui anumit public cu preocupări în domeniul literar.
• Ce tip de te't este acesta/
Fragmentul dat constituie un text informativ, al cărui scop este acela de a instrui, de a informa
cititorul cu privire la raportul dintre biografia şi creaia caragialiană. )nformaiile transmise & faptul
că dramaturgul îşi trăieşte prima parte a vieii în mediul rural, iar apoi a'unge să cunoască toate
mediile sociale, politice, profesionale8 faptul că manifesta o curiozitate şi o dorină de cunoaştere ieşite
din comun, că avea o listă de nume şi că opta pentru şcoala vieţii, şi nu pentru cea din cări & sunt
exacte, verificabile, iar cuvintele sunt folosite cu sensul lor denotativ.
• Care este opinia autorului despre cele două tipuri de învăţătură, aşa cum apare în
ultimul paragraf citat/
(n viziunea autorului, cunoaşterea dobândită prin experiena directă, senzorială, empirică primează,
iar cea teoretică, obinută mi'locit, prin cări, este insuficientă. $cesta manifestă rezerve, c,iar dispre
faă de cei care se limitează la cunoaşterea livrescă.
0. Care este opinia ta despre atenţia pe care un autor ar trebui s!o acorde lumii în care trăieşte/
)usţine, cu argumente, opinia prezentată.
(n opinia mea, mediul social sau de orice altă natură ar trebui să constituie pentru scriitorul din toate
timpurile o principală sursă de inspiraie în crearea operelor literare.
(n primul rând, cum universul ficional costituie o replică a celui real, este firesc ca autorul de
beletristică să aibă toate simurile ascuite la universul în care trăieşte, pentru a reuşi să oglindească
fidel realitatea.
De altfel, la mi'locul secolului al 9)9%lea, odată cu manifestarea curentului realist pe plan european,
scriitorii şi%au confecionat un deziderat din tentativa de a oglindi cât mai fidel societatea
contemporană în opera de artă.
(n acest sens, autorii de facută realistă investigau realitatea, pe care încercau să o recreeze în cadrul
operelor literare. $stfel, au apărut în literatură tipul parvenitului, al avarului, tema averii, a banului şi
a moştenirii, toate acestea găsindu%şi corespondent în societatea europeană a secolului al 9)9%lea.
*ste normal ca în asemenea condiii scriitorii să acorde o atenie semnificativă lumii în care trăiesc.
1otodată, luând exemplul lui ). L. /aragiale, înelegem că importana observării mediului de către
autor este cu atât mai mare cu cât intenia moralizatoare a operei devine evidentă. Dramaturgul sus%
numit, etic,etat de prietenul său şi criticul literar Paul :arifopol, drept demon al veseliei, a intenionat
ca, prin intermediul scrierilor sale, să producă mai mult decât simplu amuzament, şi anume să cori'eze
prin ironie tarele societăii vremii.
Pe de altă parte, gândindu%ne la literatura ştiinifico%fantastică, putem considera că observarea lumii
în care trăieşte autorul este mai puin importantă, căci, în cazul acestui tip de scriere, oglindirea
exactă nu mai reprezintă un deziderat. Dimpotrivă, o lume inextricabilă sau o lume pe dos este
înfăişată în operele #F, astfel încât putem afirma că scriitorul ar trebui să acorde atenie sporită
experienelor onirice, mai mult decât lumii reale.
Prin urmare, sunt de părere că, în principiu, scriitorul de literatură este indicat să fie un lucid analist
şi observator al lumii în care trăieşte, aceasta servindu%i ca punct de plecare în actul de creaie.
E.
#n epoca noastră marcată de televiziunile comerciale, poporul a preluat puterea prin intermediul
telecomenzii şi a cerut să se vadă pe sine la T9, nu (doar* moderatori, intelectuali şi sho.men
profesionişti. "u apărut aşadar producţii în care protagoniştii sunt oameni obişnuiţi. uneori puşi în
situaţii!limită (precum în transmisiuni de tipul )urvivor*, alteori în situaţii de viaţă cotidiană (precum în
emisiunile despre bărbaţi care îşi înşală nevestele, despre familii care fac schimb de mame etc*. Bluzia
realităţii i!a dat publicului satisfacţia că a devenit cu adevărat personajul principal la T9. Bnutil să
adăugăm că e doar o iluzie. emisiunile de tip realit/-sho. conţin o mare şi rafinată tenică a montajului,
rezultatul unui complicat proces de re!fabricare a realităţii.
6misiunile de acest tip : plus marele număr de concursuri gen şi tu poţi deveni vedetă : au încis
cercul şi sunt semnul clar al crizei finale prin care trece televiziunea-aşa-cum-o-ştiam. telespectatorii!
protagonişti, se privesc pe ei "nşişi cu problemele lor cu tot şi vor sfârşi prin a se plictisi de această
oglindire mediatică a banalităţii. "celaşi fenomen se petrece pe internet. 4ricine este un potenţial
producător de conţinut pe care îl poate plasa în reţea. Crin intermediul unui blog, oricine poate deveni
autor, făcându!şi publice impresiile şi ideile, povestind ce a mâncat azi!noapte sau dacă micul dejun i!a
provocat indigestie, comentând filme şi cărţi, e'primându!şi opiniile politice ş.a.m.d. Crin -acebooH şi
altele asemenea s!au născut reţelele sociale care îi pun pe oameni în legătură cu semeni de!ai lor care au
idei, interese, pasiuni comune. Crin asta (şi prin altele, multe altele*, e'istenţa omului de azi se mută tot
mai mult în reţea.
(&ircea 9asilescu, )ar moare cultura;*
+Citeşte cu voce tare te'tul.,
1. #nţelegerea te'tului
a. Crecizează tema şi două idei, pe care le consideri importante, identificate de tine în te't.
1extul citat tratează tema declinului culturii actuale, sub influena mass%mediei.
Din fragmentul dat, aflăm că tendina actuală în televiziunea românească & şi nu numai &, este aceea
a promovării pe post de protagonişti ai unor emisiuni prin care se încearcă refabricarea realităii, a
unor indivizi banali, exponeni ai mediocrităii. 1otodată, autorul fragmentului decupat din articolul
intitulat sugestiv 0ar moare cultura1, este de părere că fenomenul de reflectare mediatică a faptului
divers 5a banalităţii, după cum spune 3ircea 4asilescu6 are loc şi pe internet, unde oricine poate
deveni autor, prin postarea propriilor impresii pe un blog.
b. &enţionează caracteristicile stilului funcţional identificate în te'tul dat.
Fragmentul de mai sus aparine stilului publicistic, fiind parte a unui articol de ziar. $cesta se
caracterizează prin tratarea unei teme de interes general, implicit, de actualitate. De asemenea,
limba'ul utilizat este accesibil, neconinând termeni de specialitate, dat fiind faptul că publicul%intă,
care ac,iziionează publicaia respectivă, posedă grade variate de instruire. "u în ultimul rând,
proprie acestui stil funcional este utilizarea limbii literare 23limbă literară4aspectul cel mai "ngrijit,
normat al unei limbi6, cu acceptarea pătrunderii unor formule specifice vorbirii cotidiene 5de ex.! să se
vadă pe sine la 5+, schimb de mame, concursuri gen..., ce a mâncat azi-noapte6.
c. Consideri că registrul stilistic utilizat de autor (standard, colocvial, specializat etc* este adecvat
scopului comunicării/ 1acă răspunsul este 1", e'plică motivele opţiunii tale. 1acă răspunsul
este 5D, precizează motivele inadecvării.
Dat fiind faptul că emiătorul textului citat se adresează unui receptor pe care nu îl cunoaşte, aşadar
situaia de comunicare este una oficială, registrul stilistic standard este adecvat comunicării. #copul pe
care îl are în vedere autorul este acela de a prezenta o stare de fapte actuală şi de a trage un semnal de
alarmă cititorilor, în vederea conştientizării consecinelor dezastruoase pe care opiunile acestora le au
asupra evoluiei culturii. De altfel, în calitate de text 'urnalistic, fragmentul dat presupune utilizarea
registrului stilistic standard.
2. 6'primarea unui punct de vedere despre mesajul te'tului
)usţine un discurs, de <!E minute, în care, pe baza valorilor şi a convingerilor personale, să prezinţi un
punct de vedere pro sau contra ideilor susţinute de &ircea 9asilescu.
Prin intermediul articolului intitulat 0ar moare cultura1, 3ircea 4asilescu intenionează să amendeze
tendina actuală a mass%mediei de a perverti cultura auto,tonă, totodată autorul propunându%şi să
atragă atenia consumatorilor produciilor televiziunilor şi internetului, asupra importanei gusturilor
pe care aceştia le manifestă în domeniile amintite. (n ceea ce mă priveşte, fragmentul citat ve,iculează
o serie de adevăruri incontestabile.
(n primul rând, consider că, în ziua de azi, televizorul nu mai reprezintă o alegere fericită de petrecere
a timpului liber. Personal, am renunat de câiva ani să%l mai desc,id, iar atunci când se mai întâmplă
să îmi petrec timpul astfel, este vorba exclusiv despre o întâmplare sau despre un concurs de
împre'urări. 3otivul pentru care am ales să nu mai urmăresc emisiunile promovate de televiziunile
noastre atât de comerciale, este acela că o consider pierdere de vreme. Posturile 14 sunt invadate de
nonvalori şi de s,o<%uri lipside de bun%gust, în care predomină violena, comportamentele imorale,
incultura.
/u toate că, teoretic, mesa'ul acestor emisiuni este acela de a educa publicul, în sensul prezentării
unor situaii de viaă cotidiană din care telespectatorul ar trebui să învee cum să nu procedeze,
practic, realitatea este inversă! consumatorul de astfel de emisiuni este influenat negativ de
antimodelele pe care le urmăreşte zilnic, a'ungând să împrumute din comportamentul acestora, c,iar
identificându%se cu ele.
1otodată, este uşor de constatat faptul că numeroase emisiuni, c,iar buletinele informative,
promovează violena ce, ca şi persoanele de care aminteam mai sus, a'ung să guverneze existena
telespectatorului convins, fie el copil, adolescent sau adult. $stfel se explică numeroasele crime şi acte
de agresiune comise cu o frecvenă crescută, c,iar de populaia tânără.
"u în ultimul rând, am putea reproşa televiziunilor contemporane faptul că marginalizează cultura
autentică, prin eliminarea din grila de emisiuni a celor dedicate evenimentelor sau personalităilor
culturale. $cestea sunt adevărate rara avis, prin raportare la sutele de emisiuni de divertisment, care
proclamă drept valori prostia, incultura, grobianismul.
(n egală măsură, televiziunile se fac vinovate de manipularea maselor. "u de puine dăi constatăm că
informaiile transmise sunt fie de o importană mai mică decât cea susinută de mass%media, fie conin
o serie de neadevăruri sau sunt în mod premeditat false. 0eeta pe care o respectă în unanimitate
producătorii de emisiuni televizate este aceea a prezentării unor evenimente banale, într%un înveliş cât
mai spectaculos, astfel încât marfa să se vândă, deci populaia să privească ore în şir la televizor.
)ndiscutabil, ceea ce se urmăreşte cu prioritate este ratingul, zeul adorat de moderatorii care îşi aleg
invitaii astfel încât să atragă un număr cât mai mare de privitori. 1otul & transformarea banalului în
senzaional, falsificarea realităii & se face în detrimentul telespectatorului şi în avanta'ul deinătorilor
de posturi 14.
De altfel, metoda nu este nouă. - găsim încă de pe vremea lui /aragiale, marele observator al
societăii sale dovedindu%se din nou de o frapantă actualitate, cand, prin intermediul sc,ielor sale &
6ltima oră)..., 7eportaj, 8oris 9arafoff & satirizează practica 'urnalistică a inventării evenimentelor
spectaculoase, în condiiile inexistenei acestora. Falsificarea realităii şi goana informaională,
condamnate de necruătorul dramaturg şi prozator, nu au dispărut odată cu trecerea a mai bine de un
secol ce ne desparte de vremea lui ). L. /aragiale, dimpotrivă, au luat amploare.
$şadar, sunt de părere că televiziunea de astăzi nu produce decât dezavanta'e şi, în consecină, este
preferabil a nu mai consuma produciile acesteia, în sperana că astfel situaia se va sc,imba.