CONSTRUCTIE HIDROFOR

Alegerea marimii rezervorului.

Functie de numarul de consumatori, bai, bucatarii, persoane, cu cat un rezervor este mai mare cu atat
pornirile hidroforului sunt mai rare. daca e rezervorul prea mic, gen 24 litri, la o simpla golire a unui
rezervor de closet, hidroforul va porni.
In general un hidrofor porneste atunci cand se consuma din rezervor jumatate din cantitatea de apa.
O solutie foarte buna poate fi constructia unui hidrofor cu pompa submersibila. Pe langa pompa
respectiva trebuie sa mai fie achizitionate piesa cu 5 cai, presostatul, rezervorul de hidrofor, supapa
de sens, manometrul si racordul antivibrant. Evident in toate cazurile trebuie achizitionata si
tubulatura respectiva. Aceasta este o solutie pentru puturile cu adancime foarte mare iar solutia este
mult mai sigura decat hidrofoarele pe principiul ejectorului. Este de dorit, la hidrofoarele de
suprafata, ca tubulatura sa respecte marimea diametrului racordului in special la aspiratie !!!
Daca racordul la aspiratie este de 1" nu-l faceti de 3/4" ca asa va spune un instalator
"priceput".
In rest, atentie la calitatea utilajului si a ceea ce se mai cumpara. Marca Speroni, pomenita de cineva,
este totusi destul de buna.
Ca pompe submersibile recomand chiar si pompele JAR facute la Sfantu Gheorghe. Sunt pompe
submersibile italienesti facute aici sub licenta. Pentru situatia cand se opteaza pentru varianta
hidrofor cu pompa submersibila distanta de la fundul putului la partea inferioara a pompei trebuie sa
fie cam de un metru pentru ca pompa sa nu traga materie solida de pe fund si sa se blocheze. Am
vazut pompe de acest gen coborate chiar pe fundul putului la sfatul unor "specialisti" si distruse fiind
nevoit sa le refuz schimbarea cu toate ca erau in garantie. Efectiv se vedea namolul in interiorul
pompei in partea de aspiratie.
Asigurati-va in toate cazurile ca debitul panzei freatice, a izvorului, asigura capacitatea de aspiratie a
hidroforului ca sa nu va pomeniti ca pompa se distruge tragand in gol. In general puturile moderne se
fac cu diametre de la 110 mm pana la 200 mm iar volumul de apa in ele este destul de mic. Spre
exemplu, un put cu diametrul de 110 mm si cu inaltimea de apa in el de 6 m are cam 57 litri din care
scazand partea de la sorb pana la fundul putului mai raman cam 47, 5 litri.
Calculati-va volumul coloanei de apa, scadeti portiunea aceea de rezerva de la fund pana la pompa si
vedeti cu ce volum util ramane. Volumul se calculeaza cu formula clasiva a volumului cilindrului:
PiR2 x I.
Revenind la criterii de alegere a hidroforului, se mai pot spune :
1. Cel mai bine ar fi ca pompa si bazinul sa fie din inox. In cazul bazinului solutia inox este cea mai
buna ptr ca te fereste de surprize. In timp exista posibilitatea sa se acumuleze condens intre peretii
interiori ai bazinului si "basica" de cauciuc, fapt ce duce la oxidarea si spargerea bazinului ( daca
acesta este facut din tabla simpla ) si ulterior - prin frecare - la spargerea basicii de cauciuc.
2. Ptr cei ce folosesc hidroforul si la udat gradina un alt criteriu ar fi debitul pompei - dat de
caracteristicile tehnice. Personal am folosit timp de 13 ani un hidrofor ElektraBokum cu rezervor de
24 l, cu pompa de 1,5 kwh de inox avand 2 randuri de palete, H aspiratie de 10 m si 54 de impingere,
debit maxim de 9 000 l/hr. Alimenta o casa la curte si un magazin alimentar, cu un consum mediu
zilnic de 4 000 l ( inclusiv udatul gradinii ). Pompa a mers fara probleme toata perioada asta, dar am
schimbat de 3 ori basica de cauciuc si 1 data rezervorul de tabla.
Daca locuiesti la curte sau in zone fara conectare la canalizare, este foarte important sa ai un
hidrofor. Cu ajutorul lui vei alimenta casa cu apa curenta, pe care sa o folosesti atat la spalare
si treburi casnice, cat si la gradinarit.

Ce este un hidrofor
Hidroforul este o sursa de alimentare cu apa pentru uzul casnic, activitatile gospodaresti zilnice si
gradinaritul, in special pentru case. Este silentios, economic si eficient. Hidroforul este ideal si ca
sistem de alimentare cu apa a unei case si este rezistent la coroziune.

Dispune de o pompa din inox, iar apa este pompata la presiunea dorita. Pompa din inox practic
impiedica comunicarea dintre apa care este filtrata in interiorul hidroforului si mediul in care el se
afla, apa nu intra in contact cu corpurile straine si impuritatile din mediul extern. Mecanismul de
sustragere, de filtrare si de pompare a apei este unul simplu.
Orice hidrofor are un vas in care se afla o perna cu aer, in cazul in care se pierde din aer, scade
presiunea iar pompa hidroforului nu mai functioneaza corect.

Cum functioneaza un hidrofor

iti poti da seama daca un hidrofor functioneaza corect dupa perioadele de pornire si oprire. Atunci
cand pompa hidroforului porneste ea trebuie sa functioneze indelung. Daca porneste pentru o
perioada scurta, se opreste si porneste iar, de mai multe ori intr-un interval scurt, inseamna ca
hidroforul are o defectiune.
In aceasta situatie, perna de aer este responsabila pentru defectiunea aparatului. In vasul hdroforului
se afla o "perna de aer", care pierde din presiune si nu mai semnalizeaza corect pompa.
Pentru ca hidroforul sa functioneze corect trebuie sa refaci presiunea in perna de aer. Pentru asta
trebuie sa scoti hidroforul din prinza, sa inchizi robinetul de intrare, sa dai drumul la apa in casa si sa
golesti intalatia, pana cand ceasul de presiune indica zero.
De asemenea, trebuie sa inchizi circuitul de la pompa din casa. Cu o pompa de umflat roti, aduci
presiunea la valoarea de 1.6 atmosfere, din lateralul vasului unde se afla un capacel cu un vintil. Bagi
apoi hidroforul in priza, deschizi circuitele, iar hidroforul trebuie sa functioneze corect.
Factorul cheie in buna functionare a unui hidrofor este numarul de porniri si opriri al pompei. Un alt
component important este presostatul, care mai poate pierde presiune sau i se mai pot sparge
membranele. Pe piata exista insa si presostate electronice, care se potrivesc pe structura unui
manometru. Aceste presostate dispun de optocuplori cu fanta.

La ce sa fii atent cand cumperi un hidrofor

Marimea hidroforului se alege in functie de numarul de consumatori, frecventa consumului si
numarul de bai. Pornirile hidroforului sunt mai rare atunci cand rezervorul este mai mare. Cand
rezervorul este mic, hidroforul porneste la cel mai mic consum de apa. De obicei, hidroforul porneste
atunci cand rezervorul este golit pe jumatate.
Cu cat motorul pompei are putere mai mare, cu atat adancimea de aspiratie este mai mare. De
asemenea, este indicat sa optezi pentru un hidrofor performant care detine un sistem integrat, pentru
a se opri automat atunci cand este sesizata lipsa de apa.

Citeste mai mult pe: http://casa.acasa.ro/amenajarea-casei-44/diy-46/ce-este-si-cum-functioneaza-unhidrofor-171934.html#ixzz2UTGlZDiW

DESPRE POMPE SI HIDROFOARE

Clasificare:
a) submersibile
a1) monoetajate
- pentru ape murdare- PSI9,PSI11 (piscine, ape reziduale etc)
a2) multietajate
- pentru ape curate- PSI70 (alimentari cu apa, mici irigatii etc)
- pentru ape curate- PSI100 (alimentari cu apa, gradinarit etc)
b) de suprafata
b1) de mica adancime- adancimea maxima a unei pompe autoamorsante
de mica adancime este de maximum 10,5m (valoare teoretica la nivelul marii in
conditiile in care pierderile pe conducte sunt nule). Peste aceasta valoare nu se
poate aspira apa cu o pompa de suprafata deoarece apare fenomenul de
cavitatie care consta in vaporizarea locala a lichidului aspirat si "ruperea"
coloanei de lichid.
b2) de mare adancime- PH25, PH40- pentru a se putea aspira cu pompe
de suprafata de la adancimi mari se apeleaza la un artificiu tehnic ce consta in
amplasarea tubului Venturi (denumit curent "ejector") direct in apa din put.La
instalare pe traseul de aspiratie vor exista astfel doua tevi,pe cea mai groasa
apa urmeaza un traseu ascendent iar pe cea mai subtire apa are un traseu
descendent.Adancimea de aspiratie depinde de mai multi parametrii:
- puterea motorului electric
- dimensiunile tubului Venturi
- numarul de turbine etc.
O foarte mare importanta pentru functionarea in parametrii a pompelor de
mare adancime au urmatoarele:
- Respectarea cu strictete a diametrului interior al tevilor de pe traseul de
aspiratie;
- utilizarea a cat mai putine coturi (maxim 1 cot pe fiecare teava de pe
traseul de aspiratie)
- evitarea utilizarii de fitinguri cu diametre interioare inferioare diametrului
interior al tevii
- asigurarea unei etanseitati perfecte a imbinarilor
- montarea tevilor de pe traseul de aspiratie astfel incat sa se asigure o
panta crescatoare inspre hidrofor (aprox. 10) cu scopul de a se asigura o buna
aerisire a pompei si a tevilor.
Majoritatea pompelor de suprafata sau submersibile pot fi echipate si cu mijloace de automatizare.
Dintre mijloacele de automatizare cele mai utilizate sunt:
- dispozitiv presscontrol- se recomanda in situatia in care pompa deserveste un numar redus de
puncte de consum.In plus, se recomanda ca aceste puncte de consum sa nu fie utilizate foarte des in
scopul protejarii motorului electropompei (nu trebuie sa se depaseasca numarul maxim de porniri pe
ora recomandat de fabricantul electropompei).

Aceasta automatizare functioneaza defectuos in situatia in care exista pierderi pe traseul de refulare
dar are avantajul ca decupleaza automat electropompa in situatia in care dintr- un anumit motiv
aceasta ramane fara apa.In acest mod se asigura o protectie foarte utila a electropompelor care aspira
dintr- un put cu volum redus de apa sau dintr-un rezervor de dimensiuni mici.
- grup hidrofor- se recomanda in situatia in care pompa deserveste un numar mare de puncte de
consum sau punctele de consum sunt des utilizate.In situatia utilizarii variantei de automatizare tip
hidrofor se impune o corelare a dimensiunii rezervorului hidroforului cu:
- debitul electropompei
- numarul de puncte de consum si cu numarul de utilizari ale acestor puncte in asa mod incat sa nu se
depaseasca numarul de porniri/ora recomandat de producatorul pompei. (in mod normal pentru o
familie cu 3- 5 persoane si cu 5 puncte de consum este suficient un rezervor de 25L)
1) Partile componente ale unui hidrofor (FIG1)

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Buson de umplere pt. amorsare

Orificiu aspiratie
Corpul pompei
Buson de golire
Butelie
Motorul electric
Presostat
Manometru
Orificiu refulare (evacuare)
1) Busonul de umplere - Se utilizeaza pentru umplerea cu apa a traseului de aspiratie si a corpului
pompei in vederea amorsarii
2) Orificiul de aspiratie - Se conecteaza teava de aspiratie.
Atentie!Nu se vor utiliza pentru traseul de aspiratie decat teava metalica sau din pvc care sa
respecte diametrul interior recomandat de fabricant. (se interzice cu desavarsire utilizarea de
furtune, reductii, fitinguri cu dimensiuni interioare mai mici decat dimensiunea interioara a
tevii.
3) Corpul pompei

4) Busonul de golire - permite golirea pompei in vederea protejarii acesteia impotriva inghetului pe
perioada iernii.
5) Butelia- are rolul de a inmagazina in interiorul membranei elastice (fabricata din cauciuc
alimentar) o anumita cantitate de apa asigurand asfel mentinerea presiunii apei intre anumite
limite.In plus ea asigura si liniarizarea functionarii electropompei.
Constructiv ea se compune dintr- un rezervor metalic cilindric,zincat in interior, o membrana
elastica din cauciuc alimentar si o flansa ce permite conectarea buteliei ,prin intermediul unui furtun
armat, la electropompa. In butelie se introduce cu ajutorul unei pompe sau a unui compresor aer
comprimat pana la presiunea de 1,5 bari pe la valva situata in spatele buteliei. Avand in vedere ca o
cantitate de aer se pierde permanent din butelie (din cauza imperfectiunii etansarii valvei) se
recomanda verificarea periodica a presiunii aerului din butelei.Aceasta se face astfel:
- se deconecteaza hidroforul de la reteaua de alimentare cu curent electric.
- se deschide un robinet de pe traseul de refulare.
- Se desurubeaza capacul negru al valvei de aer.
- se verifica presiunea de aer cu un manometru pentru roti.
- daca presiunea este mai mica decat cea prescrisa de fabricantul buteliei (de
obicei 1.5 bar) se restabileste folosindu - se o pompa sau un compresor de aer.
6) Motorul electric- actioneaza pompa
7) Presostatul- este un comutator comandat de presiunea apei din retea si are rolul de a cupla sau
decupla motorul electropompei in functie de valoarea presiunii apei din retea.
Este reglat din fabrica la urmatoarele valori:
- Pmin=1.5 bari (presiunea de cuplare a motorului hidroforului)
- Pmax=2.8 bari (presiunea de decuplare a motorului hidroforului)
Aceste valori sunt reglabile.
-

Reglajul se face astfel:

prin rotirea in sens orar a piulitei ce preseaza arcul mic al presostatului se
mareste ecartul dintre presiuni Dp (Pmax- Pmin)
prin rotirea in sens antiorar a piulitei ce preseaza arcul mare al presostatului
se reduce ecartul dintre presiuni Dp (Pmax- Pmin)
prin rotirea in sens orar a piulitei ce preseaza arcul mare al presostatului se
creste valoarea presiunii de decuplare Pmax (valoare maxima posibila=5 bar)
prin rotirea in sens antiorar a piulitei ce preseaza arcul mare al presostatului
se descreste valoarea presiunii de decuplare Pmax.
Atentie! Reglajul efectuat asupra lui Dp afecteaza reglajul efectuat asupra presiunii de decuplare si
ca urmare este indicat ca el sa fie efectuat primul. Se recomanda ca valoarea lui Dp sa fie de 1.3- 1.5
bari. De asemeni se recomanda ca inainte de efectuarea de reglaje asupra presostatului sa se verifice
si eventual sa se refaca valoarea presiunii aerului din butelie.
8) Manometrul - indica presiunea apei din retea. Acest manometru nu ofera nici o indicatie asupra
presiunii aerului din butelie.
9) Orificiul de refulare - se cupleaza teava de refulare. Se recomanda ca imediat dupa acest stut sa se
monteze un robinet cu bila care sa permita oprirea apei cand este necesar.
Atentie! Teava de refulare nu se va trece pe deasupra motorului electric deoarece exista pericolul
patrunderii condensului format pe aceasta in motorul electric (si evident deteriorarea motorului).

SCHEMA DE MONTAJ A HIDROFORULUI

8.1.

REMEDIEREA DEFECTIUNILOR
TIPUL DEFECTIUNII
Pompa nu functioneaza
CAUZA
Lipsa tensiunii
Arborele motorului blocat

REMEDIU
Verificati tensiunea si
intrerupatorul
Deconectati pompa, introduceti o
surubelnita in fanta situata la
caparul arborelui motorului, langa
ventilator si deblocati- l rotind
surubelnita (fig. 2)

TIPUL DEFECTIUNII
Pompa functioneaza dar nu evacueaza apa
CAUZA
Aer in corpul pompei
Electropompa trage aer prin conducta de
aspiratie

REMEDIU
Aerisiti bine pompa si traseul de
aspiratie
aspiratie, daca aceasta este
rectilinie si complet scufundata.
Atentie la inaltimea maxima de
aspiratie

TIPUL DEFECTIUNII
Pompa se opreste dupa o functionare scurta
(intervine protectia termica)
CAUZA
REMEDIU
Temperatura lichidului este prea mare
Temperatura depaseste limitele
tehnice ale pompei
Defect intern
Rebobinati,inlocuiti statorul
Tensiunea de alimentare nu corespunde
Verificati tensiunea de alimentare
indicatiilor de pe placuta motorului
Un corp strain blocheaza turbina
Demontati conducta de aspiratie si
indepartati corpul strain
Pompa a functionat uscat sau cu robinetul
Asteptati sa se raceasca pompa si
de pe conducta de evacuare, mai mult de 15 apoi reporniti- o, verificand daca
minute
garnitura mecanica nu s- a
deteriorat
TIPUL DEFECTIUNII
Pompa vibreaza sau produce prea mult
zgomot in timpul functionarii
CAUZA
Debit prea mare
Cavitatie
Tevi fixate necorespunzator
TIPUL DEFECTIUNII
Pompa porneste dupa un consum mic de
apa (aproximativ 0,5 litri)
CAUZA
Presiunea de aer din butelie insuficienta
Membrana elastica a buteliei este sparta

REMEDIU
Reduceti debitul
Verificati imbinarile dintre tevi
Fixati mai bine tevile

REMEDIU
Introduceti aer in butelie pana la
presiunea de 1,5 1,8 bar
Inlocuiti membrana

Cand reporniti electropompa dupa o lunga

perioada de inactivitate, trebuie sa verificati
daca arborele motorului se roteste liber.
Aceasta operatiune se efectueaza
introducand si rotind o surubelnita, in fanta
situata pe arborele motorului (fig. 2) .
TIPUL DEFECTIUNII
Pompa nu aspira
CAUZA

REMEDIU

Coloana de aspiratie nu este etansa

Tevile de pe treaseul de aspiratie

subdimensionate

Refaceti etanseitatea imbinarilor

traseului de aspiratie
Vezi inaltimea maxima de aspiratie
Deblocati sau inlocuiti clapeta
Desfundati duza si curatati
interiorul tevilor de aspiratie
Respectati recomandarile
fabricantului

TIPUL DEFECTIUNII
Pompa nu creeaza suficienta presiune
(nu se atinge presiunea de decuplare)
CAUZA
Ejector fisurat sau rupt
Duza infundata
Traseu aspiratie neetans

REMEDIU
Inlocuiti ejectorul
Curatati duza
Refaceti etansarile

Inaltimea de aspiratie este prea mare

Clapeta de retinere este blocata
Duza ejectorului este infundata

TIPUL DEFECTIUNII
Pompa porneste fara ca vreun robinet
sa fie deschis
CAUZA
Pierderi de apa pe traseul de refulare
Clapeta de retinere este neetansa
Garnitura mecanica a pompei este
deteriorata

REMEDIU
Verificati pierderile de traseul de
evacuare
Inlocuiti- o
Inlocuiti garnitura mecanica

TIPUL DEFECTIUNII
Motorul pompei bazaie
CAUZA
REMEDIU
Pompa este blocata cu impuritati sau
Curatati pompa si inlocuiti
elementele din interiorul sau sunt deformate elementele defecte cu altele
originale
Condensatorul motorului este defect
O bobina a infasurarii statorice a motorului
este defecta

Inlocuiti condensatorul
Inlocuiti statorul sau rebobinati

TIPUL DEFECTIUNII
Scurgeri de apa in spatiul dintre corpul
pompei si motor
CAUZA
REMEDIU
Garnitura mecanica defecta
Inlocuiti garnitura
TIPUL DEFECTIUNII
Motorul pompei nu porneste
CAUZA
Cablul de alimentare este defect
Lipsa tensiunii (220 V) de alimentare
Contactele presostatului sunt oxidate

REMEDIU
Inlocuiti cablul
Verificati traseul de alimentare
(priza, siguranta, cablul)
Inlocuiti presostatul,curatarea cu

smirghel nu da rezultate
CALCULUL DEBITULUI DE APA NECESAR
a) Debitul maxim instalat- Qmax
Consumatori casnici
Chiuveta mica
Chiuveta mare
Vas WC
Bideu
Dus
Baie
Masina de spalat

l/sec
0.1
0.2
0.2
0.1
0.2
0.3
0.2

b) Coeficientul de simultaneitate
1
Ks=- - - - - - - - - - - - - - - - (n- 1)

unde n=numarul de consumatori

c) Debitul economic
Qec=Ks*Qmax
d) Coeficientul de simultaneitate pentru grup
1
Kg=- - - - - - - - - - - unde n=numarul de apartamente
(N- 1)
19+N
daca N>100 atunci Kg=- - - - - - - - - - - - - - - - 10* (N+1)
e) Debitul total
Qt=Kg*N*Qec (in l/sec)
PIERDERI DE PRESIUNE
Pierderile de presiune sunt cauzate de rugozitatea peretilor interiori ai
conductelor prin care circula apa.Pentru conductele din PVC sau alte materiale
plastice pierderile sunt indicate procentual in tabelul de mai jos.
Pentru alte materiale se indica utilizarea urmatorilor coeficienti de corectie:
k=1.2 pentru conducte din azbociment
k=1.5 pentru conducte din otel galvanizat;
Se va evita utilizarea conductelor cu pierderi de peste 4,5%.
Pierderile de presiune locale sunt cauzate de strangularea conductelor in dreptul
robinetilor ,supapelor de retinere sau de devieri (coturi,teuri etc) .Aceste pierderi
se echivaleaza in metri liniari de conducta astfel:
- Lech=5m - pentru cot la 90, sorb cu filtru;
- Lech=10 m - pentru supape de retinere (antiretur), robineti partial inchisi;

DEBITE
l/s

l/min Mc/h

0.14
0.22
0.28
0.42
0.55
0.69
0.83
0.97
1.11
1.25
1.39
2.00
2.50
3.33
4.17
5.00

8.3
13.3
16.7
25.0
33.3
41.7
50.0
58.3
66.7
75.0
83.3
100
150
200
250
300

0.5
1.0
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
4.5
5.0
6.0
9.0
12.0
15.0
18.0

DIAMETRUL INTERIOR AL CONDUCTEI IN mm si

inch
14
19
25
32
38
50
63
75
89
100
1/2"
3/4" 1"
1 1/4"1 1/2"2"
2 1/2"3"
3 1/3"4"
Piederi de presiune in m col. apa pentru 100m
conducta (%)
8.9 2.1 0.6
20.2 4.7 1.3 0.4
29.8 7.0 1.9 0.6
14.2 3.9 1.2 0.5
23.5 6.4 2.0 0.9
9.4 2.9 1.3 0.4
13.0 4.0 1.8 0.5 0.2
17.0 5.30 2.3 0.6 0.2
21.5 6.6 2.9 0.8 0.3 0.1
8.2 3.6 1.0 0.3 0.1
9.8 4.3 1.2 0.4 0.2
13.5 6.0 1.6 0.5 0.2
12.1 3.3 1.1 0.5 0.2
20.1 5.5 1.8 0.8 0.4. 0.2
29.7 8.1 2.7 1.2 0.5 0.3
13.3 4.5 1.9 0.9 0.5