You are on page 1of 46

DANA CAP 1,2,3

CAP I.
1. Ce reprezinta globalizarea afacerilor si care este relatia dintre aceasta si competivitatea
(concurenta) international?

Globalizarea economica este considerata forma cea mai cuprinzatoare a
internationalizarii; reprezentand stadiul la care a ajuns acest proces de lunga durata al
internationalizarii economiei, determinand mondializarea relatiilor de schimb, bazate pe
interdependente economice, ce antreneaza toate statele lumii.
Globalizarea economica are ca efect stimularea investitiilor directe intre natiuni la nivel
transnational; crearea noilor premise pentru integrarea economiilor nationale in economia
mondiala si sporirea produsului mondial brut, diversificarea si redefinirea criteriilor competitiei
globale si cele ale competivitatii intre natiuni.
In ceea ce priveste relatia dintre globalizarea economica si competivitatea internationala,
este dovedit faptul ca fenomenul globalizarii contribuie la sporirea concurentei.Globalizarea are
ca efect modificarea comportamentala a utilizatorilor si consumatorilor de bunuri materiale,
servicii idei si drepturi. Aceste modificari determina companiile sa gaseasca noi modalitati de a
satisfice nevoile in continua schimbare dar si elemente prin care sa se diferentieze de concurenta
din acest motiv competivitatea este din ce in ce mai acerba.
De asemenea dupa cum am spus si mai sus ,globalizarea economica determina cresterea
concurentei pe pietele international, acest lucru are drept efect scaderea numarului companiilor
ce activeaza stric pe piata domestica.Se accentueaza orientarea intreprinderilor, indifferent de
marimea lor de a cauta noi oportunitati de afaceri in afara perimetrului national,chiar la mari
distante geografice.

2. Noua economie se bazeaza pe cunoastere, pe folosirea acesteia in domeniul economic si in
primul rand pe inovare.Care este relatia dintre economia bazata pe cunoastere si globalizarea
proceselor si fenomenelor economice?

Din punctul meu de vedere economia bazata pe cunoastere semnifica folosirea
tehnologiilor cunoasterii pentru a obtine beneficii economice.
Economia bazata pe cunoastere are drept rezultatat o informatiae mai buna, canale potrivite
pentru a o disemina si ajunge la ea; conectivitate si infrastructura competitive; un acces direct la
piata globala ;dezvoltarea domeniului cercetarii pentru inovarea continua a capitalului de
cunoastere etc.
In economia bazata pe cunoastere ,relatiile de schimb dobandesc o noua configurare,
datorita exploziei cunostintelor umane. Acestea din urma pot fi stocate electronic si prelucrate
extrem de rapid iar economia bazata pe cunoastere poate fi numita economie digitala. Datorita
economiei digitale legaturile umane generate de lumea afacerilor pot fi operationalizate datorita
urmatoarelor 3 coordonte: relatii ;retele si interactivitate. Aceste 3 coordonate ele economiei
bazate pe cunoastere permit in contextual globalizarii accesul actorilor pietei in timp real la
informatia generate in orice alt colt al planetei.

3.Turbulentele economice sunt cunoscute drept schimbari imprevizibile si rapide din mediul
intern si extern al companiei, cu urmari majore asupra performantelor acestora. Comentati
maniera in care turbulentele generate de criza economico- financiara declansata la finele anului
2007 s-au propagate la nivel mondial si subliniati rolul proceselor globale in acest cadru.

Criza economica mondiala declansata la sfarsitul anului 2007 in SUA si cu termen de
finalizare incert ,a declansat turbulente cu un impact foarte grav la nivel mondial.
Aceste turbulente au generat falimentul unor institutii bancare si de credit din lume ca urmare a
intrarii in incapacitate de plata si a imposibilitatii de recuperare a creantelor mai ales in domeniul
imobiliar. Falimentul bancar si retragerile de bani din banci, neincrederea in solvabilitatea
acestora a antrenat o bulversare grava pe piata bursiera, astfel ca valoarea actiunilor la diferite
burse din lume pentru societati importante tranzactionale a scazut in unele cazuri intratat incat s-
a recurs la masura extrema de suspendare a tranzactiilor la bursa pe anumite perioade de timp.
Alte efecte ale crizei financiare se refera la cresterea presiunii inflationiste , a ratei
dobanzii si somajului, devalorizarea monedelor nationale si marirea deficitelor de cont curent si a
datoriei publice.

4.Exemplificati ,din realitatile international si cele romanesti reactii neinspirate ale managerilor
diverselor companii la turbulentele declansate de criza economico-financiara ce a debutat la
finele anului 2007.

In contextual crizei economico-financiare, cand turbulentele produse de aceasta au
modificat drastic preferintele de consum pe fondul unor reduceri salariale semnificative Flavius
Bogdan, un antreprenor aflat la inceput de drum a hotarat sa deschida in plina criza financiara un
nou magazine de biciclete .Magazinul se numea Pump si comercializa branduri exclusiviste de
biciclete Italiene; preturile bicicletelor variau intre 4000 lei si 35000 lei.
Acest manager a gresit inca de la inceput tocmai datorita faptului ca a ales sa abordeze un
segment de clienti cu un venit foarte ridicat ;in contextual in care cercetariile facute anterior au
aratat faptul ca vanzarile de biciclete exclusiviste nu au o tendinta ascendenta pe piata din
Romania.De asemenea ,magazinul Pump functiona ca un muzeu ,oferind o atmosfera rigida
deloc prietenoasa.Daca magazinul ar fi fost mult mai adaptat specificului si totodata daca ar fi
beneficiat si de publicitate facuta la un nivel poate chiar si national(intrucat aceste magazine
sunt destul de rare la noi in tara) acesta ar fi avut success.
Un alt exemplu de reactii gresite in fata turbulentelor economice este dat de companiile
financiar-bancare care au incetat sa finanteze pe plan national si international investitiile in
proprietati imobiliare ,asteptandu-se scaderea continua a valorilor acestora. Pe fondul acoperirii
pierderilor generate de obligatiunile ipotecare, imprumuturile bancilor comerciale au devenit
riscante iar resursele insuficiente .Cele mai multe banci si companii multinationale au investit
masiv in titluri guvernamentale noi, cu un randament crescut in stransa legatura cu o rata politica
monetara crescuta in loc sa crediteze economia .Aceasta a fost o reactie neinspirata in cazul unor
tari ca Grecia sau Italia si poate chiar Romania. Asa cum fundamentele economice ale
companiilor nu au fost eligibile pentru creditare ca baza a dezvoltarii ; astfel si fundamentele
macroeconomice au fost considerate nesustenabile generand criza si neincredere la nivel
international.

5.In ce elemente concrete s-a materializat impactul negativ al crizei economico-financiare,cu
deosebire in domeniul investitiilor straine. Exemplificati!

Anul 2008 a marcat sfarsitul unui ciclu de crestere a investitiilor straine directe si intrarea
acestora pe o panta descendenta.
Printre numeroasele efecte ale crizei economico-financiare se numara cresterea presiunii
inflationiste ,a ratei dobanzii si a somajului,devalorizarea monedelor nationale,marirea deficitului
de cont curent si a datoriei publice etc.
La nivelul investitiilor straine directe, impactul negative al crizei economico-financiare s-
a concretizat in :reducerea posibilitatii companiilor de a accesa noi credite si diminuarea
posibilitatii de operare a noi investitii ;scaderea cererii si a capacitatii multinationalelor de a
realiza profituri sau de a se baza pe capitaluri proprii pentru a investii in strainatate ori pe cele
venite de la compania mama;amanarea sau inghetarea investitiilor pe o anumita perioada in
mai multe tari.
Investitiile straine directe sunt associate cu crearea de locuri de munca si cresterea
economica.Din pacate pentru Romania, strainii, in contextual crizei economice actuale nu mai
sunt interesati sa investeasca iar cei ce deja se aflau pe piata se confrunta cu falimentul.
Impactul negative al crizei economico-financiare s-a resimtit si asupra israelienilor de la
TNUVA care au decis sa inchida afacerea din Romania lasand in urma datorii de milioane de lei
si societati creditoare convinse ca nu isi vor mai recupera banii.
De asemenea un alt exemplu concret al impactului negative al crizei economice asupra
investitiilor straine directe in Ro. Este conferit de compania Nokia care s-a retras de pe piata
economica romaneasca si au realocat investitia in alte tari.Paradoxal scaderii consumului
populatiei si orientarii spre alte preturi mai reduse,in anumite domenii de nisa au crescut
cerintele de calitate ;astfel Nokia s-a retras intrucat s-a constatat ca romanii nu mai sunt
predispusi sa cumpere telefoane ieftine.Intr-un mod ironic putem spune ca acest fenomen se
datoreaza faptului casuntem prea saraci sa ne permitem lucruri ieftine.


6.Faceti distinctia intre comertul intern si cel intra-regional la nivel mondial si incercati sa
conturati dimensiunile acestora cu ajutorul informatiilor statistice actuale.
Comertul intra-regional se refera la comertul care se concentreaza pe schimburi
comerciale intre tari din aceeasi regiune sau zona economica.
Comertul inter-regional presupune ca o regiune sa efectuze schimburi comerciale atat cu alte
regiuni din cadrul tarii cat si cu alte tari indifferent de potentialul economic.

7.Realizati deosebiri intre motivele active si motivele reactive ce determina internationalizarea
afacerilor si exemplificati pentru fiecare situatie in parte.
Motivele active ale internationalizarii sunt initiate de companie pentru a obtine
performante superioare pe pietele externe fata de pietele interne.Printre motivele active se
numara:marirea profitului,avantajele tehnologice,monopolul productiei unor articole,avantaje de
ordin fiscal,filosofia companiei etc.
Motivele reactive determina restrangerea activitatilor interne ca urmare a unor factori
nefavorabili si orientarea catre pietele international pentru continuarea afacerilor.Printre
motivele reactive se numara: Presiunea concurentei, capacitate de productie
excedentare,saturarea pietei domestice etc.
Un exemplu de motiv active al internationalizarii este conferit de grupul francez Renault
care a investit in Romania datorita avantajelor fiscale conferite de tara noastra. Un alt exemplu
de motiv activ de internationalizare este compania Romtelecom care apartine acum
grecilor.Acestia au investit in Romtelecom datorita monopolului pe care operatorul de
telecomunicatii il detine pe piata romaneasca.
Un exemplu de motiv reactiv de internationalizare este dat de retailerii Carrefour si Real
care datoria regresului de cerere de pe piata din Spania si-au reorientat activitatea spre Romania.

8.Formulati exemple de produse si servicii realizate in Romania ce asigura acestora un avantaj
competitiv in arena schimburilor economice international,grupate dupa natura elementelor
acestor avantaje.
Multitudinea motivelor ce pot determina o companies a ia decizia internationalizarii
poate fi structurata dupa criterii:
a)dupa natura elementelor care asigura un potential avantaj competitiv:
-accesul mai usor la resurse:forta de munca,materiale si financiare;
-reglementari favorabile investitiilor straine pe piata tinta:de natura-juridica,financiara,fiscala,un
cadru favorabil investitiilor straine externe,etc.proximitate fata de piata resurselor sau fata de cea
de utilizare/consum
b) Dupa caracterul factorilor motrici ce motiveaza internationalizarea(motive active si motive
reactive)
Exemple :
a)dupa accesul mai avantajos la resurse:Costul mediu orar cu forta de munca in romania este al
2-lea cel mai mic in UE.Spre exemplu ,daca un muncitor intr-o fabrica de confectii in romania
este platit cu aproximativ 4 euro/h in Germania acelasi muncitor este remunerate cu 30
euro/luna.
b) Reglementari favorabile institutiilor straine pe piata tinta de natura juridical,financiara,fiscal:
Spre exemplu daca investitorul strain va crea locuri de munca, bugetul de stat din Romania poate
acorda anumite beneficii financiare cum ar fi o serie de bonificatii de dobanda in cazul
contractarii unor credite, printre domeniile vizate numarandu-se sectorul informatics si al
comunicatiilor.
c) Avantaje de proximitate fata de piata resurse sau de consum/utilizare:Spre exemplu Bio Fuel
Energy, cel mai mare producator de bioethanol din Romania are sediul la Zimnicea,aceasta
asezare ii ofera proximitatea resurselor de porumb din Campnia Romana.
d)un cadru institutional si/sau international favorabil investitiilor extere:Agentia Romana de
Dezvoltare ,infiintata cu scopul de a sustine proceul reformei economice ;reprezinta un veritabil
partener pentru investitorii straini ,orientand si facilitand proiectele de investitii in Ro.Ea prezinta
investitorilor potentialul real de dezvolate economica din ro si asista in mod activ investitorii
straini care doresc sa desfasoare activitati economice in tara noastra.

CAP II.
1.Faceti distinctie cu ajutorul unor exemple concrete intre o companie transnationala si una
multinationala.

Spre deosebire de compania multinational,unde descentralizarea deciziilor este ridicata,filialele
situate in strainatate actionand ca unitati nationale si beneficiind de independenta hotarariii, in
cazul companiilor transnationale pietele nationale pe care actioneaza compania sunt conectate
intre ele ,asigurandu-se o inlantuire a acestora pe deasupra granitelor nationale.
Daca in cazul companiilor transnationale, acestea coordoneaza activitatile in toate tarile in care
actioneaza, creandu-se legaturi directe si puternice intre filiale-centrala precum si intre filiale-
filieale;in cazul companiilor multinationale societatile filiale care actioneaza in strainatete au un
grad ridicat de autonomie si descentralizare.
De asemenea spre deosebire de companiile transnationale ,in cazul companiilor multinationale
societatea mama are o activitate modesta in spatiul domestic,prin descentralizarea componentelor
urmarindu-se valorificarea unor oportunitari nationale si regionale.
Un exemplu de companie transnationala este AUDI care se suprapune pe pietele nationale ale
autoturismelor cu aceeasi marca;si orice decizie luata cu privire la companie intr-o anumita tara,
(chiar si crearea unei pagini de facebook) trebuie transmisa societatii mama din Germania si
analizata impreuna cu aceasta.
Un exemplu de companie multinationala este Thompson Reuters cu sediul central in
Canada,activitatea acesteia este redusa in tarile de origine si are un anumit grad de
descentralizare care permite satisfacerea cerintelor clientilor care decurg din reglementarile
legale diferite de la o tara la alta.

2.Nominalizati pe un exemplu concret ,avantajele competitive care justifica prezenta unei
companii transnationale din industria automobilelor cu unitati strategice de afaceri in diferite
regiuni(tari) ale lumii.

Compania Renault a ales sa produca in Romania datorita urmatoarelor avantaje
competitive:

a)Utilizarea unei forte de munca mai ieftine decat in tara de origine (Franta)si calificata conform
standardelor si culturii companiei.Spre exemmplu salariile din industria auto in franta sunt de 6
ori mai mari decat in Romania.
b)Beneficierea de facilitate fiscale din partea guvernului Romaniei conditionate de programe de
modernizare si investitii.
c)Proximitatea pietei de desfacere in sensul ca o buna parte a productiei se comercializeaza in
romania.
d)proximitatea resurselor-tabla furnizata de compania Arcelor Mital Galati, rulmentii produsi la
Barlad, vopselurile de la policolor sa bucuresti, cauciucurile de la Floresti Prahova , restul
componentelor fiind produse in unitatea de productie de la Pitesti si companii satelit pentru
diverse subansambluri aflate in proximitate.

3. Pe un exemplu concret subliniati avantajele si dezavantajele standardizarii politicii de produs
si politicii de comunicare la nivel international pentru o companie multinationala.

Standardizarea produsului permite oferirea aceluiasi produs pe toate pietele
externe,implicand eforturi financiare mai reduse pe unitatea de vanzari.La fel ca si standardizarea
produsului, standardizarea politicii de comunicare presupune utilizarea aceleiasi strategii de
comunicare si acelasi mix comunicational pe toate pietele internationale pe care activeaza
compania.
Standardizarea politicilor de produs si comunicare au atatat avataje cat si dezavantaje.
Printre avantaje se numara reducerea costurilor legate de economia de scara,crarea unei imagini
international omogene pentru companie, folosirea sinergiilor intre tari spre exemplu in materie
de publicitate.
Pe de alta parte ,standardizarea politicilor de produs si de comunicare prezinta si
dezavantaje:lipsa de flexibilitate fata de conditiile specifice ale pietei, slaba capacitate de reactie
fata de concurenti, ignorarea deprinderilor si obiceiutilor locale,dificultatile determinate de
constrangerile legate de instrumentele de comunicare, care nu sunt intotdeauna disponibile in
toate tarile vizate pentru campania respectiva etc.
Pentru a evidentia atat avantajele cat si dezavantajele politicii de produs si a politicii de
comunicare vom lua drept exemplu compania multinationala Coca-Cola Company.
Prin standardizarea compozitiei, ingredientele pentru sucu fiind aceleasi indifferent de tara,
gustul Coca-Cola a fost desemnat cel mai recunoscut gust din lume in segmentul in care
activeaza.De asemenea datorita politicii de comunicare care vizeaza standardizarea prin
utilizarea unei anumite forme a sticlei si siglei specifice (devenite marci inregistrate)au facut ca
sucul Coca-cola sa devina produsul cu cele mai recunoscute simboluri comerciale din
lume.Strategia de comunicare standardizata marcii Coca-Cola, pune in evidenta o serie de
elemente utilizate de-a lungul tipului, de companie pentru a crea o marca puternica la nivel
international. Prin utilizarea marcii la nivel mondial, Coca-Cola a aplicat urmatoarea formula de
succes: crearea unui moment racoritor, contra unei sume mici de bani, de sute de milioane de
ori pe zi, de un miliard de ori pe zi.
Strategia de standarzirare a produsului si a politicii de comunicare a avut si dezavantaje pentru
aceasta companie. Drept exemplu Coca cola a trebuit sa modifice numele marcii Diet Coke in
Light Coke atunci cand a patruns pe piata Japoniei, intrucat femeilor japoneze nu le place sa
spuna ca tin dieta. Mai mult, dieta are o conotatie medicala, de boala. Comunicarea standardizata
neatingandu-si scopul in aceasta tara ei au apelat la strategia de adaptare prin schimbarea
numelui.
EXEMPLE IN PLUS: Exista in literatura de specialitate numeroase exemple ce pun in evidenta
esecuri inregistrate de diferite companii ca urmare a standardizarii produselor. Un astfel de
exemplu este si cel al companiei Campbell Soup ce a inregistrat pierderi estimate la 30 de
milioane de dolari, cand si-a introdus supele condensate in Anglia; consumatorilor englezi li s-a
parut ca supa Campbell e foarte scumpa, fata de cat de mica era cutia fiindca nu si-au dat
seama ca trebuie sa adauge apa! Compania General Foods care a lansat pe piata britanica un
produs desert pe baza de praf de jeleu (produs standard) denumit Jell-O, a avut parte de esec
deoarece preferintele britanicilor se indreptau spre napolitane sau prajituri solide.

4.Care sunt din punctul dumneavoastra de vedere trasaturile principale ale unei companii
multinationale ce se intrepatrund cu cele ale uneia transantionale.Exemplificati!

Una dintre principalele trasaturi ale unei companii multinationale ce se intrepatrund cu
cele ale uneia transnationale este faptul ca ambele isi formeaza o piata international proprie
.Structura mondo-economica a acestor companii permitandu-le practicarea unor preturi
differentiate de la un stat la celalalt.
Spre exemplu McDonalds care aplica strategia de pret potrivit careia preturile nu pot fi aceleasi
in tarile dezvoltate cu cele din tarile in curs de dezvoltare.Mc aplica un pret in functie de puterea
de cumparare a consumatorilor si in functie de pretul practicat de consurentii sai.
Aceeasi strategie este aplicata si de compania transnationala Vodafone care isi adapteaza
preturile abonamentelor si a ofertelor de produse si servicii in functie de potentialul pietei.
O alta caracteristica comuna pentru cele doua tipuri de companii este reprezentata de
faptul ca, urmarind sa maximizeze profitul global, societatile multi si transnationale manevreaza
preturile materialelor prime, subansamblelor sau produselor intermediare , astfel incat sa
mareasca beneficiile acestor filiale situate in tari cu o rata mai scazuta a impozitelor si invers.

5.Faceti distinctie intre teoria structurii cererii si teoria curbelor invatarii in comertul
international si sustineti cu exemple concrete.

Distintia inre teoria structurii cererii si teoria curbelor invatarii in comertul international
consta in faptul ca exista o relatie cauza-efect care este privita invers in cazut acestor doua teorii.
Daca in cazul teoriei structurii cererii tehnologia reprezinta o cauza ce influenteaza cresterea
economica prin crearea de produse competitive .In cazul teoriei curbelor invatarii tehnologia
reprezinta un rezultat al procesului de invatare.
In perioada postbelica economia Japoneza avea excedent al balantei comerciale datorita
exporturilor de piele de bovine in SUA.Barierele tarifare impuse Japoniei au determinat o
orientare a acesteia catre piete de textile. Din nou in relatia cu SUA Japonia detine excedent al
balantei comerciale. Marile restrictii impuse Japoniei au detreminat orientarea acesteia catre
electronice. Intre timp (20 de ani), s-a format o generatie de oameni nou specializati SUA care au
putut intelege si modifica in sensul dezvoltarii a brevetelor de inventii cumparate de Japonia de
la SUA sau din GErmania. A existat un proces de invatare care a sustinut eficientizarea
economica. La momentul de fata existenta tehnologiei (teoria structurii cererii) creeaza premizele
unor costuri reduse si a unor avantaje competitive.

6.Folosind diferite exemple faceti distinctie intre maniera statica si cea dinamica de analiza a
angajamentului extern al unei companii internationale.

Angajamentul extern al unei companii poate fi privit din doua unghiuri de vedere, el
putand fi static sau dynamic.
Maniera static de analiza a angajamentului extern se poate numi pasiva,dupa cum cea
dinamica se poate numi activa.
Daca abordarea statica permite evidentierea la un moment dat a nivelului de
internationalizare a unei companii si faciliteaza comparatiile interne sau internationale cu alte
organizatii; maniera de analiza dinamica asigura o reflectare pe o perioada mai indelungata
asupra celor mai active si profitabile piete pe care aceasta este prezenta si permite o mai buna
dirijare a resurselor umane,financiare si materiale, spre cele mai dinamice dintre ele cu
fundamentarea deciziei de retragere de pe pietele cu evolutie lenta sau de pe cele neprofitabile.
Drept exemplu , putem spune ca societatile bancare din Ro. in perioadele de acalmie
financiara au avut o maniera statica daca luam in considerare fluxurile de capitaluri proprii
investite de societatea mama( in special de cele grecesti, austriece si franceze) dupa cum in
momentul de turbulente economice prin retragerea fondurilor din Ro se creaza premisele
conturarii unor conditii dinamice de redirectionare a fondurilor la nivel globa.

CAP III.
1.Faceti distinctie utilizand exemple concrete intre procesul de penetrare a unei piete exerne si
cel de prelucrare a respectivei piete.

Atunci cand o companie incepe sa reflecteze asupra oportunitatii internationalizarii
activitatii sale ea trebuie sa intreprinda demersuri ce au drept obiect penetrarea sau prelucrarea
pietelor externe.
Strategia de penetrare a unei piete externe reprezinta o componenta strategiei de
marketing international care consta in deciziiile intreprinderii referitoare la pozitionarea ofertei
in cadrul pietei locale si alegerea modului de intrare pe respectiva piata in vederea atingerii
obiectivelor strategice asumate.Coordonatele strategiei de penetrare a pietei se refera la export
,licentiere,francize,joint-venture,sucursale proprii sau achizitii si fuziuni.
Prelucrarea pietei externe se realizeaza prin standardizare sau adaptare.
Un exemplu concret de penetrare a pietei externe este conferit de Carrefour Market
.Pentru a castiga rapid volume de vanzari,Carrefour a adoptat strategia de penetrare a pietei
bazata pe preturi sub media pietei. Intentia companiei a fost aceea ce a-si crea o reputatie de
comerciant cu preturi de discount; tocmai din acest motiv se bazeaza pe o campanie agresiva de
reducere a preturilor si comercializarea unor produse sub marca proprie.
In ceea ce priveste strategia de prelucrare putem lua drept exemplu Coca-Cola care
pentru a putea prelucra piata din Japonia au ales sa apeleze la adatare la specificul local, asa ca
au utilizat o alta formula pentru sucul Sprite ,o formula mai putin acidulata intrucat in Japonia
oamenii prefera sucul cu mai putin acid si produsele de acest tip sunt principalele care se
comercializeaza; de asemenea ,pentru aceeasi tara Coca- Cola a trebuit sa modifice numele
marcii Diet Coke in Light Coke intrucat femeilor japoneze nu le place sa spuna ca sunt la dieta.
Mai mult, dieta are o conotatie medicala, de boala.

2. Enumerati din randul obiectivelor de crestere respectiv obiectivelor de consolidare a pozitiei
unui investititor strain din industria materialelor ceramice de constructii ce a patruns pe piata din
Romania.

Obiectivele de crestere urmaresc intrarea pe o noua piata externa prin expansiunea
activitatii intreprinderii.
Obiectivele de consolidare a pozitiei intreprinderii pe pietele externe urmaresc intarirea
pozititionarii sale, intensificarea eforturilor operationale de mrk. prin cresterea bugetului necesar
prelucrarii pietei externe.
Compania Wienerberg ,cel mai mare producator de caramizi ,avand sediul in Austria; a patruns
pe pietele din Romania incepand cu anul 2004.
Wienerberg a deschis in localitatea Gura Ocnitei de langa Tragoviste cea mai mare si moderna
fabcrica de caramizi din Romania.Diferetiandu-se prin calitate,in primii ani compania si-a impus
o politica de crestere continua a cotei de piata.
Pe masura modernizarii altor unitati de productie din romania, compania Weinerberg si-a propus
consolidarea cotei de piata detinuta pe piata romaneasca printr-o ampla politica de promovare si
prin obtinerea de premii de excelenta in arhitectura.
Denumirea de marca a produselor companiei este Porotherm.Obiectivul de consolidare a fost
sustinut prin dezvoltarea unei retele de distributie in toate judetele romaniei si in republica
moldova.

3.Exemplificati pe un caz concret al unei companii din romania in ce consta gradul sporit de
complexitate a deciziilor acesteia in situatia in care isi propune sa penetreze o piata straina data,
fata de deziciile de acelasi fel de pe piata domestica.

Intrucat structurile de mediu pe pietele externe sunt uneori extreme de diferite ,de la o
tara la alta exista mutatii semnificative in ierarhia deciziilor de marketing international in raport
cu marketingul domestic.
Pentru a dovedi aceasta afirmatie , vom lua drept exemplu cea mai importanta companie
romaneasca de petrol si gaze OMV PETROM S.A. ,care a ales sa patruda pe piata din Ucraina
prin brandul Petrom. Aceasta tara a fost aleasa si datorita distantei mici fata de Romania astfel
compania isi poate exporta mai usor produsele.
Pentru a se hotari in privinta tipului de carburant ce va fi comercializat,Petrom a avut nevoie de
un necesar mai larg de informatii , cadrele de decizie confruntandu-se cu sarcini mult mai
complexe decat pe piata domestica. Astfel ajungandu-se la concluzia ca parcul auto din Ucraina
este in schimbare, si implicit nevoia de benzina este in crestere,Petrom a decis patrunderea pe
pietele din Ucraina cu un nou produs ECO V-GPL, un produs mult mai ecologic .
Intrucat piata din Ucraina este mult mai diferita de cea din Romania, Petrom s-a
confruntat cu luarea unor decizii mult mai complexe, datorate riscurilor sporite directe si
complementare. Deoarece in societatea ucraineana munca joaca un rol foarte important desi
salariile in Ucraina sunt foarte mici fata de standardele occidentale,Petrom a fost nevoit sa isi
adapteze produsele in conformitate cu posibilitatile pietei.
De asemenea ,datorita faptului ca Ucraina este una dintre pietele strategice ale Rusiei una dintre
cele mai bogate tari de petrol si gaze din lume, 80% din carburantul din Ucraina provenind din
Rusia ;Petrom sa confruntat cu un coefficient mai mare de nesiguranta datorita unei concurente
mai dure si mai acerbe decat in Romania.

SAU

Banca Comericiala Romana , o companie bancara roamaneasca pana la preluarea de catre
grupul bancar austriac Erste Bank in anul 2000 a procedat la deschiderea unei noi sucursale in
republica Moldova , ianintea procesului de achizitie al Erste Bank. In cazul acestei investitii
directe si ulterior in activitatea desfasurata se va tine seama de variatiile cursului de schimb
valutar al monedei romanesti fata de leul moldovenesc.
Pt intelegerea variatiilor de schimb trebuie urmarite informatiile macroeconomice referitoare la
evolutiile componentelor produsului national brut al republicii Moldova(consum final.
consumuri guvernamentale,exprturi, importuri,investitii straine directe)dar si ale ratelor
dobanzilor de pe piata monentara interbancara.In continuare in procesul de creditare, prin analiza
macroeconomicaa situatiilor financiare ale companiilor si planurilor de afaceri trebuie sa se
cunoasca comportamentul actual si potential al pietelor de marfuri si servicii.In cadrul activitatii
de atragere de resurse sub forme de depozite trebuie analizat comportamentul de economisire si
nivelul de trai al populatiei din republica Moldova.

5.Faceti distinctie pe un exemplu concret intre internationalizarea in cascada si
internationalizarea prin pulverizare.

In timp ce internationalizarea in cascada seminifica o abordare succesiva a diferitelor
piete externe; internationalizarea prin pulverizare presupune atacarea concomitant a mai multor
piete externe .
Daca in cazul internationalizarii in cascada intreprinderea isi selecteaza urmatoarea sau
urmatoarele piete pe care va intra, bazandu-se pe experienta acumulata intr-un timp destul de
lung, in cazul internationalizatii prin pulverizare intreprinderea ce opteaza pentru un astfel de
demers de mrk isi propune penetrarea intr-un interval scurt de timp a mai multor grupe de
piete.Se ataca de regula simultan pietele cheiepentru a asigura o larga difuzare teritoriala a
produselor.
Un exemplu de internationalizare in cascada este conferit de cea mai care companie de
lactate romaneasca- Albalact .Datorita succesului inregistrat pana la momentul respectiv in
Romania , in anul 2007 compania a hotarat sa se extinda pe piata din Bulgaria.A ales aceasta tara
intrucat este una vecina si are structuri apropiate ale cererii.Intrucat pe aceasta piata ,in acesti 6
ani de cand actioneaza demersul sau de marketing international este profitabil, compania are in
plan sa faca pasi spre o alta tara si anume ungaria.Daca si aici vor avea succes probabil ca
Albalact isi va indrepta eforturile spre marile piete europene.
In ceea ce priveste internationalizarea prin pulverizare aceasta a fost folosita in cadrul grupului
german Metro,care combina internationalizarea in cercuri concentrice cu cea selectiva. Acesta a
inceput prin prelucra pietei din Olanda in 1967, pentru ca mai apoi sa ajunga in Belgia, Marea
Britanie, Austria,Franta, Danemarca etc. Intr-o astfel de abordare, agentii economici ce intervin
pe piata nu mai trebuie izolati ca avand roluri unice de cumparator, vanzator sau intermediar. O
intreprindere care foloseste aceasta metoda isi propune penetrarea intr-un interval scurt de timp a
mai multor grupe de piete.

7.Care este distinctia intre internationalizarea in valuri si internationalizarea cap de pod?
Sustineti raspunsul dumneavoastra prin exemplu concret.

Internationalizarea in valuri se preteaza atunci cand compania incearca sa prelucreze
pietele externe prin accentuarea deosebirilor reiesite din diferentele culturale. Practic un grup de
tari este selectat si in prealabil penetrat ,dupa care la un moment ulterior se poate recurge la o
noua selectare si penetrare a unui alt grup de tari, eterogene cultural fata de tara de origine dar
omogene intre ele la nivel de grup.
Pe de alta parte internationalizareacap de pod pleaca de la premise stabilirii de catre
compania care recurge la aceasta a unei tari de referinta considerata etalonintr-o anumita
regiune ce reprezinta o zona cu potential de penetrare.Se va tine cont de obiceiurile de
cumparare ale acestei tari, traditii, cultura ,ele aplicandu-se intr-o oarecare masura si tarilor
invecinate.

Drept exemplu de companie care a apelat la strategia de internationalizare in valuri este
lantul de magazine suedez H&M care este in acelasi timp si al 3-lea mare retailer de
imbracaminte la nivel mondial.
Intr-un prim val a penetrat piata din Norvegia si Danemarca urmand mai apoi Germania si
Olanda, Spania si Italia,Romania si Bulgaria si multe alte tari la nivel mondial ;toate fiind
grupate dupa premise potentialului apropiat a acestor piete si al omogenitatii culturale a acestor
tari.
MAI E UN EXEMPLU LA PAG 71 IN CARTE.
Drept exemplu de companie care a apelat la strategia internationalizarii prin metoda cap
de pod putem considera compania de autoturisme BMW din Germania care a dezvoltat unitati de
productie si desfacere in Germania, Japonia si Orientul Mijlociu.Fiecare dintre aceste locatii
reprezinta o particularizare a cerintelor la conditiile de mediu( sisteme de ventilatie mai
performante in orientul mijlociu)sens de trafic( volan pe dreapta in japonia). Ele reprezinta o
internationalizare ''cap de pod'', aceste locatii reprezentand un etalon pt dezvoltarea afacerii in
zone similar



IOANA CAP 4,5,6

Capitolul 4
1. Argumentati de ce un marketer implicat in internationalizarea unei afaceri trebuie sa analizeze
principalele coordonate ale mediului de piata supranational.
Deoarece, marketerului, in calitatea sa de specialist in marketing international i se cere realizarea
unor legaturi dintre reglementarile emanate de la structurile supranationale pana la cele nationale.
Aceste legaturi privesc domeniul pietei pe care vrea sa patrunda sau pe care actioneaza, spre a
consolida pozitia intreprinderii sale.

2. Faceti distinctie, din punctul de vedere al unui investitor ce se internationalizeaza, intre modul de
implicare al F.M.I si cel al Bancii Mondiale in sprijinirea unui astfel de demers.

FMI acorda credite de pana la 125% din participatia statelor la fond, pentru a sprijini capacitatea
de plata a acestora (de exemplu acoperirea cheltuielilor bugetare), iar Banca Mondiala (care lucreaza
in stransa legatura cu FMI) acorda credite avantajoase pentru proiecte de dezvoltare in principal,
activitatea sa fiind mai puternic orientata spre tarile in curs de dezvoltare. Marketerul trebuie sa aiba
in vedere cand opereaza cu o anumita tara, daca FMI a acordat credit in continuare sau i-a refuzat
acest lucru tarii respective. De asemenea, marketerul trebuie sa urmareasca si relatiile tarii pe care
vrea sa o penetreze cu Grupul Bancii Mondiale, deoarece acest grup coopereaza si cu intreprinderi
private.

3. Identificati principalele progrese realizate in ultimul deceniu din initiativa Organizatiei Mondiale a
Comertului in domeniul liberalizarii comertului mondial.
Barierele tarifare (in principiu taxele vamale) reprezinta 3% ca medie mondiala, fata de 40% in
urma cu 3 decenii.
In domeniul agriculturii s-au realizat o serie de intelegeri privind marimea taxelor vamale,
volumul subventiilor de export, cotele de import etc.
In domeniul serviciilor au fost elaborate reglementari de lucru, ce au o semnificatie importanta
pt transportori, banci, sau societati de asigurari.
Liberalizarea comertului mondial faciliteaza in continuare promovarea masurilor comerciale
orientate spre protectia mediului inconjurator;

4. Ce rol are si care sunt principalele activitati pe care le desfasoara Organizatia de Cooperare Economica
si Dezvoltare O.E.C.D?

Rolul sau este de-a crea un climat economic si de afaceri optim statelor sale membre si de-a
contura opinia tarilor membre asupra pietelor celorlalte state ale lumii.

Principalele activitati:

elaboreaza contracte-cadru pentru evitarea dublei impuneri un baza acordurilor
comerciale bilaterale intre state;
elaboreaza directive privind modul de calcul in decontarile dintre intreprinderile ce
apartin societatilor multi- si transnationale;
pregateste intalnirile Grupului celor 8 (cele mai puternic dezvoltate state ale lumii;

5. Actiuni concrete O.P.E.C si rolul ei pe piata mondiala. organizatiei tarilor exportatoare de petrol
Rolul OPEC este de a coordona si unifica politicile petroliere ale tarilor membre si de a asigura
stabilitatea pietelor de carburanti, pentru a aproviziona in mod economic, eficient si regulat
consumatorii de petrol. De asemenea, rolul OPEC este si acela de a asigura un venit stabil
producatorilor si un profit corect celor ce investesc in aceasta industrie.
Actiuni concrete:

6. Principalele momente in evolutia UE( post tratat de la Mastricht)

In anii 1997 si 2001 sunt introduse noi reforme institutionale, mentionate in Tratatul de la
Amsterdam (1997), in care se reafirma principiile democratiei, libertatii si drepturilor omului,
propunandu-se intemeierea unui spatiu al libertatii, securitatii si justitiei. Acest tratat include in mod
explicit si conceptul de dezvoltare durabila, propunand statelor care doresc optiunea de a progresa
mai repede. Se mentioneaza reformarea instutiilor europeene tinandu-se cont si de adeziunea tarilor
Europei Centrale si Orientale. Lista cu drepturi se mareste drepturile sociale, egalitatea barbat-
femeie, serviciile publice, protejarea drepturilor fundamentale, interzicerea oricarui tip de
discriminare.
Tratatul de la Niece semnat in 2001 consolideaza rolul de colegislator Parlamentului European si
amelioreaza procedura de punere in aplicare a cooperarilor ce vor fi consolidate in timp ; dreptul de veto
este suprimat.
Institutiile UE sunt reformate din nou in anul 2009, prin tratatul de la Lisabona, care ofera UE
personalitate juridica, creaza o presedentie stabila la nivelul Consiliului European, numeste un Inalt
Reprezentat al Afacerilor Externe, etc.

7. Numiti, folosind exemple concrete, elemente si activitati specifice de marketing ce apropie
euromarketingul de marketingul domestic.
Marketingul domestic se refera la actiunile de marketing desfasurate pe teritoriul unei anumite
tari, sub legislatia tarii respective si in conditiile in care se tine cont doar de conurenta la nivel national,
ignorandu-se concurenta internationala sau cea globala.
Euromarketingul este specific UE prin faptul ca actiunile de marketing desfasurate pe teritoriul Europei
sunt reglementate de legislatia europeana comuna tuturor tarilor membre, iar competitia globala este
ignorata, punandu-se accent doar pe cea care apare intre tarile componente.
Asemanarea dintre marketingul domestic si euromarketing este, dupa cum reiese din cele de
mai sus, aceea ca ambele sunt concepute ca reprezentand entitati independente. Elementele ce stau
la baza competitiei se bazeaza pe criterii comune, iar actiunile de marketing sunt reglementate prin
seturi legislative comune, fiind percepute si analizate din perspectiva competitiei pe plan national,
respectiv european.
Elemente specifice ar putea fi considerate normele de poluare auto, initiativele privind
imbunatatirea si ocrotirea mediului, reglementari la nivelul produselor alimentare, legislatia privind
normele auto, fiscalitatea etc.


8. Care sunt particularitatile activitatii desfasurate in optica euromarketingului ce il distinge pe acesta
de marketingul companiilor multinationale?
Desi prezinta trasaturile esentiale ale marketingului international practicat de companiile
multinationale si transnationale si anume standardizarea activitatilor de marketing, particularitatile
euromarketingului constau in supunerea acestuia in cadrul unui proces de adaptare la specificul normelor
Uniunii Europene, in general, si a fiecarei regiuni si tari europene, in particular.

9. Care sunt, in opinia dvs., principalele mutatii in gandirea si actiunea marketerilor romani o data cu
intrarea Romaniei in UE si cu apartenenta tarii noastre la piata unica europeana?

Odata cu intrarea romaniei in UE si cu apartenenta tarii noastre la piata unica europeana au fost
simplificate anumite diferentieri de abordare a politicilor de produs si de pret pe de-o parte, iar pe de
alta parte au determinat cresterea eforturilor acestora in sensul studierii normativelor si directivelor
europene pentru conformarea cu acestea, altminteri procesul de internationalizare in cadrul UE ar
putea fi blocat. Conditia de "economie de piata" odata cu aderarea la UE, subliniaza importanta acestei
sintagme care trebuie sa se regaseasca in mod practic in economia si functionalitatea de zi cu zi.

10. Marcati principalele directii ale evolutiei marketingului in Romania, in acest deceniu, in contextul
dezvoltarii euromarketingului.

Euromarketingul reprezinta un mod de orientare practica a intreprinzatorilor europeni. Romania, inaintea
procesului de aderarre la UE si cu precadere dupa aceasta data s-a confruntat cu problema accesarii fondurilor
europene, care se acorda pe baza unor studii de fezabilitate si a unor planuri de afaceri. Inainte de calcularea
rentabilitatii interne aceste planuri necesita informatii de piata, generale si specifice a reglementarilor comunitare,
restrictiilor de export, limitelor alocate, licentelor necesare.
In domeniul agricol Romania a avut limitari sub potential (pe piata produselor lactate), si totale (export de
carne de porc). Euromarketingul trebuie sa cuprinda toate aceste reglementari pentru a fi respectate la unison.
Capitolul 5
1. Identificati, in literatura de specialitate, o serie de situatii concrete in care neluarea in considerare a
unuia sau a altuia dintre factorii macromediului, pe piata straina, a contribuit la esecul unei afaceri de
penetrare sau de prelucrare a unei piete straine.

Afacerea companiei producatoare de telefonie mobila Nokia din Romania, a esuat dupa o
investitie considerabila in judetul Cluj. Aceasta companie a mizat pe faptul ca romanii vor cumpara
telefoane ieftine ceea ce nu s-a intamplat deoarece, in ciuda nivelului de trai relativ modest al
populatiei din Ro, comparativ cu alte tari din UE, nu s-a luat in considerare comportamentul de
consum si psihologia cumparatorului din Ro, care este inclinat spre exhibitionism.

Un alt esec care se anunta este afacerea companiei Tnuva(Israel), producatoare de lactate, care
nu a luat in considerare piata mediului concurential cat si practicarea unor preturi reduse ce a
determinat comapnia sa anunte ca va vinde afacerea din Ro din cauza neatingerii obiectivelor de
profit.
McDonalds si Coca Cola nu au luat in considerare factorul cultural al macromediului pe piata straina, atunci cand
au pus steagul Arabiei Saudita pe ambalajele lor. Steagul are un pasaj din Coran, iar mulsumanii tin foarte mult ca
nicio farama din cartea lor sfanta sa nu ajunga terfelita la gunoi. Nike s-a confundat cu o situatie asemanatoare in
tarile arabe, cand musulmanii au obiectat fata de o sigla stilizata Air de pe pantofii sai, care se asemana cu
cuvantul Allah, scris in araba. Nike si-a cerut scuze pentru greseala si a renuntat la distribuirea respectivilor
pantofi.
2. Formulati la alegere o baterie de intrebari specifice destinate analizei mediului politic din tara Noua
Zeelanda:

1. Care este structura politic a rii gazd?
2. n ce mod particip cetenii, partidele politice i grupurile de interese la laurea deciziilor politice?
3. Care este filozofia politic a guvernului rii gazd i cum este ea aplicat n practic?
4. Care sunt i cum acioneaz forele politice din opoziie din ara gazd?
5. Cum vede actualul guvern rolul investitorilor strini?
6. Exist anumite diferene n modul de tratare a ntreprinderilor strine fa de cele autohtone? n ce
constau aceste diferene?
7. Cum au fost tratate, de-a lungul timpului, diferite tipuri de investitori strini?
8. Care sunt caracteristicile actuale ale relaiilor dintre guvernul rii gazd i cel al statului cruia aparine
investitorul strin i ce perspective se prognozeaz acestor relaii?
9. Cum vede guvernul rii gazd rolul privatizrii n viaa economic a rii?
10. Cum i manifest guvernul rii gazd suveranitatea economic?
11. Care sunt punctele cheie ce duc la creterea naionalismului n ara gazd?
12. Care sunt riscurile pierderii posesiei sau a controlului din partea investitorului strin asupra propriei
investiii?
13. Care sunt modalitile ce pot fi folosite pentru crearea unor relaii ntre guvernul rii gazd i investitorul
strin, profitabile pentru ambele pri?
14. Ce anse exist pentru o schimbare de guvern i care ar fi trsturile instabilitii politice?
15. Care sunt bazele sistemului juridic al rii gazd?
16. Aciunile investitorului strin vor contraveni legislaiei rii gazd sau altor legi extrateritoriale?


3. In urma unei documentari prealabile faceti distinctia necesara intre sistemul juridic si constiinta
juridica in tara Y utile in pregatirea unei investitii straine pe respectiva piata.

4. Pe exempul a doua mari piete europene, cea a Marii Britanii si a Frantei, faceti distinctie privitor la
cum trebuie luata in considerare traditia dreptului cutumiar.


Traditia dreptului cutumiar : reprezinta un set de datini si obiceiuri legate de identitatea culturala,
etnica sau religioasa a societatii umane, devenita in timp lege.
Deosebirile de sistem juridic sunt relevante de la o tara la alta. Daca in unele tari se precizeaza
prin legi, decret, ordonante, regulamente si hotarari judecatoresti ce este admis, reglementat, permis sau
interzis asa cum este cazul Frantei, in alte tari spre exemplu Marea Britanie o parte din izvoarele de drept
se sprijina pe obiceiul locului sau cutuma.
Acest lucru face ca oficialitatile tarii respective sa devina active doar cand cineva aduce daune
altcuiva prin comportamentul sau. Pot aparea probleme intre aceste doua tipuri de drept civil si cutumiar,
spre exemplu in cazul partenerilor de afaceri, atunci cand este vorba de interpretarea contractelor, ce nu
au stipulat in mod expres modalitatile de arbitraj. De aceea dreptul international recomanda regula
conciliate, arbitrate, litigiate .


5. Identificati si supuneti unuei analize de caz principalii indicatori macroeconomici folositi in
caracterizarea pietei unei tari.
Principalii indicatori macroeconomici ai Japoniei:
- PIB: 4,44 trilioane $;
- PIB/cap de locuitor: 34.700$;
- Venitul mediu pe locuitor: 5000$/luna;
- Structura veniturilor: venituri din afaceri individuale; venituri din proprietati imobiliare;
venituri din dobanzi; venituri din dividende; venituri din castiguri de capital (financiar si
imobiliar); venituri ale angajatilor: salarii, bonusuri, prime; venituri ale pensionarilor; venituri din
activitati forestiere; venituri ocazionale (castiguri la loterie, premii, din despagubiri de
asigurari,etc.); diverse alte venituri (drepturi de autor, anuitati primite din asigurari, etc;
- Cheltuieli de consum: in medie 27,5% din venituri
- Inzestrarea cu bunuri de folosinta indelungata: ?
- Preturile in evolutia lor: ?
- Gradul de ocupare a fortei de munca: agricultura 1,2%; industrie 27,3%; servicii 71,6%.
- Soldul balantei de plati: ?
- Importul: 807,6 miliarde $
- Soldul balantei comerciale: Japonia importa 15,5% petrol, 5,7% gaze naturale, 3,9% haine,
3,5% semiconductori, 3,5% carbune; si 2,7% aparatura audio si video.
- Suprafata si productia agricola: 377.915 km patrati (11,64%)
Printr-o scurta analiza ai acestor indicatori macroeconomici, putem concluziona ca
japonezii au nivel de trai ridicat, acest lucru reiese din valorile ridicate ale pib-ului pe cap de
locuitor, dar si a venitului mediu pe locuitor, puterea acestora de cumparare fiind de asemenea
destul de ridicata. Japonia o tara orientata in special pe servicii si industrie si mai putin pe
agricultura, importand in special petrol si gaze naturale.

6. Analizati comparativ structura cheluielilor pentru consum din tarile Central si Est Europene membre
ale UE si identificati in baza info prelucrate cel mai important potential pentru un posibil export
romanesc de bere/ confectii textile/mobila.

Structura cheltuielilor pentru consum:
- ofera o privire cuprinzatoare asupra principalelor destinatii pe care populatia dintr-o tara le da
veniturilor sale;
- permite identificarea a importante rezerve de extindere a pietei diferitelor bunuri de consum
- ajuta la explicarea unui anumit grad de inzestrare a menajelor cu principalele bunuri de
folosinta indelungata, pe o anumita piata externa.
Cehia ocupa locul I in anul 2011, aici se consuma 156,9 de litri de bere pe cap de locuitor, berea
reprezentand jumatate din bauturile alcoolice baute in aceasta tara. Astfel, un
exporator romanesc de bere ar trebui sa penetreze si sa prelucreze aceasta piata externa,
consumatorii distribuindu-si o mare parte din structura cheltuielilor pentru consumul de bere.
In Cehia, cheltuielile cu hrana si utilitatile reprezinta doar 42% din totalul sumelor care se
indreapta spre consum, in timp ce industriile care deservesc celorlalte nevoi ale oamenilor isi impart
58% din cheltuielile de consum ale cehilor. Cheltuielile de consum dintr-o gospodarie locala au fost de
855 euro pe luna in primul trimestru al anului 2011.


7. Aratati in ce fel factorii mediului socio-demografic si cultural pot influenta consumul de articole de
ceaprazarie (palarii, sepci, basti, bonete etc.) pentru fundamentarea unei investitii in Romania a unui
producator italian de prestigiu, ce fabrica aceste produse.

Mediul socio-demografic, influenteaza cererea prin urmatorii factori: Structura pe sex si pe
varste a populatiei; Speranta medie de viata a populatiei; Rata natalitatii si cea a mortalitatii; Marimea
si structura familiei; Repartitia populatiei pe mediu de provenienta (urban, suburban sau rural).
Componentele mediului cultural sunt: Limba; Educatia; Religia; Munca si timpul liber; Sistemul
de valori si atitudini; Mobilitatea culturala; Relatiile interumane.
In cazul unei investitii in Romania a unui producator italian de prestigiu de articole de ceaprazarie
(palarii, sepci, basti, bonete etc.), consumul poate fi influentat de numerosi factori atat socio-
demografici, cat si culturali. Din punct de vedere socio-demografici, structura pe sexe si varste il poate
ajuta pe producator sa stie aproximativ cate produse destinate barbatilor si cate femeilor va produce,
dar si pentru ce categorii de varste vor fi acestea. Un alt factor cu influenta directa il reprezinta
repartitia populatiei pe mediu de provenienta, deoarece persoanele din mediul rural pot avea
preferinte diferite fata de cele din mediul urban. Spre exemplu, o palarie este vazuta de catre
majoritatea persoanelor din mediul urban un accesoriu care trebuie asortat cu grija cu restul
elementelor vestimentare purtate, insa mare partea a persoanelor din mediul rural considera o palarie
un mijloc de protectie solara, nepunand mare pret pe estica acestui produs ci mai degraba pe utilitatea
lui si materialul din care este realizat. De asemenea, apartenenta la o anumita clasa sociala este un
factor care trebuie luat in seama de catre producator, iar din moment ce acesta este considerat ca
fiind de prestigiu, va trebui sa se orienteze catre clasele sociale instarite, ce pun mare accent pe moda
si sunt dispuse sa cheltuiasca sume ridicate pentru accesorii vestimentare.
Din punct de vedere cultural, factorii de influenta pentru fundamentarea acestei investitii pot fi
educatia, munca si timpul liber sau sistemul de valori si atitudini. Educatia influenteaza consumul de
produse prin nivelul si structura procesului de instruire, de judecatile de valoare si atitudinea fata de
oferta existenta pe piata. Trebuie analizata cu mare atentie de catre producatorul italian, atitudinea
fata de oferta deja existenta pe piata, pentru a intelege daca aceasta este pozitiva, negativa sau de
indiferenta. O atitudine negativa sau de indiferenta poate fi o buna oportunitate pentru acesta, tot ce
va trebui sa faca este doar sa inteleaga care este adevarata cerere a pietei si sa vina cu o oferta pe
masura. Modul de petrecere a timpul liber de catre consumatorii vizati, este un alt factor de influenta
pentru producator, ce are rolul de a reliefa felul in care consumatorii aleg sa se relaxeze in timpul liber
si pasiunile acestora.

8. Identificati principalele categorii de intermediari cu care ar urma sa se confrunte un investitor roman
din industria incaltamintei cu fete si talpa de piele, ce intentioneaza sa patrunda pe piata Tarilor
Baltice.
Intermediarii de distributie, urmaresc prin activitatea lor sa sprijine sau uneori chiar sa concureze
vanzarea produselor catre utilizatorii finali. Acestia se impart in trei tipuri: intermediari ce practica
comertul de gros, intermediari ce practica comertul de detail si alti intermediari.
Principalele informatii necesare investitorului roman privind categoriile de
intermediari cu care ar urma sa se confrunte sunt:
- cunoasterea structurii distributiei pe piata tinta
- identificarea principalelor canale de distributie
- inventarierea formelor comertului de detail
- raspandire in teritoriu a retelei comerciale de detail
- nivelul desfacerilor pe unitate comerciala
- numarul de unitati comerciale ce revin la o mie de locuitori
In incercarea de a patrunde pe piata Tarilor Baltice, un investitor roman din industria incaltamintei cu fete
si talpa de piele s-ar putea confrunta atat cu intermediarii practicanti de comert en-gros cat si detail. Pot
exista intermediari ce practica comertul de gros, interesati de oferta investitorului roman, care
achizitioneaza produsele acestuia dar cu scopul de a le revinde in cantitati mari unui magazin specializat de
pe piata existenta. De asemenea, cea mai mare probabilitate este ca investitorul sa se confrunte cu
intermediarii ce practica comertul de detail, acestia achizitionand produsele sale, cu scopul revanzarii catre
consumatorii finali.

Capitolul 6

1. Ce reprezinta analiza concurentilor pe piata externa si caror probleme raspunde un astfel de demers.
Identificati, folosind diferite exemplificari, aceste aspecte caracteristice.

Analiza concurentilor pe piata externa reprezinta legaturile multiple, ce se stabilesc intre
actiunile subiective ale agentilor economici si cadrul obiectiv in care acestea se formeaza si se
desavarsesc.
Analiza concurentilor raspunde la doua mari probleme cu care se confrunta marketerul
in cunoasterea unei piete externe pe care doreste sa patrunda si/sau sa o prelucreze.
Prima are in vedere indetificarea concurentilor, iar cea de-a doua evaluarea acestora.
Identificarea concurentilor raspunde la intrebarea referitoare la natura concurentilor iar cea de-a
doua problema ne familiarizeaza cu specificul modului de actiune si cu segmentul de piata pe
care il acopera fiecare competitor in parte, cu resursele, potentialul si instrumentele sale de
actiune.
Exemplu : pentru ca Procter&Gamble sa intre pe piata din Liban cu produsul Bonux
(detergent) trebuie mai intai realizata o analiza a concurentilor din piata libaneza prin:
identificarea concurentilor ( nr. de concurenti autohtoni si nr. de concurenti straini pe piata
detergentilor din Liban) si evaluarea acestora din punct de vedere al segmentului de piata
acoperit de fiecare, resurse, potential si instrumente de actiune).


2. Care sunt principalele caracteristici ale concurentei internationale contemporane? Identificati,
folosind diverse exemplificari, aceste aspecte caracteristice.

Principalele caracteristici sunt:
diversificarea resurselor ( exemplu : Zona Triadeisau piata noilor proiecte de
infrastructura)
sporirea imperativelor concurentiale (intensificarea controlului costurilor, accentuarea
preocuparilor pentru respectarea specificatiilor cerute de normele industriale
internationale, accentuarea concurentei intre piete)
accelerarea proceselor de concentrare concurentiala (fuziuni si achizitii
transfrontaliere)
dezvoltarea parteneriatelor (selectarea partenerilor dupa criterii de costuri si de
rentabilitate si pe urma dupa caracteristici de loialitate pe termen lung si ajutor mutual).

3. Prezentati cele patru grupe de coordonate, ce se cer analizate in cadrul analizei competivitatii
internationale si exemplificati raspunsul Dvs. in cadrul unei ramuri de activitate (industria
bunurilor de consum alimentar, industria textila, industria electrotehnica, serviciile medicale,
serviciile de educatie universitara, serviciile de transport aerian etc.) la alegere.

Cele 4 grupe de coordonate sunt: dinamismul mediului concurential (nr. si forta competitorilor
dintr-o ramura, intensitatea turbulentelor, existenta/inexistenta unor puncte de orientare, luarea in
considerare a factorilor de nesiguranta de pe piata), eterogenitatea mediului concurential
(diferentierea instrumentarului tactic de marketing, gradul de ostilitate a mediului de piata, gradul
de control al intreprinderii asupra deciziilor proprii), intensitatea concurentei (viteza cu care avansul
inovational unei intreprinderi scade datorita imitatiilor de succes ale concurentilor, capacitatea unei
companii active pe piata de a prelua din cererea adresata competitorilor pasivi, capacitatea
intreprinderii active pe piata de a satisface o cerere suplimentara, gradul de omogenitate al ofertei si
de transparenta a pietei), stadiul ciclului de viata a pietei de referinta (actiunile marketerului pe o
piata tanara, actiunile marketerului pe o piata stagnanta sau saturata).
Exemplu meu: ramura de activitate industria bunurilor de consum alimentar si se specifica
pentru aceasta ramura toti acei indici din paranteze. ( in carte nu e nici un exemplu)

4. Realizati pe baza coordonatelor analizei concurentiale o caracterizare complexa a pietei pe baza
urmatoarelor teme: piata bicicletelor din Austria, piata materialelor de constructii in Croatia, piata
produselor apicole in China, piata automobilelor in SUA, piata cafelei in Brazilia, la alegerea dvs.

Coordonatele sunt: identificarea concurentilor ( natura lor; nr. acestora si ordinul lor de
marime; relatia de competitivitate cu intreprinderea in cauza), evaluarea concurentilor (puterea lor
pe piata, adica marimea acestora, cota de piata si potentialul resurselor umane, materiale,
financiare; orientarile lor strategice adica strategiile de baza adoptate si strategiile de prelucrare a
pietei; acoperirea pietei ca urmare a programului propriu de prestatii, gradul de distributie a
produselor oferite;) departajarea elementelor ce particularizeaza concurenta internationala (gradul
sporit de complexitate al fenomenelor concurentiale; accentuarea procesului de globalizare;
caracterul sistematic de urmarire a evolutiei acesteia; folosirea rezultatelor cercetarii concurentei la
fundamentarea viziunii strategice a intreprinderii ce internationalizeaza;)
Exemplu pt. piata automobilelor din SUA: identificarea concurentilor (30 ofertanti locali,
12 intreprinderi multi si transnationale; 42 de concurenti in total; 10 marime A, 20 marimea B, 12
marimea C; concurentii de marime mare au o relatie directa de competitivitate cu intreprinderea in
cauza, ceilalti relatie indirecta; evaluarea concurentilor ( marimea A- foarte mari, marimea B- mari,
marimea C-mici; cota de piata: 70%; potential resurse umane: 30000 oameni, potential material: 30
mii tone; potential financiar : 3 miliarde dolari; etc.

5. Care sunt planurile pe care trebuie desfasurata analiza concurentei globale in cazul unor companii
multi sau transnationale cu vocative mondiala. Exemplificati un astfel de demers pt o companie
din aceasta categorie.

Primul plan priveste o analiza asupra pietei interne (factorii competitionali ai unei tari,
intelegerea coordonatelor mediului de piata domestic). Al 2-lea plan studiaza fortele ce influenteaza
competitia unei anumite branse la nivelul pietei internationale. Al 3-lea plan asigura posibilitatea
analizei pozitiei concurentiale a unei companii in cadrul unei branse globale.
Exemplu pt. Coca-Cola pt. un demers in Congo: primul plan se refera la cercetarea
concurentilor directi si indirecti, daca sunt locali sau internationali, cati sunt, ce putere au, ce cota de
piata etc. Al doilea plan se refera organizatiile sau factorii ce influenteaza competitia ca de exmplu
guvernele, politicile de stat sau un anumit curs al monedei nationale la un moment dat. Al treilea
plan vizeaza analiza firmei Coca-Cola in comparatie cu ceilalti concurenti pentru a determina locul
acesteia in piata.

6. Identificati, pe exemplul unei companii romanesti prezenta pe o anumita piata externa, toate
categoriile de concurenti directi, indirecti si colaterali cu care aceasta se afla in competitie.

Concurentii directi sunt cei care ofera conditii similare de calitate/confort si/sau pret.
Concurentii indirecti sunt cei care ofera aceleasi servicii/produse ca si firma in cauza sau cele care
indeplinesc aceleasi trebuinte ale unui client. Concurentii colaterali sunt cei proveniti de pe piete
diferite, ce se adreseaza aceluiasi client si aceleiasi categorii de venituri ale acestora.
Exemplu pt. Dacia: concurenti directi Fiat, Seat, Ford, Citroen, Peugeot; concurenti
indirecti: Mercedes, Bmw, Porsche, Bentley; concurenti colaterali: Winnie, Aro, Allview, Huawei.

7. Ce reprezinta pozitionarea concurentilor pe o piata externa si care sunt elementele sale.
Pozitionarea concurentilor reprezinta procesul de evaluare comparativa a indicatorilor
sai esentiali de performanta, in raport cu cei similari ai competitorilor. Pozitionarea defineste, in
ultima instanta, amplasamentul dorit de intreprindere pe piata internationala.
Elemente: pozitia produsului (calitate tehnica si service-ul, componentele ecologice),
pozitia pretului (gradul de acoperire a claselor de prt), pozitia distributiei (calitatea livrarii si
conditiile de plata), pozitia comunicarii (volumul, continutul si eficienta publicitatii).

8. Faceti distinctie, pe exemple concrete, intre pozitionarea functionala, pozitionarea simbolica si
pozitionarea bazata pe experienta.

Pozitionare functionala: produse de inalta calitate, firme ca Bentley, Armani etc;
pozitionare simbolica: sentimentul de apartenenta la o anumita categorie, clasa, grup de oameni;
pozitionare bazata pe experienta: insusirile marcii apte sa stimuleze conexiuni ale unor trairi
anterioare ale consumatorului (stimularea sentimentului de bucurie sau placere).

9. Identificati vectorii de pozitionare pt. autoturismul SUV romanesc Duster fabricat sub marca
Dacia pe piata unor tari europene.

Exemplu :Vectorii de pozitionare pt. Polonia: cifra de afaceri, cota de piata, rata rentabilitatii,
capacitatea de autofinantare, capacitatea de productie si programul de investitii.

10. Determinati care sunt principalele oportunitati identificabile in cazul unui export romanesc de
confectii textile de serie pe piata Federatiei Ruse sau a unui export de tractoare romanesti pe piata
Marocului.
Principalele oportunitati identificabile pt. export de tractoare sunt: mari disparitati internationale
in cadrul marilor zone comerciale ale lumii, similaritati intre pietele externe, invatarea intercultural,
beneficierea de conditii privilegiate de activitate.

11. Faceti distinctie intre principalele categorii de riscuri politice si prezentati cate un exemplu concret
pt. fiecare dintre ele in parte.

Riscuri politice: riscul de transfer (ingradirea repatrierii capitalului investitorilor straini),
riscul de dispozitie (limitarea accesului pe piata nationala de capital), de substitutie (fortarea de a
investi intr-un centru de productie local), operational (politici, reglementari, actiuni care influenteaza
succesul activitatilor locale de productie), fiscal (anularea unor facilitati fiscale), siguranta (primejdii
potentiale de viata, sanatate, libertate), de instabilitate (implementarea unui alt sistem politic in tara
gazda).

12. Realizati deosebirea dintre diferitele forme pe care le imbraca riscul pierderii dreptului asupra
investitiei efectuate pe o piata externa si exemplificati folosind cazuistica internationala.

Riscul pierderii dreptului asupra investitiei efectuate pe piata tarii gazda imbraca forma
de : confiscare, expropiere, nationalizare, internizare. (exemple n-am gasit)

13. Care sunt principalele riscuri micro-economice? Exemplificati fiecare dintre aceste riscuri pe cazuri
concrete din realitatile cotidiene ale pietei mondiale.

Principalele riscuri micro-economice sunt: riscuri de pret (fluctuatii valutare), riscul de creditare
(riscul costului de inlocuire), riscul de livrare (nerespectarea cantitatii, calitatii si termenului de
livrare al marfurilor), riscul de acceptare ( neacceptarea anumitor marfuri de catre importator), riscul
de transport (pericolul degradarii, deteriorarii sau pierderii), riscul amplasamentului (decizia gresita
de amplasare a unei unitati intr-o anumita regiune, costurile de transport, cele salariale si/sau
impozitele datorate statului depasesc previziunile companiei).

14. Enuntati principalele metode de analiza a riscului de tara si ce modele statistico-matematice sunt
folosite in evaluarea acestora? Exemplificati.

Metodele de analiza a riscului de tara se bazeaza pe identificarea si cuantificarea cauzelor
generatoare de risc pentru afacerile internationale. Acestea asigura fie o explicatie izolata a uneia dintre
categoriile de risc, fie abordeaza ansamblul riscurilor in integralitatea lor.

Modele cantitative cu o dimensiune: Indicatori statistici (Indexul stabilitatii sistemului politic,
evaluatorul institutional al investitiilor pe tari, rata serviciului datoriei externe, gradul de acoperire al
importurilor). Acestea au mai multe dimensiuni: Modele cantitative multidimensional (Indicele Beri,
Indicele euromonetar), Modele econometrice (modelul Two Gap al Bancii Mondiale).

Modele calitative cu o dimensiune : Rapoartele de tara (caracterul riscului politic, PRL)
Modele calitative cu mai multe dimensiuni: Rapoarte de tara (raportul de prognoza pe tari al Institutului
BERI, Euro-Money Index, International Country Risk Guide).

Rezolvari capitolul 7

7.1 Faceti distinctie pe un exemplu concret intre sfera de cuprindere a cercetarii de mk si cea
a cercetarii de piata derulate intr-o anumita tara pentru fundamentarea unui proces investitional
Principala diferenta dintre cercetarea de piata si cercetarea de marketing este scopul
acestor concepte.In primul rand cercetarea de piata reprezinta un concept mai ingust datorita
faptului ca aceasta studiaza si se focuseaza pe o piata specifica.Cu toate acestea cercetarea de
marketing scaleaza la un nivel mult mai larg.
Aceasta cuprinde domenii cum ar fi:
Cercetrii n produse noi
Moduri de distribuie
Dezvoltarea de produse
Acesta poate include, de asemenea, de cercetare pentru promovare, de stabilire a preurilor,
publicitate i relaii publice.
Ambele concepte sunt parte integrant in marketing, care este, n esen, tot ceea ce se ntmpl
nainte de vnzarea unui produs sau serviciu.
Pentru compania X, utilizand cei patru P se va face distinctia dintre cercetarea de mk si
cercetarea de piata astfel:
Cercetarea de marketing se refer la toate cele patru dintre aceste msuri posibile pentru a
identifica i de a nelege preferinele consumatorilor. n cazul n care pe de alt parte, cercetarea
de pia se refer de obicei, la una dintre cele patru msuri- distributie.
Distributia cuprinde o analiz a unei piee sau segment specific. Cercetatorii de pe pia susin c
ceea ce fac ei este orientat spre client i ca msurarea pietei este imperios necesara.
Cercetarea de marketing: Noiuni de baz informaii despre produs i preferinele
consumatorilor.
Cercetare de piata: Obinerea de informaii cu privire la distributia catre client, concurena i a
industriei n general.
Asadar pentru firma X cercetarea de marketing reprezinta o punte de comunicare intre aceasta si
consumatori, intre piata si mediul intern, ofera informatii necesare pentru a-si imbunatatii
strategiile si planurile de mk si de a reduce riscurile,iar cercetarea de piata face parte din
cercetarea de mk si implica evaluarea aspectelor, care vizeaza strict ce se intampla pe piata:
nevoile consumatorilor, competitia , oportunitatile, tendintele.In plus fata de aceasta cercet de mk
mai vizeaza si aspecte privind promovarea,evaluarea de brand, planificarea politicii de mk si e-
mk.

7.2 Realizati distincita de volum si structura intre piata romaneasca a petrolului, piata petrolului
in Federatia Rusa, piata internationala a petrolului si piata mondiala a acestui produs.

Distinctia realizata din punct de vedere al volumului si structurii petrolului intre piata
romaneasca si Federatia Rusa este usor de realizat, dat fiind faptul ca piata romaneasca a
petrolului se caracterizeaza printr-un volum redus comparativ cu Federatia Rusa. Structura,
caracterizata prin infrastructura de prelucrare, nu este utilizata la capacitate maxima.
n pofida concurenei pe piaa mondial i a problemelor cu care se confrunt economia
mondial, n anul 2013 Rusia s-a meninut pe primele poziii n sectorul energetic. Rusia este
lider n ceea ce privete volumul total legat de extracia de hidrocarburi, depind Arabia Saudit
i Statele Unite ale Americii. Piata internationala a petrolului cuprinde, alaturi de Federatia Rusa
si SUA, care sunt 2 mari zone geografice de exploatare si prelucrare prin rafinare a petrolului,
piata acoperita de tarile din grupul OPEC. Relatiile bilaterale contractuale intre tari privind
comertul cu produse petroliere se incadreaza in piata internationala.
Piata internationala reprez locul unde se comercializeaza marfurile si serviciile realizate
in diverse economii nationale , unde se desfasoara activitati economice in forme variate si
utilizand mijloace diferite.Ea reprezinta punctul de plecare in productia de marfuri si servicii
destinate satisfacerii necesitatilor partenerilor externi.
Piata internationala este formata din fluxuri de bunuri si servicii.Astfel, prin insumarea
tuturor actelor de vz-cump ale petrolului se obtine piata mondiala a petrolului,ce reprezinta
ansamblul raporturilor ce se stabilesc pe baza Ce si Of de petrol provenite din tari diferite si
imbraca forma actelor si faptelor de schimb international, concretizandu-se in tranzactii
internationale.
Piata mondiala cuprinde totalitatea resurselor petroliere in exploatare si organismele si
infrastructura de extragere, distributie, rafinare si comercialiazare a produselor petroliere la nivel
planetar.
7.3 . Identificati principalele particularitati ale studierii piatei vinului in Chile si respectiv
in Canada fata de cercetarea piatei domestice a acestui produs.
Chile este considerata astazi "un miracol" pe piata mondiala a vinului datorita cresterii
semnificative a exporturilor, dar si a calitatii produselor. Este si motivul pentru care, in ultimii 10
ani, vinul chilian a explodat pe piata internationala, furand constant din teritoriul traditional al
vinurilor frantuzesti si spaniole. Acest succes se datoreaza, in primul rand, climei, solului si
puritatii soiurilor. Calitatea vinului chilian este data de climatul mediteraneean, cu veri lungi si
uscate, o fluctuatie zilnica a temperaturii de peste 15C si o umiditate de 55-60%, care
favorizeaza acumularea zaharului, aromelor si culorilor.
Canada , este o tara cu un climat lipsit de zile insorite ce conduce la un mediu neprielnic
pentru cultura de vita de vie si astfel imposibilitatea de productie de vinuri la capacitati
mari.Canada se bazeaza pe importuri de vin pentru satisfacerea cererii.
Particularitati principale in Chile : gradul semnificativ sporit de complexitate a
cercetarilor, studierea pietei vinului implica si cercetarea mediului de piata supranational.
Principalul concurent al pietei de vinuri din Chile este Argentina, care dupa cutremurul produs in
Chile s-a detasat cu o cota de piata de 7,3 fata de Chile cu 6,6.Asadar se impune, ca cercetarea de
piata sa fie realizata amanuntit , pentru a furniza informatiile utile cercetarii de marketing.
Particularitati principale Canada: Caracterul mult mai costisitor al studierii pietei
vinurilor, ce impune o cercetare de piata amanuntita, pentru a se stabili strategiile optime de
marketing.Piata domestica implica costuri mici, dat fiind faptul ca in Canada se importa, si au loc
vanzari pe teritoriul acesteia.

7.4 Faceti distincie, sub raportul coninutului si a modalitatilor de efectuare, intre o cercetare de
pia intrastatal, o cercetare naionala e unei subculturi si o cercetare intre naiuni, avand drept
obiect consumul produselor lactate, cel al articolelor de igien bucal sau celal articolelor de
galanterie brbateasca. (la alegere).
Articole igien bucala
Cercetrile intrastatale : au aceeai arie cultural si o singur naiune.
se fac cercetari, spre exemplu, in , asupra cetatenilor romani in domeniul articolelor de igiena
bucala, cat de des sunt cumparate si cat investesc romanii anual in aceste articole.
Cercetare naional a unei subculturi : are mai multe arii culturale si o singur naiune.
exemplu de subiect de cercetare : cat investesc romanii in produse de igiena bucala fata de
turciisau maghiarii de pe teritoriul Romaniei?

Cercetare ntre naiuni : aceeai arie culturala sau mai multe arii culturale si mai multe naiuni.
cat investesc romanii in articole de igiena bucala, fata de romanii din SUA? Sau cat investesc
romanii din SUA in astfel de articole, fata de americanii din Romania?

Consumul produselor lactate.
In cazul unei cercetari de piata intrastatale se incearca gasirea unor raspunsuri privind
preferintele de consum a produselor lactate intr-o anumita tara fundamentate pe prezenta unui
nivel de trai asemanator, proximitate si gusturi similare dezvoltate de a lungul mai multor
generatii.
In cazul unei cercetari nationale a unei subculturi se incearca evidentierea preferintelor de
consum ale populatiei din zona urbana (de ex. de origine musulmana/budista pe terioriul
Ungariei).
In cazul unei cercetari intre natiuni se incearca gasirea unor similitudini care ar putea forma baza
unor deprinderi comune de consum, de exemplu pe teritoriul Ungariei si Romaniei, fie ca este
vorba de nivel de trai asemanator, comportament de consum bazat pe percepte religioase sau alte
comportamente de consum.

7.5. Care sunt particularitile secundare, ce dau specificitate cercetrilor de marketing
internaional desfurate pe piaa internaional a automobilelor de ora?

Particularitatile secundare ce dau specificitate cercet de mk int desf pe piata internatio a
automobilelor de oras se refera la aparitia de noi parametrii, respectiv noi factori extrem de
diferiti, nespecifici pietei domestice cum ar fi taxele vamale, cursuri de schimb valutar, bariere
netarifare etc. Astfel piata internationala a automobilelor de ora se confrunta cu taxe de genul
taxa auto, timbrul verde s.a.
Existena unor medii diferite de pia reprezentate de cultur, sistemul politic, legislaie
sau norme n vigoare din diferitele state; spre exemplu, in cultura britanica, volanul trebuie sa fie
pe partea dreapta a masinii, astfel producatorii mondiali trebuie sa se conformeze acestor norme
cand vand masini in Marea Britanie.
Definirea mai larg a concurenei delimitare pieei relevante diferit de la un stat la
altul; este foarte posibil ca structura competiional s difere pentru acelai produs sau serviciu
dela o pia la alta; spre exemplu, Dacia Renault trebuie s aplice cercetari amanuntite de
marketing asupra pieei din Japonia daca vrea sa exporte acolo, deoarece japonezii ar putea fi
nationaliti si sa prefere masini japoneze.
Existena unui efort temporal i financiar mai ridicat n cercetarea primar datorit unui
buget relativ limitat, precum i a costurilor destul de mari presupuse de cercetrile
internaionale,deseori fcnd mai accesibil realizarea unei investigaii a surselor secundare de
date; Inainte ca Dacia Renault sa intre pe piaa din Germania, spre exemplu, s-au facut
numeroase cercetari de piaa, destul de costisitoare, fara a se tii sigur daca va avea succes si
daca va avea vanzari ridicate.
Credibilitatea limitat a surselor secundare de date determinat de vechimea acestora i
de eventualele ingerine politice n statisticile oficiale, menite a cosmetiza situaia real
aunei ri,fapt ce poate duna serios investitorilor strini. Exemplu: Toyota vrea sa intre pe piata
romaneasca, sa isi deschida o fabrica, deoarece sursele secundare de date indica o stabilitate
economica. Romania, insa, este in criza politic, lucru pe care cei de la Toyota nu ar avea de
unde sa- afle, in caz ca este mascat informaia.

7.6 Care sunt principalele dificultai cu care se confrunta un cercetator in investigarea pieei
produselor de cosmetica feminina in Tarile Golfului Arab spre deosebire de o cercetare, de
acelasi fel, derulata in China?

- inexistenta unei depline echivalente la nivel conceptual privitoare la acelasi indicator, in
spatii geografice si culturale diferite.
Astfel se va tine cont de religiile existente pe teritoriul Chinei cat si Tarile Golfului Arab. Spre
exemplu religia Budhista este foarte diferita de cea Musulmana, femeile din Tarile golfului Arab
au o cultura deosebita privitor la folosirea produselor cosmetice, utilizarea acestora este foarte
redusa, dat fiind modul in care acestea aleg sa respecte religia. Un alt factor cu influenta majora
este ca femeile sunt obligate prin religie sa aiba corpul si fata acoperite.
- existenta numeroaselor restrictii impuse de autoritati intr-o serie de state si zone ale lumii,
inceea ce priveste accesul la bazele de date
Aici intervin regimurile politice diferite dintre China si Tarile Golfului Arab, respectiv
comunismul si emiratul.
-studiile directe de teren intampina dificultati majore atat datorita lipsei de stabilitate
teritoriala apopulatiei, cat si din cauza unor bariere de comunicare de ordin lingvistic, a unor
prejudecati, cefraneaza comunicarea.
Spre exemplu, un agent de vanzari din Tarile Golfului Arab nu poatemerge in casa unei
familii si sa poate o discutie doar cu femeia, pentru ca incalca principiile religiei; in China, in
schimb, nu sunt astfel de bariere.
-gradul diferit de receptivitate femeile musulmane nu sunt la fel de receptive ce cele
chineze, cultura musulmana fiind una conservatoare.

7.7. Determinai principalele obiective ale unei cercetri de marketing efectuate pe piaa
bicicletelor din Polonia pentru determinarea potenialului acesteia n vederea fundamentrii unui
posibil export al acestor produse din Suedia.
Studierea unei anumite piee externe,a pieei internaionale n ansamblul ei sau a unor
componente ale sale, adica studierea pietei biciletelor in Suedia.
Studierea nevoilor de utilizare sau de consum pe o pia extern sau pe un grup de piee: studii
asupra cererii de biciclete din Suedia, comparativ cu cererea din Polonia.
Cercetarea comportamentului consumatorului: cercetari asupra atitudinilor, motivatiilor si
emotiilor consumatorilor din segmentul de fata, in Suedia
Cercetarea prestaiei(produs,serviciului,idee sau drept) n condiiile penetrrii/ prelucrrii unei
piee externe determinate: pozitionarea bicicletelor in piata din Suedia,cercetarea invechirii lor
economice, urmarirea produsului in utilizare/consum
investigarea preurilor i tarifelor pe o anumit pia extern sau pe piaa internaional referitor
la un produs/serviciu: pentru a exporta biciclete din Polonia in Suedia este nevoie informatii
referitoare la preturile practicate in Suedia pe acest segment
cercetarea mecanismului distribuiei pe o anumit pia extern sau grup de piee:producatorii de
biciclete din Polonia trebuie sa faca multe cercetari in domeniul logisticii, maiclar cum pot livra
eficient biciclete in Suedia.
Cercetri n domeniul politicii de comunicaii pe o pia extern sau un grup de piee:
Cercetarea conjuncturii economice: producatorii polonezi trebuie sa faca numeroase cercetari
legate de audient in diferite medii de comunicare, precum si in alegerea mediilor de comunicare
potrivite, care sa atraga consumatorii din segmentul de fata.
Studierea resurselor ntreprinderii n raport cu obiectivele procesului de internaionalizare a
activitii sale: determinarea capacitatii de adaptare a organizatiei poloneze la exigentele pietei
suedeze a bicicletelor.


7.8. Ce ar trebui sa urmareasca un studiu comparativ al pietei serviciilor medicale private in
Austria, Ungaria si Romania in vederea promovarii acestora in fiecare dintre cele 3 tari in parte.

Nu am gasit in carte despre studiu comparativ, decat etapele elaborarii unui studiu de mk
international
Stabilirea obiectivelor:
a) Capacitatea de diagnosticare si operare chirurgicala;
b) Capacitatea de tratament a afectiunilor speciale(transplanturi, operatii in premiera, etc.); spre
exemplu la acest capitol Romania nu sta bine nici in segmentul privat
c) Costul operatiiilor medicale; Romania are cele mai mici costuri, urmata de Ungaria si in final
Austria cu cele mai mari costuri, dintre cele trei.
d) Calitatea serviciilor medicale in faza de tratament si post operatoriu;
e) Calitatea serviciilor colaterale(cazare, masa, terapeutice, servicii psihologice);
f) Modul de tratare a pacientului in sensul explorarii demersurilor medicale si a
riscurilorpotentiale.



7.9. Formulati 5 ipoteze privitoare la un studiu de marketing ce urmareste caracteristicile pietei
telefoniei mobile in Romania, Grecia si Turcia.

1. Gradul de acoperire a retelei de telefonie mobila;
2.Gradul de inzestrare cu telefoane mobile
3.profilul utilizatorilor actuali
4.forme de manifestare a cererii potentiale
5. Nurmarul de operatori telefonici;
6. Nr de abonamente si numere de telefon alocate;
7. Nr de aparate telefonice in utilizare;
8. Pretul mediu al apelurilor telefonice si profitul/nr de utilizator.

7.10. Identificati principalele categorii de informatii de piata pe care le pun la dispozitie cele mai
importante cotidiene ale lumii.
a) Evolutia preturilor actiunilor
b) Informatii statistice(trenduri sectoriale, evolutia profiturilor);
c) Oportunitati de piata;
d) Falimentari;
e) Evolutia indicatorilor macroeconomici (curs de schimb, rata dobanzii, PNB, deficit
bugetar,exporturi, importuri etc.)

7.11 Realizati deosebirea pe cate un exemplu concret intre discutiile de grup (Focus Group) si
discutiile libere nestructurate drept tehnici de preluare a informatiei de piata.
Presupune c cercettorul poart discuii total libere cu anumii membrii ai populaiei vizate pe o
singur probem. Uneori aceasta nici nu este dat n prealabil ci urmez s fie descoperit prin
astfel de discuii.
Interviul nestructurat se desfoar de obicei n mai multe ntlniri, iar o ntlnire poate dura
mai multe ore.
Modul cel mai tipic de realizare al unui interviu este cel individual, prin contact direct, fa n
fa .
Un focus grup este definit ca un grup de indivizi n interaciune care au unele interese sau
caracteristici comune, grup adunat de un moderator, ce folosete grupul i interaciunile acestuia
ca mod de a obine informaii despre o problem specific.
Disctutiile de grup permit procesarea informatiilor intr-o maniera organizata si standardizata, pe
cand discutiile libere nestructurate permit evidentierea unor caracteristici inedite care au fost
surprinse in problematica discutiilor de grup. In schimb, insa, in cadrul discutiilor libere, din
cauza diversitatii opiniilor ar putea parea problematic categorisirea raspunsurilor si procesarea
sa ulterioara pentru obtinerea unorinformatii relevante dpdv. statistic.

7.12. Identificati aspectele legate de formele de manifestare ale cererii in cadrul unui
hypermagazin ce pot fi identificate folosind metotda observarii din cercetarile de marketing.
Forme de manifestare a cererii utilizand metoda observarii:
a) Atractia vizuala a produsului prin elemente de design si forma;
b) Atractie prin dispunerea pe rafturi;
c) Atractie prin degustare;
d) Atractie prin programe de ofertare si promovare
Presupune implicarea activ n vieile celor studiai. Cercettorul este acceptat ca membru al
grupului.
Observaia participativ d posibilitatea cercettorului s descopere date detaliate despre
gndurile, simmintele i comportamentul grupului pe care l studiaz.
Observaia participativ poate fi dus la bun sfrit folosind una din dou abordri posibile :
- Observaia sub acoperire ;
- Observaia deschis.

CAPITOLUL 8

8.1 Caracterizati capacitatea efectiva si potentiala a pietei incaltamintei de recreatie in diferite
tari precum: Franta, Muntenegru, Albania, Finlanda, Cipru, India sau Peru.

Capacitatea pietei efective reprezinta volumul tranzactiilor de vanzare-cumparare ale unei
marfi, realizate intr-o perioada determinata de timp, in perimetrul geografic al respectivei piete.
Capacitatea pietei potentiale reprezinta volumul maxim al tranzactiilor, ce pot fi realizate in
perimetrul geografic al respectivei piete, cu o anumita marfa intr-o perioada determinata de timp.
Capacitatea efectiva a pietei incaltamintei de recreatie din Franta se caracterizeaza printr-
un grad mare de saturare datorita nivelului ridicat de trai asociat cu existenta timpului liber.
O crestere potentiala se poate valorifica in conditiile introducerii unei marfi la moda intr-un
anumit sezon, dar si prin cresterea timpului liber. Pin practicarea in cadrul companiilor
multinationale a practicii de Friday casual pot creste vanzarile de incaltaminte de recreatie.

8.2 Identificati in randul tarilor Uniunii Europene pe cea cu cel mai mare potential de absorbtie
pentru produsele apicole romanesti.

Potentialul de absorbtie este reprezentat de volumul maxim(cantitativ si valoric) al
cumpararilor, ce ar putea fi realizate de clientela din oferta concurentilor, intr-o perioada data.
Tara cu cel mai mare potential de absorbtie pentru produsele apicole romanesti este Germania ,
urmata de Franta.
Apicultorii sustin ca peste 70% din productia nationala ajunge la export. Si pe piata locala
cererea de miere de albine este in crestere, iar producatorii pot face cu greu fata solicitarilor. 80%
din producia de miere obinut n sistem ecologic n Romnia este exportat, principalele piee
fiind Germania i rile nordice, a declarat consilierul Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii
Rurale (MADR), circa 3.650 de tone n 2010, a plecat ctre export n vrac, n special n
Germania.

8.3 Faceti distinctie intre cota de piata totala, servita si, respectiv relativa a companiei
MOBEXPERT Bucuresti pe piata Ucrainei.

Cota de piata totala a companiei Mobexpert reprezinta marimea relativa a acesteia
expresia procentuala a vanzarilor pe piata Ucrainei pietei. Piata servita, reprezinta expresia
procentuala a vanzarilor a companiei fata de vanzarile totale inregistrate pe piata pe care este
efectiv prezenta, respectiv Bucuresti, iar cota de piata relativa reprezinta expresia procentuala a
vanzarilor MOBEXPERT fata de vanzarile liderului de piata de mobilier din Ucraina.

8.4 Nu-l fac ptr ca mi cere date din anuaru statistic...
8.5 la fel...urmariti evolutia..bla

8.6 Faceti distinctie intre criteriile de accesibilitate si cele de permeabilitate in patrunderea pe o
piata externa. Exemplificati.

Criteriile de accesibilitate au rolul de a evolua conditiile concrete de plasament spatial,
economic-politic si socio- cultural a diferitelor piete externe receptoare, in raport cu cea de
emisie. Tipologia pietelor externe da posibilitatea unei ordonari a acestori criterii in raport cu
obiectivele strategice urmarite de exportator.
Spre exe dimesniunea socio culturala se constituie intr-un factor restrictiv in situatiile de
incompatibilitate a unor produse pe piata tinta,astfel carnea de porc pe piata musulmana nu se
poate comercializa datorita dimensiunii socio-culturala, fapt pentru care consumul acestui
aliment reprezinta un pacat, iar incercarea de a comercializa acest produs pe aceasta piata va
reprezenta un insucces si deopotriva o jignire pentru cultura musulmana.
Criteriile de permeabilitate evalueaza posibilitatile si limitele de acces ale unui partener
strain pe fiecare piata nationala luata in considerare,aceste criterii bazandu se pe factori obiectivi
si subiectivi, astfel reactii de ostilitate fata de produsele daneze s au produs in Tarile arabe, dupa
aparitia din Danemarca a unor caricaturi la adresa Profetului Mahomed.Reprezentarile clientelei
de pe piata externa fata de tara de provenienta a marfii se pot repercuta puternic asupra
acceptului sau respingerii acesteia. (exe din carte)

CAPITOLUL 9

9.1 Comentati pe exemplul concret al unei companii romanesti ce se internationalizeaza
relatia dintre marketingul strategic si marketingul operational.

Marketing strategic= desemneaza dimensiunea globala, pe termen lung a marketingului,
inteles drept proces de conducere a intreprinderii, orientat spre piata.
Marketing operational= desemneaza ansamblul deciziilor si activitatilor pe termen scurt,
de natura a asigura implementarea orientarii de marketing in practica obisnuita a intreprinderii.
Conducerea strategica a intreprinderii se gaseste in relatie directa cu marketingul strategic care la
randul sau asigura suportul marketingului operational.
Astfel pentru firma X(Borsec), ce se internationalizeaza va trebui sa actioneze in conformitate cu
principiile ec intreprinderii si sa si planifice riguros actiunile, asadar in locul unor decizii
spontane aceasta va trebui sa abordeze o planificare rationala a proceselor ce au loc in
intreprindere.Toate aceste activitati coroborate vor conduce la o conducere strategica a
intreprinderii orientata spre un succes pe termen lung.
Pentru Borsec planificarea reprezinta un element cheie al succesului.

2.Realizati analogia dintre activitatea de marketing si arta militara prin identificarea unor
strategii de marketing ofensive, respectiv defensive la o serie de companii cu vocatie
internationala.
Marketingul este o forma civilizata de lupta, in care majoritatea bataliilor se castiga
folosid cuvinte, idei si gandire organizata.
Strategiile defensive sunt strategii de aparare (aparare impotriva concurentei,
prevenireapierderilor clinetilor existenti) si ofera clientilor o gama mai larga de produse si
serviciiimbunatatite.
Exemple de strategii defensive:
- Imbunatatirea imaginii companiei;
- Imbunatatirea calitatii produselor
- Imbunatatirea sistemului de livrare.
Strategiile ofensive au ca scop atragerea de noi client exemple:
- marirea pietei geografice ;
- marirea pietei de distributie;
- marirea preturilor

3. Identificati viziunea, misiunea, principalele valori/ obiective a trei companii
diferite(doua companii multinationale prezente pe piata romaneasca si o companie romaneasca
ce s-a itnernationalizat). Faceti o analiza comparativa a informatiilor obtinute.
(Exemplele din carte)

ROMTELECOM
Misiune
sa furnizeze cu promptitudine servicii de telecomunicatie si divertisment de
incredere,care se dezvolta permanent.
Viziune
compania furnizoare de servicii care stabileste standardele in Romania, depasind
asteptarile clientilor, angajatilor si actionarilor, in domeniul furnizarii de solutii de comunicatie,
divertisment si tehnologia informatiei de cea mai buna calitate.
Valorile companiei
Orientarea spre client: clientul este pe locul intai; ma port cu clientii asacum as vrea eu
sa fiu tratat si asa cum se asteapta si ei insisi; imi surprind placut clientii prin totce fac; simplific
lucrurile.
AMERICAN EXPRESS
Misiune
sa inspire, sa incurajeze si sa impulsioneze tinerii sa incerce experiente de viata noi,
inedite, prin participarea la programe educative si de munca in strainatate.
Viziune
prin programele de schimb cultural American Express urmareste sa contribuie la
deschiderea tinerilor catre alte culturi si societati si sa le ofere, pe langa oportunitati de
calatorie,acces la experienta profesionala relevanta in dezvoltarea unei cariere.
Valorile companiei
compania sustie: nonconformismul, varietatea, aspiratia spre diverse formede libertate;
asumarea viziunilor despre viitor; comunica si excelenta.
AVON
Misiune
liderul modial in frumusete pentru clientii nostri (construirea unui portofoliu unic
debranduri cosmetice si legate de frumusete, surclasand competitorii in ceea ce priveste
calitatea,inovatia si valoarea, pentru a deveni compania catre care se vor indrepta cele mai multe
femeidin intreaga lume)
Viziune
Sa fie compania care intelege si satisface cel mai bine nevoile femeilor de
pretutindeniin ceea ce priveste produsele, serviciile si sentimentul implinirii personale
Valorile companiei
se bazeaza pe conceptul de incredere, cunoastere, motivatie, recompensa,dezvoltare a
personalitatii.
Fiecare dintre aceste companii si au conturat idelalurile reprezentate de misiunea pe care
doresc sa o infaptuiasca pe termen lung in conformitate cu activitatile desfasurate.
Vizunea acestora se bazeaza pe satisfacerea deplina a nevoilor si asteptarilor clientilor, iar toate
acestea misiune si viziune se bazeaza pe un set de valori ale companiilor.

Alte exe:
Dacia-Renault SA

Viziune- devenirea de lider mondial pe piata automobilelor;

Misiune- dezvoltarea de autoturisme cu costuri reduse de productie;

Valori- calitate, fiabilitate durabilitate.

2. Unilever SA Romania

Viziune- mentinerea pozitiei de lider mondial in domeniul produselor de ingrijire;

Misiune- dezvoltarea de noi marci de succes;

Valori- unicitate, tinerete, caitatea vietii.

3. Astra Vagoane Calatori SA Arad

Viziune-devenirea de lider european in productia de vagoane, locomotive si tramvaie;

Misiune- oferirea celor mai ieftine vagoane, locomotive si tramvaie pe piete UE;

Valori- calitate, ergonomie, modernitate.

8.4. Lund exemplul concret al unei companii internaionale, prezent i pe piaa
romneasc, identificai cele trei elemente ale analizei strategice (analiza factorilor globali,
analiza pieei, analiza portofoliului de afaceri) aferente sucursalei din Romnia.Folosii pentru
aceasta cte una dintre metodele (modelele) analizei diagnostic.
Analiza factorilor globali actuali sau viitori ai mediului sau analiza elem macromed de
mk internat: foarte relevante in acest sens pot fi modificarile legislative intervenite asupra
nivelului unor taxe(cota de impozit,modul de aplicare a impozitului, taxa pe valoare
adaugata)precum si posibilitatile de implementare a unor noi tehnologii noua plata prin internet
sau prin card); sisteme de atentionare timpurie,procedee de prognoza,tehnica scenariilor.
Analiza pietei sau a micomediului de mk, incluzand analiza concurentilor si
aconsumatorilor;practic intreprinderea va cauta sa cerceteze modificarile comportamentale
aleconsumatorilor in general, evolutia concurentilor,metode ale cercet de piata, modelul
structurii concurentiale, modelul grupurilor strategice.
Analiza portofoliului de afaceri a intreprinderii sau a situatiei acesteia in randul
propriilorconsumatori privind loialitatea acestora, motivele care au dus la repetarea cumpararii
sau lascaderea increderii lor in compania, caracteristicile prestatiei care-i determina sa fie
multumitisau satisfacuti.concluziile extrase din astfel de studii vor ajuta intreprinderii in
demersul depozitionare in fata competitorilor si vor putea explica legatura/relatia dintre
modificareapreferintelor consumatorilor proprii si a partii de piata a intreprinderii.analiza
lantului valoric,benchmarking,matricea consistentei avantajelor concurentiale,analiza swot.

9.5 5. Identificai cte o companie n cadrul creia s formulai propuneri de
implementare a uneia dintre strategiile dezvoltrii de baz (precum o strategie dominat de
costuri, o strategie dedifereniere, o strategie de specializare pe o ni de pia).

Strategii dominate de costuri: intreprinderea va cauta sa devina cel mai avantajos
ofertantal sectorului, aceasta strategie presupune atingerea avantajului competitiv printr-un
management consecvent al costurilor ,adica prin individualizarea prestatiei prin preturi scazute
fata de competitori in vederea atingerii celei mai avantajoase pozitii de ofertatnt al unui sector de
activitate.
Strategii de diferentiere: intreprinderea urmareste crearea unui avantaj al propriei prestatii
in vederea pozitionarii sale adecvate printre diferitele gusturi ale consumatorilor.Nu se refera
doar exclusiv la oferta de marfuri sau la un singur sortiment, ci mai degraba la intreaga
activitatea intreprinderii.
Strategii de specializare pe nise ale pietei: oferirea unui sortiment incomplet,
concentrarea resurselor pe un segment de piata aparte putand duce la alingerea unei pozitii
dominante.

9.6.Formulai,pe cte un exemplu concret, variante ale strategiilor de cretere
(intensive,integrative,prin diversificare) aplicabile la companiile transnaionale.

Strategii de crestere intensive:are in vedere dezvoltarea pe piata de referinta pe care
intreprinderea opereaza si care cuprinde penetrarea unei noi piete dezvoltate in cadrul pietei deja
abordate si dezvoltarea gamei sortimentale.
Strategii de crestere integrative:are in vedere dezvoltarea intreprinderii in ramura de
activitate prin extinderea laterala, in amonte sau in aval.
Strategii de crestere de diversificare: se refera la dezvoltarea activitatii in afara
obiectuluide activitate a intreprinderii, in functie de oportunitatile oferite de piata.
Compania romano-britanica Interagro, exportatoare de ingrasaminte chimice a folosit in
ultimii 16 ani o strategie de crestere integrativa prin integrare in aval( preluarea companiilor
producatoare de ingrasaminte: Amonil SA Slobozia, Azochim SA Piatra-Neamt si Doljchim SA
Craiova) dar si prin diversificare concentrica in domeniul cultivarii terenurilor agricole,
dezvoltarii productiei de bioetanol, productiei alimentare(lactate. ulei, zahar), industriei hoteliere
si sportului( Astra Ploiesti).

9.7 Prin ce elemente se deosebesc intre ele strategiile de crestere prin filializare de cele
prin francizare? Identificati cate un exe concret pe piata nationala.
Strategia cresterii prin filializare poate fi considerata probabil cea mai importanta
strategie de crestere organica, aplicabila mai ales in comertul cu amanuntul, datorita procedeului
integratic de inaugurare a locatiilor de vanzare in regie proprie.Practic ea ofera multiplicarea
unui concept propriu prestabilit pe baza resurselor proprii, in conditiile unei coordonari ierarhice
a acestor activitati.
Filializare franchising
Felul cresterii -integrativa interna - cooperativa
Intensitatea cresterii- inceata -rapida
Control intern al cresterii- complet prestabilit
Efort financiar- mediu -scazut
Potential de internationalizare-bun F bun
Dependenta/independenta -depend Independ controlata
Publicitate controlata fortata

Compania Carrefour Romania este o filiala a grupului francez(grad ridicat de
independenta operationala pentru a controla mai bine activitatile de marketing), pe cand unitatile
Starbucks in Romania sunt unitati in franciza( francizorul furnizeaza un pachet standard de
produse- independenta zcazuta)iar franzcizatul furnizeaza informatii din piata, capital si personal
pentru gestionarea afacerii pe plan local.

9.8 Facei distincie, pe exemple concrete, ntre strategiile de ptrundere pe piaa strin,
dup locul n care se creeaz valoarea (producie domestic, respectiv producie n strintate)

Locul in care se creaza valoare:(in tara de origine a intreprinderii sau pe piata ce
sedoreste penetrata), sistematica strategiilor le divizeaza in doua grupe: strategii ce se sprijina
peproductia domestica si strategii ce se fundamenteaza pe productia in strainatate.
Centrul de greutate in aceasta sistematica este pus pe modalitatile de implicare
invetitionala(in caz prod domestica) si respectiv pe formele de participare la investitie pe piata
externa si gradul de implicare a partenerilor locali sau pe terte piete.
Compania amaericana FORD producatoare de autoturisme are o dubla strategie de
patrundere pe pietele straine. Creeaza valoare atat pe piata americana si este orientata spre
exporturi directe cu investitii directe sub forma de birouri de reprezentare si cocietati comerciale
, dar si in afara granitelor SUA( de exemplu creeaza valoare sub forma investitiilor directe la
uzinele Ford din Craiova , in urma unei achizitii).
9.9. In cadrul strategiei de patrundere pe o piata externa prin asociere cu parteneri locali
sau terti realizati, pe cate un exemplu concret, deosebire dintre procedeul ''piggy-back pt export''
si '' grupul de interese economice pt export''.

Compania romano-chineza producatoare de bioetanol in Zimnicea Romania a dezvoltat
un procedeu de piggy-back pt export( portaj comercial) pe piata Chinei. Aceasta companie are un
grup de interese economice pt export cu compania de comert exterior Interagro SA.
piggyback combin transportul rutier cu cel feroviar
Dei fiecare din aceste combinaii ofer anumite avantaje transportatorului, utilizarea
sistemului piggyback este mai rspndit, fiind mai ieftin ca utilizarea exclusiv a transportului
auto, flexibil, comod, mai puin duntor asupra mediului i contribuie la reducerea gradului de
congestionare a cilor rutiere.
Dificulti n calea extinderii sistemului piggyback apar din cauza problemelor legate de
transportul feroviar. Aceste probleme sunt legate de conflictele de interese dintre firmele
feroviare aparinnd unor ri diferite, precum i de preponderena proprietii publice asupra
acestor firme. De aceea,n domeniul transportului feroviar, n general, i a celui european, n
special, se impune o reform care s aib n vedere acordarea posibilitii firmelor feroviare
particulare de a concura cu cele din sectorul public, precum i apariia unei autoriti a
transportului feroviar pentru o regiune care s cuprind mai multe ri.
Societatile comerciale implicate intr-o asemenea grupare isi pastreaza autonomia
gestionara si functionala, cat si identitatea de sine ca persoane juridice. In aceste conditii ele isi
reunesc eforturile pentru a realiza in comun obiective economice limitate, precum birouri de
vanzare, case de import sau export, centre de cercetare etc, pentru a le exploata in comun in
vederea facilitarii realizarii obiectului lor propriu de activitate.

Gruparile de interese economice sunt specifice dreptului francez. Ele se deosebesc de
societatile comerciale propriu-zise deoarece nu urmaresc in mod necesar un scop lucrativ, iar pe
de alta parte nu este necesar sa constituie un capital social ca instrument economic de realizare a
finalitatii pentru care au fost create.

Totodata se deosebesc si de asociatia propriu-zisa prin aceea ca dobandesc personalitate
juridica chiar daca nu au un patrimoniu autonom.

Calitatea lor de persoane juridice dobandita pe fondul absentei unei autonomii
patrimoniale - care este de esenta subiectului colectiv de drept - face ca societatile implicate in
constituirea gruparii sa aiba o responsabilitate nelimitata si solidara pentru obligatiile asumate de
grupare.

9.10. Estimati pe baza unor cheltuieli realiste, costul tichetului de intrare al unei companii
romanesti producatoare de preparate de carne pe piata ucraineana
.Elementele componente ale tichetului de intrare pt compania Scandia SA Sibiu
,producatoare de preparate de carne pe piata Ucrainei sunt:
a) costuri ale documentarii in strainatate (10.000 euro)
b)costuri de omologare(30.000 euro)
c) costuri ale mostrelor si esantioanelor(10.000 euro)
d) taxe pt costurile unui birou de reprezentare(10.000 euro)
Total : 60.000 euro

Elementele componente ale tichetului de intrare pt compania Scandia SA Sibiu ,
producatoare de preparate de carne pe piata Ucrainei sunt:

a) costuri ale documentarii in strainatate (10.000 euro)

b)costuri de omologare(30.000 euro)

c) costuri ale mostrelor si esantioanelor(10.000 euro)

d) taxe pt costurile unui birou de reprezentare(10.000 euro)

Total : 60.000 euro.

9.11. Cum se grupeaza strategiile de intrare pe piata externa dupa instensitatea
angajamentului managerial si gradul de control si insotiti raspunsul dvs de diferite exemple.
Acestea se grupeaza intr-un:
a) grad ridicat al capitalului angajat si control restrans (compania romano-britanica
InteragroSA)- investitie de portofoliu;
b) grad ridicat al capitalului angajat si control ridicat( dacia -renault Pitesti -unitate
productie)
;c)grad scazut de capital angajat si control restrans: reprezentante Deutche Bank in RO
(birou);
d) grad scazut al capitalului angajat si control ridicat ( export direct al companiei
Interagro SAde ingrasaminte pe piata Chinei).

9.12.Faceti distinctie pe exemple alese de dvs, intre parteneriat/societate mixta si
contractul de management drept forme ale intelegerii parteneriale in penetrarea unei piete
externe.
O societate mixta se diferentiaza de alte tipuri de aliante strategice sau de relatii de
colaborare prin faptul ca reprezinta un parteneriat a doua sau mai multe companii, care si au unit
fortele pentru a crea o entitate legala separata,pe cand contractele de management persoana ce isi
asuma rolul de management isi pune la dispozitie toate cunostintele sale intelectuale experienta
profesionala dar si relatiile sale de natura economica sociala sau juridica pentru buna derulare a
activitatii intreprinderii si le combina in asemenea fel sa contribuie la procesul si buna
functionare a companiei in cauza.
Societatea mixta Romgaz-Gazprom prevede identificarea tuturor posibilitatilor de
colaborare intre Romgaz si Gazprom, inclusiv infiintarea unei societati mixte cu participare 50%
Romgaz si 50% Gazprom, in ceea ce presupune atat depozitarea gazelor in Romania, dar si
valorificarea acestora in diverse posibilitati: vanzarea directa, investitii impreuna in cogenerarea
de inalta eficienta"
Compania Franklin Templeton a fost desemnata de actionarii Fondului Proprietatea drept
manager al acestui fond, pe cand, de exemplu, Raiffeisen Asset Management, prin actionariatul
sau are o conducere directa a acestui ultim fond sub delegarea unui comitet director pt activitati
operative.

9.13. Ce sunt aliantele strategice internationale, cum se grupeaza acestea categorial si
care sunt principalele obiective urmarite de acestea?Exemplificati din realitatile economiei
mondiale.
Partenerii unei aliante strategice internationale convin sa-si combine eforturile in vederea
atingerii unui scop comun( societatile dispun de resurse si forte comparabile). Ele pot fi create in
scopul:
a)dezvoltarii productiei-General Motors si Petrobras pt producerea de motoare pe
bioetanol;
b)dezvoltarii distributiei- campania romano-chineza de bioetanol din Zimnicea;
c) dezvoltarii tehnologiei (asocierea companiei IBM cu firme satelit specializate in
software ptraportari financiare).

9.14. Ce probleme economice, sociale si de imagine declanseaza decizia unei companii
internationale de a se retrage de pe o anumita piata. Care sunt principalele tipuri de informatii
necesare fundamentarii unei astfel de decizii? Exemplificati pe o cazuistica identificata de dvs.
Firma Nokia din Cluj s-a retras generand probleme economice (scaderea veniturilor
subforma impozitelor datorate statului roman), sociale(intrarii in somaj a personalului) si
deimagine( strategie neadaptata).
Informatiile care au stat la baza luarii acestor decizii au fost:
a) analize comparative de cost cu alte piete de productie potentiale(China);
b) analiza volumului vanzarilor pe piata locala comparativ cu nivelul bugetat si rata
medie a rentabilitatii actionarilor la nivel de grup.