afara de consumarea in stare proaspata, merele se pot consuma in stare de suc, gem, dar si ca

adaus la diferite bucate (placinta, torta, chec si altele).

Dintre functiunile importante pentru organism al consumului de mere, putem mentiona:
- Au un efect calmant;
- Hidrateaza plamanii in cazurile de uscaciune;
- Reduc fierbinteala data de zilele ferbinti de vara;
- Protejeaza (intr-o oarecare masura) plamanii de efectele nocive ale fumatului;
- Prin continutul de pectina, merele reduc colesterolul si elimina metalele grele (plumb si mercur)
precum si reziduurile date de radiatii.;
- Prin continutul de acic tartaric si malic care inhiba dezvoltarea a bacteriilor se folosesc ca remediu
in cazurile de indigestie....
Mrul este o specie de plante din familia Rosaceae. Aceast specie cuprinde ntre 44 i 55 de soiuri,
care se prezint ca pomi sau arbuti. Varietile de mr cresc n zona temperat nordic
din Europa, Asia i America de Nord, printre acestea existnd un numr mare de hibrizi.Cea mai
rspndit form a mrului este mrul cultivat.Cuprins [ascunde] 1 Utilizri medicinale2 Productori
principali3 Vezi i4 Referine i note5 Legturi externeUtilizri medicinale[modificare | modificare
surs]Chiar dac este un aliment, calitile sale terapeutice sunt cunoscute nc din timpuri
strvechi. Plinius cel Btrn l recomand n bolile de stomac, iar ceva mai trziu,
clugria Hildegard von Bingen recomand mrul contra migrenelor, a durerilor de ficat i de
splin.[necesit citare]Mrul are aciune tonic, diuretic, uricolitic, depurativ, antiseptic,
intestinal, laxativ. Este indicat n astenie, surmenaj, convalescen, graviditate, anemie,
reumatism, gut, litiaz uric, hepatit, colibaciloz, stri febrile, ulcer gastric, gastrite, insomnie,
diabet i altele.[necesit citare]Partea comestibil a mrului este receptaculul (o prelungire a
codiei), iar fructul n sine este ceea ce se numete n termeni populari "cotor", parte care n cele mai
multe cazuri nu este comestibil.Cercetarea de baz sugereaz c merele pot reduce riscul de
cancer la colon, cancerul de prostat i cancerul pulmonar.[1] Cojile de mere conin acid ursolic,
care, pe baza experimentelor pe obolani, crete masa muchilor scheletici i a esutul adipos brun,
de asemenea scade grsimea de culoare alb, reduce obezitate, intolerana la glucoz i steatoza
hepatic.[2]
Mrul (Malus Domestica) este principala specie pomicol care se poate cultiva n toate zonele din
ar de la cmpie pn n zona deluroasa. Fructele proaspete pot fi gsite pe pia practic tot anul ,
vara i toamna direct din livad iar iarna primvara din depozite, prin pstrarea soiurilor de
iarn.Factorii de mediuLumina:Speciile pomicole sunt exigente fa de lumin, dar cerinele mrului
sunt mai mici dect ale prului,nucului, cireului etc.n condiii de lumin insuficient, pomii
vegeteaz i rodesc slab iar fructele nu se coloreaz suficient i gustul rmne deficitar.n condiii de
lumin prea puternic pulpa fructelor devine sticloas la unele soiuri (Frumuseea Romei, Parmen
auriu)CldurMrul crete i rodete bine n zonele unde temperatura medie anual este de 8 - 11
C. Pragul biologic de la care muguri florali pornesc este e 8 C, iar pentru deschiderea primelor flori
este de 11 C.Mrul este specia cea mai rezistent la ger, dintre cele cultivate n ara noastr. Pot
suporta scaderea temperaturii pn la -34 C.. Florile mrului deger la -1.6 C pn la - 2.2 C,
iar fructele abia formate la -1.1 C.ApaMrul are pretenii ridicate fa de ap, avnd nevoie de 650700 mm precipitaii anual . Coninutul optim de ap n sol este de 70-75 % din capacitatea de cmp.
O umiditate atmosferic mai mare de 70 % favorizeaz atacul rapnului, boala cea mai pgubitoare
a mrului.