Pune pe prim plan adevarul si nimic altceva decit adevarul. El stie ca nu stie nimic.

Cunoastete pe tine
insu-ti.
Nu-i este ruine, Socrate, c i-ai ales o indeletnicire din care acum ii vine
primejdia morii?" Iat ce i-a rspunde pe drept cuvant: Omule, nu judeci drept dac gseti cu cale c un om, cat
de neinsemnat, cand s-apuc de ceva trebuie s-i cantreasc sorii vieii i ai morii, in loc s aib in vedere numai
ceea ce va face, adic, dac sunt sau nu drepte, dac sunt sau nu vrednice de un om cinstit sau de un om pctos.
Miei ar fi, dup socotina ta, eroii care i-au risipit viaa pe campiile Troiei; de nimic ar fi ataia i c mai ales acel
fiu al zeiei Thetis care, fa de o via ruinoas
Despre ingrijirea numelui, cinstei si a sufletului: Dac acum mi-ai da drumul i n-ai asculta cererea lui Anytos,
care a spus c sau nu trebuia din capul locului s fiu adus aici, sau, o dat adus, n-am alt soart decat moartea,
deoarece, scpand, copiii votri, care au urmat invturile lui Socrate, se vor strica de tot; dac deci mi-ai spune
aceasta: Socrate, nu ascultm pe Anytos, ii dm drumul, dar s nu mai umbli de azi inainte cu cercetrile tale; s
nu mai filosofezi; iar dac te apuci iar de acestea, te vom osandi la moarte", dac, precum spuneam, m-ai elibera cu
aceast condiie, eu v-a rspunde: Ceteni ai Atenei, imi suntei dragi i v iubesc, ins m voi supune Zeului mai
degrab decat vou. Cat vreme mai suflu i sunt in putere, nu voi inceta s filosofez, s sftuiesc, s cluzesc, pe
oricine mi-ar iei in cale; i, intalnindu-1, l-a intampina ca de obicei cu aceste cuvinte: O, cel mai bun dintre
oameni, tu eti atenian; eti ceteanul celui mai mare stat, al celui mai renumit in inelepciune i putere. Nu-i este
ruine s te ocupi aa mult de averi, cutand s le tot sporeti, iar pe de alt parte s nu te ocupi, nici s te ingrijeti
catui de puin de numele, de cinstea i de cugetul tu, de adevr i de suflet, cutand cum s le faci mai
desvarite?"

Despre indeletnicirea aleasa:

Dac umblu printre voi, nu fac nimic altceva decat incerc s v conving pe toi, tineri i
btrani, s nu v ingrijii mai mult ca orice de b trupuri, nici s vanai averi cu atata .inverunare,
ci s v dai osteneala i pentru suflet: cum adic s-ar putea desvari; cci nu din averi izvorte
virtutea, ci din virtute izvorsc i averi i toate celelalte bunuri omeneti; pentru unul singur sau
pentru o societate intreag
Despre nenorocire: Eu cred ca mult mai mare nenorocire e sa faci decit sa induri o nedreptate.
PE TOT CURSUL LUCRARIII PUNE ACCENT PE FAPTA NU VORBA!!!
DEspre obligatiile cetatenilor(CRIPTON)- Nu trebuie de ascultat de parerea multimii ci doar a
unor personae intelepte care ofera pareri exacte. Nu este admisa nici o abatere de la dreptate si
lege. Supunerea oricarui cetatean fata de lege si patrie!!!
PROTAGORAS- Inainte de a primi unele invataturi trebuie sa fim atenti ce fel de invataturi
primim. Ca-ci daca trupul il hranim cu lucruri si mincare sufletul il hranim cu cunostinte. Iar cei
ce vind cunostintele sunt ca si cei care vind bunuri, de aceea trebuie sa stim ce vinde si daca ne
trebuie asemenia cunostinte sau nu. Inainte de a decide ceva care-ti schimba viata trebuie
neaparat sa te sfatui cu cineva.
Virtutea reprezinta: dreptatea, evlavie, curaj, stiinta, frumusete. VIrtutea poate fi invatata, odata
ce fiecarui om ii este dat binele si intelepciunea. Ideia de virtute este semanata in om din
nascare( ex : miful care este indicat, insa ulterior prin stiinta el puate fi dezvoltat si invatat).
Curajul este aptitudinea persoanei de a cunoaste lucrul primejdios de cel neprimejdios fata de
nestiinta. Ex: cu nestiinta si placerea omului, cu curajul si lasitatea etc.
Despre virtute- http://www.artadeatrai.ro/arhiva/25/virtute.25.php
ION- Se vorbeste despre arta si muza divina. In opera, socrate se intilneste cu Ion, persoana care
tilcuia foarte bine operele lui Homer. In discutie s-a aflat ca Ion foarte bine interpreteaza operele
lui Homer si nu poate nimic sa spuna despre operele altoc poeti. Socrate face diferenta intre
Arta- el spune ca pentru a fi un om de arta trebuie sa cunoasca si lelelalte lucrari si muza divina
care este ca un magnet ce-I atrage si pe ceilalti, care este si Ion.
LAHES- DESPRE CURAJ. In acceptiunea lui platon curajul este ceva frumos, placut. El ar fi o
indrazneala insotita de chibzuinta si iscusinta intr-un anumit domeniu.( Ex. M-am gindit la
acelasi fotbal cind 2 echipe se lupta sau la 2 juristi etc. sau de exemplu un student care cunoaste
foarte bine domeniul discuta cu un professor in acelasi domeniul, studentul impunindu-si niste
pareri, aici studentul este specialist, chimbzuieste bine prin argument pozitia si este indraznet
permitindu-si sa discute cu provesorul= cu curaj, in cazul lui Sasa este indrazneala dar nu curaj)
Cuvinte cheie invatate: Curaj, arta si muza divina, virtutea, supunerea fata de lege.

Lisys- prietenia nu este nici asemanatorul nici contrariul, nici binele, nici apropiatul, nici cei
iubiti nici cei iubitor. O persoana are prieteni cu cit cunoaste mai mult.
REPUBLICA LUI PLATON: Dreptatea- a intoarce datoriile tuturor( a fost criticata)
Dreptatea- a da fiecaruia dupa meritele sale( bine cu bine rau cu rau) si aceasta parere a
fost criticata de platon
Dreptatea izvoraste dintr-un contract incheiat intre cei slabi si cei tari. Astfel dreptatea
aduce mai mult rau decit bine pentru unii.
Ideile de baza a lui platon: In privinta cetatii: fiecare trebuie sa fie specialist intr-un
anumit domeniu. Societatea urmeaza a fi inpartite pe citeva clase : aur- filosifi care trebuie
sa conduca cu societatea, or doar ei sunt cei ce cunosc cu adevarat dreptatea, argint- cei ce
apara cetatea, ei trebuie sa fie crescuti prin arta gimnasticii si a muzei. Platon propune in
primul rind sa fie scoase miturile care vb de rau despre zei, despre dezbinari. Zeii nu pot
face rau si tot ce fac ei fac doar spre binele oamenilor. De asemenia trebuie sa invete arta
muzicii, tot asa ca si in privinta miturilor nu trebuie sa fie admisa muzica trista astfel incit
sa nu fie discurajata societatea. Bronzul si fierul se refera la mestesugari si agricultori.
Nimeni nu trebuie sa treaca dintr-o clasa in alta, in caz contrar s-ar pierde echilibrul si
armonia. Proprietatea trebuie sa fie comuni si sotiele si copii trebuie sa fie comuni. Toti
trebuie sa fie egali( promoveaza o egalitate sociala). Pune accent mare pe matematica
fizica. Teoria ideilor( mitul pesterii), platon considera ca exista doua lumi, cea a lucrurilor
si cea a ideilor, lumea care este adevarata. In lumea aceasta noi doar imitam lucrurile
reale, in realitate el nefiiind asa, anume din aceasta cauza este impotriva poetilor care
defapt nu fac nimic mai mult decit sa emita. De asemenia in viziunea lui sufletul se
reincarneaza. In privinta contitutiilor( formelor de guvernamint) el considera ca ce mai
buna este cea regala, or doar acolo omul poate sa fie rege asupra sa. Vede negative
placerele si considera ca intr-o societate democratica si Tirana omul este supus placerelor
ceea ce este un rau. Timocratia- Oligarhia- Democratia-Tirania.
PHAIDON- argumentele lui socrat in privinta faptului ca sufletul este nemuritor, trebuie
sa tindem spre curatirea sufletului si nu placerea trupului. Accent pe cunoastere
BAnchetul. Despre iubire. Iubiera reprezinta zamislirea frumosului. PEntru atingerea
frumosului cu adevart, defapt la ceea ce tindem inseamna de a trece anumite trepte, este o
ierarhizare. Platon sustine ca iubirea nu este una fizica, el nu accepta sexul . El vorbeste
despre o iubire a cunoasterii, cunoasterea este ceva frumos.