You are on page 1of 5

Glosar de termeni arheologie

baci = cioban, păstor, păcurar
caier = mănunchi de lână, in, cânepă sau borangic, care se pune în furcă pentru
a fi tors manual
cancelarie = locul de emitere al documentelor
căpitănia de margine = formă de organizare a pazei hotarelor
chirpic = material de construcţie format dintr-un amestec de lut şi paie tocate
uscat la soare
contrafort = stâlp masiv de zidărie care îngroaşă din loc în loc un zid lung şi
înalt pentru a-l consolida
copci = agrafă pentru vestminte (moş şi babă)
dava = denumire pentru aşezările fortificate geto-dacice ( ?)
a dărăci = a pieptăna, a scărmăna
fanariot = grec din păturile înstărite care locuia în cartierul Fanar din
Constantinopol; demnitar al Porţii Otomane ori dregător sau domn în ţările
româneşti care provenea din această pătură greacă înstărită
filo- = prefix care indică iubire sau simpatie (ex. filo-otoman)
fus = unealtă de tors care serveşte la răsucirea firului şi pe care se înfăşoară
firul pe măsură ce este tors, având forma unui beţişor lung şi subţire, îngroşat la
mijloc, cu capătul de sus ascuţit şi cel de jos rotunjit şi înţepenit într-o rotiţă
gârlici = culoar de acces în pivniţă
grind = mică ridicătură de teren de formă alungită, care rezultă din depunerile
aluvionare ale unei ape curgătoare sau ale mării
hegemonie = supremaţie, dominaţie
hinterland = teritoriul din jurul unui centru economic (oraş)( ?)
isprăvnicie = administraţie (a unui judeţ istoric)
kaza = formă administrativă otomană în perioada medievală
meşteşug = meserie
naos = partea centrală a interiorului bisericii
necropolă = cimitir
ocupaţie = îndeletnicire, treabă, activitate; preocupare, profesiune, slujbă, post
olane = ţigle
plăsele = placă pentru mâner (de cuţit)
pridvor = prispă
privilegii comerciale = scutiri de taxe comerciale
pronaos = prima încăpere din biserică
război = instalaţie casnică folosită la ţesut
roşiori / călăraşi = corp de cavalerie în perioada medievală
a scărmăna = a răsfira cu mâna sau cu maşina, înfoind (pentru a curăţa de
impurităţi şi pentru a înlesni torsul); a dărăci
schelă = port pe malul unui fluviu; debarcader
şezătoare = adunare restrânsă organizată de ţărani în serile de iarnă, pentru a
lucra şi a petrece, spunând poveşti şi glume; clacă
silişte = locul părăsit unde a fost un sat/oraş
stână = construcţie temporară, situată în afara satului, unde se adăpostesc oile
şi ciobanii vara şi unde se prepară produsele din laptele oilor
suzeran = mare senior de care depindeau alţi seniori, ca urmare a relaţiilor de
suzeranitate; stat suzeran = stat care exercita autoritatea asupra unui stat mai
slab, amestecându-se în politica internă a acestuia şi impunându-i anumite

paie şi băligar uscat la soare ciamur = material folosit in cinstructii pe vază de lut cicric (letcă) = instrument cu care se deapănă sculurile de pe vârtelniţăpentru a trece firele pe mosoare cioltar = tesãtură folosită pentru cai cu prilejul nuntii. cu două feţe chirpici = material de construcţie în formă de cărămidă. în vederea asigurării hranei pentru animale a ţese = a confecţiona prin încrucişarea firelor de bătătură cu cele de urzeală (la războiul de ţesut). primăvara de la şes la munte sau de la sud spre nord şi toamna de la munte la şes sau de la nord spre sud. de cânepă sau de borangic.obligaţii politice şi financiare a toarce = a trage fire dintr-un caier şi a le răsuci cu mâna şi cu ajutorul fusului. buclat. în relief. se mai numesc şi tălpigi sau calcători la stative căpătâi = pernă de formă dreptunghiulară. pentru a obţine fire care pot fi ţesute toponimia aşezării = numele aşezării transhumanţă = migraţie periodică a păstorilor şi a turmelor (de oi). pentru a fi scămăşată. din care se confecţionează haine ţărăneşti anteriu = haina lungă confecţionată din aba argea. urzeala = Ansamblul firelor textile paralele montate în războiul de ţesut. v. care se aşează la capătul patului sau de-a lungul peretelui căleap = scul cergă = ţesătură groasă din lână dată la vâltoare. în carouri. v. pentru a forma ţesătura brâgle = parte mobilă a războiului de ţesut în care se fixează spata cadril = ţesătură îngustă din lână. de in. care se pune în furcă sau roată pentru a fi tors manual călcător = pedale la războiul orizontal de ţesut pe care se apasă pentru schimbarea rostului. făcut dintr-un amestec de lut. printre care se petrece firul de bătătură pentru a se obţine ţesătura vatra oraşului = suprafaţa de teren pe care se întinde oraşul zestre = avere care se dă unei fete când se mărită Glosar termeni etnografie aba = ţesătură groasă de lână. cu ajutorul unei vergele batista de ploscã sau de ginericã = obiect folosit cu prilejul nunţii băteală = fir care se introduce prin rostul firelor de urzeală. război = bordei în pământ unde se tesea vara ales = modalitate de realizare a motivelor decorative complexe pe ţesături alergătoare = unealtă pe care se aşează mosoarele. care se aşează pe perete în dreptul laviţei sau patului. de obicei albă. cu mâna sau cu suveica. foşosită la urzitul pe gard sau pe perete alesătură = tehnică de realizare a ornamentării ţesăturilor ales buclat = tehnică de realizare a decorului. sau cu miţe puse în timpul ţesutului. primele fiind cu motive . scoarţă în pătici catrinţă (boscea) = piesă de port purtată peste fustă chindisit = vopsit caer = mănunchi de lână. folosită la acoperirea patului sau la învelit chilim = covor neted.

664m depăna (a) = a stânge firele dintr-un scul pe un mosor. cu vârste colorate. Tălpigi ilic = ieptar confecţionat. cu sau fără mâneci. în dreptul patului şi al laviţelor. din caier fus = unealtă de tors care serveşte la răsucirea firului şi pe care se înfăşoară firul pe măsură ce este tors. Novaci. cu capătul de sus ascuţit şi cel de jos rotunjit. sunt acţionate cu ajutorul pedalelor. de obicei împodobită cu găitane năvădi (a) = operaşiune prin care firele de urzeală sunt trecute prin iţe oieri trecători = originari din Mãrginimea Sibiului. Sãcele. celelalte alese "scorteste" coarnele berbecului = motiv decorativ cocleţ = parte a iţelor războiului de ţesut prin care este trecut firul de urzeală cot = unitate veche de măsură a lungimii. având ambele feţe di ţesătură de lână fir = şuviţă trasă în lungime. care se pune pe perete sau pe laviţă manta cu glugoi. veniţi cu oile la iernat până în bălţile Dunării păretar = ţesătură îngustă şi lungă care se aşează pe perete. confecţionată din aba gherghef (război de ţesut vertical)= cadru din lemn pe care se ţese vertical iepe = v. pernă alungită pusă la perete pe pat. prin toarcere. v. din dimie. cu glugă şi împodobită cu găitane macat = ţesătură uşoară din fire de bumbac şi lânălucrată în mai multe iţe mocan = nume generic dat tuturor celor ce nu sunt originari din Bărăgan. înţepenit într-o rotiţă furcă = vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors fruntar = element de arhitectură situate sub streaşina acoperişului florărie = décor traforat flanelã cu coate = piesă de port matlasată gard = împletitură din nuiele folosită ca bază pentru ridicarea pereţilor ghebã = manta lungă. alcătuită din două vergele de lemn aşezate la 12-15 cm una de alta. cuprinde 30 de fire măsurate pe un răşchitor cu lungimea de 2 m lăicer = ţesătură lungă şi îngustă din lână. 1 cot = 0. Lăicer pistelcă = şorţ păstorit = ocupaţie tradiţională legată de creşterea animalelor pîstorit transhumant = păstorit care presupune parcurgerea unor distanţe mari între locurile de vărat şi cele de iernat. v.Vaideeni. 634m sau 0. Scheii Brasovului. ipingea = manta bărbătească făcută din dimie sau din postav. ghem duşag = plapumă. mai ales. ţeavă. împodobit cu găitane iţă = componentă mobilă a războiului de ţesut orizontal. oieri trecători mintean = haină bărbătească scurtă. Fãgãras. Alba şi Bihor. de la munte la câmpie pomul vieţii = motiv decorativ . îngroşat la mijloc. de numărul lor depinde textura ţesăturii iorgan = plapumă cu faşa din ţesătură de lână închisoare = împrjmuire învelitul sulului = operaţie premergătoare năvăditului prin care urzeala este înfăşurată pe sulul războiului de ţesut înflucate =ţesături grele din lână jirebie = unitate de măsură a firelor din scul destinate urzitului. pe care se montează fire de aţă rezistente in aşa fel încât la mijlocul dintre vergele să apară ochiuri prin care se trec firele de urzeală. din postav.cusute. având forma unui beţişor lung şi subţire.

război orizontal (stative): unealtă complexă pentru realizarea tuturor tipurilor de ţesături răşchitor = unealtă pe care se deapănă firele de pe fuse sau de pe gheme pentru a le face scul sau jurubiţă roată = motiv decorative. ţesută din fire groase de lână şi purtată. stanoc. mai ales. care serveşte drept suport ţevii. în special pentru oi saricã = manta lungă şi miţoasă. asemănătoare cu şindrila. pe o anumită lungime. permiţând trecerea scărmant = operaţiune manuală prin care se desprind firele unele de altele pentru indepărtarea corpurilor străine scoarţă în pãtici = carouri scul (căleap) = legătură de fir continuu scos de pe răşchitor spată = componentă a războiului de ţesut. pe gard. cu aspect de cadru. relizat din romburi concentrice roată de tors = unealtă folosită pentru obţinerea firului prin acţionare unei roţi rodan (sucală. utilizată la pieptănatul firelor război de ţesut = unealtă folosită la ţesut. de formă alungită. letcă. de regulă confecţionat din trestie. letcă)= unealtă casnică cu care se deapănă firele textile de pe scul pe ţevi sau pe mosoare saia = adăpost improvizat pentru vite. realizat prin acţionarea iţrlor. cicric. folosită pentru acoperitul caselor ţărăneşti târlă = loc neîmprejmuit şi neacoperit unde se odihnesc vitele sau oile în timpul păşunatului tălpigi (iepe) = pedalele unui război de ţesut cu ajutorul cărora se ridică şi se coboară iţele ţeavă = tub mic. pe care se deapănă firul şi care se pune în suveică ţesătură = material textil obţinut prin încrucişarea a două sisteme de fire: urzeala şi băteala ţesut = operaţiune de realizare a tesăturilor cu ajutorul războiului urzeală = sistemul firelor montete pe războiul de ţesut prin care se trece firul de băteală urzi (a) = operaţiune prin care se întind fire (pe cuie fixate pe peretele casei. de ciobani saivan = adăpost de iarnă pentru oi suveică = piesă de lemn. cicric) = unealtă casnică cu care se deapănă firele textile de pe scul pe ţevi sau pe mosoare rost = spaţiul dintre firele de urzeală. cu ajutorul căreia se introduce firul de băteală şiţa = bucată de lemn. pe care se ţes numai covoare. care va fi lungimea ţesăturii urzoi = unealtă de lemn folosită la urzit . se ataşează brâglelor (vătalelor) cu rolul de a ăndesa firele de băteală spetează = bucată de scândură îngustă şi subţire folosită la ridicarea firelor de urzeală stative = cea mai răspândită denumire a războiului de ţesut orizontal sucală (rodan. pe care sunt fixate la intervale regulate lamele paralele. drugi): unealtă mai simplă. război vertical (gherghef.pomineţ = ştergar întrebuinţat la înmormântare pieptănat = operaţiune efectuată cu piepteni speciali în scopul alegerii calităţii firelor pieptene = uneltă alcătuită dintr-un suport de lemn in care sunt fixaţi dinţi metalici. vârstac. pe urzoi).

vîrghii = material lemons folosit pt. realizat perpendicular pe urzeală vopsit = operaţiune de colorate a firelor cu substanţe obţinute din plante sau minerale care cere o mare specializare . construcţii vrâstă (dungă. vargă) = ornament linear al ţesăturilor.