Mijloc de transport n comun pe

cale ferat urban. Metrou

Liubovi TULUMARI

Metroul este un mijloc de transport n comun pe cale ferat urban, cu

precdere subteran, cu trenuri rapide, alctuite obinuit din 3-8 vagoane. Cuvntul
metrou provine de la numele companiei care a construit prima linie de metrou
din lume , respectiv cel din Londra ( 1863 ) , compania se numea Metropolitan.
Este adevarat c derivatul metrou se potrivete foarte bine cu ceea ce nseamn o
metropol , deci un ora mare , cci numai astfel de aezri urbane n general cu
aproape sau peste un milion de locuitori pot aspira la un asemenea mijloc de
transport.
Majoritatea oamenilor asociaza acest mijloc de transport public urban cu un tren
care circula subteran , prin tuneluri . Pentru Bucuresti si alte cateva orase ale lumii
, metroul inseamna , intr-adevar , un tren subteran , intrucat nu circula deloc la
suprafata. Sunt insa mult mai multe metrouri care circula si la suprafata , prin
viaducte sau chiar pe estacade , multe metrouri au doar cateva statii subterane ,
ceea ce nu le scoate insa din categoria metrourilor. Delimitari in privinta diferitelor
tipuri de mijloace de transport pe calea ferata asimilate metroului ( asimilare

oferita de Uniunea
Internationala

Transportului Public
cu

sediul

la

Bruxelles ) : spre
exemplu exista ,, full
metro adica metroul
propriu-zis , ale carui
caracteristici sunt :
folosirea sinelor din
otel , circulatia in
interiorul orasului ,
capacitate mare de
transport

viteza

mare de circulatie , independenta totala fata de alte mijloace de transport ( nu este

inclusa ca o trasatura definitorie si obligatorie circulatia subterana ) ; celelalte
tipuri sunt premetro , light metro ( light rail ) , adica un metrou usor , cum ar fi
linia de tramvai nr.41 din Bucureti care a fost transformata prin adaptare si
modernizare ; unele sisteme se numesc ,, half metro ( pe jumatate metrou ) , in
care sunt incluse unele tramvaie , metrouri ( trenuri ) exclusiv de suprafata.
Un alt criteriu dupa care ar putea fi clasificate metrourile consta in intinderea de
linii , numarul de statii si magistrale , ceea ce se reflecta in capacitatea de transport
si implicit in numarul de pasageri-utilizatori. Cele mai extinse reele de metrou
sunt: la New York (1868, pente 500 km), Londra (408 km), Paris (1900, peste 300
km), Berlin (1902, 235 km), Moscova (1935, 230 km), Tky (1927, 155 km),
Ciudad de Mexico (1902, peste 140 km), Seul (1972, 120 km). Metroul din
Moscova transport cei mai muli cltori (mai mult de 2 miliarde pe an). n
Romnia, construcia primei linii de metrou a nceput n 1975, n Bucureti, fiind
dat n folosin la 16 nov. 1979; ulterior, s-au construit nc dou magistrale, n
prezent reeaua avnd o lungime de peste 60 km.

Din ultimile statistici in lume ar

exista 229 sisteme de metrouri ,
dintre care cca. 50 in constructie
sau in proiect . In 2004 in
Europa existau 48 metrouri in
functiune , 4 metrouri full metro
, 19 metrouri gen light rail (
metrou

usor

si

18

in

constructie , in total 89 sisteme

de metrou . In Asia existau 42
metrouri propriu-zise si 30 in
proiect sau in constructie . In
America de Nord erau 40 , in
America de Sud 18 , in Africa
doar unul singur in functiune ( Cairo ) si alte cateva in constructie sau in proiect .
In Australia functioneaza doar doua metrouri , cel din Melbourne , avand subteran
doar cateva statii , iar in Perth si Brisbane se construiesc sisteme de metrou usor .
Printre tarile cu cele mai multe metrouri , in functiune sau in constructie se numara
: SUA 31 , Japonia -12 , Rusia 13 , Germania 16 , Brazilia 9 , China 15 ,
Italia 11 , Spania 7. In Romania Bucurestiul va ramane pentru multi ani
singurul oras cu metrou .
Pe de alta parte , orase foarte mari unele capitale cu 2-5-10 milioane locuitori
inca nu au metrouri si nici nu se intrevede posibilitatea construirii intr-un viitor
apropiat : de ex . Surabaya ( Indonezia ) cu 7 milioane locuitori, Bagdad ( 5
milioane ) , Dhaka ( capitala Bangladesh) cu 10 milioane etc. nu vor avea prea
curand metrouri. Metroul din Mexico-City , aflat inca intr-o impetuoasa extindere ,
este cel mai modern si mai eficient din America Latina. In schimb in Europa foarte
putine orase mari nu si-au construit metrouri , in timp ce nu mai putin de 10-15
orase cu sub un milion locuitori , isi construiesc diferite sisteme de metrou.

In general , se poate observa ca marea majoritate a metrourilor s-au construit si se

construiesc in lumea dezvoltata ; exceptiile sunt destul de putine si ele reflecta
poate nu atat capacitatea economico-financiara si tehnica a unor tari mai putin
dezvoltate de a-si construi metrouri , cat necesitatea stringenta rezultata din
aglomeratia populatiei unor orase in care s-a dovedit ca singura solutie viabila si
eficienta la grava problema a transportului urban ramane metroul .
Indiferent de perioada incare au fost construite , un lucru este cert : toate metrourile
au necesitat si necesita zeci de ani de munca de la inceperea lucrarilor .Este
adevarat ca astazi ritmul de constructie este mult mai rapid , dar si proiectele sunt
mai ambitioase ; se construiesc noi magistrale , se prelungesc liniile existente , se
modernizeaza retelele si materialul rulant ca si statiile .
Unele linii de metrou sunt construite la mrimile unor linii principale (interurbane), pe cnd alte sisteme folosesc diferite forme de ine, i trenuri mai mici i
mai uoare. De exemplu, unele sisteme de metrou folosesc un mod de tramvaie
care sunt operate pe ine subterane. Majoritatea trenurilor de metrou sunt electrice,
cu roi de oel, mergnd pe dou ine de oel. Electricitatea este canalizat printr-o
in mijlocie care se cupleaz cu mijlocul trenului, sau direct prin cele dou ine.
Alte sisteme, mai ales cele
care nu sunt subterane,
folosesc acelai sistem ca
trenurile

de

interurbane

pe

liniile

adic,

primesc electricitatea din

cabluri situate deasupra
trenului.

Mai

rar,

se

gsesc trenuri cu roi de

cauciuc,

precum

unele

linii din Metroul din Paris

si Montreal. n sisteme

unde elevaia este mare, precum n zone muntoase, trenurile pot fi construite ca i
funiculare (ex. Metroul din Lyon). n orae cu sistem de metrou elevat, se poate
folosi forma de monorail, unde trenul cltorete pe o singur in. n ultimii ani,
s-au construit sisteme de metrou automatizate, fr ofer, care sunt controlate
direct de la un centru de control. Acestea se pot gsi n Copenhaga, Singapore,
Lille,

Paris

alte

orae.

Numarul calatorilor, care aleg s foloseasc Metroul, este conditionat de factori

precum : viteza de circulatie (in general intre 30 80 km ), distanta dintre statii ( in
general 1000-2000 m ) , numarul vagoanelor si capacitatea acestora , numarul de
vagoane ce compun un tren ( intre 4 si 8 vagoane ), preul biletelor.
Daca un metrou se realizeaza cu costuri enorme ( in general cateva miliarde de
dolari ) pretul unei calatorii este un element de protectie sociala . Normal , in tarile
mai putin dezvoltate , unde venitul oamenilor este redus , pretul unei calatorii este
accesibil ; metroul din Moscova a fost socotit cel mai ieftin din lume , timp de zeci
de ani , in timpul URSS . Astazi pretul este mai mare dar el continua sa fie printre
cele mai mici din lume .
Cu totul alta este situatia in tarile dezvoltate unde castigul lunar mediu este intre
2000-5000 dolari ; practic in toate tarile dezvoltate indiferent de continent , trebuie
sa platesti intre 1-3 dolari pentru o calatorie . In Japonia si Germania sunt cele mai

mari preturi. Multe sisteme tarifare cuprind preturi diferite in functie de lungimea
sectiunii parcurse , de zonele in care se circula , de combinatiile oferite cu alte
mijloace de transport. Aproape toate sistemele de tarifare contin si diferite variante
de abonamente , unele avand incluse in pret chiar si vizitarea anumitor obiective
turistice.
Pentru cei care aleg acest fel de transport sunt preconizate un sir de reguli pentru
cltorie. Ca exemplu am folosit regulele de calatorie la metroul din Bucuresti:
1. Pe timpul cat se afla in incinta metroului, calatorii sunt obligati sa aiba in
posesie o legitimatie valabila de calatorie. Contravenientii vor fi sanctionati
conform legii nr.150/2005.
2. In scopul fluidizarii traficului de calatori se recomanda ca deplasarea in spatiile
publice ale metroului sa se faca pe partea dreapta, in sensul de mers.
3. Se recomanda atentie la deplasarea cu ascensoarele sau scarile rulante pentru
evitarea producerii de accidente. Stationarea calatorilor pe scara rulanta se va face
numai pe partea dreapta a acesteia, in sensul de mers.
4. Accesul in metrou pe patine cu rotile sau role nu este permis.
5. Nu este permis accesul calatorilor in metrou cu animale si pasari vii, cu
exceptia celor mici, aflate in custi sau colivii precum si a cainilor cu botnita si lesa.
6. Accesul in metrou cu biciclete este permis in zilele lucratoare intre orele 20:00
23:00 si permanent in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale; accesul in
tren este permis numai pe la prima usa in sensul de mers al trenului.
7. Este ilegala introducerea oricarui obiect periculos in statiile sau trenurile de
metrou. In cazul in care este observat un obiect suspect sau abandonat, calatorii
sunt rugati sa alerteze de urgenta personalul Metrorex sau orice agent de politie sau
de paza, sa se indeparteze si sa nu atinga obiectul respectiv.

8. Urcarea sau coborarea in si din tren a calatorilor care transporta carucioare

pentru copii sau a calatorilor in scaune rulante se vor face obligatoriu pe la prima
usa in sensul de mers al trenului.
9. In asteptarea trenului nu stationati dincolo de banda de siguranta marcata la
marginea peronului.
10. Dupa oprirea trenului la peron pentru deschiderea individuala a usilor de acces
in cazul trenurilor echipate cu acest sistem apasati butonul aflat in zona de mijloc a
usii.
11. La oprirea trenului in statie calatorii care coboara din vagoane au prioritate
fata de cei care urca. Se recomanda atentie la urcarea si coborarea din tren pentru a
nu calca gresit in spatiul dintre peron si vagon.
12. Urcarea sau coborarea calatorilor in si din tren dupa anuntul de inchidere a
usilor nu sunt permise. Compania Metrorex nu va fi raspunzatoare de eventualele
accidente produse ca urmare a tentativei de blocare a usilor sau de urcare sau
coborare in si din tren dupa anuntul de inchidere a usilor.
13. Blocarea usilor de acces ale trenului nu este permisa.
14. In timpul deplasarii cu trenul de metrou este interzisa sprijinirea calatorilor de
usile de acces.
15. Pentru a nu afecta conditiile de confort se recomanda calatorilor ca bagajele de
spate (rucsac, ghiozdan) sa fie tinute in mana.
16. Nu se recomanda stationarea in zona burdufurilor de comunicatie dintre
vagoanele trenului.
17. In cazul in care este sesizata functionarea anormala a trenului sau o degajare
de fum se va actiona sistemul de alarma si se vor astepta instructiunile personalului
de conducere a trenului.

18. In cazul opririi trenului intre statii calatorii trebuie sa procedeze conform
instructiunilor personalului de conducere a trenului.
19. Actionarea semnalului de alarma din tren fara motiv este interzisa si constituie
contraventie; orice abuz va fi pedepsit.
20. Fotografiatul si filmatul in incinta metroului nu sunt permise fara acordul
administratiei Metrorex.
In ultimii ani metroul este ales ca tinta de atentate pentru terorismul international.
Datorita parametrilor specifici atentatele sunt insotite de foarte multe victime. Ca
exemplu ne servesc: Tokyo Atentatul cu gaz sarin la 20 martie 1995; Atentatul
din 7 iulie 2005 de la Londra; Atentatul terorist de la Moscova din 2010. Din cauza
acestui pericol iminent metrourile, in mare lor majoritate, sunt echipate cu sisteme
sophisticate de Securitate. Pe linga patrularea politiei, de securitate se mai ocupa si
agentiile de paza afiliate metroului, prin urmarirea cu ajutorul camerilor de luat
vederi si prin interventia unui numar anumit de agenti de paza.
Cu toate aceste metroul, intr-un megapolis contemporan, este cel mai sigur mod de
a te deplasa in timp util si ieftin, pe fondul vesnicelor ambuteiaje la suprafata. Cu
toate ca isi are inceputul din sec 19, apogeul folosirii acestui tip de transport, este
departe in viitor.