c Un mozaic din Pompei, reprezentandu-1 pe Alexandru (stanga) in batalia de la Issus.

Darius, in centru, este pe punctul de a-~i parasi carul de lupta ~i de a fugi de pe campul de batalie. Dupa aceasta batalie, Alexandru a respins ofertele de pace ale lui Darius. O Planul de lupta de la Granicus in care macedonenii au cucerit vestul Asiei Mici, in mai 334 i.Hr, Alexandru a condus atacul cavaleriei, venind dinspre dreapta pentru a lovi in plin armata persana.

Cuceririle spectaculoase ale lui Alexandru cel Mare i-au fiicut pe greci stiipiini ai Orientului Apropiat. De~i imperiullui Alexandru s-a destriimat dupii moartea sa, domnia lui a schimbat ~storia intregii regiuni
exandru cel Mare a fost, fara lndoiala, un geniu, lnsa a fost ()i norocos, eoarece a mo()tenit de la tatal sau, Filip al Il-lea al Macedoniei, tronul ()i o pozitie care ii conferea o mare putere. Filip crease o armata putemica de cavalerle grea ()i sulita()i, ceea ce facea ca Macedonia sa fie puterea suprema Grecia. Dupa victoria pe care a obtinut-o Chaeronea (338 l.Hr.), asupra locuitorllor j Atenei ()i ai Tebei, majorltatea ora()elor impor- ~ tante ale Greciei au fost ocupate de Macedonia, ()i au devenit astfel baze de pregatire in planurlle regelui de a invada Persia (Iranul de azi.) cateva deta()amente se aflau deja pe drum cand Filip a fost asasinat in anul 336 l.Hr. Sperand ca moartea regelui va slabi Macedonia, locuitorli ora()elor marl s-au revoltat imediat. insa, urma()ul lui Filip, Alexandru, in varsta de 20 de ani, i-a zdrobit cu cruzime. La opozitia lncapatanata a locuitorllor Tebei, .ora()ul a fost distrus eana la teplelii, iar cetatenii p sai au fost lnrobi1;i. In 334 tHr. Alexandru s-a lndreptat catre Asia Mica (Turcia de azi), cu o armata puternica, de 35000 de solda1;i. Riscuri mari , Invazfa a fost perlculoasa -Imperlul Persan era vast, iar armata sa era mult mai mare decat cea a lui Alexandru. Imperiul era mai slab ~

O in 326 i.Hr., trupele lui Alexandru au traversat raul Indus spre India, pe un pod de barci similar cu cel prezentat aici. decat a sugera suprafata sa, facand mari eforturi de a se mentine unit. Mai mult decat at:1t, calitatile superioare de luptatori ale grecilor erau recunoscute de per$i, care doreau Intotdeauna sa-i angajeze ca mercenari. Prin invadarea Persiei, Alexandru punea In aplicare un proiect mai vechi al grecilor. Viteza cu care se mi$cau era esentiala, deoarece suportarea cheltuielilor pentru lntreaga armata macedoneana era a adevarata povar;l. Filip murise, lasand In urma datorii $i, In ciuda lmprumuturilor recente, Alexandru n-a putut mentine flota greaca In ~tare de functionare. Era nevoie disperata de victorie $i prada de r;lzboi. Alexandru a obtinut prima victorie asupra unei forte persane, la Granicus. Ora~ele grece~ti din Asia Mica, subjugate pana la acea data .de Persia, l-au lntampinat. Continuandu-~i mar~ul, Alexandru a ajuns la Gordium, unde i s-a aratat un nod foarte complicat. Secredea ca cel care va desface "nodul gordian" va deveni stapanul ASiei. Exista variante diverse despre ce a facut Alexandru in continuare, lnsa, potrivit celei .mai populare legende, acesta ~i-a scos pur ~i simplu sabia ~i a taiat nodul. Strategia initiala a lui Alexandru a fost sa se lndrepte spre sud, sa ocupe ora~ele cu un comert lnfloritor din Fenicia ~i sa distruga 19

ALEXANDRU

CEL MARE

La Issus, persanii le-au t.3iat calea macedonenilor, dar au fost infrcinti (sus).

Fiind mata

mai

numeroasa, in lupta (dreapta).

ara ie,\"it de la

lui Alexandru

victorioasa Gaugamela

stil ~i nici includerea multor persani In guvem ~i In armat.i. Dar cand ace~tiaau amenintat c~ se vor Intoarce acas~,Alexandru i-a convins s~ rnman~, ei luand parte la ceremonia prin care se s~rb~torea"Mariajul dintre Est ~i Vest", In cadrul c~reia se spune c~ 9000 de macedoneni s-au c~s~torit cu femei din Asia. incercarea lui Alexandru de a uni Grecia ~i Persia este uneori considerat~ un act de idealism vizionar, dar se poate s~ fi fost simplu realism: era nevoie de ambele popoare pentru a mentine irnperiullntreg. Alexandru a murit brusc, In 323 I.Hr. inc~ nu Implinise 33 de ani. Imperiul a fost Impartit Intre generalii s~i, dar limba ~i cultura greaca s-au pastrat doar In ora,5elefostului imperiu. De-a lungul perioadei romane ~i mult timp dupa aceea Estul avea sa apartin~ grecilor. Alexandru a fost considerat, atat In istorie cat ~i 1n folclor, cel mai mare cuceritor tan~r.

flota inamic~. Armata sa a fost blocat~ de o arma~ persan~ mult mai mare, condu~ de imp~ratul Darius, ins~ persanii au fost atra~iin capcan~ ~i in final cople~iti de atacul cavaleriei. Darius insu~i a fugit, l~sandu-~ifamilia in mainile lui Alexandru. Ca de obicei, Alexandru a condus atacul. jndreptandu-se spre sud, Alexandru a fost silit s~ asedieze faimosul ora~ de la malul Irulrii, Tyr, timp de ~apte luni. Dup~ aceasta, avansarea a devenit mai u~oara, iar in 332 i.Hr., Alexandru a ocupat Egiptul, atunci provincie persan~. Acolo a fost incoronat faraon ~i a fost condus la oaza Siwa, unde a fost numit fiu al zeului Amon. Obsesia Apetitul pentru cuceriri al lui Alexandru a devenit evident prin modul in care a respins ofertele de pace ale lui Darius, care i-a oferit teritorii imense. Alexandru a continuat lupta, indreptandu-se spre nord ~i nord-est ~i tintind spre inima imperiului. Lupta decisiv~ a avut loc la Gaugamela (Arbela), unde persanii au fost inc~ o da~ invin~i. Marele ora~ Babylon a fost ocupat, iar capitala persan~,Persepolis, a fost jefui~ ~i incendiat~. Alexandru ~i-a insu~it tezaurul regal persan, punand astfel cap~t dificul~tilor financiare care raIrulsesera in urma domniei ta~lui s~u. jn ciuda acestor triumfuri, r~zboiu.J nu luase inc~ sfa~it. Alexandru l-a urm~rit pe

Darius, iar cand Imp~ratul a fost asasinat de propriii s~i sustiru1toii.Alexandru l-a detronat pe uzurpatorul Bessus.succesorul lui Darius. Au urmat campanii lungi ~i grele pentru cucerirea regiunilor Intinse din estul imperiului persan. Dar Persia nu li era de ajuns: Alexandru ~i-a condus armata prin Hindu Kush ~i In valea Indus (Pakistanul de azi). Macedonienii l-au Invins pe regele Porus (326 I.Hr.). Alexandru intentionand s~ ajung~ In India. Razboinici Inver~unati, indienii au opus rezistent:l, iar Alexandru s-a hot~rat cu greu s~ se Intoarc~ din drum. Acum Rege al Regilor ~i St~pan al Asiei, Alexandru a adoptat ve~minte persane ~i a insistat s~ i se aduc~ onoruri divine. Aceasta putea fi considerat~ megalomanie, sau adoptarea unei politici con~tiente. care era cea mai bun~ metod~ de guvemare a unui imens imperiu cosmopolit. Trupele macedonene ale lui Alexandru nu agreau noul s~u
00 Un manuscris persan (jos) il prezinta pe Alexandru ca ..Iskander.., unul dintre eroii legendari ai Islamului. O reprezentare europeana din secolul XVI a victoriei lui Alexandru. de la Issus (dreapta).

20

..If'f.~.'~.

Istorie universal:t 6 -IMPERIUL

PERSAN I

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful