You are on page 1of 7

Cardiopatie ischemică; angină pectorală;

alte boli ale inimii
Este bine
să ştiţi…

Informaţii uimitoare…

Inima este un mare şi neobosit muşchi – o pompă care pompează zilnic mii de litri de sânge.
Formidabilul sistem de pompare pe care îl reprezintă inima, are capacitatea să lucreze zeci de ani în
şir, fără a sări o singură bătaie. Inima bate în medie de 70-80 de ori pe minut, de 100 000 de ori în
24 de ore şi circa 3 bilioane de contractări de-a lungul vieţii! Imaginează-ţi: contractare şi
relaxare de 80 de ori pe minut, vreme de 24 de ore. Este într-adevăr o muncă aspră, dar şi o minune.
Muşchiul inimii nu se odihneşte niciodată de-a lungul vieţii tale! Ce Maestru Creator uimitor de înţelept şi iubitor!
Iată un nou motiv de admiraţie şi mulţumire. I-ai mulţumit vreodată pentru că susţine bătăile inimii tale?

Corpul adultului conţine 4,5 – 5,5 l de sânge în stare de repaus, o bătaie de inimă presează 80 ml de sânge (cam
4,5-9 l/minut, volum /minut/inimă, teoretic). În funcţie de împrejurări, asta înseamnă o cantitate zilnică de 11 700 l,
suficientă pentru a umple un camion mai mic.

Totalitatea vaselor sanguine care transportă oxigen şi substanţe nutritive spre ţesuturi şi îndepărtează deşeurile,
însumează peste 100 000 km.

Capilarele sunt de 50 de ori mai subţiri decât firul de păr şi sunt în număr de aproximativ 100 de miliarde. Cele
3-4 mii de capilare pe mm2 realizează o suprafaţă de schimb de 6000 m².

Într-o picătură din sângele tău se află aproximativ 5 milioane de globule roşii, 5 000-10 000 globule albe,
200000 – 300 000 trombocite.

Globulele roşii, numite şi eritrocite, sunt ca nişte discuri biconcave, fiind nevoite să se răsucească şi să se subţieze
în timp ce pătrund şi în cele mai mici vase de sânge. Din pricina acestor eforturi şi uzuri media lor de viaţă este de
numai 120 de zile. Fiecare globulă roşie conţine 300 milioane de molecule de hemoglobină şi fiecare moleculă
este capabilă să lege 4 perechi de atomi de oxigen. Cu fiecare ticăit al ceasului mor în corpul nostru trei milioane de
globule roşii. În timpul scurtei lor vieţi, globulele roşii fac circa 300.000 călătorii în corp - peste 1100 de
kilometri - ducând mai mult de trei cvadrilioane de molecule de oxigen în ţesuturile corpului!

Eritrocitele au diametrul de 7,2-7,5  asigurând o suprafaţă de 3000 m2, de 1500 de ori mai mare decât întreaga
suprafaţă a corpului.
 În 24 de ore se estimează că 3000 de americani suferă atacuri de inimă, în mare cam acelaşi număr de oameni care
au pierit în atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. În fiecare an în America au loc 1,1 milioane de atacuri de cord.
Una din 3 persoane care fac un atac de cord moare din cauza lui. Conform celor susţinute de American Heart
Association, peste 60 milioane de americani suferă în prezent de o anumită formă de boală cardiovasculară, adică
hipertensiune arterială, accident vascular cerebral şi boli de inimă.
 Curent, în SUA suferă aproximativ 6 750 000 de oameni de angină pectorală (de asemenea, foarte mulţi români
sufere de boli de inimă). Din nefericire, mulţi nu au astfel de simptome până la primul atac de cord. Chiar în situaţii
deosebite de solicitare, o arteră a inimii trebuie să aibă cel puţin 50-60 % din diametrul lumenului îngustat, înainte ca
muşchiul inimii să sufere de insuficienţa sângelui, lucru care cauzează durerea. Dar mulţi indivizi cu o îngustare a
diametrului de până la 70% sau chiar mai mult nu se evidenţiază aproape nici un simptom. Ca rezultat al lipsei de
simptome, adesea boala de inimă nu este detectată în fazele sale timpurii. O persoană se poate simţi perfect, să lucreze
din plin, şi totuşi să se afle la marginea unui infarct major sau a morţii inopinate. Aproximativ 60% din infarcturile
miocardice au loc în afara spitalului înainte de administrarea tratamentului. Peste jumătate din toate morţile inopinate
(aproape 2/3 cazuri de decese inopinate la femei) au loc la indivizii care n-au fost iniţial diagnosticaţi cu boala arterelor
coronariene. Aceasta este o realitate tristă, că primul lor atac de cord este şi ultimul. Moartea inopinată nu-ţi mai oferă o
a doua şansă.
 Angina pectorală este o durere (deşi pacienţii o pot descrie ca presiune, apăsare, sufocare etc.) care apare în crize
şi este localizată în regiunea inimii, de unde se propagă către stern, umărul stâng, braţul stâng, până la ultimele degete
ale mâinii stângi. Alteori durerea este către gât şi omoplat. Durerea este adesea asociată cu respiraţie grea (dispnee),
tahicardie (puls accelerat) şi aritmie. Se poate evolua către un infarct miocardic prin obstruarea unor segmente ale
arterelor coronare.

Care sunt persoanele expuse unui risc crescut de infarct?
 Cel mai important factor de risc este, de departe, nivelul crescut al colesterolului sangvin. Un bărbat de 50 de ani,
cu un nivel al colesterolului sangvin peste 295 mg % (sau peste7,6 mmol/l) este expus unui risc de nouă ori mai
mare de ateroscleroză faţă de un bărbat de aceeaşi vârstă, cu un nivel al colesterolului sub 200 mg% (sau 5,1
mmol/l). O reducere cu 20% a nivelului colesterolului determină scăderea riscului de îmbolnăvire coronariană cu
40-50%. Majoritatea pacienţilor care au boli coronariene au niveluri ridicate de colesterol. Românul obişnuit,
poate lua între 800 şi 1000 mg de colesterol zilnic din carne, ouă, lapte integral şi produse lactate. Un singur ou
conţine aproximativ 250 mg de colesterol! Pe măsură ce dieta creşte în colesterol, nivelul de colesterol din sânge
creşte, în general, şi el. S-a descoperit că grăsimile saturate duc la o creştere a colesterolului în sânge, conducând
la ateroscleroză (depunerea de „plăci” ateromatoase pe pereţii vaselor sanguine ce conduce la rigidizarea vaselor

1

Mai ales când vântul rece bate din faţă pericolul anginei creşte. În timpul activităţilor fizice. În general. tensiunea arterială creşte. Acesta tinde să se lipească de pereţii interiori ai vaselor de sânge. Activităţile intelectuale prelungite. Acest risc crescut continuă două ore după episodul de supărare. Mai ales extremităţile (mâinile şi picioarele) trebuie să fie îmbrăcate adecvat. Poate să aibă loc un vasospasm (o îngustare) a arterelor ce alimentează inimă. anxietate. Excesul de insulină în sânge produce anomalii ale concentraţiilor de grăsimi din sânge. cel mai bine ar fi o baie caldă la mâini şi la picioare. Evitaţi plimbările când este foarte frig. neoxigenate. când vă simţiţi obosit. Constipaţia creează o presiune mare intra-abdominală şi îngreunează activitatea inimii. 2 . Arterioscleroza.) poate declanşa o criză. teamă. Pacienţii cu angină pectorală au în mod curent dureri toracice declanşate de contactul cu aerul rece. care sunt uşor de digerat. Camerele supraîncălzite.şi îngustarea lumenului arterial). tristeţe etc. urcare repede a scărilor sau a unui deal. scăpaţi de kilogramele în plus. Factori care pot declanşa un atac de angină:         Se ştie că emoţiile pot declanşa o criză de inimă (după părerea mea. Stresul poate cauza spasmul arterelor inimii şi atunci când plachetele sanguine (trombocitele – celule cu rol în coagularea sângelui). Dacă urcaţi scări mai multe sau un deal mai înalt. alergarea după vehicule. El are soluţii pentru toate. cafeaua – toate pot produce apariţia unei crize. nemulţumire. supărare. ceea ce creşte riscul de cardiopatie ischemică şi hipertensiune arterială. va fi nevoie să vă odihniţi puţin după masă. prelungite. Învăţaţi să vă bucuraţi şi să aveţi o inimă liniştită şi în pace. mânie. cele mai multe crize sunt declanşate pe fondul psiho-emoţional). care se implică devotat şi pătimaş şi care se consumă interior profund.  Bărbaţii obezi au. încearcă să treacă prin arteră ele sunt împiedicate şi se coagulează mult mai uşor. dar şi din alte zone.  La noi în ţară. Evitaţi activităţi care vă obosesc. Rezolvaţi. Luaţi mese uşoare. Aceştia cresc presiunea sângelui şi oxidarea grăsimilor în sânge. Chiar şi o depresie uşoară creşte nivelurile hormonilor de stres şi face sângele mai vâscos şi mai predispus să formeze cheaguri. pesimismul şi îngrijorarea pot declanşa o criză cardiacă. Prânzurile abundente fac ca stomacul să se dilate şi să creeze presiune asupra toracelui. Cea mai sclerogenă combinaţie alimentară este: lapte + zahăr + ouă. alcoolul. ridicarea de greutăţi etc. Învăţaţi să vă încredeţi în Dumnezeu. predându-I Lui îngrijorările şi problemele dvs. Dozaţi cu înţelepciune exerciţiu fizic. stările de tristeţe. Luaţi-vă perioade mai dese de odihnă pe parcursul zilei şi fiţi foarte echilibrat. Chiar şi băuturile reci pot produce simptomele şi trebuie evitate. Eliminaţi fumatul. se eliberează adrenalină.). mai ales când simţiţi că este foarte cald într-o cameră. cu orice chip. Aproape o treime din totalul deceselor produse ca urmare a bolii coronariene sunt datorate fumatului. căutaţi să le încălziţi repede. griji decât la cei care iau lucrurile mai uşor. Obezitatea şi supraponderalitatea sunt asociate deseori cu hipertensiunea arterială. Evitaţi să beţi buturi fierbinţi (ex. problema constipaţiei. Efortul fizic (mersul repede. nu faceţi mişcări bruşte sau brutale. Nu faceţi eforturi obositoare. Frigul este unul dintre stimulii fiziologici care provoacă spasm vascular.  Alţi factori de risc sunt: diabetul. Dacă vă simţiţi extremităţile răcite. Surmenajul este periculos. Indivizii cu boli de inimă preexistente mai mult decât îşi dublează riscul lor de infarct miocardic atunci când ei devin supăraţi. cortizon şi alţi hormoni. fumătorii au un risc de a muri de boli de inimă de zece ori mai mare decât nefumătorii. Aceste dureri sunt potenţial periculoase. Încercaţi să deschideţi geamul şi să aerisiţi camera. un risc de deces prin boală cardiacă de cinci ori mai mare decât bărbaţii cu greutate normală. Hipercolesterolemia”. data fiind capacitatea de a induce o criză anginoasă severă. neaerisite. Evitaţi emoţiile şi stările negative(îngrijorare. Nu uitaţi că supraalimentaţia este o formă de stres biochimic. pot declanşa o criză.  La vârsta de 60 de ani. Situaţiile de stres provocate de mânie sau supărare sunt dăunătoare în special pentru persoanele bolnave cu inima. nivelul crescut al trigliceridelor sangvine. fiecare al patrulea adult este hipertensiv. sângele însuşi devine mai vâscos din pricina hormonului stresului care stimulează tendinţa spre coagulare a acestuia. ceai din plante). motiv pentru care are o probabilitate de a muri ca urmare a unei boli de inimă de trei ori mai mare decât o persoană normotensivă. vă va fi de folos pentru a obţine informaţii suplimentare să studiaţi capitolul „Ateroscleroza. prelungită. Îngheţata (care conţine această combinaţie) este considerat un produs foarte nociv. Uneori. faceţi-o încet şi cu pauze când vă odihniţi. bolnavii cardiaci sunt oameni de acţiune. Aveţi grijă când intraţi într-o cameră supraîncălzită şi sunteţi îmbrăcat gros. Nu sprintaţi. Ca şi cum toate acestea nu ar fi destule. nu zvâcniţi. În cazul stresului inima porneşte să bată cu putere. Notă: Producerea bolilor cardiovasculare fiind intim legată de procesul de ateroscleroză. De aceea. Plimbările în natură vă fac bine. după vârsta de 60 de ani. mânie. de nesiguranţă. Riscul unei afecţiuni coronariene e de trei până la cinci ori mai mare la oamenii care sunt predispuşi mai mult la stări de mânie. fluxul de sânge pe care-l pompează inima. Consumaţi multe alimente vegetale bogate în fibre. concentrarea intensă şi prelungită pot epuiza inima.  Nivelurile crescute de insulină în sânge întârzie eliminarea colesterolului din sânge. Se recomandă protejarea regiunii gurii şi nasului cu o eşarfă (sau fular) suficient de groasă pentru a împiedica inhalarea aerului rece. cu adevărat ele vă pot ucide! Luaţi o fermă hotărâre de nu vă supăra indiferent ce s-ar întâmpla. sedentarismul. la fel. pe cât posibil. nu faceţi exerciţii fizice cu braţele ridicate deasupra capului.  Când nivelul stresului este ridicat. luaţi-vă perioade scurte de odihnă.

Deshidratarea cronică poate fi o altă cauză a hipertensiunii. apoi ritmul va fi mai vioi. Exerciţiile de respiraţie profundă produc o creştere a presiunii negative în torace. ne ajută la eliminarea kilogramelor în plus şi combate acţiunea negativă a stresului. apoi intensitatea.  Formaţi-vă un program zilnic de exerciţii fizice crescute gradat în intensitate şi durată. hematocritul şi fibrinogenul. Riscul celor ce consumă 5 sau mai multe pahare de apă pe zi de a face infarct miocardic este cu mult mai mic decât a celor ce beau zilnic mai puţin de două pahare. flebite. „A nu bea apă. Inspiraţi adânc. creşterea colesterolului sanguin. se consumă alte lichide. iar pentru cei cu valori ridicate al tensiunii arteriale sau predispuşi accidentului vascular cerebral. În locul ei folosiţi plante aromatice (busuioc. uleiurile pentru salate).  3 . infarctele miocardice. oregano. Nu exageraţi! Se va începe de la nivelul maxim de toleranţă (chiar dacă este vorba doar de câţiva paşi!) şi. Alături de plimbarea zilnică. ci în perioadele dintre mese) ajută sistemul cardiovascular. Cel mai indicat regim alimentar este cel vegan (nimic de origine animală). o stare de acidoză în organism. tulburările de ritm cardiac. Aportul insuficient de apă creşte vâscozitatea plasmei. printre care se numără hipertensiunea arterială. după un timp se măreşte distanţa. deprimă organismul şi vă predispun la crize de inimă.  Consumul adecvat de apă (nu la masă. Când epuizează rezervele interne apar dezechilibre şi efecte nefaste. Luaţi seama la semnalele ce vi le trimite. creşterea numărului de globule roşii. reziduuri şi substanţe nutritive transportate de sânge de la nivelul tractului digestiv. schinduf. Înlocuiţi zahărul cu fructe şi miere (în cantităţi moderate sau chiar exclusă în caz de diabet). diabetul şi osteoporoza. Aceasta îngroaşă sângele şi suprasolicită arterele şi inima. consumul de zahăr scade imunitatea prin reducerea sau chiar blocarea acţiunii globulelor albe.  Consumul de zahăr antrenează boli cardiovasculare (hipertensiune arterială. conducând la hipertensiune arterială şi dăunează inimii. ţineţi-vă respiraţia cât număraţi încet până la 20. Evitaţi grăsimile libere (margarina.).Căutaţi să vă aveţi un somn bun. scade nivelul de trigliceride. niveluri sangvine crescute de sare. cardiopatie ischemică. opriţi-vă! Fiţi o persoană înţeleaptă şi echilibrată.  Carenţa de magneziu şi calciu este asociată cu o serie de boli. Beţi apă din belşug (cel puţin opt pahare /zi). A cânta cu putere oferă o protecţie similară. eliminaţi-o din alimentaţie cel puţin o perioadă. maioneza. Organismul încearcă să contracareze efectele acidozei şi să reechilibreze starea mediului intern folosind elementele alcaline de care dispune precum calciu. Persoanele care se află în categoria unui risc crescut. Cel mai bine este să exersaţi în aer liber. ai o dietă bogată în acid. Repetaţi de 30 până la 50 de ori. ar trebui să practice des exerciţii de respiraţie profundă (descrise mai sus). Evitaţi îmbrăcămintea sumară în timpul exerciţiului fizic. O dietă săracă în grăsimi va ameliora vâscozitatea sângelui aducând beneficii deosebite în bolile ca: hipertensiunea arterială. zahărul rafinat. se va creşte durată întâi.” (Dr. lucru ce încurajează buna dispoziţie. factori de risc independenţi în boala coronariană. determinând aderarea lor la peretele vascular. Exerciţiile fizice moderate după servirea mesei cresc irigaţia sangvină a muşchilor şi determină astfel o scădere a valorilor tensiunii arteriale. îmbunătăţeşte circulaţia sanguină.  Excesul de grăsime creşte vâscozitatea şi aderenţa sângelui. întocmai ca monedele într-un fişic.  Respiraţia abdominală determină scăderea tensiunii arteriale şi a frecvenţei cardiace (studiaţi cu atenţie capitolul: „Aerul – binecuvântarea gratuită a cerului”). Studiul a arătat că riscul infarctului nu scade dacă. grăsimile pentru gătit.  Consumul excesiv de sare întăreşte arterele. expiraţi pe nas şi nu inspiraţi din nou până nu terminaţi de numărat până la 10. în special provenite de la alimente care au o valoare calorică mare. În această stare globulele roşii sunt incapabile să se încarce la capacitate maximă cu oxigen. Reduceţi consumul de sare. pe aceleaşi criterii. liniştit. ajutând la golirea venelor mari. potasiu. mărar etc. se va începe şi un complex de exerciţii fizice adresate tuturor muşchilor şi articulaţiilor. Nu faceţi excese. tromboze venoase şi alte boli cardiovasculare. Somnul reface organismul. o dietă bogată în zahăr conduce la dezvoltarea rezistenţei la insulină la nivelul celulelor corpului. noaptea. ateroscleroza şi arterioscleroza venele varicoase. folosiţi doar uleiul de măsline. California. Se poate începe cu o plimbare zilnică. uleiul din sâmburi de strugure şi cel din seminţe de in în cantităţi mici. magneziu.  Alţi factori care cresc vâscozitatea sângelui sunt: deshidratarea.  „Când ai o dietă bogată în proteine. pentru că aceasta favorizează răcirea extremităţilor şi supraîncălzirea trunchiului. exces de proteine. zahăr. încetinind circulaţia şi ducând la alipirea globulelor roşii una de alta.  Aveţi grijă ca picioarele şi mâinile să se menţină mereu calde. alimentele prăjite. ceea ce duce la creşterea concentraţiei de insulină în sânge. infarct miocardic) prin ridicarea nivelului de colesterol şi trigliceride şi prin schimbarea funcţiei trombocitelor.  Învăţaţi să vă ascultaţi organismul şi să-l înţelegeţi. Exerciţiul fizic tonifică inima. cafeină. De asemenea. poate fi la fel de dăunător inimii ca şi fumatul” avertizează Jacqueline Cha. Dacă vă spune să vă opriţi. mai ales când vă frământă gânduri negre. Puneţi în mâna lui Dumnezeu gândurile ce vă frământă şi dormiţi liniştit(ă). Mai mult. Insomniile. Un exerciţiu de respiraţie adâncă trebuie făcut de două ori pe zi. în locul apei. tutun şi stres. în timp.Hoffman . În cazul în care nu puteţi renunţa la ulei o perioadă de timp. creşte nivelul fracţiunii de colesterol „bun” (HDL). Jay M. cimbru. Apa fluidifică sângele. în măsura în care organismul permite. nopţile „albe”. Proteinele de origine animală sunt bogate în sulf şi produc. conducătoarea unui studiu asupra bolilor cardiovasculare efectuat la Universitatea Loma Linda. Organismul este „jefuit” de aceste elemente valoroase datorită stării de acidoză generată în special de consumul de proteine animală.The Missing Link). Circulaţia periferică proastă conduce la creşterea valorilor tensiunii arteriale sau o criză de angină.

 Doar prin oprirea fumatului. Informaţiile următoare pot să vă folosească până când pacientul este transportat la spital sau în caz de crize mai simple de angină pectorală. La interval de 1-2 minute. În cazul în care vă simţiţi inima încordată. de durată. bolnavul să stea întins 30-60 de minute. pentru a preveni un infarct.  În timpul crizei este indicat să se maseze următoarele zone reflexe de la tălpile picioarelor: suprarenale (rinichi uretere . O reducere a colesterolului cu 30% (lucru care este posibil de realizat prin dietă) reduce riscul a unui atac de inimă de la 60 la 90% doar prin acest mijloc. Cu cât scade mai mult presiunea sistolică a sângelui şi colesterolul din sânge. Mai mult.  Ridicaţi nivelul capului patului pentru evitarea crizelor de angină pectorală. obosită sau chiar când vă aflaţi într-o criză. Nu ar fi rezonabil să ne întrebăm: cumva alimentele de origine animală. Cercetările medicale ne sugestionează că în total nouă atacuri din zece ar putea fi prevenite cu un program potrivit al stilului de viaţă! Aceasta este o veste minunată! Indicaţii speciale pentru crizele de angină pectorală: Obs. boala de inimă a regresat în decurs de 1 an. O reducere de 10 puncte a presiunii sângelui ar trebui să reducă riscul cu de la 20 la 30% .vezică urinară). media colesterolului a ajuns la 132 mg/dl. Cel mai renumit studiu al său este „Experimentul Inima şi Stilul de Viaţă”. provoacă boala de inimă?  Într-un studiu experimental făcut de Dr. La aceasta s-a alăturat un program de exerciţiu fizic şi de combatere a stresului. Dean Ornish (absolvent al şcolii de medicină Harvard). aşa încât în timp de 5-6 minute se ajunge la 40-44° C. Recomandări de tratament: „Boala de inimă poate regresa doar schimbându-se alimentaţia.  Băi ascendente de mâini (Hauffe). câte o baie. Le-a cerut să se alimenteze cu hrană cu aport redus de grăsimi.  Aceşti 3 nutrienţi – grăsimi. este recomandat să se maseze zonele inimii. este strict necesar repaus total la pat vreme de 2 săptămâni. Este strict necesar ca bolnavul să se odihnească bine (opt ore noaptea şi o oră după-amiaza). Dr. Ajuns la această temperatură se stă 15-30 minute. cu atât este riscul mai redus. Participanţii trebuiau să evite uleiurile. dar chiar a dat înapoi. se urcă treptat temperatura cu un grad. în total 15-20 de băi pe serie şi în special caz de criză angoasă. Se face zilnic. uneori salvatoare în crizele de inimă. Este de asemenea un procedeu cu efecte salutare. Uneori va fi necesar ca după servirea mesei. repausul total la pat este necesar. Apoi se aplică o compresă ce a fost umezită cu tinctură de Ardei iute. Nu doar că a fost stopată boala de inimă la aceşti pacienţi. este indicat să se maseze şi punctele reflexe ale stomacului. În următorii 11 ani la cei 18 pacienţi care au urmat această dietă a avut loc un singur eveniment coronarian. T. de origine vegetală. Exerciţiile aerobice reduc riscul nostru al inimii aproape la fel. Pentru o stare de linişte generală. intense. Se poate face în paralel şi o baie caldă a picioarelor. Se păstrează 20-30 minute. Se pune apa în baia de mâini la 35° C (poate fi o găletuşă sau lighean). Esselstyn şi soţia lui Ann asupra bolilor cardiovasculare a fost introdusă o dietă fără nici un fel de grăsime adăugate şi fără aproape nici un fel de produse de origine animală. aplicaţi-le.: Preinfarctul şi infarctul miocardic acut pot ameninţa viaţa pacientului şi reprezintă urgenţe medicale potrivite pentru secţiile de terapie intensivă coronariană.  Un alt gigant în tratamentul bolilor cardio-vasculare. timp de cel puţin 1 an. aplicându-le tratamentul convenţional de fază acută. 4 . Acest unic eveniment a avut loc la un pacient care a renunţat la dietă timp de 2 ani. deoarece stimulează producerea de adrenalină. în cadrul cărui el a tratat 28 de pacienţi bolnavi de inimă doar prin schimbarea stilului de viaţă. La începutul studiului media nivelului de colesterol al pacienţilor era de 246 mg/dL. Când apar crize frecvente. peste prosopul uscat se pune o buiotă (recipient din cauciuc special pentru apă – îl găsiţi la farmacii sau magazine specializate) cu apă fierbinte. În caz de infarct. Prin menţinerea greutăţii ideale. Evitaţi orice efort solicitant. şi nu numai nutrienţii izolaţi. riscul nostru coboară cu 35-55% dacă noi am fost cu 20 % sau mai mult peste greutatea normală.  În cazul crizelor repetate sau post infarct este nevoie pentru o perioadă de un medicament vasodilatator mai puternic (sfătuiţi-vă cu un medic cardiolog). noi putem reduce riscul nostru pentru boala de inimă la jumătate sau mai mult timp de cinci ani.” (Dr. În ansamblu. uşurând astfel munca inimii. Collin Campbell – studiul China) Mulţi dintre noi ştiam de ani de zile că majoritatea bolilor de inimă pot fi prevenite. pentru că poate declanşa o criză. proteine animale şi colesterol – caracterizează alimentele de origine animală în general. peştele şi produsele lactate. însă este un lucru extraordinar să afli că a devenit posibilă şi vindecarea lor. Putem să reducem semnificativ riscul nostru de deces prin bolile de inimă urmând o dietă total vegetariană. Procedurile următoare sunt uşor de aplicat şi foarte eficiente. carnea. aplicată pe zona gâtului şi umărul stâng. stimulând circulaţia capilară în regiunea inimii. Are efecte excelente. Caldwell B. a contribuit la aducerea alimentaţiei pe lista priorităţilor în gândirea medicală. peste care se pune un celofan cât să acopere compresa şi apoi un prosop uscat. Şi alte studii de acest gen au adus rezultate similare. la 82 % din pacienţii din grupul experimental. pentru a evita ca gazele gastrice să exercite presiune asupra inimii. Ardeiul iute are efecte vasodilatatoare cardiace. prin turnarea de apă fierbinte. La 70 % dintre pacienţi s-a evidenţiat o lărgire a arterelor lor înfundate. laringelui şi amigdalelor.  Compresă cu tinctură din Ardei iute (cayenne). până se depăşeşte starea acută. iar pe parcursul acestui studiu.

Dr. iar un grup de substanţe numite monoterpene reduc colesterolul. De asemenea. Se folosesc măceşe bine coapte. Dr. se pot bucura de o viaţă nouă. pătrunjelul este bogat în vitamina C.  Lucernă – 1 pahar / zi. Se creşte doza zilnic cu câte o lămâie până se ajunge la şapte lămâi pe zi. pur şi simplu prin schimbarea alimentaţiei. se administrează tinctura. sau chiar după ce dă frigul. În perioadele când planta nu poate fi consumată în stare crudă.: 5 . Sunt bogate în flavonoide care acţionează ca antioxidanţi puternici. În ţelină există o substanţă chimică numită 3-n-butil ftalida. susţine dieta integral vegetariană. William Castelli. ateroscleroza şi ischemia cardiacă. pentru a fi reţinuţi perişorii. diluate în puţină apă. Ar aduce rezultate deosebite o cură exclusivă de crudităţi (sucuri şi salate) de 3-6 luni. element atât de necesar în reducerea tensiunii arteriale şi în sănătatea inimi. se adaugă apă cât să le depăşească puţin. Dietă:  Cea mai spectaculoasă cercetare recentă arată faptul că boala de inimă poate fi prevenită şi poate chiar regresa printr-o alimentaţie sănătoasă.  Acum noi ştim ceea ce este adevărat: o dietă integral vegetariană poate preveni şi trata boala de inimă. Pentru obţinerea sucului se procedează ca în cazul urzicii. prevenind apariţia bolilor coronariene şi atacurilor cerebrale. Bogat în clorofilă. pe termen lung. Pe deasupra. extractul apos de urzică are un efect protector asupra vaselor de sânge. Se pun în blender. sucul de orz verde are o eficienţă deosebită în bolile cardiovasculare. Dean Ornish. Persoanele care nu pot îndeplini activităţi fizice obişnuite din cauza unei angine severe. În cazul în care nu aveţi decât măceşe uscate. Esselstyn. în sticle astupate ermetic. care a demonstrat cea mai semnificativă regresie a bolii de inimă din toată istoria medicinii. Consumaţi sucul preparat la blender folosind vârfurile proaspete. Se consumă în prima zi sucul de la o lămâie. fiind administrată în cure de cate 2-3 luni.  Mere – 1-2 pahare / zi. pentru că leurda conţine adenozină. exercită un efect depurativ. A se consuma cu paiul! Dacă pacientul este subponderal va consuma doar sucul de la 1-2 lămâi pe zi. Obs. Pătrunjelul şi citricele conţin o grupă de substanţe numite cumarine. susţine dieta total vegetariană cu alimentele integrale.  Cura cu suc de lămâie.  Pătrunjelul – 1 pahar / zi. apoi se strecoară prin tifon dublu. puţin moi. care a fost un deschizător de drum în ceea ce priveşte tratarea bolii de inimă fără medicamente sau intervenţii chirurgicale.  Orzul verde – 1-2 pahare / zi. Pe lângă efectele de reglare a tensiunii arteriale. Se mixează bine. împiedică sclerozarea şi rigidizarea acestora. câte patru linguriţe pe zi. Lămâile. dar au tratat şi cauza bolii de inimă şi au putut elimina evenimente coronariene viitoare. în vitamina C şi alţi antioxidanţi puternici. Cei care nu au un blender (sau mixer) pentru obţinerea sucului de urzică. culese toamna foarte târziu. Dr. adevăraţi diluanţi naturali ai sângelui care împiedică apariţia trombuşilor (cheagurilor). prin bogăţia în vitamina C. Tratamentele pe bază de dietă ale acestor medici nu doar că au ameliorat crizele angoase. vor recurge la macerarea (câteva ore sau de seara până dimineaţa) urzicilor ce vor fi tăiate mărunt şi introduse într-un recipient de sticlă (un borcan). Sucurile naturale curăţă sângele şi întăresc muşchiul inimii. iar după o pauză de două săptămâni se poate relua. urzica este recomandată în tulburările de coagulare ale sângelui. directorul pe o perioadă atât de lungă al studiului Framingham (cel mai mare studiu asupra bolilor cardiovasculare) . în scăderea tensiunii arteriale. debutând cu o cură de dezintoxicare. După macerare. Se adaugă miere după gust.  Măceşele au proprietăţi vasodilatatoare arteriale. până se ajunge la 1 lămâie pe zi.substanţă care controlează producerea de colesterol şi declanşează o reacţie în lanţ ce blochează acţiunea unor cancerigeni. Se recomandă adoptarea unei diete strict vegetariene.  Ţelină efecte benefice în scăderea tensiunii arteriale. adjuvantul ideal şi pentru aritmia cardiacă sau tahicardie. folosind vreme de 7-14 zile sucuri de fructe zarzavaturi şi ceaiuri de plante. tonifiant al peretelui capilar. Nu există tratamente chirurgicale sau medicamentoase pentru boala de inimă la nici o clinică din lume care să se poată compara cu aceste rezultate impresionante. se strecoară. Mărul este bogat în potasiu. neutralizant al acidităţii sângelui. Băutura se păstrează la rece şi întuneric. o substanţă care are un rol esenţial în reducerea colesterolului. Hipertensiunea. sunt puternic combătute de aceasta cură. ceea ce duce la lărgirea acestora. cu foarte multe crudităţi. 14 zile. Iată câteva oferte valoroase:  Urzică – 1-2 pahare / zi. ca adjuvant în hemoragiile interne. folosiţi-le sub formă de macerat (2 linguri de pulbere la 1 cană de apă). Conţin terpenă . Lucerna reduce colesterolul „rău” (LDL – lipo-proteine de joasă densitate). şi conţin cea mai mare cantitate de vitamina C (contribuie la scăderea permeabilităţii capilarelor sanguine). săruri minerale. Din ziua a opta se scade doza cu câte 1 lămâie pe zi. asociate cu valori ridicate ale colesterolului. La fel şi consumul zilnic de pireu de ţelină. Cel mai bine este să folosiţi suc de ţelină (100 ml pe zi).un punct istoric în cercetarea bolii de inimă. precum şi pentru sechelele post-hemoragice. Leurda este o plantă sălbatică înrudită cu usturoiul. Efectul ei este de relaxarea muşchilor netezi din pereţii vaselor sanguine. în împiedicarea formării trombilor (cheagurilor). salvând milioane de oameni în fiecare an. susţine dieta integral vegetariană. Leurda este. iar extractul apos se consumul pe parcursul zilei.  Leurdă. Se practică deci.

Doar gustând câteva nuci săptămânal.  Studiile arată că acizii graşi omega-3 micşorează nivelul de colesterol şi. Consumul lor este contraindicat în caz de gastrită şi ulcer gastro-duodenal. uleiul din seminţe de in (2 linguri pe zi). iar ultima masă ar fi ideal să nu fie după orele 15 (mai ales dacă persoana este supraponderală). tărâţe de cereale. 29mg. aceasta combinaţie are un efect „lubrifiant” asupra vaselor de sânge. ajută la normalizarea ritmului cardiac şi are efect tonic cardiac. Se administrează în fiecare lună 15-20 zile.  Pulbere de Păducel (flori). 2-3 linguri de seminţe de in proaspăt măcinate. Iată magneziu conţinut în aproximativ 30 de grame din următoarele alimente: dovleac şi dovlecel. De asemenea intensifică activitatea de împiedicare a formării cheagurilor de sânge. în refacerea vaselor şi în prevenirea şi tratarea arteriosclerozei. Ajută la curăţirea colonului şi dezintoxicarea generală a organismului. arahide. Explicaţia se găseşte în conţinutul ridicat de vitamina A şi complexul B conţinut de roşii. 66mg. aritmia cardiacă se reduce semnificativ.  Magneziu are capacitatea de a reduce spasmele vasculare şi angina (durerea în piept). cât şi trigliceridele.  Capsaicina. Oricum. inhibă vâscozitatea trombocitelor.  Amestec de miere. fructe de sezon. riscul de boi de inimă se reduce cu o pătrime. 152 mg . lămâie.  Cura cu drojdie de bere (sub formă de fulgi nutriţionali – se găsesc la Plafar sau magazine naturiste) reglează nivelul colesterolului sanguin. Este benefic un program regulat de mese. tofu. chiar aceste uleiuri trebuie consumate în cantităţi moderate. Citricele sunt bogate în cumarine. Puteţi să consumaţi acest tip de ardei folosind capsule ce conţin pulbere sau boia ca atare în diverse preparate. Marii consumatori de nuci (cel puţin de 5 ori pe săptămână) prezentau un risc de două ori mai mic de atac de cord sau deces provocat de boli cardiovasculare decât cei care mâncau nuci cei mult o dată pe săptămână. ajută la menţinerea bătăilor normale ale inimii. 85mg. scade nivelul trigliceridelor şi sprijină tipurile benefice de colesterol. alune. Capsaicina intensifică transformarea colesterolului în acizi biliari. Multe studii ştiinţifice au pus în evidenţă faptul că administrarea Fitoterapie: de păducel după infarctul miocardic favorizează revascularizarea muşchiului cardiac. stabilizează valorile tensiunii arteriale. păpădie. Cea mai uimitoare calitatea a alcinei este capacitatea sa de a reduce nivelul de colesterol negativ. seminţe de soia. Aceasta se mestecă îndelung (întocmai ca guma de mestecat). Este de 50 ori mai puternic decât vitamina E şi de 20 ori mai puternic decât vitamina C.  Cel mai puternic flavonoid şi antioxidant este proantocianidina din seminţele de struguri. Sunt diluanţi naturali ai sângelui. Folosiţi sucurile pe care le puteţi găsi în sezonul respectiv. ţelină. Are efecte benefice în tratarea varicelor.  În fiecare dimineaţă. Se poate folosi de asemenea. 51 mg. Puteţi să le folosiţi ca atare sau sub formă de suc proaspăt (nefiert). Să nu uităm că nucile conţin grăsimi omega-3 şi sunt bogate în magneziu! Consumaţi zilnic miezul de la 4-5 nuci şi adăugaţi şi câteva migdale.  Folosirea în alimentaţie a uleiului de măsline extravirgin presat la rece ajută la reglarea promptă a valorilor colesterolului. dovleac. etc. lămâi) sub formă de suc sau mâncate integral cu pieliţă cu tot. care bate regulat şi este mult mai puţin expusă la afecţiunile care apar odată cu vârsta. combinate cu o dietă redusă în grăsimi saturate. În acest fel.  Strugurii (mai ales cei roşii) conţin în cojile lor o substanţă numită resveratrol care are un efect anticoagulant asupra sângelui. bogăţia de potasiu. Cea mai bogată sursă vegetală de omega-3 sunt seminţele de in. Aveţi o ofertă variată. ajutând la redobândirea elasticităţii şi permeabilităţii lor. grape-fruit. 42 mg. 25mg. ajută la mărirea calibrului vaselor de sânge care 6 . prevenind apariţia cheagurilor de sânge. Se pot consuma fulgi şi germeni de cereale iar din seminţe şi oleaginoase cantităţi mici: seminţe de floarea soarelui. Se evită în caz de diabet. susan. nuci. Puteţi folosi un extract sau uleiul din seminţe de struguri.  Ceapa şi usturoiul s-au dovedit utile pentru pacienţii care suferă de hipertensiune arterială şi boli de inimă. De asemenea. După aceea. Ardeiul iute coboară nivelul de colesterol din sânge legând colesterolul şi acizii biliari în tractul intestinal. aduce la valorile normale tensiunea arterială şi favorizează activitatea miocardului. prevenind astfel apariţia cheagurilor sangvine care produc un atac de inimă sau unul cerebral. Înainte cu 30 de minute de fiecare masă se va consuma un pahar de suc (urzică. migdale. reduce trigliceridele şi colesterolul. reduce LDL-ul (colesterolul dăunător). precum şi efectele benefice ale enzimelor şi acizilor organici asupra metabolismului. nuci. continuaţi cura adăugând salatele de crudităţi şi alte preparate ale bucătăriei fără foc. Consumaţi zilnic aceste alimente. câte 2-3 linguriţe de fulgi de drojdie proaspătă pe zi ca adaos în salate. timp de 7 zile se face o clismă cu 1. Nu exageraţi. chiar şi după ce s-a terminat mierea din ea. prevenind şi tratând bolile cardiovasculare şi atacul de cord. Alcina – un extract din usturoi are capacitatea să relaxeze muşchiul cardiac. Două mese pe zi este cel mai bun program şi nimic între mese.  Consumaţi multe citrice (grape-fruit. 85 mg. urmând apoi să fie eliminaţi prin excreţie. Tot magneziu menţine o structură normală a oaselor. 48 mg. elasticizează vasele de sânge şi ajută la curăţarea lor.). 135mg.5 litri infuzie călduţă de muşeţel.se cumpără de la apicultori aşa-numita „căpăceală”. substanţe ce diluează sângele. orz verde. Se foloseşte în tratarea bolilor degenerative ale vaselor de sânge şi în ischemia cardiacă. alune de pădure. luate la masă au un efect benefic. ovăz. portocale. un compus găsit în ardeiul iute cayenne. Odată asimilată prin tubul digestiv. migdale (nepreparate termic). Ideal ar fi o perioadă de 3-6 luni.  Cercetări recente arată că marii consumatori de roşii au o inimă mai sănătoasă.  Un studiu întreprins la Universitatea Loma Linda din California a descoperit că nucile se află pe primul loc printre alimentele consumate de cele mai imune persoane la atacurile de cord. ceara si propolis .

dimineaţa şi seara. de 3-4 ori pe zi. La fiecare cană de ceai se adaugă 1 linguriţă de bitter suedez.  Vâsc 30 g. la frigider. Când s-a înmuiat dovleacul. în împiedicarea formării trombilor (cheagurilor). sau la nevoie. Talpa gâştei are efecte anticoagulante şi poate fi folosită împotriva formării cheagurilor de sânge în interiorul vaselor sanguine. scurgem lichidul şi îl păstram.  În cazul insuficienţei cardiace cu edeme. în cure de minimum trei săptămâni.  Tinctură de leurdă . având şi efecte tonice cardiace. Cura durează 30 de zile. Păducel 20 g. Dintre plantele medicinale din flora europeană. Talpa gâştei 20 g – Infuzie din o linguriţă cu vârf amestec plante la o cană cu apă clocotită. în scăderea tensiunii arteriale. în criză 1-2 linguri.alimentează inima. ajută la menţinerea tinereţii şi flexibilităţii vaselor de sânge. Băutura rezultată se consum în două reprize. Indicaţii: cardiopatia ischemică dureroasă. După primul clocot se adaugă 300 g miere şi se mai fierb 4 minute. de 3 ori pe zi. Leurda conţine adenozină. Vâscul reduce frecvenţa cardiacă şi scade tensiunea arterială. leurda are printre cele mai puternice efecte fluidifiante sanguine şi antiagregante plachetare (combate formarea cheagurilor de sânge). folosiţi următorul preparat: 500 g miez de dovleac (sau dovlecel). Se beau 2 căni pe zi.  Sirop pentru inimă din pătrunjel Alte indicaţii:  1 litru must (roşu sau alb)  10 tulpini de pătrunjel verde cu frunze  2 linguri oţet Se fierb 10 minute. insuficienţa cardiacă şi alte afecţiuni ale inimii. Păducelul ajută la mărirea calibrului vaselor de sânge care alimentează inima şi stabilizează valorile tensiunii arteriale. o substanţă care are un rol esenţial în reducerea colesterolului.Se administrează câte 1 linguriţă de tinctură diluată în jumătate de pahar de apă. Se administrează 1 lingură rasă de pulbere de păducel (flori). Tratamentul cu dovleac fiert sau suc de dovleac este recomandat şi pentru combaterea constipaţiei cronice. Se strecoară imediat şi se pune în sticle bine închise. nevroza cardiacă. Bitterul suedez reduce valorile colesterolului. se taie în bucăţele şi se fierbe într-un vas emailat cu apă cât cuprinde. Se freacă şi se amestecă până la completa omogenizare. 7 . peste care se pune apa în care a fiert. Se administrează 1-3 linguri pe zi. Dovleacul fiert se freacă într-un alt vas cu o lingură de lemn până se face o pastă fină. fără seminţe. în cure de minim 3 luni.