1

Î N T R E B Ă R I
la stomatologia ortopedică
2010-2011

Ocluzia dentară. Biomateriale.
1. Elementele de morfologie ocluzală. Caracteristica.
2. Caracteristica primului grup de stopuri ocluzale.
3. Caracteristica celui de al doilea grup de stopuri ocluzale.
4. Caracteristica celui de al treilea grup de stopuri ocluzale.
5. Caracteristica contactelor dentare funcţionale.
6. Caracteristica contactelor dentare nefuncţionale.
7. Caracteristica poziţiilor fundamentale mandibulo-craniene.
8. Caracteristica relaţiilor de postură mandibulară.
9. Relaţiile de ocluzie.Caracteristica.
10. Relaţii de ocluzie centrice.Importanţa.
11. Caracteristica elementelor aparatului ocluzal.
12. Metode expres de determinare a stării ocluzale.
13. Metoda unimanuală, bimanuală de determinare a RC.
14. Tehnici de înregistrarea a RC: mediile de marcare.
15. Tehnici de înregistrare interocluzale. Materiale.
16. Caracterizaţi raportul RC - IM.
17. Caracterizaţi ocluzia de obişnuinţă-ocluzia de necesitate.
18. Morfologia funcţională a arcadelor dentare. Curbele ocluzale.
19. Caracteristica conducerii mişcării mandibulare de propulsie. Fenomenul Christiansen.
20. Caracteristica conducerii mişcării mandibulare de lateralitate (conducerea canină, antero-laterală, de
grup lateral). Fenomenul Christiansen.
21. Ocluzia funcţională. Teoria Jankelson.
22. Criteriile I, II al ocluziei funcţionale după Ene
23. Criteriile III, IV, V al ocluziei funcţionale după Ene
24. Caracteristica fenomenului Thielleman.
25. Disfuncţia mandibulo-craniană, temporo-mandibulară.
26. Indicaţi durata şi numărul contactelor ocluzale în timpul actului de masticaţie şi deglutiţie pe
parcursul a 24 ore după Zonder, Ianckelson. Importanţa practică.
27. Aspecte clinice ale DMC (semne dentare, paradontale, musculare,articulare)
28. Disfuncţia mandibulo-craniană. Cauzele dentare, articulare, parafuncţiile ocluzale.
29. Examenul clinic în DMC. Examenul mişcărilor mandibulare fără contacte dento-dentare.
30. Examenul clinic în DMC. Examenul ocluziei.
31. Examenul clinic în DMC. Examenul ATM
32. Examenul clinic în DMC. Examenul muşchilor.
33. Biomateriale. Metalele şi aliajele. Clasificarea Siabert.
34. Clasificarea Craig a aliajelor nenobile pentru m/c.
Dupa clasificarea lui Craig (10)
Aliaje de tip 1: aliaje nobile cu continut in Au 96-98% cu interval de topire crescut si
coeficient de expansiune crescute pentru Pd si Pt. In si Sn au rol in formarea legaturii
stabile. Fe are rol in cresterea rezistentei, intrand in combinatie cu Pt. Tratamentul termic
optim e la 550ºC timp de 30 minute ceea ceva da o crestere de 30-50% a rezistentei la
intindere.
2
Aliaje de tip 2 si 3: contin mai putin Au decat aliajele de tip 1. In aliajele de tip 2
aceasta scadere a Au se datoreaza cresterii concentratiei de Pd la 38-45% iar cele de tip
3 prezinta o concentratie crescuta de 26-31% Pd si Ag de 14-16 %. Nu contin Fe si Ptiar
intarirea lor se realizeaza printr-un mecanism de calire in solutie acida. Mai contin in
concentratie de 20% In, Sn, Ga ce vor creste rezistenta si favorizeaza realizarea legaturii
metalo-ceramice, scad temperatura de topire.
Aliajele de tip 4, 5 si 6: Pe baza de Pd. Tipul 4 e un aliaj pe baza de Pd-Ag, poate cauza o
modificare a culorii masei ceramice. Tipul 5 contine Pd, Cu, Ga. Tipul 6 contine aliaje pe baza
de
Pd-Co. Cu din aliajele de tipul 5 si Co din cele de tipul 6 pot produce oxizi de culoare mai
inchisa la suprafata, dificil de mascat mai ales la nivelul marginilor restauratiei.

35. Biomateriale. Polimerele şi materialele compozite. Clasificarea William O’brein.
36. Biomateriale. Ceramica. Varietăţi.
37. Sisteme integral ceramice „Cerestore”, „Cerapearl”, „Dicor”.
38. Sisteme integral ceramice „Hi-ceram”, „Optec”, „In - ceram”.
39. Sistemul şi tehnica integral ceramică „Empress”.
40. Biomateriale. Materialele amprentare alginate: Kromopan, Elastic, Yupen. Destinaţie. Tehnici de
amprentare.
41. Biomateriale. Materiale amprentare siliconice: Optosil, Xantopren, Zeta-Plus. Destinaţie. Tehnici de
amprentare.

Tabloul clinic şi tratamentul protetic al leziunilor odontale coronare
42. Indicaţii generale şi locale către tratamentul protetic.
43. Pregătirea preprotetică şi proprotetică către tratamentul protetic.
44. Particularităţile tabloului clinic a LOC. Complicaţii locale şi locoregionale.
45. Indicaţii şi principiul profilactic de tratament a LOC cu microproteze.
46. Clasificarea I.Postolachi a barierilor de protecţie în ţesuturile dentare.
47. Obiectivele principiului curativ în tratamentul protetic a LOC.
48. Principiul biologic cu cele două aspecte a tratamentului protetic a LOC.
49. Cerinţele rapoartelor dintre microproteze şi dinte la realizarea principiului biomecanic în tratamentul
protetic a LOC.
50. Indicaţi şi caracterizaţi factorii ce asigură retenţia microprotezelor opunânduse dezinserţiei.
51. Indicaţi şi caracterizaţi factorii ce asigură stabilitatea microprotezelor.
52. Caracteristica factorilor ce asigură realizarea principiului homeostazic în tratamentul LOC cu
microproteze.
53. Ce include principiul ergonomic în tratamentul LOC cu microproteze.
54. Caracterizaţi factorii din care reese prepararea dinţilor prin terapia de acoperire.
55. Tehnica verificării cerinţelor către coroanele de înveliş.
56. Influienţa preparării asupra ţesuturilor dentare. Profilaxia complicaţiilor.
57. Fotopolimerii. Artglass, solidex, sinfony şi a. în construcţiile metalofotopolimerice. Indicaţii.
58. Tehnologia tratamentului protetic cu coroane de înveliş la confecţionarea coroanelor de înveliş
fizionomice. Prepararea dinţilor sub coroane întregturnate.
59. Tehnologia tratamentului protetic cu coroane de înveliş fizionomice.
60. Tehnologia tratamentului protetic cu coroane mixte (m/c, m/a )
61. Coroanele provizorii. Indicaţii. Coroanele provizorii prefabricate şi confecţionate prin tehnica
Scutan.
62. Tehnologia tratamentului protetic cu coroane coroana parţială 3/4, 4/5, 1/2 şi 7/8 verticale de
rettenţie şi vinire.
3
63. Tehnologia tratamentului protetic cu coroane de de substituţie tip Richmond, Ilina-Markosian.

Tabloul clinic al edentaţiei parţiale reduse . Tratamentul cu punţi dentare.
64. Particularităţile tabloului clinic, complicaţiile locale şi locoregionale ale edentaţiei parţiale..
65. Clasificara edentaţiei parţiale după Kennedy, Applegate-Kennedy.
66. Particularităţile simptoamelor subiective în edentaţiile parţiale.
67. Manifestările edentaţiei parţiale la nivelul dinţilor restanţi, a paradontului şi a apofizelor alveolare.
68. Complicaţiile locale şi loco-regionale în edentaţiile parţiale.
69. Conceptul principiului curativ la tratamentul cu punţi dentare după Zonder, Janckelson.
70. Conceptul modern al tratamentului edentaţiei parţiale reduse cu punţi dentare.
71. Principiile profilactic de tratament al edentaţiei parţiale cu punţi dentare.
72. Principiul curativ în tratamentul edentaţiei parţiale cu punţi dentare.
73. Particularităţile pregătirii cîmpului protetic la tratamentul edentaţiei parţiale cu punţi dentare.
74. Principiul biologic în tratamentul edentaţiei parţiale cu punţi dentare.
75. Principiul biomecanic de integrare a punţilor dentare în substratul biologic.
76. Principiul homeostazic în tratamentul edentaţiei parţiale cu punţi dentare.
77. Indicaţii şi tehnologia tratamentului protetic cu punţi dentare întreg turnate şi fizionomice din acrilat
şi ceramică.
78. Indicaţii şi tehnologia tratamentului protetic cu punţi dentare mixte metaloacrilice cu componenţa
metalică întreg turnată.
79. Indicaţii şi tehnologia tratamentului protetic cu punţi dentare metalo-ceramice.
80. Dezavantajele metaloceramicii şi utilizarea fotopolimerilor în protetica dentară (Artglass, oxomat,
Solidex ş. a.).
81. Indicaţii şi tehnologia tratamentului protetic cu punţi dentare adezive.
82. Particularităţile preparării dinţilor sub punţi dentare adezive.
83. Punţile dentare Bruklin. Caracteristica. Indicaţii.
84. Clasificarea edentaţiei parţiale după Misch şi Judy la tratamentul protetic pe implante.
85. Indicaţii către punţile dentare pe implante şi cerinţele către suprastructurile protetice.
86. Biomecanica punţilor dentare pe implante în edentaţiile terminale, intercalate, totale.
87. Conceptul ocluziei funcţionale în tratamentul cu punţi dentare pe implante.
88. Indicaţii şi tratamentul protetic cu punţi dentare excepţionale.
89. Echilibrarea ocluzală a punţilor dentare şi consecinţele nerespectării acestei operaţiuni.
90. Enumeraţi complicaţiile tratamentului protetic cu punţi dentare: a) în timpul tratamentului; b)
imediat după cimentarea punţilor; c) tardive.

Edentaţia parţială întinsă. Tratamentul cu proteze parţiale mobilizabile.
91. Particularităţile tabloului clinic al edentaţiei parţiale întinse.
92. Caracteristica complicaţiilor locale şi loco-regionale în edentaţiile parţiale întinse.
93. Particularităţile examenului clinic şi paraclinic al pacienţilor cu edentaţie parţială întinsă.
94. Pregătirea proprotetică a fibromucoasei şi a substratului osos a pacienţilor cu edentaţie parţială
întinsă.
95. Pregătirea dinţilor stîlpi în vederea aplicării protezelor parţiale mobilizabile la tratamentul protetic în
edentaţie parţială întinsă cu proteze parţiale mobilizabile acrilice.
96. Pregătirea proprotetică neuromusculară în vederea aplicării protezelor parţiale mobilizabile.
97. Pregătirea proprotetică psihică în vederea aplicării protezelor parţiale mobilizabile.
98. Indicaţii şi conceperea protezei mobilizabile acrilice în edentaţia parţială întinsă.
99. Caracteristica situaţiilor clinice la determinarea o. c. sau a relaţiilor intermaxilare centrice în
edentaţia parţială întinsă.
4
100. Principiul profilactic al cariei dentare şi afecţiunilor paradontului în tratamentul cu proteze parţiale
mobilizabile
101. Principiul profilactic a rezorbţiei bazei osoase şi a modificărilor mandibulo-craniene în tratamentul
cu proteze parţiale mobilizabile
102. Principiul curativ al tratamentului cu proteze parţiale mobilizabile.
103. Principiul biologic al tratamentului cu proteze parţiale mobilizabile.
104. Principiul biomecanic al tratamentului cu proteze parţiale mobilizabile.
105. Principiul homeostazic al tratamentului cu proteze parţial mobilizabile.
106. Particularităţile tratamentului protetic al edentaţiei parţiale terminale unilaterale şi bilaterale la
maxilă şi mandibulă.
107. Paralelometria. Scopul. Metode.
108. Caracteristica croşetelor sistemului Ney utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletate.
109. Caracteristica croşetelor sistemului Rouch.
110. Indicaţii şi tehnologia tratamentului cu proteze parţiale mobilizabile cu bază metalică şi cu
căptuşală.
111. Biomecanica PPM şi măsurile de integrare a protezelor în sistemul stomatognat.
112. Indicaţii şi etapele clinico-tehnice la confecţionarea PPM cu fixare telescopată.
113. Indicaţii şi etapele clinico-tehnice la confecţionarea PPM acrilice sistem Kemeny şi sistemul modern
Val-plast.
114. Conceperea şi tehnologia tratamentului cu PPM scheletate la maxilă şi mandibulă în edentaţiile cl.I
Kennedy. Argumentaţi alegerea elementelor de fixare şi stabilizare.
115. Conceperea şi tehnologia tratamentului cu PPM scheletate la maxilă în edentaţiile cl.II Kennedy.
Ardumentaţi alegerea elementelor de fixare şi stabilizare.
116. Conceperea şi tehnologia tratamentului cu PPM scheletate la mandibulă şi maxilă în edentaţiile cl.II
Kennedy. Argumentaţi alegerea elementelor de fixare şi stabilizare.
117. Conceperea şi tehnologia tratamentului cu PPM scheletate la mandibulăşi maxilă în edentaţiile cl.III
Kennedy. Argumentaţi alegerea elementelor de fixare şi stabilizare.
118. Conceperea şi tehnologia tratamentului cu PPM scheletate la mandibulă şi maxilă în edentaţiile cl. IV
Kennedy. Argumentaţi alegerea elementelor de fixare şi stabilizare.
119. Indicaţii şi tehnologia confecţionârii PPM sistem Dolder-Rumpel.
120. Indicaţii şi tehnologia confecţionării PPM scheletate cu fixare prin culise.
121. Indicaţii şi tehnologia confecţionării protezelor mobilizabile pe implante.
122. Caracterizaţi 4 tipuri de apofize alveolare după Elbrecht şi importanţa lor la tratamentul edentaţiei
parţiale cu PPM.
123. Tehnica determinării ocluziei centrice la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile în I-a, II-a,
III-a situaţii clinice.
124. Caracteristica metodelor de determinare a DVO.
125. Poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă. Metode de determinare.
126. Metoda de determinare a poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă (Kontorowici, Betelman, Abjean
şi Korbendau)
127. Teste funcţionale la determinarea relaţiilor centrice intermaxilare.
128. Caracteristica greşelilor la determinarea DVO şi simptoamele clinice.
129. Caracteristica greşelilor la determinarea poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă şi simptoamele
clinice.
130. Tehnica recondiţionării şi repartiţiilor PPM.
131. Particularităţile tratamentului protetic cu PPM la prezenţa maladiilor cronice ale fibromucoasei.
5

Edentaţia totală
132. Simptomatologia subiectivă şi obiectivă a edentaţiei totale.
133. Formele clinice ale cîmpului protetic edentat total după Sanginolo, Schroder, Keller.
134. Principiile profilactic şi curativ în terapia protetică a edentaţiei totale.
135. Principiile biologic şi biomecanic în terapia protetică a edentaţiei totale.
136. Principiile homeostazic şi ergonomic în terapia protetică a edentaţiei totale.
137. Pregătirea cavităţii bucale către tratamentul protetic cu proteze mobile totale.
138. Lingurile amprentare individuale. Materiale. Necesitatea
139. Amprentarea funcţională (Gherbst).
140. Liniile americane. Importanţa practică
141. Caracteristica zonei funcţionale periferice maxilare în edentaţia totală.
142. Caracteristica zonei funcţionale periferice mandibulare, în edentaţia totală.
143. Caracteristica şi importanţa practică a zonei sau spaţiului Eisenring.
144. Caracteristica şi importanţa practică a zonei sau spaţiului Fisch.
145. Caracterizaţi zona Ney şi Bowen şi indicaţi importanţa practică.
146. Caracterizaţi zona Schlac şi Schreinemakers şi importanţa practică.
147. Caracterizaţi zonele funcţionale de sprijin la maxilă şi mandibulă.
148. Obiectivele biomecanice ale amprentării funcţionale: asigurarea menţinerii, stabilităţii şi sprijinului.
149. Obiectivele funcţionale şi biologice ale amprentării funcţionale.
150. Determinarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală.
151. Stabilirea reperelor pentru alegerea şi montarea dinţilor artificiali în edentaţia totală.
152. Montarea dinţilor artificiali în proteza mobilă totală (Gyzi,Vasiliev).Verificarea clinică a machetelor
din ceară a protezelor mobile totale.
153. Reoptimizarea protezei mobile totale.

Tratamentul protetic al afecţiunilor parodontului
154. Etiopatogenia maladiilor parodontului.
155. Caracteristica situaţiilor clinice de suprasolicitare funcţională.
156. Ocluzia traumatică. Caracteristica.
157. Sarcini şi metode de tratament ale afecţiunilor parodontului.
158. Particularităţile examenului clinic a pacienţilor cu afecţiuni ale parodontului.
159. Metode de şinare provizorie.
160. Metode de şinare permanentă.
161. Particularităţile tratamentului protetic cu punţi dentare la prezenţa maladiilor parodontului.
162. Particularităţile tratamentului protetic cu PPM la prezenţa maladiilor parodontului.
163. Tehnici de şlefuire selectivă a dinţilor la prezenţa maladiilor parodontului.
164. Particularităţile tratamentului ortodontic la prezenţa maladiilor parodontului.
165. Concepţia modernă de tratament a maladiilor parodontului.

Abraziunea dentară
166. Varietăţile abraziunii dentare după Broca.
167. Clasificarea abraziunii dentare după Perrier, Gavrilov.
168. Ocluzia redusă. Clinica. Tratamentul.
169. Diagnosticul diferenţiat al abraziunii dentare patologice compensate şi decompensate.
170. Factori etiologici ai abraziunii dentare după Şcerbakov.
171. Complicaţii locale şi loco-regionale ale abraziunii dentare.
172. Tratamentul proteic al abraziunii dentare în fazele incipiente.
6
173. Tratamentul protetic al abraziunii dentare forma generalizată compensată şi decompensată.
174. Sindromul Costen în abraziunea dentară.
175. Tratamentul abraziunii dentare complicate cu breşe ale arcadelor dentare.

Migrări dentare
176. Etiologia şi mecanismul migrărilor dentare. Clasificarea migrărilor dentare după Cojocaru şi
Gavrilov.
177. Tabloul clinic şi tratamentul migrărilor dentare în plan vertical şi sagital.
178. Tabloul clinic şi tratamentul migrărilor dentare în plan transversal. Diagnosticul migrărilor dentare.
179. Tratamentul ortodontic al migrărilor dentare. Metoda chirurgical-ortodontică de tratament ale
migrărilor dentare.
180. Repoziţionarea mandibulei ca măsură de tratament a migrărilor dentare.
181. Punţile dentare excepţionale: Rândaşu, Kurocikin, Jude, Şur etc. la tratamentul protetic al pacienţilor
cu migrări dentare.

Aplicarea implantelor în protetica dentară
182. Indicaţii la aplicarea implantelor în scop protetic. Varietăţi de implante.
183. Aspectele protetice ale diagnosticului preoperator.
184. Contraindicaţii locale la tratamentul protetic pe implante.
185. Contraindicaţii sitemice la tratamentul protetic pe implante.
186. Clasificarea Misch şi Judy. Caracteristica clasei I-a cu subdiviziunile A, B, C, D.
187. Clasificarea Misch şi Judy. Caracteristica clasei II-a cu subdiviziunile A, B, C, D.
188. Clasificarea Misch şi Judy. Caracteristica clasei IIII-a cu subdiviziunile A, B, C, D.
189. Clasificarea Misch şi Judy. Caracteristica clasei VI-a cu subdiviziunile A, B, C, D.
190. Caracteristicele suprastructurii protetice pe implante.
191. Tehnicile de rezolvare protetică a edentaţiilor terminale.
192. Puntea dentară pe implante înm edentaţiile terminale. Varietăţile de ancorare.
193. Conceptul rezolvării protetice a edentaţiei parţiale cl. III-IV Misch-Judy.

Tabloul clinic şi tratamentul anomaliilor dento-maxilare la adulţi.
194. Particularităţile tabloului clinic şi tratamentul anomaliilor dinţilor izolaţi la adulţi.
195. Particularităţile tabloului clinic şi tratamentul anomaliilor de ocluzie în plan vertical la adulţi.
196. Particularităţile tabloului clinic şi tratamentul anomaliilor de ocluzie în plan sagital la adulţi.
197. Particularităţile tabloului clinic şi tratamentul anomaliilor de ocluzie în plan transversal.

Influienţa materialelor asupra ţesuturilor şi organelor cavităţii bucale
198. Stomatitele toxice, alergice, traumatice. Parastezii. Galzanoza. Candidozele. Tabloul clinic.
Diagnosticul diferenţiat. Tratamentul.

Sindromul disfuncţional al sistemului stomatognat
199. Etiologia şi tabloul clinic al sindromului disfuncţional al sistemului stomatognat. Clasificarea
Kalamkarov-Petrosov, Banuh a leziunilor ATM.
200. Tratamentul afecţiunilor disfuncţionale ale sistemului stomatognat (echilibrarea psihică, lichidarea
durerii, fizioterapia, masajul, echilibrarea ocluzală, aparate).




7



















1)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM În morfologia funcţională a mandibulei după verticala
interincisivă deosebim următoarele forme de menton:


a) menton neutru

b) menton ondulat

c) menton pozitiv

d) menton negativ

e) menton triunghiular

2)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Instalarea stereotipului tocător al actului masticator conduce
la:


a) absenţa abraziunii dinţilor

b) o abraziune pronunţată a dinţilor

c) o abraziune orizontală a dinţilor

d) o abraziune verticală a dinţilor

e) o abraziune mixtă a dinţilor

3)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Predominarea funcţională a muşchiului maseter conduce la:

8

a) o abraziune fiziologică a dinţilor

b) absenţa abraziunii dinţilor

c) o abraziune verticală a dinţilor

d) o abraziune mixtă a dinţilor

e) o abraziune oblică a dinţilor

4)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Muşchiul pterigoidian intern participă la formarea
steriotipului actului masticator:


a) tocător

b) frecător

c) unilateral

d) bilateral

e) mixt

5)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Unitatea de sistem a arcadelor dentare este asigurată de:


a) punctele de contact interdentare

b) dinamica mandibulară

c) apofizele alveolare

d) ligamentele interdentare

e) articulaţia teomporo-mandibulară

6)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Elementele de morfologie ocluzală sunt:


a) cuspizii şi crestele marginale

b) suprafeţele verticale ale coroanei

c) fosetele

d) ecuatorul coroanei

e) şanţurile situate pe suprafaţa vestibulară a coroanei

9
7)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Primul grup de stopuri ocluzale este realizat de:


a) cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor maxilari ce articulează cu fosetele
antagoniştilor.

b) cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor maxilari ce articulează cu fosetele
antagoniştilor.

c) cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor maxilari ce articulează cu fosetele
antagoniştilor.

d) cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor mandibulari ce articulează cu fosetele
antagoniştilor.

e) contactele cuspid - cuspid ale dinţilor laterali

8)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Al doilea grup de stopuri ocluzale este realizat de:


a) marginea liberă a dinţilor frontali inferiori care articulează cu faţa palatinală a
antagoniştilor în zona cingulum-ului.

b) marginea liberă a dinţilor frontali inferiori care articulează cu faţa palatinală a
antagoniştilor în apropierea marginii incisivale.

c) marginea liberă a dinţilor frontali superiori articulează cu marginea liberă a
antagoniştilor.

d) marginea liberă a dinţilor frontali inferiori articulează cu faţa palatinală după cingulul
respectiv.

e) cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori articulează cu fosetele
antagoniştilor.

9)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Al treilea grup de stopuri ocluzale este realizat de:


a) marginea liberă a dinţilor frontali superiori cu marginea liberă a celor inferiori.

b) cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor maxilari care articulează cu fosetele
antagoniştilor.

c) cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor maxilari care articulează cu fosetele
antagoniştilor.

d) marginea liberă a dinţilor frontali inferiori cu marginea liberă a celor superiori.

10
e) cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori care articulează cu fosetele
antagoniştilor.

10)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Contactul ocuzal vârf cuspid - fund fasetă este:



a) funcţional

b) nefuncţional

c) atipic

d) simetric

e) asimetric

11)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Contactele ocluzale dipodice şi tripodice se realizează:


a) când volumul cuspidului corespunde cu spăţiul fosetei

b) când volumul cuspidului este mai mare decât spăţiul fosetei

c) când volumul cuspidului este mai mic decât spăţiul fosetei

d) când vârful cuspidului se instalează în fundul fosetei

e) aşa tipuri de contacte ocluzale nu se realizează

12)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Din contactele ocluzale nefuncţionale fac parte:


a) contactul vârf cuspid - fund fosetă.

b) contactul vârf cuspid - versand fosetă.

c) contactul versand cuspid - versand fosetă.

d) contactul dintre marginea liberă a dinţilor frontali inferiori cu faţa palatinală a
antagoniştilor.

e) contactul vârf cuspid - vârf fosetă.

13)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Pentru RC este caracteristic:


a) poziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari în fosele articulare.

b) poziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari în fosele articulare.
11

c) poziţia medie a condililor articulare în fosele articulare.

d) poziţia posterioară, forţată a condililor articulari în fosele articulare.

e) poziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari în fosele articulare.

14)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Pentru poziţia de OC este caracteristic:


a) condilii articulari se deplasează din RC posterior în fosele articulare cu 0,1 - 1,5 mm.

b) condilii articulari se deplasează din RC inferior în fosele articulare cu 0,1 - 1,5 mm.

c) condilii articulari se deplasează din RC anterior cu 0,1 - 1,5 mm instalându-se la baza
pantei tuberculului articular.

d) condilii articulari se deplasează din RC în poziţia medie a foselor articulare cu 0,1 - 1,5
mm.

e) condilii articulari se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 - 1,5 mm.

15)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Pentru poziţia de OC sunt prezente următoarele semne:


a) dentar

b) articular

c) neurologic

d) muscular

e) faringoglandular

16)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Înregistrarea RC şi OC se efectuează cu următoarele
metode de marcare:


a) hârtia de articulaţie

b) ceara de ocluzie

c) cu rigla

d) cu aparatul Larin

e) cu spray de ocluzie

17)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Ocluzia de obişnuinţă (necesitate) se instalează:
12


a) la dorinţa individului

b) оn timpul somnului

c) în timpul masticaţiei

d) la prezenţa unui obstacol ocluzal

e) în edentaţia totală

18)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Mişcarea mandibulei de lateralitate la prezenţa conducerii
canine se manifestă:


a) printr-un contact maxim dintre arcadele dentare

b) prin dezocluzia dinţilor laterali

c) prin protejarea paradontului tuturor dinţilor

d) prin protejarea paradontului caninului

e) prin dezocluzia caninilor

19)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Criteriile ocluziei funcţionale după teoria gnatologică
sunt:


a) intercuspidarea maximă coincide cu RC

b) intercuspidarea maximă nu coincide cu RC

c) stopurile ocluzale din gr I, III să fie de tip tripodic

d) stopurile ocluzale din gr I, III să nu fie de tip tripodic

e) deglutiţia se efectuează în RC

20)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Criterii ocluziei funcţionale după teoria JANKELSON
sunt:

a) ocluzia centrică este anterioară RC

b) ocluzia centrică se caracterizează printr-un echilibru muscular

c) ocluzia centrică este posterioară RC

d) stopurile ocluzale din gr I, III sunt de tip vвrf cuspid - fund faseta

13
e) echilibrul muscular nu este obligatoriu în ocluzia centrică

21)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Siebert împarte aliajele nobile şi seminobile în:


a) pe bază de aur

b) pe bază de paladiu

c) pe bază de platină

d) pe bază de argint

e) pe bază de titan

22)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Şcoala naţională împarte aliajele metalelor în:


a) nobile

b) inobile

c) semidure

d) seminobile

e) dure

23)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM La confecţionarea lucrărilor protetice din M/C se
utilizează:


a) vitaliu

b) Wipla

c) KHS

d) Degudent

e) Gaudent

24)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Sistemul integral ceramic Cerestare prezintă ceramica:


a) presată

b) turnată

c) ambalată

14
d) sticloasă

e) mixtă

25)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Sistemul integral ceramic prin tehnica Dicor prevede:


a) presarea ceramicii

b) modelarea machetei din ceară, ambalarea şi turnarea sticlei, ceramizarea

c) modelarea machetei din acrilat, ambalarea şi turnarea ceramicii

d) modelarea machetei coroanei strat cu strat, ceramizarea

e) modelarea machetei pe folie de platină

26)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Sistemul integral ceramic prin tehnica In - Ceram prevede:


a) confecţionarea capei din foliu de platină

b) nu prevede confecţionarea foliei de platină

c) confecţionarea capei din acrilat

d) nu prevede confecţionarea foliei din acrilat

e) turnarea ceramici

27)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Sistemul integral ceramic Cerasiv se utilizează la
confecţionarea:


a) incrustaţiilor

b) coroanelor Jacket

c) placarea suprafeţelor metalice

d) punţilor ceramice

e) implanturilor

28)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Wiliam O'Brian clasifică acrilatele în:


a) fotopolimerizabile

b) lazer polimerizabile

15
c) UV - polimerizabile

d) termopolimerizabile

e) autopolimerizabile

29)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Acrilatele fluide tip Valplast, SR - ivoclar se introduc оn
tipar prin:



a) presare

b) turnare

c) injectare

d) suflare

e) stratificare

30)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Ce ingredient al amestecurilor de ceară le redau plasticitate:



a) parafina

b) ozocherita

c) ceara de albine

d) ceara sintetică

e) ceara de Carnauba

31)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Şcoala naţională clasifică materialele ampretare în:


a) elastice

b) semielastice

c) dure

d) semidure

e) termoplastice

32)Colectia: rez.abs.StomOrt.col

16
CS Materialele ampretare Kromopan, Elastic şi Ypen fac parte din:

a) hidrocoloizi reversibili

b) hidrocoloizi ireversibili

c) materiale dure

d) materiale siliconice

e) materiale polisulfide

33)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Materialele amprentare Xantopren, Optosil şi Dentaflex fac
parte din:


a) hidrocoloizi reversibili

b) hidrocoloizi ireversibili

c) materiale dure

d) materiale siliconice

e) materiale polisulfide

34)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Amprenta dublă poate fi obţinută:


a) оntr-un timp

b) în două şedinţe

c) оn doi timpi

d) cu un material

e) cu material termoplastic

35)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Simptomatologia leziunilor odontale coronare:


a) alterarea deglutiţiei

b) defecte morfologice

c) alterarea oaselor maxilare

d) alterarea masticaţiei şi (s-au) fonaţiei

e) alterarea fizionomiei
17

36)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Complicaţiile leziunilor odontale coronare pot fi:


a) locale

b) craniene

c) loco - regionale

d) generale

e) individuale

37)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Metodele de tratament ale leziunilor odontale coronare:


a) reconstituire

b) conservare

c) acoperire

d) substituire

e) echilibrare

38)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Etapele pregătirii unei cavităţi pentru incrustaţii
intratisulare:



a) deschiderea cavităţii

b) sondarea cavităţii

c) crearea formei de contur

d) radiografie

e) extensia preventivă

39)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Bizotarea marginilor cavităţii pentru incrustaţie urmăreşte
scopul:


a) оnchiderii marginale perfecte

b) protecţia prismelor de smalţ

18
c) protecţia pulpei

d) protecţia festonului gingival

e) protecţia dinţilor adiacenţi

40)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Incrustaţiile corono-radiculare sunt contraindicate:


a) ca element de agregare

b) pe dinţii temporari

c) pe dinţii permanenţi laterali

d) pe dinţii vitali

e) pe dinţii cu o mobilitate de gr. III

41)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Incrustaţiile (inlay-urile) se confecţionează prin
următoarele metode:


a) directă

b) indirectă

c) semidirectă

d) automodelare

e) mixtă

42)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Cоnd indexul ILSOD nu depăşeşte 0,2-0,3 mm
2
se
recomandă inlay-uri din:


a) acrilate

b) compozite

c) porţelan

d) aliajele metalelor

e) din cimenturi

43)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Coroanele de înveliş sînt indicate:


19
a) pe dinţi cu afecţiuni coronare însă tratate

b) pe dinţi mobili de gr. III

c) pe dinţi integri ca elemente de agregare

d) pe dinţi sănătoşi ca element fizionomic

e) pe dinţi trataţi incorect

44)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Obeictivele urmărite la prepararea dintelui pentru coroană
de înveliş:


a) prepararea în limitele smalţului

b) deretantivizarea coroanei

c) realizarea spaţiului ocluzal necesar

d) prepararea cu dezgolirea insuliţelor de dentină

e) prepararea cu dezgolirea totală a dentinei

45)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Tehnica Scutan de confecţionare a coroanelor provizorii:

a) amprentarea dintelui după preparare

b) amprentarea dintelui pînă la preparare

c) adaptarea capei standard

d) adaptarea coroanei prefabricate

e) prepararea acrilatului autopolimerizabil, aplicarea оn amprentă şi întroducerea în
cavitatea bucală.

46)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Protecţia parodontului marginal în timpul confecţionării
coroanelor de înveliş:


a) şlefuire cu instrumente adecvate zonei

b) şlefuire cu instrumente diamantate

c) şlefuire cu prag juxsta s-au supragingival

d) şlefuire cu viteze rotative mici

e) şlefuire cu viteze convenţionale

20
47)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Coroanele metalice turnate sоnt indicate:


a) pe dinţii frontali

b) pe dinţii laterali

c) pe orice dinte

d) pe dinţi mobili de gr. III

e) pe dinţii fragili

48)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Tehnica modernă de confecţionare a coroanelor fizionomice
din compozite (isosit) prevede:


a) modelarea machetei din ceară incolor

b) modelarea machetei din ceară roz

c) modelarea machetei din acrilate autopolimerizabile

d) modelarea machetei din ceară calibrată

e) modelarea directă strat cu strat a pastei de culori adecvate

49)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Consolidarea dintre componenta metalică şi ceramică în
lucrările M/C se efctuiază prin legături:



a) fizice

b) fiziologice

c) chimice

d) mecanice

e) dure

50)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Coroana telescopată este indicată:


a) ca microproteză unidentară

b) ca element în diferite şini fixe

c) ca element de fixare оn protezele mobilizabile
21

d) ca element în şinele provizorii

e) ca microproteză bidentară

51)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Metode de lărgire a sulcusului dento-gingeval la
confecţionarea lucrărilor M/C:

a) cu getul de apă - aer

b) aplicarea coroanelor provizorii

c) aplicarea firelor textile impregnate

d) cu sonda

e) cu spatula

52)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Coroanele parţiale ľ sunt indicate:


a) pe molari

b) pe premolari

c) pe canini

d) pe incisivi

e) pe toţi dinţii

53)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Coroanele parţiale 4/5 sunt indicate:
a) pe incisivi

b) pe canini

c) pe premolari

d) pe molari

e) pe toţi dinţii

54)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Coroanele ecuatoriale sunt indicate:



a) pe incisivi

b) pe canini

c) pe premolari
22

d) pe molari

e) pe toţi dinţii

55)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Coroanele parţiale 7/8 sînt indicate:


a) pe incisivii centrali superiori

b) pe caninii inferiori

c) pe premolarii superiori

d) pe primii molari superiori

e) pe premolarii inferiori

56)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM După Korber deosebim următoarele forme de preparare a
dinţilor sub coroane de înveliş:


a) circulară

b) tangenţială

c) cu prag

d) mixtă

e) semicirculară

57)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Complicaţiile posibile după prepararea dintelui sub
coroană de înveliş:



a) hiperestezie dentinară

b) mobilitatea patologică

c) pulpită acută

d) modificări de ocluzie

e) necroză pulpară

58)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Coroanele de substituţie sînt indicate în:


23
a) leziuni odontale coronare parţiale

b) leziuni odontale coronare subtotale

c) anomalii de volum

d) anomalii de sediu

e) leziuni odontale coronare totale

59)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Coroana de substituţie după Ilina-Markosian este prezentată
de:


a) coroană, pivot şi încrustaţie

b) coroană şi pivot

c) coroană şi încrustaţie

d) coroană cu şanţuri verticale

e) coroană cu şanţuri orizontale

60)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Avan-traul la confecţionarea coroanelor de substituţie se
prepară în scopul:


a) mărirei suprafeţei de solidarizare dintre pivot şi capă

b) prevenirii traumei paradontului marginal

c) prevenirii mişcărilor rotative

d) prevenirii mobilităţii

e) prevenirii fracturării

61)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM După raportul corpului de punte cu apofiza alveolară
deosebim punţi dentare:


a) în şa

b) în formă ovală

c) în formă semiovală

d) în semişa

24
e) suspendat

62)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Corpul de punte suspendat este indicat:


a) оn zonele laterale

b) în zona frontală

c) în orice zonă

d) оn zonele fronto-laterale

e) în zonele fără atrofia apofizei alveolare

63)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Corpul de punte în formă de semişa este indicat în punţile
dentare:


a) demontabile

b) din două bucăţi

c) mobilizabile

d) acrilice

e) metaloceramice

64)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Punţile dentare cu extensie sînt indicate:


a) în zona frontală la absenţa a doi dinţi

b) în zona frontală la absenţa a unui dinte

c) în zona frontală la absenţa a trei dinţi

d) în zona laterală la absenţa premolarilor şi molarilor la maxilă

e) în zona laterală la absenţa premolarilor şi molarilor la mandibulă

65)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Particularităţile preparării dinţilor stâlpi în punţile dentare
sunt:


a) prepararea atentă

b) prepararea cu răcire

25
c) obţinerea paralelismului între dinţii stвlpi

d) obţinerea formei corecte a bontului în raport de elementele de agregare

e) nu sunt particularităţi

66)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Prima situaţie clinică la determinarea OC se caracterizează
cu prezenţa:


a) unei perechi de antagonişti

b) 2 perechi de antagonişti

c) 3 perechi de antagonişti situaţi anteriori

d) 3 perechi de antagonişti situaţi în triunghi cu vârful orientat anterior

e) nu sunt prezenţi dinţi antagonişti

67)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Elementele fundamentale ale OC sunt:



a) DVO

b) poziţia neutră a mandibulei

c) poziţia de repaus relativ a mandibulei

d) spaţiul fiziologic de inocluzie

e) dimensiunea verticală a poziţiei de postură mandibulară

68)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM DVO se determină prin metodele:


a) fiziologică

b) anatomică

c) antropometrică

d) auxiliară

e) anatomo-fiziologică

69)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Dimensiunea verticală de ocluzie în prima şi a 2-a situaţie
clinică la determinarea OC poate fi:

26

a) nemodificată

b) mărită

c) micşorată

d) încrucişată

e) anterioară

70)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS După Landa distanţa dintre planul Camper şi cel protetic
este egal cu:


a) 16 mm

b) 20 mm

c) 23 mm

d) 26 mm

e) 30 mm

71)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Din metodele cunoscute de determinare a DVO în practica
cotidiană se utilizează metoda:


a) anatomică

b) antropometrică

c) fiziologică

d) paraclinică

e) anatomo-fiziologică

72)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Оn a doua situaţie clinică la determinarea OC se determină:


a) DVO

b) spaţiul fiziologic de inocluzie

c) dimensiunea verticală de postură mandibulară

d) poziţia neutră a mandibulei

e) poziţia de postură mandibulară
27

73)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM În a treia situaţie clinică la determinarea OC se apreciază:


a) DVO

b) spaţiul fiziologic de inocluzie

c) poziţia neutră a mandibulei

d) dimensiunea verticală a poziţiei de postură mandibulară

e) poziţia de repaos fiziologic relativ a mandibulei

74)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Poziţia neutră a mandibulei faţă de baza craniului se
determină prin metodele funcţionale:


a) оnclinarea capului anterior

b) aşezarea pacientului în decubit dorsal

c) deschiderea gurii la maxim

d) respiraţie nasală

e) degluţia

75)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Puntea dentară din două bucăţi poate fi confecţionată:


a) numai în zona frontală a arcadelor dentare

b) numai оn zonele laterale ale arcadelor dentare

c) numai în zona frontală a arcadei dentare inferioare

d) numai în zona frontală a arcadei dentare superioare

e) în orice zonă a arcadelor dentare

76)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Puntea dentară metalică întreg turnată este indicată:


a) în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa 1 dinte.

b) în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa a 2 dinţi.

c) în zonele laterale ale arcadelor dentare la absenţa 1 dinte şi prezenţa breşelor intercalate.

d) în zonele laterale ale arcadelor dentare la absenţa a 2 dinţi şi prezenţa breşelor
28
intercalate.

e) în zonele laterale ale arcadelor dentare la prezenţa breşelor terminale de 1 -2 dinţi.

77)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Punţile dentare mixte din M/C sînt contraindicate:



a) volum coronar redus a dinţilor stîlpi

b) оn zonele laterale ale arcadelor dentare

c) pînă la vîrsta de 18 ani

d) la mobilitatea dinţilor de gr. I-II

e) la mobilitatea dinţilor de gr. III

78)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Puntea dentară mobilizabilă este indicată:



a) în ocluzia adîncă

b) în ocluzia ortognată

c) în ocluzia deschisă

d) în ocluzia ortognată cu absenţa accentuată a substanţei osoase

e) la prezenţa dinţilor mobilizabili de gr. III

79)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Punţile dentare adezive sînt indicate:



a) în edentaţiile laterale reduse

b) la prezenţa dinţilor limitrofi breşei

c) la prezenţa migrărilor dentare din zona breşei

d) la prezenţa coroanelor mici a dinţilor limitrofi breşei

e) la prezenţa coroanelor înalte a dinţilor limitrofi breşei

80)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM La confecţionarea punţilor dentare adezive dinţii limitrofi
breşei se prepară:


29

a) feţele proximale dinspre edentaţie

b) feţele vestibulară şi orală la nivelul situării elementelor de agregare

c) suprafeţele ocluzale

d) a colet se crează pragul

e) dinţii stîlpi nu se prepară

81)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Cîmpul protetic în edentaţia parţială întinsă este prezentat
de:


a) vălul palatin

b) dinţii restanţi

c) muşchii mobilizatori

d) fibromucoasa inmobilă

e) crestele alveolare şi bolta palatină

82)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Stabilizarea protezei parţiale mobilizabile este influienţată
de:


a) numărul dinţilor restanţi

b) starea psihică a pacientului

c) starea ATM

d) repartizarea topografică a dinţilor restanţi

e) starea generală a pacientului

83)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Particularităţile cîmpului protetic în edentaţia parţială
întinsă se găseşte în funcţie de:


a) starea psihică a pacientului

b) numărul dinţilor absenţi

c) localizarea şi întinderea breşelor

d) gradul de deschidere a gurii

30
e) tipul de ocluzie

84)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Conform clasificării bazei osoase la maxilă Lejoyeux
deosebeşte:

a) apofize оnalte, retentive cu versante extinse, paralele

b) apofize оnalte, neretentive cu versante periforme

c) apofize cu valoare protetică slabă

d) apofize cu valoare protetică negativă

e) apofize ascuţite

85)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Varietăţile tuberozităţilor maxilare în edentaţia parţială pot
fi:



a) retentive

b) cu valoare protetică medie

c) ondulate

d) trapezoidale

e) cu valoare protetică negativă

86)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Tuberculii piriformi sînt împărţiţi în:


a) favorabili stabilizării şi menţinerii protetice

b) cu valoare protetică negativă

c) triunghiulară

d) cuboidali

e) piramidali

87)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Pietrokovski după profil împarte apofizele alveolare în:


a) piramidale

b) parabolice

31
c) plate

d) triunghiulare

e) trapezoidale

88)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Varietăţile bolţii palatine:


a) extinsă, fără torus palatin

b) ovoidală

c) patrată

d) cu valoare protetică medie

e) alungită

89)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Elementele componente ale protezei parţiale mobilizabile:



a) şeile protezei

b) dinţii artificiali

c) corpul protezei

d) elementele de ancorare, fixare şi stabilizare

e) elementele antideformante

90)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Baza protezei parţiale mobilizabile este prezentată de:


a) elementele de ancorare, menţinere şi stabilizare

b) dinţii artificiali

c) conectorul principal

d) conectorii secundari

e) şeile protezei

91)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă:


a) vestibular - fundul de sac оn limitele mucoasei pasiv - mobile

32
b) vestibular - fundul de sac depăşind limitele mucoasei pasiv - mobile

c) vestibular - nu ajunge cu 1- 2 mm la mucoasa pasiv - mobilă

d) în zona dinţilor frontali restanţi - la colet

e) în zona dinţilor frontali restanţi - supracingular

92)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Dimensiunele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice
depind de:


a) numărul dinţilor restanţi

b) starea arcadei dentare antagoniste

c) topografia breşei

d) structura suportului osos

e) tipul de ocluzie

93)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la
maxilă în zona distală depind de:


a) înălţimea caronară a dinţilor restanţi

b) caracterul breşei - terminală s-au limitată distal

c) mărimea breşelor

d) gradul de înclinare a dinţilor restanţi

e) tipul de ocluzie

94)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la
mandibulă în zona dinţilor restanţi:




a) la coletul dinţilor frontali

b) supracingular în zona dinţilor frontali

c) subecuatorial în zona dinţilor laterali

d) la coletul dinţilor laterali

33
e) supraecuatorial în zona dinţilor laterali
95)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Răscroirea bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la
maxilă depinde de:



a) numărul dinţilor restanţi şi topografia lor

b) tipul de ocluzie

c) vоrsta

d) mărimea breşelor arcadelor dentare şi topografia lor

e) gradul de atrofie a proceselor alveolare şi înălţimea boltei palatine

96)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile acrilice:



a) nu sоnt fizionomice

b) au un suport muco-osos

c) micşorează volumul cavităţii orale

d) nu restabilesc оntocmai DVO

e) provoacă apariţia galvanozei în cavitatea orală

97)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM După legile biomecanice în proteza parţială mobilizabilă
acrilică linia croşetară trebiue să treacă:



a) la marginea protezei

b) în zona anterioară

c) în zona posterioară

d) prin mijlocul bazei protezei

e) să formeze figuri geometrice cît mai mari în suprafaţă

98)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Desprinderea protezei parţiale mobilizabile acrilice în plan
vertical poate fi determinată de:


34
a) acţiunea alimentelor lipicioase

b) acţiunea musculară la prezenţa incorectă a marginilor protezei

c) acţiunea aerului atmosferic în timpul repiraţiei

d) acţiunea elesticităţii braţelor croşetelor

e) greutatea protezei la maxilă

99)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM După structura radiologică Wilson clasifică maxilarele în:


a) os dens cortical

b) os denivelet

c) os spongios

d) os de tip necortical

e) os cu crestele alveolare ascuţite

100)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Duval după valoarea substratului osos a cîmpului protetic
în protezele parţiale mobilizabile deosebeşte următoarele tipuri:


a) os fără osteopenie

b) os cu trabecule subţiri în reţea continuă

c) os cu trabecule groase оntrerupte

d) os cu trabecule foarte rare

e) os cu trabecule deslocate

101)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Din ce motive proteza parţială moblilizabilă acrilică, ca
regulă, iniţial nu inseră la cîmpul protetic:


a) limitele protezei sînt lărgite

b) limitele protezei sоnt scurte

c) absenţa paralelismului suprafeţelor proximale a dinţilor limitrofi breşelor

d) incorect a fost determinată DVO

e) incorect a fost determinată poziţia neutră a mandibulei

35
102)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă
scheletată prezentat de plăcuţă la maxilă este plasat:


a) оn zona palatinală posterioară

b) pe versantele interne a apofizelor alveolare

c) оn zona torusului palatinal

d) оn zona liniei Ah

e) în orice zonă

103)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă
scheletată prezentat de bară la mandibulă în sens antero-posterior va fi plasat оn raport
de:


a) implantarea dinţilor restanţi

b) înălţimea dinţilor restanţi

c) înălţimea procesului alveolar

d) orientarea versantului lingual al procesului alveolar

e) nu are importanţă nici un factor

104)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Destinaţia conectorilor secundari în proteza parţial
mobilizabilă scheletată este:


a) unirea şeilor protezei

b) unirea elementelor dentare cu porţiunile mucosale

c) unirea cu conectorii principali

d) ocolirea formaţiunilor anatomice

e) ocolirea frenurilor buzelor şi a limbii

105)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Conectorii secundari în în proteza parţial mobilizabilă
scheletată se plasează:


a) pe suprafeţele ocluzale ale dinţilor

b) pe versantele interne ale proceselor alveolare
36

c) pe versantele externe ale proceselor alveolare

d) pe feţele proximale ale dinţilor ancoră

e) pe centrul apofizelor alveolare

106)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM În protezele parţial mobilizabile scheletate elementele de
ancorare, fixare şi stabilizare sunt prezentate de:


a) diferite tipuri de croşete

b) arcuri intermaxilare

c) magniţi

d) implante

e) sisteme speciale

107)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Croşetele utilizate în protezele parţiale mobilizabile
scheletate pot fi confecţionate prin:


a) presare

b) оndoire

c) turnare

d) coacere

e) galvanoplastie

108)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM După numărul dinţilor pe care se aplică, Rîndaşu
deosebeşte croşete:


a) monodentare

b) bidentare

c) mucosale

d) dento-alveolare

e) tridentare

109)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM În protezele parţiale mobilizabile scheletate se utilizează
37
următoarele sisteme speciale de fixare şi stabilizare:


a) culisele

b) capsele

c) croşetele Ney

d) sistemul Dolder-Rumpel

e) croşetele Kemmeny

110)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Croşetul Bonwill are următoarele braţe:



a) două retentive, două opozante, două ocluzale

b) două retentive, două opozante, unul ocluzal

c) două retentive, unul opozant, două ocluzale

d) două retentive, trei opozante, unul ocluzal

e) numai unul retentiv, unul opozant şi unul ocluzal

111)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Croşetul inelar Jackson este indicat în edentaţiile parţiale
după Kennedy:


a) cl I

b) cl II

c) cl III

d) cl IV

e) cl V

112)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS În edentaţia frontală de cl. IV Kennedy cînd breşa este
limitată de primii premolari elementele de ancorare v-or fi plasate:


a) pe primii molari bilateral

b) pe ambii premolari bilateral

c) pe ambii premolari şi primul molar bilateral
38

d) pe toţi dinţii laterali

e) nu are importanţă numărul dinţilor ancoră

113)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Axul de inserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate
poate fi:


a) strict vertical

b) liber

c) cu eforturi

d) vertical spre dreapta

e) vertical spre stоnga

114)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Metodele de determinare a axului de inserţie se
dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:


a) fiziologică

b) liberă

c) de alegere

d) de autodeterminare

e) de determinare a înclinării medii a axelor dinţilor stîlpi

115)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Tijele retentivometre sоnt piese anexe la paralelograf cu
dimensiuni:



a) 0,25 mm

b) 0,5 mm

c) 0,75 mm

d) 1 mm

e) 1,5 mm

116)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Unirea rigidă a elementelor dentare în proteza parţială
moblizabilă scheletată cu şeile protezei este indicată în edentaţiile parţiale Kennedy:
39


a) cl. I

b) cl. II

c) cl. III

d) cl. IV

e) cl. V
117)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Repartizarea echilibrată a presiunilor între dinţii ancoră şi
elementele mucosale este dificilă deoarece după Korber rezelienţa fibromucoasei este
de :


a) 10 ori mai mare decît a peridonţiului

b) 10 ori mai mică decît a peridonţiului

c) 3 ori mai mare decît a peridonţiului

d) 3 ori mai mică decît a peridonţiului

e) sоnt egale

118)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Disjunctoarele de forţe sînt dispozitive ale protezei
scheletate indicate în edentaţiile:


a) medii intercalate

b) mici intercalate

c) uniterminale

d) biterminale

e) unidentare

119)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Cea mai favorabilă orientare a apofizelor alveolare după
Elbrecht din punct de vedere a biomecanicii protezelor parţiale mobilizabile scheletate
este:


a) orizontală

b) descendentă

c) ascendentă
40

d) concavă

e) toate varietăţile

120)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Sistemul croşetar Roach include croşetele în formă de
litere:


a) C, L

b) U, S

c) T, I, R

d) A, K

e) E, Z

121)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Pentru retenţie croşetele divizate Roach sînt plasate în
următoarele zone ale dinţilor stîlpi:


a) vestibulare-meziale

b) vestibulare-distale

c) supraecuatoriale

d) ecuatoriale

e) ocluzale

122)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Simptoamele de bază ale edentaţiei totale sînt:


a) tulburări auditive

b) tulburări masticatorii şi fizionomice

c) tulburări fonetice şi psihice

d) tulburări gustative şi de temperatură

e) tulburări de deglutiţie

123)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Atrofia şi rezorbţia maxilarelor edentate total are loc:


a) centrifugă la maxilar

41
b) centrifugă la mandibulă

c) centripetă la mandibulă

d) centripetă la maxilar

e) centrifugă şi centripetă la ambele maxilare

124)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM ATWOOD distinge următoarele categorii de creste
alveolare edentate total:

a) starea osului alveolar înainte de extracţie şi imediat după extracţie

b) creastă alveolară înaltă şi regulată sau înaltă, dar subţire

c) creastă alveolară periformică

d) creastă alveolară redusă considerabil dar rotungită sau absentă

e) creastă alveolară trapezoidală

125)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Cîmpul protetic edentat total este împărţit în:



a) zona de tracţiune

b) zona torusului palatin

c) zona planşeului bucal

d) zona de sprijin

e) zona de succiune

126)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Zona de sprijin a cîmpului protetic la maxilă este
prezentată de:


a) crestele alveolare edentate total şi tuberozităţile maxilare

b) proeminenţile zigomatice

c) torusul palatinal

d) bolta palatină

e) tipul fibromucoasei

127)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Zonele funcţionale ale cîmpului protetic la maxilă sînt:
42


a) zona vestibulară

b) zona crestelor alveolare

c) zona distală

d) zona anterioară

e) zona papilei incisivale

128)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Poziţiile vălului palatin în repaus după LANDA sînt:


a) orizontală

b) verticală

c) oblică pronunţată

d) oblică cu înclinare medie

e) ondulară

129)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular sînt:


a) zonele tuberculilor piriformi

b) zonele linguale şi vestibulare laterale

c) zonele centrale şi laterale ale crestelor alveolare

d) zona centrală a crestei alveolare

e) zonele centrale- linguală şi labială

130)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Williams a clasificat forma feţii în:


a) patrată

b) dreptungiulară

c) triungiulară

d) ovoidală

e) fără conturi geometrice

43
131)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Ce muşchi periprotetici au acţiunea de dislocare a
protezei toatle la maxilă:


a) m. maseterici

b) m.zigomatici

c) m. temporali

d) m. ridicători a buzei superioare

e) m.canini

132)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Spaţiul retrozigomatic (punga Eisenring) va condiţiona
fixarea protezei totale cоnd grosimea marginei protezei:


a) va ocupa acest spaţiu în totalitate

b) va ocupa acest spaţiu parţial

c) va depăşi cu mult acest spaţiu

d) nu va ajunge la acest spaţiu

e) оl va ocupa оn оntregime numai оn unele segmente
133)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Lingura individuală este necesară pentru amprentarea:



a) anatomică

b) funcţională

c) fiziologică

d) parţială

e) mixtă

134)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Marginea amprentei funcţionale de succiune se găseşte:


a) pînă la zona mucoasei pasiv mobile

b) оn limetele zonei mucoasei pasiv mobile

c) оn limitele mucoasei imobile

44
d) depăşeşte zona mucoasei pasiv mobile cu 1-2 mm

e) depăşeşte zona mucoasei pasiv mobile cu 3-4 mm

135)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Primul test funcţional după Herbst la amprentarea
funcţională la maxilă este:


a) mişcarea buzelor anterioar

b) mişcarea buzelor posterior

c) sugerea obrajilor

d) dechiderea minimală a gurii

e) dechiderea maximală a gurii

136)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Determinarea relaţiilor intermaxilare centrice la edentatul
total începe cu:


a) stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie

b) notarea liniei surоsului

c) notarea liniei caninilor

d) modelarea curburii vestibulare a şablonului cu bordura de ocluzie la maxilă

e) modelarea curburii vestibulare a şablonului cu bordura de ocluzie la mandibulă

137)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Planul protetic se determină în scopul:


a) alegerii dinţilor artificiali

b) montării dinţilor faţă de creasta alveolară

c) reării curbei vestibulare a arcadei dentare

d) creării curbelor ocluzale ale arcadelor dentare

e) creării unui contact intim între arcadele dentare

138)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Crearea curbelor ocluzale la construirea arcadelor dentare
оn protezele totale are scopul:


a) asigurării unui contact maximal dintre arcadele dentare în timpul funcţiei
45

b) asigurării unui contact numai în zona frontală

c) asigurării unui contact numai în zonele laterale

d) asigurării DVO

e) asigurării spaţiului de inocluzie fiziologică

139)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM DVO la edentatul total se determină cu metodele:


a) fiziologică

b) anatomică

c) anatomo-fiziologică

d) antropometrică

e) electronică

140)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Semnele supraevaluării DVO la proba machetelor
protezelor totale:


a) spaţiul liber de vorbire este egal cu 5-6 mm

b) spaţiul liber de vorbire este egal cu 2-3 mm

c) spaţiul liber de vorbire este egal cu 0,5-1 mm

d) vizibilitatea exagerată a dinţilor

e) invizibilitatea dinţilor

141)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Rebazarea protezelor totale într-o şedinţă se efectuază cu:


a) acrilate termopolimerizabile

b) acrilate elastice

c) acrilate autopolimerizabile

d) acrilate fotopolimerizabile

e) nu se efectuează

142)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Broca deosebeşte următoarele varietăţi de abraziune
dentară:
46


a) numai în smalţ

b) apar insuliţe de dentină

c) pînă la limita smalţ-dentină

d) relieful ocluzal este desfiinţat

e) în limitele ecuatorului şi mai mult

143)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS La baza clasificărilor abraziunei dentare Broca şi Perier s-a
pus:


a) gradul de abraziune

b) forma abraziunei

c) forma şi gradul abraziunei

d) direcţia abraziunei

e) factorul etiologic

144)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Pentru abraziunea fiziologică a dinţilor este caracteristic:



a) abraziunea în limitele smalţului

b) abraziunea cu prezenţa insuliţelor de dentină

c) abraziunea cu dezgolirea totală a dentinei

d) abraziunea cuspizilor în totalitatea şi desfiinţarea reliefului ocluzal

e) abraziunea fiziologică nu există

145)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Pentru forma compensată a abraziunii patologice a
dinţilor după Gavrilov este caracteristic:


a) spaţiul de inocluzie fiziologică este în limitele normei

b) spaţiul de inocluzie fiziologică este mărit

c) spaţiul de inocluzie fiziologică este micşorat

47
d) DVO este micşorată

e) DVO este mărită

146)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS DVO în forma decompensată a formei generalizate de
abraziune patologică a dinţilor după Gavrilov este:


a) nemodificată

b) micşorată

c) mărită

d) mixtă

e) exagerată

147)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Păstrarea DVO în forma compensată a abraziunii
patologice după Gavrilov se datoreşte:


a) hipertrofiei vacante a apofizelor alveolare

b) funcţiei de masticaţie

c) atrofiei apofizelor alveolare

d) funcţiei de deglutiţie

e) erupţiei continuă a dinţilor

148)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Conform clasificării Şcerbakov factorii etiologici a
abraziunii patologice a dinţilor pot fi:


a) insuficienţa funcţională a ţesuturilor dure

b) insuficienţa funcţională a pulpei

c) suprasolicitarea funcţională a dinţilor

d) suprasolicitarea funcţională a ATM

e) acţiunea razelor UV

149)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Suprasolicitarea funcţională a dinţilor ca factor etiologic a
abraziunii patologice poate fi condiţionată de:


48
a) caracterul salivei

b) edentaţiile extinse

c) parafuncţiile musculare

d) hipertonusul muscular

e) regimul alimentaţiei

150)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Simptomele abraziunii patologice a dinţilor:


a) modificări gustative

b) modificări morfologice coronare

c) modificări de poziţia limbii

d) durerea provocată de agenţi termici

e) respiraţia orală

151)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS În caz de abraziune patologică a dinţilor forma
generaliazată decompensată şi complicată cu ocluzie redusă şi afectarea ATM, DVO se
va determina cu metoda:


a) anatomică

b) antropometrică

c) anatomo-fiziologică

d) funcţională

e) fiziologică

152)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Complicaţiile parodontale produse de abraziune
patologică a dinţilor se manifestă prin:


a) apariţia hipercimentozei

b) apariţia semnelor de оnfundare a dintelui

c) lărgirea spaţiului periodontal cu mobilitatea dentară

d) lărgirea spaţiului periodontal cu păstrarea stabilităţii dintelui

49
e) migrarea dinţilor spre distal

153)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Abraziunea patologică atipică a dinţilor este localizată:

a) pe feţele vestibulare şi orale ale dinţilor(ocluzii adînci cu acoperire majoră, ocluzie
inversă)

b) pe marginile incisivale ale frontalelor (cap-la-cap)

c) la colet

d) la ecuator

e) numai pe cuspizi

154)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS În caz de abraziune patologică a dinţilor forma
generaliazată compensată pacientul va avea acuze la dereglări funcţionale ale ATM:


a) dureri

b) cracmente

c) salt artcular

d) crepitaţii

e) nu avea acuze

155)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Sindromul Costen include următoarele simptome:


a) cefalii

b) luxaţia articulară unilaterală

c) cracmente articulare

d) dureri articulare

e) dureri la deglutiţie

156)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Tratamentul profilactic al abraziunii dinţilor prevede
intervenţiile asupra factorilor etiologici:


a) înlăturarea parafuncţiilor musculare profesionale

b) înlăturarea insuficienţei ţesuturilor dure ale dinţilor

50
c) înlăturarea obiceiurilor alimentare nocive

d) regimului de alimentaţie

e) tratamentul protetic la timp în edentaţiile extinse

157)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Ocluzia traumatică poate fi:



a) primară

b) secundară

c) mixtă

d) oblică

e) tangenţială

158)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Ocluzia traumatică primară se produce cînd:



a) parodontul este sănătos

b) parodontul este afectat

c) parodontul este suprasolicitat de microproteze

d) parodontul nu este suprasolicitat

e) microprotezele sоnt оn infraocluzie

159)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Ocluzia traumatică secundară se produce cînd:

a) parodontul este afectat

b) parodontul este sănătos

c) microprotezele şi punţile dentare majorează DVO

d) microprotezele şi punţile dentare sînt în infraocluzie

e) microprotezele şi punţile dentare nu majorează DVO, însă au un relief ocluzal exagerat

160)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Pentru ocluzia traumatică mixtă este caracteristică
suprasolicitarea:


51
a) parodontului sănătos în ocluzia statică de microproteze

b) parodontului sănătos în ocluzia dinamică de microproteze

c) parodontului afectat de microproteze în ocluzia statică

d) parodontului afectat de microproteze în ocluzia dinamică

e) nu este caracteristică suprasolicitarea parodontului

161)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Din fcatorii direcţi ce generează producerea ocluziei
traumatice primare după Karoly şi Peter fac parte:


a) parafuncţiile musculare

b) pierderea stopurilor ocluzale datorită abraziunii dinţilor

c) edentaţii unidentare

d) edentaţii extinse

e) nu se respectă igiena cavităţii orale

162)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Pentru mobilitatea patologică a dinţilor de gradul 3 este
caracteristic:


a) dintele este mobil оn sens vestibulo-oral

b) dintele este mobil оn sens mezio-distal

c) dintele este mobil оn sens vertical

d) dintele este mobil оn jurul axului

e) dintele este mobil оn sens oblic

163)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Scopul imobilizării provizorii:


a) restabilirea DVO

b) restabilirea funcţiei ATM

c) înlăturarea traumatismului parodontal

d) înlăturarea spaţiilor interdentare

e) înlăturarea hiperesteziei dentinare

52
164)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Şina provizorie propusă de Novotny prezintă:


a) imobilizarea dinţilor prin legături simple cu fire de mătase

b) imobilizarea dinţilor prin legături simple cu fire metalice

c) imobilizarea dinţilor cu inele metalice

d) imobilizarea dinţilor cu acrilat autopolimerizabil

e) imobilizarea dinţilor cu acrilat termopolimerizabil

165)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Şina provizorie după Kurleandski prezintă:


a) imobilizarea dinţilor prin ligături simple

b) imobilizarea dinţilor cu acrilat autopolimerizabil

c) imobilizarea dinţilor cu şine gutiere

d) imobilizarea unidentară

e) imobilizarea dinţilor cu inele metalice

166)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Orice şină trebuie să corespundă cerinţelor:

a) să se fixeze bine

b) gradul de fixare nu are importanţă

c) să nu împedice tratamentul conservativ

d) să fie igienică

e) să fie elastică

167)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Orice şină trebuie să corespundă cerinţelor:


a) să se fixeze bine

b) gradul de fixare nu are importanţă

c) să nu împedice tratamentul conservativ

d) să fie igienică

e) să fie elastică

53
168)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Şlefuirea selectivă a contactelor premature prevede:


a) păstrarea contactelor dento-dentare după şlefuire

b) lichidarea totală a contactelor dento-dentare

c) lichidarea obstacolelor ce blochează mişcările mandibulare de propulsie

d) lichidarea obstacolelor ce blochează mişcările mandibulare de lateralitate

e) micşorarea DVO

169)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Obiectivele şlefuirii selective:


a) respectarea reliefului ocluzal

b) evitarea transformării suprafeţelor ocluzale în suprafeţe plane

c) micşorarea DVO

d) menţinerea DVO

e) lichidarea contactelor dento-dentare

170)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Şinele mobile tip Elbrecht imobilizează totalitatea dinţilor
din arcada dentară:


a) оn plan orizontal şi parţial vertical

b) numai оn plan orizontal

c) numai оn plan vertical

d) prin intermediul arcurilor vestibulo-orale

e) prin intermediul pintenilor ocluzali şi a gheruţelor incisivale

171)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Particularităţile punţilor denatre în caz de afecţiuni ale
parodontului:


a) numărul dinţilor stîlpi va fi obişnuit

b) numărul dinţilor stîlpi va fi mărit

c) numărul dinţilor stîlpi va fi micşorat

54
d) suprafaţa ocluzală a corpului de punte va fi redusă

e) suprafaţa corpului de punte va fi obişnuită

172)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Particularităţile punţilor dentare în caz de afecţiuni ale
parodontului:



a) relieful ocluzal se confecţionează cu cuspizi bine pronunţaţi

b) relieful ocluzal se confecţionează plat

c) relieful ocluzal se confecţionează cu cuspizi slab pronunţaţi

d) оn zonele laterale corpul de punte va fi arcuat

e) în zonele laterale corpul de punte va fi în linie dreaptă

173)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM La tratamentul maladiilor parodontului, complicate cu
breşe intercalate ale arcadelor dentare, punţile dentare vor avea următoarele
particularităţi:


a) elementele de angrenare prezentate de coroane de înveliş sînt obişnuite.

b) elementele de angrenare prezentate de coroane de înveliş au un ecuator bine exprimat, în
relief ocluzal conform vîrstei şi marginea nu pătrunde în punga dento-parodontală.

c) elementele de angrenare prezentate de coroane de înveliş au un ecuator obişnuit, un relief
ocluzal bine exprimat şi pătrund în punga dento-parodontală cu 0,2 - 0,3 mm.

d) corpul de punte are o formă aptă de autocurăţire.

e) corpul de punte are o formă de autocurăţire dificilă.

174)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM În caz de afecţiuni ale parodontului, complicate cu breşe
ale arcadelor dentare ce permit utilizarea numai a protezelor mobilizabile cele mai apte
sînt:



a) proteza parţial mobilizabilă scheletată cu sprijin mixt

b) proteza parţial mobilizabilă acrilică

c) proteza parţial mobilizabilă scheletată cu sprijin dento-parodontal

d) cu dejunctori de forţe în protezele parţiale mobilizabile scheletate
55

e) nu are importanţă sprijinul protezei

175)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Avantajele protezelor parţiale mobilizabile imediate
utilizate la tratamentul complex al maladiilor parodontului:


a) evită suprasolicitarea dinţilor restanţi

b) nu evită suprasolicitarea dinţilor restanţi

c) evită micşorarea DVO

d) nu evită micşorarea DVO

e) menţin rapoartele mandibulo-craniene

176)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Protezele parţiale mobilizabile acrilice imediate se
confecţionează conform utmătoarelor tehnologii:



a) dinţii ce urmează să fie extraşi se secţionează de pe model cu răzuirea a 2- 3 mm de
ghips de pe apofiza alveolară.

b) dinţii iniţial se extrag, apoi se amprentează şi pe model se răzuieşte un strat de ghips de
pe apofiza alveolară egal cu 2 - 3 mm.

c) dinţii ce urmează să fie extraşi se secţionează la nivelul coletului de pe modelul
preliminar.

d) dinţii iniţial extraşi se restituie prin proteza parţial mobilizabilă acrilică după 7 zile.

e) proteza parţial mobilizabilă se confecţionează direct în cavitatea bucală.

177)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Protezele parţiale mobilizabile acrilice imediate pot fi
confecţionate conform următoarelor tehnologii:


a) iniţial dinţii se extrag, apoi imediat se amprentează şi pe parcursul a 2- 3 zile se
confeţionează proteza.

b) iniţial se ampretează, în laborator se confecţionează baza protezei din acrilat, apoi se
adaptează la cîmpul protetic, se amprentează, apoi pe model se secţionează dinţii ce se
vor extrage şi se finisează proteza.

c) iniţial se confecţionează lingura individuală din ceară, se extrag dinţii mobili de gr III,
apoi se amprentează şi în laborator se finisează proteza.

56
d) iniţial se amprentează, apoi se extrag dinţii şi peste 2 - 3 zile se aplică proteza
confecţionată în laborator.

e) proteza parţial mobilizabilă se confecţionează peste 3-4 zile după extracţia dinţilor.

178)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Protezele parţiale mobilizabile acrilice imediate pot fi
confecţionate conform următoarelor tehnologii:



a) iniţial se amprentează , se realizează modelul şi se secţionează dinţii ce vor fi supuşi
extracţiei răzuind ghipsul de pe apofiza alveolară cu 2-3 mm, apoi se confecţionează
proteza şi se aplică imediat după extracţia dinţilor.

b) iniţial se amprentează , se realizează modelul şi se secţionează dinţii ce vor fi supuşi
extracţiei la colet, apoi se finisează proteza şi se aplică imediat după extracţia dinţilor.

c) iniţial se extrag dinţii, apoi se amprentează la a 3-a zi şi se realizează proteza.

d) iniţial se extrag dinţii, imediat se amprentează, apoi se realizează proteza.

e) iniţial se amprentează şi se secţionează dinţii ce vor fi supuşi extracţiei cu
4 - 5mm de colet şi se realizează proteza.

179)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Protezele dentare imediate fixe sоnt indicate:


a) în zonele laterale ale arcadelor dentare la necesitatea extracţiei a 4 - 5 dinţi

b) în zonele frontale ale arcadelor dentare la necesitatea extracţiei a 4 - 5 dinţi

c) оn zonele laterale ale arcadelor dentare la necesitatea extracţiei a 2 - 3 dinţi

d) în zonele frontale ale arcadelor dentare la necesitatea extracţiei a 1- 2 dinţi

e) nu sоnt indicate

180)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Protezele dentare imediate fixe pot fi confecţionate:



a) într-o singură şedinţă din acrilate autopolimerizabile direct în cavitatea bucală.

b) într-o singură şedinţă din acrilate termopolimerizabile direct în cavitatea bucală.

c) prin tehnica de laborator.


d) într-o singură şedinţă din aliajele metalelor inobile
57
e) direct în cavitatea bucală nu se confecţionează.

181)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS La prezenţa în cavitatea orală a lucrărilor protetice
metalice valoare microcurenţilor considerată ca normă este de :


a) O MkA

b) 1-3MkA

c) 4-5MkA

d) 10-15MkA

e) 20MkA şi mai mult

182)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Din simptomele subiective caracteristice pentru galvanoza
cavităţii orale fac parte:


a) screjetul dentar nocturn

b) oboseala musculară

c) otalgii

d) gust denaturat

e) toate răspunsurile sînt incorecte

183)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Valoarea microcurenţilor în cavitatea orală la prezenţa
lucrărilor protetice metalice se determină cu :


a) ultrasunete

b) PH-metru

c) Parodontometru

d) Dentometru

e) Microvolmetru

184)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Stomatita toxică condiţionată de influenţa protezelor
dentare metalice se caracterizează cu simptoame subiective:



a) dureri parodontale
58

b) gust acidic
c) dureri оn ATM

d) oboseală musculară

e) scrîşnitul dentar nocturn

185)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Factorul toxic principal al acrilatelor este prezentat de:


a) polimer

b) monomer

c) plastificator

d) coloranţi

e) stabilizatori

186)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Nerespectarea regimului de polimerizare a acrilatelor
conduce la:


a) mărirea cantităţii de monomer restant

b) micţorarea cantităţii de monomer restant

c) stoparea reacţiei de polimerizare

d) destrugerea coloranţilor

e) nu influenţează nici într-un mod asupra reacţiei de polimerizare.

187)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Ca alergeni ce produc reacţii alergice la protezele dentare
metalice şi acrilice servesc:
a) hapteni-combinări ale monomerului,nichelului cromului,cobaltului,etc cu albuminele din
ţesuturile cîmpului protetic

b) hapteni- combinări ale metalelor cu acrilatele

c) hapteni- combinări dintre diferite metode

d) hapteni- combinări dintre diferite acrilate

e) metodele şi acrilatele nu provoacă alergii

188)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Simptoamele subiective ale stomatitei alergice
condiţionate de proteze mobilizabile acrilice:
59


a) hipersalivaţia

b) hiposalivaţia

c) deriglări fizionomice

d) deriglări fonetice

e) deriglări de deglutiţie

189)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Teste de diagnostic diferenţiat a stomatitelor toxico-
chimice şi alergice:


a) determinarea poziţiei dinţilor restanţi

b) determinarea vitalităţii dinţilor restanţi

c) determinarea microcurenţiolor în cavitatea orală dintre metale, metale-fibromucoasă

d) determinarea gradului de rezilienţă a fibromucoasei

e) examenul radiologic

190)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Tratamentul bolnavilor cu stomatită traumatică
condiţionată de proteze dentare mobilizabile prevede:


a) corecţia bazei protezei

b) lustruirea sectorului şlefuit

c) recomandări de a nu folosi proteza 1-2 zile

d) repolimerizarea protezei

e) administrarea medicamentelor desensibilatoare

191)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Examenul clinic al ATM se v-a efectua prin :


a) sondare

b) percuţie

c) măsurări

d) auscultaţie

60
e) presiune

192)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCM Din metodele paraclinice de examinare a ATM fac parte:


a) palparea

b) sondarea

c) tomografia

d) EMG

e) Odontometria

193)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Examenul paraclinic al ATM include:


a) ausculaţia

b) artrografia

c) percuţia

d) gnatosonia

e) gnatometria

194)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Poziţia condililor articulari în fosele articulare în o.c. este
determinată de :


a) forma discului articular

b) înălţimea tuberculului articular

c) adоncimea fosei articulare

d) prezenţa dinţilor laterali

e) prezenţa dinţilor frontali

195)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Scopul intervenţiilor ortopedo-protetice în caz de artroză a
ATM:


a) lichidarea diastemelor fiziologice

b) lichidarea tremelor fiziologice

61
c) lichidarea factorilor ce duc la suprasolicitarea componentelor ATM

d) lichidarea factorilor ce duc la suprasolicitarea căilor respiratoare

e) normalizarea respiraţiei nasale

196)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS La menţinerea fiecărui dine în arcada dentară, conform
teoriei echilibrului ocluzal elaborată de Godon participă:



a) o forţă

b) două forţe

c) trei forţe

d) patru forţe

e) cinci forţe

197)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Cojocaru împarte migrările dentare verticale în :


a) migrări dentare de bază

b) migrări dentare auxilare

c) migrări dentare alveolare cu recesiuni parodontale

d) migrări dento-alveolare mandibulare

e) migrări dentare maxilare

198)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Simptomul triunghiului este caracteristic pentru migrările
dentare:


a) verticale
b) meziale

c) vestibulare

d) orale

e) оn jurul axului

199)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Datorită denivelării planului de ocluize mişcările
mandibulare provoacă:

62

a) deriglări respiratorii

b) deriglări gustative

c) microtrauma elementelor ATM

d) microtrauma glandelor salivare

e) microtrauma limbii

200)Colectia: rez.abs.StomOrt.colCS Şlefuirea ocluzală a dinţilor migraţi vertical are ca scop:


a) crearea unui relief ocluzal optimal

b) disfiinţarea reliefului ocluzal

c) nivelarea planului de ocluzie

d) nivelarea procesului alveolar

e) nici un răspuns nu este corect

1. 201)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Dimensiunele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice
depind de:
2.

a) numărul dinţilor restanţi

b) starea arcadei dentare antagoniste

c) topografia breşei

d) structura suportului osos

e) tipul de ocluzie
1. 202)Colectia: rez.abs.StomOrt.colDupă structura radiologică Wilson clasifică maxilarele în:
2.
a) os denivelet

b) os dens cortical

c) os spongios

d) os de tip necortical

e) os cu crestele alveolare ascuţite
1. 203)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Gradul manifestărilor morfologice şi funcţionale în sistemul
stomatognat produse de edentaţia parţială întinsă, extinsă şi subtotală este în dependenţă de:
2.

a) caracterul respiraţiei (nazale, orale, mixte)

63
b) funcţia glandelor salivare

c) evoluţia patologiei

d) numărul, topografia şi starea dinţilor restanţi

e) caracterul produselor alimentare
1. 204)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Controlul contactului dintre arcadele dentare la proba machetei
protezei parţiale mobilizabile acrile se efectuază:
2.

a) prin inspecţia

b) cu hîrtia de articulaţie

c) prin proba spatulei

d) prin mişcările funcţionale de lateralitate

e) prin actul de mastiacţie
1. 205)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Din ce motiv este obligatorie corecţia ocluzală în protezele
parţiale mobilizabile acrilice:
2.

a) dinţii sînt montaţi în ocluzor

b) dinţii sînt montaţi în afara simulatoarelor

c) dinţii sînt montaţi în articulatoarele anatomice medii

d) dinţii nu pot fi individualizaţi vizual

e) dinţii sînt montaţi incorect
206)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Din complicaţiile loco-regionale produse de edentaţia parţială
întinsă, extinsă şi subtotală fac parte:

1. a) dereglarea cinematicei mandibulare
2.
b) deriglarea actului de respiraţie nazală

c) deriglări musculare

d) suprasolicitarea dinţilor restanţi

e) migrări dentare
1. 207)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Reducerea presiunelor asupra şeilor terminale în proteza parţială
mobilizabilă scheletată se va efectua prin:
2.




a) micşorarea suprafeţelor ocluzale a dinţilor

b) folosirea alimentelor moi
64
c) scurtarea arcadelor dentare prin eliminarea ultimului molar
d) utilizarea dinţilor din porţelan
e) utilizarea dinţilor metalici
1. 208)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm În edentaţiile laterale intercalate sînt indicate protezele parţiale
mobilizabile scheletate cu suport:
2.

a) muco-osos
b) dento-paradontal
c) mixt
d) intermitent
e) redus
1. 209)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Braţul elastic al croşetelor Ackers va fi cu atît mai lung cu cît zona de
retenţie va fi:
2.

a) bine exprimată
b) slab pronunţată
c) situată supraecuatorial
d) situată în apropierea suprafeţei ocluzale
e) situată ecuatorial
1. 210)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Croşetul inelar Jackson este indicat în edentaţiile parţiale după
Kennedy:
2.

a) cl. I
b) cl. II
c) cl. III
d) cl. IV
e) cl. V
1. 211)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Proteza provizorie are următoarea acţiune:
2.

a) Suprimă perioada de incapacitate temporară a pacienţilor

b) După indicarea plăgii posextracţionale rezultă creasta alveolară cu o formă şi volum relativ
stabil

c) Îmbunătăţeşte igiena cavităţii orale

d) Micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie
e) Limitează mişcările mandibulare
1. 212)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Protezele mobilizabile cu căptuşală elastică sunt indicate la
prezenţa:
2.

a) Exostoazelor pe cîmpul protetic
b) Procesului alveolar bine exprimat
c) Atrofiei totale a procesului alveolar
d) Alergiei la materialul de căptuşală
e) Protezelor dentare la ambele maxilare
65
1. 213)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Zonele de tampon după Gavrilov la maxilă sînt condiţionate de:
2.

a) - înalţimea bolţii palatine
b) prezenţa torusului palatinal
c) înălţimea apofizelor alveolare
d) prezenţa cîmpurilor vasculare
e) forma apofizelor alveolare
1. 214)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Gradul de adeziune a protezei totale depinde de:
2.


a) corespunderea fidelă a suprafeţei mucosale a protezei cîmpului protetic
b) modul de amprentare
c) stratul de salivă dintre suprafaţa mucosală a protezei şi cîmpul protetic
d) DVO
e) vechimea protezelor
1. 215)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Spaţiul retrozigomatic (punga Eisenring) va condiţiona fixarea
protezei totale cînd grosimea marginei protezei:
2.
a) va ocupa acest spaţiu parţial
b) va ocupa acest spaţiu în totalitate
c) va depăşi cu mult acest spaţiu
d) nu va ajunge la acest spaţiu
e) îl va ocupa în întregime numai în unele segmente
1. 216)Colectia: rez.abs.StomOrt.colZonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular edentat total:
2.

a) zona tuberculilor piriformi

b) zona vestibulară centrală

c) zona vestibulară laterală

d) zona exostoazelor apofizelor alveolare

e) zona coamei apofizei alveolare
1. 217)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Marginea amprentei funcţionale de succiune se găseşte:
2.

a) pînă la zona mucoasei pasiv mobile
b) în limetele zonei mucoasei pasiv mobile
c) în limitele mucoasei imobile
d) depăşeşte zona mucoasei pasiv mobile cu 3-4 mm
e) depăşeşte zona mucoasei pasiv mobile cu 1-2 mm
1. 218)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm După gradul de compresie a mucoasei amprentele funcţionale pot
fi:
2.

a) de compresie
b) de dispovărare
c) de tracţiune
66
d) de succesiune
e) diferenţiale
1. 219)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Pentru perfecta închidere marginală a lingurii individuale pe
marginele ei se adaugă un rulou de material termoplastic de tip Subrofix şi:
2.

a) se modelează manual
b) nu se modelează
c) se utilizează din nou testele funcţionale
d) nu este necesar de această operaţiune
e) se poate utiliza orice material
1. 220)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Adaptarea lingurii individuale prevede:
2.

a) aducerea marginilor pînă la un contact intim cu mucoasa pasiv mobilă
b) aducerea marginilor pînă la fundul de sac
c) realizarea grosimei marginilor conform volumului fundului de sac
d) grosimea marginilor nu are importanţă
e) eliberarea frenurilor şi a plicelor
1. 221)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Semnele supraevaluării DVO la proba machetelor protezelor
totale:
2.

a) spaţiul liber de vorbire este egal cu 5-6 mm
b) spaţiul liber de vorbire este egal cu 2-3 mm
c) spaţiul liber de vorbire este egal cu 0,5-1 mm
d) vizibilitatea exagerată a dinţilor
e) invizibilitatea dinţilor
1. 222)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Dacă la determinarea R.I.C. mandibula a fost deplasată anterior
atunci la proba machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
2.

a) majorarea DVO
b) micşorarea DVO
c) în zona frontală-prognaţie
d) în zona frontală-progenie
e) ocluzie încrucişată
1. 223)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Concepţia clasică de ampretare funcţională a cîmpului protetic în
edentaţia totală prevede ampretarea:
2.

a) compresivă
b) decompresivă
c) în ocluzie
d) diferenciată
e) dublă
1. 224)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm DVO la edentatul total se determină cu metodele:
2.

a) fiziologică
67
b) anatomică
c) anatomo-fiziologică
d) electronică
e) antropometrică
1. 225)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Obiectivele biomecanice ale amprentării funcţionale în edentaţia
totală urmăresc asigurarea condiţiilor de menţinere a protezei prin:
2.

a) crearea condiţiilor de obţinere a adeziunii
b) crearea condiţiilor de obţinere a cogheziunei
c) respectarea echilibrului neuromuscular
d) respectarea echilibrului ocluzal
e) utilizarea tonicităţii musculare
1. 226)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Liniile americane în proteza totală la maxilă au formă de:
2.

a) de cub
b) triunghiulară
c) de „L"
d) de „O"
e) de „U"
1. 227)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Zona glandulară după Liund a fibromucoasei cîmpului protetic
edentat total la maxilă este situată:
2.

a) în zona rugilor palatine
b) lateral-dreapta
c) lateral-stînga
d) la centrul boltei palatine
e) în zona posterioară a boltei palatine
1. 228)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Indicaţi liniile imaginale ce formează triunghiul Paund necesar la
montarea dinţilor în protezele totale:
2.

a) Linia de la locul de contact dintre incisivul lateral inferior şi caninul inferior şi cele două puncte distale,
situate din partea bucală şi linguală a tuberculului piriform
b) Linia de la vîrful caninului inferior şi cele două puncte distale, situate din partea bucală şi linguală a
tuberculului piriform
c) Linia de la coletul caninului inferior şi cele două puncte distale, situate din partea bucală şi linguală a
tuberculului piriform
d) Linia de la centrul de contact a incisivilor centrali şi cele două puncte distale, situate în zona distală a
tuberculului piriform
e) Liniile ce trec în zona plicii trecătoare vestibular şi oral în zonele laterale edentate ale arcadelor dentare
1. 229)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Zona retroalveolară utilizată la tratamentul protetic al pacienţilor
cu edentaţie totală la mandibulă se găseşte:
2.

a) În Zona internă a unghiurilor mandibulei
b) În zona externă a unghiurilor mandibulei
c) În zona centrală a procesului alveolar
68
d) În zonele laterale vestibulare a proceselor alveolare
e) În zonele laterale linguale a proceselor vestibulare
1. 230)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs În caz de abraziune patologică a dinţilor forma generaliazată
decompensată şi complicată cu ocluzie redusă şi afectarea ATM, DVO se va determina cu metoda:
2.

a) anatomică
b) antropometrică
c) anatomo-fiziologică
d) funcţională
e) fiziologică
1. 231)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Complicaţiile parodontale produse de abraziune patologică a
dinţilor se manifestă prin:
2.

a) apariţia hipercimentozei
b) apariţia semnelor de înfundare a dintelui
c) lărgirea spaţiului periodontal cu mobilitatea dentară
d) lărgirea spaţiului periodontal cu păstrarea stabilităţii dintelui
e) migrarea dinţilor spre distal
1. 232)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Indicaţi complicaţiile articulare la prezenţa abraziunii patologice
a ţesuturilor dentare de gr.3-4 Broca:
2.

a) cracmente articulare
b) dureri articulare
c) excursii ample a condililor articulari
d) crepetaţii articulare
e) crepetaţii musculare
1. 233)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Ocluzia traumatică primară se produce cînd:
2.

a) parodontul este afectat
b) parodontul este sănătos
c) parodontul este suprasolicitat de microproteze
d) parodontul nu este suprasolicitat
e) microprotezele sînt în infraocluzie
1. 234)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Ocluzia traumatică secundară se produce cînd:
2.

a) parodontul este afectat
b) parodontul este sănătos
c) microprotezele şi punţile dentare majorează DVO
d) microprotezele şi punţile dentare sînt în infraocluzie
e) microprotezele şi punţile dentare nu majorează DVO, însă au un relief ocluzal exagerat
1. 235)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Pentru ocluzia traumatică mixtă este caracteristică
suprasolicitarea:
2.

a) parodontului sănătos în ocluzia statică de microproteze
69
b) parodontului sănătos în ocluzia dinamică de microproteze
c) parodontului afectat de microproteze în ocluzia statică
d) nu este caracteristică suprasolicitarea parodontului
e) parodontului afectat de microproteze în ocluzia dinamică
1. 236)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Conform clasificării Jankelson deosebim următoarele tipuri de
contacte premature:
2.

a) contacte pe versantele vestibulare ale cuspizilor vestibulari a premolarilor şi molarilor inferiori
b) contacte pe versantele vestibulare ale cuspizilor linguali a premolarilor şi molarilor inferiori
c) contacte pe versantele linguale ale cuspizilor vestibulari a premolarilor şi molarilor inferiori
d) contacte pe suprafeţele palatinale a frontalilor superiori
e) contacte pe marginile incisivale a frontalilor inferiori
1. 237)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Depistarea contactelor premature se efectuază cu:
2.

a) vizual
b) ajutorul modelelor de diagnostic
c) hîrtie de articulaţie indigo
d) ajutorul ocluziogramei
e) ajutorul prafului de ghips
1. 238)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcm Particularităţile punţilor denatre în caz de afecţiuni ale
parodontului:
2.

a) numărul dinţilor stîlpi va fi obişnuit
b) numărul dinţilor stîlpi va fi mărit
c) numărul dinţilor stîlpi va fi micşorat
d) suprafaţa corpului de punte va fi obişnuită
e) suprafaţa ocluzală a corpului de punte va fi redusă
1. 239)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Indicaţi factorul toxic principal al acrilatelor:
2.

a) monomer
b) polimer
c) plastificator
d) coloranţi
e) stabilizatori
1. 240)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Nerespectarea regimului de polimerizare a acrilatelor conduce la:
2.

a) mărirea cantităţii de monomer restant în produsul final
b) micţorarea cantităţii de monomer restant
c) stoparea reacţiei de polimerizare
d) destrugerea coloranţilor
e) nu influenţează nici într-un mod asupra reacţiei de polimerizare
1. 241)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Indicaţi simptoamele subiective ale stomatitei alergice
condiţionate de proteze mobilizabile acrilice:
2.
a) hiposalivaţia
70
b) hipersalivaţia
c) dereglări fizionomice
d) dereglări fonetice
e) dereglări de deglutiţie
1. 242)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Teste de diagnostic diferenţiat a stomatitelor toxico-chimice şi
alergice:
2.

a) determinarea poziţiei dinţilor restanţi
b) determinarea vitalităţii dinţilor restanţi
c) determinarea gradului de rezilienţă a fibromucoasei
d) determinarea microcurenţiolor în cavitatea orală dintre metale, metale-fibromucoasă
e) examenul radiologic
1. 243)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs În scopul diagnosticului diferenţiat dintre stomatitele toxico-
chmimice şi alergice se aplică testul:
2.
a) determinarea DVO cu protezele dentare
b) determinarea DVO fără protezele dentare
c) determinarea poziţiei neutre a mandibulei
d) răspunsuri corecte nu sînt
e) determinarea PH-ului salivei
1. 244)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Testul S o l o d i l o v pentru determinarea compatibilităţii
materialului destinat pentru confecţionarea protezelor dentare constă în aplicarea materialului
2.
a) răspunsuri corecte nu sînt
b) pe suprafaţa externă a antibraţului pentru 24-72 ore
c) pe suprafaţa dorsală a limbii pentru 24-72 ore
d) pe suprafaţa ocluzală a dinţilor restanţi pentru 24-72ore
e) pe suprafaţa internă a antibraţului pentru 24-72ore
1. 245)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Tratamentul protetic al pacienţilor cu stomatite toxico-chimice s-
au alergice condiţionate de protezele dentare mobilizabile acrilice prevede:
2.
a) amprentarea fidelă a cîmpului protetic
b) determinarea corectă a O.C
c) acoperirea bazei protezei cu metale prin galvanoplastie
d) acoperirea bazei protezei cu ceară stomatologică
e) acoperirea bazei protezei cu ceară de albine
1. 246)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs La pacienţii cu artroza ATM la examenul cinematicei mandibulare
se poate observa următoarele semne caracteristice:
2.

a) la comandă mandibula uşor se deplasează în plan transversal
b) mandibula uşor se instalează în o.c
c) mandibula uşor se instalează în poziţia de postură
d) la comandă mandibula uşor se deplasează în anterior
e) devieri mandibulare la deschiderea gurii
1. 247)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Din metodele paraclinice de examinare a ATM fac parte:
2.
a) palparea
b) sondarea
71
c) EMG
d) tomografia
e) odontometria
1. 248)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Migrările dinţilor în sens distal pot fi:
2.
a) numai la maxilă
b) numai la mandibulă
c) bidentare
d) numai la bărbaţi
e) nu se întîlnesc
1. 249)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Rapiditatea migrărilor dentare depinde de :
2.
a) caracterul extracţiei dintelui absent
b) gradul de acoperire a dinţilor
c) starea psihologică a pacientului
d) caracterul dietei
e) nu depinde de nici un factor
1. 250)Colectia: rez.abs.StomOrt.colcs Datorită denivelării planului de ocluize mişcările mandibulare
provoacă:
2.

a) dereglări respiratorii
b) dereglări gustative
c) microtrauma elementelor ATM
d) microtrauma glandelor salivare
e) microtrauma limbii