Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Facultatea de Instalatii

Captatoare solare (1)

S.l.dr.ing.R.Popescu
1

Radiatia solara
Clasificarea si descrierea captatoarelor solare
Captatoare plane
Fara sticla
Cu sticla
Descriere
Bilant termic
Functiile diferitelor elemente
Captatoare vidate
Captatoare cu concentrare
Randament
Definitie
Domeniul de utilizare al captatoarelor
Parametrii de influenta
Implementarea captatoarelor
Orientarea si inclinarea
Umbrire solara
Integrarea in cladire
Cateva cifre ...

Radiatia solara
Imagine prise du
NASA Skylab
(1993)

Repartitia spectrala a energiei emise

de un corp negru (corp negru : = = 1)
c1 -5
=
Legea lui Planck : M(T)

c /T
e 2
-1
unde: c1 = 3.74 10-6 W.m-2
c2 = 0.01433 m.K
Soarele asimilabil unui corp negru
temperatura T 5800 K
In afara atmosferei terestre
Corp negru la 5777 K
Flux direct
Flux difuz
Flux total

Emitanta totala a unui corp negru

Legea lui Stefan-Boltzman :
M = 0T4
cu 0 = 5.64 10-8 W.m-2.K-4
M=6.4 107 W/m2
T=5800 K
Fereastra spectrala :

1,2 / M -= 0.99 M
1

T = 5800 K

UV Viz

1 = 0.23 m, 2 = 4.78 m

Infra Rosu

Radiatia globala
orizontala

Suprafata orizontala
In afara atmosferei terestre
Corp negru la 5777 K
Flux direct
Flux difuz
Flux total

Constanta solara
(Radiatie maxima in afara atmosferei)
I0 = 1367 W/m2

(m)

Absorbtie in atmosfera terestra

Absorbtie si difuzie in nori

Radiatia globala
orizontala la nivelul
solului pe un plan
orizontal (W/m2) :
ItH = IDH + IdH
direct

difuz

Energia solara incidenta pe suprafata terestra este de 10000 superioara decat cererea
energetica globala a populatiei planetei

Radiatia solara

Radiatia globala
pe un plan inclinat
Radiatia globala pe un plan inclinat :

It = ID + Id +Ir
direct

difuz

(W/m2)
reflectat

I D I Dn cos

I d I dH
Suprafata
Ocean
Padure
Camp
Nisip
Zapada proaspata
Zapada tasata
Beton

Albedo (%)
7
5-10
14-17
25-30
81-92
52-81
17-27

sursa: Semsci Universit Strasbourg

I r I tH g

1 cos
2
1 cos
2

: Unghi de incidenta al suprafetei inclinate (unghiul intre

normala la suprafata si directia suprafata/soare)
: Inclinarea suprafetei
IDn : Radiatia solara directa incidenta normala la
suprafata (W/m2)
g : Coeficientul albedo al solului

Unghi de incidenta pe suprafata inclinata :

cos cos cos sin sin cos

Unghi de inclinare al panoului ()

Radiatia globala
pe un plan inclinat
Relatii utile

Inaltimea soarelui :
sin cos LAT cos cos AH sin LAT sin
Declinatia solara (unghiul
intre razele soarelui si planul
ecuatorial) :

23.45 sin0.986 J 284

J: nr zile scurse de la inceputul anului
Azimutul solar :
cos

sin sin LAT sin

cos cos LAT

LAT : latitudinea locului ()

Radiatia solara pentru Romania

Amplasare buna d.p.d.v. al radiatiei solare:

perioada de utilizare aprox. 200 zile

4 zone in functie de energia solara
900-1600 kW h /m2 an

Radiatia solara
Influenta importanta a latitudinii pentru :
Intensitatea radiatiei
Variatiile sezoniere
Media anuala de energie receptionata de o
suprafata orientata sud si inclinata la un unghi
egal cu latitudinea locului (kWh.m-2.zi-1)

Radiatia
solara anuala
(kWh/m2/an)

Distribuia energiei radiaiei solare, n funcie

de lungimea de und (microni)
Se observ c o mare
cantitate de energie
termic se regsete n
domeniul radiaiei
infraroii i nu n
domeniul
radiaiei
vizibile,
ceea
ce
sugereaz ideea c
aceast radiaie poate
fi captat eficient i n
condiiile n care cerul
nu este perfect senin!
Participaia fiecrei componente n radiaia global, din punct
de vedere energetic:
- radiaie ultraviolet 3%
- radiaie vizibil 42%
- radiaie infraroie 55%

10

Captatoare fara sticla

11

Captatoare fara sticla

Sistemul cel mai simplu si cel
mai economic
Tuburi din plastic negru
Pierderi importante daca Tamb mica
Rezervat in special incalzirii apei
piscinelor vara
Tamb, i ridicate
Ti coborata

Randament bun
al panourilor

Prad
Pconv

Pu

Pcond
Pconv : Pierderi prin convectie
i: Flux incident

Prad : Pierderi prin radiatie

r: Flux reflectat

Pcond : Pierderi prin conductie

Pu: Putere utila

12

Captatoare plane cu sticla

13

Alcatuire captator plan cu sticla

1. Cutie
2. Garnitura de etansare
3. Sticla transparenta

4. Izolatie termica
5. Placa absorbanta
6. Conducte fluid caloportor
14

Bilantul termic al unui captator cu sticla

i: Flux incident
r: Flux reflectat
Pu: Putere utila
Prad : Pierderi prin radiatie
Pconv : Pierderi prin convectie
Pcond : Pierderi prin conductie
i

Prad
Radiatie IR

Tair
Ta

Pcond
Tamb

Pconv

Sticla
Radiatie IR
Convectie

Convectie libera in
spatii inchise
Placa absorbanta
Izolator

Pcond

Prad
Pconv

Ts

Radiatie IR

Pu

Tamb

Ts : Temperatura sticlei
Ta : Temp. placii absorbante
Tamb : Temperatura ambianta
15

Placa absorbanta

Tuburi aripioare

Captatoare clasice

Placa absorbanta de tip scara

Placa absorbanta
Placa absorbanta de tip serpentina

16

Placa absorbanta din otel inoxidabil

Elaborare plecand de la doua placi otel inox
sudate in puncte
Acoperire selectiva pentru limitarea pierderilor prin
radiatie
Necesitatea de a avea un debit suficient pentru o
buna irigare a suprafetei placii absorbante

Sursa : Energie solaire SA

Sursa : Installations solaires thermiques

17
Sursa : Energie solaire SA

Rolul placii absorbante

Sa absoarba radiatia solara
Sa o transforme in caldura
Sa o transmita fluidului caloportor
Materiale :

Placa absorbanta

Cupru (= 390 W.m-1.K-1)

Otel inoxidabil
Aluminiu

Coeficient de absorbtie ridicat ( 0.95)

Culoare inchisa (neagra, albastra)
Obtinut prin tratare chimica decat prin vopsire
Coeficient de emisivitate IR scazut ( < 0.15)

Placa cupru

Vopsea neagra
Absorbtie 95%
Emisivitate 85%

Crom negru

Depunere de crom negru

Ceramica pe baza de oxizi
metalici (CERMET)
TiNOX (titan+cuart)

CERMET

Absorbtie 95% Absorbtie 95%

Emisivitate 12% Emisivitate 5%

Sursa : Installations solaires thermiques

18

Sticla captatorului

Tip de sticla

Materiale utilizate
Geam securizat (limiteaza riscurile
de accident sau de degradare)

T(%) R(%) A(%) FS(%)

Sticla clara

83

85

Sticla borosilicat

90

90

Plastic sau materiale de sinteza

(acrilic, policarbonat, fluorura de polivinil )
Rolul sticlei :

T+R+A=1

De a lasa sa treaca maximul de

radiatie solara

R
A

Sticla
Factor Solar
FS

T
Radiatie IR

Placa
absorbanta

sursa: Techniques Ingnieur

Convectie

FS =

transmis
incident

De a limita pierderile din

placa absorbanta (convectie
si radiatie)
19

Proprietatile optice ale sticlei

Transmitanta

0.8

Transmitanta, reflexie si absorptanta ai unei

sticle cu emisivitate slaba in functie de
lungimea de unda a radiatiei incidente

0.6
0.4

Reflexie

0.2
Absorptanta

0.9
Coeficient (-)

0.8

Geam cu emisivitate slaba

(= 0.041)

0.7
0.6

Transmitanta
Reflexie
Absorptanta
Soare
Captator la 80C

0.5
0.4
0.3

20

40

60

100

80

Unghi de incidenta ()

Transmitanta, reflexie
si absorptanta ai unei sticle
obisnuite in functie de
unghiul de incidenta

0.2
0.1
0
0.1

UV

Vizibil

Infra Rosu

1
10
Lungime de unda (micrometru)

100

20

Izolatia
Rolul izolatorului
Limitarea pierderilor termice prin
conductie in partea posterioara si
pe margini
Asigurarea cateodata a rigiditatii
captatorului
Materiale utilizate
Polistiren expandat
Spuma poliuretanica
Spume fenolice
(scumpe si rar utilizate)
Vata de sticla sau de roca

De prescris : Tstagnare = 150C

Riscul degradarii izolatiei
Izolator

(W.m-1.K-1)

Spuma poliuretanica

0.03

Vata de sticla sau de roca

0.04

Precautii
Evitarea contactului direct intre placa absorbanta si izolatie
Foaie de etansare pentru evitarea condensarii pe suprafata izolatorului
(evitarea cuplarii electrolitice ca aluminiu / cupru)

21

Captatoare vidate

22

Captatoare vidate
Principiu : vid intre placa absorbanta si geam
Lipsa schimbului convectiv la suprafata absorbanta
Mai putine pierderi la nivelul suprafetei absorbante
Avantajele recuperarii de energie de fluidul caloportor
Temperatura mai ridicata la iesirea captatorului

4 tipuri de captatoare vidate

Captator cu circulatie directa
Captator tip caloduc (tub termic)
Captator cu efect "Termos"
Captator cu reflector integrat
23

Captatoare vidate cu circulatie directa

Dezvoltate in anii 1970
Suprafata absorbanta e o conducta cu aripioare
(circulatia apei printr-un sistem de conducte de tip U
sau conducte concentrice)
Conducta cu fluid caloportor este amplasata intr-un
tub in care este realizat vidul
Captatorul este alcatuit din mai multe astfel de tuburi
Buson inox de etansare vid
Tub de sticla cu transparenta ridicata
Clip sustinere
Intrare/iesire fluid
caloportor

Aripioare placa
absorbanta

Tub circulatie fluid

Sursa : Viessmann

Tuburile captatorului sunt orientabile

Parte inferioara tub

Posibilitatea utilizarii panoului pe fatada

24

Captatoare vidate de tip caloduc

Functionare
Captarea caldurii prin vaporizarea
unui fluid special inchis in caloduc
Schimb de caldura cu un fluid solar prin
condensarea vaporilor din interiorul
colectorului

Colector
Schimb de
caldura
(condensator)

Circulatia fluidului special din caloduc

prin termosifon
Izolator
d
ui
Fl

so

Suprafata
absorbanta

r
la

Vaporii urca pana in partea

superioara a caloducului
datorita diferentei de densitate

Tub de sticla

at
d
i
bv
u
T

Caloduc

Vaporii condenseaza la
contactul cu fluidul solarcondensul revine in partea
inferioara prin gravitatie

Inconveniente
Inclinare impusa a captatorului
25
Fragilitate

Captatoare vidate cu efect Termos

Functionare
2 tuburi concentrice separate de vid
Tub exterior de sticla
Tub interior = absorbant selectiv (emisivitate redusa)
Schimb si transfer de caldura :
Prin circulatia fluidului solar in tub (sistem direct)
Sau prin sistem caloduc
Inconveniente
Tub exterior
Vid intre cele
2 tuburi

Fragilitate la nivelul punctului

de legatura cu colectorul
Inclinare impusa sistemului
caloduc
Captatoare vidate cu efect Termos cu
transfer si schimb de caldura tip caloduc

Tub interior cu acoperire selectiva

26

Tub exterior (sticla)

Captatoare vidate cu reflector

Vid

Captatoare dezvoltate si fabricate de compania

Schott-Rohrglas
Principiul captatorului cu efect termos
O parte a peretelui interior al tubului exterior
este un reflector cilindric

Tub
absorbant
Reflector
cilindric

Sursa : Schott

27

Captatoare vidate cu reflector

Captator Sydney/CPC (Schott-Rohrglas)
Tub de sticla dublu
(pentru evitarea pierderilor de vid)
Acoperire suprafetei de absorbtie
la interiorul tubului intern

Reflectorul permite utilizarea

intregii suprafete a panoului

28

Captatoare cu concentrare

29

Captatoare cu concentrare
Definitie
Captatoare solare avand in alcatuire si un
sistem optic (reflector, lentile...) destinat
concentrarii radiatiei solare pe suprafata
absorbanta
Obiectiv final
Producerea de vapori pentru
aplicatii termice (industrie)
sau electricitate (cu o turbina).

Fluid caloportor
Ulei sau sare topita la
temperaturi de 250 la 1500C
4 tipuri de concentratoare solare
Captatoare cilindro-parabolice
Captatoare parabolice
Heliostate
Focare solare

30

Captatoare cilindro-parabolice
Captator cu concentrare cu focar liniar utilizand
un reflector cilindric de sectiune parabolica
Sistem de urmarire
a traseului
soarelui dupa
1 axa
Concentrare : T 400C
Utilizare : productie de electricitate
(producere de vapori plecand de la
uleiuri de sinteza incalzite in captator)

Centrala solara
a Kramer Junction
(California) - 150 MW

Instalatii : 350 MW in California

In Israel, constructia in 2006 a unei centrale
a carei putere este de 500 MW
(2% din necesarul Israelului)

31

Captatoare parabolice
Captatoare cu concentrare utilizand un reflector
In forma de paraboloid de revolutie
Sistem de urmarire
al traseului soarelui
dupa 2 axe

Temperatura : pana la 1500 C

Captator
parabolic
Euro-dish
dezvoltat
pe platforma
solara
Almeria
(Spania)

Captatoare
Dish Stirling
Dezvoltate de
compania SES

Utilizare : conversie directa in electricitate

cu ajutorul unui motor Stirling
Instalatii : SUA, Australia, Spania...
In curand se va construi o centrala
de 300 la 900 MW in sudul Californiei
(12000 la 36000 captatoare parabolice)

32

Heliostate
Instrument ce se comporta ca o oglinda putin concava
care permite reflexia razelor solare intr-o directie fixa

Sistem de urmarire a
traseului soarelui
dupa 2 axe

Sursa : SunLabs

Temperatura in focar : 550 la 1500 C

Fluide : apa/vapori, saruri topite de nitrati,
metale lichide sau aer
Utilizari : stocarea energiei termice
urmata de conversia in electricitate
Instalatii: vapori supraincalziti (Solar One in SUA, Eurelios in Sicilia,
CESA 1 in Spania), sodiu lichid (SSPS in Spania), saruri de nitrati (Themis
in Franta, MSEE in SUA).

33

Focare solare

Focar solar din Mont-Louis (66)1949, 50 kW

Dispozitiv al carui element esential este o

oglinda concava de mare diametru care
concentreaza radiatia solara si permite obtinerea
temperaturilor foarte ridicate in focar

Focar solar dOdeillo (66) cu dubla

reflexie - 1970, 1000 kW

34

35

36