Delincventa de grup la adolescenti

Delincventa de grup juvenila este constituita din totalitatea actelor medico-legale ale persoanelor minore(sub 18 ani).Nu toti aceşti delincventi sunt personalitati disarmonice sau chiar bolnavi mintali. Delincventa este un comportament antisocial,fiind vorba aici de un termen legal şi social şi nu de un diagnostic,criteriul delincventei fiind pentru psihiatru un termen arbitrar.Dupa Vangham doar 10% dintre delincventii minori vor fi delincventi şi la vrsta matura.Nici legislatia nu este consecventa existnd variatii de la tara la tara privind incadrarea actelor juvenile,precum şi foarte multe schimbari a acestor conveniente. Din punctul de vedere al delinventului,delictul este un act prin care acesta işi rezolva anumite nevoi sau probleme,ceea ce poate fi o dorinta momentana,poate exprima dorinta de a-şi proba barbatia in fata grupului etc.In alte situatii adolescentul este o persoana desechilibrata emotional şi doar o mica incitare din afara este suficienta pentru a-i provoca un comportament agresiv,uneori delictual şi nu totdeauna sunt conştienti de consecintele faptelor lor.
Una dintre cele mai mari cuceriri ştiintifice din domeniul studiului delincventei juvenile a fost acela al privirii acestui fenomen ca fiind legat de viata de grup,ca un epifenomen a acestuia,ca un sinptom al lui,deşi grupul de adolescenti nu se formeaza de la inceput in scop delictual şi nu toate aceste grupe ajung la delict.

Un important aport pentru intelegerea bandelor de tineri este ceea ce se cunoaşte sub denumirea de subcultura grupului delincvent.Miller a studiat factorii culturali din clasele predispuse a genera medii delictuale şi a constatat ca valorile unei asemenea culturi pot determina suportul pentru mentinerea trasaturilor de baza a acestor grup.Delincventa de banda apare dupa Cohen ca rezultatul unei transmisii culturale şi nu ca o orientare spre delincventa sau conduita antisociala a indivizilor care formeaza banda.In acest sens aurorul trece in revista trei teorii: 1.Teoria desorganizarii sociale in "zona" marilor centre urbane in care se dezvolta subculturile delictuale; 2.Teoria conflictului cultural in "zone" cu mare amestec etnic şi rasial,fara nici o stabilitate,unde adultii nu furnizeaza modele formatoare pozitive ci ambigui,tineretul neputnd asimila un model sau sa respecte pe cineva; 3.Teoria mijloacelor ilicite,intr-o societate in care simbolul reuşitei este posesiunea şi etalarea bunurilor,in care caile spre succes sunt nule pentru unii şi din acest motiv se ajunge la o serioasa frustratie,pentru ca apoi sa se sjunga la concluzia ca se pot utiliza şi alte mijloacepentru a procura acele valori. In subculturile delictuale modelul admirat este acela al omului dur,puternic,cu indemnare pentru lupta fizica (reprezentat adesea in filme de gangsteri sau cow-boys) O alta caracteristica a acestor grupe ar fi cautarea cu asiduitate a excitantului, riscului, adeseori prin utilizarea alcoolului,drogului,jocului de carti etc.De asemenea,arata Miller in aceste grupe este cultivata şmecheria,capacitatea de a inşela,de a evita pericolele,de a atrage in cursa şi de a nu fi atras.In aceste grupe functioneaza o filozofie a "sortii",a norocului,a şansei.Totul este privit prin diada şansa/neşansa. Caracteristicile acestor grupe s-ar prezenta astfel:organizare ierarhica şi subordonarea nevoilor individului celor colective,caracterul dinamic in ceea ce privesc functiile grupului,trecerea pe primul plan a unei functii sau a alteia,rolul socializant prin distribuirea de roluri şi controlul efectuarii lor,rolul securizant al grupului.

Adolescentii au o tendinta foarte mare de a forma grupuri,caci aşa cum sublinia Necula grupul ofera adolescentului nu numai cadrul de afirmare,mijlocul de afirmare libera securitate şi siguranta,dar in grup adolescentul gaseşte niveluri de aspiratie şi valori comune cu ale sale.Acest lucru este valabil şi pentru grupurile orientate negativ.Numai grupul poate satisface valentele de afirmare şi sa dea adolescentului sentimentul de valoare.Astfel,in acest cadru,slabul cauta puterea grupului pentru a se identifica cu ea,neinsemnatul cauta prilej de afirmare,nerecunoscutul doreşte un rol recunoscut, amenintatul aşteapta protectie,izolatul cauta sa patrunda in viata colectiva a grupului. In ciuda celor afirmate mai sus,o serie de autori nu considra grupul cu orientare negativa,ca ducnd o adevarata viata sociala.Aceste grupuri-bande,aduna tineri delincventi şcolari,in revolta contra disciplinii şcolare şi se bazeaza (coeziunea interna) pe totalitarism,respectarea secretului,ascultarea oarba fata de şef. De fapt,subliniaza Debresse aceasta viata sociala este artificiala şi pune pe adolescent in situatii artificiale,intr-un mediu social care il va condamnala izolare şi care intra in razboi contra acelora care au pronuntat aceasta condamnare şi vor sa-i prelungeasca efectele.In acest context adultul apare ca acela care vrea sa-i desparta,deoarece aceştia nu ar şti dect "sa aplice pedepse".Exista in aceste grupe o discrepanta intre atitudinea deschisa şi acoperita,intre autonomie şi autoritate.In timp ce exprima resentimente fata de autoritatea externa,de fapt ei nu doresc sa fie autonomi,unii cautnd şi chiar simtindu-se mai bine intr-un mdiu controlat cum este acela al şcolilor de corectie sau militaria.Ei au o mare dorinta de a mima statutul adultului,nu prin responsabilitate ci prin simbioluri exterioare (sa posede maşina,bani de buzunar pentru bautura şi tigari).Ei sunt aproape constant in rebeliune deschisa (fizica şi verbala) cu proprii parinti. Se poate spune ca aceste subculturi reprezinta totuşi un mijloc de adaptare,acest lucru fiind mai ales valabil pentru adolescentii claselor sociale mai dezavantajate şi care resimt situatia lor de a fi la baza ierarhiei sociale.In asemenea situatie,arata Disertori şi Piazza subcultura delincventilor vine aici şi ofera solutia acestor probleme de insertie sociala, ajuta individul sa-şi depaşeasca sentimentul de inferioritate reuşind astfel sa-şi supracompenseze frustratiile.Apartenenta la o banda da legitimitate pe plan social la luarea unei pozitii rebele in timp ce in interiorul bandei i se ofera oarecare respectabilitate. O subcultura delictuala se formeaza deci ori de cte ori o serie de indivizi se afla in acelaşi mediu,cunoscnd aceleaşi dificultati de adaptare,fiind favorizat de devierea valorilor.In cadrul acestor grupe,individul incearca sentimentul de apartenenta pentru a se simti solidar cu altii sau a-şi exprima rivalitatea in acte de violenta şi culpabilitate (Cohen).Ca şi in cazul psihologiei animale,bandele de tineri se bazeaza pe apararea "teritoriului",respectarea unui "cod moral" care impune supunere şi solidaritate de grup,agresivitate spre exterior.Instiunctul de teritoriu,de rang ierarhic,tendintele distructive şi pradatoare sunt instinctele care reglementeaza comportamentul antropoizilor dar şi a acestor grupuri(Disertori şi Piazza). O variabila opusa "contestatarilor duri" a reprezentat-o mişcarea hippie.Pornita din cadrul societatii de consum,mişcarea aceasta protestatara fata de societate,a trait din plin consecintele vietii gregare şi lipsa de ideal a tineretului.Anarhici şi refuznd o viata angajata,aceşti tineri preferau sa evadeze din societate,retragndu-se şi renuntnd la misiunea proprie omului de a munci (Disertori şi Piazza).Treptat,aceste grupe au devenit

delictuale,prin cultivarea toxicomaniei (ca un adevarat rit pseudoreligios),relatii sexuale in vazul tutror,homosexualitatea,iar apoi crime şi delicte de tot felul.Dupa Dragomirescu 73% dintre delincventii adolescenti fac parte din grupuri,preocuparile lor fiind: filmele, hoinareala,infractiunea,indiferenta fata de şcolarizare,repulsia privind rezultatele şcolare. Molcom Klein subliniaza importanta,in ultima vreme a grupelor delictuale formate din fete.Aceste grupe nu ar fi att de durabile şi de multe ori se unesc cu grupurile baietilor.In cadrul grupului mixt fetele ar avea mai degraba rolul de "avocat al diavolului", incitnd la violenta,la inceperea luptei,incurajarea unor mari planuri ilegale.In cadrul actiunii ele ar avea mai ales rolul de observator,de spionaj. Deşi pe plan individual delincventii minori ar fi nişte izolati este de ajuns a se deschide un club pentru ca acesta sa fie asaltat,ceea ce dovedeşte nevoia lor pentru integrare sociala.Cu ct separarea de adult a fost mai precoce cu att viitorul acestor tineri este mai sumbru.Delincventa de grup este caracteristica delincventei juvenile, principalele fapte fiind:huliganismul,violul,violentele,furtul de vehicole.Grupul de delincventi este in general neorganizat şi nu are de la inceput ca scop delictul,dar in functie de diferite personalitati acest lucru poate surveni ulterior.Dupa primele "succese" activitatea grupului poate merge progresiv dar se poate şi defiinta. Dintre conditiile care favorizeaza formarea grupului delincvent la tneri citam: instabilitatea sociala sau familiala,haosul,dezastrele naturale,razboiul,schimbarea in centrele aglomerate,diferentele mari culturale intre familie şi restul societatii,atitudini sociale negative in familie,familii retrograde care refuza incadrarea sociala,izolarea sociala legata de prejudecati nationale,religioase,rasiale.Luptele dintre grupuri sunt frecvente. Stubblefield arata ca adeziunea la grup incepe inca din preadolescenta şi poate fi legata de rezultatele şcolare slabe,simptome nevrotice.Elementele favorizante pot consta şi din acoperirea de catre mama a primelor delicte,atitudinea indiferenta a tatalui,tulburari ale relatiilor familiale,proasta adaptare a familiei la ierarhia sociala.Tnarul gaseşte in banda caldura sufleteasca,curajul şi loialitatea pe care nu le gaseşte acasa,aceasta fcnd din grup un raspuns la o situatie sociala precara.Costiner arata ca un grup spontan de joaca se poate transforma intr-o banda cu o ierarhie bine precizata,cu loc de intlnire şi o raza de actiune constanta.Banda va trece apoi la efectuarea de acte huliganice,distructivitate pentru a-şi demonstra dexteritatea şi curajul.Adesea intre aceşti tineri şi organele de ordine are loc o adevarata hartuiala,un conflict surd deşi uneori şi organele de ordine pot sa vada in orice tnar care se plimba pe strada,manifestndu-se in mod specific vrstei lui,drept un delincvent virtual,in timp ce adolescentii cu tulburari de comportament nu pierd ocazia de a juca din amuzament"feste" organelor de ordine.Se creiaza in acesta situatie un adevarat "dialog al surzilor”

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful