You are on page 1of 23

Cap.

X

ELEMENTELE DE GEOGRAFIE UMANĂ
ALE EUROPEI SI A ROMÂNIEI

l. Harta politică a Europei
->de-a lungul timpului harta politică a Europei a cunoscut mai multe modificări datorate
unor factori precum:
1.Imperiile - Roman, Ţarist, Otoman , Habzburgic, Bizantin
2.Coloniile – engleze, franceze, spaniole şi portugheze
3.Ideologia- comunismul, fascismul, nazismul, socialismul, capitalismul
4.După 1990 principalele evenimente:
a)Destrămarea unor state: URSS-> Rusia, Ucraina, Rep. Moldova, Belarus, Rep.
Baltice(Estonia, Letonia, Lituania); Armenia
->datorită prăbuşirii sistemului sovietic (comunismul)
b)Iugoslavia in Slovenia, Croaţia, Bosnia si Herţegovina, Serbia, Muntenegru,
Macedonia
->datorită revendicarii independenţei
->in 1999 războiul din Bosnia si Herţegovina a avut ca scop si conflictele religioase:
bosniacii sunt musulmani, sârbii ortodocsi, iar croaţii catolici
c)Destrămarea Cehoslovaciei( Cehia si Slovacia) in 1993
d)Reunificarea Germaniei (1990) unirea R.F.G. cu R.D.G.
-cel mai mic stat = VATICAN
-cel mai intins = RUSIA

Clasificarea statelor la nivel european
După forma de guvernământ:
-republici parlamentare(22),
-republici federale (3)
-republici prezidenţiale: Franţa si Rusia(9)
-monarhii constituţionale (9):
~conduse de rege :Spania, Olanda, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Suedia,
Norvegia
~principate->conduse de prinţ : Andorra
~ducate -conduse de duce : Monaco
-stat papal: Vatican
FINLANDA ESTE REPUBLICĂ

Europa cuprinde 46 de state independente si un singur teritoriu dependent,neautonom
si un stat special : Gibraltar (dependent de Marea Britanie)
La cele 46 de state sunt incluse atât partea Europeana a Rusiei cât si cea a Turciei.
Cel mai nou stat al Europei: Muntenegru
Olanda este statul European cu 2 capitale:
-Amsterdam= capitală administrativă (oficială conform constituţiei)
-Haga= capitală legislativă, sediul guvernului, reşedinţă regală, cele mai
multe ambasade
Marea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord) :
-Scoţia= Edimburgh
-Ţara Galilor = Cardiff
-Anglia=Londra; -Irlanda de Nord= Belfast

POPULAŢIA ŞI CARACTERISTICILE
EI DEMOGRAFICE
EUROPA
a)Numărul populaţiei:
Federaţia Rusă -> 125-130mil
Germania
->82 mil
Franţa
->60 mil
Marea Britanie ->60 mil
Italia
->60 mil
Ucraina
->50 mil
b)Densitatea populaţiei

ʃ=

loc
k m2

Depinde de factor:
1. Condiţiile climatice (clima rece ->dens. scazută, climă mai caldă ->dens.
ridicată)
2. Mărimea teritoriului -suprafaţă mare -> densitate mică :Rusia
-suprafaţă mică -> densitate mare : Monaco
3. Relieful
4.Dezvoltarea economică- peste 200loc/ k m2 : Germania, Marea Britanie, Belgia,
-sub 50 loc/ k m2 :Islanda,Norvegia, Suedia Rusia, Finlanda
~ţări cu densitate mare: Monaco(peste 16 mii loc/ k m2 ) , Vatican si Malta (peste 1000)
~ţări cu densitate mică : Rusia(9 loc/ k m2 ), Islanda(3 loc/ k m2 )
->România = 91 loc/ k m2
c)Structura populaţiei
-la nivelul Europei –populaţia tânără (continuă schimbare)
-populaţia vârstnică (continuă creştere)
-apare fenomenul de imbătrânire demografică :
Natalitatea = număr de nou născuţi raportat la 1000 loc (singurele ţări in Europa in care
se inregistreaza valori peste media mondială sunt Albania, Portugalia)
Mortalitatea = numărul de decese raportat la 1000 loc (se menţine la o medie destul de
ridicată)
Sporul Natural =diferenţa dintre natalitate si mortalitate
-negativ la nivelul intregii Europe

ROMÂNIA
1.Densitatea populaţiei

Covasna. Satu Mare ->romi 2. tătari. masculină: 48.2% Fenomenul de imbătrânire demografică->datorită: 1.condiţiile igienico-sanitare ridicare-> creşterea speranţei de viaţă .5% ->germanice -saşi : Sudul Transilvaniei -şvabi: Banat ->alte naţionalităţi: aromâni.Structura populaţiei a)după naţionalitate ->români 89.Iaşi –datorită dezvoltării economice -judeţe de densitate mică de populaţie : Tulcea. Cluj -Bihor. turci. greci(in Dobrogea datorită faptului că Dobrogea a fost colonie greaca apoi a aparţinut imperiului Bizantin) b)după religie -ortodocsi 87% -romano-catolici 5% -reformaţi 3% c)după medii -mediul urban 55% -mediul rural 45% d)după vârstă -populaţia tânără 0-14 ani -populaţia adultă 15-64ani -pop.a) pe unităţi de relief: -zonele de munte si Delta Dunării :sub 50 loc -zonele de deal si podiş :50-100 loc/ k m2 -zonele de câmpie: 100.5% ->maghiari 6. Hunedoara 2.condiţiile economice si creşterea nivelului de trai 3. feminină: 51. Harghita -Mureş.150 loc/ k m2 b)pe judeţe: -judeţe de densitate mare de populaţie: Prahova . Caraş-Severin.6% -Covasna.scaderea natalităţii datorită concepţiei pronataliste in unele ţări europene de dimensionare a familiei 2. vârstnică peste 64ani 33% 49% 18% e)după sexe -pop.8% -pop.

2mil Barcelona: 4. Rotherdam. Utrecth) ORAȘELE ROMÂNIEI A) După vechime: 1.Funcția administrativă si politică: toate capitalele de țară sau jude ț 3. Orașe din perioada romană: Roma. Drobeta( Drobeta Turnu-Severin).ORAȘELE EUROPEI A) După vechime 1. Potaissa(Turda) . Tomis (Constan ța) 2. Giurgiu. Iași. Hunedoara. Napoca( Cluj Napoca). Leeds) 2. Dortmund.3mil Madrid: 5.: Atena: 3.RHIN-RUHR -Germania (Koln.4mil Berlin: 3.Funcția culturală: Viena.Marea britanie (Liverpool. Funcția comercială .Funcția portuară: Drobeta Turnu-Severin. Londra B)După funcții: 1.Industrială: Galați. Timișoara 5.Funcția comerciala: Bruxelles. Brașov.Perioada antică (greacă) : Histria(dispărut sub ape). Marsilia 2. Brăila.Perioda romană: Apulum(Alba Iulia).1 mil Milano: 4.Funcția culturală: București.1mil Sankt Petersburg: 5. Constan ța 6.Funcția financiar bancară: Londra.RANDSTAND-HOLLAND –Olanda (Amsterdam. Manchester.Funcția industrial:Torino 2. Gala ți. Reșița 2. Cluj Napoca.Funcția turistică: Sibiu. Haga. Londra 5. Lion C)După numărul de locuitori Aglomerările urbane de peste 3mil loc.3 mil Megalopolisuri: 1.Aegyssus(Tulcea) B) După funcții: 1. Paris 4. Callatis(Magalia). Studgard) 3. MIDDLANDLS .Administrativă și politică: toate reședințele de jude ț 3. București 4.Orașe din perioada antică:Atena.

gaze naturale) . INDUSTRIA ENERGETICĂ: a)Industria extractivă 1. Timișoara. Motru-Rovinari) 2. Constan ța. Petroșani -lignit: Piemontul Getic (baz. metropole: București.Petrolul Europa: Rusia(baz. N.000loc :Galați.domuri gazeifere) -gaz de sondă (unde este si petrol) b)industria energiei electrice: a)Hidroenergie Europa: Norvegia (țară ce își asigură energia electică din hidroenergie) Elveția România: -pe Dunăre: Porțile de fier l si Porțile de fier ll (Ostrovu Mare) -pe Argeș: Lacul Vidraru-> hidrocentrala Vidraru -pe Lotru: Lacul Vidra-> hidrocentrala Lotru-Ciunget -pe Bistrița: Lacul Izvoru Muntelui-> hidrocentrala Stejaru -pe Prut: Lacul Stânca Costești->hidrocentrala Stânca Costești b)Termoenergie(petrol. tehnologie inalt avansată l.Gazele natural Europa: Rusia și Olanda România: -gaz metan (Pod. Xl ACTIVITĂȚILE ECONOMICE INDUSTRIA -În țările dezvoltate (Eur. Ia și.C) După numărul de locuitori -peste 300. și partial E de S) industria este mecanizată. V. bazinul Saar(Germania) bazinul Silezia( Polonia) bazinul Donețk și Donbass (Ucraina) bazinul Machester si Liverpool(Marea Britanie) România: -huilă: baz. regiune petrolieră a țării (rafinăria Ploie ști) Platforma Continentală a Mării Negre ( Năvodari) Podișul și Subcarpații Getici Subcarpații Moldovei (Onești) 3. cărbuni. automatizată. -al doilea oraș al țării ca număr de locuitori= Ia și Cap. Târnavelor si câmpia Transilvaniei. Craiova. Cluj Napoca -orașe foarte mari. Mării Caspice) Norvegia Marea Britanie( marea Nordului.Cărbunii Europa: bazinul Ruhr. principala resursă a țării) România: Câmpia Română = cea mai imp.

Ucraina. Ucraina. România: Cernavodă d) Energia mareelor Europa: Franța. Ucraina. centru al metalurgiei neferoase 2. Mun ții Apuseni.Minereuri colorate (complexe) :cupru. Polonia.Metale prețioase(aur argint) Europa: Rusia.INDUSTRIA METALURGICĂ a)minereurile feroase si siderurgia Europa: Nicopol (Ucraina) = cel mai mare zăcământ Alsacia si Lorena (Franța) Koruna(Suedia) Krivoi-Roy (Ucraina) Midlland (Marea Britanie) România: Munții Poiana Ruscă = cele mai imp. Rusia. Franța. Olanda . c)Energia nucleară (central atomoelectrice) Europa: Franța(mari rezerve de uraniu 50%). Spania România: M-ții Pădurea Craiului( Apuseni)->bauxită->alumină (Oradea și Tulcea) ->aluminiu(Slatina) 3. Luduș Jernuț.deoarece: largă deschidere spre ocean. Serbia . Resurse-> combinat siderurgic la Hunedoara Munții Banat ->cel mai vechi combinat siderurgic la Reșița Cel mai mare combinat siderurgic = la Galați -alimentarea cu materie primă pe Dunăre si Marea Neagră -produsele obținute se utilizează in cadrul șantierului fluvial Gala ți b)Minereurile neferoase si metalurgia neferoasă 1. plumb. valorificarea economică a mareelor = prezen ța porturilor România –nu avem maree e) Energia geotermală Europa: Islanda. Germania România: Turceni. zinc Europa: Franța. Mun ții Banatului -Baia Mare= cel mai imp.Vulcanul Hecla Italia România: Câmpia si Dealurile de Vest + Băile Herculane ll. amplitudinea destul de ridicată (diferen ța dintre flux și reflux). Rogojelu.Europa: Rusia. Franța. Belgia România: Carpații Maramureșului si ai Bucovinei. Germania.Metale ușoare (aluminiu) Europa: Grecia.

Severin. Mangalia). Brașov. Marea Britanie România: -transport feroviar: locomotive( Craiova și Reșița). Dr. Germania. Bacău -transport rutier: autoturisme de oraș (Pitești. Marea Britanie. Rusia -păduri de conifere ( taiga. Tulcea) -transport aerian : Bucuresti. Condițiile climatice mai răcoroase. Localizarea producțiilor toxice în țările mai pu țin dezvoltate 2. Govora(Vâlcea) d) Industria produselor cosmetice și farmateutice E : Franța.Mioveni. vagoane(Arad) -transport naval : nave maritime( Constanța. rașinoase) România : Carpații Orientali reprezintă cea mai împadurita zonă deoarece: 1. nave fluviale( Galati. Franța. Zalău • mase plastice.utilaj petrolier: Ploiesti. Norvegia. INDUSTRIA LEMNULUI: Europa: Suedia. Turda. Mureș c) Industria produselor clorosodice( sare) E : Polonia R : Ocna Mureș.România: M-ții Metaliferi( Apuseni). Rusia R : Ploiești. Braila. Craiova) . Germania. Germania.INDUSTRIA UȘOARĂ: . fire si fibre sintetice E : Franța. Produsele cosmetice și farmateutice sunt prezente în metropole 3. Franța. Este mecanizată. T. Germania. Cluj-Napoca IV. Marea Britanie R : Piatra Neamț. Oraștie.utilaj minier : Petroșani .autocamioane : Brașov III. chimizată și automatizată Ramuri: a) Industria petrochimică(petrol si gaze naturale) • cauciuc E : Marea Britanie. tractoare( Brașov) . Olanda R : Iași. Germania.autoturisme: Italia.ții Gutâi(Grupa Nordică) c)Industria construcțiilor de mașini Europa: . Spania. Pitești b) Industria îngrășămintelor chimice E : Rusia. INDUSTRIA CHIMICĂ: 1. Ucraina R : Tg. pădurilor =>cele mai numeroase centre de prelucrare a lemnului sunt în Carpa ții Orientali( foarte aproape de sursă0 V. Altitudinile permit dezvoltarea padurilor 2. București.permit dez. M. Germania. Finlanda. Franța.

1.peste tot .Industria alimentară . Brăila 2. Industria textilă: E: Italia (Milano-capitala modei). Franța(Paris-capitala parfumurilor) R: Constanța.

Marea Britanie R: jud. chimizare. Polonia. Pod. Italia. Portugalia. Rusia. Grecia.A. automatizare la standarde înalte->agricultură intensivă Ramurile agriculturii 1. tradi ție În Europa Sudică este dezvoltată cultura viței de vie deoarece: 1.Cultura plantelor -grâul și porumbul -cartoful E:Franța. Agricultura -se folosesc tehnologii și semințe selecționate -mecanizare. Creșterea animalelor Bovinele E: Germania. Ucraina R: Depresiunile intramontane: Brașov. Sucevei •cultura cartofului preferă ținuturile cu climă umedă și răcoroasă -citrice -viticultura E:Franța.Soluri de tip Terra Rossa 3.Climat mediteranean (subtropical) cu temperaturi ridicate 2. Germania. Maramureș -ocupație de bază favorată de pășuni. relief și climat rece. Spania. În Subcarpații Curburi = principala zonă viticolă a țării deoarece: -versanți cu expunere Sudică spre soare -soluri favorabile acestei culturi (argiluvisoluri și cambisoluri) . Giurgiu. Franța. R: Subcarpații Curburii = principala zonă viticolă a țării datorită cambisolurilor și înclinării versanților spre S •Dobrogea: Murfatlar B. Suceava. Neamț. fânețe naturale.

Germania. Belgrad •Bulgaria. Transporturile feroviare -țări cu poderi mari ale căilor ferate electrificate: Elve ția.TRANSPORTURILE EUROPA 1.V (Fran ța-Anglia) 2. Olanda. Paris. Burgas (Bulgaria) .la Marea Mediterană Barcelona. Luxemburg. Italia. Belgia.la Oceanul Atlantic Marsilia . Bremen .Lyon •cel mai important port fluvial al Germaniei este Duisburg -pentru transporturi de mărfuri B)Transporturile maritime a)Gigantice: -cel mai mare port maritim al Europei= Rotterdam .Transporturi navale A)Transporturi fluviale -cele mai importante fluvii pe care se desfășoară transporturile fluviale sunt: •Rin: Rotterdam. Viena -tunele feroviare: Simplon.la Marea Mânecii Anvers (Belgia) . Valencia (Spania) .la Marea Neagră . Bratislava. Suedia -noduri de cale ferată: București.la Marea Mediterană Londra (Anglia) .Ruse •Franța. St. Moscova. Gothard.Marea Nordului -Le Havre (Franța) .G. Nisa (Franța) . Sevastopol (Ucraina) .la Marea Nordului Kiel. Budapesta.Transporturile rutiere -parc auto și autostrăzi: Franța. Mangalia (România) . Bordeaux(Franța) .la Marea Baltică Nantes. Basel •Dunăre: Viena.la Marea Neagră Constanța. Marea Britanie.port la Marea Mânecii b)Foarte mari: Hamburg.la Marea Mediterană Cann. Spania (dispun de o rețea de autostrăzi moderne) 3.la Marea Neagră Odessa. Eurotunel -T. Rostock .la Marea Nordului c)mari Varna. Duisburg.

Buzău.Deva.Fetești .București .București .Drobeta Turnu Severin.pe Ebro ROMÂNIA 1.Tecuci.Defileul Topli ța Deda .Craiova .Brașov.Galați București.Urziceni.București.Mărășești .Cluj Napoca .Cernavodă.Sibiu -Vințu de Jos .Făurei .Baia Mare -Satu Mare 500 . Atena-Pireu (Grecia) . Ploiești. Bari.Galați 800.Roman -Suceava 600.Teiuș .Satu Mare (La Halmen) spre Ucraina -pe Valea Prahovei București.Lugoj -Timișoara 200 .Constanța (la Negru Vodă) spre Bulgaria București.Brăila. Feroviare: 9 magistrale feroviare ce pleacă din Bucure ști spre ora șele situate mai aproape de graniță -noduri de cale ferată: București.Focșani .Ploiești .București. Atlantic Zaragoza (Spania) .Arad (la Curtici) spre Ungaria -pe Valea Prahovei București.Oradea 400 .București.Brașov -Miercurea Ciuc .București -Iași (la Ungheni) spre Moldova București-Ploiești. Teiuș 900.Ploiești.Timișoara (Stamora.Bârlad. Moravița. Jimbolia) spre Serbia -pe culoarul Timiș-Cerna București .Buzău -Focșani .Salonic.Dej .la Marea Egee Venetia.la Oc.Ploiești . Napoli (Italia) .Ploiești.Arad 300 .Suceava (la Vicșani) spre Ucraina -pe Valea Siretului București.București.Constanța .București.la Marea Mediterană Gijon(Spania) .Bacău .Brașov -Mediaș .Oradea (la Episcopia Bihor) spre Ungaria -pe Valea Prahovei București . Genova.Vaslui 700. Brașov.

M-tii Bükk Temperat continental de tranziție + infl. Panonică-C.musulmani -problema Kosovoului -conflictele militare-războiul din 1999 . Szeged -Niș -s-a dezv. Panonică -2/3 din suprafața țării= câmpie -munți cu alt.alimentară -cultura cerealelor -cereale și viticultura(vinuri deTokay) -de tip cultural->Belgrad -montan->Alpii Dinarici -Dunărea -minoritatea română din Vojvodina -conflicte etnice: sârbi. Timiș. M-ții Matra. -extractivă -metalurgică -constructoare de mașini -alimentară -ușoară.I. Oceanice Dunărea cu afl. C.Ugrice -religie ortodoxă -două minorități: români(Vojvodina= Banatul Sârbesc) și albanezi -Belgrad. Așezare geografică Relief Climă Hidrografie Vegetația Populația Orașe Economia Resurse Industria Agricultura Turismul Legături cu România Probleme geo-politice ȚĂRILE VECINE ROMÂNIEI SERBIA -Europa Sudică C. Novi Sad (porturi pe Budapesta(port pe Dunăre) Dunăre) Gyor. pana la 1000m =terminații ale Carpaților -C. crom și cărbuni -bauxită.Cap. Balaton -Dunărea. Debrecen.cultural-istoric->Bunapesta -balneoclimateric->L.fag UNGARIA Europa Centrală -din marea depr. Xll Caract. . Vojvodine Alpii Dinarici Temperat-continentală Mediteranean Dunărea cu afluenții: Tisa. țigani -fac parte din categoria limbilor Fino. Sava si Morava Lacuri pe Dunăre: Porțile de fier l și ll -zona de pădure -etaj de foioase:stejar. Panonică. Tisa. cărbune inferiori -energetică.catolici bosniaci. Panonică .ortodocși croați. Mureș Lacuri: Balaton(tectonic) -zona de stepă (PUSTĂ) -etaj de silvostepă +păduri de foioase in zonele mai înalte -religie catolică -minorități: români. : Tisa.B -cupru. După 2004 când a devenit membră UE -dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor in turism si sănătate-> creșterea P. slovaci.

păduri de foioase S-V-mediteraneană -religie ortodoxă -rata natalitații cea mai scazută din Europa: a)Îmbătrânire demografica b)Declin economic c)Poluarea radioactivă (Cernobâl) -Kiev. Podolic. Bosfor si Dardanele. Bălți. Burgas (porturi Neagră) la M Neagră) -Ruse. Crimeea = climat S-mediteranean subtropical prin pătrunderea maselor de aer cald prin str. viță-de-vie -heliomarin: litoralul Mării Negre -castraveți. Odessa. Prut. viță-de-vie Industria Agric. metalurgică chimică -cereale. gaze nat. alimentară -construct. Nipru -Dunărea -Marița -zonă stepă si pădure -etaj stepă si silvostepă N-stepă și silvostepă. înaltă a Dunării -pod. de mașini -cereale. Donețk -Sofia -Sevastopol.si C. Coslodui.Caract. tutun -montan: M-ții Balcani -cultural: Sofia -Balneoclimateric: Nisipurile de Aur -cultural. Donețk Pod. doar roci pt. M-ții Rodopi M-ții Balcani – -(Stara Planina) -toate formele de relief (munți podișuri câmpii) -predomină relief de podiș (jumătate din suprafață) -C. fier lignit.stepă si pădure -etajul stepei – păduri de foioase -religie ortodoxă -limbi latine -peste 65% orig. minereu de Resurse:minereu de fier. arșița fiind atenuată de brizele mării -Tisa. Ludogorie M-ții Pirin. Carpații Păduroși -temperat continental excesiv N-temperat continental -in pen.Mării Negre. Relief Clima MOLDOVA -în E Europei Centrale -intre Prut si Nistru -graniță cu Dunărea -dominant de câmpie și podiș -Pod. Ungheni Economia Resurse: slabe. Ialta. Orașe -Chișinău. Nistru. REP.Moldovei Centrale -Pod. Moldovei de S -temperat continental excesiv Hidrogr -Prut. Turismul UCRAINA -în Europa de E -are ieșire la Marea Neagră BULGARIA -Europa Sudică -in partea de E a pen. Siret. Așezare Geogr.(porturi la M -Varna. Balcanice -C. Stânca Costești (pe Prut) -zonă joasă. Vidin (port.la Dunăre) Resurse: cărbuni. Vidin . Nistrului -C. Lohn. construcții și soluri fertile -textilă. Pop. Rom. -L.Moldovei de N -Pod. Slobozia. trandafiri. -energetică. Nistru Veget. Pod. Moldovei de N -C. petrol.Balcic( castelul reginei Maria) La Bulgaria puncte de graniță cu România: Ruse.

(Comunitatea Ec. organism din care fac parte FRAN ȚA . Irlanda.Steagul: fond albastru. Croația(1 iulie 2013). Bulgaria În plin proces de aderare sunt: Turcia.C.E.Imnul: Odă Bucuriei .Luxemburg Simbolurile UE: 1. 1995.Norvegia (cu mari exploatări de petrol. OLANDA -1957 tratatul de la Roma -> Europa celor 6 care inființează C.C.d. important centru bancar mondial) neutră d.O. a Cărbunelui și O țelului) -1951 se înființează C. OLANDA.Ziua Europei= 9 mai 1950 5.(toate foste sub influen ță sovietică). Slovenia.Europa celor 15: Austria.prin tratatul de la Maastricht(Olanda) C. Elveția (motive financiare.Criteriul administrativ si juridic adecvat. (Comunitatea Ec.Europa celor 27: România. 4.E se transformă in U. Suedia 2004.E. BELGIA. 2. Ungaria.Criteriul democratic: pluralism politic. Portugalia 1993.. Criteriul geografic: Statul trebuie sa fie european. . militar 2.v.E. un nivel de trai foarte ridicat. Cipru. Polonia. Cehia.Simfonia a lX-a de Beethoven 4. 3. Marea Britanie 1981. Malta 2007. GERMANIA. Letonia. Europeană) FRANȚA. fiecare stea cu 5 col țuri 2. LUXEMBURG -2 țări fondatoare a U.Europa celor 9 prin aderarea: Danemarca. cu cea mai mare energie electrică pe cap de locuitor) ORGANISMELE U.E.p.E.E.Moneda: piața unică Europeană = EURO 3. GERMANIA.Unitate în diversitate” Condiții de aderare: 1. Macedonia Nu fac parte din UE: 1. ITALIA.O.E.E. Capitala= Bruxelles -Parlamentul European – sediul Strasbourg(Fran ța) -Comisia Europeană – sediul Bruxelles -Curtea de Conturi. Finlanda. ITALIA. 12 stele galbene. respectarea minorită ților. Slovacia.Criteriul economic: fiecare stat candidat să facă dovada unei economii de pia ță. sunt Franța si Germania 1973.Europa celor 25:cel mai mare val de aderare (10 state): Estonia.Deviza UE .Europa celor 12: Spania.MOMENTELE FORMĂRII UE -1950 ministrul de externe francez Robert Schumann la îndemnul industria șului Jean Monet pun bazele C.Europa celor 10: Grecia 1986. alegeri libere. Lituania.

Pirinei.F.Unități de relief: -Munți: Alpi. puțin M. Nordului Rhon->M. Callais (sau Dover) -îi aparține I. constructoare de ma șini.pondere ridicată a energiei nucleare) = 77% din produc ția totală de energie -este o țară dezvoltată economic 2. Mediterană Garonne. Atlantic Sena -> M. terestre in Org. Mânecii D)Orașe -Paris. u șoară. Nordului -legătură cu Anglia pe sub canalul Mânecii Str. chimică F) Agricultura= modernizată. Pirinei –înc. Vosgi -Câmpii: C. Bordeaux ->Oc. Atlantic și f. sc. Cann (porturi la M.S -> vegetație de maquis C)Hidrografia Rhin ->M.pe Sena (port fluvial) -Lyon –pe Rhon (port fluvial) -Marsilia. Oc. Loara -> Oc.C. Alpină Masivul Central Francez –înc.Caracteristici: -unități de relief formate in moduri diferite: M-ții Alpi. Atlantic (porturi) -Strasbourg-parlamentul european -Tulus E) Economia 1. diversificată.N si V-> păduri de foioase -mediteraneană. vița-de-vie -locul 1 în Europa ca țară exportatoare de vin . Parisiană (1/2 sin Franța) B)Clima -temperat oceanică.Industria: energetică. Corsica Cadrul natural: A)Relieful 1.FRANȚA Așezare geografică: -în Europa Vestică -al treilea stat ca suprafață din Europa dar primul din UE -ieșire la M. mecanizată -cereale. metalurgică. Mediterană. Mânecii -Nantes. M.Resurse -minereu de fier în regiunea Alsacia și Lorena -cărbuni -uraniu(<.port maritim) -Le Havre -> M.M-ții Alpi. Pirinei(cei mai sudici ghe țari din Europa) -alt. terestre in Org. sc. alimentară. max 4807 vf. Jura. floarea soarelui. Nisa. Mont Blanc 2. Mediterană. Hercinică(regiune afectată de vulcanism) -relief glaciar.

. Germano-Polonă (sau Nord Europeană) origine fluvio-glaciară 1. alimentară.renumitele castele GERMANIA Așezare geografică: Europa Centrală -cel mai populat stat al UE(membru fondator) A)Relief N-C. Strasbourg 4. Nisa) -Valea Loarei. Industrii: constructoare de mașini. în procesul de globalizare -evoluția istorică dupa cel de-al 2-lea Război Mondial (divizarea în R. petrol.D.Rutiere: numeroase autostrăzi .Masive muntoase hercinice: M-ții Harz. Lyon. și R. Hamburg (Zidul Berlinului) Montan -Alpii Bavariei(sporturi de iarnă) H)Probleme geopolitice actuale -rol imp. M. siderurgică. obiective -regiunea Parisului si împrejurimile -Coasta de Azur si litoralul Mării Mediterane (Cannes.ții Pădurea Neagră 2. energiei electice. Nordului). tipuri. Kiel (porturi la M. Podișul Bavariei și Alpii Bavariei(munți tineri pe structură alpină) B)Clima și vegetația -temperat continentală cu păduri de foioase si conifere -temperat-oceanică cu păduri de foioase C)Hidrografia: Rhinul. metalurgiei neferoase -datorita ritmului și amplorii dezvoltării economice Germania este supranumită .F.Multimodale: ferry-boat H) Turism: zone. Wesser(->M.G si reunificarea in 1990) . chimică. Rostock.LOCOMOTIVA ECONOMIEI MONDIALE” F)Transporturile -cea mai imp. textilă. minereu de fier. rețea feroviară Fluviale: cel mai mare port fluvial al lumii-> Duisburg Aeriene: al 2-lea aeroport din Europa -> Frankfurt pe Main G)Turismul Cultural -oraș muzeu: Berlin.Duisburg (porturi pe Rhin). Dunărea D)Organizarea spațiului geografic capitala.ții Alpi 3.G. Hamburg (porturi la M.tunele din m. Baltică) E)Industria Resurse: huilă. Calais) 2.Berlin Bremen.Feroviare : TGV pe sub canalul Mânecii (legătura cu Anglia prin str. Munchen. Nordului) Köln. Elba.Navale: porturi maritime și fluviale 5.G) Transporturile 1.Aeriene: aeroporturile din Paris.

Sporande -Peninsule: Pelopones(în S). agric.Orașe -Atena – Pireu. C. Clima si Vegetația -climat mediteranean (subtropical): veg. cea mai mare fiind I. Egee) D. Egee -Larissa. împădurită datorită defrișărilor. Agricultura Culturi specifice: măslinul C. Rodos.GRECIA (REPUBLICA ELENĂ) 1. Balcanice -are ieșire in principal la Marea Egee si Marea Ionică -cuprinde mai multe insule. Turismul . Salonic(Thessalonik) -> porturi la M. turismului. Corfu. mediteraneană (tufi șuri spinoase= maquis și garriga) -cea mai redusă. solurilor de tip terra rossa C.Așezare geografică -Sudul pen. Nestos (-> M. Volos. legată de continent prin Canalul Corint B. Hidrografia -Axios.Cadrul natural: A. Resurse -calcar-> ciment -bauxită-> alumina-> industria aluminiului Domenii economice tradiționale: comerțul și naviga ția B. Ciclade. Creta 2. Thesaliei -Insule: Creta. Patras 3.Complexul Acropole din Atena (cel mai mare templu = Parthenonul) -Muntele Athos -Muntele Olimp -Meteora ..ții Pindului) -în partea Estică = M-ții Olimp -M-ții Rodopi. Relieful -munții reprezintă o continuare a Alpilor Dinarici (principalul șir montan = M. Activitatea economică A.

Roma S. Napoli. Agricultura -viță de vie -citrice -măslinul B.Milano. Ligurică -fluviale: Roma pe Tibru . Pad Lacuri: -glaciare: Como. Genova (cele mai dezvoltate ora șe) Centru: regiune peninsulară. Orașe N.regiune continentală.Așezare geografică -Europa Sudică -ieșire la: V-> M.Activitatea economică A. Clima si vegetația N-temperat continentală – păduri de foioase si conifere S-mediteraneană – vegetație mediteradeană – soluri terra rossa C.Relief -munți tineri formați in org.Transporturi Porturi: -maritime: Bari. Hidrografia Fluvii: Tibru. Adriatică Napoli-> M. Ionică E->M. M-ții Apenini.ITALIA 1. Tireniană Genova-> M. C. Adriatică -insule:Sicilia. Alpină -relief glaciar carstic și vulcanic( Vezuviu. Padului. Bari 3. Torino. Garda. Stromboli) -M-ții Alpi. Piemontul Apeninilor B. Llipari 2. Ligurică si Tireniană S->M.Cadrul natural A. Populația -limbi romanice -republică E. Etna.regiune insulară – Palermo. Sardinia. Veneția -> M. Maggiore -lagune : Laguna Veneției D. Vene ția. Elba.

Așezare geografică -in partea de N a Pen.Cadrul natural A. Columna lui Traian Explicații: De ce N Italiei este o regiune mai dezvoltată decât partea S: 1. Mediteraneană (maquis.Varietatea tipurilor de turism: -montan: Alpi(stațiunea Cortina D’Ampezzo ) -litoral: Rimini -religios: Vatican -cultural: orașul Roma: Colosseumul. cele mai multe din lume 3.E. Turismul -Lisabona = oraș turistic .Turismul Italia= cel mai mare muzeu în aer liber : 1.Hidrografia Fluvii: Tejo.Potențial uman -pondere mare a tinerilor (datorită unui spor natural ridicat) A.S. Capela Sixtină. Fontana Di Trevi. garriga) C.C. măslin C. Portugaliei B. Iberică și la Europa Mediteraneană. Douro.E din anul 1986 alături de Spania 2. Atlantic -prin apartenență la Pen. Serra da Estrela -jumătatea sudică = relief de dealuri si câmpii : C. De foioase: ARBORELE DE PLUTĂ -în S= climat mediteranean-> veg. Relieful -jumătatea nordică =relief montan: M.N.N= caracter industrial S=caracter agrar PORTUGALIA 1. Iberice -largă deschidere la Oc. Orașe -Lisabona(=capitala) . Agricultura -vița de vie. Guadiana -> Oc.Apropierea de continent a părții Nordice. Atlantic -are în componență 2 teritorii simultane:Arhipelagurile Azore si Madeira din Oc. Porto -> porturi la Oc. Muzeul Vaticanului.> piață de desfacere 3. Atlantic 3. citrice.Deține jumătate din perimetrul U.C.Cele mai dezvoltate orașe 2. Braga B. de și nu face parte din acest bazin este considerată țară mediteraneană -face parte din U.O 2. Clima si vegetația -în N= climat temperat oceanic->păd. Atlantic -alte orașe: Setubal.Monumente istorice și de artă.

Atlantic D.MAREA BRITANIE 1. Londrei). Liverpool . Relieful -munți: Org. M-ții Penini. Londrei B. Agricultura -diversificată.aglomerație urbană : Middlands 3. Nordului Severn-> Oc. Populația -monarhie constituțională -densitate mare de locuitori datorită reliefului de câmpie (C.Activitatea economică A. Cadrul natural A. Hidrografia Tamisa(Londra). Așezare geografică -Europa Vestică -denumirea completă: Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord -U. Mânecii) Manchester. M-ții Grampian. minereu de fier. automatizată -creșterea ovinelor si bovinelor foarte dezvoltată pe baza pă șunilor si fâne țelor naturale . Atlantic) -Anglia: Londra (port la M. C.Orașe -Scoția: Edimburg -Irlanda de Nord: Belfast -Țara Galilor : Cardiff (port la Oc. Hercinică (M-ții Penini-aspect de podi ș) -alt.K. cărbune B. -ieșire la Marea Nordului si Marea Mânecii -are in componență: Scoția. Hebride 2. Ben Nevis -relief dominant de câmpie (Anglia) M-ții Scoției. Irlanda de Nord -insule: Shetland. zonă dezvoltată economic E. suprafa ță mică. Caledoniană (M-ții Scoției și M-ții Grampian) Org. Țara Galilor. Anglia. 1343 –vf. Industria -resurse: petrol (resursa de bază). Clima si vegetația -temperat oceanică->păduri de foioase C. max.>M.

Hercinică) B.SPANIA 1. Malaga ->porturi la M. Tejo.Orașe -capitala: Madrid -Barcelona.climă temperat oceanică ->păduri de foioase Centru: continentală excesivă ->vegetație de stepă (Pod. Atlantic -Zaragoza->port fluvial pe Ebro -Sevilia (oraș situat pe Guadalquivir) E.Turismul -litoral pe țărmul Mării Mediterane : Rivera: Costa del Sol -cultural: Madrid(Muzeul Prado). Mediterană cât și la Oc. Tenerife) -legătura cu continentul Africa se realizează prin strâmtoarea Gibraltar 2. Guadiana ->Oc. Iberice -are ieșire atât la M. La Coruna.ții Pirinei) -religios: Barcelona (Sagrada Familia) . mercur (locul 1 pe glob) B. Clima si vegetația N. C. titan.ții Pirinei) . Castiliei (Meseta) -munți: Pirinei.Așezare geografică -Europa Sudică -ocupă cea mai mare parte a Pen. Pic D’Aneto = 3404) -în partea centrală: Pod. Hidrografia Ebro ->M. Mediterană (Ibiza și Mallorca) Canare în Oc. Castiliei (Org. Valencia. Gijon ->porturi la Oc. Sevilia -montan: practicarea sporturilor de iarnă (stațiunea din M.alt. peste 3400m (vf. Cantabrici (N). Iberici . Atlantic (I. Barcelona. Andaluziei. Industria -resurse: bauxită. Cadrul natural A. Atlantic D. Guadalquivir. Agricultura -are caracteristică agricolă tip HUERTAS (mari ferme cu întinse suprafe țe agricole) -măslin. Aragonului -podișuri: Pod. Relief -câmpii litorale: C. Atlantic -îi aparțin 2 arhipelaguri: Baleare în M. Mediterană Duero. citrice. Castiliei(partea Centrală) -a 2-a țară ca altitudine din Europa după Elve ția -se întâlnesc munți dezvoltați pe structură alpină (M. Valencia. Mediterană -Bilbao.Activitatea economică A. Meseta) C. viță de vie -locul 1 în lume la ulei de măsline 3.

turism și servicii . Relieful -dominant de munte -Alpii austrieci. Transporturile -fluviale: pe Dunăre: Viena(port) F. Hidrografia -Dunărea cu afluenții Inn și Enns -lacuri glaciare: Constantza D.Așezare geografică -Europa Centrală -fără ieșire la mare -țară alpină și dunăreană 2.Cadrul Natural A. Vienei B. Turism -cultural: Viena și Salzburg -montan: Innsbruck SECTOARELE DE ACTIVITATE ECONOMICĂ 1.AUSTRIA 1. comerț și construcție 3. Sectorul secundar= industrie. Clima și vegetația -temperat continental de tranziție -vânturile de vest -păduri de conifere C. Sectorul primar = agricultură și silvicultură 2.Populația și orașele -republică -orașe principale: Viena. C. Innsbruck. Lins. Sectorul terțiar= transporturi. Graz E. Salzburg.

telefonie mobilă 3.Țările baltice Estonia. Letonia.Haga.Holland: Rotterdam.Amsterdam.Sjoeland) -vegetație de lande : specifică climatului temperat oceanic. Lituania -relief de câmpie -păduri de conifere 4. Iutlanda -capitala situată pe cele 14 insule (Copenhaga .Utrecht -dezvoltare din activitățile portuare -țară cu 2 capitale: Amsterdam și Haga Luxemburg= țară cu cea mai mare putere de cumpărare -cel mai mare PIB Irlanda= cel mai vechi stat al UE -80% din insula Irlanda Slovenia = cel mai mic stat din pen. Olanda.ALTE ȚĂRI ALE UE 1.Finlanda -cea mai împădurită țară a europei -dezvoltare economică redusă = Laponia (climat subpolar) -țara celor 1000 de lacuri -Nokia . Luxemburg -relief jos de câmpie: câmpia Germano-Polonă -altitudini joase până la 200m -climat temperat oceanic -densitatea foarte mare de populație : Belgia= peste 300 loc/km² -țară unică -Bruxelles = capitala UE Olanda = țară unicat la nivel mondial : 50% din suprafa ță este sub nivelul mării -poldere= teritoriile joase și îndiguite scoase de sub nivelul mării 27% -aglomerația urbană Randstad.Suedia -numeroase lacuri glaciare situate în apropierea capitalei -importante resurse de minereu de fier 3. vegeta ție nisipoasă 2. Danemarca -pen.Țările Beneluxului Belgia. Balcanică -relief carstic dezvoltat: Peștera Pastolnia Malta= cel mai mic stat al UE .