You are on page 1of 13

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ CAROL DAVILA GALAȚI

Specializare - Asistent Medical de Farmacie -

ACETILCISTEINA

Cuprins
1

...2 Baze fiziopatologice……………………………………………………......1 Psihiatrie……………………………………………………………………............2 Farmacocinetică……………………………………………………………. Introducere 2 13 . 12 3.1 Farmacodinamie……………………………………………………………........ generalități 1..........Introducere...4 Farmacografie………………………………………………………………................. 10 3.2 Sindromul ovarelor polichistice……………………………………………............... 4 1.. Încadrare.... Acetilcisteina................ 4 1...... Proprietăți farmacologice 2...........5 Farmacotoxicologie ………………………………………………………........1 Definiție…………………………………………………………………….. Capitolul 1. 9 Capitolul 3. Stadiul actual al cunoașterii 3. 8 2........ 7 2.... 5 Capitolul 2. 7 2....3 Agent nefroprotector………………………………………………………… 12 Bibliografie…………………………………………………………………………..3 Farmacoterapie……………………………………………………………… 8 2..3 Clasificare………………………………………………………………….... 3 ...............

nicotină. anginelor. Este cazul tuturor formelor de infectii respiratorii (inclusiv gripe) asociate cu tuse si catar. în medierea unor neurotransmițători cu rol direct în psihiatrie (dependența de marijuana. de a lega radicalii liberi şi de a-i detoxifia pe această cale. ceea ce justifică folosirea în intoxicaţia acută cu paracetamol. De asemenea este utilizat în tratamentul cistitei hemoragice indusă de ciclofosfamidă. schizofrenie. antreneaza formarea de secretii dense care sunt eliminate cu greutate sau de loc. Capitolul 1 3 . Pe lângă această acțiune centrală această substanță are rol în homeostazia oxidativă. Acetilcisteina este administrată și în cazul intoxicației cu paracetamol. sinuzitelor. cocaină. al bronsitelor acute si cronice. faringitelor. tulburări de mușcare a degetelor sau ciupirea feței). tulburare bipolară. Mecanismul de acţiune alternativ al acetilcisteinei se bazează pe capacitatea grupării sulfhidril. agent nefroprotector și sindromul ovarelor polichistice. in urma unei productii excesive de mucus si a solidificarii consecutive.Acetilcisteina este utilizată in tratamentul tuturor afectiunilor respiratorii care. astmului bronsic si mucoviscidozei (fibroza chistica). Acetilcisteina creşte sinteza glutationului.

- glicoproteine neutre 60 % (fucomucină). transsudat. sulfamucină). peristaltismul bronhiilor). ionice. Conţinut: apă 95 %. prin: - mărirea secreţiei glandelor bronşice. cu rol de menţinere a umidităţii mucoasei şi de apărare contra agenţilor mecanici. - sunt solubile şi vâscozitatea lor scade în mediu slab alcalin. 4 . - modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale secreţiei vâscoase. cu îmbunătăţirea activităţii lor. calciu). chimici.1 Definiție Expectorantele produc fluidificarea sputei.2 Baze fiziopatologice Secreţia bronşică este rezultatul activităţii celulelor mucoase şi seroase ale glandelor bronşice. - eliberarea celulelor glandulare. mucus. Mucusul conţine: - glicoproteine acide 40 % (acid sialic. Transudatul conţine: Ig G şi Ig A. hidrogen.Încadrare. electroliţi. bacterieni. Reglarea activităţii secretorii a aparatului respirator este controlată de un centru mucokinetic aflat în bulb. generalități 1. - stimularea mecanismelor de eliminare a sputei (mişcările cililor. disulfidice. 1. - cu apa formează gel vâscos. Fluidicarea sputei are consecinţe: - uşurarea eliminării sputei. - deblocarea cililor. cu favorizarea activităţii lor pendulare. Glicoproteinele: - sunt legate între ele prin punţi electrofizice şi chimice (van der Waals.

- mecanism reflex. A) SECRETOSTIMULANTE (acţiune stimulantă asupra glandelor bronşice): - mecanism mixt (direct şi reflex). leucocite). Sputa este produsul evacuat din căile respiratorii prin tuse. celule (microorganisme.Clearance-ul traheobronşic este asigurat de mişcarea pendulară a cililor mucoasei respiratorii. - inhibă cilii (anticolinergicele). transportul continuu al filmului de secreţie mucoasă bronşică. - bronhosecretolitice. Sputa conţine: secreţie mucoasă bronşică. Cilii asigură printr-o mişcare pendulară. transformându-se în factor iritativ. Influenţarea activităţii cililor: - stimulează cilii (teofilina. vâscozitatea mucusului creşte. spre faringe. cu descuamarea celulelor ciliate.3 Clasificare Funcţie de mecanismele de acţiune: - secretostimulante. Ciliotoxice sunt: fumul de ţigară şi alcoolul. Expectoraţia este acţiunea de eliminare voită a sputei. Patologie In stări patologice. 1. declanşator al tusei. beta-adrenomimeticele). secreţie nazală. 1) Secretostimulante prin mecanism mixt: 5 . ciliat. Mucoasa respiratorie traheobronşică are un epiteliu pseudostratificat. mucusul devine aderent şi îngreunează clearance-ul traheobronşic asigurat de mişcarea pendulară a cililor mucoasei respiratorii . urmată la 24 ore de necroză. Acetilcolina stimulează producerea de mucus. columnar. Infecţiile respiratorii mai ales cele virale provoacă scăderea de mucus. de unde este înghiţită inconştient. salivă. exsudat patologic.

streptokinaza. alcalinizând secreţia şi fluidificând-o (mecanism direct). produse vegetale expectorante (species pectorales. Proprietăți farmacologice 6 . B) BRONHOSECRETOLITICE (acţiune de fluidificare directă asupra secreţiei bronşice): Sunt administrate fie local în aerosoli. mecanism chimic. ceai antibronşitic). stimularea secreţiei bronşice. le CI în ulcer gastroduodenal. erdostein şi mecanism mucoregulator (modificare a compoziţiei mucinei): bromhexina. carbocisteina. însoţită de hipergastralgii. 2) Secretostimulante prin mecanism reflex: - Sunt substanţe iritante pentru receptorii din mucoase (ipeca şi saponine din specii de Primula. derivaţi de gaiacol ca guaifenesina şi gaiacolsulfonat de potasiu). mecanism fizico . prin mecanism chimic: mucolitice (modificare a structurii glicoproteinelor din mucină): ACETILCISTEINA. ceai pectoral. 2) Bronhosecretolitice. ioduri. declanşând prin reflex vago-vagal. afachimotripsina. - Iritaţia gastrică. - Produc iritaţia nespecifică a receptorilor din mucoasa gastrică. - Sunt administrate per os şi se elimină la nivelul glandelor bronşice. dornaza alfa = dezoxiribonucleaza). 3) Bronhosecretolitice. ambroxol.chimic.- Sunt substanţe volatile (săruri de amoniu) şi sublimabile (benzoat de sodiu. fie per os. streptodornaza. prin mecanism biochimic: enzime proteolitice (tripsina. stimulând secreţia apoasă a glandelor traheobronşice. prin mecanism fizico – chimic: de reducere a tensiunii superficiale (desfac legăturile electrofizice ale mucoproteinelor): agenţi tensioactivi (tiloxapol). l) Bronhosecretolitice. - Sunt administrate per os şi acţionează iritant nespecific pe receptorii mucoasei gastrice. mesnum. cu stimularea vagală a secreţiei glandelor bronşice (mecanism reflex). declanşând un reflex vago-vagal. Senega). Capitolul 2 Acetilcisteina. Mecanismele de acţiune bronhosecretolitică posibile: - mecanism biochimic. Saponaria.

0. metabolitul activ farmacologic. În organism.11 l/h/kg (în total) şi 0. Aceasta desface punţile disulfidice din lanţurile de mucopolizaharide şi are un efect de depolimerizare a lanţurilor ADN (din mucusul purulent).2 Farmacocinetică După administrarea orală acetilcisteina este rapid şi complet absorbită şi metabolizată la nivel hepatic în cisteină. precum şi în diacetilcistină.1 Farmacodinamie Grupa farmacoterapeutică: Mucolitice Acetilcisteina este un derivat al aminoacidului. Acetilcisteina se excretă pe cale renală. 7 . Conform studiilor farmacocinetice. 75 μmol/l pentru forma redusă. Acetilcisteina creşte sinteza glutationului.5 (slab alcalin).2. ceea ce justifică folosirea în intoxicaţia acută cu paracetamol. acetilcisteina şi metabolţii ei apar sub 3 forme: liberă. în timp ce excreţia urmează o cinetică în trei faze (α-. Un mecanism de acţiune alternativ al acetilcisteinei se bazează pe capacitatea grupării sulfhidril. 2.84 l/h/kg (redusă). Clearance-ul plasmatic a fost stabilit la 0.47 l/kg (în total) şi 0. parţial legată de proteinele plasmatice (prin legături disulfurice labile) şi parţial. Acetilcisteina exercită o acţiune secretolitică şi secretomotorie la nivelul tractului respirator. Un efect protector asupra frecvenţei şi severităţii creşterii bacteriene –când acetilcisteina este administrată profilactic –este descris la pacienţii cu bronşită cronică /mucoviscidoză. Timpul de înjumătăţire la eliminare după administrarea intravenoasă este de 30-40 minute. de a lega radicalii liberi şi de a-i detoxifia pe această cale. Datorită acestor mecanisme se reduce vâscozitatea mucusului. cisteina. Afectarea funcţiei hepatice determină prelungirea timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare. diacetilcisteina). β.şi faza terminală γ). aproape exclusiv sub forma unor metaboliţi inactivi (sulfaţi anorganici. Acţiunea mucolitică este influenţată de concentraţie şi de pH. concentraţia plasmatică maximă ajunge la un total de 120 μmol/l după administrarea intravenoasă a 200 mg acetilcisteină. efectul de fluidficare este intens la pH 7. ca aminoacid încorporat. cistină şi alte disulfide mixte.59 l/kg (redusă) pentru volumul de distribuire.

2 şi 8 ore.  Instilaţii (intratraheal. copii mici 150 mg o dată.Acesta este de până la 8 ore după administrarea orală. 300 mg o dată. acetilcisteina se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 50%. În laborator pentru fluidificarea sputei în scopul examenului microbiologic. Acetilcisteina traversează placenta la şobolani. concentraţia metabolitului L-cisteină este mai mare la nivelul placentei şi al fătului comparativ cu concentraţia plasmatică maternă. Nu se cunoaşte dacă acetilcisteina traversează bariera hemato-encefalică la om. 400 mg/zi pe durată lungă de max. 50-200 mg de 2 .4 Farmacografie  Per os. 6 luni). 2. 8 . astm bronşic. în acutizările bronho-pneumopatiei cronice. adult.4 ori/zi. 2. sinuzită acută şi cronică. Antidot în intoxicația cu paracetamol. Nu se cunoaşte dacă acetilciateina se excretă în laptele matern. repetat de 1 .3 ori/zi. După administrarea orală.v. 200-300 mg de 1 . i. timp de 5 . După administrarea orală a 100 mg/kgcorp acetilcisteină. copii până la 14 ani.10 zile.5.4 ori/zi. aerosoli. după 0. Tratamentul afecţiunilor acute şi cronice ale tractului respirator acompaniate de tulburări ale formării şi transportului mucusului: bronşită acută. 600 mg/zi în tratamentul scurt de max. Acetilcisteina traversează placenta şi se regăseşte în lichidul amniotic. profund sau i. ocular) şi lavaj (endoauricular etc) 150-300 mg o dată.3 ori/zi (max. bronşită astmatiformă. Facilitează tusea. bronşiectazii.  Injectabil.m. repetat de 1 . lent. fiind detectată în lichidul amniotic.2 ori/zi. 1. uropatie indusă de tratamentul cu ciclofosfamidă.3 Farmacoterapie Terapie secretolitică a afecţiunilor din sfera ORL : laringită. 200 mg de 2 . endobronşic. adult. mucoviscidoză.  Inhalator. 7 zile şi max. otită medie.

tetraciclină.rinoree. . Contraindicații : criză de astm bronșic . .greata. si mai rar. Injectabil. In cazul administrarii sub forma de aerosoli pot aparea ocazional iritatii nazofaringiene si gastrointestinale cum sunt: . 2. timp de 72 ore. Asocieri interzise: eritromicină. Precauții: fluidificarea brutală a secreţiilor poate determina inundarea bronhiilor la bolnavii incapabili să expectoreze (impunându-se bronhoaspiraţie de urgenţă).varsaturi. Capitolul 3 Stadiul actual al cunoașterii 9 . diluat (cu sol. bronhospasm.v. acetilcisteina poate accentua reflexul de tuse.5 Farmacotoxicologie Administrarea produsului pe cale sistemica poate fi urmata ocazional de reactii de hipersensibilitate: -urticarie. Apariţia tusei productive în timpul tratamentului cu acetilcisteină nu trebuie inhibată prin administrarea de antitusive. (antidot în intoxicaţia cu paracetamol). apoi o doză de întreţinere de 50 mg/kg la fiecare 4 ore.). Prin creşterea volumului secreţiilor bronşice.stomatita. glucoză 5% v/v = 1/1). prudenţă la astmatici (asociere cu bronhodilatatoare). . la pacienţii cu expectoraţie redusă. Asfixie prin umplerea bronhiilor cu secreţia fluidificată. iniţial 150 mg/kg (în 15 min. perfuzie i.

tulburare obsesiv-compulsivă.3. Continuarea tratamentului cu fluvoxamina și N-acetilcisteina a dus la progrese spectaculoase în controlul tulburărilor compulsiv-obsesive. ca parte a tulburării bipolare. etc) și dependență de jocuri de noroc. autism. manie. canabis. depresie. s-a observat ameliorarea în cazul tulburării obsesiv-compulsivă Yale-Brown și Hamilton pentru rezultatele obținute anterior în cazul depresiei. există doar un raport de caz privind utilizarea de n-acetilcisteină la pacienții cu tulburare obsesiv-compulsivă. depresie unipolară. Participantul la acest studiu a obținut un beneficiu parțial de la tratamentul cu fluvoxamină și a continuat pe parcursul a 13 săptămâni de studiu cu 3 g de N-acetilcisteină (inclusiv creșterea treptată a dozei la 3 g). tricotilomanie. hipomanie). Sunt foarte multe studii ce relevă implicarea anomaliilor glutamatergice în dependențe. 10 . metamfetamină. ciupitul pielii. În prezent. O mare parte din literatură se bazează pe studii clinice sau rapoarte dar chiar și așa este un factor promițător pentru a sugera nevoia dezvoltării unor studii mai amănunțite și mai bine concepute.1 Psihiatrie Acetilcisteina a fost încercată cu succes ca tratament pentru schizofrenie. Datele sunt în curs de dezvoltare sugerând un rol al stresului oxidativ în patofiziologia de dependență a abuzului de droguri. episoade acute de starea de spirit (de exemplu. Pe parcursul studiului. cocaină. În ultimul timp există o creștere a studiilor de specialitate pentru n-acetilcisteină în tratamentul afecțiunilor psihice. dependență de droguri (inclusiv nicotină. Multe dintre aceste tulburări au opțiuni de tratamente limitate sau rezultate sub-terapeutice cu tratamentele clasice. Acest raport a arătat notabil beneficii la un individ care a fost refractar la tratament. În tabelul următor sunt prezentate constatări clinice ale tratamentului cu n-acetilcisteină în cazul unor afecțiuni psihice .

11 .

incidența nefropatiei a fost același 13% ( atât în cazul administrării acetilcisteinei cât și a utilizării placebo). cu efecte adverse minime și la un cost redus" Cu toate acestea. comparativ cu valorile inițiale ambele tratamente au avut aceași eficacitate.3 Agent nefroprotector Acetilcisteina este utilizată pentru prevenirea nefropatiei indusă de radiocontrast (o formă de insuficiență renală acută).3. insulina. testosteron liber și a menstruației neregulate. a constatat că acetilcisteina nu a fost mai bună decât placebo. Acetilcisteina continuă să fie utilizate în mod obișnuit la pacienții cu insuficiență renală. un studiu clinic din 2010.2 Sindromul ovarelor polichistice Într-un mic studiu clinic prospectiv.dependentă de la pacienții tratați cu angioplastie primară și pot de asemenea  îmbunătății rezultatul intraspitalicesc. a constatat că acetilcisteina este ineficientă pentru prevenirea nefropatiei induse de contrast. care implica 2308 de pacienti. hirsutism. ambele tratamente au dus la o scădere semnificativă a indicelui de masa corporala. indicele HOMA. concuzionând:  " N-acetilcisteina intravenoasă și orală poate preveni nefropatie de contrast-induse de mediu cu o doză efect." "Acetylcysteina protejează pacienții cu insuficiență renală cronică moderată de deteriorare a funcției renale după proceduri angiografice coronariene. Acest studiu. s-a comparat activitatea acetilcisteinei cu metformin (care este tratamentul standard medicamentos pentru sindromul ovarelor polichistice). pentru a preveni insuficiența renală acută. în timp ce altele par să pună la îndoială eficacitatea acestuia. 3. Unele studii arată că administrarea anterioară de acetilcisteină scade semnificativ nefropatia de radiocontrast. Datele publicate în două lucrări în New England Journal of Medicine și Journal of American Medical Association. 12 .

pag. Muderris. Kwok.ro. Frank Giorlando. 13 . Giancarlo. www.info. Fan. De Metrio. MBBS. Grazi. 2) Marenzi. Olivia Dean. Lee. Fabbiocchi.revistamedicala. "Acetylcysteine for Prevention of Acute Deterioration of Renal Function Following Elective Coronary Angiography and Intervention: A Randomized Controlled Trial". Gianfranco. J Psychiatry Neurosci 2011. "N-Acetylcysteine and Contrast-Induced Nephropathy in Primary Angioplasty". TM. SK..Bibliografie 1) Tratat de farmacologie.wikipedia. Editura Medicală București. JAMA 289 . BMedSc. 2006.anm. "Clinical. and reproductive biology 159 (1): 31–127. Franco et al. II (2011). OH. PhD. Marana. K. 359-363. Aurelia Cristea. Yip. www. Emilio. G. Stefano. 6) 7) 8) 9) MBBCh. Lam. A. Assanelli. Chow.. 5) N-acetylcysteine in psychiatry: current therapeutic evidence and potential mechanisms of action. Lauri. Ivana. gynecology. 4) Oner. Monica. Galli. BSc. endocrine and metabolic effects of metformin vs N-acetyl-cysteine in women with polycystic ovary syndrome".ro. Chan. 36(2): 78-86. Marco. www. PhD. (2006). 3) Kay. MMed(Psych).ro. Michael Berk. Jeness. Campodonico. WH. CH. New England Journal of Medicine 354 (26). WF (2003). J. Lo. European journal of obstetrics.medipedia. www.