You are on page 1of 9

ALTE DOCUMENTE

BIOFIZICA CONTRACŢIEI MUSCULARE
Receptori si traductori de informatie în
membranele biologice, semnalizare
intercelulara
ELEMENTE DE BIOFIZICA ANALIZORULUI
VIZUAL
Username / Parola inexistente

emai l ••••••
Logi n Am ui tat parol a x Creaza cont nou

Home Exploreaza Upload
Administratie
Arta cultura
Biologie
Animale
Biofizica
Botanica
Casa gradina
Diverse
Economie
Geografie
Gradinita
Istorie
Jurnalism
Limba
Literatura romana
Management
Medicina
Personalitati
Profesor scoala
Sociologie
Stiinta
Tehnica mecanica
Timp liber

ELEMENTE DE BIOFIZICA ANALIZORULUI VIZUAL
Bi of i zi ca - ã Conf . Dr. Const ant a GANEA - Curs 8. 1
ELEMENTE DE BI OFI ZI CA ANALI ZORULUI VI ZUAL
Analizorul vizual este un sistem de comunicare a organismului cu lumea
înconjuratoare care permite receptionarea, analiza si traducerea în impuls nervos a
informatiilor privind forma, dimensiunile, pozitia, miscarea, culoarea obiectelor acesteia.
Semnalul fizic ce poate fi receptionat de catre analizorul vizual este radiatia
electromagnetica cu lungimea de unda cuprinsa între 400 - 750 nm.
Elementele principale ale analizorului vizual: ochi, traiectele nervoase aferente si eferente,
statii de prelucrare intermediare si proiectia corticala. În cele ce urmeaza va fi abordat
numai segmental periferic - ochiul.
St ruct ura ochi ul ui
Forma globulara cu diametrul de cca. 2,5 cm. În ordine, antero- posterior, elementele
ochiului sunt:
- corneea (transparenta)
- sclerotica (tesut opac, fibros si elastic)
- camera anterioara cu umoarea apoasa
- irisul (diafragma inelara pigmentata)
- cristalinul (lentila transparenta)
- camera posterioara cu umoarea vitroasa
Fiber cables Find all fiber and Patch cord cable Discounted price cabl esys.com/fi ber
Jyh Eng Technology Fiber Optic Manufacturer provides pre- terminated service. www.j e-net.com.tw/
AV100 Interf erometer Antivibration Fizeau Interferometer for Laboratory and Production Apps. www.si l o.i t
[X]
PDFmyURL.com
Căutare
- retina (cu foveea, pata galbena si papila)
- coroida (tesut puternic pigmentat care absoarbe lumina parazita, împiedicând difuzia
acesteia)
Muschii ciliari (fibre radiare si circulare) si zonula lui Zinn (ligament inelar legat de
sclerotica, alcatuit din fibre elastice) permit modificarile convergentei cristalinului. Zonula
mentine cristalinul în pozitia sa în stare de tensiune mecanica. Muschii ciliari pot elibera,
prin contractie, cristalinul de sub tensiunea zonulei.
St udi ul ochi ul 21521h723v ui di n punct de ve de re al opt i ci i ge ome t ri ce
a. Modele ale ochiului redus
b. Studiul mersului razelor în cei patru dioptri ai globului ocular
a. Ochiul este redus la un dioptru prin care razele se propaga la fel ca în ochiul real.
În modelul Listing , ochiul este un dioptru sferic cu raza de 6 mm care separa aerul de un
mediu transparent cu indice de refractie n = 1.337
Modelul Gullstrand consta dintr- un un sistem optic centrat în care un dioptru sferic unic
cu raza 5,7 mm (care reprezinta practic corneea: C = 60 D) separa aerul de un mediu
transparent de indice de refractie 1,336. Centrul optic este centrul de curbura al dioptrului. Distanta dintre centrul optic si retina este de cca. 15 mm.
Retina se afla în planul focal.
b. Ochiul este considerat un sistem optic centrat alcatuit din urmatoarele elemente:
- corneea, n = 1,372, separata de aer printr- un dioptru anterior convex si de
- umoarea apoasa, n = 1,336, printr- un dioptru posterior concav
- Crist alinul, n = 1,413 (1,375-1,473) est e separat de umoarea apoasa print r-un diopt ru ant erior convex si de
- umoarea vit roasa (n = 1,336), print r-un diopt ru post erior t ot convex.
Corneea est e mediul cel mai ref ringent , cca 40 D. Are cea mai mare cont ribut ie la convergent a t ot ala de cca
60 D. Crist alinul cont ribuie cu rest ul de 20 D. Convergent a crist alinului est e mai mica deoarece acest a est e
marginit de medii cu indici de ref ract ie apropiat i în t imp ce corneea se af la în cont act cu aerul care are indicele
de ref ract ie mult mai mic decât cel al corneei..
Crist alinul est e o lent ila biconvexa cu R
1
= 10 mm si R
2
= 6 mm (în st are neacomodat a). Est e alcat uit din
st rat uri celulare concent rice al caror indice de ref ract ie crest e dinspre perif erie spre cent ru. Convergent a
crist alinului est e variabila dat orit a modif icarii curburii.
PDFmyURL.com
Umoarea vit roasa conf era t ensiune globului ocular.
Adapt area la lumina
Irisul - diaf ragma care limit eaza f luxul luminos ce cade pe ret ina si care micsoreaza aberat iile cromat ice si de
sf ericit at e produse de lent ilele ochiului. Când luminozit at ea est e slaba, f ibrele radiale ale irisului se cont ract a
(midriaza), diamet rul pupilei crest e. La iluminare excesiva, f ibrele circulare ale irisului micsoreaza pupila (mioza).
Acest f enomen se numest e adapt are la lumina.
Acomodarea
Înt r-un ochi normal, imaginea unor obiect e f oart e îndepart at e se f ormeaza pe ret ina. Daca obiect ele sunt
sit uat e la o dist ant a mai mica de 6 m de ochi, imaginea lor s-ar f orma în spat ele ret inei daca crist alinul nu s-ar
PDFmyURL.com
sit uat e la o dist ant a mai mica de 6 m de ochi, imaginea lor s-ar f orma în spat ele ret inei daca crist alinul nu s-ar
bomba marindu-si convergent a. Pent ru ca imaginea sa f ie clara, ea t rebuie sa se f ormeze pe ret ina. Aceast a se
realizeaza ast f el: crist alinul est e înconjurat de un ligament circular, zonula lui Zinn, pe care se af la înserat i muschii
ciliari circulari si radiari. La cont ract ia f ibrelor circulare, zonula se relaxeaza si crist alinul iese de sub t ensiune,
bombându-se sub ef ect ul propriei elast icit at i. Convergent a sa va crest e si imaginea se f ormeaza mai aproape de
cent rul opt ic (mai în f at a, deci pe ret ina). Invers, la cont ract ia f ibrelor radiare, zonula est e din nou pusa sub
t ensiune, crist alinul se subt iaza si îsi micsoreaza convergent a. În acest f el se realizeaza acomodarea.
Vederea clara se realizeaza înt re doua punct e: punctum proximum - pp- si punctum remotum -pr -. Pp - cel mai
apropiat , vazut clar cu acomodare maxima. Pr - cel mai depart at , vazut clar f ara acomodare. La ochiul normal
(emet rop) pp = 25 cm, pr ® ¥.
Def ect ele geomet rice ale vederii (amet ropiile)
- def ect e axiale (dimensiunile globului ocular)
- def ect e de curbura (f orma diopt rilor)
- def ect e de indice (indicii de ref ract ie ai mediilor t ransparent e)
- def ect e de elast icit at e (propriet at ile mecanice ale crist alinului)
Miopia
Miopia axiala - cea mai f recvent a. Axul ant eropost erior est e mai lung, imaginea se f ormeaza înaint ea ret inei. Pp si
pr se af la mai aproape de ochi. Se corect eaza cu lent ile divergent e. Miopia de curbura - curbura crist alinului est e
mai mare, convergent a va f i marit a (de obicei est e legat a de oboseala). Miopia de indice - crest e indicele de
ref ract ie dat orit a crest erii concent rat iei saline - în st ari pat ologice.
Hipermetropia
Imaginea se f ormeaza în spat ele ret inei, pp se af la mai depart e. Hipermet ropia axiala - ax ant eropost erior mai
scurt . Hipermet ropia de curbura - crist alin mai alungit . Crist alinul t rebuie sa se bombeze în permanent a pent ru a
aduce imaginea pe ret ina. Corect area se f ace cu lent ile convergent e.
Presbiopia est e o amet ropie de elast icit at e care apare, în general, dupa vârst a de 40 de ani. Bombarea se f ace
PDFmyURL.com

mai dif icil. Se f olosesc lent ile convergent e pent ru a vedea obiect ele apropiat e.
Ast igmat ismul - amet ropie de curbura. Razele de curbura ale diopt rilor nu sunt egale de la un meridian la alt ul al
diopt rilor (mai ales pent ru cornee). Forma diopt rilor nu mai est e sf erica. Corect area se f ace cu ajut orul lent ilelor
cilindrice.
Biof izica recept iei vizuale
St ruct ura ret inei
Dupa ce st rabat mediile t ransparent e ale ochiului, razele luminoase care provin de la dif erit ele obiect e ale mediului
înconjurat or cad pe ret ina, st ruct ura complexa având o supraf at a de cca 2 cm
2
si grosimea de 350 mm. Cele 5
t ipuri de celule prezent e în ret ina si dispuse în st rat uri succesive sunt :
Celulele epiteliului pigmentar - alcat uiesc st rat ul dist al f ormat dint r-un singur sir de celule epit eliale. Cont in
un pigment - melanina- care absoarbe lumina (pent ru a evit a dif uzia).
St rat ul urmat or: cel al celulelor fotoreceptoare, celulele cu conuri si bast onase, care cont in pigment ii
f ot osensibili. Celulele f ot orecept oare sunt orient at e cu ext remit at ea f ot osensibila înspre coroida, f iind part ial
îngropat e în epit eliul pigment ar. Repart it ia lor în ret ina nu est e unif orma. În f ovee se af la numai celule cu conuri, în
t imp ce densit at ea celulelor cu bast onase crest e înspre perif erie. În f ovee celulele sunt mai expuse luminii prin
scaderea densit at ii st rat urilor ant erioare. În pata oarba, pe unde ies f ibrele nervului opt ic, celulele f ot orecept oare
lipsesc complet .
Urmeaza st rat ul de celule orizontale, care f ac sinapsa cu celulele f ot orecept oare (6-50 celule
f ot orecept oare).
Celulele bipolare - alcat uind primul st rat al neuronilor vizuali (de aceea ret ina poat e f i considerat a o
port iune de creier perif eric)(se mai numesc si neuroni bipolari ) realizeaza legat uri înt re celulele recept oare si cele
ganglionare. În zona f oveala corespondent a est e biunivoca. - f iecare con realizeaza legat uri sinapt ice cu o
bipolara si f iecare bipolara cu o ganglionara. Fiecare ganglionara primest e ast f el inf ormat ii de la un singur con.
Spre perif eria f oveei si în af ara acest eia, mai mult e celule recept oare realizeaza conexiuni sinapt ice cu o bipolara
si mai mult e bipolare t rimit inf ormat ii unei singure ganglionare.

PDFmyURL.com
Celulele amacrine realizeaza conexiuni înt re neuronii bipolari, la f el cum celulele orizont ale
int erconect eaza celulele f ot orecept oare. Sunt lipsit e de axon si t rimit inf ormat ii dinspre cent ru spre perif erie.
Ult imul st rat - celulele ganglionare - f ac sinapsa cu cele bipolare, iar axonii lor alcat uiesc nervul opt ic. Pat a
oarba (papila) - lipsit a de celule f ot orecept oare- locul în care nervul opt ic se îndreapt a spre corpii geniculat i
lat erali, dupa ce st rabat e învelisul globului ocular.
St ruct ura si f unct ia celulelor f ot orecept oare
Celulele f ot orecept oare realizeaza functia de de traducere a semnalului vizual - radiatia electromagnetica din
domeniul vizibil- în semnal electric.
Celula cu bast onas est e alcat uit a din doua part i: segmentul extern (SEB), sub f orma alungit a, cilindrica, de
bast onas, si segmentul intern(SIB). Segment ul ext ern est e f ot orecept orul propriu-zis, cel int ern are rol met abolic.
Bast onasele asigura vederea scotopica (la lumina crepusculara) având o mare sensibilit at e. SEB are o st ruct ura
speciala, cont inând un mare numar de discuri membranare (pâna la 2000) suprapuse. Membrana discurilor est e
f ormat a din subunit at i membranare (cca 5 nm diamet ru) în cent rul carora se gasest e pigment ul f ot osensibil -
rodopsina (10
7
-10
8
molecule/bast onas). Rodopsina - prot eina t ransmembranara care t raverseaza membrana de
7 ori (a - helixuri) - est e alcat uit a din opsina (part ea prot eica) si cromof orul retinal (aldehida vit aminei A, part ea
prost et ica). Membrana bast onasului cont ine numeroase canale de Na si Ca, ast f el încât , la înt uneric, exist a un
inf lux pasiv de Na si Ca (curent de întuneric ) (10-15% Ca). În înt uneric membrana est e polarizat a negat iv (-20 - -
40 mV). Ionii de Na int ra în celulele f ot orecept oare prin canale, dar nu se acumuleaza deoarece sunt evacuat i pe
masura ce int ra de cat re pompele ionice din SIB. Ca est e evacuat print r-un mecanism ant iport 3Na/1Ca în SEB.
Curent ul de Na (Ca) reprezint a curent ul de înt uneric.
În urma f ot oexcit arii si act ivarii rodopsinei, se închid canalele de Na (Ca), curent ul de înt uneric dispare si
membrana se hiperpolarizeaza. Pot ent ialul celular poat e ajunge la -80 mV, depinzând de int ensit at ea luminii.
Variat ia de pot ent ial declanseaza excit at ia neuronilor bipolari, ast f el încât pot ent ialele de act iune aparut e în
acest ia ajung în f inal la sinapsa cu neuronul ganglionar pe care-l excit a. De la neuronul ganglionar vor porni t renuri
de pot ent iale de act iune t ot sau nimic care, pe calea nervului opt ic, ajung în corpii geniculat i si apoi în scoart a
cerebrala (scizura calcarina) unde produc senzat ia vizuala. Bast onasele au o sensibilit at e f oart e mare: un singur
PDFmyURL.com
f ot on poat e duce la blocarea int rarii în celula a 10
6
sarcini pozit ive - amplif icare de put ere. Fot onul est e doar
t rigger (declansat or), rest ul se dat oreaza energiei proceselor met abolice.
Ciclul biochimic al rodopsinei
Cromof orul rodopsinei, ret inalul, se af la la înt uneric în conf igurat ia 11-cis. Prin f ot oact ivare, ret inalul t rece în
11-t rans (all-t rans) si se desprinde de opsina. Transf ormarea direct a si cu t ransf ormarea inversa reprezint a
ciclul Wald. In st area în care ret inalul s-a desprins, rodopsina devine rodopsina act ivat a R* si int eract ioneaza
cu traductina T (macromolecula prot eica membranara din clasa prot einelor G), care la rândul ei est e act ivat a.
Traduct ina, care în st are neact ivat a are legat a o molecula de guanozin dif osf at (GDP), va f orma un complex
R*T-GDP care pierde GDP si leaga GTP (guanozin t rif osf at ul) devenind R*T-GTP. Acest complex est e inst abil
si se descompune în R* si T-GTP. R* se combina din nou cu t raduct ina neact ivat a et c.Se poat e combina cu
pâna la 500 molecule de T. T-GTP - t raduct ina act ivat a. Aceast a act iveaza o molecula de fosfodiesteraza
(PDE); se f ormeaza complexul PDE-T-GTP (f osf odiest eraza act ivat a) care act ioneaza asupra c-GMP (acid
guanozin-monof osf oric ciclic). c-GMP est e t ransf ormat în acid guanozin-monof osf oric 5'-GMP. Scaderea
concent rat iei de c-GMP provoaca închiderea canalelor de Na si Ca (c-GMP le ment inea deschise).
Fosf odiest eraza act ivat a pierde un rest f osf oric si devine PDE-T-GDP care la rândul sau se descompune în T-
GDP si PDE. Acest ea din urma reint ra în ciclurile biochimice respect ive. Ast f el se pot dist inge urmat oarele
cicluri: ciclul Wald (R-R*), ciclul t raduct inei, ciclul PDE si ciclul c-GMP (c-GMP est e ref acut sub avct iunea guanilat
ciclazei). Prin acest e cicluri se produce o amplif icare considerabila a semnalului. Ast f el, o molecula de
rodopsina act iveaza 50 T/s si o t raduct ina t ransf orma 2000 - 4000 c-GMP. Ca rezult at f inal, se pot t ransf orma
cca 100000 c-GMP/s. Aceast a duce la închiderea unui mare numar de canale de Na si Ca (mai ales Na); ionii de
Na (Ca) se acumuleaza în ext eriorul SEB si det ermina hiperpolarizarea membranei, proport ional cu
int ensit at ea st imulului luminos. Hiperpolarizarea se t ransmit e si SIB. De la acest a semnalul va f i t ransmis
celorlalt e st rat uri de celule ale ret inei (bipolare, ganglionare) si ajunge în f inal la f ibrele nervului opt ic. Print r-o
serie de alt e procese biochimice est e limit at mecanismul de amplif icare si, la înt uneric, R* devine din nou
inact iva R (rodopsin kinaza cat alizeaza scaderea af init at ii R* pent ru T, prin f osf orilare). Celulele recept oare cu
bast onas sunt responsabile de vederea scot opica, la luminozit at e scazut a, f ara vederea culorilor (alb-negru).
Celulele cu conuri - permit perceperea culorilor (vedere fotopica - diurna). Ele sunt act ivat e în condit ii de
luminozit at e accent uat a - au un prag crescut de act ivare. Au f orma de con , iar în loc de discuri au o
PDFmyURL.com
membrana f aldurat a. Pigment ul f ot osensibil al conurilor est e iodopsina. S-au ident if icat t rei t ipuri de conuri, cu
sensibilit at e cromat ica dif erit a si care cont in t rei t ipuri de pigment i iodopsinici: eritrolab (l -570 nm), clorolab (l
-535 nm) si cianolab (l - 445 nm). Acest ea sunt valorile în cazul ret inei umane. Ele dif era de la o specie la alt a.
Discromat opsiile
Sunt alt erari congenit ale ale senzat iei cromat ice.
Acromatopsia - lipsa percept iei culorilor (lipsa conurilor).
Dicromazia - perceperea a doua culori: protanopie - lipsest e rosul, deuteranopie - lipsest e verdele, tritanopie -
lipsest e albast rul.
Exist ent a celor t rei t ipuri de conuri vine în sprijinul teoriei tricromatice a vederii colorate (Young, Maxwell,
Helmholt z) conf orm careia orice culoare se poat e obt ine prin combinarea a t rei culori. Mat emat ic:
C = xR + yV + zA
x, y, z - coef icient i cromat ici (proport ia f iecarei culori).
Biopot ent ialele ret inei
Potentialul receptor initial - are o amplit udine proport ionala cu int ensit at ea st imulului. Ref lect a t ransf erul de
sarcina în moleculele de pigment f ot osensibil. Depinde de past rarea int act a a st ruct urii discurilor (poat e f i
obt inut si în lipsa membranei bast onasului).
Potentialul de receptor - pot ent ialul celulelor f ot orecept oare, obt inut în urma hiperpolarizarii membranei.
Depinde de int ensit at ea, iar în cazul conurilor si de f recvent a radiat iei luminoase.
Electroretinograma - pot ent ialul înt regii ret ine. Raspunsul ON: a) celulele f ot orecept oare, b) celule bipolare si
Müller, c) epit eliu pigment ar si celule f ot orecept oare. Raspunsul OFF: d) depinde de densit at ea conurilor si
bast onaselor.

Document Inf o A f ost ut il?
PDFmyURL.com
Accesari: 4997
Apreciat:
Coment eaza document ul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
Creaza cont nou
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site
Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.
<a href="http://www.scritube.com/biologie/biofizica/ELEMENTE- DE-
BIOFIZICA- ANALIZOR235217235.php" target="_blank" title="ELEMENTE
DE BIOFIZICAANALIZORULUI VIZUAL -
http://www.scritube.com">ELEMENTE DE BIOFIZICAANALIZORULUI
VIZUAL</a>
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2012 )
PDFmyURL.com