ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Studiu comparativ RomaniaPortugalia

Bucuresti

2011

1.Scurt prezentare a rilor

Romnia

Romnia este situat n partea de sud-est a Europei, n Peninsula Balcanic, pe

rmul vestic al Mrii Negre. Vecinii Romniei sunt Ucraina (la nord i est), Republica
Moldova (la est), Marea Neagra (la sud-est), Bulgaria (la sud), Serbia (la sud-vest) i
Ungaria (la vest).
Din punct de vedere administrativ, teritoriul rii este mprit n 41 de judee, plus
municipiul Bucureti. La nivel local, fiecare jude este administrat de ctre un prefect i
un consiliu judeean. mprirea teritoriului pe judee este dublat de o mprire pe 8
regiuni de dezvoltare, folosite pentru o mai bun coordonare a proiectelor de dezvoltare
regional.
Relieful rii noastre este foarte variat i se caracterizeaz prin patru elemente:
varietate, proporionalitate, complementaritate i dispunere simetric. Cmpiile, dealurile
i munii sunt rspndite n proporii aproape egale pe teritoriul Romniei: 35% muni,
35% dealuri i podiuri, 30% cmpii.
Partea muntoas a rii este reprezentat de Munii Carpai, care formeaz un
arc avnd centru Depresiunea Transilvaniei. Pe teritoriul Romniei, din punct de vedere
al modului de formare, Carpaii se impart n 3 mari grupe muntoase i anume: Carpaii
Orientali, Carpaii Meridionali i Carpaii Occidentali. Altitudinea maxim este de 2544
m (Vrful Moldoveanu) situate n grupa Fgra, parte a Carpailor Meridionali.
La exteriorul arcului carpatic se ntind Subcarpaii i Dealurile de Vest, zone n
care i concentrarea populaiei este mai mare datorit condiiilor favorabile cultivrii
pomilor fructiferi i a viei de vie, creterii animalelor i concentrrii resurselor minerale
de subsol: sare, petrol, crbuni. n afar de cele dou formaiuni de podi, n partea estic
a rii se mai afl Podiul Moldovei, n sud-est Podiul Dobrogei.
Dup etajul reprezentat de dealuri i podiuri, urmeaz cmpiile, dintre care cele mai
cunoscute sunt Cmpia Romn, n partea de Sud a rii i Cmpia de Vest, o fie de
verdea n partea occidental a teritoriului.
Reeaua hidrografic a rii este extrem de variat, rurile cu numeroi aflueni i lacurile
putnd fi ntlnite n toate colurile rii. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa,
strbate Romania pe o poriune de 1075 km, ntre Bazia i Sulina. Fluviul izvorte din

Munii Pdurea Neagr (Germania) i strbate 10 ri europene i 4 capitale: Viena,

Bratislava, Budapesta i Belgrad. La vrsarea n Marea Neagr, Dunrea ne-a "rsfat"
cu una dintre cele mai frumoase delte de pe glob, o bogaie inestimabil a naturii - Delta
Dunrii. Dunarea formeaz n zona Porile de Fier un defileu superb.
Alte ruri importante care izvorsc sau tranziteaz teritoriul Romniei sunt:
Someul, Prutul, Mureul, Oltul, Tisa, Jiul, Bega, Cerna. Caracteristic celor mai multe
dintre ruri este faptul c ele strbat n general toate zonele de relief, oferind peisaje
deosebite i defilee superbe - n zona muntoas, firul de apa este ngust i apa curge cu
viteze mari printre stnci i pietre, n zonele deluroase, cursul este mai lin, n timp ce n
zona de cmpie limea este mult mai mare, iar solul este fertil, excelent pentru culturi
agricole.
n Romnia, putem ntlni o sumedenie de lacuri. Carpaii Meridionali (n special
grupele Fgra Retezat i Godeanu), dar i Carpaii Orientali (Munii Rodnei) sunt
cunoscui pentru lacurile glaciare care s-au format n decursul timpului. Amintim aici
Lacul Blea, Lacul Bucura - cel mai mare lac glaciar din Romnia, Lacul Znoaga, Lacul
Glcescu, Lacul Capra i multe altele.
Clima rii este deterimant de poziia pe glob i pe continentul european. Clima
este temperat continental, caracteristice fiind cele 4 anotimpuri i temperaturi medii
anuale de circa 11 grade Celsius. Relieful influeneaz ntr-o msur important
temperaturile i precipitaiile. Zona Dobrogei este cunoscut ca zona cu cele mai srace
precipitaii de pe teritoriul rii, aproximativ 400 mm anual. Urmeaz Cmpia Romn cu
500 mm anual, ns o dat cu creterea n altitudine, precipitaiile sunt mai frecvente,
ajungnd la peste 1000 mm anual n zona muntoas.
Fauna i flora sunt foarte variate, fiind determinate ntr-o mare msur de
varietatea reliefului. Dintre cele aproximativ 3700 de specii de plante identificate pe
teritoriul Romniei, 23 au fost declarate monumente ale naturii.
Capitala rii este municipiul Bucureti, situat n partea central a Cmpiei
Romne. n funcie de numrul de locuitori, urmtoarele orae importante ale rii sunt
Iai, Cluj Napoca, Timioara, Constana, Craiova, Galai, Braov, Ploieti, Brila i
Oradea, toate avnd peste 200.000 de locuitori.
Ceea ce este ns important n aceast descriere este valoarea inestimabil a
bogiilor de care dispune ara noastr. Pe lng multitudinea de resurse naturale de care
dispunem (dar care nu sunt exploatate eficient), avem zone n care peisajele ncnt cu
adevarat privirile celor care le ptrund. Natura este cea mai mare bogie pe care o avem
i de care trebuie sa ne ngijim aa cum se cuvine. Multe zone ale rii sunt extrem de rar
ptrunse de turiti, iar promovarea lor este o problem care trebuie s-i gseasc o
soluie ct mai rapid.

Portugalia

Republica Portughez este o ar situat n extrema sud-vestic a Europei, din Peninsula

Iberic, avnd grani cu Oceanul Atlantic n vest i n sud, i cu Spania n nord i n est.
De asemenea include dou grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele Azore (Aores) i
Insulele Madeira.
CAPITALA:Lisabona (Lisboa), ora situat intr-o regiune colinar, n apropiere de
litoralul atlantic, pe rmul nordic al estuarului rului Tejo;677 790 locuitori-1991
(2 074 000 locuitori aglomeraia urban-1992, peste 1/5 din populaia rii). Lisabona este
cel mai mare centru economic al rii: financiar bancar, comercial, industrial (construcie
de maini, reparaii de superpetroliere, rafinarea petrolului, industria chimica i
alimentar .a.).
Relieful Portugaliei corespunde marginii vestice a vechiului soclu al Mesetei Iberice i se
prezint difereniat la N i S de fluviul Tejo. Portugalia nordic este predominant
muntoas, constituit din lanuri paralele (NE-SV), cu altitudini moderate: Serra de
Maro (1 415 m), Serra de Nogueira (1 318 m), Serra de Caramulo, Serra de Estrela (cu
altitudinea maxim de pe teritoriul rii: Pico de Serra, 1 991 m). Portugalia sudic este
ocupat de cmpii vlurite (Alentejo) i platouri joase, limitate de lanuri muntoase, ntre
care, n S, Serra de Monchique (902 m altitudine maxim) i Serra de Malhao. rmul
(832 km) este jos i rectiliniu. Partea insular este constituit din arhipelaguri vulcanice
Azore/Aores (2 355 km), aflat la cca 1 500 km V de Portugalia i compus din 9 insule
mari (So Miguel, Pico, Faial .a.) i Madeira (797 km), cu insula Madeira (740,6 km),
Porto Santo, Selvanges .a., la 500 km de rmul african (Maroc).
Rurile mai importante (Douro/Duero, Tejo, Guadiana .a.) vin din Spania.
Clima temperat-oceanic, cu temperaturi relativ uniforme pe litoral i cu amplitudini n
interior, cu precipitaii relativ bogate, care scad de la N (2 500 mm) la S (1 100 mm) i de
la V la E.
Pdure atlantic (n special de stejar), puni n zona montan mai nalt i n regiuni mai
umede, iar n rest tufiuri de maquis i garriga, fauna fiind cea specific acestor asociaii
vegetale,dar mai srac dect n Spania.n Portugalia se afl 6 P.N. i mai multe R.N.
POPULAIA. 10.637.713locuitori-2010 (1864: 4 200 000; 1900: 5 100 000; 1920:
6 000 000; 1950: 9 836 000; 1984: 10 008 000); natalitate 11,4%, mortalitate 10,4%, spor
natural 1%;sperana de via la natere(1995-96): 71,3 ani la brbai i 78,6 ani la femei;
populaia urban 37% (1997). Orae principale (mii locuitori-1991):Prto (309,0), Vila

Nova de Gaia (247,0), Amadora (176,0), Cascais (155,0), Almada (153,0), Matosinhos
(152,0), Combra (148,0), Braga (144,0), Funchal (126,9; n insula Madeira), Seixal
(115,2), Setubal (103,2). Portughezi n cvasitotalitate 99%; cca 110 000 strini (africani,
brazilieni .a.). Zonele mai dens populate sunt oraele Lisabona i Prto, cu mprejurimile
(mpreun concentreaz aproape 2/5 din populaia rii), valea fluviului Tejo, unele
sectoare de coast,regiunea Algarve. ntre regiunile mai puin populate se nscriu cmpia
Alentejo, n S, i sectorul montan din N.
Districte i regiuni
Portugalia continental este format din 18 districte (distritos, singular - distrito):
Aveiro, Beja, Braga, Bragana, Castelo Branco, Coimbra, vora, Faro, Guarda, Leiria,
Lisboa (Lisabona), Portalegre, Oporto (Porto), Santarm, Setbal, Viana do Castelo, Vila
Real, Viseu.
Pe lng acestea exist dou regiuni autonome (regies autnomas): Azore (Aores) i
Insulele Madeira. Fiecare district este subdivizat mai departe n Municiipile Portugaliei.
Agricultura:
Portugalia este in mare parte rurala. Fermele din nordul tarii sunt mici, adesea avand mai
putin de 2 hectare. In campia Portugaliei se gasesc fermele mai mari. Culturile tipic
mediteraneene de masline, smochine, struguri, migdale si citrice sunt raspandite in
Algarve si Baixo Alentejo. Vita de vie si maslinele se cultiva mai spre nord. Maslinele
sunt folosite pentru obtinerea uleiului, componenta esentiala a conservelor de sardele.
Industria Portugalia este doar partial industrializata. Multe din industriile mai vechi se
bazeaza pe agricultura, silvicultura si pescuit, fabricarea plutei, hartiei, vinuri, ulei de
masline si conservarea sardelelor. De mai multi ani industria de textila a capatat
importanta la Porto, Braga si Lisabona. Prelucrarea metalelor, constructiile si bunuurile
de consum sunt printre industriile mai noi, infiintate recent. La Lisabona si la Porto sunt
dezvoltate indsutriile siderurgica, de constructii si chimica. La Lisabona si la Azambuja
se produc autovehicule. Datorita turismului a crescut recent productia de incaltaminte si
de suveniruri. Mineritul si Energia Langa Porto sunt exploatate mici zacaminte de
carbune, insa majoritatea combustibililor necesari trebuie importata. Pirita, wolframul si
tungstenul sunt exploatate in cantitati mici, de asemenea se exploateaza caolina, aur,
uraniu si marmura. 51% din productia de electricitate provine de la centrale termice, care
folosesc combustibilili importati, iar restul de 49% provine din hidroelectricitate, in
special de pe raurile Teja, Doura si Zezere.

PSilvicultura Padurile acopera aproximativ 20% din suprafata tarii si reprezinta o parte
vitala a economiei. Stejarul de pluta ocupa un sfert din paduri. Portugalia fiind pe primul
loc in lume la furnizarea plutei, cu o productie anuala de aproximativ 110.000 de tone.
Pescuitul Multe porturi mici sunt implicate in pescuitul local., cateva dintre marile porturi
folosesc ape indepartate din cealalta parte a Atlanticului. Principala prada sunt sardelele,
peste 100.000 de tone pe an, cantitati mari fiind conservate si exportate. Este important si
pescuitul de ton, in special in regiunea din coasta de sud. Codul este principala prada pe
vasele mai mari.

2.Indicatori la nivelul economiei nationale

Stabilirea acestor indicatori este necesar pentru a scoate n eviden informaii privind
aspectele principale ale activitii economic-sociale, cum ar fi : dimensiunea acesteia i
evoluia sa n timp, proporiile i corelaiile care se formeaz ntre diversele categorii
economice etc.
Astfel, dac acete informaii capt o expresie cantitativ, este mult mai uor s realizm
corelai cu celelate date deinute. De exemplu, nu este suficient s spunem c ntr-o ar
este inflaie; este necesar s exprimm sub form cantitativ nivelul inflaiei. n felul
acesta nu numai c deinem o informaie mult mai bogat, dar putem s comparm
nivelul inflaiei cu nivelul prognozat, cu cel din perioadele trecute, cu cel din alte uniti
teritoriale sau cu cel realizat de ctre ali ageni economici. Mai mult, putem realize o
corelaie cu ceilali indicatori din economie, cu modul n care acetia se influeneaz
reciproc.

a) Suprafa (km2)
Specificare
fiecare
coloana
dinamica

Suprafa
(1000 ha)

Romnia

23839

Portugalia

9209

% (+/-)

258,86%

indicatorilor (%) se va realiza prin raportarea Romniei la Marea Britanie.

Not: La
tabel,
privind

Din punct de vedere teritorial, Romania are o suprafata aproape tripla fata de Portugalia,
lucru favorabil pentru o dezvoltare economica mai buna a Romaniei.
b) Populatia
Specificare
Romnia
Portugalia
% (+/-)

2004
21.711.25
2
10.474.68
5
207,27

2005
21.658.52
8
10.529.25
5
205,69

2006
21.610.21
3
10.560.59
2
204,63

2007
21.565.11
9
10.599.09
5
204,20

2008
21.528.62
7
10.617.57
5
202,76

2009
21.498.61
6
10.627.25
0
202,29

2010
21.462.18
10.637.71
3
201,75

Conform datelor statistice, populatia portugheza a avut o evolutie ascendenta pe parcursul

celor opt ani analizati, atingand in anul 2010 valoarea numerica de 10637713locuitori, iar
populatia romana a avut o evolutie descendenta, scazand la valoarea de 21462186
locuitori. Aceasta evolutie se poate explica si datorita nivelului de trai ridicat din
Portugalia, fata de Romania, in care nivelul de trai este foarte scazut, nu exista suficiente
locuri de munca.

c) PIB/locuitor - Euro/locuitor

Specificare

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Romnia
(Euro/loc)

2,800

3,700

4,500

5,800

6,500

5,500

14,200

14,600

15,100

16,000

16,200

15,900

19,71

25,34

29,8

36,25

40,10

34,59

Portugalia
(Euro/loc)
% (+/-)

PIB-ul este un indicator macroeconomic care reflecta suma valorii pe piata a

tutror marfurilor si serviciilor destinate consumului final, produse in toate ramurile
economiei in interiorul unei tari in decurs de un an. Este suma cheltuielilor pentru
consum a gospodariilor private si a organizatiilor private non-profit, a cheltuielilor brute
pentru investitii, a cheltuielilor statului, a investitiilor in scopul depozitarii ca si
castigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri.
Observam ca ambele tari au inregistrat o evolutie constanta, avand un trend crescator
pana in anul 2008, urmand o scadere usoara in anul 2009. Aceasta scadere se datoreaza
crizei economice care a afectat majoritatea tarilor Uniunii Europene. n cazul Romniei
acesta a crescut n intervalul 2004-2008 , ca urmare a creterii economice existente la
nivelul ntregii ri. ns, o dat cu nceputul crizei economice, efectele s-au simit i la

nivelul rii noastre, PIB-ul nregistrnd o scdere n 2009 de 15,38 %. Ambele tari au
atins un punct maxim in anul 2008, Romania avand un nivel de 6500 euro/locuitor, iar
Portugalia avand 16200 euro/locuitor.

d) VAB/locuitor

Specificare

2004

2005

2006

2007

2008

Romania

109,6

111,5

113,6

118,2

123,3

Portugalia

103,3

138,6

148

164,7

183

In ceea ce priveste valoarea adaugata bruta pe locuitor observam o evolutie

pozitiva in cazul ambelor tari.

e) Rata inflatiei
Specificare

2004
(%)

2005
(%)

2006
(%)

2007
(%)

2008
(%)

2009
(%)

Romnia

11.9

9.1

6.6

4.9

7.9

5.6

Portugalia

2.5

2.1

2.4

2.7

-0.9

Inflaia este un dezechilibru major prezent n economia oricrei ri, reprezentat de o

cretere generalizat a preurilor i de scderea simultan a puterii de cumprare a
monedei naionale.
Rata inflatiei in perioada analizata prezinta fluctuatii, astfel ca in Romania a avut o
evolutie constanta pana in anul 2007 cand a atins un punct minim, rata inflatiei fiind de
4.9%, urmand ca in anul 2008 sa inregistreze o crestere pana la 7.9%, iar in anul 2009 a
scazut pana la 5.6%. In Portugalia rata inflatiei a inregistrat valori oscilante atingand in
anul 2009 un minim de -0.9%.In anul 2006, Portugalia atinge un punct maxim, rata
inflatiei finnd de 3%. Se observ faptul c, n perioada analizat, cea mai mare valoare a
ratei inflaiei a fost n Romnia n anul 2004, atingnd valoarea de 11,9%. Principala
cauz a acestei valori ridicate o reprezint faptul anul 2004 a fost un an electoral, un an n
care pomenile electorale nu puteau lipsi, motiv pentru care s-a produs acest
dezechilibru major. Repetare acestui fenomen n anul 2008 ne confirm faptul c
perioadele electorale aduc pe pia cantiti mari de moned naional, fapt pentru care
inflaia atinge cote ridicate. ns, la nivelul anului 2008 au aprut i primele efecte ale
crizei, motiv pentru care oamenii i-au ndreptat atenia spre consum. Ori, combinarea
acestor doua elemente a avut efecte inflaioniste, romnii renunnd la economisire i
direcionnd toat masa monetar n economie.

f) Rata somajului
2004
(%)

2005
(%)

2006
(%)

2007
(%)

2008
(%)

2009
(%)

Romnia

8.1

7.2

7.3

6.4

5.8

6.9

Portugalia

6.7

7.7

7.8

8.1

7.7

9.6

Specificare

omajul este termenul folosit n cazul lipsei ocupaiei pltite (locurilor de munc) pentru
forele apte i calificate corespunztor pentru munc. Acest fenomen este caracterizat prin
faptul c o parte din populaie este n cutare a unui loc de munc. Cnd aceast situa ie
ia proporii apar probleme economice serioase n cadrul regiunii sau statului respectiv,
prin creterea cheltuielilor sociale de ntreinere a omerilor.
In ceea ce priveste Romania se observa o scadere a ratei somajului pana in 2008, atingand
un punct minim de 5.8%, urmand ca in anul 2009 sa inregistreze o crestere pana la 6.9%.
In ceea ce priveste Portugalia, aceasta a avut o evolutie ascendenta, ajungand in anul
2007 la o rata a somajului de 8,1%. omajul a cunoscut n Romnia un nivel ridicat, n
primul rnd datorit restructurrilor existente la nivelul marilor ageni economici. Acestea
s-au fcut fie datorit introducerii unor noi fluxuri tehnologice, fie datorit rorganizrii
ntreprinderilor sau pur i simplu prin nchiderea acestora.
n perioada analizat, Romnia a nregistrat o scdere a ratei omajului n perioada 20042008 pe fondul investiiilor straine care au antrenat fora de munc disponibil la nivelul
economiei. Ulterior, ca urmare a efectelor crizei economice din ce n ce mai acute, agenii
economici nu au putut s le contracareze, motiv pentru care au nceput disponibilizarea
personalului. De asemenea, un alt motiv al creterii omajului l reprezint rentoarcerea
n ar a romnilor care lucrau n strintate i care datorit crizei economice sunt nevoii

s revin. In anul 2009, rata somajului a crescut, atingand un punct maxim in ambele tari,
6,9 in Romania, respectiv 9,6 in Portugalia.
g) Importuri, Exporturi, Balan comercial
Importuri-mii euro
Specificare

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Romania

8.955

12.065

14.931

14.726

17.321

10.381

Portugalia

10.103

11.525

12.945

14.040

16.187

11.001

h) Exporturi-mii euro
Specificare

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Romania

4.796

6.657

7.683

8.277

9.921

7.486

Portugalia

5.725

6.141

7.789

8.769

9.943

7.814

i) Balanta comerciala
Specificare

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Romania

-4.159

-5.399

-7.248

-6,448

-7,400

-2,895

Portugalia

-4.378

-5.384

-5.156

-5.271

-6.244

-3.188

In ceea ce priveste schimburile internationale, importurile, exporturile si balanta

comerciala se poate observa fluctuatii ale acestora pe parcursul intregii perioada atat in
Romania cat si in Portugalia.
In ceea ce priveste importurile Extra UE27 se poate observa ca importurile Romaniei sunt
aproximativ egale cu importurile Portugaliei. Importurile sunt influenate i de nivelul de
trai al populaiei, nivel care determin o cretere a cererii de produse superioare i de
nalt calitate, produse care nu pot fi asigurate de piaa intern. Cele mai mari valori ale
importurilor s-au nregistrat la nivelul anului 2008,atat in Romania cat si in Portugalia,
ele atingand pragul de 17.321 mii Euro in Romania, respectiv 16.187 mii Euro, in
Portugalia.
Observam ca exporturile, la fel ca importurile, sunt aproximativ egale in ambele tari. Au
aceeasi evolutie ascendenta pana in anul 2008, exporturile Roamaniei ajungand la 9921
mii Euro, respective ale Portugaliei la 9943 mii Euro. Urmeaza apoi un declin al
exporturilor in ambele tari, in anul 2009 cand se face simtita criza economica.
Balanta comerciala are valori negative pentru ambele tari, unul din motive fiind faptul ca
atat in Romania cat si in Portugalia exporturile sunt mai mici decat importurile.

3.Indicatori la nivelul agriculturii

a) Potenial agricol
SUPRAFATA AGRICOLA
2004
Romania
14130
Portugalia
3817

2005
14180
3680

2006
14039
3588

2007
13546
3496

2008
13546
3460

TEREN ARABIL
Romania
Portugalia

2004
8915
1447

2005
8985
1262

2006
8939
1147

2007
8553
1083

2008
8721
1050

2004
429
660

2005
510
649

2006
469
645

2007
460
589

2008
375
585

VII+LIVEZI
Romania
Portugalia

PASUNI+FANETE
2004
Romania
4786
Portugalia
1710

2005
4685
1769

2006
4631
1796

2007
4533
1824

2008
4450
1825

In ceea ce priveste structura terenului pe categorii de folosinta se poate

observa ca cea mai mare parte a terenului agricol din Romania este destinat
terenului arabil, in timp ce in Portugalia cea mai mare parte a terenului agricol
este destinat pentru pasuni si fanete.
In ambele tari, se poate observa din graficele de mai sus ca cea mai mica
parte a terenului arabil este destinat pentru vii si livezi.
Diferentele dintre cele doua state in functie de categoriile de folosinta sunt
date de conditiile climatice diferite, de solurile cu proprietati diferite si de formele de
relief
Diferentele dintre cele doua state in functie de categoriile de folosinta sunt date de
conditiile climatice diferite, de solurile cu proprietati diferite si de formele de relief.

b) suprafee irigate

2004

2005

2006

2007

2008

(1000 ha)

(1000 ha)

(1000 ha)

(1000 ha)

(1000 ha)

Romania

327

46

96

320

257

Portugalia

454

421

Se observ, n cazul Romniei, o fluctuaie a suprafeelor irigate ca urmare a evoluiei

condiiilor meteorologice. Astfel, perioada 2005-2006 este o perioad abundent n
precipitaii, motiv pentru care suprafaa irigat este mult mai mic comparativ cu restul
anilor analizai.

c) mecanizare
TEREN ARABIL+VII+LIVEZI
2004
2005
2006
Romania
9344
9495
9408
Portugalia
2107
1911
1792

2007
9013
1672

2008
9096
1635

NUMAR TRACTOARE

Romania
Portugalia

2004
171811
-

2005
173043
-

2006
174563
-

2007
174003
-

2008
174790
-

INCARCATURA PE TRACTOR
2004
2005
2006
2007
2008
Romania
54
55
54
52
52
Portugalia
Se observ faptul c numrul de tractoare nregistreaz o cretere n perioada 2004-2008,
ca urmare a investiiilor realizate n agricultur. Concomitent cu acest dotare a
agriculturii, apare i o renoire a parcului de tractoare, de aici i fluctuaia ce reiese din
datele statistice.
Aceast revitalizare a agriculturii prin renoirea numrului de tractoare se
datoreaz proietelor europene care permit finanarea unor astfel de investiii.
n ceea ce privete ncrctura pe tractor, se contat faptul c acesta este mult
inferioar mediei europene de 12,7 hectare/tractor.

d) Chimizare

Ingrasamant

Romania
2004

2005

2006

2007

2008

Azot(t)

270.131

299.195

252.201

265.487

279.886

Fosfat(t)

94.073

138.137

93.846

103.324

102.418

Potasiu(t)

15.800

24.060

16.837

18.405

15.661

Consum total
ngrmint 380.004
e chimice (t)

461.392

Suprafaa
agricol (mii
ha)
Substan
activ la ha
(kg)

14.130

26,89

14.180

362.884

14.039
32,54

25,85

387.216

397.965

13.546

13.546

28,59

29,38

Datele privind chimizarea arata o fluctuatie a cantitatii folosite in anii analizati. Referitor
la consumul de ngrminte, se observ o fluctuaie a acestuia n perioada analizat, cea
mai mare valoare fiind nregistrat n Romnia la nivelul anului 2005 cnd cantitatea
utilizat a fost de 461392 tone. Aceast fluctuaie se datoreaz i faptului c suprafaa
agricol variaz.

e) efective de animale

Efective de animale
2004

2005

2006

2007

2008

2897000

2808000

2862000

2934000

2819000

2684000

Porci

5145000

6495000

6622000

6815000

6565000

6174000

Oi

7447000

7425000

7611000

7678000

8469000

8882000

Capre

678000

661000

687000

727000

865000

898000

Bovine

1389000

1443000

1440800

1407270

1442800

1438700

Porci

2249000

2348000

2344000

2295450

2373800

2339700

Oi

3356000

3541000

3583000

3549000

3356100

3144600

Capre

502000

546730

551310

508900

495900

485000

(capete)
Romnia Bovine

Portugalia

2009

Din datele prezentate mai sus reiese faptul c efectivele de animale au o valoare oscilant
n perioada analizat.
Conform datelor obinute se observ c cea mai mare pondere o are efectivul de oi att
pentru Portugalia ct i pentru Romnia iar cea mai mic pondere efectivul de capre.
n ceea ce privete bovinele, numrul de capete existente la nivelul Romniei este de 2 ori
mai mare dect cel existent la nivelul Portugaliei. Aceeai proporie se pstreaz i n
ceea ce privete efectivul de oi si de porci.

f) animale la 100 ha
Animale la 100 ha = (numrul de animale pe fiecare specie/suprafaa agricol)*100

Animale la 100 ha

2004

2005

2006

2007

2008

Romnia
(Capete
100 ha)

Bovine

20.50

19.80

20.39

21.66

20.81

la Porci

36.41

45.80

47.17

50.31

48.46

Oi

52.70

52.36

54.21

56.68

62.52

Capre

4.80

4.66

4.89

5.37

6.39

Bovine

36.38

39.21

40.15

40.25

41.69

la Porci

58.92

63.80

65.32

65.65

68.60

Oi

87.96

96.22

99.86

101.51

96.99

Capre

13.15

14.85

15.36

14.55

14.33

Portugalia
(Capete
100 ha)

Maximul atins de Romnia n ceea ce privete numrul de animale la 100 ha a fost :

- la Bovine de 20.81 n anul 2008;
- la Caprine de 6.39 n anul 2008;
- la Porcine de 50.31 n anul 2007;
- la Ovine de 62.52 n anul 2008.
Se poate observa faptul c la capre Portugalia are de aproximativ de 3 ori mai
multe capete la 100 de ha, iar la bovine, porci si oi Portugalia are de aproximativ 2 ori
mai multe capete la 100 de ha.

Rezultate economice
a) productii medii la principalele culturi vegetale

Producii medii la
principalele culturi

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Romnia
(Kg/ha)

Portugalia
(Kg/ha)

Gru
Porumb
Sfecl
de
zahr
Floarea
soarelui
Legum
e
Gru
Porumb
Sfecl
de
zahr
Floarea
soarelui
Legum
e

3477
4549

2998
3981

2773
3575

1610
1702

3422
3227

2430
3416

32393

29159

29431

26327

34889

38607

1682

1401

1554

730

1446

1442

16700
4281
5693

2400
3954
5732

8426
3244
4160

11125
3938
6574

12883
4071
5814

12680
4172
6226

42826

41626

43789

51252

46484

1586

1711

1162

1745

1784

1811

21428

19927

17712

20788

20613

22216

54263

In ceea ce priveste productia medie, in cazul tuturor culturilor din

Romania s-a inregistrat o productie mica in anul 2007,datorita secetei, in timp
ce in Portugalia s-a inregistrat o crestere semnificativa fata de anii precedent.
Se observa ca absolut toate culturile inregistrate in Portugalia de-a lungul
celor sase ani analizati sunt mai mari decat cele din tara noastra. Acest lucru
poate fi explicat prin prisma mijloacelor moderne practicate atat in agricultura,
cat si in celelalte domenii de activitate.
.
b) Productii totale/locuitor la principalele culturi vegetale

Producii
totale/locuitor la
principalele produse
Producii
totale
Romnia gru
(tone)
Producii
totale
Porumb
Producii
totale
Sfecl de
zahr

2004

2005

2006

2007

2008

2009

7812428

7340664

5526190

3044460

7180980

5202526

14541564

10388499

8984729

3853920

7849080

7973258

672723

729658

1152200

748839

706660

816814

Producii
totale
Floarea
soarelui
Producii
totale
Legume

Portugalia
(tone)

1557813

1340940

1526232

546922

1169940

1098047

167000

12000

29842

28215

37093

26477

Producii
totale
gru

9892482

8771434

7059671

8317265

9274920

9789586

Producii
totale
Porumb

2344027

1945402

1260657

1722297

1844440

1706600

12730366

11912444

11474820

12681555

8715120

10849200

4463

7418

5359

5662

4669

4128

810000

819000

886448

836933

748563

833221

Producii
totale
Sfecl de
zahr
Producii
totale
Floarea
soarelui
Producii
totale
Legume

Se observ o oscilaie a produciilor totale pe locuito att n cazul Romniei ct i n cazul

Portugaliei. Aceast oscilaie este explicat prin faptul c de-a lungul anilor att populaia
care este folosit ca baz de raportare este variabil ct i producia.
n ceea ce privete producia, trebuie luate n considerare i randamentele diferitelor
culturi, randamente ce depind de mai multe variabile ca rotaia culturilor, gradul de
mecanizare, gradul de chimizare , condiii climatice etc.

c) producii medii la principalele produse de origine animal

Producii medii la

2004

2005

2006

2007

2008

2009

principalele produse
de origine animal
Carne de
vit
Romnia
(hg/An)
Carne de
porc
(randament
(hg/An)
)
Lapte
(hg/An)
1 hg=0,1 kg Ou
(100
mg/An)
Portugalia
(randament
)
1 hg=0,1 kg

1630
1590

1500

1377

1383

1390

1630

815

811

826

830

829

825

7793

7889

9146

8486

6918

6391

83643

70438

74700

64864

75742

68943

Carne de
vit
(hg/An) 2524
Carne de
porc
(hg/An) 625
Lapte
22748
(hg/An)
Ou
(100
249307
mg/An)

2310
2454

2398

2434

2415
632

635
22976

629
22788

630
23611

637
24214

24064
207416

223769

217398

203403

207416

Randamentul produciei medii la lapte i la ou este aproape triplu n Portugalia

comparativ cu Romnia. Randamentul la carne de vita este mai mare n Portugalia fata
de Romania.
Singurul domeniu n care randamentele Romniei la producia medie de produse de
origine animal sunt superioare, este reprezentat de producia de carne de porc,
producie care ns depete doar cu puin producia Portugaliei.

d) producii totale/locuitor la principalele produse de origine animal

Producii
totale/locuitor la
principalele produse
Carne de
vit (t)
Romnia Carne de
porc (t)
Lapte (t)
Ou (t)
Produci
a
de

2004

2005

2006

2007

2008

2009

161618

190196

159313

164642

149660

155199
470567

374039

436424

451832

470223

439029

5504100

5552200

6662242

6289845

6125042

5809156

369050

365500

371450

326124

344849

310561

75

88

74

76

69

72

carne de
vit
total/
locuitor
Produci
a
de
carne de
porc
total/
locuitor
Produci
a
de
lapte
total/
locuitor
Produci
a de ou
total/
locuitor
Carne de
vit (t)
Portugalia Carne de
porc (t)
Lapte (t)
Ou (t)

174

203

210

218

204

218

2554

2576

3092

2919

2842

2696

171

170

172

151

160

144

118335

117987

105276

91243

108540

102706

315072

326850

338630

364073

381265

37342

2076957

2119926

2048724

2028789

2076872

2047873

132133

118598

119569

122042

124450

124450

e) consum alimentar la principalele produse agricole i alimentare

De-a lungul timpului, sectorul agroalimentar s-a bucurat de o imagine pozitiva in
randul consumatorilor. Situatia s-a schimbat in ultimii ani, odata cu dezvoltarea sa fara
precedent, cu introducerea intensiva si extensiva in productie a celor mai noi cuceriri
stiintifice. Desigur, progresele inregistrate in productia agroalimentara au fost percepute,
intr-o prima faza, ca fiind benefice pentru consumatori, insa, in timp, acestia descopera si
valentele negative ale tehnologiilor moderne.
Din perspectiva consumatorilor, apar o serie de riscuri generate de activitatea de
industrializare a produselor alimentare. Principalele planuri in care acestea se manifesta
sunt: sanitar, tehnologic si stiintific, nutritional si al protectiei mediului. Astfel, cu toate
progresele inregistrate, consumatorii resimt o nesiguranta sporita, consecinta, in
principal, a conditiilor de producere, transport etc.: probleme de igiena, contaminari

bacteriologice, contaminari ale alimentelor cu diferite substante, probleme legate de

ingredientele utilizate.
Pe planul protectiei mediului, se manifesta atat problema calitatii inputurilor
utilizate in productia agroalimentara, cat si problema deseurilor rezultate din procesele de
productie, comercializare sau consum.
Manifestarea acestor riscuri a transformat consumatorul dintr-o persoana
optimista si increzatoare, intr-una susceptibila si extrem de neincrezatoare. Pentru a
solutiona aceasta problema, filierele agroalimentare vor trebui sa fie mai atente la
revendicarile si cererile consumatorilor, la temerile formulate de catre acestia.
Revendicarile cele mai recente ale consumatorilor se refera, in principal, la:
informare, calitate, tehnologii si sisteme de productie care sa dovedeasca respect fata de
mediu si, nu in ultimul rand, corectitudine in ceea ce priveste etichetarea produselor.
In perioada actuala, rolul si importanta consumatorului au crescut permanent in
ansamblul agroalimentarului. Cantitatile de produse alimentare consumate au crescut, iar
cerintele lor fata de aceste produse sunt din ce in ce mai complexe si diverse.
Consumatorii doresc sa consume produse agroalimentare sanatoase si ieftine,
corespunzatoare cerintelor si preferintelor fiecaruia. Studierea consumului reprezinta o
componenta importanta a oricarei cercetari de piata. Din perspectiva consumului
alimentar, se impune necesitatea studierii stiintifice a acestuia si a stabilirii, atat a
modalitatilor concrete de satisfacere, cat si a posibilitatilor de diversificare a acestuia. Un
consum alimentar echilibrat presupune existenta, la dispozitia consumatorului, a unui
venit suficient, iar analiza filierelor agroalimentare nu poate fi realizata fara o studiere
atenta a consumului alimentar.
Agricultura, de-a lungul timpului, a avut drept obiectiv esential satisfacerea
nevoilor de consum alimentar ale populatiei. In timp au fost elaborate mai multe astfel de
modele, pornind de la nevoile alimentare ale populatiei, si de la costurile de productie ale
diverselor produse alimentare. Aplicabilitatea acestor modele este insa restransa, avand in
vedere faptul ca preferintele alimentare sunt diferite. In realitate, s-a demonstrat faptul ca
semnificatia culturala a alimentatiei este la fel de importanta, in unele cazuri chiar si mai
importanta comparativ cu latura sa functionala.
Un alt aspect al studierii consumului alimentar abordat de economisti se refera la
costurile satisfacerii acestuia, altfel spus la partea din venit alocata cheltuielilor
alimentare. Relevanta in acest sens poate fi considerata legea lui Engel, care spune ca pe
masura ce venitul unei gospodarii creste, partea din el consacrata cheltuielilor alimentare
ramane relativ stabila din punct de vedere absolut, dar sub aspect relativ prezinta o
tendinta de scadere (elasticitatea consumului alimentar in raport cu venitul este pozitiva si
subunitara).

De asemenea, prezinta un interes deosebit surprinderea tendintelor care se

manifesta in perioada actuala in ceea ce priveste consumul alimentar. Dorintele,
preferintele si asteptarile consumatorilor sunt complexe si diverse, rezultand de aici
necesitatea unei analize corespunzatoare a consumului in contextul sistemului
agroalimentar.
Un alt domeniu important al analizei poate fi considerat acela al calitatii
produselor alimentare. Obiectiv, analiza calitatii produselor alimentare se realizeaza prin
intermediul a doua mari categorii de metode: de laborator (fizice, chimice, fizicochimice, tehnologice si biologice) si organoleptice. Metodele de laborator, indiferent de
locul si momentul in care se efectueaza analizele, ofera rezultate riguroase si
comparabile. In practica, mai ales cand analizam caracteristici cum ar fi mirosul, gustul
sau culoarea, ele sunt combinate cu cele organoleptice, bazate pe utilizarea unor organe
senzoriale ale omului in aprecierea calitatii produselor alimentare. Chiar si in conditiile in
care dispunem de metode concrete de cuantificare, problema calitatii produselor
alimentare implica o doza ridicata de subiectivism.
In concluzie, apreciem ca studierea completa si complexa a consumului alimentar
al populatiei nu poate fi facuta decat printr-o abordare de tip interdisciplinar.

4. Principale reglementri pe pieele agricole

In cadrul dezbaterii parlamentare raportorii, purtatorii de cuvant ai principalelor
grupuri politice si presedintele Comisiei pentru agricultura au sustinut, cu anumite
nuante, compromisul votat in cadrul comisiei parlamentare privind principalele aspecte
ale bilantului de sanatate al PAC. Interventiile individuale din plen reflecta diversitatea
situatiei agricultorilor in cadrul Uniunii Europene.
Deputatii europeni din noile state membre UE considera ca evaluarea starii de
sanatate a PAC nu reduce intr-o masura suficienta diferentele de tratament intre
agricultorii din acest state si cei din vechile state membre UE.

Transferuri mai scazute catre programele nationale de dezvoltare rurala

Planul de a reduce ajutorul direct pentru fermieri in vederea intaririi programelor

de dezvoltare rurala ale statelor membre (modularea) a fost unul dintre subiectele cele
mai dezbatute in cadrul Comisiei PE pentru agricultura. In plenara a fost votat un
amendament care propune ca toate cuantumurile platilor directe care urmeaza sa fie
acordate, pentru un an calendaristic dat, unui agricultor si care depasesc 10 000 EUR se

reduc in fiecare an, pana in 2012, cu urmatoarele procente: 2009 - 6%, 2010-6%, 20117% si 2012 7%.
De mentionat ca statele care au aderat in 2004 vor fi eligibile pentru modulare in
2012, in timp ce Romania si Bulgaria vor fi scutite avand in vedere introducerea treptata
a platilor directe.
Asistenta destinata sectoarelor cu probleme speciale - "articolul 68"

In urma amendamentelor propuse de deputatii europeni, 15% din plafonul

bugetului national pentru plati directe va putea fi utilizat pentru sustinerea unor sectoare
mai afectate precum cel al producatorilor de lapte si de carne de vita si pentru contributia
la scheme de asigurari mai complexe, care sa acopere toate tipurile de daune cauzate de
fenomene meteorologice si pagubele majore cauzate de anumite boli la animale sau
plante.
Incepand cu 2010, pana la 10% din plafoanele lor nationale pentru a acorda ajutor
agricultorilor in ceea ce priveste promovarea unor forme de productie sustenabile pentru:

tipuri specifice de agricultura care sunt importante pentru protejarea sau

ameliorarea mediului,
imbunatatirea calitatii ecologice a produselor agricole sau
imbunatatirea comercializarii produselor agricole sustenabile
a compensa dezavantaje specifice care ii afecteaza pe agricultori in sectoarele
sustenabile ale lactatelor, carnii de vita, de oaie si de capra si orezului, in
regiunile vulnerabile din punct de vedere economic sau sensibile din punct de
vedere ecologic
regiunile care fac obiectul programelor de restructurare si/sau de dezvoltare, cu
scopul de a evita abandonul de teren cu valoare ecologica si/sau de a compensa
dezavantaje specifice pentru agricultorii din zonele in cauza care exploateaza
terenuri cu valoare ecologica; de asemenea, pentru sprijinirea potentialului
agricol in zonele defavorizate care sufera de pe urma unor dezavantaje
structurale grave si permanente.
Eco-conditionalitate

Statele membre care doresc sa opteze pentru includerea habitatelor in standardele

de eco-conditionalitate privind bunele conditii agricole si de mediu ar trebui sa aiba
flexibilitatea de a face acest lucru. Scoaterea temporara a terenurilor din productia
agricola a avut beneficii care se vor pierde atunci cand va fi eliminata. Studiile arata ca
cel mai mare beneficiu adus de scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola a
fost valoarea de habitat pentru animale (nevertebrate, pasari, mamifere etc.) in zone in

care in care exista putine habitate seminaturale si in care aceasta a contribuit la

diversitatea botanica a peisajelor arabile.

Noile reglementari UE le dau agricultorilor libertatea de a raspunde cererii in crestere

Ministrii agriculturii din UE se reunesc in aceasta saptamana pentru a moderniza

politica agricola comuna. Pentru prima data dupa multi ani, ei vor incerca sa gaseasca
modalitati de crestere a productiei de alimente, nu de limitare a acesteia.
Astazi, preturile la alimente explodeaza, iar agricultorii din intreaga lume incearca
sa faca fata unei cereri tot mai mari la nivel global. In acest context, reglementarile
comunitare ar trebui sa-i ajute pe producatorii europeni sa raspunda acestei cereri prin
cresterea exporturilor.
Ministrii de resort vor analiza mai multe modificari propuse care vizeaza, printre
altele, reducerea subventiilor, suprimarea reglementarilor privind scoaterea terenurilor din
circuitul agricol si eliminarea progresiva a cotelor de lapte. Ca si reformele anterioare,
noile masuri isi propun sa le dea agricultorilor libertatea de care au nevoie pentru a
raspunde unei cereri in crestere si pentru a aborda noile provocari precum schimbarile
climatice, gospodarirea apelor, protejarea biodiversitatii si folosirea biocombustibililor.
Politica agricola comuna a Uniunii Europene PAC a facut obiectul unor ample
reforme, in ultimele doua decenii. Ultima schimbare importanta a avut loc in anul 2003,
cand UE a eliminat subventiile acordate in functie de productia obtinuta, care ii incurajau
pe agricultorii europeni sa produca mai mult decat puteau vinde. Noul regim va completa
in continuare veniturile agricultorilor, dar le va da acestora o mai mare libertate de a-si
adapta productia la cerintele pietei. In schimb, agricultorii vor fi nevoiti sa se conformeze
normelor privind protectia mediului, bunastarea animalelor si calitatea produselor
alimentare.
PAC a fost elaborata pentru a le permite agricultorilor sa duca o viata decenta,
pentru a garanta aprovizionarea cu alimente la preturi corecte si pentru a conserva
patrimoniul rural al Europei. Aceasta politica beneficiaza de 40% din bugetul UE
(aproximativ 55 de miliarde de euro pe an). In sectorul agricol european isi desfasoara
activitatea aproximativ 5% din populatia activa a Uniunii.