You are on page 1of 6

DREPT ADMINISTRATIV

CURS 10
Raspunderea contraventionala
Contraventiile acest gen de fapte indreptate impotriva ordinii publice au fost initial considerate infractiuni.
Aceasta era situatia si in baza CP din vremea lui Cuza si in baza CP din timpul lui Carol al II-lea. In acest ultim
CP al lui Carol existau delicte si contraventii, diferentiate in primul rand de pericolul social pe care il prezentau
anumite fapte si automat diferentiate prin pedepsele aplicabile, speciile de pedeapsa. Pentru contraventii ca
pedepse specifice erau amenda, de la 50-1500 lei, respectiv asa numita inchisoare politieneasca, de la 1 zi- 1
luna. CP Carol al II-lea enumera si o serie de contraventii, care in prezent le vom regasi in diverse legi.
Contraventia a trecut din sfera dreptului penal in sfera dreptului administrativ in baza decretului 158/1954, in
timpul perioadei comuniste, modificare inspirata de legislatia sovietica. De la acel moment pana in prezent s-a
mentinut contraventia in sfera ilicitului administrativ. O buna perioada, contraventia a mai pastrat anumite
elemente specifice penalului, in speta, regaseam sanctiunea inchisorii contraventionale. Aceasta sanctiune a
disparut inca inainte de intrarea in vigoare a legii de revizuire a Constitutiei, prin OUG 108/2003 fiind inlocuita
cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii.
Exista o oarecare diferenta de abordare intre dreptul intern si dreptul european in ceea ce priveste natura juridica
a contraventiei, intrucat daca la noi ea are un caracter administrativ, conform practicii CEDO aceasta natura
juridica trebuie privita totusi mult mai nuantat. Spre exemplu, avem o hotarare a Curtii ramasa definitiva in luna
martie 2008 in cauza Anghel contra Romaniei (de asemenea, Oztulk impotriva Germaniei, respectiv
Zieriberbeg impotriva Moldovei) in care s-a pus ca indiferent cum a optat legiuitorul national de a reglementa
contraventia, contravenientul trebuie sa se bucure de aceeasi prezumtie de nevinovatie ca si cum ar fi
infractiune. Instantele noastre nu pot tratata o plangere impotriva contraventiei ca o sesizare civila. Daca se va
contesta PV contraventional cel care trebuie sa faca proba este contravenientul. Ori Curtea spune ca nu este asa.
La fel ca in procedura penala, prezumtia de nevinovatie il apara pe contravenient si autoritatea trebuie sa faca
dovada ca e asa. Chiar daca PV-ul e act administrativ si contraventia nu e infractiune, instanta trebuie sa
manifeste o maxima diligenta si sa administreze ea din oficiu toate probele necesare pentru a clarifica situatia.
Instanta trebuie sa aiba un rol activ. Aceasta solutie de compromis apare si in deciziile CCR (decizia 362/2011).
Constitutia actuala are cateva texte referitoare la contraventii, in speta art.15 alin. (2) care se refera la
retroactivitatea legii penale sau contraventionale mai favorabile, respectiv art.44 alin. (9) care se refera la
posibilitatea confiscarii acelor bunuri destinate, folosite rezultate din contraventii sau infractiuni. De aici rezulta
si faptul ca in baza actualei legi fundamentale, nu se va putea reveni la sistemul vechi: contraventia in domeniul
penal. Este o delimitare clara.
Principalele reglementari cadru in materie: OG 2/2001 privind regimul contraventiilor si OG 55/2002 privind
sanctiunea prestarii activitatii in folosul comunitatii, OUG 108/2003, Legea 61/1991 care sanctioneaza anumite
fapte care aduc atingere ordinii publice.
Contraventia ca materie este de resortul legii ordinare.
Elemente constitutive:
- obiect al contraventiei: valoarea sociala ocrotita prin norma contraventionala. Aceste valori sociale sunt
inferioare celor aparate prin normele dreptului penal, dar in principiu superioare celor ocrotite prin normele
dreptului privat.
- latura obiectiva: actiunea sau inactiunea prohibita prin care se aduce atingere valorii sociale.
- latura subiectiva: atitudinea psihica a faptuitorului. Sunt admise cam toate formele de vinovatie care apar si in
dreptul penal: culpa, intentie.
- subiecte: pentru faptuitor folosim denumirea de contravenient. Contravenient poate fi orice persoana fizica sau
juridica. O conditie de baza o reprezinta discernamantul faptuitorului. Exista de altfel si diverse cauze care
inaltura raspunderea de acest gen. Uneori legea impune ca faptuitorul sa aiba o anumita calitate: o profesie de
exemplu.
O situatie speciala o au minorii. Cei care nu au 14 ani nu raspund contraventional, iar pentru cei intre 14-18 ani
se face o diferentiere de regim in sensul ca se injumatatesc limitele sanctiunii aplicabile. Pana la 16 ani nu se
poate aplica sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitarii. Pentru minorul de la 16-18 ani se poate
aplica sanctiunea prestarii unei activitati.

Contraventia OG 2/2000 o defineste in art. 1 unde se face precizarea ca legea contraventionala apara acele
valori sociale care nu sunt ocrotite de dreptul penal, contraventia fiind acea fapta savarsita cu vinovatie
stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta sau hotarare adoptata de CJ/CL/CGMB/Consiliile de sector.
Din aceasta definitie rezulta anumite trasaturi:
Contraventia prezinta un pericol social mai redus decat al infractiunii.
Nu exista o raspundere obiectiva, ci una bazata pe existenta vinovatiei, ceea ce presupune discernamant.
Formele de vinovatie care pot fi gasite sunt intentia directa, intentia indirecta, culpa cu previziune,
culpa fara previziune.
Legalitatea a incriminarii contraventionale astfel de fapte trebuie sa fie stabilite prin anumite acte
normative.
Nu orice autoritate publica indiferent la ce nivel ierarhic se afla poate sa adopte norme contraventionale. Au
aceasta competenta in esenta numai organele deliberative, nu cele pur executive, in speta: Parlamentul poate sa
reglementeze contraventii in orice domeniu prin lege. Guvernul poate sa reglementeze contrventii prin
OG/OUG. La nivel local avem numai consiliile, care in principiu pot adopta in orice domeniu cu conditia sa nu
existe o alta reglementare emisa la nivel superior. In Bucuresti are competenta CGMB si consiliile de sector,
acestea din urma avand atributii limitate la anumite materii, alte domenii putand fi reglementate doar daca se
primeste o astfel de imputernicire din partea CGMB.
Orice act care reglementeaza contraventii trebuie sa contina cateva dispozitii tipice obligatorii printre care:
trebuie descrisa fapta, trebuie sa prevada sanctiunile aplicabile si mai ales pentru amenda limita minima si cea
maxima. De asemenea, va constitui contraventie numai fapta prevazuta expres ca atare in actele normative. Se
pune problema daca acceptam si alte institutii din dreptul penal: institutia participarii, spre exemplu. La
contraventie raspunde numai faptuitorul, autorul, conform OG 2/2001.
Orice sanctiune se poate aplica numai in temeiul legii. Poti sa aplici numai acel gen de sanctiune care este
prevazut pentru contraventie. Trebuie sa aplici intre limitele prevazute pentru acea sanctiune. Trebuie sa ai in
vedere principiul justei individualizari a sanctiunii, in functie de o serie de criterii prevazute in OG 2/2001.
Sanctiunile contraventionale conform OG 2/2001 exista 2 categorii de sanctiuni, cele principale,
respectiv cele complementare. Nu vom regasi si sanctiuni accesorii.
Sanctiunile principale:
- Avertismentul
- Amenda
- Prestarea unei activitati in folosul comunitatii.
Legile speciale pe diverse domenii pot veni si cu alte variante. Un exemplu este OG privind circulatia pe
drumurile publice unde se face trimitere numai la avertisment si amenda. Munca in folosul comunitatii apare
pentru contraventii foarte grave.
Avertisment sanctiunea cea mai blanda. El se poate aplica pentru fapte de o gravitate redusa. Se poate aplica si
atunci cand legea care reglementeaza contraventia respectiva nu il prevede in mod expres ca sanctiune.
Amenda este o amenda contraventionala. Limita minima a amenzii este de 25 lei, iar limita maxima de
100.000 lei. In alte domenii, spre exemplu in dreptul concurentei, amenzile pot fi mai mari.
100.000 lei, poate fi atinsa la contraventiile stabilite prin legi si ordonante.
50.000 limita maxima pentru contraventiile stabilite prin HG.
5.000 limita maxima pentru contraventiile stabilite prin hotarari ale CJ/CGMB.
2.500 limita maxima pentru contraventiile stabilite prin hotarari ale CL/consiliile de sector.
Prestarea unei activitati in folosul comunitatii datorita importantei sale, ea poate fi stabilita numai prin lege.
Interpretarea ar fi prin acte cu forta de lege. Intotdeauna norma respectiva contraventionala va institui aceasta
sanctiune alternativ cu amenda.
Durata acestei activitati: pentru adulti intre 50-300 ore, iar pentru minorii incepand de la 15 ani se
injumatatesc limitele.
Domenii in care se presteaza activitatile: servicii publice de interes local curatenie in parcuri, salubrizare,
activitati pe langa diverse asezaminte socio-culturale, azile de batrani, crese etc..
Exista o reglementare speciala, OG 55/2002 special pentru aceasta sanctiune.
Sanctiunile complementare rolul unei asemenea sanctiuni este acela da a inlatura o anumita stare de pericol
care inca persista, precum si de a preintampina savarsirea unor noi fapte interzise de lege. Exista sanctiuni

complementare clasice, insa de la domeniu la domeniu putem regasi si diverse alte sanctiuni complementare.
OG 2/2001 prevede ca sunt sanctiuni complementare:
Confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii
Suspendarea sau anularea unui aviz, acord sau autorizatie de exercitare a unei activitati
Inchiderea unitatii
Blocarea contului bancar
Suspendarea activitatii a unui agent economic
Retragerea licentei sau avizului pentru operatiuni de comert exterior
Desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala.
Sanctiuni complementare diferite regasim in OG 195/2002, in speta suspendarea exercitarii dreptului de a
conduce, radierea inmatricularii sau inregistrarii vehiculului, aplicarea acelor puncte de penalizare.
In afara de sanctiuni principale, mai exista inca o serie de masuri tehnico-administrative. Spre exemplu,
imobilizarea vehiculului este sanctiune complementare, insa ridicarea este o masura tehnico-administrativa.
Este masura tehnico-administrativa si anularea permisului. [ciudat!]
Sanctiunile complementare - pot fi aplicate si mai multe, cumulativ, daca urmaresc acelasi obiectiv!
Se poate aplica o singura sanctiune principala!
OG 2/2001 instituie si cateva cauze care inlatura raspunderea contraventionala. Art 11 precizeaza ca este
inlaturat caracterul contraventional al faptei in anumite situatii in care practic nu se poate identifica o forma de
vinovatie, in speta: legitima aparare, starea de necesare, constrangerea fizica sau morala, cazul fortuit,
iresponsabilitatea, betia involuntara completa, eroarea de fapt, infirmitatea daca are legatura cu fapta savarsita,
minoritatea.
Continutul acestor cauze poate fi preluat din dreptul penal.
Aceste cauze nu pot fi valorificate de catre agentul constator. Nu are competenta sa retina in PV. Numai
instanta are competenta.
Procedura contraventionala
1. Constatarea contraventiei prin PV de constatare si sanctionare a contraventiei, act de administrativ,
care produce efecte juridice. Poate fi intocmit de functionari special abilitati in acest sens, agenti
constatori.
OG arata si ce intra in aceasta categorie de agenti: incepand de la primari, agentii si ofiterii din MAI sau alte
persoane special imputernicite (de catre ministri, alti conducatori de autoritati centrale, prefecti, presedinti de
CJ, primari).
Conform art. 16 PV va cuprinde obligatoriu mai multe mentiuni:
data si locul incheierii,
numele complet, calitatea si institutia in care activeaza agentul, datele personale din actul de identitate,
descrierea faptei cu indicarea datei, orei si locului savarsirii,
precizarea tuturor acelor imprejurari relevante pentru a se aprecia gravitatea faptei si evaluarea pagubei,
indicarea actului normativ in care apare contraventia,
la accidentele rutiere se va mentiona Societatea de asigurari;
daca legea care reglementeaza contraventie admita o asemenea posibilitatea se va mentiona posibilitatea
achitarii in 48 de ore a jumatate din minimul prevazut de lege pentru amenda;
termenul in care se poate ataca PV si organul la care se depune plangerea;
pt cetatenii straini seria si nr pasaportului;
in cazul minorilor numele parintilor, domiciliul acestora; pentru persoanele juridice, datele complete
obiectiunile contravenientului.
Dintre aceste mentiuni, pentru cateva dintre ele intervine nulitatea absoluta care poate fi si din oficiu constata de
catre instanta: numele complet al agentului, numele complet al contravenientului, fapta savarsita, data savarsirii
faptei, semnatura agentului constatator.
Acest PV se va semna pe fiecare pagina si de agent si de contravenient, cu mentiunea ca daca nu vrea sau nu
poate contravenientul sa semneze, acest fapt va fi atestat de un martor. Martor nu poate fi tot un agent constator.
Daca nu exista martori, agentul va face mentiune despre aceasta situatie.
2. Aplicarea sanctiunii criteriul proportionalitatii sanctiunii aplicate cu periculozitatea faptei. Regula
este ca va aplica sanctiunea chiar agentul constator, mai putin in situatiile in care legea nu ii da voie lui.
Aceasta individualizare a sanctiunii se refera atat la natura sanctiunii, cat si cuantumul acesteia.

OG prevede cateva criterii: circumstantele in care a fost savarsita fapta, mijloacele de savarsire, scopul urmarit,
urmarile produse, eventuale antecedente.
Avertismentul se poate aplica in principiu la fata locului. Avertismentul poate fi verbal sau scris.
Retroactivitatea daca intre timp nu mai apare fapta ca si cum ar fi contraventie, nu se mai aplica sanctiune.
Daca nu, se va diminua sanctiunea.
Amenda se aplica tot de catre agentul constator.
Activitatea in folosul comunitatii se aplica de catre judecatoria in raza careia s-a produs contraventia, daca este
sesizata in acest sens de agentul constatator. Instanta nu e legata de PV. Poate fi sa il anuleze, fie sa aplice alta
sanctiune. Poate fi aplicata numai pentru persoanele fizice.
Termenul de prescriptie 6 luni de zile de la momentul savarsirii faptei. Daca avem de a face cu o contraventie
continua va curge acest termen de la data la care se constata fapta. Daca fapta a fost mai intai urmarita ca
infractiune si in conditiile in care o astfel de sesizare a fost facuta in acest termen, ordonanta spune ca
prescriptia nu va curge pe intreaga perioada in care s-a aflat cauza in fata organelor de cercetare sau de urmarire
penal sau in fata instantei penale. Chiar si in aceasta situatie, va opera prescriptia aplicarii amenzii intr-un
termen de 1 an de la data savarsirii faptei, daca prin lege speciala nu se deroga.
3. Executarea sanctiunii.
Amenda odata cu PV contraventional i se va comunica contravenientului si asa numita instiintare de plata,
unde va aparea si mentiunea daca in 15 zile nu se va achita suma se va declansa executarea silita. OG 2 ca si
fosta lege a mentinut sistemul ablatiunii, adica posibilitatea de a achita in cel mult 48 de ore jumatate din
minimul prevazut de lege pentru contraventia respectiva, NU jumatate din amenda aplicata. Acest sistem
functioneaza numai daca actul normativ care reglementeaza acele contraventii este de acord cu asemenea
posibilitate.
Exista o situatie speciala in care se va executa sanctiunea amenzii desi initial s-a aplicat o alta sanctiune,
activitatea in folosul comunitatii. Este cazul in care contravenientul nu se prezinta la locul de munca. Legea
permite sa ii inlocuiesti sanctiunea activitatii cu amenda.
Termene de prescriptie executarea sanctiunii amenzii se va prescrie daca PV prin care s-a aplicat sanctiunea
nu a fost comunicat contravenientului in termen de 1 luna de la data aplicarii, iar executarea sanctiunii
activitatii in folosul comunitatii se va prescrie in termen de 2 ani de la data la care a ramas irevocabila
hotararea judecatoreasca prin care s-a aplicat aceasta sanctiune.
Comunicarea PV se face pe loc sau prin posta cu aviz de primire sau prin afisare la domiciliul sau sediul
contravenientului.
Daca nu s-a comunicat PV-ul intr-o luna, termenul de prescriptie la FISC este unul general, 5 ani de zile.
Executarea activitatii in folosul comunitatii se face dupa ce s-a aplicat o astfel de sanctiune, dupa ce s-a emis de
judecatorie un mandat de executare. Contravenientul are obligatia sa se prezinte intr-un termen de maxim 3 zile
de la primirea mandatului la primarul localitatii in care domiciliaza pentru ca acesta sa il repartizeze la o
anumita activitate. Inainte de a decide efectiv primarul locul instanta are obligatia sa precizeze liniile generale
prin care se va derula activitatea (domeniul).
Executarea activitatii se va face in baza unui program stabilit de catre primar, maxim 3 ore pe zi. In zilele
nelucratoare poate fi un program extins de la 6 pana la 8 ore.
Daca se sustrage contravenientul se poate sesiza instanta sa ii inlocuiasca activitatea cu o amenda.
Caile de atac impotriva PV se poate face o plangere intr-un termen de 15 zile de la data inmanarii sau
comunicarii PV. Initial ordonanta stabilea ca plangerea se va depune obligatoriu la organul din care face parte
agentul. In baza unei decizii a CCR, decizia 953/2006 s-a retinut ca o asemenea obligatie poate sa constituie o
incalcare a art.21 din Constitutie, liberul acces la justitie. Curtea a spus ca nu poate fi obligat contravenientul sa
depuna plangerea la organul din care face parte agentul. Si in prezent textul este acelasi. Insa este inaplicabil.
Din decizie nu rezulta foarte clar o concluzie, dar inclina spre ideea ca ai o optiune: fie depui la organ (dar
Curtea nu recomanda acest lucru), fie ai dreptul sa mergi direct la instanta.
OG 195 spune expres ca se va depune la judecatorie.
Procedura se judeca cu celeritate. Primul termen de judecata nu poate depasi 30 zile. Instanta va avea rol
activ, va administra toate probele, va cita agentul constator, va cita contravenientul si va face tot ce e posibil

pentru a ajunge la o solutie legala si temeinica. Calea de atac este recursul la tribunal sectia contencios si fiscal,
cu mentiunea ca prin legi speciale poate sa nu existe (OG 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor
formelor de discriminare, HG 1194/2001). Recursul se va declara in 15 zile de la data pronuntarii deciziei
judecatoriei. Ce poate sa decida instanta? Poate sa respinga plangerea, poate sa o admita in tot sau in parte, in
functie de ce ai cerut. Poate sa reduca cuantumul amenzii. La recurs, spre deosebire de recursul obisnuit
reglementat de CPC, motivele de recurs pot fi formulate si oral, chiar direct in fata instantei. Regula este ca
trebuie sa motivezi in termen de 15 zile de cand se comunica decizia anterioara. Daca nu, se va anula. In cazul
contraventiei, nu exista aceasta regula.
Recursul are efect suspensiv, suspenda executarea primei hotarari judecatoresti.
Nu exista taxe de timbru pentru aceste plangeri contraventionale, ceea ce evident incurajeaza in practica tot
felul de procese.
Daca se formuleaza plangere impotriva PV si a sanctiunii se suspenda executarea acestuia.

Controlul asupra activitatii administrative


Ideea de control asupra administratiei deriva chiar din Constitutie, in speta art. 1 alin (4) statul roman
se organizeaza potrivit principiul separatiei si echilibrului puterilor. Acest echilibru in puteri poate fi stabilit
faptic numai prin diverse mecanisme de control reciproc. Vom regasi o serie de categorii de control:
administrativ, politic, judecatoresc.
Doctrina clasifica in forme de control contencios si forme de control necontencios.
Art. 16: Nimeni nu este mai presus de lege.
Art. 92 alin (2) si (3): diverse masuri pe care le poate lua seful statului, masuri care trebuie sa fie validitate de
Parlament.
Art. 95: suspendarea pentru fapte grave.
Art. 96: interventia parlamentului pentru fapta de inalta tradare.
Art. 111: plasarea intregii administratiei publice sub control parlamentar
Art. 112, 113, 114: motiunea de cenzura, intrebarile, interpelarile.
Art. 52, art. 21.
Forme de control necontencios art. 111. Un rol important revine Avocatului Poporului. Un control
necontencios il exercita Curtea de Conturi.
Forme de control contencios dreptul prefectului de a contesta in instanta actele nelegale, dreptul persoanei
vatamate.
1. Control parlamentar poate fi unul clasic, traditional, exercitat direct prin interpelari, intrebari, motiuni
sau poate fi un control modern, indirect, prin intermediul unei autoritati care da socoteala mai departe in
fata Parlamentului.
2. Control administrativ poate fi si el un control intern realizat de catre agenti care activeaza chiar in
interiorul autoritatii controlate sau poate fi un control extern realizat de alte organe.
Acest control administrativ poate sa fie contencios (activitatea de jurisdictie administrativa) sau necontencios
(soldat cu rapoarte, dari de seama).
Acelasi control administrativ poate sa fie unul special sau specializat, va viza numai anumite aspecte ale
activitatii celui controlat, sau poate fi unul general.
Poate fi exercitat din oficiu de catre autoritatea care efectueaza controlul, poate fi la sesizarea unui alt subiect de
drept (ex Curtea de Conturi poate sa actioneze la sesizarea Parlamentului) sau la cererea organului controlat.
3. Controlul judecatoresc exercitat ca regula asupra administratiei de catre instanta de contencios
administrativ sau in baza unor legi speciale chiar de catre instanta civila.
4. Control realizat de alte autoritati decat cele plasate in sfera celor 3 puteri clasice intr-un stat: control
exercitat de Avocatul Poporului, de CCR.
Pe un alt criteriu cel al obiectivului urmarit prin activitatea de control putem avea:
Un control general pe toata activitatea
Un control de specialitate pe anumite activitati
Din perspectiva procedurii aplicabile:
Control jurisdictional contencios, cu o procedura anume
Control necontencios

La controlul jurisdictional, contencios jurisdictiile administrative speciale de la cursurile de la inceput!

Seminar:
1.Cetateanul AB se afla intr-un conflict permanent cu vecinul sau pt ca distruge in mod continuu gardul viu care
delimiteaza cele 2 proprietati. In aceste conditii CL adopta o hotarare prin care se prevede ca fapta lui AB de a
distruge gardul viu dintre proprietatile mentionate constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la
100-500 lei. In baza acestei hotarari, dupa ce AB savarseste din nou fapta respectiva, i se aplica acestuia
sanctiunea amenzii contraventionale in cuantum de 400 lei. AB formuleaza o plangere impotriva PV si a
sanctiunii aplicate. Care ar fi argumentele sale?
Trebuie sa fie un act normativ, cu o reglementare abstracta. In cazul de fata este un act individual. Daca nu ar
aparea destinatarul, ci este indicat chiar individualizat obiectul, tot act normativ este.
2. Potrivit art. 3 punctul 3 al legii 61/1991 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100-500
lei apelarea in mod repetat la mila publicului de catre o pedeapsa apta de munca precum si determinarea unor
persoane pentru savarsirea unor astfel de fapte. In egala masura, potrivit art.326 CP constituie infractiunea de
cersatorie pedepsita cu inchisoare de la 1-3 ani fapta persoanei care avand capacitatea de a munci apeleaza la
mod repetat la mila publicului cerand ajutor material. Numita AB este surpinsa de organele de politie solicitand
trecatorilor ajutor material in fata unui locas de cult. Cum va fi calificata fapta sa?

3.prin hg x s-a stabilit ca fapta de a servi bauturi alcoolice catre minori constituie contraventie si se
sanctioneaza cu amenda de 3000 lei aplicabila vanzatorului. Contravenientul AB sanctionat pentru o asemenea
fapta formuleaza plangere contraventionala. Ce ar putea el sa invoce?
Nu sunt limitele fixate.
Cand obiectul litigiului deriva din alt act superior, invoci exceptia de nelegalitate a actului superior.
4.AB este rugat de un prieten sa ii transporte la o adresa dintr-un oras invecinat o servieta, precizand ca aceasta
contine medicamente pentru bunica. Pe drum, la un control de rutina al politiei se descopera ca in servieta era
un pistol cu aer comprimat, a carui detinere fara autorizatie conform legii constituia contraventie. Impotriva PV
prin care i s-a aplicat si sanctiunea amenzii AB formuleaza o plangere invocand faptul ca nu stia ce contine
servieta.
CNSC autoritate autonoma; nu are competenta exclusiva.