You are on page 1of 2

Metodă de dezvoltare a capacităților creierului

Posted on septembrie 14, 2014by 34tm
http://34tm.wordpress.com/2014/09/14/metoda-de-dezvoltare-a-capacitatilor-creierului/
Anual, în Japonia, 1 milion de copii învaţă să folosească abacul, numit „soroban” (foto). Atât de
importantă este această activitate, încât există şi un campionat naţional de soroban. Cea mai avansată
secţiune a campionatului este Flash Anzan, care le cere concurenţilor să adune numere cu ajutorul unui
abac imaginar. Performanţele de care sunt capabili unii dintre ei sunt de-a dreptul uluitoare.

Concurenţii trebuie să facă adunări folosind imaginea mentală a unui abac, în locul unui abac real. 15
numere – cuprinse între 100 şi 999 – sunt afişate pe un ecran, iar concurenţii trebuie să le adune.
Dificultatea cea mai mare constă în faptul că numerele sunt proiectate într-o succesiune foarte rapidă; un
om obişnuit abia ar avea timp să le citească.
Şi totuşi, cei mai competenţi dintre japonezii care participă la campionatul naţional de soroban sunt
capabili de performanţe excepţionale.
Anul acesta, Takeo Sasano, funcţionar la o şcoală, şi-a doborât propriul record: a reuşit să adune numere
proiectate într-un interval de numai 1,70 secunde. (În videoclipul de mai jos, cele 15 numere sunt
proiectate în 1,85 secunde.)

Flash Anzan a fost o inventata în urmă cu câţiva ani de un profesor de abac, Yoji Miyamoto, care dorea să
creeze un joc matematic în care cerinţele puteau fi rezolvate doar prin calcul cu ajutorul unui abac
imaginar – o capacitate numită anzan.
Când un concurent vede primul număr afişat, îl vizualizează imediat pe abacul imaginar.
Când vede cel de-al doilea număr, îl adună cu primul, pe acelaşi abac mental, şi tot aşa; la sfîrşitul jocului,
concurenţii nu-şi pot aminti niciunul dintre numere, sau sumele intermediare, ci doar rezultatul final.
Utilizarea unui abac imaginar pentru a face operaţii matematice este cel mai rapid mod de a efectua
calcule mintale. Ultimii doi câştigători ai Cupei Mondiale la calcul mintal japonezul Naofumi Ogasawara,
în acest an, şi indianul Priyashi Somani, anul trecut – au folosit această tehnică.
Specialiştii occidentali sunt uluiţi de aceste performanţe excepţionale, care arată de ce este în stare
creierul uman, chiar dacă nu se ştie exact cum reuşeşte acest lucru. După părerea unuia dintre aceşti
specialişti, Brian Butterworth, profesor de neuropsihologie cognitivă la
University College London şi autor al cărţii The Mathematical Brain, ar merita să investim considerabil în
studierea mecanismelor cerebrale care fac posibile aceste realizări.
Calculul cu abacul şi tehnica anzan folosesc o regiune a creierului diferită de cea utilizată în cazul
calculelor făcute cu creionul pe hârtie; de aceea, elevii pot juca Flash Anzan în vreme ce joacă,
concomitent, jocuri ce ţin de limbaj. În videoclipul de mai jos, puteți urmări cum anume este aplicată
această ‘tehnică’ în școlile orientale.
https://www.youtube.com/watch?v=Px_hvzYS3_Y
Pentru moment, Flash Anzan nu este prea cunoscut în Occident, dar cei care vor să joace au la dispoziţie
mai multe situri internet şi câteva aplicaţii pentru mobil.