You are on page 1of 24

Parametrul lor uzual este sensibilitatea = la ce curent de fuga declanseaza (uzual 3 ...

30 mA) - respectiv
masoara diferenta dintre curentul care trece prin faza si cel care se intoarce prin nul, daca diferenta
depaseste pragul inseamna ca acel curent se pierde prin impamintare sau vreun utilizator
(IMG:style_emoticons/default/deadtongue.gif) si declanseaza.
Se folosesc 'uzual' pe circuitul de masina de spalat si eventual mai sensibile la jacuzzi.
Eu am doua buc. tetrapolare (pentru trifazic) ABB de 30mA, una pentru parter de 25A si una pentru etaj de
16A. (Exista diferentiale simple si diferentiale cuplate cu sigurante, la mine circuitele au in continuare si alte
sigurante per circuit)
Pina acum sarea frecvent dif. de la etaj cind calca nevasta-mea haine peste o ora cu fierul 'reparat' de mine acum si-a luat altul - si s-a mai intimplat pe circ. de parter cu un fir innadit la pompa de gradina care statea
cu cirpeala intr-o balta.

Intreruptoarele cu declansare la curenti reziduali se folosesc in general astfel:


- cele cu Id=300 mA pe circuitul general din blocul de masura
- cele cu Id=30 mA pe circuitul distinct care alimenteaza un receptor susceptibil de pericol mai mare de
electrocutare prin atingere directa (ex. masina de spalat)

Firme reprezentative: Merlin Gerin, ABB, Siemens

Nu exista probleme de incalzire la nici o "siguranta automata" (declansarea poate fi rapida in caz de
scurtcircuit, bazata pe efec electrodinamic, sau lenta, la suprasarcina, prin elemente de tip lama bimetal):
esti protejat atat la scurtcircuit cat si la suprasarcina.

In rest nu prea inteleg la ce te referi. Iti recomand sa apelezi la un specialist care sa stie sa realizeze
conexiunile si care sa stie SI sa iti verifice buna functionare a montajelor realizate.

Pinocchio,
nu e nici o problema cu incalzirea sigurantelor, am vreo 12 Pol+Neutru pe un rind si e ok.
diferentialul poate sa aiba sau NU si protectii de supracurent (sigurante)
poti sa-l folosesti doar pe un anumit circuit (masina de spalat) sau ca protectie generala (copii, nevasta,
aparate cu pierderi) in care caz se pune imediat dupa contor si apoi te desparti pe circuite, fiecare circ. avind
P+N dimensionat corespunzator.
in principiu nu se leaga la impamintare, dar vezi exact ce scrie la aparatul pe care-l cumperi.
se poate verifica functionarea dif. in mai multe moduri:
- cel mai simplu mergi la o priza cu o lampa de proba si incerci sa o aprinzi intre faza si impamintare - daca
sare dif. inseamna ca functioneaza.
- aceeasi miscare cu un aparat care sa consume la limita de declansare - citiva W, eventual crescind
consumul sa atingi pragul de declansare
- nerecomandat (pe propriul risc): simulezi o electrocutare 'personala' si vezi daca sare....dar daca nu
declanseaza?

Il mai gasesti si sub denumirea de "intrerupator automat cu protectie diferentiala". Are doua roluri: unul de
siguranta automata obisnuita si unul de protectie diferentiala. Adica masoara diferenta de curent intre faza si
nul, si daca e mai mare de 30-35 mA se declanseaza (intrerupe circuitul).
Are patru borne: intrare nul, intrare faza, iesire nul, iesire faza. Cred ca acum e clar cum se monteaza, daca
nu e mai bine cheama un electrician. In nici un caz nu se monteaza intre nul si impamantare.

siguranta diferentiala

Spre deosebire de celelante sigurante aceasta mai ofera o protectie in plus . Ea e capabila se decupleze
circuitul atunci cand apare o diferenta de intensitate pe una din bornele de iesire !vezi fig.1. Deci pe aceasta
siguranta e trecut doua valori esentiale . Prima reprezinta intensitatea maxima la care siguranta intrerupe
circuitul (exact in acelasi mod ca sigurantele obisnuite) , in plus (noutatea) mai apare si ""(delta)=... !
acest delta reprezinta diferenta maxima de intensitate admisa intre cele doua borne de iesire! (delta)poate
avea
valori de:
10 mA sau 30 mA pentru aplicatii : "salveaza vieti"
sau
100mA si 300mA pentru alte aplicatii..

fig.1.
analizand figura de mai sus observam o siguranta alimentata prin patrtea de sus,un consumator oarecare ,
cat si o
presupusa "scurgere la pamant".avem punctele A,B si C ! presupunem ca avem o siguranta de 16A cu
=30mA! in punctele A("i4") si B("i1") avem aceeasi intensitate electrica (sa presupunem ca al nostru
consumator cere un curent de 14 A).
in prima faza consideram ca nu avem punctul C unde apare si scurgerea de energie in pamant ! deci pana
acum totul e inregula
deoarece intensitatea maxima acordata de siguranta nu este depasita !
Acum intercalam in montaj si punctul C . curentul "i1" este egal cu "i2"+"i3" unde "i3" este "scurgerea in
pamant" si "i2" curentul
luat de consumator ! in acest caz "i1" nu mai este egal cu "i4" . daca intensitatea lui "i3" este mai mare sau
egala cu 30mA(in cazul
nostru) atunci siguranta decupleaza deoarece nu mai circula aceeasi intensitate electrica prin punctele A si
B! De aici apare si numele de siguranta diferentiala. Ea masoara intensitatea fazei cat si intenstatea nulului
ce trece
prin ea iar daca apare o diferenta intre cele doua intensitati mai mare decat cea maxim admisa de siguranta
atunci
decupleaza circuitul!
Obs:"Scurgerea la pamant" poate fi chiar si corpul uman sau orice contact nevoit al conductorului de faza cu
materiale
conducatoare de curent electric care au in acelasi timp contact electric cu pamantul (mediul inconjurator)!

Mic documentar
Pentru inceput se stabilesc locurile de aplasare a aparatelor respectiv : prize (aici fac referire si la cele
de curenti salbi respectiv T.V., internet, telefon sisteme de sonorizare) , intrerupatoare , corpuri de iluminat ,
tabloul electric (sau tablourile electrice dupa caz) . aceasta stabilire nu este facuta la voia intamplari , ea se
realizeaza astfel incat dupa finalizarea lucrarii sa nu existe probleme de amplasare a acestor aparate atat din
punct de vedere al functionarii cat si al esteticului ! O instalatie electrica bine facuta pe langa faptul ca e
realizata corect electric ea mai trebuie realizata la un anumit stas . de exemplu un intrerupator amplasat intrun loc in care nu e accesibil poate fi chiar incomod pentru aprinderea plafonierei sau a aplicei de pe perete!
in genera inaltimile aparatelor pot fi :
pentru intrerupatoare : intre 80cm-120cm.
pentru prize (inclusiv curenti slabi) : 35cm-45cm.
pentru prize bucatarie (zona blatului) : 90cm-130cm (in functie si de blat)
tablou electric : 180cm-270cm.
Un alt considerent care ar trebui luat in calcul este legat de conductori. acestia trebuie dimensionati astfel
incat sa suporte intensitatile curentului electric la care e supus . La o locuinta obisniuta (casa , apartament
etc) se folosesc in general conductori de cupru cu diametrul de 2,5mm pentru circuitele de prize si
conductori cu diametrul de 1,5mm pentru circuitele de lumina ! acesti conductori pot fi atat monofilari sau
solizi numiti si conductori FY cat si conductori multifilari sau "litati" MY . pentru alimentarea tabloului electric
se va folosi conductor cu sectiunea minima de 4mm. pentru acesta se mai poate folosi conductor cu
diametrul de 6 sau 8mm . Pentru alte informati privind intensitatea maxima admisa conductorilor gasiti
informatii aici.
Desigur se pot folosi si conductori cu un diametru de 1,5mm pentru circuitele de prize insa doar acolo unde

se stie sigur ca nu se va depasi intensitatea maxima admisibila pentru acest diametru de conductor !
Un circuit electric complet poate avea urmatorul traseu :
-priza -> doza(e) legatura -> tablou electric
-priza -> tablou (mai ales la circuitele separate)
-corpul de iluminat+intrerupator -> doza(e) legatura ->tablou electric .
Dupa cum am mentionat mai sus stabilim pozitia prizelor , a intrerupatoarelor cat si a corpurilor de
iluminat !dupa aceasta operatie urmeaza sa gasim locul dozelor de legatura , atat pentru curenti tari cat si
pentru curenti slabi ! NU utilizati niciodata o doza pentru ambele tipuri de curenti si nici pentru tipuri diferite
de curenti slabi de exemplu cabluri de T.V. si telefon ! de ce spun asta deoarece pot aparea interferente care
nu sunt deloc dorite ! o alta atentie pe care nu ar trebui sa o ignoram referitor la curenti slabi sunt traseele
acestora care ar trebui distantate la minim 30 de centimetri fata de traseele de curenti tari!
Dozele de legatura se stabilesc in locurile unde nu apare umezeala sau temperaturi mari. (de exemplu
baia,cabina de dus,
soba , semineu etc).dimensiunile acestora se stabilesc in functie de numarul de conductoare ajunse in doza
respectiva .
Pozitionarea acestora se face incercand sa reducem cat mai mult distanta dintre acestea si locurile de
aparat pe care le
servesc cu energie .
tuburile
Pentru a proteja cat si pentru a permite schimbarea conductorilor dintr-o instalatioe electrica acestia sint
introdusi in tuburi
PVC sau copex .dimensiunile tuburilor se aleg in functie de numarul cat si de diametrul conductoarelor ce
urmeaza a fi introduse
in ele . astfel pentru o instalatie electrica la o casa , apartament , garsoniera etc. putem folosi tuburi cu
urmatoarele sectiuni :
=11mm
=13mm
=16mm
=20mm
=25mm , etc
obs.Pentru realizarea instalatiei electrice pe structura de lemn este impusa folosirea copexului Metalic.
Inca nu esti lamurit ? Intra pe forum , inregistreazate si intreaba !

Alte Informatii
curentii maximi admisi pe conductoare in functie de sectiune si nr. de conductoare aflate in tub.
CURENTII MAXIMI ADMISIBILI LA CONDUCTOARELE IZOLATE (IN REGIM
PERMANENT)
Temperatura mediului ambiant =22C-25C !
temperatura maxim admis pe conductor=65C
sectiunea conductoarelor
exprimata in mm
1
1,5
2,5
4
6
10
16
25
35
50
70
95
120
150

Nr.conductoare montate in tub


2

14
17
24
31
40
55
73
100
125
150
200
241
272
310

12 11
14 13
20 18
26 24
34 31
49 45
64 58
84 76
108 98
135 123
171 156
218 198
250 228
280 255

5,6

10
11
16
21
24
39
51
67
87
109
137
174
196
224

20
25
34
45
57
78
104
134
168
219
260
310
365
415

in aer liber

In acest capitol am sa trec in revista atat dozele de legatura , cele de curenti slabi cat si cele de aparat .
practic
dozele sunt realizate din plastic de preferat ignifug ! dozele se impart in mai multe categori si forme!
dupa cum putem vedea:
Dozele de legatura:
-pentru tencuiala
-pentru rigips
Doze de aparat
-pentru tencuiala
-pentru rigips
Dupa micile exemple de mai sus mai revin prin faptul ca dozele de aparat se impart in alte doua categorii !
pe langa faptul
ca acestea pt fi pentru rigips sau tencuiala ele se mai impart in doze modulare si doze simple . Ambele au
categori au atat reprezentanti pentru tencuiala cat si pentru rigips !
O alta categorie de doze reprezinta Dozele aplicate care in general au si un anumit grad deprotectie la
umiditate si
obiecte straine .DE exemplu Ip=44 sau Ip=54! acestea pot fi atat de legatura cat si de aparat (modular sau
simplu ).
Observatie : Daca de exemplu cumparam doze modulare de la firma X , atunci suntem obligati ca aparatele
pentru
dozele respective sa le cumparam tot de la firma X deoarece daca o sa cumparam aparatele de la Y acestea
nu sunt compatibile
cu dozele firmei X ! Legaturile
De ce trebuie ca o instalatie electrica sa contina sigurante sigure??
"sigurante false"
O mare gresala reprezinta alegerea neinspirata sau fara voia cumparatorului de a cumpara respectivele
sigurante
crezand ca intre ele si cele de firma nu exista nici o diferenta exceptand pretul !adevarul nu e chiar asa!
O definitie o putem trage chiar din cuvantul propiu zis : "sigurante" deci asigurarea (protectia) circuitului sau
circuitelor
electrice ! principiul de functionare se bazeaza pe declansarea unui dispozitiv (intrerupator) cu ajutorul unei
forte electromagnetice !
Probabil ca mai stim din clasa a saptea un efect al curentului electric numit efectul electromagnetic
Daca printr-un conductor circula un curent electric , in jurul conductorului respectiv se formeaza un camp
electromagnetic care e
direct proportonal cu intensitatea curentului ce trece prin conductorul respectiv ! la o siguranta buna acesta
bobina impreuna cu restul
dispozitivului de declansare sunt foarte bine calibrate fata de cele fabricate pe "vapor"care de multe ori se
dovedesc a fi
doar un "intrerupator" manual nu unul automat !
Cum se ajunge de la alegere la dezastru ? procesul este simplu dupa cum putem vedea mai jos!
Sigurantele se dimensioneaza in functie de puterea consumatorilor ,inclusiv de sectiunea conductorilor!
Daca de exemplu avem un circuit de prize unde insumand puterea consumatorilor (presupunem ca sunt toti
in functiune) este de 13 amperi
atunci pe acel circuit o sa montam o siguranta cu valoarea imediat mai mare de 13Amperi si gasim valoarea
de 16Amperi.
pentru circuitele de prize cel mai des se utilizeaza valoarea de 16 amperi , iar pentru lumini intalnim valori de
10 amperi si de 6 amperi.
Desigur exista si circuite de prize cu sigurante de 6 sau 10 amperi (cele pentru centralele tremice de
exemplu)!
Pentru dimensionarea aproximativa a sigurantelor putem folosi formula: A=W/V unde:

A= valoarea in amperi (cea ce vrem sa aflam)


W=puterea in watti solicitata de consumator sau de insumarea consumatorilor de pe acel circuit
V=tensiunea retelei , in cazul nostru 220Volti .
In instalatiile electrice interioare la apartamente sau case sigurantele au valori cuprinse intre 6 Amperi si 40
Amperi!
aceste valori au un anumit stantard , de exemplu nu o sa gasim sigurante de 13 Amperi sau 27 Amperi!
acestea se gasesc in
urmatoarea clasa de valori:
6 A 10 A 16 A 20 A 25 A 32 A 40 A

Sigurante automate monopolare


Dupa cuvantul "mono" ne putem da seama ca aceste sigurante asigura protectia unui circuit intrerupand
un singur conductor din circuitul respectiv!in instalatiile electrice acestea se ataseaza atat pe conductorul de
faza cat si pe cel de nul
(cate o siguranta pentru fiecare) vezi fig.2 . sau doar pe conductorul de faza , nulul legandu-se in bara de nul
dupa cum putem vedea in fig3..
Obs.: Am notat cu rosu traseul de faza si cu albastru traseul de nul!

fig1.

fig.2

fig3.
In tablourile electrice acestea au dezavantajul ca fata de cele bipolare ocupa un spatiu dublu atunci cand
sunt conectate ca in fig.2 deoarece sunt necesare doua astfel de sigurante pentru un circuit ! un alt
dezavantaz il constituie cand , de exemplu apare un scurt , se declanseaza doar o singura siguranta (din
cele doua ) folosite pentru circuitul respectiv , fie ca e vorba de cea atasata pe faza sau cea de pe nul
.personal folosesc aceste sigurante acolo unde sunt consumatori de putere mare deoarece contactele de
prindere a conductorilor in ele sunt mai sigure decat ale celor bipolare .

sigurante automate bipolare


"bipolar"=> bi=doi , polar=poli , deci doi poli . vezi fig.1
In aceasta categotie mai intra si sigurantele diferentiale.
Fata de cele monopolare , intr-un circuit e necesar doar o astfel de siguranta ("bipolara") pentru a intrerupe
atat
nulul cat si faza . Pe aceste sigurante apare (in general) notatia bornelor .pe bornele de nul (intrare/iesire)
apare notatia "N" iar cele de faza (intrare/iesire) sunt notate cu 1(pentru intrare ) si cu 2 (pentru iesire) sau cu
notatia "in" (pentru intrare) si "out" (pentru iesire) . la unele sigurante notatia fazei lipseste existand doar
notatia de nul "N".

fig.1
Datorita functiei mentionate mai sus cat si a spatiului pe care aceasta il ocupa in tabloul electric
comparanduse cu cele "monopolare" , sigurantele "bipolare" sunt cel mai des intalnite in instalatiile din ziua
de azi !

INSTALATIILE CAP SCARA....

Vezi mai multe despre instalatiile cap scara click AICI


-

Instalatiile simple cap scara cuprind :corpul de iluminat,conductoare,doua intrerupatoare cap-scara

-Pentru a exemplifica marea bataie de cap si pentru a memora mai usor schema respectiva o sa va spun un
mic secret:
nulul se duce direct la corpul de iluminat.(nu o sa mai avem nevoie de el in restul montajului)
doua conductoare se v-or duce de la un intrerupator la altul.
retinand aceste doua lucruri o sa retinem mult mai usor schema de functionare a instalatiei!
Sa exemplificam acum intrerupatoare cap scara deoarece stim ca acestea nu sunt doar simple aparate care
inchid si deschid
circuitul ca in cazul unui simplu intrerupator. el defapt joaca rolul unui comutator in adevaratul sens al
cuvantului, avand
in permanenta un contact inchis (indiferent de pozitia lui pornit/oprit) schema lui electrica o prezint mai jos...

Din cate putem observa intreupatorul nostru este defapt un comutator deoarece comuta intre cele doua
pozitii respectiv
0-A si 0-B . deci cand intrerupatorul se afla in pozitia 1 curentul circula prin contactul 0-A , iar cand
intrerupatorul se
afla in pozitia 2, aparatul deschide contactul 0-A si inchide contactul 0-B permitand curentului sa circule prin
acest contact
Mentionez inca o data ca acest tip de intrerupator are intotdeuna un contact inchis indiferent de pozitia lui!

Acum o sa punem in aplicare ce am invatat .Respectiv sa vedem cum sta treaba cu micul secret mentionat
mai sus si cu ce
am mentionat la exemplificarea intrerupatorului!

Asa arata o schema cap scara ! acum sa exemplificam cum functioneaza respectiva schema (principiul de
functionare )
inainte de toate trebuie sa obsrervam ca am folosit pentru conductorul de nul culoarea albastra iar pentru
conductorul de faza
culoarea rosie !
Observam ca faza intra in primul intrerupator care e comutat pe pozitia 0-B ,curentrul circula prin acest
contact si ajunge prin
unul din cele doua conductoare la cel de al doilea intrerupator cap scara care se afla in pozitia 0'-A' ! dupa
cum putem observa curentul
nu trece mai departe si prin intrerupatorul al doilea deoarece nu se afla in pozitia 0'-B' ! daca actionam
oricare din cele doua
intrerupatoare becul se va aprinde ! sa vedem de ce... sa zicem ca actionam de primul inrerupator, in acest
caz el trece de la
pozitia 0-B la pozitia 0-A . daca urmarim acum traseul pe care il parcurge curentul electric obserevam ca el
trece prin contactul
0-A , cunductor si ajunge la contactul 0'-A' din intrerupatorul al doilea care e inchis in acest caz permitand
curentului sa
mearga mai departe ajungand la bec !
becul se va stinge / aprinde daca actionam unul din cele doua intrerupatoare!

INSTALATIILE CAP SCARA....

Intrerupatoarele "cruce..."

Vrei sa vezi mai multe despre instalatiile capscara ? click AICI


Spre deosebire de intrerupatoarele cap scara care comuta intre doua pozitii respectiv 0-A sau 0-B (dupa
cum am vazut)
la instalatiile cap scara, intrerupatorul cruce comuta doua conexiuni respectiv A-B si C-D sau A-D si B-C
(vezi figura)

Pe scurt acesta inverseaza cele doua ramuri(conductori care se leaga intre aparatele cap scara) ale
intrerupatoarelor cap-scara
Schema electrica arata asa:

Din cate putem observa acest intrerupator se leaga intre cele cap-scara iar numarul acestoara poate fi
nelimitat, obtinand
astfel o instalatie care permite aprinderea/stingerea unui corp de iluminat (bec de exemplu) din mai multe
intrerupatoare fie ca
sunt trei,sapte,doisprezece etc.locuri de actionare (intrerupatoare)
Acum sa analizam putin si schema electrica.... Din cate putem observa (urmarind traseul) pe care il
parcurge curentul electric corpul nostru de iluminat ar trebui sa se aprinda
de ce...?
curentul intra in primul intrerupator si urmeaza traseul 0-B de aici ajunge prin conductorul de legatura la
intrerupatorul cruce

comutat pe pozitia C-F si E-D , curentul trece prin contactele E-D in acest caz si se continua prin conductorul
de legatura
la intrerupatorul cap-scara care se afla in pozitia 0'-A', permitand curentului sa ajunga in cele din urma (prin
conductorul de legatura) la corpul
de iluminat , inchizand astfel circuitul!! daca se intervine asupra intrerupatorului cruce acesta va comuta pe
pozitia C-D si E-F , urmarind acum traseul electric constatam ca circuitul nu mai e inchis deoarece :...
curentul intra in primul intrerupator cap-scara , de aici ajunge la intrerupatorul cruce care acum se afla in
pozitia C-D si E-F
de aici trece mai departe la cel de al doilea intrerupator cap-scara in contactul B' unde observam ca nu poate
continua deoarece
acest intrerupator e comutat pe pozitia 0'-A'.acum daca intervenim asupra oricarui intrerupator acesta va
inchide circuitul
alimentand cu energie corpul de iluminat.

TABLOURILE ELECTRICE...
Dupa precedentele operatii realizate in respectiva instalatie (fixarea dozelor de legatura si de aparate , fixare
tuburilor , introducerea conductorilor in tuburi , realizare legaturilor in doze , etc. ) , pentru a o completa
instalatia electrica "bruta" ajungem in final la "Tabloul electric" . Pentru inceput stabilim marimea tabloului
electric . Acest lucru se realizeaza in functie de numarul de circuite ajunse la tablou , de tipul de sigurante
folosit , de alte module ce intra in componenta tabloului electric de exemplu o sonerie de tablou , un martor
de tensiune , etc .
Tabloul electric poate fi atat pentru montare incastrata ( ST) cat si pentru montare aparenta (PT). Numarul de
module (un modul=locul ocupat in tablou de o siguranta simpla) ale unui tablou destinat unei constructii de
tipul casa , vila , apartament , garsoniera etc este de :
2 module
4 module
6 module
8 module
12 module
16 module
18 module
24 module
36 module

Dupa atasarea carcasei inferioare a "Tabloului" electric urmeaza prinderea sigurantelor cat si "legaturile" in
sigurante propiuzise !
Pentru inceput realizam legaturile in bara de impamantare . prefer sa realizez aceste legaturi inainte de a
realiza legaturile de "forta"
respectiv legaturile in sigurante (conductori de faza si nul) . Conductori de impamantare NU SE TREC PRIN
SIGURANTE !
Mai multe detalii despre legaturile de impamantare tablou gasiti AICI
Alimentarea sigurantelor se realizeaza folosind punti intre sigurante , acestea pot fi "fabricate" manual din
conductor sau ,
pentru cei mai comozi folosind "punti" special concepute pentru acest lucru .

Circuite Separate
Dupa cum stim sunt unele aparate casnice sau electrocasnice pe care ar trebui sa le acordam o anumita
atentie din punct de vedere al energiei electrice! pentru acestea se realizeaza CIRCUITE SEPARATE si ele
pot fi atat de prize cat si de lumini !
Un circuit separat reprezinta realizarea lui fara a avea legatura cu alte curcuite , cat si o siguranta (in tabloul
electric) rezervata numai acestui circuit ! echipamentele electrice care necesita circuit separat :
CIRCUIT DESTINAT :

MOTIVUL SEPARARII

TIPUL SI VALOARE SIGURANTEI

Masina de spalat

Consumator mare
protectie diferentiala
obligatorie

Siguranta Diferentiala 16A , =30mA sau 10mA

Aer conditionat

Consumator mare

siguranta bipolara 16A.

Cuptor Electric

Consumator mare

siguranta bipolara 16A sau 20A (in functie de


consumul acestuia)

Plita electrica

Consumator mare

siguranta bipolara 16A sau 20 A (in functie de


consumul acestuia)

Cuptor microunde

Consumator mare

siguranta bipolara 16A

posibill consumator
mare
ex:aparat sudura

Siguranta Diferentiala 16A sau 20A , dupa caz


=30mA sau 10mA

Cada hidromasaj

consumator mare,
protectie diferentiala
obligatorie

Sig. diferentiala10A sau 16A(in functie de consumul


acesteia)=30mA sau 10mA

Centrala termica

Functionare
independenta

siguranta bipolara 6A sau 10A

Masina spalat vase

protectie diferentiala
obligatorie

Siguranta diferentiala 10A , =30mA sau 10mA

Calorifer electric

Consumator mare

Siguranta bipolara 16A

Instant electric

consumator mare,
protectie diferentiala
obligatorie

siguranta diferentiala 16A , 20A ,25A (in functie de


consumul acestuia)
cu =30mA sau 10mA [alte informatii privind instantul]

Sauna electrica

Consumator mare,
protectie diferentiala
obligatorie

siguranta diferentiala 20A , 25A (in functie de


consumul acesteia)
cu =30mA sau 10mA

Priza exterioara locuintei


Grad de protectie de
minim Ip=54

Obs:Personal am impus folosirea de sigurante diferentiale a diferitelor aparate mentionate mai sus ! ideal ar
fi folosirea de sigurante diferentiale pe toate circuitele din tabloul electric insa din motive de pret in unele
dintre cazuri am renuntat la acestea . spun asta deoarece o siguranta diferentiala e aproximativ de 5 ori mai
scumpa decat o siguranta "bipolara" si de a proximativ 10 ori mai scumpa decat o siguranta "monopolara" !

IMPAMANTAREA

Ce este legarea la pamant si la ce serveste ?


STAS si codul electric national Austriac (CEN) definesc legarea la pamant ca fiind :" o conectare conductibila
, intentionata , dintre un circuit electric sau un
echipament si o priza de pamant (corp sau alt element conductiv in contact cu pamantul ") , pentru trecerea
curentului in sol " .

Cand vorbim despre legarea la pamant ne referim de fapt la doua subiecte diferite , legarea la pamant a
circuitelor de lucru si legarea la pamant
a echipamentelor metalice care nu sunt in mod normal sub tensiune . Legarea la pamant este o conectare
intentionata a unui conductor , de obicei neutru , la un
electrod plasat in pamant . legarea la pamant a echipamentelor metalice care pot ajunge sub tensiune prin
defect de izolatie , arc electric sau atingere accidentala ,
este asigurata de faptul ca echipamentul operational dintr-o structura este protejat impotriva accidentelor prin
atingere indirecta intr-un mod corespunzator .
Cele doua sisteme de impamantare pot fi tinute separat , exceptie facand o conectare dintre cele doua
sisteme , cu scopul de a preveni diferente de potential dintr-o
posibila conturnare cauzata de traznet . scopul legarii la pamant , in afara protectiei oamenilor , cladirilor si
echipamentelor , este sa ofere o cale sigura de disipare a
curentilor de scurgere , ce apar ca urmare a loviturilor de traznet , a descarcarilor statice , a semnalelor si
interferentelor cauzate de inductia electromagnetica ,
cuplaj capacitiv sau rezistiv .

Valori ale rezistentei prizelor de legare la pamant


Exista o mare confuzie in ceea ce priveste o buna legare la pamant si ceea ce trebuie sa fie o priza de
pamant buna . In mod ideal , rezistenta prizei de pamant
trebuie sa fie zero ohmi .CEN afirma ca : "un singur electrod format dintr-o tija , o teava / tub sau disc care
nu are o rezistenta la pamant de 25 de ohmi sau
mai putin , trebuie sa fie marit cu un electrod suplimentar ... " Odata ce este adaugata priza suplimentara , se
indeplinesc cerintele pentru CEN .
Asta nu inseamna ca valoarea actuala trebuie sa fie de 25 de ohmi sau mai putin .Valoarea rezistentei prizei
variaza de la o ramura indusrtiala la alta .
Industria telecomunicatiilor a folosit deseori 5 ohmi sau mai putin ca valori pentru legarea la pamant sau
conexiuni .Scopul normalizarii valori de rezistenta ale
corespunzatoare a oamenilor , cladirilor si instalatiilor .

Electrozi de priza
Sunt formarti din trei componente de baza :
- Conductor de legare la pamant ;
- Conexiunea / legatura dintre conductor si electrodul de priza ;
- Electrodul de priza

Sfera de influienta
Rezistenta unui electrod de priza are trei componente de baza :
- Rezistenta electrodului de priza si conexiunile la electrod ;
- Rezistenta de contact a pamantului din jurul electrodului ;
- Rezistenta portiunii de pamant din jurul electrodului de priza

Electrozi de priza multipli , interactiune


- Rezistenta electrodului de priza si legatura sa este in general foarte scazuta , tijele de impamantare sunt
realizate , in general , din material conductor
(cu rezistenta scazuta ) , cum ar fi cuprul sau otelul cu invelis de cupru .
- Rezistenta de contact intre electrod si solul cu care acesta este in contact . Biroul de standarde a arata
aceasta rezistenta ca fiind aproape neglijabila

, cu conditia ca electrodul de impamantare sa nu fie acoperit cu vopsea sau grasime , etc . Sa fie in contact
ferm cu pamantul si priza sa nu fie suprasolicitata
termic .
- Rezistenta portiuni de pamant din jur . Electrodul de priza este inconjurat de pamant format din straturi
concentrice de aceeasi grosime . Straturile cele
mai apropiate de electrodul de impamantare au cea mai mica suprafata rezultand cea mai mare parte de
rezistenta .Urmatoarele straturi incorporeaza
o suprafata mai mare , rezultand o rezistenta scazuta . Astfel , se poate ajunge la un punct in care straturile
suplimentare ofera rezistenta scazuta
portiunii de pamant din jurul electrodului de impamantare .
CEN precizeaza ca electrodul de priza trebuie instalat in asa fel incat sa aiba minim 2,4 m in lungime si sa fie
in contact cu solul . Exista trei variabile
care afecteaza rezistenta electrodului de impamantare :
- Pamantul insusi ;
- Lungimea / adancimea electrodului de impamantare ;
- Diametrul electrodului de impamantare .
Marirea diametrului electrodului de impamantare are un efect foarte mic in scaderea rezistentei . De exemplu
, diametrul electrodului de impamantare poate fi dublat
dar rezistenta va scadea pana la cel mult 10% . O modalitate eficienta de scadere a rezistentei este
introducerea electrodului de impamantare mai adanc in sol
Pentru ca pamantul este alcatuit din straturi , rezistivitatea se schimba si variaza considerabil la nivelui
stratului si al adancimii respectivului strat . Solul
nu este consecvent in ceea ce priveste rezistivitatea sa , ci este foarte imprevizibil . Tinand cont de aceste
aspecte , este de o importanta capitala ca electrodul
sa fie instalat sub limita de inghet , pentru ca rezistenta la pamant sa nu creasca foarte mult prin inghetarea
solului inconjurator . In general Vorbind , prin
dublarea lungimii electrodului de impamantare , nivelul de rezistenta poate fi redus cu inca 40% .Exista
situatii in care este fizic imposibil ca tijele de impamantare
sa fie introduse mai adanc , in zone formate din stanci , granit , etc .Metodele alternative , ca de exemplu
cimentul electroconductor sau betonita sunt viabile
O alta modalitate de reducere a rezistentei prizelor este utilizarea electrozilor de impamantare multipli . in
acest sistem , mai multi electrozi sunt introdusi
in pamant si conectati in paralel pentru a reduce rezistenta . Fiecare electrod de impamantare are sfera sa
proprie de influienta si pentru ca electrozi aditionali |
sa fie eficienti , spatiul dintre tijele aditionale trebuie sa fie cel putin egal cu adancimea la care este introdusa
tija . fara distante corespunzatoare intre electrozi
, sferele de influienta se intersecteaza si scaderea rezistentei va fi minimala (electrozi de priza se ecraneaza
reciproc ) .

Tipuri de sisteme de priza


Exista doua tipuri de sisteme de priza , unul simplu iar celalant complex . Cel simplu consta dintr-un singur
electrod introdus in pamant . Utilizarea unui
singur electrod este cea mai obisnuita forma de priza si poate fi gasita la case si la cladiri administrative .
Sistemul complex consta din electrozi verticali
multipli conectati intre ei , retele cu ochi de tip grilaj si placi de legare la pamant . Aceste sisteme sunt
instalate in mod caracteristic la statiile de transformare ,
oficii centrale si celule pe santiere .

Testarea rezistentei prizei . Rezistivitatea solului


Scopul masurarii rezistivitatii solului , atunci cand este selectata o amplasare a unei sub-statii sau a unui
birou central , este de a gasi un loc care are cea mai
mica rezistenta posibila . Odata ce a fost selectat un loc , masurarea rezistivitatii solului va oferi informatiile
necesare pentru a proiecta si construi un sistem
de legare la pamant care sa indeplineasca conditiile de rezistenta . Exista un numar de factori care
afecteaza rezistivitatea sulului , unul din acestia fiind
compozitia solului . Solul este rar omogen si rezistivitatea solului va varia geografic si la adancimi diferite .

Cel de al doilea factor care afecteaza rezistivitatea


solului este umiditatea sau cantitatea de apa in sol . Concentratia de umiditate se schimba in functie de
sezon si variaza in functie de natura straturilor
inferioare ale pamantului si a adancimii retelei de apa freatica . Deoarece rezistivitatea solului este in
legatura stransa cu umiditatea si umiditatea este prezenta
intotdeuna la nivelul solului , se poate presupune in mod logic ca atunci cand umiditatea creste ,
rezistivitatea descreste si viceversa .

Valori de rezistenta a prizelor


Rezistivitarea solului depinde de compozitia solului , umiditate si temperatura . Este de asteptat ca
rezistivitatea solului sa varieze in timpul anului in acele
zone ale tarii unde schimbarile de sezon aduc schimbari in continutul de umiditate si temperatusi ale solului .
Pentru ca sistemul de legare la pamant sa fie
eficient , trebuie sa fie proiectat in asa fel incat sa corespunda conditiilor celor mai defavorabile . Deoarece
solul si apa sunt in general mult mai instabile in
straturile mai adanci , este recomandabil ca tijele de legare la pamant sa fie plasate cat mai adanc posibil ,
cel mai bine in panza de apa freatica .
De asemenea , aceste tije trebuie instalate acolo unde exista temperatura stabila , adica sub limita de
inghet .
ATENTIE : Solul care are o rezistivitate scazuta este deseori foarte coroziv datorita prezentei apei si sarurilor
, iar acest sol poate eroda electrozi
de priza si legaturile acestora . De aceea , este imperios necesar ca prizele si electrozii de priza sa fie
verificate cel putin o data pe an desi rezistenta sistemului
de legare la pamant se va schimba in functie de sezon si de-a lungul timpului , orice crestere a rezistentei
mai mare de 20% trebuie analizata si trebuie
inteprinse actiuni de corectare pentru diminuarea rezistentei .

Alegerea tijelor pentru prizele de pamant

Calculul intensitatii curentului electrice la motoarele electrice:

Relatii intre cai putere si kilowati:

Randamentul:

Curent trifazat - Intensitatea curentului in amper in functie de putere in kW sau in CP:

Curent trifazat - Intensitatea curentului absorbita de motorul asincron trifazat (motor cu rotorul in scurtcircuit):

Legatura intre contactori, relee termice si sigurante fuzibile (sau intreruptori automati) pentru protectia
impotriva suprasarcinii si a scurtcircuitelor: