You are on page 1of 4

Decretul 770

Romania comunista, sub conducerea lui G. Gh. Dej si a lui N.


Ceausescu, a dus o politica pronatalista care urmarea cresterea
populatiei tarii. Politica pronatalista cea mai dura a fost aplicata insa in
perioada lui N. Ceausescu, odata cu aplicarea decretului 770.
Prima data cand a fost aplicata in Romania socialista o politica
natalista a fost dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand populatia
tarii atingea numarul de 15 872 624. Astfel ca in 1948 G. Gh. Dej a
adaugat un articol prin care avortul se pedepsea cu pana la 5 ani de
inchisoare pentu cel care oficia intreruperea de sarcina sau pentru
femeile care avortau. Acest articol a fost anulat in 1954 prin
introducerea avortului la cerere(decret 463) (populatia a crescut cu
peste 2 mil locuitori), pentru a facilita intrarea acestora pe piata de
munca in fabrici si uzine, in contextul in care tara a intrat intr-un
proces puternic de industrializare iar forta de munca era putina.
Decretului 463, publicat n Buletinul Ofi cial al Marii Adunri Naionale
a
Republicii Populare Romne:
Art. 1 ntreruperea cursului normal al sarcinii se poate efectua la
cererea femeii nsrcinate.
Art. 2 Interveniile pentru ntreruperea cursului normal al sarcinii
se efectueaz n instituiile medico-sanitare de stat, potrivit
instruciunilor
Ministerului Sntii i Prevederilor Sociale. ("DOCUMENTE PRIVIND
POLITICA SANITAR N ROMNIA (19651989)")
Politicile pronataliste dure au inceput odata ce N. Ceausescu a
ajuns ca lider al tarii. Motivele au fost atat de natura economica cat si
de natura demografica. Conform recesamantului din 15 martie 1966,
Romania avea o populatie de 19 105 056 de locuitori, cu o rata a
fertilitatii de 14.6 la suta.
Figure 1. Total fertility rate (TFR) in Romania, 1956-1966

Source: National Institute of Statistics, Romanian Demographic Yearbook, 2006: 120.

Motivul politicii pronataliste a fost ca si la G. Gh. Dej in principal


economic, cel al dezvoltarii industriale . Baza ideologica a acestui
decret a stat in ideea stalinista conform careia o populatie numeoasa
duce la cresterea economica. Prin liberalizarea avorturilor Dej a obtinut
mai multa forta de munca, insa aceasta strategie nu a functionat si in
perioada lui Ceausescu, in special datorita ratei mici a fertilitatii si ratei
mari de imbatranire a populatiei.
In propaganda sa de crestere a populatiei, Ceausescu sustinea legatura dintre
numarul populatiei, respectiv rata fertilitatii, si progresul economic. Astfel ca "
cresterea economiei unei tari nu poate fi poiectata fara cresterea populatiei acelei
tari" (European Journal of Government and Economics Volume 2, Number 1 (June 2013), pag 4) .
Figure 2. The Dynamics of the Labour Movement in Industry by gender in Romania
1957-1965 (in thousands)

Astfel ca interventia statului socialist in viata de familie a cetatenilor er vazuta ca


fiind necesara, mandatorie.
Baza decretului 770 a stat in raportul prezentat de Comitetul de Studiere a Masurilor
necesare pentru cresterea natalitatii. In acest raport se sustinea ca totalitatea
masurilor adoptate pentru cresterea natalitatii au fost alese in mod obiectiv, pentru a
asigura forta de munca necesara pentru dezvoltarea economiei tarii, in special dupa
1980. Scopul acestui decret era ca pana in 1990, 11.5 mil din populatia tarii sa fie
inscrisa in forta de munca.
In anul 1966 autoritatile romane au creeat o comisie care sa supravegheze rata
natalitatii in Romania. Ca urmare a raportului acestei comisii, rata natalitatii a scazut
din 1960 pana in 1966 ca urmare a urbanizarii, lipsei stimulentelor materiale,
crestere avorturilor si a ratei divortialitatii.
In urma acestui raport, Alexandru Draghici si N. Ceausescu au sustinut necesitatea
interzicerii avorturilor si a divorturilor: ... si se propun fel de fel de prime, ca si cum
statul ar trebui sa cumpere acesti copii", trebuie sa terminam odata cu decretul
acesta pacatos (Decretul 463) care nu face decat sa incurajeze libertinajul...".
Observandu-se aici perspectiva neavizata si traditionlista cu care a fost redactat
acest decret.
Decretul nr. 770 din 01/10/1966
Art. 1.
Intreruperea cursului sarcinii este interzisa.
Art. 2.
In mod cu totul exceptional, intreruperea cursului sarcinii va fi autorizata potrivit
prevederilor art. 5, in cazurile in care:

a) sarcina pune viata femeii intr-o stare de pericol care nu poate fi inlaturat printr-un
alt mijloc;
b) unul dintre parinti sufera de o boala grava, care se transmite ereditar sau care
determina
malformatiuni congenitale grave;
c) femeia insarcinata prezinta invaliditati grave fizice, psihice sau senzoriale;
d) femeia este in virsta de peste 45 de ani;
e) femeia a nascut patru copii si ii are in ingrijire;
f) sarcina este urmarea unui viol sau a unui incest.
Art. 3.
Intreruperea in cazurile prevazute la art. 2 se poate efectua in primele trei luni ale
sarcinii.
In caz exceptional, cind se constata o stare patologica grava care pune in pericol
viata femeii,
intreruperea cursului sarcinii se poate face pina la sase luni.

Pe parcursul implementrii sale, politica pronatalist urmrit de


regimul ceauist a cunoscut constante reformulri. Astfel, n februarie
1972, articolul 2, litera d din decretul 770/1966 era modifi cat, n mod
excepional ntreruperea cursului sarcinii fi ind permis femeilor n
vrst
de peste 40 ani.34 ntr-un efort de a ntri controlul statului n aplicarea
politicii pronataliste, doi ani mai trziu decretul 770/1966 era din
nou modifi cat. Astfel, comisiile medicale (numite de autoritile
judeene)
ce urmau a autoriza efectuarea unui avort legal, erau alctuite din
trei medici i o secretar, pe parcursul ntlnirilor comisiei n cauz fi
ind
obligatorie prezena unui reprezentant al procuraturii, precum i al unui
delegat al Ministerului de Interne.35 n fi ne, n decembrie 1985 articolul
2, literele d i e din decretul 770/1966, cunotea noi modifi cri,
potrivit
crora n mod excepional ntreruperile de sarcin le erau permise
femeilor
n vrst de